UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Specializare Poliție Locală

REFERAT

La specializarea Drept Contravențional

Coordonator: Ștefănoaia Mihai Student: Mihai Elvis-Ionuț

Suceava, 2022
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Specializare Poliție Locală

Identificarea și descrierea

faptei contravenționale

Coordonator: Ștefănoaia Mihai Student: Mihai Elvis- Ionuț

Suceava, 2022

1
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Rezumat

Lucrarea abordează tematica

2
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Cuprins:

1. Introducere...................................................................................................

2. Dreptul Contravențional – Prezentare.........................................................2

3. Fapta contravențională ...............................................................................3

4. Contravenția persoanei fizice.........................................................................
5. Contravenția persoanei juridice.....................................................................
6. Concluzii........................................................................................................

3
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Introucere

În lucrarea prezenta am abordat

4
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

I. Dreptul Contravențional

I.1. Definitie

Ramura de drept este ansamblul normelor juridice care reglementează relațiile sociale
dintr-un anumit domeniu al vieții sociale, în baza unei metode specifice de reglementare și a
unor principii comune.

Astfel, dreptul contravenţional se poate defini ca un ansamblul de norme juridice

determinate de legislaţia contravenţională, care cuprinde instituţiile juridice de bază, cum ar fi
contravenţia, răspunderea contravenţională, sancţiunea contravenţională şi procedura
contravenţională, avand ca scop protecţia juridică a unor valori sociale determinate si
soluţionarea raporturilor juridice apărute in procesul activitătii de combatere a
contravenţionalităţii.

I.2. Obiectul dreptului contraventional

Obiectul dreptului contravenţional îl constituie relaţiile sociale care se stabilesc între

subiecţii dreptului contravenţional din momentul în care legea contravenţională obţine forţă
juridică, parcurgînd etapele constatării faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor
contravenţionale şi pană la executarea pedepsei contravenţionale.

Asa cum arata O.G. 2 din 2001 la art. 1, “legea contraventională apără valorile sociale,
care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contraventie fapta savârsită cu vinovatie,
stabilită si sanctionată prin lege, ordonanta, prin hotarâre a Guvernului sau, dupa caz, prin
hotarâre a consiliului local al comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului
București, a consiliului județean ori a Consiliului General al Municipiului București.”

Legea 32 din 1968, care a fost abrogata prin OG 2 din 2001, arată la art. 1 că prin
contravenție se întelege “fapta săvârșită cu vinovăție, care prezintă un  pericol social mai
redus decât  infracțiunea și este prevazută și sancționată ca atare prin legi, decrete sau prin
acte normative ale organelor arătate în legea de față.”

I.3. Trăsăturile dreptul contravențional: 

5
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Principalele trăsături ale dreptului contravențional pot fi reunite în urmatoarele

afirmații:

1 - aparține dreptului public;

2  - are ca și caracteristică poziția de inegalitate și de subordonare a

subiectelor ;

3  - sancțiunile contravenționale, de regulă, se aplică pe cale extrajudiciară;

I.4. Legăturile dreptului contravențional în sistemul  dreptului 

Legătura dreptului contravențional cu dreptul constituțional este determinată de faptul

că prin legea constituțională se stabilesc principiile de bază cărora trebuie să se supună
organele statale pe parcursul procesului contravențional.

Legatura cu dreptul administrativ este cea mai strinsa deoarece ambele reglementeaza
relatii ce apar in procesul activitatii executive a statului, precum si ambele au ca scop buna
functionare a mecanismului statal. Mai mult la art. 8 din ordonanta se prevede ca amenda
contraventionala are caracter administrativ.

De asemenea dreptul contraventional se afla in legaturi stranse cu dreptul penal avand

in vedere ca: se utilizeaza gradul de pericol social ca delimitare a faptei contraventionale fata
de fapta penala, iar formele de vinovatie si cauzele de inlaturare a acestora sunt elemente ce
apartin dreptului penal general.

