1.

Definiia, obiectul i metoda dreptului contravenional Definiia dreptul contravenional se ooate defini ca un ansamblu de norme juridice strict determinate de legislaia contravenional, care oglindete instituiile juridice de baz, cum ar fi contravenia, contravenionalitatea9, sanciunea contravenional, rspunderea contravenional i procedura contravenional, i care are drept scop protecia juridic a unor valori sociale determinate, soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul activitii de combatere a contravenional itii. Obiectul obiectu l dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc intre subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional de prevenire obine for juridic, parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pn la executarea pedepsei contra- venionale. Deci, obiect al dreptului contravenional snt relaiile sociale cotitio- nate de apariia raporturilor juridice ntre diferii subieci ai dnptului contravenional privind desfurarea activitii de prevenire a abaterilor contravenionale, constatarea faptelor contravenionale i curmarea lor aplicarea msurilor de constrngere statal i executarea deciziilor de aplicare a sanciunilor contravenionale. Metoda Principalele trsturi ale metodei de reglementare juridic sint elucidate atunci cind rspundem la urmtoarele ntrebri: 1) care este statutul jundic al prilor raporturilor juridice; 2) carc fapte juridice au legtur cu apariia, modificarea sau stingerea raporturilor jundice; 3) cum are loc determinarea drepturilor i obligaiilor subiecilor raporturilor jundice; i 4) cum sint protejate aceste dreprun. In opinia savantului autohton Scrgiu Furdui, aceasta metoda e una autoritar potrivit creia o parte a acestor relaii este statul, care ocup o poziie special, de autoritate, de putere, de comand, iar cealalt parte ,persoana, (subiectul rspundem contravenionale), care este obligat s respecte prevederile legilor contravenionale sau s suporte aciunea msunlor de constringere statal in cazul nerespcctri (nclcrii) acestor prevederi Aceasta metoda se manifest prin dou forme de baz: convingerea i constringerea Constrngerea, ca metod de reglementare, poate fi divizat in patru grupe de msuri care. n general, corespund sarcinilor de baz ale organelor de drept n combaterea contravenionalitii (prevenirea contraveniilor curmnd; (reprimarea) faptelor contravenionale; stabilirea vinoviei persoanelor care au comis fapte contravenionale i aplicarea fa de acestea a sanciunilor contravenionale): 2. Evoluia reglementrilor contravenionale Relaiile de aprare social au aprut odat cu societatea i au cunoscut att forma relaiilor de cooperare i convieuire, ct i forma relaiilor de conflict. Iniial, ilicitul contravenional a fost consacrat n legislaia penal potrivit tradiionalei mpriri tripartite a ilicitului penal n: crime, delicte i contravenii (trihotomia). Aceast mprire, cunoscut n vechiul drept francez de la 1791 i n cel din Brumar anul IV, apoi, prin meninerea ei n Codul penal francez de la 1810, i-a fcut drum n mai toate legislaiile penale europene i extraeuropene. mprirea tripartit a fost preluat i de Codul penal romn din 1865, care, de altfel, o menine pn n anul 1954, Codul reprezentnd, n majoritatea covritoare a dispoziiilor sale, o copie a Codului penal francez din 1810 i a celui prusian din 1851 n perioada interbelic s-a perpetuat acelai regim al contraveniilor, ele fiind reglementate n Codul penal din anul 1936. Potrivit legii penale, contravenia reprezenta fapta pe care o declar ca atare legea, regulamentul i ordonana autoritii administrative sau poliieneti. ncepnd cu anul 1954, n Romnia contraveniile nu au mai fost considerate infraciuni, ci abateri administrative i, drept urmare, au fost excluse din codul penal. Totodat, doctrina romneasc a fundamentat instituia nlocuirii rspunderii penale cu rspunderea administrativ sau de alt natur. O alt etap n procesul legislativ romnesc al contraveniilor o reprezint Legea nr. 32/1968 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor. Legea determina cadrul juridic general al reglementrii acestor fapte, preciznd autoritile care pot emite acte normative de stabilire i sancionare a contraveniilor. Subiect al rspunderii administrativ-contravenionale era, n principiu, persoana fizic, regul de la care se putea deroga numai prin lege sau decret, sancionndu-se i persoana juridic doar n cazul existenei unei dispoziii legale exprese. n legislaia Republicii Moldova noiunea de contravenie a fost pentru prima dat definit n art. 9 al Codului cu privire la contraveniile administrative, adoptat la 29 martie 1985.

Pn n anul 2008 legea contravenional a suportat multiple modificri i completri, motivate de noile relaii social-economice i social-politice existente n ar, ndeosebi din momentul cnd Republica Moldova a devenit un stat suveran. Cadrul juridic depit al regimului contravenional n condiiile edificrii statului de drept n Republica Moldova a determinat necesitatea elaborrii unui nou cadru juridic, adaptat condiiilor i imperativelor timpului. Prin Legea nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 a fost adoptat Codul contravenional al Republicii Moldova, care va intra n vigoare la 31 mai 2009. Din momentul apariiei noii legi contravenionale este confirmat de jure existena dreptului contravenional ca ramur distinct a sistemului de drept n ara noastr. 3. Principiile dreptului contravenional Principiile dreptului snt normele sociale crora li se supune un sistem juridic, care ordoneaz ntregul drept pozitiv ce exist pe un areal geografic, statal sau internaional. Pornind de la aceast constatare, n viziunea noastr, principiile dreptului contravenional pot fi clasificate n: generale, ramurale, instituionale. Principiile generale, fiind specifice sistemului de drept n ansamblu, se refer la reglementarea juridic a relaiilor sociale n general, inclusiv la cele reglementate de dreptul contravenional: Principiul legalitii. Republica Moldova, proclamat de Constituie stat de drept Statul de drept presupune c toi cetenii, toate organele statale i cele nestatale se supun numai legii Principiul legalitii nseamn c legiuitorul, atunci cnd realizeaz opera sa legislativ, trebuie s respecte toate procedurile, s in seama de voina social, s permit pluralismul politic i s controleze executivul cu ajutorul prghiilor puse la dispoziie de lege. La rndul su, executivul trebuie s organizeze executarea i s execute legile, s colaboreze cu Parlamentul i s nu fac presiuni, mai ales asupra puterii judectoreti i a persoanelor cu funcii de rspundere, abilitate cu dreptul de a cerceta cazurile contravenionale Principiul legalitii are i menirea de a constitui o garanie a libertii persoanei mpotriva abuzurilor i arbitrariului care se ntlnete n activitatea organelor executive Legea contravenional prevede: Nimeni nu poate fi declarat vinovat de svrirea unei contravenii, nici supus sanciunii contravenionale dect n conformitate cu legea contravenional. Principiul egalitii este nscris, pe lng numeroase legi interne, n tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte, cum ar fi Declaraia Universal a Drepturilor Omului, Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului. Are dou aspecte: primul este legat de activitatea de elaborare a normelor contravenionale, iar al doilea se refer la mecanismul aplicrii legii. n procesul elaborrii legilor att organul legislativ, ct i organul de iniiativ legislativ trebuie s evite normele juridice discriminatorii sau care ofer privilegii. Pe de alt parte, organele care aplic legea nu trebuie s o interpreteze discriminatoriu sau n beneficiul unui anumit justiiabil. Principiul garantrii drepturilor i libertilor fundamentale Esena acestui principiu const n faptul c organele abilitate trebuie s in cont de libertile fundamentale ale omului att la etapa elaborrii normelor contravenionale, ct i la etapa executrii lor Principiul neretroactivitii legii contravenionale. i acest principiu i are izvorul n Legea fundamental, care prevede: Nimeni nu va fi condamnat pentru aciuni sau omisiuni care, n momentul comiterii, nu constituie un act delictuos Principiul neretroactivitii legii contravenionale interzice ca legea s produc efecte drepturi i obligaii pentru faptele consumate naintea intrrii n vigoare a legii noi. Legea contravenional se aplic din data intrrii ei n vigoare, care, de regul, coincide cu publicarea n Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Principiile ramurale au un caracter mai restrns, limitat la materia contravenional: Principiul prescrierii unilaterale de voin juridic a subiectului administrrii n domeniul combaterii contravenionalitii. Acest principiu este determinat de una dintre trsturile de baz ale administrrii n domeniul contravenional: una din prile obligatorii ale relaiilor sociale reglementate de dreptul contravenional este reprezentantul statului, care acioneaz n calitate de subiect al administrrii. Principiul reglementrii juridice a contraveniei i a sanciunilor contravenionale. Principiul reglementrii juridice a contraveniei i a sanciunilor contravenionale este un principiu ramural, care presupune c doar faptele prevzute de lege la momentul svririi lor constituie contravenii, iar represiunea

acestora va consta numai n aplicarea sanciunilor prevzute de legea contravenional la data svririi contraveniei Prezumia de nevinovie nseamn c persoana acuzat de svrirea unei contravenii este prezumat nevinovat pn cnd vinovia sa va fi dovedit n conformitate cu prevederile CC al RM, asigurndu-se garaniile necesare aprrii ei. Principiul dreptii presupune c persoana poate fi sancionat numai pentru contravenia n a crei privin este dovedit vinovia sa Principiul umanismului presupune c ntreaga reglementare n materia contravenional trebuie s exprime interesele fundamentale ale omului Legea contravenional trebuie s asigure securitatea persoanei i tratamentul ei uman n cadrul procedurii contravenionale. Principiul prevenirii i curmrii faptelor contravenionale presupune c att reglementarea contravenional, ct i activitatea organelor executive privind realizarea acestei reglementri trebuie s asigure prevenirea svririi acestor fapte prin conformare la cerinele stabilite i prin constrngere fa de cei care le svresc. Principiile instituionale snt caracteristice diferitelor instituii juridice ale dreptului contravenional, cum ar fi: contravenia, contravenionalitatea, rspunderea contravenional, convingerea i constrngerea, procedura contravenional etc. Caracterul extrajudiciar de examinare a cazului contravenional, ca principiu, se refer la instituia juridic a procedurii contravenionale i stipuleaz c n procedura contravenional (spre deosebire de cea penal sau civil) cazul contravenional poate fi examinat de organele abilitate n mod extrajudiciar. Alturi de instanele judectoreti, decizia privind aplicarea sanciunilor contravenionale poate fi emis (luat) i de alte organe statale mputernicite (procurorul, comisia administrativ de pe lng autoritatea public local, agentul constatator). Principiul rspunderii contravenionale personale n dreptul contravenional nu se poate antrena rspunderea juridic pentru fapta svrit de alt persoan Principiul individualizrii rspunderii contravenionale i sanciunii contravenionale presupune c persoanei, recunoscute ca fiind vinovat de svrirea unei contravenii, i se aplic o pedeaps contravenional echitabil n limitele fixate n partea special a CC al RM i n strict conformitate cu dispoziiile prii generale a Codului. Principiul interdiciei dublei sancionri contravenionale prevede c nimeni nu poate fi supus de dou ori rspunderii contravenionale pentru svrirea uneia i aceleiai contravenii. 4. Trsturile dreptului contravenional. Corelaia dintre dreptul contravenional i ramurile nrudite ale sistemului de drept. Punem n eviden urmtoarele trsturi ale dreptului contravenional: Caracterul autonom Aceast ramur a dreptului reglementeaz numai acele relaii sociale care apar ntre subiecii dreptului contravenional n legtur cu: necesitatea respectrii normei contravenionale (prevenirea de contravenii); comiterea faptei contravenionale (curmarea faptei ilicite); nfptuirea jurisdiciei contravenionale (aplicarea sanciunilor contravenionale i a altor msuri de reeducare a persoanelor vinovate de comiterea contraveniilor Inegalitatea prilor n relaiile contravenionale Una dintre prile relaiilor sociale reglementate de dreptul contravenional este reprezentat de stat. Aceast parte a relaiilor apare n calitate de subiect al administrrii i, prin competena sa, are prioritate fa de celelalte pri ale relaiilor sociale reglementate de dreptul contravenional. Apartenena la dreptul public . Prin reglementrile sale, dreptul contravenional aparine dreptului public, deoarece n toate raporturile juridice de drept contravenional statul este subiectul dominant, care pretinde o anumit conduit de la subiecii de drept crora le snt destinate normele juridice contravenionale i statul, prin organele sale abilitate, exercit tragerea la rspunderea contravenional a celor vinovai de svrirea acestor fapte Caracterul extrajudiciar de aplicare a sanciunilor contravenionale ntreaga activitate de aplicare a sanciunilor contravenionale de ctre organele abilitate (executive sau judectoreti) i de constrngere statal fa de persoanele care au comis fapte contravenionale are caracter extrajudiciar i se manifest prin jurisdicia contravenional.

Caracterul dinamic normele juridice contravenionale suport deseori modificri, n funcie de schimbrile intervenite n evoluia societii Corelaia dreptului contravenional cu ramurile nrudite: Cu dreptul constituional. Legtura dintre aceste ramuri ale dreptului const i n faptul c izvorul principal al tuturor ramurilor de drept este Constituia, dreptul constituional cuprinznd principiile fundamentale pe care se ntemeiaz toate ramurile de drept. Cu dreptul administrativ Ambele ramuri ale dreptului indicate au drept scop asigurarea convieuirii normale n cadrul societii, fr lezarea drepturilor i intereselor cetenilor, garantarea bunei funcionri a tuturor organelor i instituiilor statului Cu dreptul penal putem meniona c obiectul acestora, n mare parte, coincide, deosebindu-se prin pericolul social al consecinelor ce survin n urma atentatului ilicit. O serie de fapte ilicite dup modul lor de svrire, condiiile n care au fost svrite i urmrile parvenite se situeaz la limita dintre ilicitul contravenional i cel penal. n unele condiii, faptele ilicite comise obin aspect contravenional, iar n alte condiii aspect infracional (de exemplu: contravenia procurarea i pstrarea ilegal a mijloacelor narcotice n cantiti mici Cu dreptul procesual penal Dat fiind faptul c procedura contravenional este o instituie juridic a dreptului contravenional i nu exist ca ramur de sine stttoare a dreptului, unele tehnici procedurale de documentare a contraveniilor, de aplicare a sanciunilor snt preluate din procedura penal . 5. Izvoarele dreptului contravenional Dreptul, de regul, este interesat de dou dintre multiplele sensuri ale noiunii de izvor de drept, respectiv: izvor de drept n sens material i izvor de drept n sens formal. Izvoarele materiale ale dreptului contravenional snt realitile extrajudiciare care determin legiuitorul s elaboreze norme juridice (legi i alte acte normative) sau creeaz ele nsele norme de conduit obligatorie (obiceiul sau cutuma). Izvoarele formale ale dreptului contravenional snt actele normative n care se exprim voina social, devenit voin de stat, cu privire la normele juridice referitoare la combaterea contravenionalitii. Aspectul care intereseaz este cel al forei juridice a izvorului formal, adic al tipului de act normativ n care se exprim voina de stat. Literatura de specialitate face o ierarhizare a izvoarelor formale ale dreptului contravenional: Tratatele i conveniile internaionale, n msura n care acestea snt ratificate de Republica Moldova i prevd norme cu caracter contravenional (penal). Dac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte i legile ei interne, prioritate au reglementrile internaionale. Constituia Republicii Moldova, ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenional n Constituie i au originea majoritatea principiilor dreptului contravenional, cum ar fi: accesul liber la justiie (art. 20 din Constituie), prezumia nevinoviei (art. 21 din Constituie), neretroactivitatea legii (art. 22 din Constituie) Hotrrile Curii Constituionale cu privire la constituionalitatea actelor normative din domeniul combaterii contravenionalitii. Codul contravenional al Republicii Moldova (Legea contravenional), ca izvorul formal de baz al dreptului contravenional. Acest izvor stabilete faptele ce constituie contravenii i procedura de aplicare a pedepselor contravenionale. Alte legi organice i ordinare care se refer la mecanismul de combatere a contravenionalitii (de exemplu, potrivit Legii privind administraia public local Ordonanele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului contravenional. Decretele Preedintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a contravenionalitii i hotrrile Guvernului cu caracter normativ n acest domeniu. Actele administrative cu caracter normativ n domeniu ale organelor administrrii publice centrale de ramur. Actele administrative de acelai coninut, elaborate de organele administrrii publice locale.

6. Noiunea de legislaie contravenional, sistemul i interpretarea ei. n literatura de specialitate se utilizeaz dou noiuni: legea contravenional i legislaia contravenional Potrivit Dicionarului explicativ al limbii romne, cuvntul legeeste o norm cu caracter obligatoriu, stabilit i aprat de puterea de stat. Aceeai surs prevede c legislaie nseamn totalitatea legilor unei ri sau ale unui domeniu juridic Notiunia - legislaia contravenional reprezint sistemul de acte juridice adoptate sau emise de ctre diferii subieci ai dreptului contravenional, care contribuie la apariia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice concrete n domeniul combaterii contravenionalitii. n acest caz coninutul termenului legislaia contravenional ar corespunde cu coninutul termenului sistem al izvoarelor dreptului contravenional. Sistemul legislaiei contravenionale. Pornind de la scopul reglementrii juridice a procesului de administrare n domeniul combaterii contravenionalitii, legislaia contravenional din Republica Moldova ar putea fi mprit n dou categorii de norme juridice: 1) norme juridice care stabilesc faptele ce constituie contravenii, rspunderea contravenional i modalitatea aplicrii ei; 2) norme juridice ce alctuiesc cadrul juridic al activitii de prevenire i curmare a contraveniilor. n acest caz noiunea legislaie contravenional ar include: 1) Codul contravenional al Republicii Moldova, care reprezint unicul act normativ ce stabilete rspunderea contravenional i procedura contravenional; 2) alte legi i acte normative sublegislative, adoptate de organele abilitate, care formeaz cadrul juridic al activitii de prevenire i curmare a contraveniilor. Interpretarea legislaiei contravenionale, constituie totalitatea de operaiuni logico-raionale efectuate de un subiect n scopul clarificrii sensului exact al normelor de drept contravenional, precum i activitatea de explicare a normelor de drept subiecilor crora li se adreseaz. Interpretarea legii contravenionale este determinat de necesitatea aplicrii la anumite fapte i situaii, diferite de cele tipice, a normelor contravenionale, norme care conin uneori formulri ce nu redau clar voina legiuitorului, cuvinte cu sens ambiguu ori redactri neglijente. De exemplu, n art. 376 alin. 3 din Codul contravenional legislatorul stipuleaz: Reinerea persoanei n cauza contravenional nu poate depi 3 ore. Iar n art. 435 Durata reinerii i condiiile privrii de libertate, alin. (2), se menioneaz c: Persoana suspectat de svrirea unei contravenii pentru care sanciunea prevede arestul contravenional poate fi reinut pn la examinarea cauzei contravenionale, dar nu mai mult dect pe 24 de ore. 7. Structura Codului contravenional al Republicii Moldova Legea contravenional nominalizat are drept sarcin ocrotirea personalitii, a drepturilor i a intereselor legitime ale persoanelor fizice, a proprietii, a ordinii de stat i a ordinii publice, precum i prevenirea i curmarea contraveniilor, influena asupra cauzelor i condiiilor comiterii lor, contribuirea la educarea cetenilor n spiritul respectrii ntocmai a legilor i a altor acte normative. Pentru realizarea scopului i a sarcinilor sale, CC al RM este structurat n: cri, titluri, pri, capitole i articole Cartea nti. Dreptul material este divizat n dou titluri: titlul I Partea general i titlul II Partea special. Partea general a crii nti este mprit n cinci capitole i conine: dispoziii comune cu privire la legea contravenional a Republicii Moldova, scopul legii i aciunea ei, principiile; noiunea de contravenie i rspundere contravenional; cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea contravenional; sanciunile contravenionale i modalitatea aplicrii lor. Partea special a crii nti este divizat n cincisprezece capitole, Fiecare dintre ele conine norme materiale ale dreptului contravenional, Fiecare articol (alineatul articolului) al Prii speciale cuprinde reguli concrete n domeniul contravenional (dispoziia normei juridice), pentru neonorarea crora este prevzut msura de constrngere statal pasibil de aplicare n cazurile i modul stabilite de lege. Cartea a doua. Procesul contravenional este i ea divizat n dou titluri: titlul I Partea general i titlul II Partea special. Partea general a crii a doua conine: dispoziii generale cu privire la procesul contravenional, principiile procedurii contravenionale i de citare; participanii la procesul contravenional, drepturile i obligaiile lor; autoritile competente s soluioneze cauzele contravenionale; probele i msurile procesuale de constrngere. Partea special a crii a doua este consacrat activitii procesuale privind: constatarea faptei contravenionale i cercetarea cazului; judecarea cauzei contravenionle n instan; cile de atac al deciziei emise; trimiterea spre executare a hotrrii judectoreti, problemele ce urmeaz a fi soluionate la executarea sanciunii contravenionale.

