MINISTERUL EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE

ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

Referat
Procedura răspunderii penale a persoanei juridice

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

LECT. UNIV. DR. ANGELA TATU

MASTERAND,

BÎRLEA STELIAN-DANIEL

ALBA IULIA

2023
 I. CUPRINS

I. Cuprins……………................................................................………………………………1
II. Considerații generale …………………..…………………………...……………………...2
III. Pedepsele aplicabile persoanei juridice ………………..…..………………………….…..5
IV. Dispunerea măsurilor preventive față de persoana juridică.........…...……………..….…..7
V. Măsuri asiguratorii ………................................................................................................. 10
VI. Procedura de informare …………………………………………………………..……...11

VII. Elemente de practică judiciară…………………………………………………………..12

Bibliografie…………………………………………………………………………………..15

1
 II. Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice

Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice este prevăzută în

Codul de procedură penală între articolele 489 – 503.

Art. 489

(1) În cazul infracțiunilor săvârșite de persoanele juridice prevăzute la art. 135 alin. (1)
din Codul penal în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele
persoanei juridice, dispozițiile prezentului cod se aplică în mod corespunzător, cu
derogările și completările prevăzute în prezentul capitol.
(2) Sunt aplicabile în procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice
și dispozițiile procedurii de cameră preliminară, care se aplică în mod corespunzător.

Articolul 135 din Codul penal prezintă condițiile răspunderii penale a persoanei juridice :

(1) Persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, răspunde penal pentru
infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în înteresul ori în
numele persoanei juridice.
(2) Instituțiile publice nu răspund penal pentru infracțiunile săvârșite în exercitarea unei
activități ce nu poate face obiectul domeniului privat.
(3) Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei
fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte.

Condițiile generale ale răspunderii persoanei juridice :

a. Să existe o entitate care are personalitate juridică potrivit prevederilor Codului Civil
( conform articolului 1889 alineat 3 Cod civil Societatea dobândește personalitate
juridică prin și de la data înmatriculării în registrul comerțului, dacă prin lege nu se
dispune altfel ).
b. Conform articolului 135 alineat 1 Cod penal – persoana juridică care săvârșeste
infracțiunea trebuie să fie alta decât statul și autoritățile publice.
c. Conform aceluiași articol menționat anterior, infracțiunea săvârșită de către persoana
juridica trebuie să îndeplinească alte 3 condiții :
- Să fie săvârșită în realizarea obiectului de activitate – în sensul în care infracțiunea
trebuie să fie in strânsă legătura cu acțiunile necesare pentru realizarea obiectului
de activitate al persoanei juridice

2
 - Să fie săvârșită în interesul persoanei juridice - sunt asemenea infracţiuni cele
comise pentru a se obţine un beneficiu sau pentru a se evita o pierdere pentru
persoana juridica. Se consideră că legiuitorul a avut în vedere situaţiile în care,
deşi organul sau reprezentantul persoanei juridice a lucrat în afara obiectului de
activitate, această activitate este în interesul şi în profitul ei 1. După unii
autori,această cerinţă poate fi interpretată atât în sens subiectiv, ca făcând trimitere
la scopul urmărit de agent, cât şi într- un sens obiectiv ca făcând trimitere la un
profit pe care persoana juridică l-a obţinut deja de pe urma săvârşirii infracţiunii.2
- Să fie săvârșita în numele persoanei juridice - o asemenea infracţiune se comite în
procesul organizării şi a funcţionării persoanei juridice, ceea ce i-a determinat pe
unii autori să susţină că, nu poate acţiona în numele persoanei juridice decât acela
care are o împuternicire în acest sens, lucrând în calitate de organ sau de
reprezentant. Cel care săvârşeşte o asemenea infracţiune pleacă de la poziţia pe
care o are în cadrul persoanei juridice a cărei răspundere penală o angajează şi nu
acţionează ca o persoană fizică care nu are nicio legătură cu aceasta.3

Cele 3 condiții nu sunt cumulative, astfel că este de ajuns ca una din aceastea să fie
îndeplinita pentru a putea fi atrasă tragerea la răspundere penală a persoanei juridice. Astfel,
răspunderea persoanei juridice poate fi atrasă chiar și în situația în care o persoană fizică
săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, în numele unei persoane juridice, dar contrar
interesului acesteia.