Aceste fine distincţii au făcut obiect al unor cauze în faţa Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, situaţie în care s-a constatat că în dreptul românesc, contravenţiile au fost
scoase de sub incidenţa legii penale şi au fost supuse unui regim administrativ. Sub acest
aspect, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu se
opune tendinţei de "dezincriminare" a unor asemenea fapte. În acelaşi sens, Curtea Europeană
a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa, a statuat că nimic nu împiedică statele să-şi
îndeplinească rolul lor de gardieni ai interesului public, prin stabilirea sau menţinerea unei
distincţii între diferitele tipuri de infracţiuni, reţinând că, în scopul aplicării prevederilor art. 6
al Convenţiei, trebuie avute în vedere trei criterii:

1) caracterizarea faptei în dreptul naţional;

6
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

2) natura faptei;

3) natura şi gradul de gravitate ale sancţiunii care ar putea fi aplicată persoanei

în cauză.

În aprecierea acestor criterii, în cauza Öztürk împotriva Germaniei, 1994, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că modul de definire a faptelor prin dreptul intern
are o valoare relativă, esenţială fiind natura faptei şi a sancţiunii.

Curtea Europeană consideră ca pozitivă măsura dezincriminării, în "interesul

individului", a unor infracţiuni mai puţin grave şi pentru care făptuitorul nu mai răspunde
penal, putând chiar să evite procedura judiciară şi pe această cale să se elimine
supraaglomerarea tribunalelor.

Cu toate acestea, distincţia operată de statele europene între crime, delicte şi

contravenţii nu este operantă, întrucât în sensul art. 6 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale toate aceste fapte au caracter penal şi, tocmai de aceea,
prevederile sale garantează oricărui "acuzat" dreptul la un proces echitabil, indiferent de
calificarea faptei în dreptul intern. În sensul arătat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a
pronunţat şi în cauza Garyfallou Aebe împotriva Greciei, 1997, în cauza Lauko împotriva
Slovaciei, 1998, precum şi în cauza Kadubec împotriva Slovaciei, 1998 (Decizia nr. 183/2003
a Curţii Constituţionale).

II. Fapta contravențională

Sectiunea I-a – Consideratii generale privind abaterea contraventionala si

raspunderea contraventionala

Raspunderea contraventionala apare atunci cand este savarsita o fapta

contraventionala, prin actiune sau inactiune, ce reprezinta abateri administrative pe care legea
si alte acte normative adoptate de organele puterii executive le denumesc contraventii.

7
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Legea cadru care reglementeaza contraventiile este Legea nr. 180/2002 Conform
acesteia pentru a fi in prezenta unei contraventii sunt necesare unele conditii ce trebuiesc
indeplinite:

1. a) Savarsirea unei fapte cu vinovatie;

Substanta materiala a unei contraventii este fapta. Fara existenta acesteia nu exista nici
contraventie. Insa nu orice fapta poate constitui substanta materiala a unei contraventii, ci
numai aceea care prezinta trasaturile specifice pentru existenta contraventiei si anume:

 fapta sa fie savarsita cu vinovatie;

 fapta sa fie stabilita si sanctionata ca atare prin lege, ordonanta, prin hotarare a
Guvernului sau dupa caz prin hotarare a Consiliului local al comunei, orasului,
municipiului sau al sectorului, municipiului Bucuresti, a Consiliului Judetean ori a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Spre deosebire de infractiune, contraventia se sanctioneaza indiferent de forma

vinovatiei, exceptia de nesanctionare a faptelor savarsite din culpa trebuind sa fie prevazuta
expres in actul normativ care stabileste si sanctioneaza fapta respectiva.

O fapta savarsita fara vinovatie (spre exemplu in legitima aparare sau cand urmarile
faptei nu puteau fi prevazute) nu va fi considerata contraventie, iar faptuitorul nu va fi tras la
raspundere juridica.

Raspunderea contraventionala este o raspundere bazata pe raspunderea din culpa

(vinovatie), nefiind vorba de o „raspundere obiectiva”.

b.- Fapta sa fie stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, hotarare a

Guvernului sau hotarare a autoritatilor administratiei publice locale.

Pentru ca o fapta savarsita cu vinovatie sa fie considerata contraventie trebuie ca acea

fapta sa fie prevazuta de un act normativ, de drept administrativ, aceasta fiind o alta trasatura
esentiala a contraventiei.