8. Noiunea de aplicare a legii contravenionale Aplicarea actelor normative contravenionale este sarcina de baz a activitii organelor executive i judectoreti abilitate n acest domeniu. Aplicarea dreptului, n linii generale, este activitatea organizatoric public, realizat n forme speciale, de organele publice competente pentru implementarea normelor de drept privind cazuri sociale concrete. Aplicarea legii contravenionale demareaz odat cu intrarea ei n vigoare, pentru c din acest moment este obligatorie i, n ceea ce-i privete pe destinatarii care s-au conformat, ea are eficien activ. n privina celorlali destinatari, care nu s-au conformat preceptelor legii, eficiena este reactiv. Aplicarea legii contravenionale este respectarea de ctre toi subiecii dreptului contravenional a normelor juridice contravenionale, fie prin conformare, fie prin constrngere statal. Elementele ce constituie coninutul de aplicare a legii contravenionale snt: spaiul, timpul, persoanele i faptele. Spaiul i timpul reprezint elemente constitutive de baz ale noiunii de aplicare a legii contravenionale, n cadrul crora vor fi cercetate i ultimele dou elemente (persoanele i faptele lor). 9. Aplicarea legislaiei contravenionale n timp Aciunea legii contravenionale este determinat de dou momente: intrarea n vigoare (data cnd ncepe aciunea normei juridice); ieirea din vigoare (data cnd nceteaz aciunea ei). Intrarea n vigoare legea intr n vigoare la data publicrii ei sau la data prevzut expres n textul legii. Intrarea n vigoare a legii la data publicrii Art. 76 din Constituia Republicii Moldova i art. 1 din Legea privind modul de publicare i intrare n vigoare a actelor oficiale prevd c legile se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Intrarea n vigoare a legii la data prevzut n textul actului normativ. Legea contravenional poate intra n vigoare i la data indicat n ea. ns data intrrii n vigoare, n toate cazurile, trebuie s fie ulterioar datei pu- blicrii, deoarece nici o lege nu poate avea putere juridic nainte de a fi publicat. Ieirea din vigoare a legii contravenionale Legea privind actele legislative prevede c aciunea actului legislativ nceteaz dac acesta: este abrogat; este declarat nul prin hotrrea definitiv a instanei competente; a ajuns la termen; este consumat; a devenit caduc. ncetarea aplicrii legii contravenionale prin abrogare Prin abrogare se nelege desfiinarea unui act normativ pentru viitor. Abrogarea poate fi expres sau tacit, total sau parial. Abrogarea expres poate fi: Abrogare expres direct, ce apare n cazul n care noul act normativ nominalizeaz expres actul normativ sau dispoziiile din actul normativ care se abrog. Abrogare expres indirect, care apare atunci cnd noul act normativ se limiteaz la meniunea c dispoziiile anterioare contrare se abrog, fr a le nominaliza n mod direct. Abrogarea tacit apare atunci cnd noua lege nu abrog n mod expres actul normativ sau dispoziiile lui, dar conine n textul su dispoziii incompatibile cu prevederile unei legi mai vechi, astfel fiind aplicat principiul: legea mai nou abrog legea mai veche. Legea temporar este emis pentru o anumit situaie provizorie (de exemplu, pentru starea excepional). Odat cu ncetarea strii excepionale ea i pierde orice efect. Legea cu termen se elaboreaz n cazurile n care se poate prevedea cu precizie timpul necesar aplicrii ei. ncetarea aplicrii legii contravenionale prin ajungerea la termen. Regula general privind termenul de aplicare a legii const n aceea c legea are putere juridic pe un termen nelimitat, dac ea nu prevede altfel. Pe lng legi cu termen nelimitat, exist legi temporare i legi cu termen. Norma juridic contravenional acioneaz numai n prezent i n viitor. Astfel, un principiu fundamental al aciunii normelor juridice n timp este principiul neretroactivitii lor i principiul aplicrii imediate a legii noi principiul neretroactivitii stabilete regula conform creia legea este incident, se aplic tuturor faptelor n timpul n care se afl n vigoare Principiul aplicrii imediate a legii contravenionale noi presupune c legea nou se va aplica tuturor raporturilor juridice contravenionale care apar dup intrarea ei n vigoare. Principiul aplicrii imediate a legii noi face s nceteze aplicarea legii vechi. Cu toate acestea, cele dou principii generale de aplicare a legii contravenionale n timp cunosc i excepii: a) retroactivitatea legii contravenionale noi; b) supravieuirea legii vechi.

Retroactivitatea legii contravenionale noi este o excepie a principiului neretroactivitii legii, prin aceasta nelegndu-se aplicarea legii contravenionale noi la situaiile juridice anterioare intrrii ei n vigoare. legea contravenional poate avea efect retroactiv n urmtoarele cazuri 1) cnd atenueaz sau anuleaz rspunderea pentru contraveniile comise; 2) cnd legea nou indic retroactivitatea sa; 3) n cazul legii interpretative, care explic sensul unor legi anterioare, producnd efecte de la data intrrii n vigoare a legilor pe care le interpreteaz i cu care fac corp comun. Supravieuirea legii vechi (ultraactivitatea) nseamn aplicarea acesteia i dup intrarea n vigoare a legii noi, asupra unor situaii stipulate n ultima. Din cele menionate concluzionm c esena principiului aplicrii legii contravenionale n timp const n aceea c n toate cazurile se aplic legea contravenional mai blnd, care uureaz starea de drept a persoanei trase la rspundere contravenional. 10. Aplicarea legislaiei contravenionale n spaiu Legea contravenional este aplicabil pe teritoriul statului sau al organului deliberativ local n limitele cruia i exercit suveranitatea statul ori pe teritoriul de competen al organului deliberativ local care a elaborat-o, deoarece ea exprim voina lor public. Principiul teritorialitii (aplicarea legii contravenionale n spaiu) determin activitatea de traducere n via a prescripiilor normelor contravenionale n raport cu locul comiterii faptei antisociale. Aciunea legii contravenionale asupra persoanei n raport cu spaiul svririi faptei este expres pravzut n art. 4 din Codul contravenional, care stipuleaz: Contravenia svrsit pe teritoriul Republicii Moldova se sancioneaz n conformitate cu prezentul cod. Contravenia svrit n afara teritoriului Republicii Moldova de un cetean al ei sau de un apatrid care domiciliaz pe teritoriul Republicii Moldova se sancioneaz n conformitate cu prezentul cod dac fapta este prevzut i de legea rii n care a fost svrit, iar persoana nu a fost tras la rspundere n acea ar. Nu pot fi supui rspunderii contravenionale reprezentanii diplomatici ai statelor strine sau alte persoane care, nu cad sub incidena jurisdiciei contravenionale a Republicii Moldova sau n cazul crora este nlturat rspunderea contravenional. Contravenia svrit n apele teritoriale sau n spaiul aerian al Republicii Moldova se consider svrit pe teritoriul Republicii Moldova. n temeiul prezentului cod se sancioneaz contraveniile svrite la bordul unei nave militare maritime sau aeriene aparinnd Republicii Moldova, indiferent de locul aflrii navei. s.a. 11. Noiunea, formele de manifestare i structura normelor de drept contravenional Norma juridic contravenional este o regul general de conduit, obligatorie i impersonal, instituit prin lege, a crei aplicare este asigurat, n caz de necesitate, prin fora de constrngere a statului. Ca i orice norm, normele juridice contravenionale prevd obligaiile i drepturile reciproce ale prilor n relaiile administrrii din domeniul combaterii contravenionalitii, precum i rspunderea lor n caz de neexecutare a obligaiilor sau de folosire incorect a drepturilor de care se bucur fiecare dintre prile acestor relaii. Normele juridice contravenionale, reglementnd relaiile sociale, acioneaz asupra lor prin intermediul: obligrii din punct de vedere juridic a prilor; acordrii anumitor drepturi participanilor la relaii; asigurrii drepturilor i ndeplinirii obligaiilor. Normele juridice contravenionale pot mbrca diverse forme de manifestare: a) stabilirea consecutivitii stricte a aciunilor n condiiile corespunztoare i n modul cuvenit, prevzute de norma respectiv (de exemplu, potrivit prevederilor art. 433 din CC al RM persoana reinut va fi informat nentrziat, contra semntur, ntr-o limb pe care o nelege, despre motivele reinerii, faptul informrii consemnndu-se n procesul-verbal cu privire la reinere. Aceast norm procesual stabilete cu strictee aciunile pe care trebuie s le efectueze reprezentantul organului constatator mputernicit cu re b) interzicerea svririi diferitelor aciuni sub ameninarea aplicrii unor mijloace de influen juridic; c) acordarea a posibilitii de a alege una dintre variantele de comportare prevzute n norm. d) acordarea prii a raportului contravenional a posibilitii de a aciona din proprie iniiativ, adic libertatea de a ntreprinde sau nu anumite aciuni care snt prevzute n norma juridic contravenional.

Structura normei juridice contravenionale reprezint construcia ei intern, modul de legtur i ordonarea elementelor sale componente, precum i forma exterioar de exprimare a coninutului ei. Norma juridic contravenional are structur logico-juridic i structur tehnico-juridic. Structura logico-juridic a normei juridice contravenionale, ca i n cazul altor ramuri ale dreptului, prezint trei elemente (pri componente): ipoteza, dispoziia i sanciunea. Dup structura tehnico-juridic, normele dreptului contravenional snt sistematizate sub form de pri, titluri, capitole, articole, alineate etc. Dac ipoteza, dispoziia i sanciunea alctuiesc structura intern i stabil a normei contravenionale, construcia ei tehnicojuridic formeaz structura extern i dinamic a acesteia. 12. Clasificarea normelor de drept contravenional Dup coninutul lor juridic normele juridice contravenionale pot fi grupate n: norme juridice care interzic sau norme prohibitive; 2) norme juridice care oblig; 3) norme juridice care mputernicesc (permisive), care prevd posibilitatea de a aciona din proprie iniiativ, n limitele cerinelor indicate n norma corespunztoare; 4) norme juridice care stimuleaz, adic prevd msuri de stimulare moral-material pentru onorarea legislaiei contravenionale; 5) norme juridice de recomandare, care conin ndrumri cu privire la svrirea raional a unor sau altor aciuni. n funcie de formele de manifestare, normele juridice contravenionale se mpart n: norme materiale i norme procesuale. Norma juridic material este o regul de conduit ce formuleaz prerogativele i obligaiile subiecilor dreptului i care rspunde la ntrebarea: ce trebuie fcut pentru realizarea lor? Norma juridic procesual este o regul de conduit cu caracter procesual, general-obligatorie, stabilit sau sancionat de puterea de stat, regul ce reglementeaz relaiile sociale care in de activitatea de constituire, de elaborare i de implementare a dreptului. 13. Raportul de drept contravenional Raportul de drept reprezint o form de interaciune social n care subiecii de drept obin satisfacerea intereselor recunoscute sau garantate de stat. Raportul juridic contravenional este o relaie de aprare social re-glementat printr-o norm de drept contravenional, relaie ce ia natere, se modific i dispare n aciunea de combatere a contravenionalitii. Premisele raportului juridic contravenional (condiii necesare fr a cror existen nu poate lua natere un raport juridic) snt: n primul rnd, normele juridice contravenionale care, reglementnd relaia social, i atribuie acesteia un caracter de raport juridic; n al doilea rnd, capacitatea participanilor relaiei sociale date de a se manifesta n calitate de exponeni ai drepturilor i obligaiilor subiectului, numit, n limbaj juridic, capacitate juridic; n al treilea rnd, survenirea mprejurrilor reale de via prevzute n ipoteza normei juridice, de care norma n cauz leag naterea, modificarea sau stingerea raportului juridic contravenional. Susinem ideea potrivit creia raporturile juridice contravenionale se divizeaz n: raporturi de conformare (de cooperare) n cazul respectrii legislaiei contravenionale, cnd subiecii snt statul, care impune respectarea legii, i persoanele, destinatarii legii, care snt determinai s respecte legea; raportul de conflict (de contradicie) n cazul nclcrii legii contravenionale, cnd subiecii snt statul, care impune rspunderea contravenional, i persoana tras la rspundere contravenional, care este obligat s suporte sanciunea pentru contravenia svrit. Raportul juridic contravenional de conformare (de cooperare) ia natere odat cu obinerea forei juridice a legii contravenionale. Raportul juridic contravenional de conflict (de contradicie) ia natere din momentul comiterii unei fapte contravenionale (nclcarea dispoziiei normei materiale). Raportul juridic contravenional prezint unele trsturi specifice, i anume: 1. Obligaiile i drepturile prilor acestui raport ntotdeauna se afl n legtur cu ndeplinirea practic a anumitor aciuni din sfera administrrii statale n vederea combaterii contravenionalitii, ceea ce corespunde obiectului dreptului contravenional. 2. Condiia apariiei raportului juridic contravenional este participarea la el a prii obligatorii (subiectul obligatoriu) reprezentantul statului. 3. Raportul juridic contravenional poate aprea numai n legtur cu necesitatea respectrii regulilor de conduit stabilite de normele juridice contravenionale. 4. n cazul comiterii unei fapte contravenionale, raportul juridic contravenional apare n urma exprimrii unilaterale de voin juridic a reprezentantului statului (subiectul administrrii) fa de cealalt parte a raportului juridic, indiferent de voina ei. 5. Raporturile juridice de conflict (de contradicie) pot fi soluionate att de instana de judecat, ct i de organele constatatoare abilitate, ns n toate cazurile pe cale extrajudiciar.

Subieci ai raportului juridic contravenional pot fi toi subiecii dreptului contravenional. Obiectul raportului juridic contravenional l constituie anumite aciuni sau inaciuni pe care statul ca subiect dominant le poate pretinde i pe care cealalt parte a raportului este obligat s le svreasc sau s se abin de a le svri. Stingerea raportului juridic contravenional are loc n dou cazuri: 1) nainte de executarea integral a sanciunii contravenionale i 2) dup executarea sanciunii. 14. Noiunea de contravenionalitate i necesitatea studierii ei. Bazndu-ne pe abordrile noiunii de criminalitate, care n literatura de specialitate este studiat foarte amplu, definim noiunea de contravenionalitate ca fenomen social juridic negativ, cu caracter de mas variabil din punct de vedere istoric, care este constituit din totalitatea contraveniilor comise pe un anumit teritoriu ntr-o perioad determinat de timp, caracterizndu-se prin indicatori cantitativi (nivelul, dinamica) i calitativi (structura, caracterul). Trsturile de baz ale contravenionalitii snt: fenomen social, fenomen juridic, fenomen negativ, fenomen cu caracter de mas, fenomen istoric variabil. Caracterul juridic al fenomenului contravenional deriv din coninutul art. 22 din Constituia RM, care prevede c nimeni nu va fi condamnat pentru aciuni sau omisiuni care, n momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica o pedeaps mai aspr dect cea prevzut n momentul comiterii actului delictuos. Consecinele considerabile ale contravenionalitii ne permit s o caracterizm ca pe un fenomen negativ. Contravenionalitatea provoac zilnic pagube enorme de ordin fizic, material i moral, fapt ce demonstreaz caracterul ei negativ. Contravenionalitatea reprezint un fenomen cu caracter de mas. n Republica Moldova nu exist nc o baz unic, complex i complet de date privind starea contravenional n ar. Contravenionalitatea este un fenomen istoric variabil. Schimbrile de ordin economic, social i politic, dezvoltarea tiinelor juridice i alte transformri ce au loc n societate, modific i contravenionalitatea att cantitativ, ct i calitativ. Alturi de aceste procese, au loc i modificri ale legislaiei contravenionale. Unele fapte sociale i pierd pericolul social i snt excluse din Codul contravenional, iar altele snt incluse n legislaia contravenional, n scopul asigurrii bunei funcionri a societii. 15. Starea contravenionalitiin Republica Moldova, cauzele i condiiile ce o favorizeaz Starea contravenionalitii pe un anumit teritoriu (ar, regiune de dezvoltare, raion, municipiu, comun) poate fi determinat prin indicatori cantitativi i calitativi. Indicatorii cantitativi snt caracterizai prin nivelul i dinamica contravenionalitii. Nivelul contravenionalitii este un indicator important care reflect numrul absolut al contraveniilor i al persoanelor ce le-au comis pe un anumit teritoriu, ntr-un interval de timp concret (lun, semestru, an). n acelai timp, poate fi vorba i despre diferite grupe omogene de contravenii: contravenii ce atenteaz la drepturile politice, de munc i la alte drepturi constituionale ale persoanei fizice; contravenii ce atenteaz la sntatea populaiei,etc. Coeficientul contravenionalitii este cel mai obiectiv indicator al nivelului contravenionalitii i se calculeaz pe calea raportrii datelor despre contravenii sau contravenieni la datele despre populaie. De obicei, coeficientul contravenionalitii se raporteaz la un numr de 100000, 10000 sau 1000 de locuitori. Dinamica contravenionalitii este un alt indicator cantitativ care reflect schimbarea n timp a acesteia, adic modificrile indicatorilor care oglindesc nivelul i coeficientul contravenionalitii. Dinamica nivelului contravenionalitii poate fi exprimat n cifre absolute ale contraveniilor nregistrate, ale persoanelor ce le-au comis ori n procente, care snt calculate fa de anul luat drept baz de comparaie (baz fix) sau fa de anul precedent (baza mobil, metoda de lan). Indicatorii calitativi reflect structura i caracterul fenomenului contravenional. Putem meniona c structura contravenionalitii reflect legtura intern a acesteia, adic corelaia tipurilor de contravenii sau contravenieni din totalitatea contraveniilor nregistrate i a persoanelor care le-au comis. Caracterul contravenionalitii, avnd o legtur strns cu structura ei, pune accentul pe coninutul tipurilor de comportamente contravenionale i pe dominarea acestora n structura contravenionalitii, precum i pe distribuirea contraveniilor dup unele grupe de populaie (comise de minori, de ceteni strini i de apatrizi, de persoane cu antecedente contravenionale), dup sfera social-economic.

