Facultatea de Drept și Științe Administrative

Cunoașterea științifică
-REZUMAT-

Student: Mihai Elvis-Ionuț

Specializare: Poliția Locală, An. II.
Prof. Coordonator: Antonio Sandu

Suceava, Ianuarie 2022

 -REZUMAT-

Cunoașterea științifică
Cunoaşterea în general este prezentată ca un proces de reflectare a realităţii obiective în
conştiinţa oamenilor, ea este un proces de activitate creatoare de căpătare, reproducere şi
funcţionare a cunoştinţelor. Cunoaşterea este latura ideală a activităţii umane.
Cunoașterea face legătură între științele sociale (funcțiile sociale) și cele juridice
(normativitatea).
Cunoaşterea ştiinţifică se deosebeşte de cunoaşterea obişnuită sau empirică prin aceea
că ea este o activitate specifică socială, presupune o anumită organizare, mijloace, metode,
programe şi orientată spre atingerea scopurilor respective. Cunoaşterea ştiinţifică se ocupă cu
constatarea, acumularea şi generalizarea faptelor ştiinţifice.

Scopul cunoașterii
Scopul cunoașterii: este de a transforma lumea/ societatea, de a o umaniza.
Scopul cunoașterii juridice este reprezentat de modul de înțelegere a mecanismelor
sociale/ politice/ insituționale ce guvernează funcționalitatea sistemului juridic;

Paradigmă (exemplu, învățătură, model) – ansamblul formelor flexionare ale unui cuvânt)
Paradigma drepturilor omului (dr fundamental de buna funcționare ale unui stat)
- Nevoia de a găsi o unificare explenatorie a mai multor fenomene juridice
- Conferă siguranța că statul funcționează în favoare cetățeanului, arbitrariul redus cu cât
mai mult posibil;
- Odată adoptată paradigma drepturilor omului, ca paradigma de guvernare, aceasta este
impusă;
- Deși drepturile omului sunt cunoscute și respectate la nivel internațional, aceste trebuie
protejate și asigurate și de către toate nivelurile interne;

Știință vs religie
 Știința accedă la putere în fața religiei – componentă a modernizării;
 Societatea bazată pe cunoaștere a fost necesară să se impună treptat în fața modelelor
tradiționale;
 Cunoașterea științifică trebuie să fie: universală, repetabilă, obiectivă; Discursul științific
– discurs al puterii
 Modalitatea de conducere democratică (emițătoare de legi) se bazează/ este generat de
legimitatea dată de cunoașterea științifică în domeniul științei juridice, adică politicul ia
decizii pe baza fundamentelor științifice când este posibil și concret (Pandemia COVID,
loockdown-ul);
  Cunoașterea științifică se bazează pe rațiune/ cea religioasă pe emoție;
Modelul tradițional de funcționare a societății simțea nevoia explicării existenței sale,
făcând apel la divinitate( magie, miracole, spirite), idei ce se bazau pe latura religioasă
Noul model de funcționare a societății este dat de cunoașterea științifică ca înlocuitor al
celui tradițional astfel încât totul se dovedește/ se demonstrează în baza cercetării.
O serie de event. științifice actuale nu pot fi explicate în totalitate în baza cunoașterii
științifice, astfel încât se face apel și se acceptă metodele tradiționale de cunoaștere.
Mentalitatea socitetății este: de natură spirituală
de natură științifică

În evul mediu, finalitatea unui duel juridicar (cel ar cavalerilor) era pus în baza divinității, astfel
încât cel mai bun era protejat de aceasta, divinitatea “alegea” pe cel care avea dreptate.