8
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Sectiunea II-a – Elemente constitutive ale contraventiei

Contraventia, ca si infractiunea, se caracterizeaza prin patru elemente constitutive:

 obiectul;
 subiectul;
 latura obiectiva (fapta);
 latura subiectiva (vinovatia).
Aceste elemente trebuiesc indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. Lipsa
oricareia dintre ele conduce la „inexistenta contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii
la raspundere a faptuitorului”.
Obiectul contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele
legitime, aparate prin normele de drept administrativ carora li se aduce atingere sau sunt puse
in pericol de fapta savarsita. Fiecare contraventie are un obiect specific, ce rezulta in textul
actului normativ care o prevede.
Latura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare a
urmarilor socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite valori si care este
prevazuta ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei.
Subiectul contraventiei este potrivit Legii nr.180/2002 atat persoana fizica cat si
persoana juridica ce comite fapta contraventionala. Potrivit Legii nr.180/2002 persoana
juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative
prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii. Persoana fizica pentru a putea fi subiect
al unei contraventii trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

– sa aiba varsta de cel putin 14 ani ( insa unele acte normative deroga, Legea nr. 61/1991
prevede ca sanctiunea inchisorii se aplica minorilor numai daca au implinit 16 ani (art. 4
alin.1);

– sa fie responsabila, iresponsabilitatea fiind exceptie trebuie dovedita;

– sa aiba libertate de hotarare si actiune;

– pentru unele contraventii, subiectul trebuie sa aiba o anumita calitate (de exemplu:
conducator auto, posesor de arma, gestionar).

9
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Latura subiectiva se refera la atitudinea psihica a contravenientului fata de fapta

savarsita si urmarile sale. Elementul principal al laturii subiective este vinovatia atat sub
foram intentiei cat si a culpei, ce nu sunt stabilite de legiuitor.

Sectiunea III-a Cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea

contraventionala

Legea admite ca in prezenta anumitor stari, situatii, cazuri, imprejurari, caracterul

contraventional obisnuit al unei fapte sa fie in mod exceptional indepartat. Este vorba de
cauzele care inlatura caracterul contraventional al unor fapte ilicite.

In acest sens art.ll alin. 1 din Legea nr.180/2002 dispune: „caracterul contraventional
al faptei este inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrangerii fizice si
morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum
si infirmitatii daca are legatura cu fapta savarsita. De asemenea, si minoritatea este o cauza
care inlatura caracterul contraventional al faptei”.

Singura cauza care inlatura raspunderea contraventionala este prescriptia. Legea

nr.180/2002 reglementeaza doua categorii de prescriptie: prescriptia aplicarii sanctiunii (art.
13 din Legea nr.180/2002) si prescriptia executarii sanctiunii (art. 14 din Legea nr.180/2002).

1. a) Legitima aparare

Pentru a fi in prezenta legitimei aparari este necesara existenta mai multor conditii si anume:

 fapta de aparare sa fie precedata de un atac;

 atacul sa fie material, direct si injust;
 atacul sa fie periculos;
 fapta savarsita pentru inlaturarea atacului sa fie o contraventie prevazuta si sanctionata
de un act normativ;
 apararea sa fie proportionala cu intensitatea atacului.
1. b) Starea de necesitate

Se afla in stare de necesitate persoana care comite o contraventie pentru a salva de la

un pericol iminent, care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea

10
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

sa, a altuia, un bun material al sau sau al altuia, precum si un interes public. Savarsirea unei
contraventii in aceasta situatie nu este pedepsita.

1. c) Constrangerea fizica sau morala

Nu constituie contraventie fapta prevazuta ca atare de catre un act normativ daca este
savarsita din cauza unei constrangeri exercitate de catre o alta persoana asupra faptuitorului.

Contraventia poate fi comisa datorita unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut
rezista, sau din cauza unei constrangeri morale (psihice), exercitarea prin amenintarea cu un
pericol grav pentru persoana sa, ori a altuia si care nu poate fi inlaturata decat prin comiterea
faptei respective.