Cauzele contravenionalitii snt nite fenomene i procese sociale care genereaz i favorizeaz existena contraveniilor sau provoac creterea sau descreterea lor. vom constata numai c aceste cauze ale contravenionalitii pot fi grupate n: cauze generale; 2) cauze ale unor tipuri de contravenii; 3) cauze ale contraveniilor concrete. Afar de cauzele contravenionalitii, exist i o serie de condiii (mprejurri, circumstane) care favorizeaz svrirea faptelor contravenionale. Dintre acestea fac parte att factorii naturali, ct i cei sociali sau tehnici. Condiiile n sine nu genereaz contravenii, dar contribuie la nfptuirea lor. 16. Formele de combatere a contravenionalitii Pot fi identificate trei forme de combatere a contravenionalitii: 1) prevenirea faptelor contravenionale; 2) aplicarea fa de persoanele care au comis fapte contravenionale a msurilor de constrngere statal; 3) aplicarea fa de contravenieni a msurilor de rencadrare social. Prevenirea faptelor contravenionale const n neadmiterea svririi a acelor aciuni ori inaciuni pe care societatea le consider duntoare pentru valorile sale, iar statul le protejeaz prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenional. Dup coninutul lor, msurile de prevenire a contraveniilor se clasific n msuri: economice, sociale, ideologice, tehnice, organizatorice i juridice. Msurile juridice de prevenire a faptelor contravenionale, n funcie de coninut, se divizeaz n msuri care: contribuie la neutralizarea condiiilor ce favoreaz svrirea contraveniilor concrete. stimuleaz activitatea ce mpiedic sau curm comiterea contraveniilor; reglementeaz procesul prevenirii faptelor antisociale. A doua form de combatere a contravenionalitii aplicarea fa de persoana care a comis fapta contravenional a msurilor de constrngere statal rezult din principiul inevitabilitii rspunderii contravenionale, care presupune c oricine comite o contravenie trebuie s suporte rspunderea contravenional, care, la rndul ei, este o consecin inevitabil a comiterii contraveniei, sancionarea vinovatului nefiind facultativ. Rencadrarea social a contravenientului, ca form de combatere a contravenionalitii, are i ea o valoare sporit. Organele abilitate urmeaz s ntreprind msurile necesare de rencadrare social a persoanelor ce au intrat n conflict cu prevederile legislaiei contravenionale. 17. Metodele de combatere a contravenionalitii n ceea ce privete metodele de administrare n domeniul combaterii att a fenomenului infracional, ct i a celui contravenional, cele mai aplicabile i eficace snt metodele de convingere i constrngere. Deseori statul, prin intermediul organelor sale, al organizaiilor obteti, apeleaz la contiina cetenilor, adic, n procesul de administrare a relaiilor sociale, aplic msuri de convingere. n acelai timp, n scopul aprrii i meninerii ordinii de drept n societate, aprrii drepturilor i intereselor legitime ale cetenilor, statul este nevoit s aplice i msuri de constrngere mpotriva anumitor categorii de ceteni care ncalc legile, nu respect de bunvoie obligaiile ce le revin conform Constituiei. Convingerea i constrngerea snt mijloacele, cile principale de asigurare a administrrii de stat. Constrngerea este bazat pe o convingere bine ntemeiat i bine conturat. Statul, n primul rnd, trebuie s conving, iar apoi s constrng. Menionm c msurile de constrngere se aplic n numele majoritii asupra minoritii. Raportul corect dintre convingere i constrngere este condiia principal i cea mai important a asigurrii eficienei lucrului aparatului de administrare n domeniul combaterii contravenionalitii, a relaiei dintre aparatul administrativ i mase. A semna un act de administrare, a ordona, a constrnge este mai uor dect a convinge. Putem defini convingerea ca pe o influen psihopedagogic a subiectului administrrii asupra contiinei celor administrai n limitele stipulate de normele juridice i cele morale, n scopul conformrii regulilor stabilite de conduit, executrii calitative i la timp a sarcinilor i funciilor n domeniul combaterii contravenionalitii. Prin noiunea de constrngere nelegem msurile de influen aplicate direct de ctre organele statului asupra persoanei vinovate de nclcarea normelor de drept contravenional fr adresare n judecat. n administrarea de stat constrngerea se aplic n cazul n care metodele de convingere, de organizare i de educare se dovedesc a fi insuficiente pentru a influena comportamentul unor persoane, apelarea la contiina lor fiind ineficient. Avem urmtoarea clasificare a msurilor de constrngere administrativ: msuri administrative de prevenire; msuri administrative de curmare (stopare); msuri de constrngere procesual; sanciuni contravenionale.

18. Contravenia ca unic temei al rspunderii contravenionale. Caracteristica ei n raport cu alte fapte antisociale Fapta juridic generatoare de rspundere contravenional se numete contravenie, care este un fenomen complex avnd urmtoarele aspecte: material, uman, social, moral-politic i juridic. Contravenia ca fapt antisocial ilicit este nrudit cu alte forme de abatere antisocial: infraciunea, delictul administrativ, delictul disciplinar etc., dar, n acelai timp, dispune de trsturi distincte. Contravenia se deosebete de infraciune, n special, dup gradul de pericol social, modul de reglementare juridic, asprimea (caracterul) sanciunilor aplicate. Spre deosebire de infraciune, care are un grad de pericol social mai ridicat, cu consecine mai grave, leznd valori sociale de o importan major, contravenia are un grad de pericol social mai redus, urmrile faptelor contravenionale snt mai restrnse i nu afecteaz valorile sociale de importan major. Orice contravenie, dup aspectul su social, are caracter de abatere administrativ, deoarece cuprinde nite relaii cu caracter executiv i de dispoziie din domeniul administrrii publice. Contravenia este ns o form mai grav a abaterii administrative. Prin abatere (delict) administrativ se nelege orice fapt care ncalc normele de drept administrativ sau care ine de neglijarea obligaiilor ce decurg din actele administrative. Abaterea disciplinar este o fapt ce ine de disciplina muncii i const ntr-o aciune sau o inaciune svrit cu vinovie de ctre un salariat, fapt prin care a fost nclcat regulamentul intern de munc, ordinele i dispoziiile legale ale conductorilor. Abaterea disciplinar este fapta cu cel mai redus pericol social, ceea ce o deosebete esenial de infraciune i de contravenie. Avnd un pericol social mai mare dect abaterea disciplinar, contravenia este combtut prin msuri de constrngere statal, pe cnd abaterea disciplinar este sancionat prin aplicarea msurilor administrative mai blnde, care snt prevzute n regulamentul de ordine intern sau n Codul muncii (art. 206) i nu au caracter de constrngere statal. Elementul comun al celor patru categorii de fapte (infraciune, contravenie, abatere disciplinar i abatere administrativ) const n caracterul ilicit i socialmente periculos. 19. Noiunea i trsturile caracteristice ale contraveniei Constituie contravenie fapta aciunea sau inaciunea ilicit, cu un grad de pericol social mai redus dect infraciunea, svrit cu vinovie, care atenteaz la valorile sociale ocrotite de lege, este prevzut de prezentul cod i este pasibil de sanciune contravenional. Elementele sau trsturile ce caracterizeaz contravenia se refer la: caracterul antisocial al faptei; caracterul ei ilicit; culpabilitatea faptei (vinovia); prevederea de ctre legislaie a rspunderii pentru fapta dat. n mod logic, n lipsa a cel puin unuia dintre aceste elemente fapta nu poate fi calificat drept contravenie. . Caracterul antisocial al faptei contravenionale constituie temeiul real al rspunderii contravenionale. Ilicitul este o alt trstur important caracteristic contraveniei. ntruct faptele contravenionale produc o dezorganizare a sistemului de raporturi sociale, ele au un caracter duntor i snt interzise prin acte juridice. O alt trstur caracteristic a contraveniei este culpabilitatea. Simpla constatare a prevederii faptei social periculoase n legea contravenional nu este suficient pentru calificarea acesteia drept contravenie. O asemenea calificare poate fi dat numai n msura n care fapta a fost svrit cu vinovie. Att aciunea, ct i inaciunea social periculoase prevzute n lege trebuie s reprezinte o manifestare psihic contient i volitiv a persoanei. Fptuitorul poate fi supus rspunderii contravenionale numai pentru fapte svrite cu vinovie. Contravenia fr pedeaps nu are sens juridic contravenional. n partea special a CC al RM sanciunile tuturor normelor juridice materiale conin limitele pedepsei contravenionale pasibile de aplicare. Numai prin stabilirea pedepselor pentru svrirea contraveniilor legea contravenional i realizeaz sarcinile sale. Deci contravenia este fapta (aciunea sau inaciunea) ilicit, cu un pericol social mai redus dect infraciunea, svrit cu vinovie, care atenteaz la valorile sociale ocrotite de normele contravenionale materiale i pentru a crei comitere legea prevede pedeapsa contravenional.

20. Elementele constitutive ale contraveniei Prin coninutul faptei contravenionale se nelege ansamblul de elemente i trsturi caracteristice i definite n nsi norma de drept, care stabilete sanciunea sau o alt norm la care se face trimitere pentru a constata i sanciona fapta contravenional. Analiznd definiia contraveniei, distingem, ca i n cazul infraciunii, anumite aspecte obiective i subiective care se concretizeaz prin prezena a patru elemente constitutive: obiectul i latura obiectiv, subiectul i latura subiectiv. Ele trebuie s existe cumulativ la fiecare contravenie, lipsa oricreia dintre ele conducnd la inexistena faptei ilicite i, implicit, la imposibilitatea tragerii la rspundere a fptuitorului. Obiectul contraveniei constituie valorile i relaiile sociale ocrotite de legea contravenional, care snt vtmate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. Obiectul reflect acele valori i relaii sociale la care a atentat subiectul.Obiectul contraveniei are diverse forme: obiect juridic i obiect material. Obiectul juridic, la rndul su, se divizeaz n: obiect general, obiect generic, obiect nemijlocit (specific) i obiect complex. Obiectul material al contraveniei. Dac obiectul juridic al contraveniei este reprezentat de valoarea social i relaiile generate de aceasta, atunci obiectul material al contraveniei l constituie entitatea fizic mpotriva creia este orientat elementul material al contraveniei. Latura obiectiv indic coninutul i modalitatea atentrii subiectului asupra obiectului. Ea reprezint aciunea sau inaciunea ilicit productoare de consecine socialmente periculoase sau care amenin anumite valori, relaii sociale, bunuri ori interese legitime i care este considerat ca ilicit n legea contravenional. Deci, prile componente ale laturii obiective snt: elementul material, rezultatul periculos, raportul de cauzalitate i unele condiii de loc, timp, mod i mprejurri. Subiect al rspunderii juridice este persoana fizic sau juridic mpotriva creia se exercit constrngerea statal prin aplicarea sanciunilor juridice. Subiecii contraveniei snt persoanele trase la rspundere contravenional (delincvenii) subiectul activ, i victima subiect pasiv. Latura subiectiv ca element al coninutului constitutiv al contraveniei se refer la atitudinea psihic a fptuitorului fa de fapta svrit i consecinele ei. Elementul principal al laturii subiective este vinovia i formele ei. n cazul unor contravenii, pentru completarea laturii subiective, n textele de incriminare a acestora snt prevzute i alte condiii referitoare la scop i la motiv. 21.Cazurile care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea contravenional Cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei snt acele mprejurri, stri ori situaii a cror existen n timpul svririi faptei fac ca realizarea eficient a vreuneia dintre trsturile eseniale s devin imposibil. Starea de extrem necesitate Se consider c a acionat n stare de extrem necesitate persoana care a svrit o fapt ilicit pentru a salva de la un pericol grav iminent, care nu poate fi nlturat altfel, viaa, integritatea corporal ori sntatea sa, a unei alte persoane sau un bun important al su ori al unei alte persoane, sau un interes public. Nu se afl n stare de extrem necesitate persoana care i-a dat seama, n momentul cnd a svrit fapta, c prin aceasta cauzeaz urmri evident mai grave dect cele care s-ar fi produs prin nenlturarea pericolului. Condiia ca aciunea prin care se nltur pericolul s fie prevzut de legislaie drept contravenie pare fireasc, deoarece altfel problema nlturrii caracterului contravenional al faptei nu s-ar pune. Legitima aprare Prin stare de legitim aprare legiutorul descrie fapta, prevzut de legislaie drept contravenie, dar care este svrit pentru a respinge un atac direct, imediat, material i real, ndreptat mpotriva sa, mpotriva unei alte persoane sau mpotriva unui interes public. Iresponsabilitatea Urmtoarea cauz, prevzut de legislaia administrativ, care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea contravenional este iresponsabilitatea, care presupune c persoana a comis o contravenie fr s-i dea seama de aciunile sale sau s le conduc din cauza unei boli psihice cronice, unei tulburri temporare a activitii psihice, debilitii mintale sau a unei alte stri patologice (art. 20 din CC al RM). Responsabilitarea trebuie s existe att n momentul comiterii contraveniei, ct i n momentul aplicrii sanciunii contravenionale. Constrngerea fizic i/sau psihic (moral)

Constrngerea fizic i/sau psihic (moral) constituie cauza de nlturare a rspunderii atunci cnd fapta se svrete sub imperiul acestei constrngeri. Constrngerea fizic nltur caracterul ilicit al faptei dac autorul nu a putut rezista constrngerii. Constrngerea psihic (moral) este o circumstan care mpiedic o persoan s-i dirijeze liber voina, s fac sau s nu fac ceva, fapt ce exclude existena uneia dintre trsturile contraveniei, i anume voina Riscul ntemeiat Riscul, deseori, este util n toate domeniile de dezvoltare a societii. Progresul tehnico-tiinific este imposibil fr implementarea de noi tehnologii, fr realizarea de experimente n diferite domenii ale activitii umane tiin, tehnic, medicin, farmacologie, sfera de producere, sfera de combatere a infracionalitii i contravenionalitii etc. Cazul fortuit Cazul fortuit este o mprejurare imprevizibil care determin producerea unei consecine fr ca vreunei persoane s i se poat imputa vinovia. 22.Responsabilitatea juridic i rspunderea juridic elemente constitutive ale statutului administrativjuridic al subiecilor administrrii n domeniul combaterii contravenionalitii Coninutul administrrii n domeniul combaterii contravenionalitii const n activitatea de realizare a funciilor corespunztoare, n formele stabilite i prin metodele adecvate. Funciile de administrare, la general, i n domeniul contracarrii fenomenului contravenional, n special, dup coninutul lor se divizeaz n: funcii generale, funcii speciale, funcii de asigurare (auxiliare), ce deservesc procesele de realizare a funciilor generale i a celor speciale. Referitor la primele dou elemente ale statutului administrativ-juridic, n teoria dreptului nu exist divergene eseniale n opiniile savanilor. Menionm numai c, n viziunea noastr, la formarea obligaiilor i stabilirea drepturilor este necesar a se ine cont de dou aspecte importante: iniiale snt obligaiile: volumul i coninutul aceastora trebuie s fie adecvate atingerii scopului fixat n domeniul contracarrii fenomenului contravenional; volumul drepturilor se stabilete dup determinarea obligaiilor, n strict conformitate cu volumul i caracterul lor. Persoana care exercit o funcie de stat trebuie s se bucure doar de acele drepturi i n acel volum care snt necesare pentru onorarea obligaiilor, potrivit funciei deinute. Pentru utilizarea corect a termenilor responsabilitate juridic i rspundere juridic, este important s formulm i s nelegem definiia (coninutul) lor. Susinem opinia potrivit creia analiza termenilor i definiiilor este, la sigur, important, ntruct permite juritilor s se exprime n aceeai limb i are drept efect principal aplicarea uniform a legislaiei. 23.Responsabilitatea juridic i particularitile ei Noiunea de responsabilitate juridic este tratat n literatura juridic n mod diferit. Astfel, M.Florea menioneaz c responsabilitatea juridic trebuie definit ca o atitudine contient i deliberat de asumare a grijii fa de modul de realizare a normelor de drept, fa de integritatea ordinii juridice, ca i fa de aciunile pe care le ntreprinde individul n vederea asigurrii unui climat de legalitate. Majoritatea specialitilor n domeniu leag noiunea de responsabilitate juridic de atitudinea contient a persoanelor, de simul de rspundere fa de obligaiile sociale, de ndeplinirea contiincioas, riguroas a ndatoririlor ce revin persoanei, de faptul c responsabilitatea aparine persoanei care face opiunea ntre valori, pseudovalori i nonvalori. Pornind de la coninutul acestei definiii, putem evidenia elementele responsabilitii, care pot fi repartizate schematic n felul urmtor: 1) determinarea i reglementarea statutului administrativ-juridic al funciei de stat (obligaiile, drepturile, exigenele fa de individul care va ocupa aceast funcie) 2) ncadrarea n modul stabilit de legislaie a individului n funcia de stat 3) contientizarea i perceperea de ctre funcionarul de stat a obligaiilor i drepturilor potrivit funciei, a altor cerine, naintate fa de funcionarul de stat 4) autoangajarea liber consimit de a aciona n modul corespunztor 5) executarea contient i prin autoconstrngere a obligaiilor, conformarea regulilor de conduit a funcionarului de stat 6) reacia administraiei organului statal la starea de conformare a funcionarului fa de exigenele serviciului respectiv prin aplicarea diverselor forme de convingere (ncurajarea, stimularea moral sau material etc.). Responsabilitarea celorlali subieci ai dreptului contravenional, pasibili de a fi subieci ai rspunderii contravenionale, survine odat cu apariia raportului juridic de conformare i const n obligaia lor de a se conforma regulilor de conduit n societate, stabilite i protejate de normele juridice contravenionale din momentul obinerii forei juridice.

