Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Catedra Drept Penal

Lucru Individual
La disciplina: Drept Penal

Tema:Persoana juridicasubiect al infractiunii de

omor

Chiinu 2014

CUPRINS
1.Introducerepag.3
2.Consideraii generale privind persoana juridic
subiect al infraciunii.....................................................................pag.3
2.1.Persoana juridic subiect al infraciunii
n dreptul comparat.....................................................................pag.5
3.Rspunderea penal a persoanei juridice...........................................pag.6
4.Infractiuni contra vietii persoanei.......................................................pag.8
4.1.Infractiuni de omor-chestiuni generale..................................... pag.8
5.Sanciuni aplicate persoanelor juridice..............................................pag.10
6.Concluzii. pag.11

1.Introducere

Raspunderea penala a persoanei juridece este o problema intens dezbatuta in doctrina

actuala,desi aceasta institutie era cunoscuta intr-o forma embrionara inca din antichitate.1
Totusi, intrebarea ridicata in prezentul studiu este referitoare la posibilitatea acestei entitati de
a comite un omor.
Dificultatea tehnica de a aplica pedepse persoanelor juridice si incapacitatea lor de a resimti
pe deplin efectele acestora sunt principalele aspecte vizate de adversarii responsabilitatii
penale a acestor entitati.2In argumentarea unei asemenea reflectii juristul francez Jean
Carbonnier spunea adevarata sanctiune penala vizeaza picioarele inculpatilor(referindu-se
bineinteles la pedeapsa privativa de libertate ca fiind singura sanctiune penala veritabila), iar
persoanele juridice nu au picioare3.In aceeasi ordine de idei,Edward Thurlow, un judecator
englez din secolul al XVIII-lea intreba retoric: V-ati asteptat vreodata ca o corporatie sa aiba
constiinta, cit timp nu are un suflet pe care sa il poti blestema si nici un corp pe care sa il poti
lovi4? .Mai mult,s-a sustinut ca persoanele juridice nu au viata fizica si sufleteasca, astfel incit
pedepsele nu pot prosuce asupra lor efecte identice cu acelea pe care le produc asupra omului
privit in carne si oase.In mod evident sanctiunile aplicabile persoanelor juridice nu au cum si
nici nu trebuie sa coincida cu cele cu cele aplicabile persoanelor fizice.
Persoanele juridice au asa puncte vitale precum:
- patrimoniul;
-drepturile la libertatea de autogestiune ;
-existenta juridica.
Dintr-un anumit punct de vedere am putea spune ca sanctiunile aferente persoanelor juridice
sunt mai drastice decit cele atasate persoanelor fizice,pedeapsa capitala fiind permisa prin
forma dizolvarii societatii.Persoana juridica nu ar putea fi considerata niciodata autorul unei
infractiuni deoarece, practic, ea nu o poate comite personal.
2.Consideraii generale privind persoana juridic subiect al infraciunii.
Un subiect controversat al Dreptului Penal n reprezinta persoana juridica si anume, este ea
subiect al infractiunii sau nu. In conformitate cu art.55 al.(1) al Codului Civil a RM, ,,Persoana
juridica este organizatia care are un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile sale cu
acest patrimoniu, poate sa dobindeasca si sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si
personale nepatrimoniale, sa-si asume obligatii, poate fi reclamant si pirit in instanta de
judecata5.
n doctrin sau conturat diferite teze, teorii, concepii. O prim tez ar fi aceea care neag
posibilitatea persoanei juridice (morale) de a fi subiect al infraciunii, i o alta afirmativ, care

A.Jurma,Persoana jurideca-subiect al raspunderii penale,Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2010,p.1.

F.Sreteanu, R. Chirita, op. cit. , p. 104.
3
E. Mathias, La responsabilite penale, Ed. Gualiano, Paris, 2005, p. 195.
4
J.C.Coffee Jr., No Soul to Domn :No body to Kick:An Unsancadalized Inquiry into tbe Problem of Corporate
Punisbment , in Michigan Law Review,vol.79, 1981, p.386
5
Codul Civil al Republicii Moldova, publicat n MO nr.82-86\661 din 22.06.2002.
2

