Sarcini de nivelul I

1. Identificați circumstanțele care mărturisesc despre prezența scopului special al infracțiunii prevăzute la art.2172 CP RM
Despre prezența scopului producerii sau prelucrării substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor pot mărturisi, în prezența unor temeiuri suficiente:
1) cantitate mare de precusori;
2) existența unei înțelegeri cu cei care urmează să procure substanțe narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor;
3) descoperire de materiale sau utilaje destinate producerii sau prelucrarii substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor etc. Pentru stabilirea
scopului examenat este necesară indentificarea tuturor acestor circumstanțe în ansamblu, nu insă doar a uneia dintre ele.
2. Relatați despre semnele secundare ale laturii obiective în cazul infracțiunilor prevăzute la art.2173 -2175 CP RM;
Sub aspectul semnelor secundare ale laturii obiective, acestea sunt în general irelevante pentru calificarea faptelor incriminate la art.217, 217/1-217/6
CP RM. Totuşi, pentru unele din aceste infracţiuniexistenţa următoarelor semne este obligatorie: 1) modul: modul public (în cazul infracţiunii prevăzute la
art.217/5CP RM); 2) locul: teritoriul instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, locurile de agrement, locurile de
desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive, ori în imediata apropiere a acestora (în cazul
infracţiunilor prevăzute la lit.e) alin.(3) art.217, lit.e) alin.(3) art.217/1, lit.b) alin.(3) art.217/3şi la art.217/5CP RM); 3) metoda: pătrunderea în încăpere, într-un alt
loc pentru depozitare sau în locuinţă (lit.d) alin.(2) art.217/4CP RM)
Semnele secundare ale laturii obiective în cazul infracțiunilor prevăzute la art.217 3
Locul – alin.(3) lit.b pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile
de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora
Metoda – alin.(2) lit. c - cu folosirea situaţiei de serviciu
Semnele secundare ale laturii obiective în cazul infracțiunilor prevăzute la art.217 4
Locul -  alin.(2) lit. d prin pătrundere în încăpere, într-un alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;
Metoda - alin.(2) lit. e cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe
Alin.(3) lit. b - cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe;
3. Stabiliți momentul de epuizare a infracțiunii prevăzute la art.2173 CP RM;
Luând in considerente momentul de consumare a infracțiunei respective și anumme momentul realizării producerii, fabricării, procurării, păstrării, expedierii,
transmiterii, transportării sau înstrăinării materialelor ori a utilajelor destinate producerii, preparării sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor ori cultivării plantelor care conţin aceste substanţe, epuizarea are loc în momentul nemijlocit a preparării sau prelucrării substanțelor repsective cu
ajutorul materialelolr ori utilajelor.
4.Relatați despre calitățile speciale ale subiectului infracțiunilor prevăzute la lit.c) alin.(2) art.2173 , art.2174 , alin.(1) şi (4) art.218 și lit.d) alin.(2) art.220
CP RM;
În cazul modalitatii agravante specificate la .c) alin.(2) art.217 3, subiect poate fi numai o persoana cu functie de raspundere sau o persoana care gestioneaza o
oganizatie comerciala, obșteasca sau alta organizatie nestatala.
Subiectul infractiunii prevazute la art.2174 este persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii infractiunii a atins varsta de 14 ani.
În cazul sustragerii substatelor narcotice, psihotrope adoptand forma delapidarii aveii straine, faptuitorul trebuie sa aiba calitatile unui subiect special. In aceasta
ipoteza, subiectul special este administratorul bunurilor incredintate.
În ipoteza modalitatii agravante specificate la lit.c) alin.(2) art.2174 subiect poate fi numai o persoana cu functie de raspundere sau o persoana care gestioneaza o
oganizatie comerciala, obșteasca sau alta organizatie nestatala.
Subiectul infractiunii prevazute la art.218 este persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii infractiunii a atins varsta de 16 ani. Aceasta persoana
trebuie sa aiba calitatea speciala de medic, care are dreptul sa indeplineasca, sa semneze sis a aplice stampila pe retetele pentru obtinerea preparatelor narcotice sau
psihotrope.
