CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL

PENAL AL FAPTEI
a) Notiunea de cauza justificativa si cauza care inlatura caracterul penal al faptei
Pentru ca o fapta sa constituie infractiune, deci sa aiba caracter penal, ea trebuie sa
indeplineasca in mod cumulativ asa cum s-a aratat cu ocazia studiului infractiunii trei
trasaturi esentiale:
--sa fie prevazuta de legea penala, prin descrierea tuturor elementelor ce caracterizeaza
latura sa obiectiva;
sa fie savarsita cu forma de vinovatie ceruta de lege pentru existenta acelei infractiuni;
sa prezinte, prin elementele 828i89i ei obiective si subiective, pericolul social al unei
infractiuni.
Daca lipseste vreuna din aceste trasaturi esentiale fapta nu mai este infractiune.
Cauzele de inlaturare a caracterului penal al faptei ar putea fi, asadar, definite ca
fiind acele stari, imprejurari sau situatii a caror existenta in timpul savarsirii faptei face,
potrivit legii, ca realizarea vreuneia din trasaturile esentiale ale infractiunii sa devina
imposibila.
In principiu, aceste cauze produc efecte din momentul in care s-au ivit, dar pentru ca
efectele lor sa opereze practic, este necesar ca existenta starilor, situatiilor sau imprejurarilor
respective sa fie constatata de organele judiciare. Existenta unei cauze care inlatura caracterul
penal al faptei impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale (art. 10 alin.1 lit. e C.
P. P.) si poate fi invocata in orice stadiu al procesului penal.
Desi, prin inlaturarea caracterului penal se inlatura implicit si raspunderea penala, cauzele
care inlatura caracterul penal al faptei nu trebuie confundate cu cauzele care inlatura raspunderea
penala sau cu inlocuirea raspunderii penale. In aceste din urma cazuri exista infractiune, fapta
savarsita are caracter penal, insa, din consideratii de politica penala aceasta raspundere este fie
inlaturata, fie inlocuita cu o alta forma de raspundere, in conditiile legii. Tot astfel, cauzele care
inlatura caracterul penal al faptei nu trebuie confundate cu cauzele de nepedepsire generale sau
speciale deoarece in cazul celor din urma exista infractiune si raspundere penala, numai ca din
ratiuni legate de lupta impotriva infractiunilor, prin vointa legii, infractorul este exonerat de
pedeapsa.
b) Clasificarea cauzelor justificative si cauzelor care inlatura caracterul penal al
faptei
Dupa criteriul trasaturii esentiale a infractiunii, cauzele de inlaturare a caracterului penal
al faptei se impart in:
a) cauze care privesc pericolul social. In aceasta categorie intra, in primul rand, acele
situatii in care legea insasi, reglementand anumite activitati sau indeletniciri, socotite ca
socialmente utile admite, implicit, ca in cadrul desfasurarii sau, respectiv, al exercitarii acestora,
sa fie efectuate unele acte inerente acelor activitati sau indeletniciri, dar care, prin natura lor, sunt
prevazute de legea penala (de exemplu, vatamarea integritatii corporale produsa printr-o
interventie chirurgicala sau in cadrul unei activitati sportive desfasurata regulamentar). Tot in