susine aceast posibilitate.6

Teza negativ, conform creia persoana juridic nu poate fi subiect activ al unei infraciuni,
numit i teoria ficiunii,este susinut prin urmtoarele afirmaii:
persoanele juridice (morale) nu au contiin i voin proprie, respectiv pot fi trase
la rspundere penal persoanele care o conduc sau alte persoane mputernicite;
pedepsele se aplic persoanelor fizice;
n cazul cnd se va aplica o pedeaps persoanei juridice vor avea de suferit i ceilali
angajai care nu au nici o legtur cu fapta svrit.
ntr-o alt teorie,cea afirmativ, este posibil atragerea la raspundere penal a persoanei
juridice, cu urmtoarele argumente: persoanele morale sau artificiale, denumite astfel n
doctrin, constituie o realitate juridic, cu voin colectiv proprie, care poate comite anumite
infraciuni cum ar fi:infraciunile fiscal, concurena neloial; se pot aplica astfel de pedepse
precum amenda sau alte msuri de siguran, cum este dizolvarea persoanei juridice etc.
Muli autori,ncepnd cu anii 90 ai sec.XX, accept teza afirmativ.7
n literatur, mai atestm i teza realitii tehnice, care pune n prim plan, interesul, iar
patrimoniul l constituie ,,o totalitate de bunuri n afectaiune,, - afectate de un interes general
al tuturor membrilor, salariailor persoanei juridice n cauz.
Conform art.21 al.(3) din Codul Penal al RM: ,,Persoana juridic, cu excepia autoritilor
publice, este pasibil de rspunderea penal pentru o fapt prevzut de legea penal dac
exist una din urmtoarele condiii:
a) persoana juridic este vinovat de nendeplinirea sau ndeplinirea
necorespunztoare a dispoziiilor directe ale legii, ce stabilesc ndatoriri sau
interdicii pentru efectuarea unei anumite activiti;
b) persoana juridic este vinovat de efectuarea unei activiti ce nu corespunde
actelor de constituire sau scopurilor declarate;
c) fapta care cauzeaz sau creeaz pericolul cauzrii de daune n proporii
considerabile persoanei, societii sau statului a fost svrit n interesul acestei

M.Zolyneac, M.I.Michinici, Drept Penal Partea General,Editura Fundaiei Chemarea, Iai, 1999,p.116.
e
G.Stefani, G.Levasseur, B.Bouloc, Droit Penal General, 14 edition, Dalloz, Paris, 1992, p.261.

persoane juridice sau a fost admis, sancionat, aprobat, utilizat de organul sau
persoana mputernicit cu funcii de conducere a persoanei juridice respective. 8
n acest sens rezult faptul c un grup, o entitate colectiv s poat fi privit drept subiect
al infraciunii, aceasta trebuie s dein calitatea de persoan juridic. Ordinea i modul de
constituire sunt prevzute expres n Codul Civil al RM i alte legi, precum Legea cu privire
la societile cu rspundere limitat9, Legea cu privire la societile pe aciuni10 etc.
Teoria dreptului penal indic urmtoarele semne ce caracterizeaz persoana juridic drept
subiect al infraciunii:
a) s fie constituit n ordinea i modul prevzut de lege;
b) ea poart rspundere pentru infraciunile prevzute de art.21 al.(4) CP al RM.11
Personalitatea sau capacitatea juridic este obinut n momentul nregistrrii de stat i
dispare odat ce este radiat din registrul respectiv. n acest context a dori s precizez
faptul c majoritatea confund i afirm c persoana juridic i nceteaz activitatea n
momentul lichidarii. n cazul nostru, lichidarea semnific perioad de pregtire a
documentaiei i a ndeplinirii formalitilor necesare pentru ca persoana juridic s i
nceteze definitiv activitatea.
2.1.Persoana juridic subiect al infraciunii n dreptul comparat.
n dreptul penal francez, persoana juridic poate fi subiect al infraciunii. Conform
art.121 al.(2) al Codului Penal Francez: ,,Persoana juridic, cu excepia statului, poart
rspundere penal, n cazurile prevzute de lege, pentru faptele comise n folosul su de
ctre organele de conducere sau de reprezentanii acestora,,. Rspunderea persoanei
juridice,n cazul Franei, nu exclude atragerea la rspundere penal i a persoanelor fizice
care au participat la comiterea infraciunii. Spre exemplu, o ntreprindere privat a
comandat unei persoane fizice de a incendia oficiul firmei concurente. n cazul dat v-a fi
atras la rspundere i persoana juridic care a comandat infraciune dar i persoana fizic
, care nemijlocit a executat. Codul Penal Francez prevede i pedepsele aplicate persoanelor
juridice . Acestea sunt: amenda pentru crime 250 mln.franci, pentru delicte maxim 5
mln.franci, iar pentru contravenii 50 mii franci.
8