De asemean subiect al ainfractiunii paote fi persoana juridica ( cu exceptia autoritatii publice).
Subiectul infractiunii specificate la alin. (4) art.218 este persoana fizica responsabila care la momentul savarsirii infractiunii a atins varsta de 16 ani.
Subiectul are calitatea speciala de persoana in ale carei obligatii intra respectarea regulilor stabilite de circulatie a substantelor narcotice sau psihotrope ori a
materialelor sau utilajelor destina producerii sau prelucrarii acestor substante, de cultivare a lantelor care contin substatne narcotice sau psihotrope. Respectarea
regulilor speficificate trebuie sa fie pusa in sarcina subiectului printr-o instructiune de serviciu, printr-un ordin sau dispozitie a persoanei decidente ierarhic
superioare sau prin alt mod stabilit de lege. Este indespensabil ca persoana fizica sau juridical, insarcinata cu respectarea regulilor corespunzatoare, sa activeze in
baza autorizatiei acordate in conditiile legii cu privire la circulatia substatnelor narcotice, psihotrope si a precursorilor.
Daca persoana, in ale caror onligatii intra respectarea regulilor stabilite de circulatie a sunstantelor narcotice sau psihotrope, folosindu-se de situatia de serviciu,
savarseste sustragerea acestor substante, calificarea trebuie facuta conform lit.c) alin.(2) art. 217 4 CP RM. În aceasta ipoteza nu este necesara calificarea
suplimentara conform alin.4 art. 218 CP RM.
Subiectul infractiunii prevazute la art. 220 CP RM este persoana fizica responsabila care la momnetul savarsiri infractiunii a atins varsta de 16 ani. Răspunderea
se agraveaza conform lit.d) alin.(2) art. 220 CP RM in cazul in care subiectul are calitatea speciala de persoana publica, persoana cu functie de rs,
5. Definiți noțiunile folosite la lit.d) alin.(2) art.2174 CP RM;
d) prin pătrundere în încăpere, într-un alt loc pentru depozitare sau în locuinţă;
Prin pătrundere – se intelege intrareape ascuns sau deschis in incapere, in alt loc pentru depozitare sau in locuinta in scopul savarsirii acțiunii de sustragere sau
extorcare drogurilor sau etnobotanicelor.
Prin încăpere se înțelege edificiul permanent sau provizoriu, fix sau ambulant, aflat in proprietate publica sau private, care este destinat dislocarii atat a oamenilor
care isi indeplinesc obligatiile profesionale, cat si a bunurilor necesare activitatii intreprinderilor, institutiilor sau organizatiilor care isi au sediul in astfel de edificii.
Sunt incaperi: magazinele, depozitele, antrepozitele, garajele, baciurile, hambarele, atelierele, muzeele, oficiile postale, teatrele, institutiile de invatamant, edificiile
sportive acoperite, hangarele gonflabile, corturile de prelată.
Prin alt loc pentru depozitare include acele locuri si dispositive din incaperi, care se gasesc in incinta acestora si care sunt menite si adaptate special pentru
amplasarea si pastrarea bunurilor in ele, fiind inaccesibile pentru persoanele straine:casieriile din cadrul unitatilor comerciale, antrepozitele pentru pastrarea
marfurilor in magazine, locurile de pastrare a coletelor postale de mare valoare in cadrul unui oficiu postal.
Prin locuinta se intelege incaperea menita pentru locuirea permanenta sau provizorie a oamenilor(apartament, casa individuala, vila, odaie din hotel) sau partile ei
component care sunt folosite pentru odihna, pastrarea bunurilor sau pentru satisfacerea altor necesitati umane(balcon, veranda, camară).
6. Relatați despre formele de participație menționate la alin.(3) art.220 CP RM.
Formele de participatie menționate la alin.(3) art. 220 CP RM sunt:  grup criminal organizat sau de o organizație criminală.
Grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracţiuni.
În fine, circumstanţa agravantă consemnată la alin.(3) art.220 CP RM presupune săvârşirea infracţiunii de proxenetism de un grup criminal organizat sau de o
organizaţie criminală. După cum reiese din art.46 CP RM, trăsăturile grupului criminal organizat sunt: 1) să fie alcătuit din două sau mai multe persoane; 2) să
constituie o reuniune stabilă; 3) să fie organizat în prealabil; 4) să aibă scopul comiterii unei sau mai multor infracţiuni.
Pornind de la definiţia noţiunii „organizaţie criminală” din alin.(1) art.47 CP RM, ) Se consideră organizaţie (asociaţie) criminală o reuniune de grupuri
criminale organizate într-o comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii organizaţiei şi structurile ei, a funcţiilor de
administrare, asigurare şi executare a intenţiilor criminale ale organizaţiei în scopul de a influenţa activitatea economică şi de altă natură a
persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în alte forme, în vederea obţinerii de avantaje şi realizării de interese economice, financiare sau
politice.
putem deosebi următoarele condiţii esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească această formă a participaţiei: 1) organizaţia criminală reprezintă o reuniune de
grupuri criminale organizate; 2) consolidarea grupurilor criminale într-o comunitate stabilă; 3) divizarea activităţii organizaţiei între membrii organizaţiei şi
structurile ei; 4) scopul organizaţiei criminale este de a influenţa activitatea economică şi de altă natură a persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în alte
forme, în vederea obţinerii de avantaje şi a realizării de interese economice, financiare sau politice.
Sarcini de nivelul II
Argumentați care trebuie să fie calificarea în cazul determinării a trei minori la prostituție, î n al cărei rezultat doi dintre aceștia au acceptat să practice
prostituția;
În ipoteza în care victima are calitate de minor, determinarea la prostituție nu poate fi calificata conform art. 208 și 220 CP RM. O asemenea soluție de calificare
ar presupune încălcarea principiului de neadmitere a sancționarii duble a aceiași fapte. Trebuie aplicată o singura normă, și anume - art. 208 CP RM. Aplicarea
acestui articol este mai favorabilă făptuitorului, în comparație cu art. 220 CP RM. Această concluzie reiese din confruntarea sancțiunilor pe care le conțin cele două
articole. În cazul situației prevăzute la această întrebare vom fi în prezența tentativei la art.208.
Demonstrați dacă este corect a se afirma că vătămarea intenţionată medie / gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii intră sub incidenţa prevederii de
la lit.b) alin.(3) art.2174 CP RM;
In cazul sustragerii substantelor narcotice sau psihotrope cu aplicarea violentei periculoase pentru viata sau sanatatea persoanei ori cu amenintarea aplicarii unei
asemenea violente cele comise sunt cuprinse integral de prevederea de la lit.b) alin.(3) art.217 4 CP RM, nefiind necesara calificarea suplimentara potrivit uneia
dintre prevederile de la art. 188 CP RM.
Este de mentionat ca atat vatamarea intentionata usoara a integritatii corporale sau a sanatatii cat si vatamarea intentionata medie a integritatii corporale sau a
sanatatii, intra sub incidenta prevederii de la lit.b) alin.(3) art.217 4 CP RM.
Mai complicat este sa identificam Solutia de calificare in situatia in care violent se concretizeaza in vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a
sanatati.La prima vedere soluatia ar consta in calificarea faptei in baza lit.b) alin.(3) art.217 4 CP RM. Totusi acesta slutie devine vulnerabila atunci cand comparam
sanctiunile de la alin.(1),(2) si (4) art. 151 cu cele de la alin(1)-(3) art.217 4 CP RM. De aceea consideram mai potrivita Solutia urmatoare: art. 217 4,( cu exceptia lit.e)
alin.(2) si lit.b.alin(3)si art. 151 CP RM.