1. d) Cazul fortuit

Cazul fortuit consta in interventia unui eveniment sau a unei intamplari ce nu putea fi
prevazuta sau inlaturata si care determina producerea rezultatului socialmente periculos.

1. e) Eroarea de fapt

Eroarea de fapt presupune necunoasterea sau cunoasterea gresita de catre faptuitor, in

momentul comiterii contraventiei, a existentei unei stari de fapt, situatii sau imprejurari de
care depinde caracterul contraventional al unei fapte. Daca el ar fi cunoscut in mod corect
realitatea nu ar fi savarsit contraventia.

Iresponsabilitatea sau infirmitatea este o cauza de inlature a caracterului

contraventional al faptei intemeiate tot pe vinovatia persoanei ce a savarsit fapta
contraventionala.

Prin „iresponsabilitate” se intelege „incapacitatea unor persoane de a-si da seama de

sensul sau de urmarile faptelor lor, sau a-si dirija in mod normal vointa, in raport cu
actiunile sau inactiunile lor”.
Aceste persoane „iresponsabile” nu inteleg pericolul social al unor fapte si nu sunt receptive
la amenintarea sanctiunilor contraventionale; teama de sanctiune nu are influenta asupra
comportarii lor.

11
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Betia este starea in care o persoana se afla ca urmare a actiunii exercitate asupra
facultatilor sale psihice de substante excitante sau narcotice, consumate de aceasta persoana
sau introduse in corpul sau.

Starea de betie imbraca mai multe forme:

 betia accidentala este independenta de vointa persoanei, fiind rezultatul unei

intamplari (ex.: starea de betie provocata de activitatea desfasurata intr-un mediu
imbibat cu alcool intr-o fabrica de spirt, de pilda);
 betia voluntara atunci cand persoana in cauza a consumat in mod voit substante care
l-au adus in starea de betie;
 betia completa, cand persoana nu mai este stapana pe miscarile sale fizice si nu mai
are capacitatea de a intelege si voi;
 betia incompleta, cand exista o slabire (care poate fi de diferite grade) a capacitatilor
psihofizice ale persoanei;
 betia ocazionala, cand consumul de substante care o provoaca se face intamplator
(ex.: la petreceri);
 betia cronica, cand se mentine o stare permanenta de intoxicatie cu bauturi alcoolice
sau asemenea substante.

Caracterul contraventional al faptei si implicit raspunderea contraventionala este

exclusa numai de starea de betie accidentala completa.

1. h) Minoritatea faptuitorului

Este tot o cauza care inlatura caracterul contraventional al faptei si pe cale de

consecinta, raspunderea contraventionala.

O asemenea imprejurare cu caracter obiectiv isi are suportul in faptul ca minorii nu au

suficient discernamant in a aprecia gradul de pericol social al faptelor.

Minorii care nu raspund contraventional, in nici o imprejurare, sunt cei care nu au

implinit varsta de 14 ani. Dupa implinirea acestei varste, raspunderea minorilor este totusi
limitata, legea stabilind ca la minorii de peste 14 ani, pentru contraventia savarsita, minimul si
maximul amenzii se reduce la jumatate fata de cuantumul prevazut de actul normativ
respectiv. De asemenea, sanctiunea inchisorii contraventionale nu poate fi aplicata decat
12
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

minorilor care au implinit varsta de 16 ani; chiar si in acest caz exista limitele prevazute de
lege se reduc la jumatate.

Sectiunea IV –a – Categorii de sanctiuni administrativ-contraventionale

Depasind dificultatile impuse de o perioada atat de „fertila” sub aspectul ilicitului

contraventional si al sanctiunilor necesare, Legea nr. 180/2002 distinge doua categorii de
sanctiuni administrativ-contraventionale:

1. a) sanctiuni contraventionale principale

– avertismentul;

– amenda contraventionala;

– obligarea contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii;

1. b) sanctiuni contraventionale complementare:

 confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventie;
 suspendarea sau anularea, dupa caz, a acordului avizului sau a autorizatiei de
exercitare a unei activitati;
 inchiderea unitatii;
 blocarea contului bancar;
 suspendarea activitatii agentului economic;
 retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de
comert exterior, temporar sau definitiv;
 desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala.
Avertismentul este sanctiunea cea mai usoara care se poate aplica in cazul savarsirii
unei contraventii si consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra
pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.

