Tema 4.

Subiectul infracţiunilor legate de traficul de droguri

Unităţi de conţinut:

1. Concepţii asupra subiectului infracţiunilor legate de traficul de droguri.Persoana fizică –

subiect al infracţiunilor legate de traficul de droguri.
2. Persoana juridică – subiect al infracţiunilor legate de traficul de droguri.
3. Participanții la infracţiunile legate de traficul de droguri. Pluralitatea de făptuitori în cazul
infracţiunilor legate de traficul de droguri

1. Concepţii asupra subiectului infracţiunilor legate de traficul de

droguri

Deosebim două categorii de subiecți ai infracțiunii. Subiectul activ săvârșește infracțiunea, pe când
subiectul pasiv este cel asupra căruia se comite infracțiune. În CP RM subiectul activ al infracțiunii este
desemnat prin sintagma „subiectul infracțiunii”, iar subiectul pasiv al infracțiunii este desemnat prin
sintagma „victima infracțiunii”.Înainte de toate, ne vom referi la subiectul activ al infracțiunilor legate de
traficul de droguri / circulația de droguri.

Din perspectiva art. 21 CP RM, subiect activ al infracțiunilor prevăzute la art. 217 1, 2174 și 2176 CP RM
este, în primul rând, persoana fizică responsabilă în sensul art. 22 CP RM. Conform acestui articol,
„[r]esponsabilitatea este starea psihologică a persoanei care are capacitatea de a înţelege caracterul
prejudiciabil al faptei, precum şi capacitatea de a-şi manifesta voinţa şi a-şi dirija acţiunile”. Vârsta
minimă de răspundere penală a subiectului activ al infracțiunilor prevăzute la art. 217 1, 2174 și 2176 CP
RM variază: 14 ani (lit. a), b), c)-f) alin. (3) şi lit. b) şi d) alin. (4) art. 217 1, art. 2174, alin. (2) art. 2176 CP
RM); 16 ani (alin. (1) și (2) art. 2171, alin. (1) art. 2176 CP RM); 18 ani (lit. b1) alin. (3) art. 2171 CP RM).

Dispozițiile de la lit. d) alin. (3) art. 217 1 și lit. c) alin. (2) art. 217 4 CP RM conțin formularea „cu
folosirea situației de serviciu”. Aceasta înseamnă că subiectul activ al infracțiunilor, prevăzute de aceste
norme, trebuie să aibă o calitate specială. De asemenea, posedă o calitate specială subiectul activ al
infracțiunilor prevăzute la art. 217 4 CP RM, atunci când aceste infracțiuni presupun sustragerea sub formă
de delapidare a averii străine a drogurilor sau etnobotanicelor.

În cazul subiectului activ al infracțiunilor legate de traficul de droguri / circulația de droguri, care sunt
prevăzute de legislația română, la persoana fizică se referă următoarele prevederi ale art. 113 CPR din
2009: „Minorul care are vârsta între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit
fapta cu discernământ” (alin. (2)); „Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii”
(alin. (3)).

Din alin. (2) art. 6 din Legea României nr. 143/2000 rezultă că subiectul activ al infracțiunii, prevăzute de
această normă, posedă o calitate specială.

Așa cum am menționat supra, dispozițiile de la lit. d) alin. (3) art. 2171 și lit. c) alin. (2) art. 2174 CP
RM conțin formularea „cu folosirea situației de serviciu”.

În context, nu putem trece cu vederea opinia exprimată de A. Paladii și S. Cernomoreț: „Săvârşirea

faptelor infracţionale prin intermediul uzului situaţei de serviciu presupune că subiect al infracţiunii este o
persoană angajată într-o organizaţie de stat sau nestatală. Ea poate fi, după caz, atât o persoană cu funcţie
de răspundere, cât şi o persoană care nu are o asemenea funcţie [...]. Astfel de persoane pot fi angajaţii în
sfera medicinii, gospodăriilor de cultivare a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, de
producere sau de păstrare a acestor substanţe etc.” 1 O idee similară este pusă la baza explicației din pct.
7.1 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 2/2011: „Prin persoană care s-a folosit de situaţia sa de serviciu la
comiterea infracţiunilor prevăzute la art. 217, 217 1 , 2173 şi 2174 Cod penal urmează a se înţelege
persoana cu funcţie de răspundere sau persoana care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau
o altă organizaţie nestatală (art. 123, art. 124 Cod penal), precum şi persoana ale cărei atribuţii de serviciu
au legătură cu operarea cu droguri sau etnobotanice. De exemplu, în cadrul fabricării preparatelor
medicamentoase, o astfel de persoană poate fi farmacistul, laborantul; în cadrul eliberării sau aplicării
acestora – angajatul farmaciei, medicul, asistenta medicală; în cadrul pazei acestora – paznicul,
expeditorul (sublinierea ne aparține – n.a.)”.2

O astfel de interpretare este prea largă. Nu-și poate folosi situația de serviciu persoana care exercită
funcţii pur profesionale. Această concluzie rezultă din pct. 6.1 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de
Justiţie a Republicii Moldova nr. 11 din 22.12.2014 cu privire la aplicarea legislaţiei referitoare la
răspunderea penală pentru infracţiunile de corupţie: „[S]alariatul (angajatul) întreprinderii de stat sau
municipale, al altor persoane juridice de drept public [...], în legătură cu fapta săvârşită, exercită numai
funcţii pur profesionale [...]. [Exercitarea atribuțiilor] pur profesionale [...] nu este producătoare de efecte

1
Paladii A., Cernomoreț S. Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau
prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau analogilor lor. În: Rolul societăţii şi a organelor de drept
în contracararea narcomaniei: Materialele conf. şt.-practice intern., 9 oct. 2008. Chișinău: Academia
„Ştefan cel Mare” a MAI al RM, 2009, p. 23-28. ISBN 978-9975-930-91-8.
2
Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 2 din 26.12.2011 cu privire la
practica judiciară de aplicare a legislaţiei penale ce reglementează circulaţia drogurilor, etnobotanicelor
sau analoagelor acestora şi a precursorilor. Disponibil: jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=251
juridice (adică, nu poate da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice)”. 3 În context, V. Stati și R.
Popov remarcă: „[...] [O]bligaţiile profesionale trebuie deosebite de obligaţiile de serviciu. [...] Activitate
pur profesională constituie activitatea presupunând aplicarea cunoştinţelor într-un anumit domeniu
profesional sau a unor metode ori procedee profesionale”. 4

Nu există o listă normativă în care să fie enumerate toate categoriile de persoane publice. Drept
urmare, noțiunea de „persoană publică” este una interpretabilă. În cazurile în care există îndoieli că
subiectul posedă această calitate, în acord cu alin. (2) art. 3 CP RM, se va considera că lipsește calitatea
de persoană publică.

Pentru comparație, toate categoriile de persoane cu funcție de demnitate publică sunt specificate în
anexa la Legea Republicii Moldova nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de
demnitate publică.5

Noțiunea de „persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie
nestatală” este definită în art. 124 CP RM: „Prin persoană care gestionează o organizaţie comercială,
obştească sau altă organizaţie nestatală se înţelege persoana căreia, în organizaţia indicată sau într-o
subdiviziune a acesteia, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin numire, alegere sau în virtutea unei
însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor sau acţiunilor administrative de
dispoziţie ori organizatorico-economice”.