Argumentaţi dacă, în cazul aplicării răspunderii în baza alin.(2) art.2175 CP RM, este necesară sau nu referirea la alin.(3) art.42 CP RM;
Nu este necesară referirea la art.42 alin. 3 in cazul aplicarii art.217/5 alin.2. Astfel se consideră organizator persoana care a organizat săvărșirea unei infracțiuni
ori a dirijat activitatea acestora. Pentru a face referire la articolul respectiv, este nevoit ca toti participantii infracțiunei respective să întrunească semnele subiectului
infracțiunei. Însă cum atestăm în cadrul infracțiunei de organizare a consumului, persoanele care nemijlocit beneficază de circumstanțele oferite de către subiectul
art.217/5 alin.2 sunt pasibile de răspundere contravențională confrom articolul 85, ori conform art 217/5 alin.1, respectiv nu atestăm unicitatea semnelor subiectului
a infracțiunei principale. Mai mult nici nu putem vorbi despre prezența participației, din motivul divergenței intenței, conform art.41 Se consideră participaţie
cooperarea cu intenţie a două sau mai multor persoane la săvîrşirea unei infracţiuni intenţionate. Respectiv atestăm că subiectul infracțiunei prevăzute la art.217/5
alin urmărește drept scop organizarea consumului public , motivul exprimîndu-se în interesul material, pe cand persoanele care consumă droguri î n codițiile create
de către subiectul 217/5 au drept motiv năzuița de a resimți efecetul substanțelor naroctice.
Explicați argumentat: în ce corelație se află infracțiunea specificată la art.2176 CP RM și infracțiunea prevăzută la lit.g) alin.(2) art.165 CP RM?
În cele mai frecvente cazuri infr. specificată la art. 217.6 CP RM formează o conexitate cu alte infr., asigurând sau înlesnind săvârșirea acestora. Astfel, de
exemplu, în ipoteza consemnată la lit. g, alin. 2, art. 165 CP RM, se are î n vedere că, în prealabil, victima e adusă în stare de depdență fizică, prin introducerea
ilegală, intenționată în organismul victimei, împotriva voinței acesteia, a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora. De asemenea, în situația
sustragerii, nu e exclus ca victima să fie adusă în prealabil ăn stare de neputință de a se apăra sau de a-și exprima voința, pentru că făptuitorului să-i fie mai facil să
sustragă bunurile. Asemenea exemple pot continua. Din aceste considerente, e jusitifcată incriminarea la art. 217.6 CP RM a faptei de introducere ilegală ,
intenționată în organismul altei persoane, împotriva voinței acesteia, a subtanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora.
Argumentați care trebuie să fie soluția de calificare în ipoteza introducerii, în scopul sustragerii bunurilor victimei, în organismul acesteia a drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora, în vederea aducerii victimei, printr-un astfel de procedeu, în starea de neputinţă de a se apăra sau de a-şi exprima
voinţa;
Introducerea, în scopul sustragerii bunurilor victimei, în organismul acesteia a subst. narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, în vederea aducerii victimei,
printr-un astfel de procedeu, în starea de neputință de a se apăra sau de a-și exprima voința, formează concursul uneia dintre infr. specificate la art. 186 sau 187 CP
RM (cu sau fără referire la art. 27 CP RM) cu infr. prevăzută la art. 2176 CP RM.
Explicați argumentat: ce reprezintă spelunca în contextul infracțiunii prevăzute la art.219 CP RM: obiect imaterial sau loc de săvârșire?
În contextul infr. prevăzute la art. 219 CP RM spelunca reprezintă ob. imaterial, aceasta este organizată sau î ntreținută în scopul consumului de substanțe
narcotice sau psihotrope, ori localul pus la dispoziție în același scop. Se are în vedere spațiual locuibil sau nelocuibil, aferent unui imobil, aparținând unui bar, unei
cafenele, unui restaurant, unui club, unei discoteci, unui apartament, unei dependințe, unui garaj, unui subsol al unui bloc de locuit etc., care se preconizează să fie
folosit pentru consumul subst. narcotice sau psihotrope. Prin speluncă se are în vedere și locul de infr. prevăzut la art. 219 CP RM.