„Este o sanctiune morala” si „este importanta pe linia realizarii functiei educatoare a

raspunderii contraventionale”.

Amenda contraventionala, are caracter administrativ[i] si este mentionata la art. 8

din Legea nr. 180/2002, legiuitorul intentionand astfel sa excluda orice dubiu cu privire la

13
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

natura juridica contraventionala, „confirmand o data mai mult, ca abaterea pe care o

sanctioneaza are si un caracter administrativ”.
Obligarea contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii este
o sanctiune contraventionala relativ noua introdusa prin Legea nr.180/2002 si poate fi stabilita
numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 ore.

Dintre sanctiunile contraventionale complementare amintim:

 confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventie[ii] este o

sanctiune complementara care poate insoti una din celelalte sanctiuni contraventionale
principale.

Potrivit Legii nr.180/2002, sunt supuse confiscarii, daca aceasta este prevazuta expres in actul
normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei urmatoarele bunuri:

– cele produse prin contraventie (ex.: alimente, bauturi sau medicamente falsificate, produse
cu marca de fabrica imitata, sumele provenite din vanzarea acestor bunuri);

– cele care au folosit la savarsirea contraventiei, daca sunt ale contravenientului. Confiscarea
acestora este necesara deoarece lasarea lor mai departe asupra faptuitorului prezinta riscul ca
acestea sa fie folosite din nou la savarsirea altor contraventii, ori aceste lucruri prezinta o stare
de pericol prin ele insele;

– cele dobandite prin savarsirea contraventiei daca nu sunt restituite persoanei vatamate. Sunt
asimilate acestei categorii de bunuri si sumele de bani provenite din vanzarea lucrurilor care
au fost dobandite prin contraventii.

Bunurile confiscate intra in proprietatea statului.

Sectiunea V-a – Constatarea contraventiilor

Constatarea contraventiei este o prima actiune ce declanseaza raspunderea

contraventionala. Constatarea se face in scris printr-un proces verbal care se incheie de
organul sau persoana imputernicita in acest sens.

14
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Potrivit art. 15 alin.1 din Legea nr.180/2002 procesul verbal se incheie de persoanele
anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in
mod generic: agenti constatatori.

Procesul-verbal de constatare a contraventiilor cuprinde in mod obligatoriu: data si

locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul
constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal; ocupatia
si locul de munca al contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei,
orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la
aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului
normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de
asigurari in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie;
posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore o jumatate din minimul amenzii prevazute de
actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul de exercitare a caii de
atac si organul la care se depune plangerea.

Sectiunea VI-a – Aplicarea sanctiunilor contraventionale

In cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se

prevede altfel, agentul constatator, prin procesul verbal de constatare, aplica si sanctiunea.

Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul

constatator nu are dreptul sa aplice sanctiunea, procesul verbal de constatare se trimite de
indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se
aplica prin rezolutie scrisa pe procesul verbal.

Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie

proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile
in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit,
de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de
celelalte date inscrise in procesul verbal.

Art. 23 alin.1 din Legea nr. 180/2002 prevede ca in cazul in care prin savarsirea
contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita

15
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al persoanei vatamate,

facand mentiunea corespunzatoare in procesul verbal.

Daca nu exista tarife de evaluare a pagubei persoana vatamata isi va putea valorifica
pretentiile potrivit dreptului comun.

In cazul in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost

obligat la despagubiri, o data cu procesul verbal acestuia i se va comunica si instiintarea de
plata. In instiintarea de plata se va face mentiune si cu privire la obligativitatea incheierii
amenzii si, dupa caz, a despagubirii, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar
urmand sa se procedeze la executarea silita.

Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la

incheierea procesului verbal, copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza
contravenientului, facandu-se mentiune in acest sens in procesul verbal iar contravenientul va
semna de primire.

