Actualitatea temei: Societatea evoluează și odată cu ea apar și noi norme ce reglementează

această evoluție. Odată cu evoluția apar și noi relații ce necesită a fi reglementate. Voi discuta mai
detaliat anume de relațiile ce apar între societate și persoana juridică și anume despre faptul dacă
este persoana juridică subiect al infracțiunii sau nu. În același timp are loc și evoluția economiei de
piață. Ceea ce duce la tentative de a încălca legislația. În acel moment apare o neconcordanță în
raportul de conformare dintre persoana juridică și societate.
În conformitate cu art.55 al.(1) al Codului Civil a RM, ,,Persoana juridică este organizația care are
un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu acest patrimoniu, poate să dobîndească
și să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale și personale nepatrimoniale, să-și assume
obligații, poate fi reclamant și pîrît în instanța de judecată”. 1 În doctrină sunt mai multe teorii ce
susțin ambele variante. Dar voi folosi două dintre ele ce vin în contrariu. Prima este teoria
negativă, conform căreia persoana juridică nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni, numită și
teoria ficțiunii, este susținută prin următoarele afirmații:

- persoanele juridice (morale) nu au conștiință și voință proprie, respectiv pot fi trase la

răspundere penală persoanele care o conduc sau alte persoane împuternicite;
- pedepsele se aplică persoanelor fizice;
- în cazul cînd se va aplica o pedeapsă persoanei juridice vor avea de suferit și ceilalți angajați
care nu au nici o legătură cu fapta săvîrșită.

În teoria afirmativă, este posibilă atragerea la raspundere penală a persoanei juridice, cu

următoarele argumente: persoanele morale sau artificiale, denumite astfel în doctrină, constituie o
realitate juridică, cu voință colectivă proprie, care poate comite anumite infracțiuni cum ar fi:
infracțiunile fiscale, concurența neloială; se pot aplica astfel de pedepse precum amenda sau alte
măsuri de siguranță, cum este dizolvarea persoanei juridice etc.
Mulți autori,începînd cu anii ’90 ai sec.XX, acceptă teza afirmativă. 2 În literatură, mai atestăm și
teza realității tehnice, care pune în prim plan, interesul, iar patrimoniul îl constituie ,,o totalitate de
bunuri în afectațiune,, - afectate de un interes general al tuturor membrilor, salariaților persoanei
juridice în cauză. Conform art.21 al.(3) din Codul Penal al RM: ,,Persoana juridică, cu excepția
autorităților publice, este pasibilă de răspunderea penală pentru o faptă prevăzută de legea penală
dacă există una din următoarele condiții:

1
Codul Civil al Republicii Moldova, publicat în MO nr.82-86\661 din 22.06.2002.
2
G.Stefani, G.Levasseur, B.Bouloc, Droit Penal General, 14e edition, Dalloz, Paris, 1992, p.261.
 a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a
dispozițiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicții pentru efectuarea unei
anumite activități;
b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activități ce nu corespunde actelor de
constituire sau scopurilor declarate;
c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporții considerabile
persoanei, societății sau statului a fost săvîrșită în interesul acestei persoane juridice sau
a fost admisă, sancționată, aprobată, utilizată de organul sau persoana împuternicită cu
funcții de conducere a persoanei juridice respective.
În acest sens rezultă faptul că un grup, o entitate colectivă să poată fi privită drept subiect al
infracțiunii, aceasta trebuie să dețină calitatea de persoană juridică. Ordinea și modul de constituire
sunt prevăzute expres în Codul Civil al RM și alte legi, precum Legea cu privire la societățile cu
răspundere limitată3, Legea cu privire la societățile pe acțiuni4 etc.
Teoria dreptului penal indică următoarele semne ce caracterizează persoana juridică drept subiect al
infracțiunii:
a) să fie constituită în ordinea și modul prevăzut de lege;
b) ea poartă răspundere pentru infracțiunile prevăzute de art.21 al.(4) CP al RM.
Personalitatea sau capacitatea juridică este obținută în momentul înregistrării de stat și dispare odată
ce este radiată din registrul respectiv. În acest context aș dori să precizez faptul că majoritatea
confundă și afirmă că persoana juridică își încetează activitatea în momentul lichidarii. În cazul
nostru, lichidarea semnifică perioadă de pregătire a documentației și a îndeplinirii formalităților
necesare pentru ca persoana juridică să își înceteze definitiv activitatea.
Din practica judiciară putem constata că persoana juridică este un subiect a infracțiunii, deoarece
avem foarte multe cazuri când este pasibilă de pedeapsă și persoana fizică dar și persoana juridică.
Spre exemplu: Decizia Curții Supreme de Justiție : (Dosarul nr. 1ra-1422/2014), în care este
pedepsită și persoana fizică, adică conducătorul cât și persoana juridică. Dra totuși până în 2008
doar persoana juridică care desfășura activitate de întreprinzător putea fi pasibilă de răspundere
penală pentru comiterea unei infracțiuni (spre exemplu, SRL, SA). Respectiv, persoanele juridice
care nu desfășurau activitate de întreprinzător: fundațiile, asociațiile obștești, nu puteau figura în
calitate de subiect al infracțiunii. Acest fapt însă nu excludea răspunderea persoanei fizice. De
exemplu, pentru săvârșirea faptei de spălare a banilor, de cătreo SA, responsabil se făcea doar
persoana fizică care a comis nemijlocit fapta de spălare a banilor, prin intermediul asociației, nu și
asociația. Deseori, se întâmpla ca o persoană juridică necomercială să comită o infracțiune și trasă
la răspundere penală să fie doar persoana fizică, ca în cele din urmă, persoana juridică
3
Legea Republicii Moldova cu privire la societățile cu răspundere limitată, nr.135 din 14.06.2007.
4
Legea Republicii Moldova cu privire la societățile pe acțiuni nr.1134 din 02.04.1997.
necomercială, prin intermediul căreia a fost comisă infracțiunea, să rămână neatinsă. Nefiind supusă
unei pedepse penale, ea activând în continuare fără probleme. Însă prin Legea Republicii Moldova
nr.136 din 19.06.2008, legiuitorul și-a revizuit poziția s-a referitor la cercul de persoane juridice ce
pot fi atrase la răspundere penală. Astfel, deja toate persoanele juridice, inclusiv și cele care nu
desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția autorităților publice, sunt pasibile de răspundere
penală. Astăzi, spre exemplu, unei fundații i se poate aplica o pedeapsă penală pentru săvârșirea
unei infracțiuni. Dar totuși în practica judiciară avem cazuri precum că apare o problemă în cazul
săvârșirii infracțiunii de către o întreprindere individuală sau de către o gospodărie țărănească. Sau
ambele entități nu sunt persoane juridice și se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoane
fizice. Întreprinderea individuală și gospodăria țărănească au statut de persoană fizică. Totuși, nu
este exclus ca acestea să comită infracțiuni. În astfel de cazuri, numitele entități, sunt absolvite de la
răspunderea penală, având în vedere faptul că pentru săvârșirea infracțiunii vor fi trase la
răspundere penală persoanele fizice ce formează entitățile date. Astfel iarăși ne întâlnim cu o lacună
în legislația penală. Dar, dacă să luăm din alt punct de vedere atunci în Într. Individuală, se primește
că pedepsim aceeași persoană sub aspect de persoană fizică cât și sub aspect de persoană juridică.
În concluzie vreau să menționez că ceea ce ține de domeniul răspunderii persoanei juridice mai este
de lucru asupra legislației în vigoare. Spre exemplu în cazul intreprinderilor individuale dacă am lua
să pedepsit doar Persoana juridică, atunci putem doar interzice unele activități sau amendă. Însă în
cazul persoaneifizice poate fi și inchisoarea, cea mai des aplicată sancțiune. Și apare din nou
problema precedentă, deoarece este pedepsită persoana juridică, atunci sub aspect de persoană
fizică, este liber și viceversa dacă este pedepsit sub aspect de persoană fizică, atunci persoana
juridică nu are urmări.