Persoana juridică este reprezentată la îndeplinirea actelor procesuale și procedurale de

reprezentatul său legal.

Dacă pentru aceeași faptă sau pentru fapte conexe s-a început urmărirea penală și
împotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, aceasta își numește un mandatar pentru
a o reprezenta.

În cazul în care persoana juridică nu își numește un mandatar, acesta este desemnat de
organul de urmărire penală sau de instanța de judecată din rândul practicienilor în insolvență,
autorizați potrivit legii. Practicienilor în insolvență desemnați, potrivit prevederilor legale, li
se aplică, în mod corespunzător, dispozitiile art. 190 alin.1, 2 si 4-6 din Codul de procedura
penala.
1
A. Boroi, Drept penal, Partea generală, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2010, p. 155
2
Mioara Ketty Guiu, Explicaţii preliminare ale noului Cod penal, vol. II, Ed. U.J., Bucureşti,2011, p. 384
3
Mioara Ketty Guiu, Explicaţii preliminare ale noului Cod penal, vol. II, Ed. U.J., Bucureşti,2011, p. 384

3
 Competența teritorială de cercetare și soluționare este determinată de: locul unde a fost
săvârșită infracțiunea; locul unde se află sediul persoanei juridice și locul unde domiciliază
persoana vătămată sau unde aceasta își are sediul. Persoana juridică se citează prin
reprezentantul ei legal, la sediul persoanei juridice sau, după caz, prin mandatar la domiciliul
acestuia ori prin practicianul în insolvență, desemnat în calitate de mandatar, la sediul
acestuia.

Art. 135 C. pen. prevede doar că persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor
publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau
în interesul ori în numele persoanei juridice. Largheţea textului nu trebuie sa conducă însă la
aplicarea acestei instituţii fără a ţine seama de principiile fundamentale ale dreptului penal şi
de corelațiile specifice dintre instituțiile juridice care aparţin unor ramuri diferite de drept. S-a
argumentat că deşi aparent orice persoană fizică ar putea atrage răspunderea penală a
persoanei juridice, totuşi trebuie delimitat dacă este necesar ca agentul să se afle în exercitarea
atribuţiilor de serviciu sau să acţioneze în interesul persoanei juridice, existând şi problema
delimitării organelor de conducere faţă de cele de execuţie.4

În ceea ce privește participația penală, trebuie analizate caracteristicile acesteia.

Una din condițiile participației penale presupune să se fi comis o faptă prevăzută de legea
penală, care poate fi consumată sau rămasă în fază de tentativă pedepsibilă.

A doua condiţie presupune că la comiterea faptei să fi contribuit mai multe persoane

decât era necesar potrivit naturii faptei ori voinței legiuitorului (acestea pot fizice sau
juridice). Se consideră îndeplinită condiția și atunci când numai unul dintre făptuitori
acționează cu intenție și îndeplinește condițiile generale pentru a fi subiect activ al
infracțiunii.

În ceea ce priveşte contribuția făptuitorilor, chiar şi persoană juridică, poate fi de autor

sau coautor prin acte de executare directă și nemijlocită, de complice prin acte de înlesnire,
sprijinire morală sau materială sau de instigator prin acte de determinare. Simpla incriminare
a persoanei juridice împreună cu persoana fizică nu reprezintă participaţie penală, aceştia fiind
simpli autori. Cu privire la complicitate, aceasta este o formă de participaţie secundară care
presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative unanim recunoscute, aşa cum rezultă
din art. 48 alin. (1) C. pen. Astfel, complicele este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau

4
G. Antoniu, T. Toader coord., Explicaţiile Noului Cod Penal, vol. II, Ed. Universul Juridic, 2015, p. 393.

4
ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Prima condiţie pentru
existenţa complicităţii, astfel cum rezultă din textul legal, cât şi din analiza doctrinei 5, este ca
o persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală în calitate de autor.

În cazul în care o persoană juridică ar fi complice la săvârşirea unei infracţiuni, autorul

poate fi atât o persoană fizică cât şi o persoană juridică. O altă condiţie pentru atragerea
răspunderii unei persoane juridice în calitate de complice se referă la săvârşirea de către
complice a unor activităţi menite să înlesnească, să îl ajute pe autor la săvârşirea faptei6.

Pe lângă îndeplinirea tuturor criteriilor este necesar să existe o legătură subiectivă între
participanți, şi anume toți participanții trebuie să fie cuprinsi de aceeași voință comună de a
săvârși fapta prevăzută de legea penală.