24.Rspunderea juridic i formele ei n literatura juridic rspunderea ca instituie juridic este studiat mult mai amplu dect responsabilitatea. Astfel, potrivit opiniei reprezentantei doctrinei romne L. Barac, rspunderea juridic ar putea fi definit ca fiind instituia ce cuprinde ansamblul normelor juridice care vizeaz raporturile ce se nasc n sfera activitii desfurate de autoritile publice, n temeiul legii, mpotriva tuturor celor care ncalc sau ignor ordinea de drept, n scopul asigurrii respectrii i promovrii ordinii juridice i a binelui public. n baza definiiilor prezentate (precum i a altora), evideniem trsturile de baz ale acestei instituii juridice: rspunderea juridic este obligaia de a suporta consecina juridic a faptei ilicite; aceast obligaie revine unui subiect de drept responsabil; obligaia se nate ca urmare a constrngerii statale prin aplicarea sanciunilor juridice; rspunderea juridic nu poate fi redus la o simpl obligaie; aplicarea sanciunilor juridice are drept scop afirmarea ordinii de drept i resocializarea persoanei fa de care ele snt aplicate. Formele i temeiurile rspunderii juridice n dreptul contravenional se afl n legtur direct cu caracteristica subiectului fa de care ea este aplicat. n toate cazurile, rspunderea juridic reprezint reacia statului (societii) la depirea responsbilitii juridice (transformarea raportului juridic de conformare n cel de conflict) prin aplicarea fa de autor de ctre organul mputernicit, n modul stabilit de lege, a uneia dintre formele juridice de constrngere statal, potrivit faptei ilicite comise cu vinovie. 25.Noiunea i particularitile de baz ale rspunderii contravenionale Rspunderea juridic este o noiune care are o baz real i ocup un loc central n fiecare dintre ramurile sistemului de drept. Justiia nu poate fi realizat dect prin intermediul raporturilor juridice (raporturi de constrngere). n literatura de specialitate nu exist o opinie unic n ceea ce privete existena rspunderii contravenionale ca modalitate a rspunderii juridice (precum i a dreptului contravenional ca ramur de sine stttoare a dreptului) i definiia ei. Ca instituie juridic fundamental a dreptului contravenional, rspunderea contravenional cuprinde un ansamblu de norme juridice care reglementeaz implementarea dreptului contravenional prin constrngere. Din aceast definiie reiese c aplicarea rspunderii contravenionale va fi considerat legitim numai atunci cnd vor fi respectate integral urmtoarele condiii: 1. Existena coninutului juridic al contraveniei (obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv). 2. Examinarea cazului i emiterea deciziei privind aplicarea sanciunii contravenionale de ctre organul (persoanele cu funcii de rspundere) mputernicit (art. 393 din CC al RM). 3. Aplicarea doar a pedepselor contravenionale prevzute de lege (art. 32 din CC al RM). 4. Respectarea termenelor de aplicare a sanciunilor contravenionale (art. 30 din CC al RM). 5. Aplicarea pedepsei numai n limitele sanciunii prevzute de norma material nclcat (contraveniei comise). 6. Respectarea regulilor de aplicare a sanciunilor contravenionale stabilite de lege (art. 33-46 din CC al RM). 26.Principiile rspunderii contravenionale Reinem aici principiie specifice rspunderii contravenionale ca instituie juridic de baz a dreptului contravenional. Evident, instituia rspunderii contravenionale se va supune i principiilor fundamentale ale dreptului contravenional i celor ramurale (cercetate n capitolul I 2), deoarece acestea strbat ntreaga materie a dreptului contravenional. Contravenia ca unic temei juridic al rspunderii contravenionale. Este de menionat c temei juridic al rspunderii contravenionale poate constitui doar fapta ilicit de atentare la o valoare social protejat de norma juridic contravenional. Fr svrirea unei fapte contravenionale nu se poate nate un raport juridic de constrngere contravenional (raport juridic de conflict). Principiul inevitabilitii rspunderii contravenionale i a pedepsei contravenionale nseamn c sancionarea contravenional a persoanei vinovate pentru comiterea unei contravenii este obligatorie (implacabil), cu excepia cazurilor expres prevzute n lege (art. 26 din CC al RM). El i are justificarea n necesitatea restabilirii ordinii sociale care a fost perturbat de contravenia svrit, repararea pagubei pricinuite (art. 45 din CC al RM), reeducarea persoanei care a comis o contravenie, prevenirea comiterii unor noi contravenii (art. 32 din CC al RM). Principiul oportunitii i utilitii de a aplica rspunderea contravenional. Statul poate s renune la aplicarea sanciunii, acest lucru fiind posibil n virtutea faptului c statul este titularul dreptului de a aplica sanciunea

contravenional, drept la care poate renuna, edictnd acte de iertare sau de scoatere a unor fapte n afara ilicitului contravenional. Principiul utilitii presupune selectarea celei mai adecvate sanciuni contravenionale, reieind din gravitatea faptei contravenionale i din caracteristica bnuitului. Uneori se poate chiar renuna la pedeaps. Principiul publicitii aplicrii rspunderii contravenionale presupune examinarea public a cazurilor contravenionale de ctre organele mputernicite i accesul tuturor participanilor la procedura contravenional de examinare a cazului (legea contravenional nou admite i judecarea cauzei contravenionale n edin nchis). 27.Cauzele care nltur rspunderea contravenional nlturarea rspunderii contravenionale nu conduce la nlturarea caracterului contravenional al faptei, ci doar la nlturarea aplicrii sau executrii sanciunii contravenionale. Ea este determinat de politica contravenional i este dictat de anumite mprejurri i situaii, cnd fie utilitatea social a rspunderii contravenionale dispare ori se diminueaz, fie n realizarea scopului represiunii apare mai profitabil i mai eficient utilizarea altor mijloace. Asemenea mprejurri i situaii poart denumirea de cauze care nltur rspunderea contravenional. nlturarea rspunderii contravenionale pentru fapta ce conine elementele constitutive ale contraveniei are loc n cazul: 6.1. Renunarea benevol la svrirea contraveniei Se consider renunare benevol la svrirea contraveniei ncetarea aciunii ndreptate nemijlocit spre svrirea contraveniei, dac persoana este contient de posibilitatea finalizrii faptei. Renunarea este benevol atunci cnd autorul unei fapte contravenionale, nefiind constrns de nimeni i de nimic, din propria voin, contient, dndu-i seama c poate continua activitatea contravenional, abandoneaz executarea aciunii. Renunarea nu poate fi considerat voluntar (benevol) n cazul n care fptuitorul a abandonat executarea din cauza c a ntlnit n calea sa diverse obstacole ce nu pot fi depite ori n urma convingerii c mijloacele i instrumentele pe care le are asupra sa n condiiile date nu-i permit s duc contravenia la capt. 6.2. Contravenia nensemnat, tentativa Legea contravenional prevede c, n cazul contraveniei nensemnate, organul (persoana cu funcie de rspundere) mputernicit s rezolve cazul poate nltura rspunderea contravenional, limitndu-se la adresarea unei observaii verbale fptuitorului. 6.3. mpcarea victimei cu fptuitorul Legea contravenional prevede c procesul contravenional pornit urmeaz a fi ncetat (clasat) n cazul mpcrii victimei cu fptuitorul n modul stabilit prin lege. 6.4. Prescripia rspunderii contravenionale Prescripia exclude rspunderea contravenional datorit nerealizrii acesteia n termenele stabilite de lege (art. 30 din CC al RM). Prescripia aplicrii sanciunii contravenionale este o cauz ce stinge raportul juridic contravenional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat ntr-o perioad de timp rezonabil, prevzut n legea contravenional. 6.5. Amnistia Amnistia este o instituie juridic contravenional al crei scop o constituie nlturarea pentru viitor a caracterului delictual al unor fapte contravenionale, interzicnd orice urmrire n ceea ce le privete sau tergnd condamnrile care le-au atins. 28.Noiunea, trsturile, scopul i principiile sanciunii contravenionale Pornind de la coninutul art. 32 din CC al RM, putem afirma c prin sanciune contravenional se nelege o msur de constrngere sau de reeducare aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia i al prevenirii de svrire a unor noi contravenii att de ctre contravenientul nsui, ct i de ctre alte persoane. Analiznd cele menionate, conchidem c sanciunea contravenional este o msur de constrngere statal prevzut de legea contravenional i aplicat fptuitorului n modul stabilit de lege pentru svrirea cu vinovie a contraveniei, avnd drept scop ocrotirea valorilor sociale, formarea unei conduite civice corecte a lui, prevenirea comiterii unor noi contravenii att de ctre cel sancionat, ct i de ctre alte persoane. Din definiia sanciunii contravenionale rezult caracterul ei triplu: msur de constrngere statal, mijloc de reeducare i msur de prevenire a abaterilor contravenionale.

ncadrndu-se n caracteristica sanciunilor juridice, sanciunea contravenional dispune de anumite trsturi caracteristice: este o form de constrngere statal, prevzut de legea contravenional; se aplic numai n cazul comiterii cu vinovie a unei fapte antisociale, stipulate n CC al RM; se aplic numai de ctre organele abilitate prin legea contravenional; se aplic, de regul, n mod extrajudiciar; aplicarea sanciunii contravenionale nu atrage dup sine consecinele antecedentului penal. Aplicarea sanciunilor contravenionale are drept scop: ocrotirea valorilor sociale, protejate de normele juridice contravenionale; reeducarea n spiritul respectrii ordinii de drept a persoanei care a comis cu vinovie o contravenie prevzut n legea contravenional; prevenirea svririi de noi fapte antisociale att de ctre contravenient, ct i de ctre alte persoane. Sanciunile contravenionale, ca de altfel toate tipurile de sanciuni juridice, trebuie aplicate numai de organele competente, conform procedurii stabilite, cu respectarea anumitor principii: legalitatea sanciunilor contravenionale; rspunderea personal; stabilirea unor sanciuni contravenionale compatibile cu morala i concepia juridic a societii. 29.Sistemul de sanciuni contravenionale Transformrile social-economice ce au avut loc n societate n ultimii ani, precum i inovaia prevzut de legea contravenional nou ce ine de subiectul rspunderii contravenionale (introducerea persoanei juridice ca subiect al rspunderii contravenionale) au modificat esenial i sistemul sanciunilor contravenionale. n funcie de destinatar, sistemul sanciunilor contravenionale poate fi divizat n dou blocuri: sanciunile aplicabile persoanei fizice; sanciunile aplicabile persoanei juridice. Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt: avertismentul; amenda; privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate; privarea de dreptul de a deine anumite funcii; aplicarea punctelor de penalizare; privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de portarm); munca neremunerat n folosul comunitii; arestul contravenional; expulzarea. Sanciunile nominalizate se aplic, de regul, n calitate de sanciuni principale. Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, privarea de dreptul de a deine anumite funcii pot fi aplicate i ca sanciuni complementare. Expulzarea se aplic numai ca sanciune complementar i este destinat subiecilor speciali ai rspunderii contravenionale cetenii strini i apatrizii. Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt: amenda; privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, afiarea i/sau difuzarea actului de sancionare pot fi aplicate att ca sanciuni principale, ct i ca sanciuni complementare. Avertismentul const n atenionarea contravenientului asupra pericolului faptei svrite, recomandndu-i s respecte pe viitor dispoziiile legale. Avertismentul se aplic n scris de ctre organul competent a soluiona cauza contravenional, n modul stabilit de lege. Amenda este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de Codul contravenional. Amenda se stabilete n uniti convenionale. O unitate convenional este egal cu 20 de lei. Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a deine anumite funcii Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate const n interzicerea temporar aplicat persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia de un drept special. Privarea de dreptul special

n cazurile i n mrimea prevzut de sanciunea normei contravenionale din capitolul XIII (contraveniile din domeniul circulaiei rutiere, art. 228-245 din CC al RM), conductorului de vehicul declarat vinovat de svrirea contraveniei, odat cu aplicarea sanciunii principale, i se acord un numr de puncte de penalizare ca sanciune complementar. Munca neremunerat n folosul comunitii Munca neremunerat n folosul comunitii este o sanciune nou introdus n legea contravenional i const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n afara timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea administraiei publice locale. Ea se stabilete pe o durat de la 10 la 60 de ore, se execut timp de 2-4 ore pe zi i poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute o asemenea sanciune. Arestul contravenional Arestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotrrea judectoreasc i care se execut n condiiile prevzute de Codul de executare. El se aplic, de regul, pentru svrirea unei fapte care atenteaz sau creeaz un pericol real pentru sntatea ori integritatea corporal a persoanei, sau n cazul neexecutrii intenionate a unei alte sanciuni contravenionale. Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate Aceast sanciune contravenional, precum i afiarea i/sau difuzarea actului de sancionare se aplic numai persoanei juridice. Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate const n stabilirea interdiciei de a ncheia anumite tranzacii, de a emite aciuni sau alte titluri de valoare, de a primi subvenii, nlesniri i alte avantaje de la stat sau de a desfura alte activiti. Expulzarea Expulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova a cetenilor strini i a apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept scop nlturarea unei stri de pericol i prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. 30. Modalitatea aplicrii sanciunii contravenionale Regulile generale de aplicare a sanciunii contravenionale in aRM snt: aplicarea sanciunii numai pentru atingerea scopului stabilit de legea contravenional (art. 2 din CC al RM); aplicarea pedepsei contravenionale numai n limitele sanciunii contraveniei comise; aplicarea unei sanciuni echitabile n funcie de caracterul i de gradul prejudiciabil al contraveniei comise; aplicarea sanciunii n strict conformitate cu prevederile CC al RM; luarea n consideraie, la aplicarea sanciunii, de caracterul valorilor sociale la care s-a atentat, de persoana celui ce a atentat la aceste valori, de gradul i forma vinoviei lui, de circumstanele ce atenueaz i de cele ce agraveaz rspunderea etc. Circumstane ce atenueaz rspunderea pentru contravenia comis (art. 42 din CC al RM) se consider: prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a prejudiciului; contribuirea la descoperirea contraveniei; svrirea contraveniei ntr-un concurs de mprejurri personale sau familiale; svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o persoan care ntreine copil cu vrsta de pn la 8 ani; provocarea contraveniei prin aciunile ilegale sau imorale ale victimei. Circumstanele ce agraveaz rspunderea contravenional snt prevzute n art. 43 din CC al RM, i anume: continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel de comportri; svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional sau condamnat, al crei antecedent nu a fost stins; instigarea sau atragerea minorilor la svrirea contraveniei; svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane; svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale; svrirea contraveniei n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane; svrirea contraveniei fa de un minor, o femeie, o persoan n etate sau fa de o persoan care se afl n imposibilitatea de a se apra; svrirea repetat a unor contravenii similare pe parcursul unui an.

Legiuitorul stabilete i regulile aplicrii sanciunii contravenionale n cazul svririi a mai multor contravenii. n cazul n care una i aceeai persoan svrete dou sau mai multe contravenii, se aplic cte o sanciune pentru fiecare dintre ele. Dac persoana este declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multe contravenii ale cror cazuri snt examinate de unul i acelai organ, atunci se aplic cte o sanciune pentru fiecare contravenie n parte, stabilinduse definitiv sanciunea pentru un concurs de contravenii prin absorbirea sanciunii mai uoare de sanciunea mai grav ori prin cumulul, total sau parial, al sanciunilor aplicate n limitele stabilite de articolul care prevede sanciunea mai grav. n cazul n care la svrirea unei contravenii au participat mai multe persoane, respectnduse prevederile principiului personalitii sanciunii contravenionale, se aplic cte o pedeaps pentru fiecre persoan aparte. O importan deosebit la aplicarea corect a sanciunilor contravenionale o are instituia prescripiei. Potrivit legii contravenionale (art. 30 din CC al RM), sanciunea contravenional poate fi aplicat nu mai trziu de trei luni de la comiterea contraveniei, iar n cazul contraveniei continue nu mai trziu de trei luni de la data svririi ultimei aciuni sau inaciuni. Termenele de aplicare a sanciunilor contravenionale se suspend din momentul ncheierii examinrii n fond a cauzei pn la pronunarea de ctre instana de judecat a hotrrii definitive, dar nu pot depi un an de la data comiterii contraveniei. Depirea termenului de prescripie nltur aplicarea sanciunii contravenionale. n acest caz procedura contravenional nu poate fi nceput, iar cea nceput urmeaz s fie ncetat. 31. Repararea prejudiciului i executarea obligaiei a crei nendeplinire este sancionat Obligaia contravenientului de a repara paguba pricinuit prin contravenia comis este prevzut n art. 45 din CC al RM. Aplicarea fa de el a sanciunii contravenionale nu exclude obligaia contravenientului de a compensa pagubele pricinuite prin contravenie. Dac n urma contraveniei s-a pricinuit o pagub material unei persoane fizice sau juridice, persoana prejudiciat este n drept s-i valorifice preteniile civile potrivit dreptului comun. Soluionnd cauza contravenional, autoritatea competent este n drept, la cererea victimei, s dispun de repararea prejudiciului cauzat prin contravenie n cazul n care nu exist divergene asupra ntinderii lui. Potrivit legii, pentru dispunerea reparrii prejudiciului cauzat prin contravenie concomitent cu soluionarea cauzei contravenionale snt necesare urmtoarele condiii: a) prezena cererii victimei cu privire la repararea prejudiciului; b) lipsa de divergene asupra ntinderii prejudiciului; c) disponibilitatea autoritii care examineaz cauza contravenional (art. 45 alin. (2) din CC al RM, declar numai dreptul autoritii competente la asemenea activiti procesuale). n cazul n care chestiunea cu privire la repararea pagubei materiale n-a fost cercetat concomitent cu cazul contravenional, ea se rezolv pe calea procedurii judiciare civile. n toate cazurile de rspundere delictual civil, pagubele trebuie s fie produse doar prin comiterea unei contravenii. Pe lng obligaia de a repara paguba pricinuit, legislaia contravenional (art. 46 din CC al RM) stipuleaz c aplicarea sanciunii contravenionale nu absolv persoana care a comis contravenia de executarea obligaiei pentru a crei nendeplinire a fost aplicat sanciunea contravenional. 32. Definirea i particularitile Prii speciale a dreptului contravenional Normele juridice contravenionale se cuprind ntr-un sistem, fiind clasificate, fapt ce contribuie la o cunoatere a acestora i la stabilirea unor reguli privind interpretarea i aplicarea lor. Normele juridice contravenionale se clasific n generale, speciale i procedurale. Normele contravenionale generale, fiind norme de baz n sfera reglementrii instituiilor fundamentale ale dreptului contravenional (contravenia, contravenionalitatea, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional), constituie instrumentul principal al politicii contravenionale a statului n activitatea de prevenire i combatere a fenomenului contravenional i reprezint partea general a dreptului contravenional. Partea special a dreptului contravenional studiaz normele contravenionale speciale, care consacr o anumit categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contravenii i stabilete sanciunile contravenionale aplicate n cazurile i n ordinea stabilite de prile general i de procedur contravenional ale CC al RM.