aceasta categorie intra unele cazuri in care anumite actiuni care, altfel ar fi cazut sub incidenta
legii penale sunt considerate expres, ca fiind socialmente utile si ingaduite (perchezitia
domiciliara art. 101 C. P. P.; arestarea preventiva art. 146 si urmatoarele C. P. P.). In aceeasi
categorie se incadreaza si cazurile in care, desi in mod abstract o fapta este considerata a
prezenta gradul de pericol al unei infractiuni, fiind incriminata ca atare, totusi, in concret, ea este
lipsita de pericolul social propriu al unei infractiuni.
b) cauze care vizeaza vinovatia. Este vorba de stari, situatii sau imprejurari prevazute
expres de lege care, facand sa dispara constiinta, vointa sau libertatea de actiune a persoanei
care comite o fapta incriminata, exclud vinovatia, si, implicit, caracterul penal al acelei fapte. In
aceasta categorie intra in primul rand cauzele reglementate prin art. 22-33 C. P. si anume:
legitima aparare, starea de necesitate, ordinul legii si comanda autoritatii legitime,
consimtamantul victimei, constrangerea fizica si constrangerea morala, cazul fortuit,
iresponsabilitatea, betia involuntara completa, minoritatea faptuitorului si eroarea de fapt. Dar tot
din aceasta categorie fac parte si unele situatii particulare, reglementate prin dispozitii exprese,
cuprinse in partea speciala a Codului penal (efectuarea probei veritatii in caz de calomnie);
c) cauze referitoare la prevederea faptei in legea penala. In aceasta categorie sunt
cuprinse acele situatii in care lipseste o prevedere legala in baza careia fapta savarsita sa poata fi
considerata infractiune (lipsa dublei incriminari in cazul faptelor savarsite in strainatate).
Literatura juridica include in categoria cauzelor privitoare la prevederea faptei in legea penala si
situatiile in care unei fapte concrete ii lipseste unul din elementele constitutive cerute de textul
care descrie continutul infractiunii, fiindca o fapta care nu are elementele cerute de lege
inseamna ca este o fapta pe care legea nu o prevede (ex., o amenintare care nu este de natura sa
alarmeze art.210 C. P.). Acest punct de vedere ne este confirmat de prevederile art. 10 C. P. P.,
care enumerand cauzele in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este
impiedicata, se refera distinct la situatiile in care exista vreuna din cauzele care inlatura
caracterul penal al faptei (lit. e) si situatiile cand faptei ii lipseste unul din elementele
constitutive ale infractiunii (lit. d).

Ce este legitima aprare?

Legitima aprare este una dintre cauzele care nltur caracterul penal al faptelor. Potrivit art. 36
al Codului Penal al R. Moldova, persoana care svrete o fapt ilegal pentru a respinge un
atac direct care-i pune n pericol viaa i sntatea se afl n stare de legitim aprare. Important
este ca persoana s acioneze cu bun-credin i s nu depeasc limita necesar pentru a
opune rezisten atacului.

LEGITIMA APARARE
Potrivit legii, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de
legitima aparare. Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un
atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, impotriva altuia sau impotriva unui
interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.
Este, de asemenea, in legitima aparare si acela care, din cauza tulburarii sau temerii, a depasit
limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si imprejurarile in care s-a produs
atacul. Ultima modificare adusa art.44 precizeaza ca se prezuma ca este legitima aparare si acela
care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta,

viclenie, efractie sau prin asemenea mijloace intr-o locuinta, incapere dependinta sau loc
imprejmuit tinand de acestea.
Legitima aparare se caracterizeaza prin riposta apararii la un atac. Actul trebiue sa indeplineasca
conditiile prevazute de lege, adica sa fie material, direct, imediat si injust.
CIND O PERSOANA SE AFLA IN LIGITIMA APARARE?
Persoana se afl n legitim aprare atunci cnd se apr pe sine sau vine n ajutorul unei alte
persoane care este atacat. Atacul trebuie s fie unul direct, real, material, imediat i s pun n
pericol grav persoana sau drepturile celui atacat. La fel, este n legitim aprare i persoana care
mpiedic ptrunderea nsoit de violen periculoas pentru viaa i sntatea persoanei ori care
este nsoit de o ameninare cu aplicarea unei asemenea violene, ntr-un spaiu de locuit sau
ntr-o ncpere (de exemplu, cnd cineva ncearc s intre cu fora n cas i i poate vtma pe
cei care locuiesc acolo). De reinut este faptul c persoana nu poate pretinde c se afl n
legitim aprare atunci cnd ncearc s-i protejeze exclusiv proprietatea i nu exist niciun
pericol pentru viaa sau sntatea sa.
Dac au fost ntrunite toate condiiile legitimei aprri, persoana care s-a aflat n aprare nu va fi
tras la rspundere penal. De exemplu, X trece pe drum i vede cum doi brbai au srit la
btaie la Y pentru ca s se rzbune pe acesta. X a intervenit i le-a aplicat cteva lovituri celor
doi pentru a-l apra pe Y. n aceast situaie X a fost n legitim aprare i nu va fi tras la
rspundere penal.
CAPITOLUL I. LEGITIMA APRARE CA CIRCUMSTAN CE NLTUR
CARACTERUL PERICULOS AL FAPTEI
1. NOIUNI I CARACTERE
n Codul Penal ea poate fi dat, numai reeind din noiunea de infraciune i dirijndu-se de
multitudinea de circumstane, care exclud pericolul faptei. Semnele inedite ale unei infraciuni
sunt de regul, reeind de asemenea din Codul Penal al R. Moldova: pericolul social, vinovia,
pedeapsa etc. Aceste semne ale infraciunii sunt independente i creaz un tot ntreg. ns, este
evident faptul, c locul principal i aparine primului semn, adic pericolului social. Anume el
condiioneaz natura material i de clas al infraciunii n societate, determin, de ce leguitorul a
clasificat ca infraciune anumite fapte. Numai caracterul de pericol social determin n genere
infraciunea, dar el trebuie s fie neaprat n legtur cu celelalte semne ale infraciunii.
n literatura de specialitate, legitima aprare (mpreun cu extrema necesitate), de obicei, se
caracterizeaz circumstane ce nltur pericolul social al faptei, sau caracterul nelegitim, ori ca
circumstan care nltura i una i alta . Uneori se menioneaz, c legitima aprare este acea
circumstan, care nltur fapta periculoas sau c ea exclude rspunderea penal
2. CONDIIILE LEGITIMEI APRRI CE SE REFER LA ATAC.
CONDIIILE LEGITIMEI APRRI CE SE REFER LA APRARE.
Problema condiiilor actului de legitim aprare este foarte important, att din punct de vedere
teoretic ct i din punct de vedere practic. Teoria de drept penal i practica judiciar recunosc ca
legitim aprare numai n cazul, dac ea satisface condiiile, care se refer la atac i la aprare.
De aceea condiiile legitimei aprri se mpart n dou grupe:
condiii, care se refer la atac;
condiii, care se refer la aprare ;
Definind noiunea de legitim aprare, noi am artat c este o aprare de la o fapt social
periculoas, pe calea pricinuirii unor daune atacantului. Legitima aprare exclude pericolul
social, nejustificnd nfptuirea infraciunii prin existena mai multor factori, care se refer att la
atac ct i la aprare.
Pentru a desemna legitima aprare ca un act legitim, care exclude pericolul social al faptei,
trebuie de determinat existena condiiilor att a atacului ct i a aprrii. Neluarea n consideraie
a acestor condiii poate duce la faptul c aceast ntrebare s fie soluionat greit. Existena