„În referire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, conform

literaturii de specialitate, subiect activ nemijlocit al infracţiunii prevăzute în art. 367 C.pen
poate fi orice persoană fizică sau juridică responsabilă penal care iniţiază, constituie, aderă
sau sprijină un grup infracţional organizat. Fiind vorba, însă, de o formă a pluralităţii
constituite de făptuitori, subiectul activ al infracţiunii este plural. Legiuitorul condiţionează
existenţa grupului infracţional organizat de un număr minim de participanţi, respectiv trei,
număr multiplu apreciat ca fiind necesar constituirii unei organizaţii complexe, cu ierarhii şi
roluri prestabilite. Reunirea voinţelor a cel puţin trei persoane dă naştere unui organism
plural, apt să-şi impună voinţa colectivă în atingerea scopurilor, independent de voinţa
individuală a fiecărui membru. În literatura de specialitate română şi străină a fost amplu
dezbătută posibilitatea sancţionării unei persoane care face parte dintr-o organizaţie
criminal şi pentru infracţiunile program, în situaţia în care în sarcina acesteia nu poate fi
reţinut niciun act material al vreuneia dintre aceste infracţiuni”.7

III. Pedepsele aplicabile persoanei juridice

Pedepsele complementare care se pot aplica persoanei juridice sunt urmatoarele:

a) dizolvarea acesteia;
b) suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile sale, pe o durata de la trei luni la
trei ani;

5
I. Pascu – Noul Cod Penal Partea Generală, Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 340.
6
C. Mitrache – Drept penal român Partea generală, Edit. Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 375
7
Î.C.C.J. decizia nr. 1/2016 din 23.02.2016

5
 c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la trei luni la trei
ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziții publice, pe o durată de la unu la
trei ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciară;
f) afișarea sau publicarea hotărârii de condamnare. Legea prevede ca pedepsele
complementare prevazute la literele b - f se pot aplica in mod cumulativ, integral sau
partial.

a) dizolvarea persoanei juridice – poate fi pronuntata atunci cand persoana juridica a fost
constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost
deturnat in scopul savarsirii de infractiuni si are ca efect deschiderea procedurii de
lichidare;
b) suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de
la trei luni la trei ani – consta in interzicerea activitatii sau a aceleia dintre activitatile
persoanei juridice in exercitarea careia a fost savarsita infractiunea si poate fi aplicata
pe o durata de la un an la trei ani.

Dizolvarea si suspendarea nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor,

cultelor religioase sau organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, constituite
potrivit legii, nu poate fi aplicata persoanelor juridice care isi exercita activitatea in domeniul
presei sau al audiovizualului si, totodata, activitatea in domeniul presei sau al audiovizualului
nu poate fi suspendata.

c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la trei luni la trei
ani – consta in inchiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru aparținând
persoanei juridice cu scop lucrative, în care s-a desfășurat activitatea în realizarea
căreia a fost săvârșită infracțiunea. ACeastă sancțiunea nu se aplică persoanelor
juridice care își desfășoară activitatea în domeniul presei.
d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziții publice – consta in interzicerea de
a participa, direct sau indirect, la procebdurile pentru atribuirea contractelor de
achiziții publice.
e) plasarea sub supraveghere judiciară – constă în desfășurarea activității care a ocazionat
comiterea infracțiunii sub supravegherea unui mandatar. Acesta are obigația de a

6
 sesiza instanța atunci când constată că persoana juridică nu a luat măsurile necesare în
vederea prevenirii comiterii de noi infracțiuni.
f) afișarea sau publicarea hotărârii de condamnare – se realizează pe cheltuiala persoanei
juridice condamnate, iar prin aceasta nu poate fi dezvăluită identitatea altor personae.
Afișarea se realizează în extras, în forma și locul stabilite de instanță, iar publicarea se
face în extras și în forma stabilită de instanță, prin intermediul presei scrise sau
audiovizuale sau prin alte mijloace de comunicare audiovizuală, desemnate de
instanță.

Pedepsele complementare se pot aplica in mod cumulativ, integral sau partial.

Afisarea hotararii de condamnare sau difuzarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, prin

presa ori prin mijloace de comunicare audiovizuala se realizeaza pe cheltuiala persoanei
juridice condamnate, aceste cheltuieli neputand depasi cuantumul pedepsei amenzii aplicate
persoanei juridice.