Demonstrați dacă este corect a se afirma că victima infracțiunii de proxenetism (art.220 CP RM) este supusă exploatării.
Sub aspectul prezenței sau lipsei libertății consimțămânului victimei, infr. de proxenetism urmează a fi delimitată de infr. specificate la art. 165 CP RM, precum
și de infr. de trafic de copii (art. 206 CP RM), atunci când astfel de infr. sunt săvârșite în scopul exploatării sexuale a victimei în prostituție. În acest sens, scopul
principal al art. 165 CP RM, scop pe care ni l-a atribuit legiuitorul e în toate cazurile apărarea dreptului la libertatea de voință ș i acțiune a persoanei. În cazul art. 206
CP RM, acest scop poate fi identificat doar în prezența circumst. agravante consemnate la lit. a-c, f, alin. 2, art. 206 CP RM. Î n ce privește art. 220 CP RM, care
stabilește răspunderea pentru fapta de proxenetism, scopul acestei norme e cu totul altul: apărarea bunurilor moravuri, relațiile de convenț iure socială și asigurare
licită a mijloacelor de existență. Cu alte cuvinte, la proxenetism, victima îș i dă acordul în mod nealterat, voința ei de a se prostitua aparțonându-i în totalitate, în mod
liber. În cazul infr. de proxenetism, victima își dă acceptul, consimte nestingherit (și întotdeauna în înțelegere cu făptuitorul) în vederea practicării prostituției, în
scopul obținerii de avantaje reciproce, astfel nu e supusă exploatării.
Sarcini de nivelul III
Argumentaţi care ar fi efectele pozitive și/sau efectele negative ale reincriminării faptei de practicare a prostituției;
Consider oportun reincriminarea faptei de practicarea a prostituției. Respectiv prin angajarea răspunderii penale pentru practicarea prostituției, în primul rând va
fi afectată "industria" proxenitsimului, astfel persoana care intenționează să preseteze servicii sexuale, nu se va da atâ t de ușor determinată/instigată, fiind sub
presiunea și amenințarea legii penale. Alt avantaj este - resocializarea victimei, printre scopurile principale a practicării prostituției, regăsim - dorinț a de câștiga surse
materiale pentru existență, respectiv prin incrimarea faptei date, persoana în locul practicării prostituție se va angaja oficial la un loc de muncă, în așa fel devenind
un element util al societății. La fel un avantaj poate fi considerată - reeducarea persoanelor care practică prostituție. B. Russell și-a formulat astfel atitudinea față de
fapta dată, morala relațiilor sexuale - dacă eliminăm toate prejudecățile - constă, de fapt, în respectul profund pentru demnitatea umană a partenerilor și în refuzul de
a-l folosi ca mijloc de satisfacere a nevoilor sexuale. Acesta este motivul pentru care prostituț ia este contrară principiului principal al moralității. Respectiv prin
avantajele principale se regăsește și redisciplinarea persoanelor date. Prin dezavantajele principale pot evidenția, dispariția sursei a unui venit bănesc, însă problema
dată poate fi evitată prin resocializarea activă inclusiv cu ajutorul statul, persoanelor care practicau acitvitatea dată va fi acrodat un suport în cadrul angajării în
câmpul muncii. Efectele dezîncriminării sunt mai degrabă negative, dacă ne gândim că, în ţări ca Germania sau Franţa, nu a scăzut procentul prostituţiei
ilegale, neintituţioanlizate, că nu se ţin sub control bolile cu transmitere sexuală şi nu a crescut sesizabil venitul la bugetul statului. În schimb, neîncriminarea
prostituţiei aduce atingere acelor valori morale fundamentale ale poporului român, susţinute de credinţa în Dumnezeu, conduce la distorsionarea
percepţieiasupra binelui şi a bunelor moravuri, mai ales în rândul tinerilor, care vor considera că ceea ce nu este pedepsit de legea penală şi produce profit este
oportun de practicat. Trebuie subliniat faptul că recent (martie 2014) Parlamentul European a adoptat un Raport prezentat de
europarlamentarul britanic Mary Honeyball prin care a fost condamnată prostituţia şi în care se concluziona că aceasta este o formă gravă de sclavie şi de
violenţă împotriva femeilor, o încălcare a demnităţii umane şi a egalităţiiîntre femei şi bărbaţi. De asemenea, în raport se arată că prostituţia are legătură directă cu
traficul de persoane şi cu criminalitatea organizată, precum şi că legalizarea prostituţiei nu reduce aceste fenomene, dimpotrivă; în plus, creează o
impresie de legalitate şi normalitate în jurul unui fenomen prin natura sa odios. Rezoluţia Parlamentului European propune extinderea la alte ţări europene a
”modelului nordic”, aplicat cu succes în Suedia, care presupune interzicerea cumpărării sexului şi includerea prostituatelor în programe de
reintegrare socială. Astfel, se păstrează ideea nepedepsirii celor care îşi vând corpul, dar devine infracţiune cumpărarea favorurilor sexuale de orice tip.