Noțiunea de „persoană care lucrează pentru o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie
nestatală” nu este definită în legislația Republicii Moldova. R. Popov definește astfel noțiunea în cauză:
„Prin „persoană care lucrează pentru o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală”
(în sensul în care această noţiune apare în art. 333 şi 335 CP RM) trebuie de înţeles acea persoană care,
deşi este angajată a organizaţiei comerciale, obşteşti sau a unei alte organizaţii nestatale, totuşi nu exercită
funcţii sau acţiuni administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice. Persoanele care lucrează
pentru o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală nu pot avea calitatea de:
membri ai consiliului organizaţiei date; membri ai comisiei de cenzori a organizaţiei comerciale, obşteşti
sau a unei alte organizaţii nestatale; director executiv al acestei organizaţii; contabil-şef al organizaţiei
comerciale, obşteşti sau al unei alte organizaţii nestatale; conducător al filialei sau al reprezentanţei

3
Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr. 11 din 22.12.2014 cu privire la
aplicarea legislaţiei referitoare la răspunderea penală pentru infracţiunile de corupţie. Disponibil:
jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=248
4
Stati V., Popov R. Unele precizări cu privire la înțelesul noțiunii „persoana publică” (alin. (2) art. 123
CP RM). În: Revista Naţională de Drept, 2015, nr. 4, p. 12-22. ISSN 1811-0770.
5
Legea Republicii Moldova nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de
demnitate publică. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 194-196.
acestei organizaţii; alte persoane abilitate, conform legislaţiei sau statutului acestei organizaţii comerciale,
obşteşti sau al unei alte organizaţii nestatale, să-şi asume obligaţii, de sine stătător sau împreună cu alţii,
în numele şi în contul organizaţiei respective”. 6

Infracțiunile, prevăzute la lit. d) alin. (3) art. 217 1 și lit. c) alin. (2) art. 2174 CP RM, sunt infracțiuni
complexe. Aceste infracțiuni reprezintă întregul, în timp ce folosirea situației de serviciu reprezintă o
parte a acestui întreg. Atunci când se referă la norma-întreg amplasată în cadrul variantei agravate a
infracțiunii, S. Copețchi și I. Hadîrcă menționează: „Respectiva modalitate este incidentă infracțiunilor
complexe în varianta agravată, unde fapta incriminată de norma-parte formează un element circumstanțial
în conținutil agravat sau calificat al infracțiunilor complexe”. 7 La fel, C.G. Feșteu vorbește despre
infracțiunea complexă în forma agravată, în cazul căreia o infracțiune intră ca circumstanță agravantă în
conținutul infracțiunii complexe.8 Așadar, caracterul complex al unei infracțiuni nu exclude posibilitatea
ca aceasta să absoarbă o circumstanță agravantă. Important este ca respectiva circumstanță agravantă să
nu fie reținută la calificare de două ori: atât ca circumstanță agravantă, cât și ca infracțiune autonomă.

În alt context, formularea „cu folosirea situației de serviciu” este folosită nu doar în art. 327 și 335
CP RM, ci și în art. 312 CCo RM. În cazul concurenței dintre partea, reprezentată de art. 312 CCo RM, și
întregul, reprezentat de lit. d) alin. (3) art. 217 1 și de lit. c) alin. (2) art. 217 4 CP RM, se va aplica exclusiv
norma care reprezintă întregul. Nu va fi necesară aplicarea art. 312 CCo RM.

Este adevărat că fapta, prevăzută la art. 312 CCo RM, nu este o infracțiune. Cu toate acestea, în
cazul în care această faptă constituie partea întregului reprezentat de lit. d) alin. (3) art. 217 1 și de lit. c)
alin. (2) art. 2174 CP RM, operează principiul pus la baza regulii de calificare fixate în art. 118 CP RM.

Din dispoziția de la lit. a) alin. (6) art. 16 CCo RM, coroborată cu dispoziția art. 312 CCo RM,
deducem că subiect al faptei, prevăzute de art. 312 CCo RM, este persoana cu funcţie de răspundere.
Conform alin. (6) art. 16 CCo RM, persoană cu funcţie de răspundere este „persoana căreia, într-o
întreprindere, instituţie, organizaţie, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-
o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire,
alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor
autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice ori economice. Astfel, în
cazul în care art. 312 CCo RM este partea din întregul reprezentat de lit. d) alin. (3) art. 217 1 și de lit. c)
6
Popov R. Subiectul infracțiunilor prevăzute în Capitolele XV și XVI din partea specială a Codului penal.
Chișinău: CEP USM, 2012, p. 280. 315 p. ISBN 978-9975-71-307-8.
7
Copețchi S., Hadîrcă I. Calificarea infracțiunilor: Note de curs. Chișinău: Tipografia Centrală, 2015, p.
262. 352 p. ISBN 978-9975-53-547-2.
8
Feșteu C.G. Concursul de calificări (II). În: Penalmente / Relevant, 2016, nr. 2, p.144-165. ISSN 2501-
1367.
alin. (2) art. 2174 CP RM, subiect al infracțiunii este persoana cu funcţie de răspundere în sensul alin. (6)
art. 16 CCo RM.

Așa cum am consemnat supra, atunci când infracțiunile prevăzute la art. 217 4 CP RM presupun
sustragerea – sub formă de delapidare a averii străine – a drogurilor sau etnobotanicelor, subiectul activ al
acestor infracțiuni are o calitate specială.

Din art. 191 CP RM rezultă că subiect activ al delapidării averii străine este persoana căreia
bunurile i-au fost încredinţate în baza unui titlu şi cu un anumit scop. S. Brînza și V. Stati caracterizează
un asemenea subiect activ special prin termenul „administrator”. 9

O calitate specială similară, însă cu efect agravant, este specificată în alin. 2° art. 370 din Codul
penal al Regatului Spaniei. Conform acestei norme, răspunderea pentru infracțiunea prevăzută la art. 368
din acest cod se agravează dacă în săvârșirea infracțiunii „sunt implicaţi conducătorii, administratorii sau
persoane cu atribuţii ai organizaţiilor la care se referă circumstanţa 2 de la punctul 1 al articolului 369”. 10

În acest context este util să reproducem dispoziția de la alin. (1) art. 33 CP RM: „Se consideră
concurs de infracţiuni săvârşirea de către o persoană a două sau mai multor infracţiuni dacă persoana nu a
fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele şi dacă nu a expirat termenul de prescripţie de tragere la
răspundere penală, cu excepţia cazurilor când săvârşirea a două sau mai multor infracţiuni este prevăzută
în articolele părţii speciale a prezentului cod în calitate de circumstanţă care agravează pedeapsa
(sublinierea ne aparține – n.a.)”. Referitor la natura juridică a excepției menționate mai sus, S. Brînza și
V. Stati afirmă: „La o analiză atentă, se poate observa că, de facto, repetarea infracţiunii reprezintă o
pluralitate de infracţiuni. Totodată, de iure, repetarea infracţiunii este tratată ca infracţiune unică. Aceasta
deoarece calificarea infracţiunilor, care alcătuiesc repetarea, este unitară, ca şi cum „în devălmăşie”, când
infracţiunile repetate îşi pierd individualitatea (care presupune, înainte de toate, intenţia infracţională
unică) şi se dispersează în contextul calificării conform unei singure norme (şi nu în conformitate cu două
sau mai multe norme, după câte infracţiuni au fost săvârşite)”. 11