Codul Penal al Republicii Moldova, republicat n temeiul art.III lit. c) al Legii nr.277-XVI din 18 decembrie 2008,
MO al RM, 2009, nr.41-44. art.21
9
Legea Republicii Moldova cu privire la societile cu rspundere limitat, nr.135 din 14.06.2007.
10
Legea Republicii Moldova cu privire la societile pe aciuni nr.1134 din 02.04.1997.
11
Al.Barbneagr, V.Berliba, C.Gurschi, Vl.Holban, T.Popovici, Gh.Ulianovschi, X.Ulianovschi, N.Ursu. Codul Penal
comentat i adnotat. Chiinu 2005, p.40-42.

n legislaia romn, atestm o divizare a subiecilor n activi i pasivi. Subiectul activ

este acea persoana care svrete nemijlocit infraciunea, iar cel pasiv reprezint partea
vtmat, care poate fi i persoan juridic.
Recent, au fost aduse anumite modificri i anume prin art.191, care condiioneaz
rspunderea penal a persoanei juridice de svrirea faptei n realizarea obiectivului de
activitate, n interesul sau numele persoanei juridice.
n dreptul penal al Japoniei subiect al infraciunii poate fi doar persoana fizic.
n Anglia i SUA rspunderea penal a persoanei juridice exist deja de mult timp. Acest
lucru, n mare parte se datoreaz practicii judiciare (precedentului judiciar) . Din cele mai
vechi timpuri, n Anglia se pedepseau persoanele juridice pentru omor, furt. Acum pot fi
atrase la rspundere i anumite colectiviti nenregistrate. Ct n SUA, att i n Anglia
persoana juridic poate fi atras la rspundere i pentru nendeplinirea obligaiunilor
prevzute de lege. Pedepsele de regul sunt patrimoniale (precum amenda sau confiscarea
averii), dar n anumite cazuri cnd amenda nu este achitat se recurge la arestul persoanei
fizice concrete-angajat sau persoana cu funcie de rspundere a persoanei juridice.
3.Rspunderea penal a persoanei juridice.
Pentru orice fapt care ncalc anumite norme stabilite i sancionate de stat, oricine
este pasibil la rspundere pentru fapta comis.
Rspunderea juridic reprezint un complex de drepturi i obligaii conexe, prevzute
de normele juridice, drepturi i obligaii care iau natere ca urmare a svririi unei fapte
ilicite i care constituie cadrul de realizare a constrngerii de stat, adic de aplicarea
sanciunii.12
De rnd cu rspunderea civil, contravenional, administrativ, disciplinar i are locul
i rspunderea penal. Aceasta, se deosebete de toate celelalte prin faptul c este
imperativ, practic n totalitate i presupune anumite sanciuni i pedepse mai aspre
precum cele de deteniune pe via.
Rspunderea penal, ca form distinct a rspunderii juridice, posed anumite trsturi
definitorii care o deosebesc de celelalte forme.Este o instituie juridic fundamental a

12

Gh.Dumitru, Procesul Penal.Judecata n prima instan. Bucureti, Editura Rditas, 2005. p.55

