Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2020)
Tema: Infracțiunile prevăzute la art.283, 286, 287, 290 și 291 CP RM
A. Sarcini de nivelul I – cunoaştere şi înţelegere
– Definiți noțiunea „armă de foc”, utilizată în art.290 și 291 CP RM;
Conform art.2 din Legea privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă, armă
de foc – armă portabilă cu țeavă care poate arunca, este concepută să arunce sau poate fi
transformată să arunce alice, un glonț ori un proiectil prin acțiunea unui combustibil de
propulsie. Se consideră că un obiect poate fi transformat pentru a arunca o alice, un glonț sau un
proiectil prin acțiunea unui combustibil de propulsie dacă are aspectul unei arme de foc și, ca
urmare a construcției sale ori a materialului din care este confecționat, poate fi transformat în
acest scop.
1
2) obiectele care sunt destinate după construcţie pentru vătămarea integrităţii corporale sau a
sănătăţii, însă nu îndeplinesc toate rigorile pentru a fi considerate arme, care comportă
pericol pentru integritatea cor-porală sau sănătatea victimei, datorită calităţilor vulnerante
ce sunt specifice acestor obiecte în anumite cir-cumstanţe (de exemplu, armele de foc
dezactivate, de panoplie, de recuzită, inutilizabile etc., pe care făptui-torul le foloseşte, de
exemplu, pentru a-i aplica victimei o lovitură în cap);
3) obiectele destinate pentru vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii (de exemplu,
bastonul de cauciuc, grenadă etc.);
4) armele, în cazul în care făptuitorul utilizează calităţile vulnerante „neconstructive” ale
acestora, care comportă pericol pentru integritatea corporală sau sănătatea victimei (de
exemplu, aplicarea loviturii cu patul puştii sau cu mânerul armei albe).
– Relatați despre limitele temporale ce caracterizează calitatea specială a subiectului
infracțiunii prevăzute la art.286 CP RM;
Ca atare, persoana obţine statutul de condamnat din acel moment în care rămâne definitivă
hotărârea instanţei de judecată, prin care această persoană este condamnată la pedeapsa cu
închisoare (în acord cu pct.5 al Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu
privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnaţi). Însă, nu din acest
moment condamnatul începe să-şi execute pedeapsa cu închisoare. În conformitate cu pct.8 al
actului normativ sus-menţionat, pentru punerea în executare a temeiului detenţiei, acesta urmează
a fi prezentat spre executare în condiţiile Codului de procedură penală. Drept prezentare spre
executare a temeiului detenţiei condamnaţilor serveşte dispoziţia de punere în executare,
parvenită în penitenciar conform prevederilor art.468 C.proc.pen. RM. Aşadar, punerea în
executare a sentinţei de condamnare, marcată de parvenirea în penitenciar a dispoziţiei de punere
în executare, semnifică momentul din care o persoană obţine calitatea specială de persoană care
îşi execută pedeapsa cu închisoare.
Momentul, în care o persoană îşi pierde calitatea specială de persoană care îşi execută
pedeapsa cu închisoare, este, după caz, momentul:
– expirării termenului de pedeapsă stabilit;
– punerii în executare a temeiului eliberării persoanei condamnate din penitenciar (de regulă)
sau, mai târziu, când, după verificare, se confirmă autenticitatea actelor de prezentare spre
executare a temeiului eliberării sau a autenticităţii actului procesual care constituie temeiul dat
– Relatați despre motivele infracțiunii prevăzute la art.287 CP RM;
2
Motivele huliganice reprezintă impulsul intern al făptuitorului la comiterea infracţiunii de
huliganism, fără de care nu poate să existe infracţiunea, motivul huliganismului constituind un
factor psihic afectiv care are implicaţii asupra incriminării.