Normele juridice speciale reflect valorile sociale protejate de stat prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenional. Aceste norme ale dreptului contravenional au o structur juridic clasic: ipotez, dispoziie i sanciune. O alt caracteristic a Prii speciale a dreptului contravenional l constituie dinamismul su, determinat de evoluia societii. Evident, normele materiale ale Prii speciale a dreptului contravenional, prin reglementarea diferitelor specii i tipuri de contravenii, reflect n mod nemijlocit i nuanat schimbrile din viaa social. Ele trebuie s fie n concordan cu transformrile ce se produc n societate, transformri care necesit contravenionalizarea sau decontravenionalizarea unor fapte n intervale scurte de timp. Indiferent de specificul Prii speciale, este de menionat c Partea general i Partea special ale dreptului contravenional snt legate organic ntre ele i nu pot fi concepute separat. Normele juridice ale ambelor pri snt dirijate de aceleai principii. Caracterul unitar al Prii generale i Prii speciale ale dreptului contravenional se manifest i prin faptul c normele juridice ale Prii generale se aplic concomitent cu normele Prii speciale.Aadar, obiectul Prii speciale a dreptului contravenional l constituie tipurile concrete de contravenii i de sanciuni aplicate persoanelor care leau comis. 33. Sistemul Prii speciale a dreptului contravenional Prin sistemul Prii speciale a dreptului contravenional se nelege clasificarea i gruparea n anumite categorii i grupe a tuturor faptelor antisociale periculoase, recunoscute de legislaia contravenional drept contravenii. Criteriul principal de clasificare a contraveniilor este obiectul atentrii. Componenele concrete de contravenii snt aranjate n Partea special a Crii nti din CC al RM ntr-o anumit ordine, formnd capitole separate, n funcie de obiectul generic unic. Capitolele snt aranjate ntr-o anumit ordine dup valoarea obiectului generic asupra cruia se atenteaz.Fiecare capitol din partea special a CC al RM este constituit cu luarea n consideraie a caracterului obiectelor mpotriva crora este ndreptat nemijlocit atentatul contravenional. Indiciul ce determin locul fiecrei contravenii este obiectul nemijlocit al atentatului contravenional. Aceast structurare a Prii speciale a CC al RM pe capitole, precum i ordinea lor snt condiionate de caracterul i de sistemul relaiilor sociale ce snt aprate de legislaia contravenional. Includerea componentelor de contravenii ntr-un capitol sau altul servete drept indiciu al gradului i al caracterului pericolului social al faptei svrite.1 Partea special a Crii nti din Codul contravenional al Republicii Moldova are urmtoarea structur: Capitolul 6. Contravenii ce atenteaz la drepturile politice, de munc i la alte drepturi constituionale ale persoanei fizice. Capitolul 7. Contravenii ce atenteaz la sntatea populaiei, sntatea persoanei, la starea sanitarepidemiologic. Capitolul 8. Contravenii care atenteaz la drepturile reale. Capitolul 9. Contravenii n domeniul proteciei mediului. Capitolul 10. Contravenii n domeniul industriei, construciilor, energeticii, gospodriei comunale, locuinelor i amenajrii teritoriului. Capitolul 11. Contravenii n domeniul agricol i sanitar-veterinar. Capitolul 12. Contravenii ce atenteaz la regimul din transporturi. Capitolul 13. Contravenii n domeniul circulaiei rutiere. Capitolul 14. Contravenii n domeniul comunicaiilor electronice, comunicaiilor potale i al tehnologiei informaiei. Capitolul 15. Contravenii ce afecteaz activitatea de ntreprinztor, fiscalitatea, activitatea vamal i valorile mobiliare. Capitolul 16. Contravenii ce afecteaz activitatea autoritilor publice. Capitolul 17. Contravenii ce atenteaz la regimul frontierei de stat i regimul de edere pe teritoriul Republicii Moldova. Capitolul 18. Contravenii ce afecteaz modul de administrare. Contravenii n domeniul supravegherii pieei, metrologiei, standartizrii i proteciei consumatorilor. Capitolul 19. Contravenii ce atenteaz la ordinea public i la securitatea public.
1

 Capitolul 20. Contravenii n domeniul evidenei militare. Sistemul Prii speciale a dreptului contravenional are un caracter variabil, determinat de procesul de perfecionare a relaiilor sociale ntr-o anumit etap de dezvoltare a societii, de caracterul valorilor sociale care necesit a fi protejate de normele dreptului contravenional. 34. Noiunea, importana i esena calificrii contraveniilor Calificarea juridic a contraveniei concrete este una dintre cele mai importante aciuni de aplicare a normelor juridice materiale, utilizate pe larg n activitatea practic a organelor de drept. Calificarea contraveniilor constituie o condiie absolut necesar pentru aplicarea normelor juridicocontravenionale. n dreptul contravenional, clasificarea juridic a unei contravenii nseamn a-i da faptei antisociale periculoase aprecierea juridic adecvat, invocnd norma juridico-contravenional a Prii speciale din Cartea nti a CC al RM, care cuprinde semnele contraveniei svrite. Noiunea de calificare a contraveniei are dou aspecte: a) activitatea organelor abilitate privind identificarea caracteristicilor unei sau altei contravenii n fapta antisocial a unei persoane i b) consecinele acestor activiti ale organelor mputernicite s constate i s examineze cazurile contravenionale (art. 393 din CC al RM) recunoaterea i consacrarea n documentele juridice corespunztoare (procesul-verbal privind comiterea contraveniei; hotrrea privind aplicarea sanciunii contravenionale etc.).Calificarea juridic a contraveniilor reprezint un proces de comparare a faptei antisociale comise cu un anumit model (standard) juridic. Fiecare norm material din Partea special a CC al RM constituie un model juridic cu elementele sale (obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv) strict determinate. i doar atunci cnd fapta antisocial periculoas se ncadreaz total n acest model juridic, ntrunete toate elementele lui constitutive, putem considera c fapta comis este protejat de dreptul contravenional i constituie contravenia prevzut de articolul concret al CC al RM. Selectarea modelului juridic nu este simpl. Deseori un singur articol din Partea special a CC al RM conine cteva modele juridice. (exemplu art. 355 din CC al RM Consumul de buturi alcoolice n locurile publice i apariia n astfel de locuri n stare de ebrietate produs de alcool.Pentru primul model juridic obiectul este ordinea public, pentru al doilea demnitatea uman i moralitatea social. Latura obiectiv la primul model se manifest numai prin aciune consumul de buturi alcoolice n locurile publice, pe cnd latura obiectiv la al doilea model juridic poate fi exprimat att prin aciuni, ct i prin inaciuni ale unei persoane n stare de ebrietate aflate ntr-un loc public, ceea ce jignete demnitatea uman i moralitatea social. La selectarea modelului juridic cu care va fi comparat fapta antisocial comis, este necesar s se ia n consideraie i construcia (structura) normei juridice materiale. Dac norma material este divizat n alineate, atunci fiecare dintre ele reprezint o contravenie cu elementele sale constitutive. Calificarea contraveniei se realizeaz practic la toate etapele procedurii contravenionale de ctre persoanele care intenteaz procedura contravenional, efectueaz cercetarea cazului, examineaz cazul contravenional, emit decizia asupra cazului i revizuiesc cazul. Calificarea definitiv a contraveniei o face numai organul mputernicit s emit decizia asupra cazului, iar n cazul atacrii deciziei instituia de judecat care revizuiete cazul. Pentru calificarea corect a faptei au importan nu doar circumstanele obiective, ci i cele subiective. n primul rnd, trebuie stabilit obiectul contraveniei, prin ce se manifest latura obiectiv, cine a svrit fapta contravenional i dac acesta este i subiect al rspunderii contravenionale, latura subiectiv. Obiectul de gen al contraveniei concrete se conine n denumirea capitolului; obiectul nemijlocit,n denumirea articolului, mai rar n coninutul dispoziiei. Latura obiectiv are o legtur direct cu dispoziia normei materiale a dreptului contravenional. Subiectul rspunderii contravenionale este stabilit, de obicei, n sanciunea normei materiale. 35. Locul i importana calificrii corecte a contraveniei n procesul aplicrii normelor contravenionale materiale Calificarea contraveniilor reprezint acea partea a procesului de aplicare a normelor juridice care const n alegerea normei juridico-contravenionale ce privete fapta antisocial concret i n fixarea acestei alegeri n actul de aplicare (ex:proces-verbal de reinere administrativ). Latura aplicativ a normelor juridico-contravenionale cuprinde i stabilirea pedepselor contravenionale, precum i procedura de executare a lor. Realizarea dreptului contravenional const n: a) realizarea dreptului prin respectarea i executarea dispoziiilor, normelor juridico-contravenionale de ctre subiecii dreptului contravenional i b) realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de organele abilitate.

Normele juridico-contravenionale, ca norme prohibitive,se realizeaz prin respectarea de bunvoie de ctre persoanele fizice i cele juridice a interdiciilor coninute n acestea. Pentru a asigura respectarea normelor juridice ale dreptului contravenional, statul, societatea iau msurile corespunztoare, prin organizarea sistemelor de protecie, de control i de supraveghere necesare supravegherii modului n care normele juridico-contravenionale snt traduse n via. Activitatea organelor statale privind supravegherea procesului de conformare cu regulile de conduit n societate, stabilite i protejate prin normele materiale ale dreptului contravenional, i activitatea de prevenire (neadmitere) a contraveniilor se desfoar numai prin aplicarea metodelor de convingere fa de subiecii dreptului contravenional. Aplicarea msurilor de constrngere n acest scop este inadmisibil. Norma juridico-contravenional determin, pe lng interdiciile pentru subiecii dreptului contravenional, dreptul i obligaia organelor abilitate s aplice pedeapsa contravenional n cazul svririi unei contravenii. Aplicarea dreptului const n elaborarea i realizarea unui sistem de aciuni statale n vederea transpunerii n practic a dispoziiilor i sanciunilor normelor de drept. Aplicarea normei juridico-contravenionale, privit ca un proces complex, se desfoar cu respectarea unor cerine, unor tehnici, legate att de necesitatea stabilirii corecte a mprejurrilor de fapt, ct i de necesitatea utilizrii corecte a normei juridico-contravenionale. Aplicarea dreptului contravenional reprezint un proces constituit din diferite etape, i anume: 1. Stabilirea, verificarea i clarificarea circumstanelor faptice ale cauzei contravenionale. 2. Alegerea i interpretarea normei juridice. 3. Elaborarea i adoptarea actului de aplicare a normei juridice. 4. Activitatea organelor abilitate n vederea executrii pedepsei contravenionale. n procesul aplicrii normelor juridico-contravenionale organul care aplic legea trebuie s determine cu toat precizia coincidena dispoziiilor normei contravenionale cu semnele faptei antisociale comise, s stabileasc compatibilitatea lor. Calificarea corect a contraveniei este o garanie a realizrii jurisdiciei contravenionale n conformitate cu legea. Calificarea contraveniei nseamn alegerea unei norme contravenionale n care poate fi ncadrat fapta antisocial comis. Calificarea contravenional corect formeaz temeiul juridic pentru survenirea anumitor consecine juridice: aducerea fptuitorului la organele de drept, reinerea administrativ i, n primul rnd, aplicarea pedepsei contravenionale. Odat cu svrirea contraveniei iau natere raporturi juridico-contravenionale de conflict. ncadrarea juridic corect a faptei antisociale comise este determinanta constatrii momentului de transformare a raportului juridic de conformare n cel de conflict, determinanta aplicrii legitime a msurilor de constrngere statal fa de fptuitor. 36. Contravenii ce atenteaz la drepturile politice, de munc i la alte drepturi constituionale ale persoanei fizic. Obiectul generic l constituie relaiile sociale care apar n legtur cu protejarea de ctre stat i societate a drepturilor politice, de munc i a altor drepturi constituionale ale persoanei fizice. Acest obiect generic poate fi divizat n trei obiecte generice: 1) relaiile sociale ce in de protecia drepturilor politice; 2) relaiile sociale ce in de protecia drepturilor de munc; i 3) relaiile sociale ce in de protecia altor drepturi constituionale ale persoanei fizice. 1. Relaiile sociale ce in de protecia drepturilor politice ale persoanei fizice constituie obiectulul generic pentru urmtoarele contravenii: mpiedicarea exercitrii dreptului electoral (art. 47); folosirea n alegeri sau la referendum a fondurilor nedeclarate public (art. 48);(art. 49);(art. 50); (art. 51);(art. 52);(art. 53);(art. 67); vezi codul Obiectul nemijlocit are o legtur strns cu obiectul generic i este determinat de titlul articolului. De exemplu, pentru contravenia art. 47 din CC al RM, obiectul nemijlocit l constituie relaiile sociale ce in de protecia dreptului electoral al persoanei fizice. 2. Relaile sociale ce in de protecia drepturilor de munc constituie obiectul generic pentru urmtoarele contravenii: nclcarea legislaiei privind protecia muncii (art. 55); nclcarea legislaiei privind ocuparea forei de munc i protecia social a persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc (art. 56);(art. 57);(art. 58);(art. 59);(art. 60). Vezi cod

Obiectul nemijlocit este determinat de cel generic. De exemplu, obiectul nemijlocit al contraveniei prevzute n art. 57 l constituie relaiile sociale ce in de achitarea la timp a salariilor, pensiilor, burselor, indemnizaiilor i de efectuare a altor pli cu caracter permanent, stabilite prin legislaie. 3. Relaiile sociale ce in de protecia altor drepturi constituionale ale persoanei fizice constituie obiectul generic pentru urmtoarele contravenii: mpiedicarea exercitrii dreptului de ntemeiere a sindicatelor i de afiliere lor (art. 61); tinuirea cirscumstanelor care mpiedic ncheierea cstoriei (art. 62);(art. 63);(art. 64);(art. 65);(art. 66);(art. 69-74),(art. 54). Obiectul nemijlocit al acestor contravenii este legat de obiectul generic.De exemplu, obiectul nemijlocit al contraveniei prevzute n art. 63 din CC al RM l constituie relaiile sociale ce in de onorarea obligaiilor de ntreinere, de educare i de instruire a copilului. Latura obiectiv se manifest att prin aciune (antrenarea minorului la munci care prezint pericol pentru sntatea lui (art. 58),ct i prin inaciune (neachitarea la timp a salariilor, pensiilor, burselor etc. (art. 57); refuzul nentemeiat de a ncheia contract colectiv de munc (art. 60); necomunicarea despre existena unui pericol pentru viaa ori sntatea copilului (art. 65) etc.). Subiecii rspunderii contravenionale snt att persoanele fizice (art. 48, 50, 51, 53 etc.), ct i cele juridice i persoanele cu funcie de rspundere ale acestora (art. 47, 49, 52, 55, 56, 57 etc.). Latura subiectiv poate fi exprimat: numai prin intenie (mpiedicarea accesului n localul de votare (art. 47); folosirea n alegeri sau la referendum a fondurilor venite din strintate sau a fondurilor nedeclarate public (art. 48); nscrierea n mai multe liste de candidai (art. 51) etc.; att prin intenie, ct i prin impruden (ofensa adus sentimentelor religioase ale persoanei fizice (art. 54 alin. (5)); nendeplinirea obligaiilor de ntreinere, de educare i de instruire a copilului (art. 63)) etc. 37. Contravenii ce atenteaz la sntatea populaiei, sntatea persoanei, la starea sanitar-epidemiologic Obiectul generic este divizat n trei obiecte generice,independente: 1) relaiile sociale ce in de protecia sntii populaiei; 2) relaiile sociale ce in de protecia sntii persoanei fizice; 3) relaiile sociale determinate de necesitatea respectrii regulilor sanitar-epidemiologice. Legislatorul a grupat aceste trei tipuri de relaii sociale ntr-un singur obiect generic,deoarece relatiile sociale au multe in comun si se intersecteaza 1. Relaiile sociale ce in de protecia sntii populaiei constituie obiectul generic pentru urmtoarele contravenii: procurarea sau pstrarea ilegal de substane narcotice sau de alte substane psihotrope n cantiti mici ori consumarea unor astfel de substane fr prescripia medicului (art. 85); (art. 86); (art. 87); (art. 88);(art. 89); fumatul i consumul de buturi alcoolice n locuri interzise, comercializarea ctre minori a produselor din tutun i a buturilor alcoolice (art. 91). La comiterea contraveniilor indicate fptuitorul, prin atentarea la obiectul nemijlocit al contraveniei concrete, aduce atingere sntii populaiei ca valoare social major. De exemplu, la comiterea contraveniei prevzute n art. 87 din CC al RM, nerespectnd regulile stabilite de cultivare a plantelor care conin substane narcotice sau alte substane psihotrope (obiect nemijlocit), fptuitorul atenteaz la sntatea populaiei (obiect generic). 2. Relaiile sociale ce in de protecia sntii persoanei fizice constituie obiectul generic pentru urmtoarele contravenii: divulgarea informaiei confideniale privind examenul medical de depistare a contaminrii cu virusul imunodeficienei umane (HIV) ce provoac maladia SIDA (art. 75); eschivarea bolnavului de tuberculoz eliminator de bacili de la tratament sau nclcarea regimului prescris (art. 76); practicarea ilicit a activitii medicale i farmaceutice (art. 78); furnizarea de produse i prestarea de servicii periculoase pentru viaa i sntatea consumatorului (art. 84); vtmarea intenionat uoar a integritii corporale (art. 78). La acest grup de contravenii obiectul nemijlocit deseori coincide cu cel generic. 3. Relaiile sociale determinate de necesitatea respectrii regulilor sanitar-epidemiologice constituie obiectul generic pentru urmtoarele contravenii:

 nclcarea legislaiei privind donarea de snge (art. 79); nclcarea regulilor i a normelor sanitar-igienice i sanitar-epidemice (art. 80); angajarea n ntreprinderile din sectorul alimentar a personalului fr examen medical i/sau fr instruire igienic, i/sau fr calificarea necesar n materie de igien (art. 81,82,83); Prin nclcarea normelor sanitar-epidemiologice (art. 80) se atenteaz la sntatea populaiei. Latura obiectiv se manifesta prin aciune (nclcarea regulilor de prescripie a reetelor de eliberare a medicamentelor (art. 77 alin. (5)); consumarea de substane narcotice sau de alte substane fr prescripia medicului (art. 85); att prin aciune, ct i prin inaciune (cultivarea ilegal a plantelor care conin substane narcotice sau alte substane psihotrope (art. 87); aducerea minorului la starea de ebrietate produs de alcool sau de alte substane (art. 88) etc.). Subiectul rspunderii contravenionale poate fi: la unele contravenii numai persoanele fizice (art. 75, 76, art. 77 alin. (1)-(6), art. 78, 85, 88, 89), la altele persoanele cu funcie de rspundere i cele juridice (art. 81, 86), la al treilea grup de contravenii att persoanele fizice, ct i cele juridice i persoanele cu funcie de rspundere (art. 79, 80, 82, 83, 84, 87, 90, 91). Latura subiectiv poate fi exprimat: numai prin intenie (eschivarea bolnavului de tuberculoz eliminator de bacili de la regimul prescris (art. 76); practicarea ilicit a activitii medicale i farmaceutice de ctre o persoan care nu are studii medicale i farmaceutice corespunztoare (art. 77 alin. (1) etc.); att prin intenie, ct i din impruden (divulgarea informaiei confideniale privind examenul medical de depistare a contaminrii cu virusul imunodeficienei umane (HIV) ce provoac maladia SIDA (art. 75); nclcarea regulilor i a normelor sanitar-igienice i sanitar-epidemiologice (art. 80) etc.). 38. Contravenii ce atenteaz la regimul de transporturi Prin transporturi se nelege ramura economiei naionale care efectueaz transportarea cltorilor i a ncrcturilor, deosebind cinci tipuri: transport auto, feroviar, aerian, naval i prin conductele magistrale. Valorile sociale protejete prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenional cuprinse n acest capitol se mpart n cteva grupe: valorile sociale din domeniul transportului auto;transportului feroviar,tr.aerian,tr.naval valorile sociale ce in de ntreinerea, de reparaia i de reconstrucia drumurilor, de exploatarea mijloacelor tehnice de dirijare a circulaiei rutiere; valorile sociale ce in de respectarea regulilor de securitate privind construcia i exploatarea conductelor magistrale. Aceste grupe de valori sociale i constituie obiectul atentrii (fie generic, fie nemijlocit) Pentru multe dintre contraveniile prevzute n acest capitol, obiectul atentrii l constituie securitatea public (art. 198, 199, 207, 208, 211, 216, 220, 222 etc.), Din aceste considerente actele normative admit aplicarea unor msuri preventive n sistemul transportului aerian, cum ar fi: controlul personal, controlul lucrurilor, controlul bagajelor. Pentru aplicarea legitim a acestor msuri nu este nevoie de apariia raportului juridic de conflict. Ele se ntreprind chiar i atunci cnd persoana se conformeaz regulilor de conduit n acest domeniu, stabilite prin diferite acte juridice. Contraveniile ce atenteaz la regimul din transporturi snt: nclcarea normelor de capacitate a traficului de pasageri (art. 197); nclcarea regulilor de securitate n transportul feroviar (art. 198);vezi codul Latura obiectivase manifest de regul, prin aciune (punerea pe liniile de cale ferat a unor obiecte, fapt ce ar putea conduce la deranjarea circulaiei trenurilor (art. 198 alin. (1)); deteriorarea utilajelor de aeroport (aerodrom), a aeronavelor i a utilajelor lor (art. 208 alin. (3)); mai rar prin inaciune (neinformarea intenionat a autoritilor competente despre producerea incendiilor sau a accidentelor aeronautice (art. 220); nerespectarea regulilor de amplasare a indicatoarelor i a instalaiilor de marcaj de noapte i de zi pe cldiri i pe alte imobile (art. 208 alin. (2)); nerespectarea regulilor de ntreinere, de reparaie i de reconstrucie a drumurilor (art. 227) etc.). Subiectul rspunderii contravenionale l constituie: numai persoana fizic (art. 198, 201, 202, 203, 204, 205, 209, 210, 223); numai persoana cu funcie de rspundere (art. 212, 218, 219, 220, 222); persoana fizic i persoana cu funcie de rspundere (art. 208, 211, 213, 214, 216, 217);