Circumstanța agravantă, consemnată în dispoziția de la lit. a) alin. (3) art. 217 1 CP RM, operează în
prezența următoarelor condiții: a) subiectul săvârșește succesiv fie cel puțin două infracțiuni prevăzute la

9
Brînza S., Stati V. Escrocheria și delapidarea averii străine: efectele adoptării Legii nr. 179/2018. În:
Revista ştiinţifică a USM „Studia Universitatis Moldaviae”. Seria „Ştiinţe Sociale”, 2019, nr. 3, p. 59-73.
ISSN 1857-2081.
10
Codul penal al Regatului Spaniei / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Spania-RO.html
11
Brînza S., Stati V. Considerente de natură politico-penală în vederea abolirii instituţiei de repetare a
infracţiunii. În: Revista Ştiinţifică a USM „Studia Universitatis”, 2007, nr. 6, p. 60-72. ISSN 1857-2081.
alin. (1) art. 2171 CP RM, fie cel puțin două infracțiuni prevăzute la alin. (2) art. 217 1 CP RM; b)
subiectul nu a fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre infracțiunile care formează o astfel de
succesiune; c) nu a expirat termenul de prescripţie de tragere la răspundere penală a subiectului pentru
vreuna dintre infracțiunile care formează o astfel de succesiune.

Circumstanțe agravante, mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cea prevăzută la lit. a) alin. (3)
art. 2171 CP RM, atestăm în legile penale ale altor state. De exemplu, conform pct. 4 alin. (2) art. 354a din
Codul penal al Republicii Bulgaria, răspunderea pentru infracțiunea prevăzută la alin. (1) al acestui articol
se agravează dacă este săvârşită „în condiţiile unei recidive periculoase”. 12 Potrivit lit. b) alin. (2) secț.
283 din Codul penal al Republicii Cehe, „[f]ăptuitorul va fi condamnat la pedeapsa cu închisoarea de la
doi la zece ani sau confiscarea proprietăţii dacă săvârşeşte fapta prevăzută de sub-secţiunea (1) [...] chiar
dacă a fost condamnat sau a executat o pedeapsă pentru o astfel de faptă în ultimii trei ani”. 13 În
corespundere cu alin. (2) § 173 din Codul penal al Republicii Slovace, „[f]ăptuitorul se pedepseşte cu
închisoare de la 10 la 15 ani în cazul în care comite infracţiunea prevăzută la alin. (1) [...] şi a mai fost
anterior condamnat pentru o infracţiune similară”. 14

Spre deosebire de agravantele prevăzute de aceste legi penale străine, circumstanța agravantă
prevăzută la lit. a) alin. (3) art. 217 1 CP RM exclude condamnarea definitivă a subiectului pentru vreuna
dintre infracțiunile care se repetă. O asemenea optică derivă din concepția care-și găsește consacrarea în
pct. 5 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 17 din 19.06.2000
privind aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei
pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale: „Se atenționează instanțele de judecată că
asemenea semne calificative (a se citi – circumstanțe agravante – n.a.) prevăzute de Codul penal în
vigoare, cum sunt săvârșirea infracțiunii de către o persoană condamnată anterior pentru aceeași
infracțiune [...], contravin prevederilor art. 4 din Protocolul 7 la C.E.D.O. și aceste circumstanțe urmează
a fi luate în considerare doar la individualizarea pedespsei și la stabilirea regimului coloniei de executare
a pedepsei privative de libertate”. 15 În context, confirmăm că, potrivit lit. a) alin. (1) art. 77 CP RM, „[l]a
stabilirea pedepsei se consideră circumstanţe agravante [...] săvârşirea infracţiunii de către o persoană

12
Codul penal al Republicii Bulgaria / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Bulgaria-RO.html
13
Codul penal al Republicii Cehe / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Cehia-RO.html
14
Codul penal al Republicii Slovace / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Slovacia-RO.html
15
Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 17 din 19.06.2000 privind
aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru
apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. În: Avocatul Poporului, 2000, nr. 7-9, p. 1-2.
care anterior a fost condamnată pentru o infracţiune similară sau pentru alte fapte care au relevanţă pentru
cauză”.

În altă ordine de idei, așa cum am menționat anterior, în ipoteza infracțiunii prevăzute la alin. (2)
art. 6 din Legea României nr. 143/2000, subiectul activ al infracțiunii posedă o calitate specială. Referitor
la această calitate specială, M.A. Hotca și R.F. Geamănu susțin: „Subiectul activ al infracţiunii este
calificat, fiind [...] o persoană care are atribuţii în eliberarea medicamentelor pe baza unei reţete medicale
(farmacist) [...]”.16

În context, identificăm anumite prevederi relevante în art. 567 din Legea României nr. 95 din
14.04.2006 privind reforma în domeniul sănătății 17: „Profesia de farmacist este profesie independentă și
se exercită pe baza certificatului de membru al Colegiului Farmaciștilor din România, în regim salarial
și/sau independent, cu respectarea prevederilor prezentei legi” (alin. (1)); „Profesia de farmacist se
exercită pe bază de contract de muncă și/sau contract de furnizare de servicii farmaceutice. Profesia de
farmacist se exercită în regim independent, după înregistrarea la administrația financiară din raza de
domiciliu” (alin. (2)).

În acord cu lit. a) alin. (1) art. 2 din Legea României nr. 266 din 07.11.2008 a farmaciei, 18 vânzarea
și eliberarea la prețul cu amănuntul a medicamentelor care se acordă pe bază de prescripție medicală se
face prin intermediul unei farmacii comunitare. În corespundere cu alin. (1) art. 5 din aceeași lege,
vânzarea și eliberarea la prețul cu amănuntul a medicamentelor, care se acordă pe bază de prescripție
medicală, se realizează „de farmaciști sau de asistenții medicali de farmacie, numai sub supravegherea
farmacistului”. Așadar, fie farmacistul, fie asistentul medical de farmacie, sub supravegherea
farmacistului, poate fi subiect activ special al infracțiunii prevăzute la alin. (2) art. 6 din Legea României
nr. 143/2000.

În alt context, pot apărea întrebări legate de posibila calitate specială a subiectului activ în cazul
infracțiunilor prevăzute la art. 16 și 17 din Legea României nr. 194/2011. Or, efectuarea de operațini
constituie esența elementului material al infracțiunilor în cauză. Conform lit. b) art. 2 din Legea României
nr. 194/2011, prin „operator” se înțelege „persoana fizică sau juridică care, coordonând direct ori prin
interpuși, efectuează sau intenționează să efectueze operațiuni de fabricare, producere, tratare, sinteză,
extracții, condiționare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piață, livrare, procurare, ambalare,

16
Hotca M.A, Geamănu R.F. Infracțiuni prevăzute în legi speciale: Suport de curs. București: Editura
Universităţii „Nicolae Titulescu”, 2015, p. 111. 191 p. ISBN 978-606-751-199-4.
17
Legea României nr. 95 din 14.04.2006 privind reforma în domeniul sănătății. În: Monitorul Oficial al
României, 2006, nr. 372.
18
Legea României nr. 266 din 07.11.2008 a farmaciei. În: Monitorul Oficial al României, 2015, nr. 85.
transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere
de produse [...]”.