In cazul in care contravenientul nu este prezent, sau, desi prezent, refuza sa semneze
procesul verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul
constatator in termen de cel mult o luna de la data incheierii.

Comunicarea procesului verbal si a instiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de

primire sau prin afisare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se
consemneaza intr-un proces verbal semnat de cel putin un martor.

Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data
incheierii procesului verbal, ori dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din
minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre
aceasta posibilitate in procesul verbal.

Sectiunea VII-a – Plangerea

Calea specifica de atac in materie contraventionala este plangerea, deoarece si in

aceasta materie, in sens strict, potrivit legislatiei actuale nu se poate vorbi de o judecata in
prima instanta, ca exercitarea caii de atac sa poata fi denumita recurs sau apel.

16
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Ea este considerata o cale de atac ordinara “apta de a fi utilizata impotriva tuturor

sanctiunilor contraventionale, indiferent de motivele invocate”.
Plangerea este o cale evolutiva de atac, adica o cale prin care se ataca la judecatorie o
hotarare data de un organ obstesc sau administrativ cu caracter jurisdictional, fie in act
administrativ in cazuri specificate de legea speciala.

Conform legii, plangerea duce la suspendarea executarii. In cazul plangerii partii

vatamate sau celei careia ii apartin bunurile confiscate, suspendarea opereaza numai in
privinta despagubirii sau confiscarii.

Suspendarea executarii are loc de drept in temeiul legii fara a fi nevoie de solicitare in
acest sens.

Simpla inregistrare a plangerii, in temeiul legal opreste trecerea la executarea silita a

amenzii aplicate, iar daca a fost declansata, se va sista pe calea contestatiei la executare.

Plangerea insotita de copia de pe procesul verbal de constatare a contraventiei se

depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si
sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens.

Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei

circumscriptie a fost savarsita contraventia.

Plangerea si celelalte acte de procedura privind solutionarea acesteia sunt scutite de

taxa de timbru (art. 36 din Legea nr. 180/2002).

Organele competente sa solutioneze plangerea

Conform art. 32 alin.2 din Legea nr. 180/2002 “Plangerea impreuna cu dosarul
cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita
contraventia”.

Sunt si cazuri speciale si anume contestatiile impotriva sanctiunilor aplicate de

Directiile Generale ale Finantelor Publice Judetene si a municipiului Bucuresti, dupa caz care
se rezolva de Ministerul Finantelor.

Solutionarea plangerii

17
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Plangerea, potrivit art. 32 alin.2 din Legea nr. 180/2002, impreuna cu dosarul cauzei se
trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.

Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune

citarea contravenientului, sau dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a
aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul verbal sau in plangere, precum si a
oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.

Acestea din urma pot fi considerate:

 contravenientul (daca nu el a facut plangerea);

 partea vatamata (daca nu ea a facut plangerea);
 martorii care au semnat in procesul verbal de constatare a contraventiei;
 agentul constatator (daca nu a aplicat el sanctiunea)

Cu privire la termenul de solutionare a plangerii, in legea anterioara – Legea 32/1968

– obliga instanta sa solutioneze cauza in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii, in prezent
nu mai prevede un asemenea termen. Astfel plangerea va fi solutionata in termenul optim
necesar indeplinirii actelor de procedura, administrarea probelor, efectuarii cercetarii
judecatoresti, prezentarii si redactarii hotararii.

Solutiile posibile date de judecatorie sunt:

 de respingere a plangerii cand constata ca sanctiunea este temeinica si legala;

 de admitere a plangerii in totul sau in parte, cand se justifica aceasta.

In caz de anulare a procesului verbal, petentul este exonerat de raspundere. Totodata,

lucrurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa, se restituie
celor in drept.

Daca aceste lucruri au fost valorificate, se va dispune sa se achite o despagubire

baneasca, egala cu suma realizata prin valorificare.

In situatia admiterii in parte a plangerii, se poate reduce amenda in cadrul limitelor

acesteia sau se poate inlocui o sanctiune cu alta (de exemplu amenda cu avertismentul),
facandu-se o noua individualizare a sanctiunii.