 persoana fizic i persoana juridic (art. 197, 199, 200, 224, 226, 227); persoana fizic, persoana juridic i persoana cu funcie de rspundere (art. 206, 215, 221). Subiect special al rspunderii contravenionale pot fi si piloii, nsoitorii de bord, inginerii i navigatorii. Latura subiectiv se exprim,prin intenie, (deteriorarea intenionat a transportului n comun i a echipamentului interior (art.202); neinformarea intenionat a autoritilor competente despre producerea incendiilor sau accidentelor aeronautice (art. 220); blocarea intenionat a arterelor de transport (art. 225)). Mai rar latura subiectiv se exprim prin impruden. 39. Contravenii n domeniul circulaiei rutiere Asigurarea securitii circulaiei rutiere i a traficului de pietoni constituie una dintre sarcinile prioritare ale statului. Potrivit criteriului de baz securitatea circulaiei rutiere i a traficului de pietoni (obiect generic) n capitolul XIII al Codului contravenional au fost comasate urmtoarele contravenii: nclcarea regulilor de exploatare a vehiculelor (art. 228); nclcarea regulilor de nmatriculare sau de nregistrare de stat, de revizie tehnic a vehiculelor (art. 229); conducerea unui vehicul cu nclcarea regulilor de amplasare a numrului de nmatriculare sau conducerea unui vehicul fr un astfel de numr (art. 230);vezi codul Obiectul nemijlocit al contraveniilor nominalizate este legat n mod direct sau indirect de obiectul generic i rezult din el (de exemplu, relaiile sociale ce in de exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice la sistemul de frnare (art. 228) i urmrile posibile; relaiile sociale ce in de conformarea regulilor de folosire a centurii de siguran i a ctii de protecie a motociclistului (art.235); relaiile sociale ce in de respectarea vitezei de circulaie stabilite pe sectorul respectiv de drum (art. 236) etc.). Latura obiectiv se manifest tradiional att prin aciune (conducerea unui vehicul care nu a fost nmatriculat n modul stabilit sau care nu a fost supus reviziei tehnice (art. 229 alin. (2)); conducerea unui vehicul fr numr de nmatriculare (art. 230 alin. (2)); conducerea vehiculului de ctre o persoan privat de dreptul de a conduce (art. 231 alin. (3)); purtarea convorbirilor radiotelefonice contrar Regulamentului circulaiei rutiere (art. 235 alin. (2)); prsirea locului n care s-a produs accidentul rutier (art. 243) etc.), ct i prin inaciune (nendeplinirea de ctre conductorul de vehicul a indicaiei legale date de agentul de circulaie de a opri vehiculul (art. 241 alin. (1)); nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutier (art. 240); nerespectarea regulilor de circulaie n zonele rezideniale (art. 239) etc.). Subiect al rspunderii contravenionale poate fi numai persoana fizic Deci, persoana fizic pasibil de aplicare a sanciunii trebuie nu numai s ndeplineasc cerinele generale fa de subiectul rspunderii contravenionale (vrsta i capacitatea de aciune), ci i s dispun de permis de conducere a vehiculului sau s fie proprietarul lui. Latura subiectiv se exprim, n majoritatea cazurilor, prin intenie (atribuirea unui numr de nmatriculare fals i conducerea cu bun tiin a vehiculului cu un astfel de numr (art. 230 alin. (3)); conducerea vehiculului de ctre o persoan privat de dreptul de a conduce (art. 231 alin. (3)); eschivarea conductorului de vehicul de la proba de determinare a strii de ebrietate (art. 234); ignorarea de ctre pietoni a semnalelor de dirijare a traficului rutier (art. 245) etc; att prin intenie, ct i prin impruden (nclcarea regulilor de nmatriculare sau de nregistrare de stat a vehiculelor (art. 229 alin. (1)); nclcarea regulilor de folosire a centurii de siguran (art. 235 alin. (1)); nclcarea regulilor de circulaie rutier soldat cu cauzarea de leziuni corporale uoare (art. 242) etc.). 40. Contravenii ce afecteaz activitatea autoritilor publice Obiectul generic al acestor contravenii l constituie relaiile sociale ce in de desfurarea normal a activitii autoritilor publice, de interesele publice. Prin intermediul normelor contravenionale din acest capitol statul a format un mecanism juridic de protecie a bunei funcionri a autoritilor publice ca subieci de administrare. n acest capitol snt grupate urmtoarele contravenii: abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 312); excesul de putere sau depirea atribuiilor de serviciu (art. 313); tinuirea faptelor de corupie i de protecionism sau eschivarea de la ntreprinderea msurilor de rigoare (art. 314); primirea de recompens nelegitim sau de folos material (art. 315);si altele.vezi codul

Obiectul nemijlocit al fiecrei contravenii concretizeaz valorile sociale la care se atenteaz. De exemplu, prin folosirea intenionat a situaiei de serviciu ntr-un mod care contravine intereselor publice (art. 312), funcionarul de stat atenteaz la interesele publice sau drepturile i interesele ocrotite de lege ale persoanelor fizice i juridice (obiect nemijlocit) i, ca urmare, el atenteaz la relaiile sociale ce in de funcionarea mecanismului statal de administrare, afecteaz activitatea autoritilor publice (obiect generic). Latura obiectiv a acestor contravenii se manifest prin aciune (art. 313); primirea (luarea) n exerciiul funciunii de recompens nelegitim sau de folos material (art. 315); comercializarea ilegal a bunurilor care constituie ajutoare umanitare (art. 327 alin. (3)) sau prin inaciune (art. 316); neexecutarea sentinei, hotrrii sau deciziei judectoreti (art. 318); neexecutarea obligaiilor prevzute din Codul de executare (art. 319) etc.). Subiectul rspunderii contravenionale este, de obicei, persoana cu funcie de rspundere. Este de menionat c totui n unele norme nu exist o claritate absolut cu privire la subiectul rspunderii (art. 316, 319, 321, 323, 328 etc.). Latura subiectiv, de regul, se exprim prin intenie (art. 312, 313, 314, 315 etc.), mai rar att prin intenie, ct i prin impruden (art. 316 alin. (2), art. 326 alin. (1) i (3)). 40. Contravenii ce afecteaz activitatea autoritilor publice Obiectul generic al acestor contraventii il constituie relatiile sociale ce tin de desfasurarea normala a activitatii autoritatilor publice, de interesele publice. Obiectul nemijlocit al fiecarei contraventii concretizeaza valorile sociale la care se atenteaza(interesele publice sau drepturile si interesele ocrotite de lege, ale persoanelor fizice sau juridice). Latura obiectiva se manifesta prin: actiune (ex. art. 313, art. 315, art. 327 alin 3) sau prin inactiune( ex. contraventii ce tin de neindeplinire, neexecutare art. 316, art, 318, art. 319) Subiect- persoana cu functie de raspundere in majoritatea cazurilor (exista si neclaritati: art. 316, 319, 321, 323, 328) Latura subiectiva- de regula se exprima prin intentie( art. 312-315), mai rar prin 2 forme, prin intentie cit si prin imprudenta (316 alin. 2, art. 326 alin. 1 si 3) 41. Contravenii ce atenteaz la regimul frontierei de stat i regimul de edere pe teritoriul Republicii Moldova Obiectul generic- relatiile sociale ce tin de respectarea regimului frontierei de stat sau cele ce tin de asigurarea regimului de sedere pe teritoriul RM. 4 contraventii din acest capitol: Art. 331- obiect generic- relatiile sociale ce tin de asigurarea regimului de frontiera. Latura obiectiva- actiune, 4 variante: deteriorarea, nimicirea, permutarea semnelor frontierei de stat sau instalarea unor semne de frontiera false. Subiect- persoana fizica. Latura subiectiva- numai intentie. Art. 332- obiect nemijlocit-relatiile sociale ce contribuie la respectarea regulilor privitoare la regimul frontierei de stat si la regimul punctelor de trecere a frontierei de stat. Latura obiectiva- actiune-doar alin. 2, cind are loc trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei de stat fara pasaport sau fara autorizatie din partea autoritatilor Alineatul 2- atit actiune cit si prin inactiune. Subiectul raspunderii-poate fi atit persoana fizica, cit si persoana cu functie de raspundere. Latura subiectiva-intentie. Art. 333-obiect nemijlocit-relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor de sedere pe teritoriul RM. Latura obiectiva-6 variante de manifestare: Prin actiune- sedere in tara fara acte de identitate, sedere in RM cu documente neautentice sau al caror termen de valabilitatea a expirat, declararea de date false in vederea obtinerii vizei , permisului de sedere sau buletinului de identitate. Prin inactiune: eschivarea de la parasirea tarii dupa expirarea termenului de sedere acordat, nerespentarea regulilor de intrare si iesire din RM, eschivarea de la examenul medical pentru depistarea virusului HIV. Subiect-unul special, si anume cetateanul strain sau apatridul. Latura subiectiva-intentie cit si imprudenta.

Art 334 sunt 3 alineate care prevad 3 contraventii distincte- obiectul nemijlocit-relatiile sociale cu privire la respectarea regulilor de plasare in cimpul muncii a cetatenilor straini sau a apatrizilor. Latura obiectiva-actiune-alin. 1 si 2 si inactiune alin. 3. Subiect. Alin 1- persoana fizica si persoana cu functie de raspundere, alin. 2 cetateanul strain sau apatridul, atit subiectul special cit si persoana cu functie de raspundere. Latura subiectiva-intentie. 42. Contravenii ce afecteaz modul de administrare Obiectul generic- il constituie 5 grupe de relatii sociale: - relatiile sociale ce tin de asigurarea modului de administrare stabilit prin legislatie; - relatiile sociale ce tin de respectarea modului de supraveghere a pietei; - relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul metrologiei; - relatiile sociale ce tin de respectarea regulilor din domeniul standardizarii; - relatiile sociale ce tin de protectia consulatorului. Obiectul nemijlocit-relatiile sociale la care atenteaza contravenientul. Latura obiectiva-actiune si inactiune. Subiectul- in unele cazuri numai persoana fizica; dai cazul comiterii contraventiilor: - prevazute de art. 347, 348 si 350- numai persoana juridica; - prevazute de art. 341 si 351- numai persoana cu functie de raspundere; - prevazute de art. 345 si 346- atit persoana fizica cit si cea juridica; - prevazute de art. 338 si 343- atit persoana fizica cit si persoana cu functie de raspundere; Latura subiectiva- intentie si imprudenta. 43. Contravenii care atenteaz la ordinea public i la securitatea public 2 grupuri de contraventii: care atenteaza la ordinea publica si care atenteaza la securitatea publica. Primul grup art. 354. 355, 356, 357, 364, 365 Obiectul generic-relatiile sociale cu privire la mentinerea ordinii publice. Obiect nemijlocit- in constituie relatiile sociale cu privire la demnitatea, onoarea persoanei fizice, linistea, etc. Latura obiectiva-actiuni Subiectul-atit persoana fizica cit si persoana juridica, sau doar persoana fizica. Latura subiectiva-intentie. Al doilea grup de contraventiiObiectul generic-relatiile sociale cu privire la asigurarea securitatii publice. Obiectul nemijlocit-in reprezinta relatiile sociale protejate de norma materiala concreta. Latura obiectiva- actiune si inactiune. Subiect-in unele situatii doar persoanele fizice, in alte si persoanele fizice si persoanele juridice. Latura subiectiva-intentie si numai in unele situatii poate fi si imprudenta. 44. Procesul contravenional: noiunea, scopul i sarcinile Procesul contraventional cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ce contin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale dreptului contraventional. Proces contraventional este activitatea desfasurata de autoritatea competenta, cu participarea partilor si a altor persoane titulare de drepturi si de obligatii, avind ca scop constatarea contraventiei, examinarea si solutionarea cauzei contraventionale, constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiei. Definitie dupa GUTULEAC: procedura contraventionala este o totalitate de norme juridice procesuale care constituie mecanismul de realizarea a normelor materiale ale combaterii contraventionalitatii, activitatea executiva a organelor abilitate, reglementata de legislatia in vigoare, privind prevenirea si curmarea contraventiei, constatarea si examinarea faptei contraventionale si executarea deciziilor respective, resocializarea contravenientului si stabilirea cauzelor si conditiilor care favorizeaza comiterea contraventiilor. Scopul procedurii contraventionale-este elaborarea unui mecanism bine chibzuit, legitim de realizare a normelor materiale ale dreptului contraventional privind aplicarea corecta a masurilor de constringere statala, inclusiv a sanctiunilor contraventionale pentru asigurarea executarii deciziilor de aplicare a pedepsei contraventionale.

Procedura contraventionala are ca scop si solutionarea completa si obiectiva a cazului contraventional, astfel incit persoana vinovata sa fie sanctionata conform legii si nici o persoana sa nu fie sanctionata pe nedrept. Sarcinile procedurii contraventionale: - clarificarea la timp, sub toate aspectele, deplina si obiectiva a imprejurarilor fiecarui caz; - solutionarea cazului contraventional in stricta conformitate cu legislatia; - asigurarea executarii hotaririi adoptate privind aplicarea sanctiunilor contraventionale; - stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea contraventiilor; - prevenirea contraventiilor; - educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor, al intaririi legalitatii. 45. Principiile de baz ale procesului contravenional Procedura contraventionala se bazeaza pe urmatoarele principii: Principiul legalitatii aplicarii masurilor de constringere statala. Respectarea cerintelor legislatiei la aplicarea masurilor de influenta pentru contraventiile comise trebuie sa fie asigurata prin controlul sistemic din partea organelor ierarhice superioare si a persoanelor cu funnctii de raspundere, prin supravegherea activitatii organelor abilitatea sa aplice aceste masuri exercitata de catre procuror, prin dreptul de a depune plingeri, prin alte modalitati stabilite de legislatie.Astfel, acest principiu prevede ca masurile de asigurare care sunt aplicate de catre organele abilitatea trebuie sa fie aplicate in stricta conformitate cu legislatia in vigoare. Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor. Toate persoanele sunt egale in fata legii, a organelor de constatare a cauzei contraventionale, de examinare si emitere a deciziei asupra cazului, de revizuire a cazului si de executare a deciziei privind aplicarea pedepsei contraventionale. Ecest principiu presupune ca fiecare persoana este egala in fata legii si a organului care examineaza cazul indiferent de rasa, sex, religie, opinie, limba, nationalitate etc. Principiul garantiei dreptului la aparare. Astfel conform Constitutiei RM, fiecare persoana are dreptul la aparare, el poate fi asistat de catre un avocat numit din oficiu in cazul in care persoana nu poate sa achite desine statator onorariul acestuia. In conformitate cu acest principiu, persoana care va fi invinuita de comiterea unei contraventii trebuie sa fie informata de catre persoana cu functiu de raspundere de dreptul acestuia la aparare. Principiul inviolabilitatii persoanei. Libertatea individuala si suguranta persoanei sint inviolabile. Nimeni nu poate fi retinut decit in cazurile si in modul prevazut de legea contraventionala. Persoana ale carei libertate si demnitate au fost lezate prin aplicarea ilegala a unei masuri procesuale are dreptul la repararea prejudiciului cauzat astfel. Principiul aflarii adevarului obiectiv este principiul n care se arat c sarcina procedurii contravenionale este clarificarea "sub toate aspectele, deplin i obiectiv, a mprejurrilor fiecrui caz". n baza acestui principiu organele (persoanele cu funcii de rspundere) mputernicite s examinate cazul contravenional au obligaia s constate faptele ilicite, mprejurrile n care au fost comise acestea i, n strns legtur cu realitatea obiectivai s afle adevrul despre ele. Decizia asupra cazului contravenional, pronunat n urma administrrii probelor i a interpretrii lor corecte, trebuie s fie o reflectare fidel a realitii. Noiunea filozofic de adevr capt n procedura contravenional o nuan aparte, ntruct abordarea problemei trebuie fcut din punctul de vedere al libertii cetenilor, al drepturilor lor fundamentale, viznd, n general, un interes social major. Principiul liberarii de marturie impotriva sa este una din formele de realizare a prezumtiei nevinovatiei. Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa ori impotriva rudelor sale apropiate, sau sa-si recunoasca vinovatia. Principiul independentei organelor imputernicite sa examineze cazul contraventional si supunerea acestora numai legii. La constatarea cauzei contraventionale si la examinarea cazului organele imputernicite, sunt independente si se supun numai legii. Principiul contradictorialitatii se manifest n raporturile dintre prile participante la procedura contravenional. Acest principiu al procedurii contravenionale se manifest n duelul dintre acuzare i aprare, care presupune confruntare de opinii i argumente legate de modul n care s fie examinat cazul. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate in raport cu gradul de pericol social al faptei. Acest principiu este una din formele de manifestare a individualizarii raspunderii contraventionale, care prevede ca fiecare individ raspunde personal pentru fapta savirsita, avinduse in vedere imprejurarile, motivul savirsiri, gravitatea faptei, prejudiciul cauzat si personalitatea lui. Principiul proportionalitatii sanctiunii aplicate presupune ca felul si asprimea pedepsei aplicate trebuie sa fie conforme cu gradul pericolului social al faptei comise.