Totuși, A. Rîșniță menționează: „Subiect activ al acestui tip de infracţiuni poate fi orice persoană
fizică sau chiar juridică. Lipsa autorizaţiei reprezintă o simplă postură în care se află subiectul activ şi
nicidecum o calificare a acestuia.” 19 În Decizia ÎCCJ nr. 25 din 08.10.2015 referitoare la sesizarea
formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă
din 08.07.2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii
Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13.01.2015, pronunţată de Tribunalul
Botoşani), se concluzionează: „[...] [S]ubiect activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr.
194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele
decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, poate fi orice persoană fizică sau juridică”, nu doar
operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) din respectiva lege care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în
vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive”. 20 În pct. 21 din
Decizia CCR nr. 52 din 02.02.2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16
din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte
psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, în interpretarea dată de Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 25 din 08.10.2015, se statuează: „În măsura în care voinţa
legiuitorului ar fi fost aceea de a restrânge sfera subiectului activ al infracţiunii la „operatorul” prevăzut în
art. 2 lit. b) din aceeaşi lege, s-ar fi referit în mod explicit în cuprinsul art. 16 la „fapta operatorului”, iar
nu la „fapta persoanei”.”21

Într-adevăr, după cum rezultă din definiția de la lit. b) art. 2 din Legea României nr. 194/2011,
operator este persoana care efectuează sau intenționează să efectueze o activitate legală. Amintim că
obiectul material al infracțiunilor, prevăzute la art. 16 și 17 din Legea României nr. 194/2011, îl constituie

19
Rîșniță A. Unele consideraţii privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea
operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Disponibil:
https://www.juridice.ro/287413/unele-consideratii-privind-infractiunile-prevazute-de-legea-nr-1942011-
privind-combaterea-operatiunilor-cu-produse-susceptibile-de-a-avea-efecte-psihoactive.html
20
Decizia ÎCCJ nr. 25 din 08.10.2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava -
Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 08.07.2015, pronunţată în Dosarul
nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva
Sentinţei penale nr. 8 din 13.01.2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani). În: Monitorul Oficial al
României, 2015, nr. 860.
21
Decizia CCR nr. 52 din 02.02.2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16
din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte
psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, în interpretarea dată de Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 25 din 08.10.2015. În: Monitorul Oficial al României, 2017, nr. 341.
substituții. În corespundere cu lit. a) art. 2 din Legea României nr. 194/2011, „substitut” se consideră
„orice substanță sau asociere de substanțe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice
produs, plantă, ciupercă ori părți ale acestora al căror regim juridic nu este reglementat prin alte dispoziții
legale (sublinierea ne aparține – n.a.), care are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care,
indiferent de conținut, denumire, mod de administrare, de prezentare sau de publicitate este ori poate fi
folosit în locul unei substanțe sau preparat stupefiant ori cu efecte psihotrope sau în locul unei plante ori
substanțe aflate sub control național sau pentru aceleași scopuri”. Așadar, operator este cel care care
efectuează sau intenționează să efectueze o activitate legală cu produse autorizate susceptibile de a avea
efecte psihoactive. Nu poate fi numită „operator” persoana care efectuează operațiuni cu substituți. Astfel
de operațiuni pot fi, prin definiție, doar ilegale.

Infra vom recomanda abrogarea art. 217 CP RM. Având în vedere aceasta, dar și neajunsurile de
care suferă dispoziția de la alin. (5) art. 217 CP RM, propunem completarea art. 217 1 CP RM cu alineatul
(5) care ar urma să aibă următorul conținut:

„Persoana care a săvârşit oricare dintre infracţiunile prevăzute la 217 1 este liberată de răspundere
penală dacă a contribuit activ fie la descoperirea sau contracararea infracţiunii respective, după caz, prin
autodenunţare, predare benevolă a substanțelor psihoactive interzise, indicare a sursei de procurare a
acestor substanţe, fie la denunțarea persoanelor care au săvârșit infracțiunea respectivă sau au contribuit la
săvârşirea acesteia, fie la indicarea mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din
infracţiunea respectivă. Nu poate fi considerată predare benevolă a substanțelor psihoactive interzise
ridicarea acestora la reţinerea persoanei, precum şi la efectuarea acţiunilor de urmărire penală pentru
depistarea şi ridicarea lor”.

Clauze asemănătoare cu cea prevăzută de alin. (5) art. 217 CP RM există în legile penale ale altor
state. De exemplu, în nota 1 art. 228 din Codul penal al Federației Ruse se prevede: „Persoana, care a
comis infracțiunea prevăzută de acest articol, care a predat benevol fie mijloace narcotice, substanțe
psihotrope sau analogi ai acestora, fie plante care conțin mijloace narcotice sau substanțe psihotrope, fie
părți de plante care conțin mijloace narcotice sau substanțe psihotrope, și care a contribuit activ la
descoperirea sau contracararea infracțiunilor legate fie de circulația ilegală a acestor mijloace, substanțe
sau analogi ai acestora, fie de procurarea, păstrarea sau transportarea ilegală de plante sau de părți de
plante care conțin mijloace narcotice sau substanțe psihotrope, la denunțarea persoanelor care le-au
comis, la descoperirea bunurilor obținute pe căi infracționale, va fi liberată de răspunderea penală pentru
această infracțiune. Nu poate fi considerată benevolă nici predarea mijloacelor narcotice, a substanțelor
psihotrope sau a analogilor acestora, a plantelor care conțin mijloace narcotice sau substanțe psihotrope
ori a părților de plante care conțin mijloace narcotice sau substanțe psihotrope, nici ridicarea acestor
mijloace, substanțe sau analogi ai acestora, plante sau părți de plante care conțin mijloace narcotice sau
substanțe psihotrope, în timpul reținerii unei persoane și în timpul efectuării acțiunilor de urmărire penală
privind identificarea și ridicarea mijloacelor narcotice, a substanțelor psihotrope sau a analogilor acestora,
a plantelor care conțin mijloace narcotice sau substanțe psihotrope ori a părților de plante care conțin
mijloace narcotice sau substanțe psihotrope”. 22 Alin. 4 art. 307 din Codul penal al Ucrainei stabilește:
„Persoana, care a predat benevol mijloace narcotice, substanțe psihotrope sau analogi ai acestora și a
indicat sursa de procurare a lor ori a contribuit la descoperirea infracțiunilor legate de traficul ilicit, este
liberată de răspunderea penală pentru producerea, fabricarea, procurarea, păstrarea, transportarea sau
expedierea ilegala a acestora”. 23 În Codul penal al Georgiei 24, în nota 1 la art. 260, se prevede:
„Persoanele, care predau benevol droguri, analogi ai acestora, precursori, noi substanțe psihoactive,
substanțe psihotrope, analogi ai acestora sau substanțe potențiale, sunt liberate de răspunderea penală
pentru infracțiunile prevăzute în prezentul capitol, cu excepția cazului în care fapta comisă conține
componența unei alte infracțiuni”. De asemenea, nota 2 la art. 260 din Codul penal al Georgiei stabilește:
„În sensul prezentului capitol, predare benevolă constituie numai o astfel de acțiune când o persoană,
înainte de începerea urmăririi penale, anunță în scris sau prin orice mijloc tehnic de comunicare cu privire
la intenția de a preda droguri, analogi ai acestora, precursori, noi substanțe psihoactive, substanțe
psihotrope, analogi ai acestora sau substanțe potențiale, precum și contribuie activ la confiscarea
acestora”. Nu în ultimul rând, secț. 254 din Codul penal al Republicii Letonia prevede: „Persoana care a
predat în mod voluntar substanţe narcotice sau psihotrope sau a furnizat în mod voluntar informaţii cu
privire la achiziţionarea, depozitarea, transportul sau expedierea acestora este exonerată de răspunderea
penală pentru achiziţionarea, depozitarea, transportul sau expedierea unor astfel de substanţe”. 25