uneia sau mai multe condiii nu totdeauna creaz nsi situaia de legitim aprare. Pentru a
determina starea de legitim aprare, este necesar de analizat fiecare din condiiile expuse n
parte. Se ntlnesc dificulti n determinarea legitimei aprri, deoarece nu se poate da o
soluionare a tuturor cazurilor de legitim aprare. Fiecare caz este prea individual i acest lucru
trebuie avut n vedere.
O analiz necorespunztoare a condiiilor de legitim aprare, de regul, aduc la faptul c
lucrtorii organelor de poliie, anchet, procuratura, nu ntotdeauna i-au n vedere toate
circumstanele care justific actul de legitim aprare.
Condiiile legitime ale aprrii, care se refer la atac sunt: Condiiile legitimei aprri, care se
refer la aprare sunt:
aprarea trebuie s fie nfptuit pentru a cauza un prejudiciu numai persoanei care atac, dar
nicidecum altor persoane;
aprarea este admis pentru a respinge un act ndreptat, att contra intereselor colective ct i a
celor individuale:
De alt prere se conduc . . , . . n examinarea problemei condiiilor
legitimei aprri. clasific aceste condiii n dou grupuri:
condiiile care se refer la apariia i stingerea dreptului la de legitim aprare;
condiiile care determin limitele legitimei aprri ;
Termenul Stare de necesitate se poate referi la:

Este situaia declarat n care existena statului, sau ordinea public sunt periclitate de
anumii factori care impun msuri excepionale, pentru salvarea statului sau a ordinii publice.
n cazul unor situaii speciale create de fenomene naturale extreme, singura instituie a
statului abilitat s declare starea de necesitate este Guvernul.

Starea de necesitate : Cauza care nltur caracterul penal al faptei, reglementat n cap.
V, t. II, art. 45, C. pen., partea general.
Legitima Aprare i Starea de Necesitate aparinnd domeniilor Drept.