Statele din Uniunea Europeană vor trebui să evite un aşa-zis conflict de legi10în materie penală privind prostituţia şi să adopte o poziţ ie comună.În România
dar mai considerabil și în Moldova, în contextul sărăciei şi al abandonului şcolar, fenomenul prostituţiei va lua o amploare foarte mare, statul neavând resursele
financiare şi instituţionale să controleze această involuţie socială.
Mai mult, conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, prostituția este considerată ca o activitate de prestare a serviciilor contra plată și se
încadrează în noțiunea de „activități economice” (Aldona Malgorzata Jany and Others and Staatssecretaris van Justitie, 20 noiembrie 2001, cauza C-268/99, § 49).
Această afirmație este valabilă doar în statele în care practicarea prostituției este legalizată.
Curtea menționează că practicarea prostituției nu presupune acte sexuale izolate și întâmplătoare, ci, dimpotrivă, o activitate efectuată în mod obișnuit, o
îndeletnicire.
Estimați dacă ar fi oportună modificarea prevederii de la lit.d) alin.(2) art.220 CP RM;
Argumentaţi care ar fi efectele pozitive și/sau efectele negative ale modificării dispoziției de la lit.b) alin.(2) art.220 CP RM din „asupra unei femei gravide”
în „cu bună-știință asupra unei femei gravide”.
Consider oportună modificarea dată din considerentele următoare: Analizînd infracțiunele care prevăd agravanta similară, se evidențiază că sintagma "cu bună
știință" exprimă intenția directă a făptuitorului și denotă că făptuitorul cunoștea despre starea de graviditate a victimei la momentul săvârșirii infracţiunii. Această
cunoaștere trebuie să fie nu una prezumtivă, ci să se bazeze pe anumite împrejurări reale. Dezvăluind sintagma dată, dacă făptuitorul nu știa despre graviditatea
victimei, agravanta nu-i poate fi imputată. Respectiv în momentul actual dacă victima a infracțiunei de proxenetism este o femeie gravidă, făptuitorului i se poate
incrima agravanta respectivă, indeferent de fapta necunoașterii despre graviditate. Deci, în scopul evitării interpretării defavorabile a legii penale în folosul
făptuitorului și respectării principiul individualizării răspunderii penale, este oportună modificarea dată.
Atunci cand merge vorba despre circumstanta „cu bună-știință asupra unei femei gravide”, se au in vedere doua aspect principale:
1. Victima sa fie o femeie gravida;
2. Faptuitorul sa manifeste buna stiinta in privinta circumstantei ca victim se afla in aceasta stare
Modificarea dispozitiei din „asupra unei femei gravide” în „cu bună-știință asupra unei femei gravide”, ar micsora sfera de aplicare a acestei dispozitii. Intrucât
atunci cand ne referim la agravanta asupra unei femei gravide, ne referim la general, si nu este necesar ca subiectul infractiunii ca fie la current cu faptul daca femeia
este sau nu gravida.