Dispoziții mai mult sau mai puțin similare cu cea din art. 14 al Legii României nr. 143/2000 pot fi
identificate în legile penale ale altor state. De exemplu, art. 222-43-1 din Codul penal al Republicii
Franceze stabilește: „Orice persoană care a încercat să comită infracţiunile prevăzute în prezenta secţiune
este scutită de pedeapsă dacă, avertizând autoritatea administrativă sau judiciară, a permis evitarea
comiterii infracţiunii şi identificarea, după caz, a celorlalţi autori sau complici”. 26 În corespundere cu alin.
(4) art. 354c din Codul penal al Republicii Bulgaria, „[n]u se pedepseşte participantul la un grup
22
Уголовный кодекс Российской Федерации. Disponibil: pravo.gov.ru/proxy/ips/?
docbody&nd=102041891
23
Кримінальний кодекс України. Disponibil: https://zakon.rada.gov.ua/laws/show/2341-14
24
Criminal Code of Georgia. Disponibil: matsne.gov.ge/en/document/download/16426/157/en/pdf
25
Codul penal al Republicii Letonia / coord.: T. Toader. Disponibil: http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-
Penal-Letonia-RO.html
26
Codul penal al Republicii Franceze / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Franta-RO.html
infracţional organizat care a comunicat de bunăvoie autorităţilor toate faptele şi circumstanţele pe care le
cunoaşte despre activitatea grupului infracţional”. 27 Potrivit alin. (10) art. 190 din Codul penal al
Republicii Croația, „[i]nstanţa îl poate scuti de pedeapsă pe făptuitorul infracţiunii de la alineatele 1, 2, 3,
4, 5 şi 7 care a contribuit în mod voluntar şi esenţial la descoperirea faptei din acest articol”. 28 Secț. 7 din
Capitolul 50 al Codului penal al Republicii Finlanda prevede: „În completarea dispoziţiilor Legii
procedurii penale şi a altor dispoziţii din acest Cod, se poate renunţa la acuzaţiile sau pedepsele pentru
utilizarea substanţelor narcotice sau pentru alte infracţiuni conexe utilizării de substanţe narcotice, dacă
fapta, analizată în întregul său, este considerată de mică importanţă în raport cu tipul şi cantitatea
substanţei, contextul în care a fost utilizată şi alte circumstanţe. Se poate renunţa la acuzaţii şi pedeapsă şi
dacă suspectul sau făptuitorul a căutat tratament aprobat de Ministerul Afacerilor Sociale şi Sănătăţii”. 29

Următoarea formă de tratament de clemență de care beneficiază subiectul activ al infracțiunilor,

legate de traficul de droguri / circulația de droguri, este reprezentată de clauza de atenuare a tratamentului
penal, stabilită în art. 15 din Legea României nr. 143/2000: „Persoana care a comis una dintre
infracțiunile prevăzute la art. 2-9, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și
tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri beneficiază de
reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”. CP RM nu conține o dispoziție
asemănătoare.

Legile penale ale altor state conțin prevederi asemănătoare cu cea din art. 15 al Legii României nr.
143/2000. Astfel, art. 222-43 din Codul penal al Republicii Franceze stabilește: „Pedeapsa privativă de
libertate dată autorului sau complicelui infracţiunilor prevăzute de articolele de la 222-35 până la 222-39
se reduce cu jumătate dacă, avertizând autorităţile administrative sau judiciare, a permis încetarea
comportamentelor incriminate şi identificarea, după caz, a celorlalţi vinovaţi. În cazul prevăzut la
articolul 222-34, pedeapsa cu recluziune pe viaţă este redusă la 20 ani de recluziune”. 30 De asemenea, în
alin. (3) secţ. 180 din Codul penal al Ungariei se prevede: „În cazurile prevăzute la alin. (1), (5)-(6) ale
secţiunii 178 şi la alineatele (1)-(2) şi (6), pedeapsa poate fi redusă fără limitare dacă făptuitorul
furnizează informaţii pentru identificarea traficantului de stupefiante înainte de a fi acuzat”. 31

27
Codul penal al Republicii Bulgaria / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Bulgaria-RO.html
28
Codul penal al Republicii Croaţia / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Croatia-RO.html
29
Codul penal al Republicii Finlanda / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Finlanda-RO.html
30
Codul penal al Republicii Franceze / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Franta-RO.html
31
Codul penal al Ungariei / coord.: T. Toader. Disponibil: http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Ungaria-RO.html
 Asemenea dispoziții, ca și cea din art. 15 al Legii României nr. 143/2000, sunt conforme cu art. (6)
din Preambulul la Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a dispozițiilor
minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului
ilicit de droguri: „Statelor membre ar trebui să li se permită să adopte reglementări în sensul reducerii
sancțiunilor în cazul în care autorul infracțiunii a furnizat autorităților competente informații utile”. 32 În
același context, art. 5 din Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a
dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul
traficului ilicit de droguri (în versiune consolidată) prevede: „Fără a aduce atingere articolului 4, fiecare
stat membru poate lua măsurile necesare pentru ca sancțiunile prevăzute la articolul 4 să poată fi reduse,
în cazul în care autorul infracțiunii: (a) renunță la activitatea infracțională privind traficul de droguri și
precursori și (b) furnizează autorităților administrative sau judiciare informații, pe care acestea nu le-ar fi
putut obține altfel, ajutându-le să: (i) prevină sau să limiteze efectele infracțiunii; (ii) identifice sau să-i
aducă în fața justiției pe ceilalți autori ai infracțiunii; (iii) găsească dovezi sau (iv) împiedice săvârșirea
altor infracțiuni prevăzute la articolele 2 și 3”. 33

2.Persoana juridică – subiect activ al infracţiunilor legate de traficul de droguri

Persoana juridică (cu excepţia autorităţii publice) poate fi subiect activ în cazul infracțiunilor
prevăzute la art. 2171 CP RM. Aceasta rezultă din dispoziția de la alin. (4) art. 21 CP RM, coroborată cu
sancțiunile din art. 2171 CP RM. Potrivit alin. (4) art. 21 CP RM, „[p]ersoanele juridice, cu excepţia
autorităţilor publice, răspund penal pentru infracţiunile pentru săvârşirea cărora este prevăzută sancţiune
pentru persoanele juridice în partea specială din prezentul cod”.