dreptului penal, care alturi i mpreun cu celelalte dou instituii de baz infraciunea i
sanciunea reprezint componentele de baz ale ntregului sistem de drept penal.13
n prezent, art.21 al.(3) CP al RM, consacr expres temeiurile de atragere a persoanei
juridice la rspundere penal.
Prima condiie impus n vederea angajrii persoanelor juridice n rspunderea penal
este ,,nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunztoare a dispoziiilor directe ale legii ce
stabilesc ndatoriri sau interdicii pentru efectuarea unei anumite activiti. Respectiv, n
cazul dat raspunderea persoanei juridice poate fi angajat prin aciunile sau omisiunile
ficrui angajat sau organ din cadrul acesteia, responsabil de executarea obligaiei n cauz,
dac o asemenea persoan exist, indiferent de poziia sa n ierarhia de grup, fie el de rang
superior sau simplu salariat.14
A doua condiie este aceea care vizeaz faptul efecturii unei activiti contrar normelor
sale statutare, obiectivelor stabilite i scopurilor. Fiecare persoan, care se angajeaz ntr-o
firm, este obligat s cunoasc cu ce se ocup aceasta, ce mijloace ultilizeaz ntru
atingerea scopurilor, pentru a nu comite abateri de prevererile statutare. Cazul
nerespectrii acestora sau comiterii anumitor acte frauduloase grave de ctre unul sau mai
muli angajai din vina conducerii companiei sau a persoanei cu funcie de rspundere (de
regul eful resurse-umane, contabil-ef sau adjunctul conductorului unitii), duce la
atragerea la rspundere penal a persoanei juridice. n cazul particulare, pot fi depistate i
persoanele concret-vinovate n aceste situaii.
Ultima condiie pentru ca persoana juridic s fie pasibil de rspundere penal, este
fapta care creaaz un anumit pericol societii, care a fost utilizat, aprobat sau
sancionat de organul competent a persoanei juridice sau intersul acesteia. Aici ar fi bine
s stabilim n primul rnd, care este acea fapt n interesul persoanei juridice. Aceasta poate
fi ncheierea unui contract cu nerespectarea prevederilor legale, obinerea anumitor
benefii pe cale ilicit. Deasemenea n alineatul n cauz este stipulat c organul competent
al persoanei juridice trebuie s sancioneze , s aprobe aceast fapt. Organul n cauz
poate fi administratorul, adunarea generale, directorul. n cazul n care se va constata
persoana concret-vinovat aceasta urmeaz s suporte sanciunea.

13
14

N.A.Preda, Rspunderea penal a persoanei juridice, Revista Legea i Viaa nr.9, 2007, p.45-46.
M.Grama, A. avga, S.Botnaru, V.Grosu, Drept Penal Partea General, Vol.I, Chiinu 2012. p.224-225.

Conform art.21 al.(4) CP al RM: ,,Persoanele juridice , cu excepia autoritilor publice ,

rspund penal pentru infraciunile pentru svrirea crora este prevzut sanciune
pentru persoanele juridice n partea special a prezentului cod.
Aceste sanciuni sunt: art.215 - Rspndirea bolilor epidemice; art.216 Producerea,
transportarea,pstrarea, comercializarea, oferirea cu titlu oneros sau gratuit a produselor
(mrfurilor), prestarea serviciilor periculoase pentru viaa i sntatea consumatorilor;
art.223 nclcarea cerinelor securitii ecologice etc.
4.Infractiuni contra vietii persoanei
In mod asemanator persoanele fizice, persoanele juridice se nasc , traiesc si mor.
Vincenzo Manzini sustinea ca principala cauza a protectiei supreme a vietii nu este de ordin
biologic sau biblic, ci social15 , actualmente , s-ar putea sustine ca unele persoane juridice
au o importanta si un impact social enorm, superior oricarei fiinte omenesti privite
individual.
Putem sustine ca protectia penala a vietii unei persoane juridice este un subiect care
merita dezbatut.
4.1.Infractiunea de omor-chestiuni generale
Omorul este o infractiune cu subiect activ general si poate fi comisa de orice persoana fizica
sau juridica. In evul mediu erau considerate ca subiect activ al infractiunii de omor pina si
animalele. Acestea erau judecate precum oamenii , avind chiar si un avocat aparator ,
tocmai pentru a consolida rolul preventiv al dreptului penal16. In mod evident persoanele
fizice pot comite si au comis omoruri inca de la inceputul lumii, interesanta fiind analiza
unei persoane juridice in Codul Penal roman, acestora le poate fi imputata infractiunea de
omor, atita timp cit este comisa in realizarea obiectului de activitate, in numele sau in
interesul acestora. Pentru o mai buna intelegere a acestei probleme din punct de vedere
practic , putem examina diferite contexte in care persoana juridica ar putea fi autor al
infractiunii de omor,deasemenea nu se exclude posibilitatea existentei altor situatii, insa
aceste impoteze in opinia mai multor autori sunt emblematice.
A. Omorul comis de o secta
Aria de influenta a unei secte care se afla in crestere si implicit puterea acesteia de actiune
este deseori subapreciata. In acest sens ,filosoful francez Joseph Ernest Renan ne indeamna
sa nu uitam ca : Biserica este doar o secta care a reusit17. Sectele moderne nu constituie
simple grupari religioase, acestea fiind organizate juridic si avind o linie directoare
compusa din doctrina, dogme si percepte, pe baza carora se stabilesc si se dezvolta modul
15