O persoan se afl n starea de extrem necesitate atunci cnd svrete o contravenie pentru:
- a salva viaa, integritatea corporal, sau sntatea sa ori sntatea unei alte persoane;
- a salva un bun preios al su ori al unei alte persoane;
- a salva interesele publice de la un pericol grav iminent, care nu poate fi nlturat altfel.
3.2 momentul stingerii antecedentelor penale.
Antecedentele penale sunt stinse atunci cind persoana este liberate de pedeapsa penala daca este
eliberata prin amnistie de raspunderea penala. Dupa 2 ani de la executarea pedepsei pentru
infractiunile usoare sau mai putin grava. Dupa 6 ani de la executarea pedepsei pentru infractiunea
grava.
3.3 speta.
SUBIECTUL III. Liberarea de raspundere penala
3.1 enumerati tipurile de liberare a pedepsei penale.
Liberarea de pedeapsa penal se efectueaz prin:
a) liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen;
b) condamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei;
c) amnarea executrii pedepsei pentru femei gravide i femei care au copii n vrst de pn la 8

ani.
d) liberarea de pedeaps datorit schimbrii situaiei;
e) liberarea de pedeaps a minorilor;
f) liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;
g) nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd;
3.2 generalizare asupra aminarii executarii pedepsei pt femei gravide sau cu copii in virsta de
pina la 8 ani.
Instana de judecat poate amna femeilor condamnate gravide i celor care au copii n vrst de
pn la 8 ani executarea pedepsei pn la atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani, cu excepia celor
condamnate la nchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infraciuni grave, deosebit de
grave i excepional de grave mpotriva persoanei .
n cazul n care vreuna din persoanele condamnate, a renunat la copil sau continu s se
eschiveze de la educarea lui dup avertismentul fcut de organul care exercit controlul asupra
comportamentului condamnatei fa de care executarea pedepsei a fost amnat, instana de
judecat, la propunerea organului nominalizat, poate s anuleze amnarea executrii pedepsei i s
trimit condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit n hotrrea judectoreasc.
La atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani, instana de judecat:
a) libereaz condamnata de executarea prii neexecutate a pedepsei;
b) nlocuiete partea neexecutat a pedepsei cu o pedeaps mai blnd;
c) trimite condamnata n instituia corespunztoare pentru executarea prii neexecutate a
pedepsei.
Dac n perioada amnrii executrii pedepsei condamnata svrete o nou infraciune, instana
de judecat i stabilete o alta pedeaps.
SUBIECTUL III. Masuri de siguranta
3.1 notiunea si scopul masurilor de siguranta.
Masuri de siguranta sunt mijloacele penale de constringere cu caracter preventiv care ajuta la
completarea pedepselor penale care participa la inlaturarea unui pericol si a faptelor prevazute de
legea penala.
Scopul lor este urmatorul:
- inlaturarea pericolului
- preintimpinarea savirsirii faptelor prevazute de legea penala
tipurile masurilor de siguranta sunt:
- expluzarea;
- masurile de constringere cu character medical;
- confiscarea speciala;
- masuri de constringere cu character educativ.
3.2 definiti masurile de constringere cu caracter medical.
Masurile de constringere cu caracter medical sunt masurile care obliga persoana care a savirsit o
infractiune sa urmeze tratamente medicale in caz de deficient mintale sau in caz de abuz de
substante alcoolice. In cazul in care persoanele care sunt in starea de iresponsabilitatee totala sau
partiala la momentul savirsirii infractiunii instanta de judecata poate sa aplice masuri de
constringere cu character medical care se realizeaza in institutiile curative ale organelor de ocrotire
a sanatatii si anume:internarea intr-o institutie psihiatrica sub supraveghere obisnuita sau riguroasa.
3.3 speta.
SUBIECT I. Legitima aparare
1.1Notiunea de legitima aparare