18
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Recursul
In privinta termenului de recurs, acesta reiese din continutul art. 34 alin.2 din Legea
nr. 180/2002: “Hotararea judecatoriei prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu
recurs in termen de 15 zile de la comunicare”, la sectia contencios administrativ a
tribunalului.

Poate declara recurs oricare dintre parti (contravenientul, partea vatamata, organul care
a aplicat sanctiunea, persoana careia ii apartin bunurile confiscate, procurorul).

Competenta solutionarii recursului apartine tribunalului in a carui raza teritoriala se

afla judecatoria a carei hotarare o ataca (art. 2 pct.3 din Codul de procedura civila).

Potrivit art. 302 al aceluiasi cod, cererea de recurs se depune la aceasta judecatorie,
sub sanctiunea nulitatii.

Recursul se motiveaza prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs.
Aceasta cerere va cuprinde aratarea motivelor de casare (prevazute la art. 304 din Cod) si
dovezile de sustinere a motivelor invocate.

Recursul se judeca in complet format din 3 judecatori (art. 26 din Legea 92/1992).
Judecata se face, conform art. 316 din Codul de procedura civila, dupa regulile de la apel.

Solutiile posibile de recurs sunt respingerea acestuia sau casarea hotararii cu retinere

sau cu trimitere (art. 312 din Codul de procedura civila).

Sectiunea VIII-a – Executarea sanctiunilor contraventionale constatate prin acte

contraventionale

1. Executarea avertismentului

Avertismentul, ca sanctiune contraventionala principala, prevazut de art. 5 alin.2 lit. a

din Legea nr. 180/2002, inseamna atragerea atentiei contravenientului asupra pericolului
faptei savarsite si recomandarea ca pe viitor sa respecte dispozitiile legii.

1. Executarea amenzii

Executarea amenzii se poate face pe doua cai:

19
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

 de contravenient din proprie initiativa;

 silit de organele de executare

De buna voie este executarea care se face in temeiul art. 28 din Legea nr. 180/2002,
adica atunci cand contravenientul plateste din proprie initiativa jumatate din minimul amenzii
prevazuta pentru contraventia savarsita, precum si atunci cand achita suma cu care a fost
amendat, dupa ce primeste incunostintarea de plata odata cu procesul verbal.

1. Executarea sanctiunilor complementare

Potrivit art. 40 din Legea nr. 180/2002 executarea sanctiunilor contraventionale

complementare se face potrivit dispozitiilor legale.

Aceste dispozitii sunt cuprinse in actele normative care prevad stabilirea si

sanctionarea contraventiilor, deci in actul normativ de natura administrativa si nu penala.

Confiscarea se aduce la indeplinire de organul care a dispus aceasta masura, in

conditiile legii.

Sunt supuse confiscarii urmatoarele categorii de lucruri:

 lucrurile produse prin contraventie;

 lucrurile care au servit la savarsirea contraventiei;
 lucrurile dobandite prin savarsirea contraventiei.

In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului verbal, bunurile confiscate, cu

exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de indata celui
in drept.

Daca aceste bunuri au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite celui in drept o
despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.

20
Mihai Elvis Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

BIBLIOGRAFIE

1. Constituția României – drepturi și libertăți, autorități publice etc.

2. Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
3. Declarația Universală a Drepturilor Omului;
4. Rolul legilor în societate;
5. Statul de drept
6. https://e-justice.europa.eu/6/RO/national_legislation?ROMANIA&member=1
7. https://e-justice.europa.eu/6/RO/national_legislation?LATVIA&member=1
8. https://www.referatele.com/referate/istorie/online20/Libertatile-fundamentale-si-
Drepturile-omului--dreptul-la-viata--libertate-si-siguranta-referatele-c.php
9. http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0sba23
10. https://www.echr.coe.int/documents/convention_ron.pdf
11. http://www.renascc.eu/legislatie-ajutor-de-stat/legislatie-nationala-in-vigoare/
12. https://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx
13. https://ro.workingrede.com/10718067-legal-regulations-examples-features-of-legal-
regulations

21