Instanta poate dispune afisarea sau difuzarea, integrala sau in extras a hotararii de
condamnare si stabileste locul si perioada, fara a putea depasi o durata de doua luni.
Identitatea victimei sau a reprezentantului legal al acesteia nu poate fi dezvaluita fara
consimtamantul lor.

IV. Dispunerea masurilor preventive fata de persoana juridica

Judecatorul, in cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului sau instanta, in cursul

judecatii, poate dispune, daca exista motive temeinice care justifica presupunerea rezonabila
ca persoana juridica a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si numai pentru a se asigura
buna desfasurare a procesului penal, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri preventive:

a. Interdicția inițierii sau suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei

juridice;
b. Interdicția inițierii sau suspendarea fuziunii, divizarii sau reducerii capitalului social al
persoanei juridice, începută anterior sau în cursul urmăririi penale;
c. interzicerea unor operatiuni patrimoniale specifice, susceptibile de a antrena
diminuarea activului patrimonial sau insolventa persoanei juridice;
d. interzicerea de a incheia anumite acte juridice, stabilite de organul judiciar;
e. interzicerea de a desfasura activitati de natura celor cu ocazia carora a fost comisa
infractiunea.

7
 In vederea asigurarii respectarii masurilor prevazute de lege, instanta poate obliga
persoana juridica la depunerea unei cautiuni constand intr-o suma de bani sau alte valori
fixate de organul judiciar. Cuantumul cautiunii nu poate fi mai mic de 10.000 lei. Cautiunea
se restituie la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare pronuntata in cauza, daca
persoana juridica a respectat masurile preventive, precum si in cazul in care, prin hotarare
definitiva, s-a dispus achitarea persoanei juridice sau incetarea procesului penal fata de
aceasta. In cazul in care s-a dispus fata de persoana juridica o solutie de netrimitere in
judecata, restituirea cautiunii se dispune de catre procuror. Cautiunea nu se restituie in cazul
nerespectarii de catre persoana juridica a masurilor preventive, facandu-se venit la bugetul
statului la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

Masurile preventive prevazute de lege pot fi dispuse pe o perioada de cel mult 60 de zile,
cu posibilitatea prelungirii, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea acestora,
fiecare prelungire neputand depasi 60 de zile.

In cursul urmaririi penale masurile preventive se dispun de judecatorul de drepturi si

libertati, prin incheiere motivata data in camera de consiliu, cu citarea persoanei juridice, unde
participarea procurorului este obligatorie.

Incheierea poate fi atacata cu contestatie in 24 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti

si de la comunicare pentru cei lipsa.

Masurile preventive se revoca de judecatorul de drepturi si libertati, la cererea

procurorului sau a persoanei juridice, din oficiu sau la cerere, numai cand se constata ca nu
mai exista temeiuri care sa justifice mentinerea acestora.

Fata de persoana juridica se pot lua masuri asiguratorii, in vederea asigurarii confiscarii
speciale, repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii
pedepsei amenzii.

Organele judiciare comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si

organului care a inregistrat persoana juridica, inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a
actiunii penale si trimiterea in judecata a persoanei juridice la data dispunerii acestor masuri,
in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.

8
 Organele care au autorizat infiintarea si inregistrat persoana juridica sunt obligate sa
comunice organului judiciar, in termen de 24 de ore de la data inregistrarii, in copie
certificata, orice mentiune inregistrata de acestea cu privire la persoana juridica.

Persoana juridica este obligata sa comunice organului judiciar, in termen de 24 de ore,

intentia de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare, lichidare sau reducere a capitalului
social. Neindeplinirea sau indeplinirea cu intarziere a obligatiilor mentionate, constituie
abatere judiciara si se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei.

Dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea pedepselor

aplicate persoanei juridice, nu se poate initia fuziunea, divizarea, reducerea capitalului social,
dizolvarea sau lichidarea acesteia.

Persoana juridica condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de

plata integrala a amenzii la instanta de executare, in termen de trei luni de la ramanerea
definitiva a hotararii de condamnare.