Conf.art 36 din CPal RM,nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savirsita in stare de
legitima aparare.
a-Este in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respinge un atac
direct,imediat,material si real, indreptat impotriva sa, a altei personae sau impotriva unui interes public si
care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.
b-Este in legitima aparare si persoana care savirseste fapta,prevazuta la alin(2),pentru a impiedica
patrunderea,insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoanei ori de amenintarea cu
aplicarea unei asemenea violente ,intr-un spatiu de locuit sau intr-o alta incapere.
1.2Conditiile legitimei aparari
Legiuitorul si teoreticienii au asociat o serie de comditii care caracterizeaza legitima aparare,deci sunt in
doctrina evidentiate 3 grupe de conditii:
a-conditii care se refera la valorile sociale aparate de legea penala:
-drepturile persoanei atacate(sanatatea,intergritatea)
-drepturilea altei personae(sanatatea,integritatea)
-dreptul la inviolabilitatea domiciliului s.a
b-conditii care se refera la atac:
Atacul-sau agresiunea este o comportare violenta a persoanei,o atitudine ofensiva ce se materializeaza
intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale ocrotite de legea penala.
Potrivit legii alin(2),al art.36 din CP al RM- atacul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie direct,imediat,material,real
-sa fie indreptat impotriva propriei personae,a altei personae sau impotriva unui interes public
-sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public
c-conditii care se refera la aparare:
-apararea sa fie in interesele proprii,ale altei personae sau in interes public
-apararea trebuie sa fie indreptata impotriva atacului(atatacatorului) si impotriva tertelor persoan
-apararea trebuie sa fie infaptuita in limitele de timp,de la momentul inceperii atacului pina la
consumarea acestuia
-nu se admite depasirea limitelor legitimii aparari
-apararea trebuie sa corespunda atacului
1.3 de alcatut speta
SUBIECTUL II. Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice.
2.1Notiunea de pedeapsa penala
Conf alin(1)al art.61 din CP al RM Pedeapsa penal este o msur de constrngere statal i un mijloc
de corectare i reeducare a condamnatului ce se aplic de instanele de judecat, n numele legii,
persoanelor care au svrit infraciuni, cauznd anumite lipsuri i restricii drepturilor lor.
Trasaturile pedepsei penale:
-pedeapsa este o masura de constringere-adica poarta un caracter coercitiv,fortat.
-pedeapsa este o masura de constringere statala-adica ea se aplica numai de catre stat prin intermediul
organelor abilitate in acest scop.
-continutul pedepsei-este tot timpul unul care presupune si se manifesta prin diferite restrictii sau
privatiuni pe care condamnatul le resimte,fie acestea de ordin fizic(inchisarea sau detentiunea pe
viata,arestul) material(amenda) sau moral (retragerea gradului militar sau a distinctiilor de stat).
-pedeapsa se aplica numai pentru savirsirea de infractiuni adica pentru fapta prevazuta de legea
penala,alte incalcari de lege nefiind susceptibile de asemenea sanctiuni.
-pedeapsa se aplica numai persoanelor vinovate de savirsirea infractiunii-adica infractorul raspunde
solitar si individual pentru fapta savirsita.
-pedeapsa este un mijloc de corectare si reeducare-prin care se intelege ca pedeapsa este menita a
convinge condamnatul sa nu mai savirseasca infractiuni pe viitor.
-numai pedeapsa penala genereaza acea situatie nefavorabila pentru condamnat antecedentele penale.

2.2Categoriile de pedepse aplicate persoanelor fizice:

1 Pedepse principale:
A-Munca neremunerata in folosul comunitatii-reprezinta una din pedepsele de baza alternative celor
privative de libertate care au completat sistemul de pedepse.Conf al (1) al art.67 din CP al RM, munca
neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea ,in afara timpului de serviciu de baza sau de studii,
la munca, determinate de autoritatile administratiei publice locale.
B-Arestul-conf. art.68 din CP al RM este o pedeapsa privative de libertate de scurta durata, de la 3 la 6
luni, care se executa in institutii special destinate tinerii sub arrest in conditiile prevazute de Codul
executional.Fiind o pedeapsa principala, arestul poate fi aplicat doar daca este indicat in sanctiunea
articolului din Partea Speciala din CP.
C-Trimiterea intr-o unitate militara disciplinara-conf art.69 din CP al RM militarilor care,in timpul
indeplinirii serviciului militr in termen, au savirsit infractiuni li se poate aplica trimiterea intr-o unitate
militara disciplinara ,in cazutrile prevazute de lege pe un termen de pina la 2 ani,precum si in cazurile in
care instanta de judecata tinind cont de circumstantele cauzei si de persoana condamnatului, gaseste de
cuviinta sa aplice,in locul pedepsei cu inchisoa pe un termen de pina la 2 ani,trimiterea intr-o unitate
militara disciplinara pe acelasi termen.
D-Inchisoarea-consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de savirsirea unei infractiuni prin
izolarea impusa acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei ,pe baza hotaririi instantei de judecata , pe
un anumit termen intr-un penitenciar alin (1)al art.70din CP al RM.
E-Detentiunea pe viata-conf art.71 al CP al RM privarea de libertate a condamnatului pe tot restul
vietii.Aceasta pedeapsa se stabileste numai pentru comiterea unei infractiuni exceptional de grave.
2 Pedepse complimentare:
A-retragerea gradului military, a unui titlu special , a gradului de calificare(clasificare)si a distinctiilor
de stat-conf art.66 din CP al Rm in caz de condamnare pentru o infractiune grava, deosebit de grava sau
exceptional de grava,instanta de judecata,tinind cont de circumstantele savirsirii infractiunii,poate retrage
condamnatului gradul military,titlul special,gradul de calificare(clasificare) si distinctiile de stat.