Principiul folosirii limbii materne care prevede c cetenii aparinnd minoritii naionale, precum i persoanele care nu neleg sau nu vorbesc limba de stat, au dreptul de a lua cunotin de toate actele i lucrrile dosarului privind cazul contravenional, de a vorbi i a prezenta concluzii prin traductor, n procedura contravenional dreptul n discuie este asigurat gratuit. Condiiile democratice ale societii noastre presupun realizarea procedurii contravenionale n asemenea condiii, nct egalitatea participanilor la aceast activitate s se nfptuiasc fr nici o discriminare naional. Admiterea i nscrierea printre regulile de baz ale procedurii contravenionale a principiului dat marcheaz asigurarea intereselor legitime ale tuturor cetenilor Republicii Moldova n conformitate cu drepturile fundamentale ale omului i n concordan cu prevederile internaionale n materie. n acest context se nscrie regula c procedura contravenional urmeaz s se efectueze n conformitate cu prevederile punctului 1, art. 118 din Constituie, ale articolului 15 din Legea nr. 3465 din 1.09.1989 "Cu privire la funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova" i ale articolului 9 al Legii privind organizarea judectoriei din 6.07.1995, intitulat "Limba de procedur i dreptul la interpret". 46. Probele n procesul contravenional Probele snt elemente de fapt, dobndite n modul stabilit de codul contraventional, care servesc la constatarea existenei sau inexistenei contraveniei, la identificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei i la cunoaterea altor circumstane importante pentru justa soluionare a cauzei. Probe in procedura contraventionala sunt: procesul-verbal cu privire la contravenie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul-verbal de percheziie, explicaiile persoanei n a crei privin a fost pornit proces contravenional, depoziiile victimei, ale martorilor, nscrisurile, nregistrrile audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele i documentele ridicate, constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale, raportul de expertiz. Sint admisibile doar probele pertinente, concludente si utile, administrate conform legii. Nu pot fi administrate ca probe datele care au fost obtinute: a) prin violen, ameninri sau prin alte mijloace de constrngere; b) prin metode ce contravin prevederilor tiinifice; c) prin nclcarea esenial a drepturilor i libertilor constituionale ale persoanei, inclusiv a dreptului la aprare sau a dreptului la interpret/traductor. Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contraventionala, care presupune verificarea si colectarea probelor, in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite sa constate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor participanti la procedura. Orice informatie poate fi considerate drept proba daca sint respectate doua conditii: Ea contine date privind comiterea sau necomiterea contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care pot contribui la solutionarea obiectiva a cazului contraventional Aceasta informatie este colectata in modul stability de lege si din sursele prevazute de lege. Clasificarea probelor. Probele pot fi clasificate in initiale si derivate, directe si indirect, positive si negative, de acuzare si de justificare. 47. Participanii la procesul contravenional Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe: a. organele statale, participante la procesul contraventional- agentul constatator sau procurorul b. partile interesate ale procedurii contraventionale care urmaresc un interes persoanal-faptuitorul, delicventul, contravenientul, partea vatamata si reprezentantii lor legali c. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional- aparatorul, martorul, expertul, specialistul, interpretul, traducatorul.

48. Competena autoritilor mputernicite s soluioneze cauza contravenional Potrivit legii sint competente sa solutioneze cauza contraventionala: a. instanta de judecata b. procurorul c. comisia administrativa d. agentul constatator Instanta de judecata. Deosebim competenta teritoriala si materiala. La competenta teritoriala se aplica principiul administrativ-teritorial recunoscut si aplicat in alte ramuri ale dreptului. Competenta materiala: 1) toate cazurile cu privire la contravenii, cu excepia celor atribuite de prezentul cod competenei unor alte organe, precum i: a) cauzele contravenionale n privina minorilor; b) cauzele contravenionale prevzute la art.61, 63-66, 316-318, 320, 336; c) cauzele contravenionale n care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei sanciuni dintre cele care urmeaz: - privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate; - privarea de dreptul de a deine anumite funcii; - privarea de dreptul special; - munca neremunerat n folosul comunitii; - arestul contravenional; 2) contestaiile mpotriva hotrrilor autoritilor competente s soluioneze cauzele contravenionale, procurorului. Procurorul examineaza contraventiile prevazute de art. 63-68, 88, 312, 313, 316, 317, 320, 322-324, 335-337, 351-353 i cele pe care le-a depistat n exerciiul funciunii. n cazul refuzului nceperii urmririi penale, ncetrii urmririi penale din cauza c fapta constituie o contravenie, precum i n cazul liberrii de rspundere penal a persoanei cu tragerea la rspundere contravenional, procurorul dispune pornirea procesului contravenional i ori examineaz cauza n limitele competenei sale, ori expediaz materialele acumulate, conform competenei, altor organe pentru examinare. rin ordonan motivat, procurorul poate aplica orice sanciune contravenional, cu excepia sanciunii a crei aplicare este de competena instanei de judecat. Comisia administrativa. Comisia administrativ de pe lng autoritatea public local executiv se formeaz de ctre consiliul local (stesc, comunal, orenesc, municipal) n componena preedintelui, vicepreedintelui, secretarului responsabil i a 4-7 membri, obligatia carora se stabilesste prin regulament. Comisia administrativ examineaz contraveniile prevzute la art.62, 75, 76, 92, 108, 161-168, 170-175, 180, 181, 227. Agentul constatator. Cauza contravenional se soluioneaz de agentul constatator n a crui raz teritorial a fost svrit contravenia. Acesta poate aplica sanciunile prevzute n partea special a crii a doua n limitele competenei i numai n exerciiul funciunii. Agentul constatator poate constata contravenii ale cror constatare, soluionare i sancionare snt atribuite competenei unor alte organe. La competenta organelor si centrelor nu mai fac referire, putem copia din codul contraventional. 49. Competena autoritilor mputernicite s soluioneze cauza contravenional 50. Noiunea de msuri de asigurare a procesului contravenional i regimul lor juridic Putem defini masurile de asigurare in felul urmator: in scopul prevenirii contraventiilor administrative, stabilirii identitatii contravenientului, intocmirii procesului-verbal de constatare a contraventiei, in cazul in care acesta nu poate fi intocmit la locul savirsirii contraventiei, in scopul asigurarii la timp si juste a examinarii contraventiilor si executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contraventii, persoana imputernicita este in drept, in limita competentelor sale, sa aplice, fata de persoana care se face vinovata de savirsirea contraventiei, sau dupa caz fata de martor sau victima, urmatoarele masuri ce au rolul de a asigura procesul contraventional. Astfel din definitia data reies urmatoarele caracteristici de baza a masurilor de asigurare: 1. Acestea sunt aplicate cu scopul de a curma savirsirea contraventiilor si cu scopul de a asigura la timp si just examinarea cazurilor si executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la savirsirea contraventiilor; 2. Sunt expres prevazute de catre codul contraventional temeiurile de aplicare a acestora ( n scopul stabilirii identitii persoanei, ntocmirii procesului-verbal cu privire la contravenia administrativ, care nu poate fi

ntocmit la faa locului, i dac ntocmirea procesului-verbal este obligatorie, n scopul asigurrii la timp i juste a examinrii cazurilor i executarea deciziilor asupra cazurilor cu privire la contravenii); 3. Aceste masuri pot fi aplicate doar de catre agentul constatator, in limita competentelor sale. Conform Codului Contraventional al RM, adoptat la 24 octombrie 2008, agentul constatator poate aplica, in limitele competentei sale, urmatoarele masuri de asigurare (masuri procesuale de constrigere) : retinerea, aducerea silita, inlaturarea de la conducerea vehiculului, examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produsa de alcool sau de alte substante, retinerea vehiculului. Pe linga aceste masuri de asigurare prevazute expres de art. 432 din Codul Contraventional, mai sunt inca 2 masuri de asigurare a procedurii contraventionale si anume: cercetarea la fata locului, perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. 50. Noiunea de msuri de asigurare a procesului contravenional i regimul lor juridic Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de constringere procesuala ca modalitate a constringerii statale. Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop buna si legitima desfasurare a procedurii contraventionale. Ele formeaza mecanismul de protectie a normelor procesuale fiind prevazute in capitolul V al Cartii a doua din Codul contraventional. Art. 432 din CC al RM stipuleaza urmatoarele masuri procesuale de constringere: retinerea; aducerea silita; inlaturarea de la conducerea vehiculului; examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante; retinerea vehiculului. Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor procesuale de constringere) cuprinde: 1) retinerea contraventionala; aducerea silita; inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante; retinerea si aducerea vehiculului la parcare; cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor si a documentelor, perchezitia; perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. 2) Temeiul juridic al retinerii autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul contraventional, art 433 alin1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor flagrante pentru care Codul contraventional prevede sanctiunea arestului contraventional;2.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este pornit proce- sul contraventional, daca au fost epuizate toate masurile de identificare.3.contraventiilor pasibile de aplicarea masurii de siguranta a expulzarii. Aducerea silita. (Art.437) Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instantei de judecata a martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. Aducerea silita se efectueaza de catre organul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui mandat). Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea starii deebrietate art 438. Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia daca:1. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte sub stante;2.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul. Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Retinut poate fi numai acel vehicul al carui conducator a fost inlaturat de la conducere in baza art. 438 din CC al RM si care este retinut.Aducerea vehiculului retinut la statia de parcare speciala sau pe teritoriul organului de politie va fi intemeiata in cazul in care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezen tantului lor. Cercetarea ia fata locului. Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de regula, este insotita de aplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. Cercetarea domiciliului fara permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului se efectueaza cu autorizatia instantei de judecata, la cererea agentului constatator in caz de infractiune flagranta cercetarea la domiciliu se poate efectua in baza unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatia instantei de judecata, urmind ca acesteia sa i se prezinte, imediat sau nu mai tirziu de 24 de ore. Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor. In cazul contraventiilor aflate in competenta, lucratorul organului afacerilor interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei de stat, daca exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea, pot ridica obiectele si documentele importante pentru cauza, care se afla in hainele, in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara autorizatia instantei de judecata: 1.in cazul retinerii persoanei fizice, efectuate in temeiul si in ordinea prevazute in art. 433 din CC; 2.daca exista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele care se afla la locul efectuarii perchezitiei sau ridicarii ascunde asupra sa obiecte sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze

51. Circumstanele care nltur procedura contravenional. Circumstantele care inlatura procedura contraventionala. Potrivit prevederilor legislatiei, procedura contraventionala nu poate fi inceputa, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata in urmatoarele cazuri: 1. Faptul contraventiei il constituie obiectul si latura obiectiva ca elemente constitutive ale contraventiei. De prezenta sau lipsa acestor elemente constitutive ale contraventiei sint legate si aparitia raportului juridic de drept contraventional si modalitatile lui. Doar aparitia raportului juridic de conflict serveste drept temei juridic pentru pornireap rocedurii contraventionale. Pornirea procedurii contraventionale in lipsa raportului juridic de conflict (lipsa atentarii reale la obiect) este ilegala si urmeaza a fi clasata. 2.Fapta comisa nu mai este considerata contraventie in legea noua. Daca fapta considerata prin lege drept contraventie a fost comisa pina la aparitia unei legi noi prin care ea nu se mai considera contraventie, iar procedura contraventionala nu a fost inca pomita, atunci lipseste temeiul juridic pentm inceperea ei. In cazul in care procedura contraventionala a fost inceputa, ea urmeaza a fi clasata. 3. Autorul faptei antisociale ilicite nu este subiect al raspunderii contraventionale. Legislatia Republicii Moldova, inclusiv cea contraventionala, prevede ca in cazurile cind exista faptul unei contraventii (exista elementele obiective ale contraventiei), mai mult decit atit, cind aceasta fapta este comisa cu vinovatie, procedura contraventionala nu poate fi inceputa, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata, deoarece autorul ei, potrivit legii, nu este subiect al raspunderii contraventionale. Este vorba aici de reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de alte persoane care, in conformitate cu tratatele intemationale la care RM este parte sau cu legile RM, nu cad sub incidenta jurisdictiei contraventionale a RM sau in cazul carora este inlaturata raspunderea contraventionala. 4. Existenta unor cauze dintre cele care inlatura caracterul contraventional al faptei comise. Art. 19 Fapta antisociala comisa va avea caracter contraventional in cazul in care va intruni integral urmatoarele trasaturi: ilegalitatea, penalitatea i culpabilitatea. Potrivit legislatiei contraventionale in vigoare, se considera cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei comise: starea de iresponsabilitate constatata in modul stabilit de lege; legitima aparare; starea de extrema necesitate; constringerea fizica si/sau psihica; riscul intemeiat; cazul fortuit. 5. Existenta unor cauze care inlatura raspunderea contraventionala pentru fapta comisa art 26. Nu orice fapta contraventonala comisa cu vinovatie atrage dupa sine, inevitabil, aplicarea unei sanctiuni contraventionale. legislatorul a prevazut anumite circumstante cind persoana vinovata de comiterea unei contraventii poate sau trebuie absolvita de raspundere contraventionala. Aceste cauze sint: - renuntarea benevola la savirsirea contraventiei; - comiterea unei contraventii neinsemnate, tentativa; - impacarea victimei cu faptuitorul; - prescriptia raspunderii contraventionale; - amnistia. 6.Decesul persoanei presupuse a fi faptuitorul unei contraventii. Realizarea principiului raspunderii personale pentm fapta contraventionala comisa cu vinovatie determina inlaturarea procedurii contraventionale in cazul decesului automlui faptei ilicite. 7.Pentru acelai fapt i in privinta aceleiasi persoane exista decizie/ hotarire definitiva Legea contraventionala prevede ca nimeni nu poate fi supus de doua ori raspunderii contraventionale pentm una si aceeasi fapta, iar unui dintre drepturile persoanei considerate ca faptuitor al unei contraventii este dreptul de a nu fi urmarita sau sanctionata de mai multe ori pentru aceeasi fapta. 8. Pentru acelasi fapt este sau trebuie sa fie pornita urmarirea penala. Daca in procesul cercetarii cazului se constata ca fapta cerecetata considerate contraventie a fost savirita in conditii care plaseaza sub incidenta legii penale, procedura contraventionala urmeaza a fi incetata, iar dosarul se remite neintirziat, prin incheiere motivata, procurorului, dupa competenta. 53. Fazele procedurii contravenionale. Noiune i coninut faza procedurii contraventionale - acea parte a procedurii contraventionale care, pe linga sarcinile comune ale procedurii, are i sarcinile sale proprii bine determinate, realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului Fazele procedurii, urmarind scopul ei de baza, se deosebesc una de alta prin: continut, participant la procedura, metodele de activitate, deciziile emise etc. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special (proces- verbal cu privire la retinere; proces-verbal cu privire la perchezitia corporala, ridicarea obiectelor si a documentelor etc.). Fazele procedurii sint organic legate intre ele. De regula, urmatoarea faza ii incepe desfaurarea dupa finalizarea celei anterioare. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze:

cercetarea cazului contraventional; examinarea cazului i emiterea deciziei asupra cazului; revizuirea cazului contraventional; executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. La prima faza se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele privind caracterul faptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului. La a doua faza se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea juridica a faptei comise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se emite decizia asupra cazului, care se aduce la cunotinta partilor procedurii. La a treia faza persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea vatamata sau reprezentantii lor legali, precum i procurorul sint in drept sa atace decizia cu privire la cazul contraventional. in caz de atac, executarea deciziei se suspenda i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata. La a patra faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. Fazele enumerate, realizate in stricta consecutivitate, alcatuiesc procedura contraventionala, prin care se manifesta continutul procesului contraventional in fond. Mai exista inafara acestei proceduri clasice si procedura accelerata sau simplificata, cind agentul constatator efectueaza de sine statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii contraventionale, cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii contraventionale ect. 54. Coninutul procesului de constatare a faptei contravenionale i atribuiile agentului constatator. Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind stabilirea i analiza juri- dica a faptei antisociale comise, incadrarea ei intr-o anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determina daca aceasta constituie sau nu contraventie. In cazul contraventiilor la a caror comitere agentul constatator este imputemicit sa aplice sanctiunea contraventionala, constatarea faptei contraventionale reprezinta procedura contraventionala accelerata (simplificata) si cuprinde urmatoarele actiuni procesuale, care, la rindul lor, constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei contraventional: Sesizarea agentului constatator. Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu, cind se afla ca a fost savirita fapta ilicita sau cind astfel de fapta a fost stabilita in urma controlului conform atributiilor de serviciu si in cazurile prevazute de lege. Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale. Imediat sau in cel mult 3 zile de la data sesizarii, agentul constatator este obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute de legea contraventionala: de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale; - de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul competentei; de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul teritorial sau ramural; de a incepe procedura contraventionala. Inceperea procedurii contraventionale. Aceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-a constatat existenta faptei contraventionale, comise pe teritoriul deservit sau in ramura (sfera) deservita de agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. Luind decizia de a incepe procedura contraventionala, reprezentantul agentului constatator abilitat prin aceasta decizie dispune inceputul colectarii probelor care ar confirma sau ar dezminti faptul comiterii unei contraventii.
1) 2) 3) 4)

55. Cercetarea cauzei contravenionale constatate i emiterea deciziei asupra cazului La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se stabileasca, prin acumularea, analiza i administrarea probelor, circumstantele reale ale faptei comise. Cercetarea cazului i constatarea circumstantelor reale ale faptei comise se realizeaza prin diferite metode.Metoda de baza este audierea participantilor la procedura contraventionala, la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii privind fapta contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata, martorii, specialistul, faptuitorul. Cercetarea circumstantelor comiterii faptei contraventionale poate fi efectuata si prin studierea purtatorilor materiali de informatie (probe materiale), a obiectelor si a documentelor care sint un instrument al contraventiei, precum si a obiectelor si a documentelor care sint obiectivul direct al contraventiei etc. Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului. Toate actiunile procesuale, de regula, trebuie fixate in actele procesuale. Daca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele masuri procesuale de constringere: retinerea, controlul corporal, controlul obiectelor, ridicarea obiectelor si a documentelor etc., atunci este necesar sa se intocmeasca un proces-verbal, conform prevederilor legislatiei.