In ipoteza in care persoana juridica condamnata se gaseste in imposibilitatea de a achita

integral amenda in termenul prevazut de lege, instanta de executare, la cererea acesteia, poate
dispune esalonarea platii amenzii, pe cel mult doi ani, in rate lunare.Neindeplinirea obligatiei
de plata a amenzii in termenul prevazut de lege sau de neplata unei rate, instanta de executare
comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii organelor
competente, in vederea executarii acestei.

Pentru punerea in executare a pedepsei complementare a suspendarii activitatii sau a

uneia dintre activitatile persoanei juridice, o copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare,
prin care s-a aplicat pedeapsa suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei
juridice, se comunica, la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea
persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile
necesare.

Punerea in executare a pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile

de achizitii publice se face prin trimiterea unei copii dupa dispozitivul hotararii de
condamnare, prin care s-a aplicat persoanei juridice aceasta pedeapsa, la data ramanerii
definitive, organelor abilitate ale statului.

9
 In vederea punerii in executare a pedepsei complementare a interzicerii accesului la
anumite resurse financiare, la data ramanerii definitive, se trimite o copie dupa dispozitivul
hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa interzicerii accesului
la anumite resurse financiare: Bancii Nationale a Romaniei, Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare si Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

De asemenea, o copie dupa dispozitivul hotararii de condamnare, prin care s-a aplicat
pedeapsa suspendarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice, se comunica,
la data ramanerii definitive, organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si
organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a lua masurile necesare.

Pentru punerea in executare a pedepsei complementare a afisarii hotararii de condamnare

sau a difuzarii acesteia se trimite, la data ramanerii definitive, o copie dupa hotararea de
condamnare, in intregime, sau un extras al acesteia, persoanei juridice condamnate, pentru a
afisa hotararea in locul si pentru perioada stabilite de instanta de judecata, precum si pentru a
asigura difuzarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei.

Supravegherea executarii pedepselor complementare aplicate persoanei juridice. In caz de

neexecutare cu rea-credinta a pedepselor complementare aplicate persoanei juridice, instanta
de executare aplica dispozitiile art.139 alin. 2 sau, dupa caz, art. 140 alin. 2 sau 3 din Codul
penal.

Sesizarea instantei se face din oficiu, de catre judecatorul delegat al instantei de

executare, ori de catre organele carora li s-a comunicat hotararea definitiva de condamnare a
persoanei juridice potrivit dispozitiilor legale.

Persoana juridica este citata la judecata, unde participarea procurorului este obligatorie.
Dupa concluziile procurorului si ascultarea persoanei juridice condamnate, instanta se
pronunta prin sentinta.

V. Măsuri asiguratorii

Art. 494 din C. Proc. Pen. prevede că, fată de persoana juridică, se pot la măsuri
asiguratorii în vederea confiscării speciale, reparării pagubei prin infractiune, precum si
pentru garantarea executării pedepsei amenzii.Scopurile pentru care se pot lua măsuri
asiguratorii sunt aceleaşi ca şi pentru persoana fizică.

Legea nu prevede însă care sunt măsurile asiguratorii ce pot fi luate împotriva unei
persoane juridice, ceea ce înseamnă că ea face trimitere la textul art. 249 si urm. C.Proc.Pen.
10
 Astfel, conform art. 249 alin.1 C.Proc.Pen., măsurile asigurătorii se iau în cursul
procesului penal de procuror sau de instanta de judecată şi constau în indisponibilizarea, prin
instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile. Dispozitiile alin. 2-3 ale art. 249
C.Proc.Pen. pot fi aplicate în mod corespunzător împoriva persoanei juridice suspecte sau
inculpate situatia fiind diferită fată de cea în care persoana juridică este chemată să răspundă
în calitate de persoană responsabilă civilmente. Astfel,dacă persoana juridică are calitatea de
suspect sau inculpat, pot fi late măsuri asiguratorii împotriva sa atât în vederea recuperării
pagubei , cât şi pentu garantarea pedepsei amenzii.