Condițiile răspunderii penale a persoanei juridice (cu excepția statului și a autorităților publice)
pentru oricare infracțiune (inclusiv pentru infracțiunile legate de traficul de droguri / circulația de droguri)
sunt stabilite în art. 135 CPR din 2009.

32
Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind
elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri.
Disponibil: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32004F0757
33
Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind
elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri
(în versiune consolidată). Disponibil: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:02004F0757-20171122&from=RO
 În legile penale ale unor state pot fi atestate prevederi referitoare la răspunderea persoanelor
juridice pentru infracțiunile legate de traficul de droguri / circulația de droguri. De exemplu, art. 222-42
din Codul penal al Republicii Franceze prevede: „Persoanele juridice declarate responsabile penal, în
condiţiile prevăzute la articolul 121-2, de infracţiunile definite la articolele de la 222-34 până la 222-39,
sunt pasibile, pe lângă amenda potrivit prevederilor articolului 131-38, de pedepsele prevăzute la articolul
131-39.”34 În secț. 8 din Capitolul 50 al Codului penal al Republicii Finlanda se stabilește: „Dispoziţiile
cu privire la răspunderea penală a persoanei juridice se aplică infracţiunilor cu privire la narcotice,
infracţiunilor calificate cu privire la narcotice, actelor pregătitoare pentru infracţiuni cu privire la
narcotice, susţinerii infracţiunilor cu privire la narcotice şi susţinerii infracţiunilor calificate cu privire la
narcotice.”35 În Codul penal al Republicii Estonia, se pedepsesc cu amendă persoanele juridice care comit
infracțiunile prevăzute la alin. (3) § 183 „Manipularea ilicită a unor cantităţi mici de stupefiante sau
substanţe psihotrope”, la alin. (3) § 184 „Manipularea ilicită a unor cantităţi mari de stupefiante sau
substanţe psihotrope” și la alin. (3) § 188 „Cultivarea ilegală a macului opiaceu, a canabisului sau a
arbustului de coca”.36

Cu privire la posibilitatea persoanei juridice de a fi subiect activ special al infracțiunilor prevăzute

la art. 2 din Legea României nr. 143/2000, O. Chicoș opinează: „Subiectul activ al infracțiunii nu este
unul calificat, putând fi atât o persoană fizică, care întrunește condițiile răspunderii penale, cât și o
persoană juridică – în cazul traficării prin livrare, calitatea de a livra o cantitate de marfă, o are cel care
desfășoară acte de comerț (sublinierea ne aparține – n.a.).”37 În contextul analizei elementului material al
infracțiunilor prevăzute la art. 2 din Legea României nr. 143/2000, am afirmat că noțiunea de „livrare cu
orice titlu” din acest articol dublează noțiunea de „trimitere” din același articol. În art. 2 din Legea
României nr. 143/2000 nu atestăm niciun indiciu că livrarea cu orice titlu a drogurilor ar fi posibilă doar
în conjunctura desfășurării unor acte de comerț. Noțiunea de „livrare cu orice titlu” desemnează o
activitate infracțională. Nu considerăm potrivit a se vorbi în acest context despre acte de comerț care au
ca obiect o marfă.

34
Codul penal al Republicii Franceze / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Franta-RO.html
35
Codul penal al Republicii Finlanda / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Finlanda-RO.html
36
Codul penal al Republicii Estonia / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Estonia-RO.html
37
Chicoș O. Traficul și consumul ilicit de droguri în context național și european: rezumat al tz. de
doctorat în drept. București, 2016, p. 26. 56 p.
 3.Participanții la infracţiunile legate de traficul de droguri. Pluralitatea de
făptuitori în cazul infracţiunilor legate de traficul de droguri

În Legea României nr. 143/2000 nu există prevederi care s-ar referi la participanții la infracțiunile
legate de traficul de droguri / circulația de droguri. În condițiile legislației penale în vigoare a României,
instigarea sau complicitatea la una dintre infracțiunile legate de traficul de droguri impune referirea la art.
47 „Instigatorul” sau art. 48 „Complicele” din CPR din 2009. Împlicit, aceasta o confirmă următorul
fragment dintr-o speță: „Fapta inculpatului M. N.-G de a pune în legătură pe inculpatul S.E. cu persoanele
interesate să cumpere droguri (investigatorul şi colaboratorul autorizat în cauză) întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de complicitate de vânzare de droguri de risc fără drept, prev. şi ped. de art. 26
Cod penal raportat la art. 2 alin. 1 din Legea 143/2000”. 38 Pentru mai multă claritate, precizăm că, în CPR
din 1968, art. 25 și 26 corespund art. 47 și 48 CPR din 2009.

Art. 386 CPR din 2004, care stabilea răspunderea pentru traficul ilicit de droguri, conținea alin. (5)
cu următorul conținut: „Organizarea, conducerea sau finanțarea faptelor prevăzute în alin. (1)-(4) se
sancționează cu maximul pedepsei prevăzute pentru fapta comisă, iar dacă acest maxim este
neîndestulător se poate aplica o pedeapsă până la maximul ei general”. În lipsa unei astfel de prevederi în
Legea României nr. 143/2000, devine incident art. 49 CPR din 2009: „Coautorul, instigatorul și
complicele la o infracțiune săvârșită cu intenție se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru
autor. La stabilirea pedepsei se ține seama de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, precum și de
dispozițiile art. 74”. În mod similar, în art. 83 CP RM se stabilește: „Organizatorul, instigatorul şi
complicele la o infracţiune, prevăzută de legea penală, săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ţine cont de contribuţia fiecăruia la săvârşirea
infracţiunii, precum şi de prevederile art. 75”.

Alin. (1) art. 3 din Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a
dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul
traficului ilicit de droguri (în versiune consolidată) se referă la participanții la infracțiunile legate de
traficul de droguri: „Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a fi considerate infracțiuni
instigarea, complicitatea [...] la săvârșirea uneia dintre infracțiunile menționate la articolul 2”. 39
Dezvoltând această idee, legiuitorul francez a decis să echivaleze pedeapsa stabilită pentru participantul
38
Decizia penală nr. 92/A din 14.10.2008 a Secției penale și pentru cauze cu minori a Curții de Apel
Oradea. Disponibil: http://jurisprudenta.org/Search.aspx
39
Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind
elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri
(în versiune consolidată). Disponibil: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:02004F0757-20171122&from=RO
secundar cu pedeapsa stabilită pentru autorul infracțiunii. Astfel, art. 222-37 din Codul penal al Republicii
Franceze prevede: „Transportul, deţinerea, oferirea, predarea, achiziţia sau utilizarea de stupefiante se
pedepsesc cu 10 ani închisoare şi cu amenda de 7.500.000 euro” (alin. 1); „Se pedepseşte de asemenea
facilitarea, prin orice mijloc, utilizării ilicite de stupefiante, eliberării de stupefiante prin ordonanţe fictive
sau de complezenţă, sau a eliberării de stupefiante la prezentarea acestor ordonanţe cunoscându-le
caracterul fictiv sau complezent”. 40

În Legea României nr. 143/2000 este transpusă într-o altă manieră ideea care se conține în alin. (1)
art. 3 din Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului UE din 25.10.2004 de stabilire a dispozițiilor minime
privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de
droguri (în versiune consolidată). Astfel, în Legea României nr. 143/2000 găsim norme în care este
incriminată, în diverse forme, participația calificată. În astfel de cazuri, fapta instigatorului sau a
complicelui se asimilează cu fapta autorului infracțiunii.