Esenţa motivelor huliganice constă în aceea că luarea deciziei de către făptuitor de a adopta
un comportament infracţional manifestat alternativ prin: încălcarea grosolană a ordinii publice
însoţite de acte de violenţă asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea
violenţe, de opunere de rezistenţăviolentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care
curmă actele huliganice, comiterea acţiunilor care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un
cinism sau obrăznicie deosebită, este condiţionată de năzuinţa de a se opune celor din jur prin
manifestarea dispreţului faţă de membrii societăţii, de a nega normele sociale şi morale care
guvernează în societate etc. Prin adoptarea unui astfel de comportament făptuitorul pune în
acţiune tendinţa de a demonstra superioritate, de a impresiona prin dârzenie, de a pune în
evidenţă atitudinea sfidătoare faţă de cei din jur, prin aceasta lăsând impresia unui om cu un nivel
scăzut de moralitate, lipsit de bunul simţ.
În literatura de specialitate se disting trei varietăţi ale motivelor huliganice:
1) motivele huliganice ca motiv „emoţional”, sunt aparent nemotivate, iraţionale,
inexplicabile chiar, întrucât comportamentul in-fracţional este lipsit de un pretext sau
există un pretext nesemnificativ. În ultimul caz, suntem în prezenţa unei agresivităţi
duşmănoase personificate;
2) motivele huliganice ca motiv „raţional”;
3) motivele huliganice propriu-zise (manife-state prin teribilism, frondă, autoafirmare).
Diversitatea formelor prin care se manifestă aspira-ţiile huliganice se explică prin factorii
externi determinanţi, dar şi printr-un specific personal, lăuntric al făp-tuitorului. Motivele
huliganice nu pot apărea pe un fundal „gol”, ci sub influenţa unor circumstanţe concrete care-i
provoacă iritaţie, exteriorizându-se prin furie inexplicabilă, prin cruzime, prin obrăznicie
deosebită sau chiar prin cinism iraţional. Însă, oricare formă ar adopta-o motivele huliganice,
acestea întotdeauna se mani-festă prin năzuinţa făptuitorului de a se autoafirma, de a demonstra
superioritate, de a pune în evidenţă atitu-dinea sfidătoare faţă de cei din jur, de a nega normele
sociale şi morale care guvernează în societate.
– Definiți noțiunea „administrație”, utilizată în art.286 CP RM.
Conform art.9 din Legea cu privire la sistemul administraţiei penitenciare din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor este autoritatea administrativă subordonată Ministerului Justiţiei,
care exercită atribuţiile şi implementează politica statului în domeniul puneriiîn executare a
pedepselor penale privative de libertate, a măsurii preventive sub forma arestului preventiv, a
sancţiunii arestului contravenţional, precum şi a măsurilor de siguranţă applicate persoanelor
private de libertate.
3
– Dezvoltați ideea enunțată în art.118 CP RM cu referire la art.287 CP RM;
– Argumentați care trebuie să fie soluția de calificare în cazul în care atacul săvârșit de
banda armată se concretizează în omorul intenționat;
– Argumentați care trebuie să fie soluția de calificare în ipoteza în care acţiunile care
încalcă grosolan ordinea publică sunt însoțite de vătămarea intenţionată medie a
integrităţii corporale sau a sănătăţii;
4
– Estimaţi care sunt efectele pozitive și/sau negative ale modificărilor operate în art.290
CP RM prin Legea nr.277 din 18.12.2008;
– Elaboraţi un proiect argumentat de perfecţionare a dispoziţiei art.291 CP RM;
– Estimaţi care sunt efectele pozitive și/sau negative ale excluderii prin Legea nr.277 din
18.12.2008: a lit.c) din alin.(2) art.145 CP RM; a lit.h) din alin.(2) art.151 CP RM; a
lit.i) din alin.(2) art.152 CP RM.
Rezolvarea de spețe din „Drept penal. Partea Specială. Culegere de spețe pentru uzul
studenților și masteranzilor” (autor A.Eșanu), pag.86-89.