V. Manzini, Trattato di diritto penale italiano , vol. 8, Ed. UTET, Torino. 1937, p.8 apud A. Boroi, Infractiuni contra
vietii persoanei , Ed. National, Bucuresti, 1996, p. 12.
16
I. Tanoviceanu, op. cit., p. 374-376.
17
L. Abizmil, op. cit., p. 2.

de viata a sectantilor. Astfel, de multe ori sectele influenteaza vietile membrilor intr-un
mod defavorabil acestora, pentru a consolida pozitia sau puterea grupului ca o entitate
distincta de membrii sai18.
Dreptul penal este succeptibil de interventii in fenomenul miscarilor sectare, deoarece de
multe ori acestea promoveaza conduite ilegale ale memrilor. Aceste asa-numite secte
nocive sau derivatii sectare19 trebuie sa raspunda penal , deoarece in cadrul lor se
intruneste atit un element subiectiv , prin vointa comuna, fundamentata pe fanatism
religios, cit si un element obiectiv , bazat pe diverse ritualuri puse in practica in
comunitatea respectiva.
Asa fiind, aceste secte, care de multe ori constituie persoane juridice cu subdivizii pe
toate continentele , sunt vinovate si trebuie trase la raspundere, separat de membrii lor,
pentru infractiunea de omor.
B.Omorul comis de o celula terorista
De multe ori , celulele teroriste se organizeaza juridic in diverse companii cu scop fictic,
pentru a putea opera pe plan economic. Acestea pot omori, prin membrii componentii,
persoanele care stau in cale punerii in practica a actiunilor teroriste. Dintr-un anumit
punct de vedere, singura diferenta dintre activitatea criminala a unei secte si cea aferenta
unei celule teroriste , consta in scopul comiterii infractiunii care in cadrul sectei este unul
religios, pe cind in cadrul unui grup terorist scopul consta in realizarea unor obiective
specifice, de natura politica.
C.Omorul comis de organizatii cu tendinte criminale, in scop pecuniar
Criminalitatea gulerelor albe produce un puternic impact antipedagogic si coroziv in sinul
societatii , cu mult superior criminalitatii economice obisnuite , atit din punct de vedere
contitativ, cit si calitativ. Or este normal ca un asemenea infractor sa fie imun in fata
sistemului de justitie penala20. Asemenea posibililor subiecti activi prezentati anterior,
credem ca si o grupare de tip mafiot , organizata ca o persoana juridica cu scop fictiv ,
trebuie sa raspunda penal.
In practica , criminalitatea organizata reprezinta o realitate criminologica indiscutabila
chiar daca in mod evident la baza infractiunii se gaseste actiunea unor persoane fizice. Este
evident ca acest gen de comportament nu trebuie ingnorat de legea penala.
D.Omorul comis de o persoana juridica pe baza unei organizari deficitare
Diverse persoane isi pierd viata pe baza proastei organizari la locul de munca, dar de
obicei se retine cel mult o ucidere din culpa in sarcina persoanei juridice angajatoare.
Fregventa acestor cazuri este ridicata in cadrul persoanelor juridice ce activeaza in

18

N. Guillet, Lappartenence a une secte et le droits et libertes de la persone en doit francais, in Cahiers de droit nr
4/1999, p. 887-888.
19
L. Abizmil, op. cit., p. 6.
20
A, Garcia-Pablos de Molina, Reflexiones criminologicas y politico-criminakes sobre la criminalidad de cuello
blanco, in El Derecho Penal Hoy.,1995 , p. 545.

domenii industriale sau alte asemenea sectoare cu pericol ridicat de accidente21,dar si in