De exemplu, în conformitate cu alin. (1) art. 6 din Legea României nr. 143/2000, „[p]rescrierea
drogurilor de mare risc, cu intenție, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere
medical, se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”. Fapta, prevăzută de
această normă, poate fi considerată complicitate calificată în raport cu infracțiunile prevăzute la alin. (2)
și (3) art. 6 din Legea României nr. 143/2000. Or, în alin. (2) art. 6 din Legea României nr. 143/2000 se
incriminează, printre altele, „[...] eliberarea cu intenție de droguri de mare risc, pe baza unei rețete
medicale prescrise în condițiile prevăzute la alin. (1) [...]”. La rândul său, alin. (3) art. 6 din Legea
României nr. 143/2000 prevede răspunderea pentru „[o]bținerea de droguri de mare risc prin folosirea
unei rețete medicale prescrise în condițiile prevăzute la alin. (1) [...]”.

Un alt exemplu de participație calificată îl reprezintă fapta incriminată la art. 9 din Legea României
nr. 143/2000: „Finanțarea săvârșirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancționează cu pedepsele prevăzute
de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime”. Astfel, această faptă
constituie un exemplu de complicitate calificată în raport cu infracțiunile prevăzute la art. 2-5 din Legea
României nr. 143/2000.

De asemenea, art. 10 din Legea României nr. 143/2000 prevede răspunderea pentru una dintre
varietățile participației calificate: „Îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice
mijloace, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”. Însă, acest exemplu de instigare calificată nu

40
Codul penal al Republicii Franceze / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Franta-RO.html
poate fi raportat la participarea calificată la infracțiunile legate de traficul de droguri. Or, consumul ilicit
de droguri este delimitat de traficul ilicit de droguri.

Exemple de participație calificată la infracțiunile legate de traficul de droguri / circulația de droguri

pot fi atestate în legile penale ale altor state. De exemplu, art. 222-34 din Codul penal al Republicii
Franceze prevede: „Conducerea sau organizarea unei grupări având ca scop producerea, fabricarea,
importarea, exportarea, transportul, deţinerea, oferirea, cesiunea, achiziţia sau folosirea de stupefiante
ilicite se pedepseşte cu recluziune pe viaţă şi cu amenda de 7.500.000 euro”. 41 Capitolul 50 din Codul
penal al Republicii Finlanda conține două prevederi relevante: secț. 4 „Sprijinirea unei infracţiuni la
regimul substanţelor narcotice”; secț. 4(a) „Sprijinirea unei infracţiuni în formă agravată la regimul
substanţelor narcotice”.42 De asemenea, în alin. (5) art. 190 din Codul penal al Republicii Croația este
incriminată fapta celui care „[...] organizează o reţea de vânzători sau intermediari [...]”. 43 Alin. (1) § 183
din Codul penal al Republicii Estonia stabilește răspunderea, inter alia, pentru „[...] intermedierea
vânzării de cantităţi mici de stupefiante sau substanţe psihotrope [...]”. 44Alin. (4) secț. 176 din Codul
penal al Ungariei prevede: „Fapta persoanei care acordă asistenţă materială pentru săvârşirea
infracţiunilor prevăzute la alineatele (1)-(3) este pedepsită conform acestor alineate”. 45

Pluralitatea de făptuitori în cazul infracţiunilor legate de traficul de droguri

Pluralitatea de făptuitori este privită ca circumstanță agravantă în cazul infracțiunilor legate de

traficul de droguri / circulația de droguri.

Astfel, în corespundere cu alin. (1) art. 13 din Legea României nr. 143/2000, coroborat cu lit. a) art.
77 CPR din 2009, săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună se consideră împrejurare ce
are ca efect agravarea pedepsei pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute de Legea României nr.
143/2000.

41
Codul penal al Republicii Franceze / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Franta-RO.html
42
Codul penal al Republicii Finlanda. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-Finlanda-RO.html
43
Codul penal al Republicii Croaţia / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Croatia-RO.html
44
Codul penal al Republicii Estonia / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Estonia-RO.html
45
Codul penal al Ungariei / coord.: T. Toader. Disponibil: http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Ungaria-RO.html
 În contrast, agravanta „săvârşirea infracţiunii de două sau mai multe persoane” – consemnată în
dispozițiile de la lit. b) alin. (3) art. 2171 și lit. b) alin. (2) art. 2174 CP RM – este luată în considerare nu la
agravarea pedepsei, ci la calificarea infracțiunii. La agravarea pedepsei pentru infracțiunile prevăzute la
art. 2171, 2174 și 2176 CP RM se ia în considerare agravanta „săvârşirea infracţiunii prin orice formă de
participaţie”, specificată la lit. c) alin. (1) art. 77 CP RM.

În legătură cu circumstanța agravantă „săvârşirea infracţiunii de două sau mai multe persoane”, R.
Cojocaru afirmă: „Pentru aplicarea agravantei este necesar ca măcar două dintre persoanele participante la
săvârşirea infracţiunii să posede semnele subiectului infracţiunii (condiţia de vârstă şi responsabilitate) şi
să execute, în baza unei intenţii comune, integral sau parţial latura obiectivă a infracţiunii”. 46 În același
făgaș, A. Paladii și S. Cernomoreț susțin că infracțiunea se consideră săvârşită de două sau mai multe
persoane dacă: „la comiterea lor au participat două sau mai multe persoane, dintre care cel puţin două,
potrivit alin. (6) al art. 42 al CP, trebuie să întrunească semnele subiectului infracţiunii; ele s-au înţeles să
comită aceste infracţiuni împreună, până a începe desfăşurarea actului sau nemijlocit în acelaşi moment,
dar nu mai târziu de consumarea infracţiunii; au participat nemijlocit la realizarea laturii obiective a
acestor infracţiuni două sau mai multe persoane, dintre care cel puţin doi participanţi ai infracţiunii au
acţionat în calitate de coautori”.47

Considerăm prea îngustă această interpretare. În acest sens, S. Brînza şi V. Stati relevă just: „Nu
există echivalenţă între noţiunile „participaţie simplă” şi „participaţie complexă”, pe de o parte, şi
noţiunea „de două sau mai multe persoane”, pe de altă parte. Ea nu există şi nu poate exista, altfel s-ar
comite o eroare logică. Or, [...] consecventul („infracţiunea este săvârşită prin participaţie”) nu e suficient
pentru antecedent („infracţiunea e săvârşită de două sau mai multe persoane”). [...] Infracţiunea este
săvârşită de două sau mai multe persoane în următoarele cazuri: a) infracţiunea este săvârşită în coautorat;
b) infracţiunea este săvârşită de o persoană care întruneşte semnele subiectului infracţiunii, în comun cu o
persoană care nu întruneşte aceste semne; c) infracţiunea este săvârşită de o persoană care întruneşte
semnele subiectului infracţiunii, prin intermediul unei persoane care cu bună-ştiinţă nu este pasibilă de
răspundere penală”.48