Dacă în aceeaşi persoană juridică este introdusă în cauză doar in calitatea de persoana
responsabilă civilmente, fată de ea nu pot fi luate măsuri asiguratorii decât în vederea
recuperării pagubei. Întrebarea care se pune este dacă, în aceeaşi cauza, sunt cercetate in
acelaşi timp şi persoana juridică şi persoana fizică, măsurile asiguratorii vor fi luate fată de
ambele deopotrivă, sau este suficient ca ele să fie luate numai fată de una din ele. Răspunsul
depinde de scopul pentru care se iau masurile de sigurantă. Daca scopul lor este garantarea
executării pedepsei amenzii, este evident că masurile vor fi luate numai fată de persoana
pasibilă de pedeapsa amenzi. Măsurile asiguratorii care vizează bunurile supuse confiscarii
speciale vor fi luate fata de persoana în patrimoniul căreia se află aceste bunuri.
Indisponibilizarea bunurilor în scopul garantării reparării pagubei se va dispune de către
procuror sau de către instanta de judecată fată de persoana juridică sau fată de persoana fizică
sau fată de ambele , în functie de cumulul prejudiciului care trebuie recuperate şi de
patrimonial fiecăreia, până la concurenta valorii probabile a pagubei.

VI. Procedura de informare

Organul judiciar va comunica organului care a autorizat înfiintarea persoanei juridice şi

organului care a înregistrat persoana juidica începerea urmăririi penale, punerea în miscare a
actiunii penale şi trimiterea în judecata a persoanei juridice, la data dispunerii acestor măsuri,
în vederea efectuării mentiunilor corespunzatoare.

Comunicarea datelor prevăzute de art. 495 alin.1 C.Proc.Pen. organelor care au autorizat
înfiintarea unor persoane juridice este eficientă în măsura în care legea obligă aceste organe să
înfiinteze registre în care ar putea să opereze aceste mentiuni.Comunicarea le va permite să
urmărească procesul penal pornit impotriva persoanei juridice şi, în situatia în care
infractiunea care i se retine în sarcina are legatură cu obiectul de activitate pentru care
persoana juridică a fost autorizată să se înfiinteze, sa poată evalua daca este sau nu necesar sa-
i retraga autorizatia. Organele prevazute in alin.1 al art. 495 C.Proc.Pen. sunt obligate să
comunice organului judiciar, în termen de 24 de ore de la data înregistrării , în copie
certificată, orice mentiune înregistrată de acestea cu privire la pesoana juridică.

Persona juridică este obligată să comunice organului judiciar, în termen de 24 de ore,

intentia de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare, lichidare sau reducere a capitalului
social.Această dispozitie urmăreste prevenirea sustragerii persoanei juridice de la urmărire,

11
prin disparitia calitătii sale de subiect de drept înainte de finalizarea procesului penal pornit
impotriva sa sau diminuarea semnificativă a posibilităîîilor sale de a executa pedeapsa
amenzii şi de reparare a pagubei.

V.Elemente de practică judiciară

Dosarul nr. 7590/176/2018 – Judecătoria Alba Iulia – Secția Penală

Sentinţa penală nr. 135/23.11.2016 pronunţată de Judecătoria Sebeş în dosar nr.

951/298/2016 definitivă prin neapelare la data de 06.12.2016

Societatea D.C SRL și administratorul acesteia H.D au încălcat clauzele contractului

de lucrări cu nr. 378 din 10.04.2013 încheiat cu UAT Ceru Băcăinți pentru reabilitarea
instalației de încălzire la Școala Gimnazială Ceru Băcăinți, inducând în eroare contractantul
prin înserarea de mențiuni neadevărate în cuprinsul situațiilor de lucrări și efectuând lucrări
necorespunzătoare calitativ, cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de 66.854 lei.

În fapt, s-a reținut că: la data de 10.04.2013, Societatea D.C SRL și administratorul
acesteia H.D au indus în eroare Unitatea Administrativ Teritorial Comuna Ceru Băcăinți cu
ocazia încheierii contractului de lucrări cu nr. 378 din 10.04.2013 pentru reabilitarea
instalației de încălzire la Școala Gimnazială Ceru Băcăinți prin înserarea de mențiuni
neadevărate în cuprinsul devizului estimativ, precum și în situația de lucrări din data de
15.04.2013, respectiv că au fost montate 3 pompe de circulație marca Wilo Strator, deși, în
realitate, în perioada octombrie – noiembrie 2012 au fost montate 2 pompe care făceau parte
din vechea instalație de încălzire a școlii și o pompă nouă model DAB, toate cu caracteristici
tehnice mult inferioare celor 3 pompe marca Wilo Stratos care trebuiau montate, cauzând
persoanei vătămate UAT Comuna Ceru Băcăinți un prejudiciu în cuantum total de 53.289 lei.