Gradul militar-este o mentiune de stat care I se acorda unei persoanep/u anumite merite in
rindurile Fortelor Armate,organelor securitatii statului.

Titlul special-este o mentiune de stat care se atribuie pentru serviciul in diferite

organe:serviciul diplomatic,controlul vamal,organelle fiscale etc.

Gradul de calificare(clasificare)-este o mentine speciala de stat care se acorda

functionarilor publici,adica persoanelor care satisfac serviciul public in diverse organe:aparatul
Parlamentului si Presedintelui RM,Curtea de Conturi etc.

Distinctiile de stat-sunt ordinile(Ordinil RM,Ordinul de Onoare) si medaliile (Meritul

Civic,Meritul Militar) inclusive jubiliare si titlurile onorifice(Mester- Faur) care se confera in demn de
recunostinta si apreciere a meritelor persoanelo fizice si juridice.
3.Pedepsele care pot fi aplicate atit ca pedepse principale cit si ca pedepse complimentare:
A-Amenda-conf art.64 din CP al RM este o sanctiune pecuniara ce se aplica de catre instanta de
judecata in cazurile si in limitele prevazute de lege.Ea reprezinta o restringere a drepturilor patrimoniale ale
condamnatului,care se manifesta in reducerea patrimoniului sau.
B-Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate-consta in
interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit
condamnatul la savirsirea infractiunii art.65 din CP al RM.
2.3Detentiunea pe viata.
Detentiunea pe viata-conf art.71 al CP al RM privarea de libertate a condamnatului pe tot restul
vietii.Aceasta pedeapsa se stabileste numai pentru comiterea unei infractiuni exceptional de grave.
Scopul detentiunii pe viata este:
-restabilirea echitatii sociale

-corectarea condamnatului
-prevenirea de savirsirea a noi infractiuni din aprtea condamnatuli si t si din patea unor terte persoane.
Conducindu-se de principiul umanitatii si in scopul respectarii conventiilor internationale,legea penala,
exclude femieile si minorii din categoria de personae carora le poate fi stabilita aceasta pedeapsa
severa.Din aceleasi considerente ,persoana condamnata la detentiune pe viata poate fi liberat in anumite
conditii inainte de termen daca a executat efectiv cel putin 35 de ani de inchisoare.
SUBIECTUL III. Antecedentele penale si reabilitarea judecatoreasca
3.1 Notiunea
Antecedentele penale-reprezinta o stare juridical a persoanei, ce apare din momentul raminerii
defintitive a sentintei de condamnare,generind consecinte de drept nefavorabile pentu condamnat pina la
momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitarii-conf.art 110 din CP al RM.
Reabilitarea judecatoreasca-este o forma de reabilitare care se acorda,la cererea condamnatului,pe calea
unei procedure speciale,de catre instanta de judecata,in conditiile aratate de lege.Conf art.112 din CP al RM
daca persoana care a executat pedeapsa penala a dat dovada de o comportare ireprosabil,la cererea sa,
instanta de judecata poate anula antecedentele penale pina la expirarea termenilor de stingere a acestora.
3.2 stingerea antecedentelor penale
Prin reabilitare de drept (stingere a antecedentelor penale )a uni condamnat se intelege integrarea
completa a acestuia prin infaptuirea si inlaturarea pentru viitor a tuturor incapacitatilor si inerdictiilor ce
decurg in general dintr-o hotarire judecatoreasca de condamnare si prin repunerea lui, din punct de vedere
moral si social ,in situatia pe care o avea inainte de condamnare.
Articolul 111. Stingerea antecedentelor penale
(1) Se consider ca neavnd antecedente penale persoanele:
a) liberate de pedeaps penal;
b) liberate, potrivit actului de amnistie, de rspunderea penal;
c) liberate, potrivit actului de amnistie sau graiere, de executarea pedepsei pronunate prin
sentina de condamnare;
d) condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei dac, n termenul de prob,
condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu a fost anulat;
e) condamnate la o pedeaps mai blnd dect nchisoarea dup executarea pedepsei;
g) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave dac
au expirat 2 ani dup executarea pedepsei;
h) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni grave dac au expirat 6 ani dup
executarea pedepsei;
i) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni deosebit de grave dac au expirat
8 ani dup executarea pedepsei;