46
Cojocaru R. Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării
substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor (art. 217 3 CP al RM). În: Rolul societăţii şi a
organelor de drept în contracararea narcomaniei: Materialele conf. şt.-practice intern., 9 oct. 2008.
Chișinău: Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al RM, 2009, p. 49-54. ISBN 978-9975-930-91-8.
47
Paladii A., Cernomoreț S. Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau
prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau analogilor lor. În: Rolul societăţii şi a organelor de drept
în contracararea narcomaniei: Materialele conf. şt.-practice intern., 9 oct. 2008. Chișinău: Academia
„Ştefan cel Mare” a MAI al RM, 2009, p. 23-28. ISBN 978-9975-930-91-8.
48
Brînza S., Stati V. Săvârşirea infracţiunii de două sau mai multe persoane ca presupusă formă a
participaţiei penale: demitizarea unei concepţii compromise. În: Revista Naţională de Drept, 2008, nr. 4,
 Așadar, agravanta „săvârşirea infracţiunii de două sau mai multe persoane” – consemnată în
dispozițiile de la lit. b) alin. (3) art. 2171 și lit. b) alin. (2) art. 2174 CP RM nu are conținutul agravantei
„săvârşirea infracţiunii prin orice formă de participaţie”, specificate la lit. c) alin. (1) art. 77 CP RM.
Săvârşirea infracţiunii de două sau mai multe persoane (în accepțiunea lit. b) alin. (3) art. 217 1 și a lit. b)
alin. (2) art. 2174 CP RM) poate presupune prezența unei singure persoane care întruneşte semnele
subiectului infracţiunii, celelalte persoane putând fi minori care nu au atins vârsta răspunderii penale sau
persoane iresponsabile.

Această idee nu și-a găsit implementarea nici în Legea României nr. 143/2000, nici în Legea
României nr. 194/2011.

Pe de altă parte, răspunderea se agravează în baza lit. b) alin. (4) art. 217 1 și a lit. a) alin. (3) art.
2174 CP RM în cazul în care infracțiunea este săvârșită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie
criminală ori în favoarea acestora.

Noțiunea de „grup criminal organizat” este definită în art. 46 CP RM: „Grupul criminal organizat
este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe
infracţiuni”. Noțiunea de „organizaţie (asociaţie) criminală” este definită în alin. (1) art. 47 CP RM: „Se
consideră organizaţie (asociaţie) criminală o reuniune de grupuri criminale organizate într-o comunitate
stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii organizaţiei şi structurile ei, a
funcţiilor de administrare, asigurare şi executare a intenţiilor criminale ale organizaţiei în scopul de a
influenţa activitatea economică şi de altă natură a persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în alte
forme, în vederea obţinerii de avantaje şi realizării de interese economice, financiare sau politice”.

În conformitate cu alin. (2) art. 47 CP RM, „[i]nfracţiunea se consideră săvârşită de o organizaţie

criminală dacă a fost comisă de un membru al acesteia în interesul ei sau de o persoană care nu este
membru al organizaţiei respective, la însărcinarea acesteia”. Interpretând prin analogie, considerăm că
infracţiunea se consideră săvârşită de un grup criminal organizat dacă a fost comisă de un membru al
acestuia în interesul grupului respectiv sau de o persoană care nu este membru al grupului criminal
organizat, la însărcinarea acestuia.

Sub aspectul dreptului comparat, alin. 1 art. 369 bis din Codul penal al Regatului Spaniei 49
stabilește, printre altele: „Atunci când faptele descrise la articolul 368 sunt comise de persoane care fac
parte dintr-o organizaţie criminală, se va aplica pedeapsa cu închisoare de la 9 la 12 ani şi amenda de 1-4

p. 2-17. ISSN 1811-0770.

49
Codul penal al Regatului Spaniei / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Spania-RO.html
ori mai mare decât valoarea drogurilor în cauză, în cazul substanţelor şi produselor care provoacă daune
grave sănătăţii, şi închisoare de la 4 ani şi 6 luni la 10 ani şi aceeaşi amendă în celelalte cazuri”. De
asemenea, în alin. 2 art. 222-35 din Codul penal al Republicii Franceze 50 se prevede: „Aceste fapte se
pedepsesc cu 30 ani de recluziune şi cu amenda de 7.500.000 euro dacă sunt comise în bandă organizată”.
Este de precizat că alin. 1 al acestui articol prevede: „Producerea sau fabricarea de stupefiante ilicite se
pedepseşte cu 20 ani de recluziune şi cu amenda de 7.500.000 euro”. La rândul său, alin. 2 art. 222-36 din
Codul penal al Republicii Franceze stabilește: „Aceste fapte se pedepsesc cu 30 ani de recluziune şi cu
amenda de 7.500.000 euro dacă sunt comise în bandă organizată”. În alin. (3) art. 186 din Codul penal al
Republicii Slovenia se prevede: „Dacă s-a săvârşit o infracţiune prevăzută la alineatul 1 sau 2 în cadrul
unui grup infracţional organizat pentru săvârşirea unor astfel de infracţiuni sau dacă autorul acestei
infracţiuni a organizat o reţea de distribuitori sau agenţi, făptuitorul se sancţionează cu pedeapsa închisorii
de la cinci la cincisprezece ani”.51 În pct. 1 alin. (2) art. 354a din Codul penal al Republicii Bulgaria se
prevede ca circumstanță agravantă situația „[...] când [...] fapta este săvârşită [...] de către o persoană care
acţionează la comanda ori în îndeplinirea deciziei unui grup infracţional organizat”. 52 În conformitate cu
lit. a) alin. (2) secț. 283 din Codul penal al Republicii Cehe 53, „[f]ăptuitorul va fi condamnat la pedeapsa
cu închisoarea de la doi la zece ani sau confiscarea proprietăţii dacă săvârşeşte fapta prevăzută de sub-
secţiunea (1) [...] în calitate de membru al unui grup organizat”. Conform lit. c) alin. (4) din același
articol, „[f]ăptuitorul va fi condamnat la pedeapsa cu închisoarea de la zece la optsprezece ani sau
confiscarea proprietăţii dacă [...] comite o astfel de faptă în legătură cu un grup organizat care acţionează
în mai multe state”.54 În fine, conform lit. b) alin. (4) § 173 din Codul penal al Republicii Slovace,
„[f]ăptuitorul se pedepseşte cu închisoare de la 20 la 25 de ani sau cu închisoarea pe viaţă în cazul în care
comite infracţiunea prevăzută la alin. (1) [...] în calitate de membru al unei grupări periculoase”. 55

50
Codul penal al Republicii Franceze / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Franta-RO.html
51
Codul penal al Republicii Slovenia / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Slovenia-RO.html
52
Codul penal al Republicii Bulgaria / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Bulgaria-RO.html
53
Codul penal al Republicii Cehe / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Cehia-RO.html
54
Codul penal al Republicii Cehe / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Cehia-RO.html
55
Codul penal al Republicii Slovace / coord.: T. Toader. Disponibil: codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-
Slovacia-RO.html