cadrul diferitor unitati sanitare. In vederea retinerii infractiunii de omor, stabilirea
intentiei este principalul impediment.
E.Omorul comis de o persoana juridica pe baza unor produse defectuoase
Daca o persoana juridica vinde, distribuie sau comercializeaza in orice fel, cu bunastiinta, produse care pot produce moartea, aceasta trebuie trasa la raspundere pentru
omor in eventualitatea producerii unui asemenea rezultat. Acest gen de decizii se iau la
nivelul cel mai inalt al unei societati, in vederea evitarii unor pierderi, conform principiului
business is business22.
Sistemul nostrum de drept recunoaste capacitatea persoanelor juridice de a raspunde in
mod direct pentru o infractiune, astefel incit se impune constatarea unui element subiectiv
propriu unei personae juridice, separat de elemental subiectiv ce caracterizeaza fapta unei
anumite personae fizice.In cazul comiterii unei infractiuni intentionate, precum omorul, cu
ajutorul unor mandatari sau prepusi, este imperios a se stabili ca persoana juridical a avut
cunostint despre intentia de a comite aceasta infractiune si a consimtit sau chiar a
indemnta respectivele personae spre savirsirea ei . Amintim ca forma de vinovatie retinuta
in cazul persoanei juridice nu depinde de cea atasata persoanelor fizice, autori materiali ai
infractiunii.
Observam ca, in practica, retinerea unei infractiuni intentionate in cazul unei personae
juridice este o realitate,in general, instantele limitindu-se la retinerea de infractiuni din
culpa in sarcina acestora. Astfel, infractiunile de ucidere din culpa comise de persoane
juridice sunt nenumarate in doctrina statelor europene, pe cind cele de omor sunt mai mult
curiozitate.
5.Sanciuni aplicate persoanelor juridice.
Analiznd art.63 CP al RM putem enumera urmtoarele sanciuni aplicabile persoanei
juridice:
a) amenda ;
b) privarea de dreptul de a exercita o anumit activitate;
c) lichidare.
Amenda este aplicat n calitate de pedeaps principal, iar privara de dreptul de a exercita
o anumit activitate ( de a ncheia anumite tranzacii, de a emite aciuni sau titluri de
valoare) i lichidarea se aplic, att ca pedepse principale ct i ca pedepse
complimentare.Amenda pentru persoanele juridice constituie de la 500 pn la 10000 de
u.c.

21

Conform unei statistici, din primele 100 de persoane juridice condamnate in Franta, in 52 de cazuri a fost vorba
de intreprinderi comerciale sau industriale, 19 dintre acestea fiind condamnate pentru infractiunea de ucidere din
culpa. A se vedea pe larg , A. Maron, J. H. Robert, op.cit., p.4.
22
A, Jurma, op. cit., p. 10.

10

Aplicarea de sanciuni penale trebuie s se fac numai atunci cnd acestea sunt cerute de
natura infraciunii, de graviditatea vinoviei ntreprinderii, de consecinele pentru
societate i de necesitatea de a preveni alte infraciuni.
Pentru a aplica corect anumite prevederi ale Codului Penal, inclusiv i a rspunderii penale
a persoanei juridice, i a sanciunii pentru faptele comise de acestea ,a fost emis o Hotrre
a Plenului Curii Supreme de Justiie privind practica judiciar n cazurile referitoare la
contraband, eschivarea de la achitarea plilor vamale i contraveniile vamale.23
Conform Recomandrii Consiliului Europei nr.18|199824,se stabilesc urmtoarele
sanciuni pentru persoana juridic:
avertisment i mustrare;
decderea din dreptul de a contracta cu statul sau de a beneficia de utilitile
publice;
confiscarea bunurilor utilizate la comiterea infraciunilor sau reprezentnd ctiguri
rezultate din activitate ilicit;
nchiderea ntreprinderii;
despgubirea victimei;
destituirea membrilor conducerii;
plasarea provizorie a ntreprinderii sub autoritatea unui administrator;
interdicia de a face publicitate pentru mrfuri sau servicii;
repunerea n situaia anterioar svririi faptei;
retragerea autorizaiilor.
6.Concluzii.
n urma unor analize a literaturii de specialitate i alte legislaiei n vigoare am constatat
urmtoarele:
O persoan juridic poate rspunde pentru infraciunile comise;
O persoan juridic poate rspunde pentru infraciunele comise ,indiferent dac a
fost sau nu identificat persoana fizic care le-a svrit;
ntreprinderea trebuie liberat de rspundere atunci cnd conducerea acesteia nu
poart nici o vin, i a luat toate msurile necesare pentru prevenirea infraciunii;
Dac persoana juridic s-a angajat penal asta nu nseamn c persoana fizic
vinovat nu trebuie atras la raspundere penal;
La determinarea i aplicarea sanciunii trebuie s se in cont de natura infraciunii,
graviditatea vinoviei, gradul de implicarea persoanei fizice i juridice etc.

23

Hotrre a Plenului Curii Supreme de Justiie nr.5 din 24.12.2012, privind practica judiciar n cazurile
referitoare la contraband, eschivarea de la achitarea plilor vamale i contraveniile vamale.
24
Recomandarea (88) privind rspunderea ntreprinderilor persoane juridicepentru infraciunile comise n
activitatea lor , adoptat de Comitetul de Minitri al Consiliului Europei la 20.10.1988.

11