Incetarea procedurii contraventionale sau, dupa caz, intocmirea procesului verbal cu privire la contraventie. Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei etape, in baza rezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la fapta antisociala comisa si personalitatea faptuitorului, trebuie sa precizeze care decizie urmeaza a fi luata. Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in art. 441 din CC al RM: lipsa unei fapte contraventionale; constatarea vreunuia dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul contraventional al faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale; decedarea persoanei presupuse a fi faptuitor; pentru fapta in cauza este pornita urmarire penala; pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi persoana exista decizie definitiva. In cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste hotarire de incetare (clasare) a cazului contraventional, din acel moment persoana in a carei privinta a fost pomit cazul fiind repusa in drepturi. A doua varianta de decizie - incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie - poate fi emisa numai atunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate elementele componente ale contraventiei, prevazute in norma materiala imputata (obiectul, latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva). Exceptie de la aceasta regula generala constituie cazurile in care nu se incheie procesul-verbal respectiv. Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se individualizeaza fapta ilicita si se identifica faptuitorul. Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza constatarilor personale si a probelor acumulate, in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. In cel mult 24 de ore de la data incheierii, procesulverbal cu privire la contraventie se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la autoritatea din care face parte agentul constatator. In cazul procedurii contraventionale accelerate (simplificate), cind agentul constatator potrivit competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea, se emite decizia respectiva. 56. Contestaia mpotriva deciziei emise de agentul constatator. Executarea deciziei definitive. Dupa emiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea deciziei emise in procesul-verbal cu privire la contraventie, agentul constatator este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor participantilor la proces, inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise, pentru organizarea executarii deciziei necontestate. Copia de pe procesul-verbal se inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei, la cerere. Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, victima sau reprezentantul acestora ori procurorul nu sint de acord cu decizia emisa, ei sint in drept sa-1 conteste in instanta de judecata pe a carei raza teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator, in decursul a 15 zile de la data aducerii la cunostinta a incheierii procesului- verbal cu privire la contraventie, insa hotarirea poate fi repusa in termen, la cerere, de catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. Depunerea contestatiei suspenda executarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal. Autorul contestatiei impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii contraventionale nu plateste taxa de stat. - Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura contraventionala recunoaste ca este vinovata de savirsirea contraventiei, refuza realizarea dreptului sau la contestare, ea obtine statut juridic de contravenient si, cu acordul ei, decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi executata la fat alocului. Contravenientul plateste amenda, aplicata de agentul constatator, contra unei chitante de incasare in car se contine: data, ora si locul de efectuare a platii;numele, prenumele si domiciliul persoanei sanctionate; numele, prenumele si calitatea agentului constatator, autoritatea pe care reprezinta; norma contraventionala in al carei temei este aplicata sanctiunea; suma amenzii; semnatura partilor. Chitanta de incasare a amenzii contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate, faptul inminarii mentionindu-se in copia de pe chitanta. 57. Sesizarea privind cauzele i condiiile care au favorizat comiterea contraveniei Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea este sarcina prioritara in contextul activitatii de combatere a acestui fenomen social. Atit cauzele generale ale contraventionalitatii, cit si cauzele unor tipuri de contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si conditiilor fiecarei contraventii in parte. Prevenirea contraventiilor - ca forma de combatere a contraventionalitatii se realizeaza prin profilaxia generala si proflaxia individuala. Obiectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind profilaxia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii. Obiectul influenfei reglementativ-juridice in cadrul activitatilor privind profilaxia individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionala sau care sint predispuse la astfel de actiuni antisociale.Subiectii administrarii din domeniul combaterii contraventionalitatii (reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul activitatilor ce tin de profilaxia generala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor contraventionalitatii in scopul eliminarii lor, iar in procesul

activitatilor ce tin de profilaxia individuala - asupra constiintei persoanei concrete care a comis fapta antisociala ilicita sau care este predispusa de a comite. Potrivit prevederilor Codului contraventional, la stabilirea pedepsei, procuroml, agentul constatator determina cauzele i conditiile care au favorizat savirsirea contraventiei si, in caz de necesitate, sesizeaza autoritatea respectiva sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata. atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc ,,grup de risc, adica persoanelor care, in modul stabilit de legislate, se afla deja sub supravegherea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie, sau celor in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta: persoanele bolnave psihic si care prezinta pericol pentru societate, alcoolicii cronici, narcomanii si toxicomanii, consumatorii de droguri, persoanele cu boli venerice si care se eschiveaza de la tratament, minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice, dar care au savirsit infractiuni sau contraventii etc. Legislatia contraventionala obliga toate organele care participa la activitatea de combatere a contraventionalitatii, inclusiv instanta de judecata, sa identifice cauzele si conditiile care au favorizat neconformarea regulilor de conduita in societate protejate prin normele juridice. 58. Aciunile preliminare ce in de judecarea cauzei contravenionale n instana de judecat. Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu este in drept sa aplice pedeapsa contraventionala i nu poate fi aplicata procedura contraventionala accelerata, procesul-verbal cu privire la contraventie si materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei administrative, potrivit competentei. Cauza contraventionala se judeca in instanta de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit si in contradictoriu. Actele preliminare privind judecarea cauzei. In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale in instanta, judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni: - daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui; daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul cu privire la contraventie; daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au comunicat ordinea examinarii cazului si drepturile lor cu privire la participare in procesul de examinare a cazului; reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia este intocmit procesul-verbal, partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului etc. In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre urmatoarele variante de decizie: 1.dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza data examinarii cauzei contraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta, intreprinde alte actiuni pentru buna ei destasurare. (Termenul) Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii dosarului in instanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere motivata, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. In cazul in care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art. 376(Inviolabilitatea persoanei) si 433(retinerea), judecarea cauzei contraventionale se face de urgenta si cu prioritate. 59. Cercetarea judectoreasc i emiterea hotrrii judectoreti. Sedinta de judecare a cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor. Art. 455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator la sedinta de judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Neprezentarea lui fara motive intemeiate si fara instiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea procesului contraventional, cu emiterea a unei incheieri interlocutorii. Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei, legal citate, fara motive intemeiate nu impiedica judecarea cauzei contraventionale. Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale. Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinante la emiterea deciziei asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor raspunderii contraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi: afiarea adevarului obiectiv; inevitabilitatea raspunderii contraventionale pentru fapta comisa cu vinovatie;oportunitatea si utilitatea aplicarii raspunderii contraventionale; legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale; individualizarea raspunderii contraventionale si a pedepsei aplicate etc. In cazul cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea acuzarii. Faptuitorul poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau la orice etapa a cercetarii judecatoresti. Dupa cercetarea tuturor probelor din dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta solutioneaza cererile si demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale suplimentare. Dupa incheierea cercetarii judecatoresti urmeaza dezbaterile judiciare. In cazul in care se impune prezentarea de noi probe, participantii la dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care vor fi cercetate

suplimentar in baza probelor noi. Dupa inchiderea dezbaterilor judiciare si rostirea ultimului cuvint de catre acuzat, partile pot depune in instanta concluzii scrise asupra solutiei pe care propun privitor la cauza. Concluziile se anexeaza la procesul-verbal. Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale. Instanta de judecata emite decizia asupra cauzei contraventionale in camera de deliberare, pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si juridice ale cauzei. Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante de decizie: 1) incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata; 2) recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si aplicarea pedepsei contraventionale. Prima varianta de decizie - incetarea procesului - se emite in cazul: - in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre circumstantale care inlatura procesul contraventional, stipulate in art. 441 din CC al RM; - nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie, recunoscut in conditiile art. 445 din CC al RM. A doua varianta de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza in norma juridica contraventionala, este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu exista circumstante care ar inlatura procesul contraventional. In urma cercetarii judecatoresti, este posibila inca varianta de decizie - remiterea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru lichidarea incorectitudinilor admise. Aceasta varianta ar fi oportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire la contraventie sint admise abateri neinsemnate de la cerintele art. 443 din CC al RM. 60. Examinarea cauzei contravenionale de ctre comisia administrativ Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia administrativa poate fi divizata in 3 etape: pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale; cercetarea cauzei in sedinta; emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare. Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale.Pu buna desfasurare a acestei etape si neadmiterea aplicarii nelegitime a a sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului, dupa sesizarea comisiei administrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea cazului, al caror scop este depunerea materialeler cazului contraventional in conditiile prevazute de legislatia contraventionala. In cadrul pregatirii pentru examinarea cazului se tine de problema competentei, si anume competenta materiala( art. 398 CC) si competenta teritorila ( dupa principiul teritorialitatii); se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturile lui contra semnatura; se verifica corectitudinea continutului procesului verbal cu privire la contraventie si interpretarile participantilor la procedura( faptuitor, partea vatamata, martorii). In urma studierii detaliate a procesului-verbal cu privire la contraventie si a materialelor anexate la el, etapa de pregatire pentru examinarea cazului contraventional se incheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante de decizie: - restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului; - admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii cazului. Cercetarea cauzei in sedinta. La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al comisiei administrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in limitele caruia trebuie sa fie examinata cauza contraventionala. La sedinta comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor ei.Presedintele comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea cauzei contraventionale. In cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate mai intii probele prezentate de partea acuzarii (agentul constatator). Probele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in sedinta. In timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este obligata sa clarifice urmatoarele: daca fapta comisa constituie contraventie; vinovatia faptuitorului si formele ei; prezenta circumstantelor care inlatura caracterul contraventional al faptei comise i aplicarea raspunderii contraventionale; existanta circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza raspunderea contraventionala; oportunitatea si legalitatea aplicarii pedepsei fata de faptuitor; daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita paguba materiala; caracteristica persoanei faptuitorului etc. Finalizind cercetarea probelor, a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la proces, presedintele sedintei anunta dezbaterile.

Emiterea deciziei asupra cazului i punerea ei in executare. Dupa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost epuizate toate etapele procesuale, au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care confirma sau nu comiterea faptei contraventionale, prezenta sau lipsa vinovatiei inculpatului, comisia administrativa formuleaza, apoi pronunta decizia asupra cazului. Exista urmatoarele variante de decizie: - restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul- verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului; - clasarea cazului; - remiterea materialelor in instanta de judecata; - aplicarea unei sanctiuni contraventionale. Decizia comisiei administrative se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti la sedinta 61. Calea ordinar de atac. Recursul Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului ca faza a procedurii contr. se finalizeaza cu aducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise,in modul stabilit de lege. Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi: -pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent. -agentul constatator -victima -procurorul -aparatorul,care declara recursul in numele partilor -sotul/sotia pers. arestate. Pot fi considerati ca subiecti cu dr. de a declara recurs : -reprezentantii legali a pers. trase la raspundere contr. si al vctimei; -reprezentantul pers. jurid. fata de care e aplicata sanctiunea contr. sau care este recunoscuta ca victima in urma unei actiuni contraventionale Temeiurile juridice pentru depunerea recursului. -nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers. -sedinta de judecata nu a fost publicata -cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate -pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC; -faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita -a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc. Termenul si modul de depunere a recursului. Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Termenul incepe a decurge din momentul aducerii la cunostinta pers.interesate a hotaririi judecat.R. se depune in instanta a carei hotarire este atacata.Pers. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca masura de constringere procesuala,apoi arestul contr. ca pedeapsa contraventionala poate depune recursul si la administratia locului de detinere,care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este atacata.R. primit se expediaza in 3 zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului,instantei de recurs. Repunerea in termen a recursului. R.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile,se considera depus in termen daca instanta a constatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea cauzei,nici la pronuntarea hotaririi. Judecarea cauzei contr. in recurs Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea partilor.Neprezentarea nu impiedica judecarea recursului.Instanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.Presedintele completului de judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta. 62. Calea extraordinar de atac. Revizuirea Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni dupa aparitia urm. temeiuri: -instanta de judec. Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor omului care poate fi reparata la o noua judecare; -C. Constitutionala a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data; -legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala;

exista o procedura pornita in cauza data in fata unei instante internationale; -sa stabilit ,prin hotarire definitiva,ca agentul constatator,procurorul sau judecatorul au comis,in cursul constatarii si judecarii acestei cauze,abuzuri ce constituie infractiune. Procurorul general si adjunctii lui au dr. de a inainta cererea de revizuire a deciziei sau a hotaririi emise in cauza contraventionala daca se constata ca in actiunile contravenientului sint prezente elementele constitutive ale infr. Prevazute de CP.In acest caz cererea de revizuire se depune in instanta a carei decizie sau hotarire a ramas definitiva. Pr. De revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de judecata,conform competentei teritoriale,sau a cererii contravenientului adresate instantei care a judecat cauza contraventionala sau contestatia.Cererea se face in scris,cu invocarea motivului revizuirii si a datelor doveditoare.In pr. de revizuire ,instanta sesizata poate dispune suspendarea hotaririi neexecutate. Hotarirea instantei de revizuire. Dupa examinarea cererii de revizuire,instanta de revizuire adopta una din urm. hotariri: 1)respinge cererea daca este: -tardiva -inadmisibila -neintemeiata 2)admite cererea,casind hotarirea atacata si pronuntind o noua hotarire. Hot.emise in pr. de revizuire,cu exceptia celor emise de C.de apel,pot fi atacate cu recurs de pers. sanctionata ,agentul constatator,victima sau procuror in 5 zile si se judeca in ordinea pr. de recurs. 63. Condiiile generale cu privire la procedura de executare a deciziilor cu caracter contravenional Potrivit dispozitiilor generale din legea de executare, decizia cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale e obligatory spre executare de catre toti subiectii dr contraventional. Trimiterea spre executare a hotaririlor(deciziilor,ordonantelor) privind aplikarea sanctiunii contraventionale, cu exceptia sanctiunii avertismentului si amenzii aplikate de catre agentul constatator, revine instantei de judecata, comisiei administrative sau procurorului, dupa caz, care au adoptat actul juridic respectiv. In termen de 10 zile de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti, presedintele instantei trimite dispozitia de executare a hotaririi, impreuna cu o copie de pe hotarirea definitive, autoritatii insarcinate cu punerea in executare a hotaririi conform prevederilor legislatiei de executare. In cazul in kare cauza a fost judecata cu recurs, la copia de pe hotarire se anexeaza copia de pe decizia instantei de recurs. In cazul in kare fata de una si aceeasi persoana sint pronuntate citeva hotariri privind aplicarea sanctiunilor contraventionale, iecare hotarire se executa separat. 64. Sistemul organelor de executare silit a deciziei privind aplicarea sanciunilor contravenionale Executarea silita a documentelor executorii revine Departamentului de executare si se efectueaza prin intermediul subdiviziunilor lui teritoriale, denumite oficii teritoriale. Departamentul de executare si oficiile de executare: - fac parte din sistemul organelor Ministerului de Justitie ; - sint personae juridice, au conturi trezoreriale, conturi special in lei si in valuta straina, stampila cu imaginea stemei de stat si cu denumirea lor; - dispun de patrimoniu pe care il administreaza in conditiile legii ; - isi desfasoara activitatea in conformitate cu constitutia RM, codul de executare si alte acte normative. Functionarii Departamentului de executare si executorii judecatoresti au statut de functionar public si se afla sub incidenta legii serviciului public. 65. Procedura de executare a sanciunii contravenionale de ctre persoanele fizice Executarea sanctiunii avertismentului.Hotarirea de aplicare a sanctiunii avertismentului,se transmite pers. sanctionate ,contra semnatura,de organul care a adoptat hotarirea cu privire la sanctionare. Executarea sanctiunii amenzii.Amenda se achita de catre contravenient in mod benevol in 30 zile de la raminerea definitiva a hotaririi judecatoresti,deciziei agentului constatator sau comisiei administrative,ordonantei procurorului.Contravenientul este in drept sa achite jumatate din amenda stabilita daca o plateste in 72 ore din momentul stabilirii ei.Se considera ca sanctiunea amenzii este executata integral.Daca contravenientul nu a achitat amenda,instanta dupa expirarea termenului trmite oficiului de executare titlul executoriu pentru ncasarea silita a amenzii.In termen de 15 zile se informeaza instanta despre executarea hotaririi ei. Executarea sanctiunii privative de dreptul de a detine anumite functii sau a desfasura o anumita activitate. Executarea acestor sanctiuni se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.

Executarea sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii. Dupa pronuntarea hotaririi ,presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii,fapt care se consemneaza in proces-verbal al sedintei de judecata.Pers.sanctionata depune in scris un angajament prin care se obliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are domiciliul.Executarea sanctiunii se asigura de oficiul de executare conform prevederilor Codului de executare al RM. Executarea sanctiunii arestului contraventional. Executarea sanctiunii se asigura de penitenciare in conditile stabilite pentru regim initial intr-un penitenciar de tp semiinchis,conform preveder. legislatiei.In penitenciar de tip semiinchis ,condamnatii sunt detinuti sub supraveghere permanenta. Executarea expulzarii. Expulzarea aplicata cet. Straini si apatrizi ca sanctiune complementara se executa de organele afacerilor interne. Stingerea executarii sanctiunii contr. Se stinge raportul de executare a sanctiunii contr. ,obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contr. si dr. organului de stat de a cere executarea sanctiunii contr.Stingerea executarii sanctiunii are loc in cazul: -executarii efective si integrale a sanctiunii; -decesul contravenientului; -intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contr.,etc. 66. Stingerea executarea sanciunii contravenionale Prin stingerea sanct. contr. se stinge raportul juridic de executare a sanctiunii contravent.,adica obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contraventionala si dreptul organului de stat de a cere executarea sanct. contrav. Stingerea executarii sanct. contr. are loc in cazul: -executarii efective si integrale a sanctiunii; -decesului contravenientului; -adoptarii unei hotariri de achitare a pers. sanctionate in cursul executarii sanct. sau trimiterii spre executare a hotaririi judecatoresti; -intervenirii unui act de amnistie totala in cursul executarii sanct. sau trimiterii spre executare a hotaririi judecat. -intervenirii prescriptiei executarii hotaririi privind aplicarea sanctiunii contraventionale. 67. Procedura de executare a sanciunilor contravenionale de ctre persoanele juridice Executarea sanct. amenzii. Amenda se achita in mod benevol de pers. Juridica in decurs de 30 zile de la dara raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.Daca amenda nu a fost achitata in termen ,instanta de judecata trimite titlul executoriu pentru executarea silita oficiului de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul pers. jurid. sanctionata.Oficiul de executare,in termen de 10 zile, verifica mijloacele banesti pe conturile bancare ale pers.jurid. si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la contul indicat in titlul executoriu.Daca in 30 zile dispozitia de incaso nu se executa din motivul lipsei sau insuficientei mijl. banesti,oficiul de executare va dispune urmarirea bunurilor pers. jurid. Executarea sanctiunii privarii de dreptul de a desfasura o anumita activitate. Executarea se asigura de oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi are sediul persoana juridica sanctionata.Dupa pronuntarea hotaririi instantei de judecata ,ea se remite oficiului de executare care trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dr. de a interzice pers.jurid sanctionate o anumita activitate,pentru a sista activitatea interzisa,pentru a retrage autorizatia sau licenta sau a modifica statutul pers. jurid. sanctionate.In 10 zile,organul care a eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de activitate interzis retrage autorizatia sau licenta data.In cazul interzicerii exercitarii unei activitati pentru care nu a fost eliberata autorizatia sau licenta,Camera Inregistrarii de stat asigura excluderea din statutul pers. jurid. a genului de activitate interzis.Toata inform. Privind retragerea autorizatiei ori despre modificarea statutului pers. jurid. sanctionate se publica in Monitorul Oficial al RM de organul care lea efectuat si se remite MAI,CCCEC, si oficiului de executare ,caruia suplimentar i se remite si hotarirea instantei de judecata.Oficiul de executare informeaza instanta de judecata in 5 zile despre executarea hotaririi.