Astfel, în luna iunie 2013, la nivelul Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna Ceru
Băcăinţi au fost acceptate la plată şi decontate situaţii de lucrări majorate nelegal cu suma de
53.289 lei (inclusiv TVA), datorită includerii în situaţiile de plată a unor lucrări care nu au
fost efectiv executate. În concret, din verificarea efectuată privind realitatea executării
lucrărilor şi plăţii acestora, efectuate în anul 2013 la obiectivul de investiţii ,,Reabilitare
instalaţie de încălzire la Şcoala Gimnazială Ceru Băcăinţi”, funcţionarii Camerei de Conturi
a Județului Alba au constatat majorarea nelegală a cheltuielilor de investiţii, prin acceptarea la
plată a unor situaţii de lucrări nereale, în care au fost incluse elemente de cheltuieli care nu au
fost realizate fizic în teren (respectiv nu au fost montate 3 pompe de circulaţie de înaltă
eficienţă încălzire, climatizare, răcire cu două rotoare Stratos).

12
 Lucrările de reabilitare a instalaţiei de încălzire au fost executate în baza contractului
de lucrări nr. 378/10.04.2013 încheiat cu Societatea D.C SRL, administrată de H.D şi au fost
achitate în baza situaţiilor de lucrări depuse de constructor şi acceptate de către Unitatea
Administrativ Teritorială Comuna Ceru Băcăinţi. De asemenea, lucrările au fost recepţionate
de către comisia de recepţie, sens în care a fost întocmit procesul verbal de recepţie nr.
593/16.05.2013.

În locul celor 3 pompe de circulaţie marca Wilo Stratos, care au fost cuprinse în
devizul ofertă, precum și în situaţia de lucrări care a fost facturat de executantul lucrării şi a
fost achitată intergal de UAT Comuna Ceru Băcăinţi, în realitate executantul lucrării a montat
2 pompe care făceau parte din vechea instalaţie de încălzire a şcolii şi o pompă nouă model
DAB, toate aceste ultime pompe având caracteristici tehnice mult inferioare celor 3 pompe
marca Wilo Stratos care trebuiau montate.

Cu ocazia audierii în calitate de suspect, H.D a declarat ,, Singura precizare pe care

doresc să o fac la acest moment constă în faptul că societatea pe care o reprezint nu a
achiziționat și nu a avut în patrimoniu pompe Stratos. Din acest motiv nu au fost montate
pompe Stratos la obiectivul de investiții ,, Reabilitare instalație de încălzire la Școala
Gimnazială Ceru Băcăinți”, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a instalației de încălzire
efectuate în anul 2013 de către D.C SRL”

Ulterior, cu ocazia audierii în calitate de inculpat, H.D a declarant, printre altele, că ,,

Recunosc că eu am executat lucrarea de încălzire la Școala din Ceru Băcăinți în octombrie –
noiembrie 2012, deoarece achiziționarea pompelor prevăzute în devizul de lucrări ar fi durat
foarte mult, de comun acord cu fostul primar al comunei Ceru Băcăinți, G.R. , am convenit ca
să montez două pompe de putere similară cu cele prevăzute în devizul de lucrări chiar dacă
erau alte modele, care să poată să pună în funcțiune instalația la parametrii normali și a
încălzii spațiile pentru care a fost concepută. Fiind foarte frig afară, iar cursurile neputându-se
desfășura datorită condițiilor meteorologice, am acceptat și am montat două pompe diferite de
cele prevăzute în devizul de lucrări ”. Aceste aspect au fost însă înfirmate de către numitul
G.R.

Prin urmare, există probe că D.C SRL și administratorul acesteia, numitul H.D, au
indus în eroare reprezentanții UAT Ceru Băcăinți prin prezentarea ca adevărată a unei fapte
mincinoase, în scopul de a obține pentru societatea D.C SRL un folos patrimonial injust prin
princinuirea unei pagube UAT Ceru Băcăinți în sensul că, deși în cadrul lucrărilor de
reabilitare a instalației de încălzire efectuate în anul 2013 la obiectivul de investiții ,,
Reabilitare instalație de încălzire la Școala Gimnazială Ceru Băcăinți” a montat 2 pompe care
făceau parte din vechea instalație de încălzire a școlii și o pompă model DAB, în devizul
estimativ și situația de lucrări a înserat mențiuni neadevărate, în sensul că au fost montate 3
pompe de circulație Stratos, cauzând astfel UAT Ceru Băcăinți un prejudiciu în valoare de
53.289 de lei, care nu a fost recuperat până în prezent.

Astfel, faptele inculpaților D.C SRL și a administratorului acesteia, H.D constând în

aceea că, au indus în eroare reprezentanții UAT Ceru Băcăinți prin prezentarea ca adevărată a
unei fapte mincinoase, în scopul de a obține pentru societatea D.C SRL un folos patrimonial

13
injust prin princinuirea unei pagube UAT Ceru Băcăinți în sensul că, deși în cadrul lucrărilor
de reabilitare a instalației de încălzire efectuate în anul 2013 la obiectivul de investiții ,,
Reabilitare instalație de încălzire la Școala Gimnazială Ceru Băcăinți” a montat 2 pompe
care făceau parte din vechea instalație de încălzire a școlii și o pompă model DAB, în devizul
estimativ și situația de lucrări a înserat mențiuni neadevărate, în sensul că au fost montate 3
pompe de circulație Stratos, cauzând astfel UAT Ceru Băcăinți un prejudiciu în valoare de
53.289 lei, întrunește elementele constitutive ale infracţiunilor de înșelăciune prev. de art.
244 alin 1 și 2 C.penal și de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. și ped. de art. 322
alin. 1 C.penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.penal;

Din analiza speței se pot scoate în evidentă următoarele elemente ale răspunderii penale
a persoanei juridice retinute de procuror:

 în speta de fată, persoana juridică a cărei răspundere penala este pusă în discutie
este o persoana juridică de drept privat, respectiv o societate comercială şi, ca atare, nu face
parte din categoria persoanelor juridice exceptate de la raspunderea conform art. 135 alin.1
C.Pen.
 după cum se mentionează în sentință, răspunderea penală a societății D.C SRL a
fost atrasă de administratorul acesteia care a folosit societatea în scopul înşelării U.A.T.-ului.
Procurorii au determinat răspunderea societătii comerciale prin raportare la conduita unei
persoane fizice care este în acelaşi timp organ al acesteia, respectiv administratorul ,procedeu
fără îndoială corect. Administratorul societatii D.C SRL nu doar că a cunoscut activitatea
desfăsurată de el, dar a și contribuit la comiterea faptelei, montând efectiv pompele.

Pentru ca societatea D.C SRL să poată fi sanctionată penal, persoana fizică trebuie să
fi actionat fie în realizarea obiectului de activitate al societătii, fie în interesul ori în numele
acesteia. În spetă, obiectul principal de activitate al societatii D.C SRL, asa cum a fost
declarat la Registrul Comertului, este “Activităti de construcție și alte lucrări de reparații” .

Forma de vinovătie cerută de lege pentru existenta infractiunii de înşelaciune este

intentia. Pentru a analiza săvârşirea de către societatea comercială D.C SRL a infractiunii de
înşelăciune cu forma de vinovătie prevăzută de lege, trebuie analizată actiunea persoanei
fizice, actiune care este de natură să atragă răspunderea societătii. În rechizitoriu, această
persoană a fost retinută ca fiind inculpatul H.D, administratorul societătii. În situatia în care
persoana fizică a cărei actiune sau inactiune atrage răspunderea persoanei juridice este chiar
organul acesteia, vinovatia organului (existenta şi forma cerută de lege a vinovătiei) este şi
vinovatia persoanei juridice. În speta,inculpatul H.D a comis infractiunea de înşelăciune cu
intentie, fiind de altfel şi trimis în judecată pentru acest fapt. În consecintă, societatea D.C
SRL a comis infractiune de înselaciune cu intentie.

14
 BIBLIOGRAFIE :

 Boroi, Drept penal, Partea generală, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2010

 Mioara Ketty Guiu, Explicaţii preliminare ale noului Cod penal, vol. II, Ed. U.J.,
Bucureşti,2011
 G. Antoniu, T. Toader coord., Explicaţiile Noului Cod Penal, vol. II, Ed. Universul
Juridic, 2015
 Pascu – Noul Cod Penal Partea Generală, Edit. Universul Juridic, Bucureşti, 2014
 Mitrache – Drept penal român Partea generală, Edit. Universul Juridic, Bucuresti,
2014
 Î.C.C.J. decizia nr. 1/2016 din 23.02.2016
 http://portal.just.ro

15