Facultatea de Drept și Științe Administrative

-REFERAT-

Transparența în Administrația Publică

Studenți: Hușman Sebastian – Adi

Mocanu Marian - Cosmin

Mihai Elvis - Ionuț

Specializare: Poliția Locală, An. III, Gr. 2

Suceava 2022
Poliție Locală, III, gr. 2

Cuprins:

I. Transparența în administrația publică

a. Ce reprezintă..............................................................................................................
b. Importanța transparenței..........................................................................................
c. Parcursul proiectului Legii transparenţei..................................................................
d. Scopul ghidului..........................................................................................................

II. Dezbaterea publică

a. Definirea dezbaterii publice.....................................................................................
b. ...............................................................
c. .................................................................

III. Liberul acces al cetățeanului la informațiile de interes public

a. Ce reprezintă informațiile de interes public..............................................................
b. Legea 544 din 16/2001..............................................................................................
c. Tipuri de informații cu caracter public......................................................................
d. Importanța liberului acces la informațiile de interes
public.......................................
e. Analiza site-ului unei instituții de interes
public........................................................

2
Poliție Locală, III, gr. 2

Transparența în administrația publică

I. Transparența
I.1. De ce este importantă transparenţa?

Din totalul actelor normative emise în România, majoritatea covârşitoare sunt creaţia
puterii executive. Dincolo de normele emise direct de Guvern prin intermediul ordonanţelor şi a
ordonanţelor de urgenţă, marea majoritate a legilor adoptate de Parlament sunt iniţiate de
Guvern, fiind redactate în cadrul instituţiilor administraţiei publice.

În aplicarea legilor şi ordonanţelor, Guvernul, ministerele, alte instituţii statale centrale

sau de la nivel local, dar şi toate instituţiile administraţiei publice locale emit în mod continuu un
mare număr de acte normative.1 Tot acest corp de legislaţie apare şi este frecvent modificat fără
implicarea celor interesaţi, fie că sunt cei care urmează să aplice actele respective sau cei a căror
activitate este reglementată prin acestea.

Lipsa transparenţei decizionale, alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare,

conduce la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa actelor normative. Absenţa
consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o
accentuată instabilitate legislativă şi nu oferă siguranţa necesară cadrului legal existent în
România.

Aplicarea reală a principiului transparenţei ar duce la o mai mare încredere în legi şi

reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesaţi. Încrederea în
cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecinţe pozitive
asupra dezvoltării economice şi a menţinerii unor relaţii de cooperare între aparatul
guvernamental şi societate.

3
Poliție Locală, III, gr. 2

I.2. Parcursul proiectului Legii transparenţei

În Noiembrie 2000, IRIS Center România a demarat proiectul „Transparenţa în

activitatea administraţiei publice” care propunea introducerea principiilor „sunshine law" în
procesul de elaborare a actelor normative. Proiectul se adresează atât administraţiei publice
centrale, cât şi locale, prevederile sale vizând atât actele administrative normative cât şi actele
administrative individuale.

Proiectul de act normativ propus administraţiei centrale prevedea, în ceea ce priveşte

actele administrative normative, stabilirea unor proceduri care să asigure participarea publicului
la procesul de adoptare a acestor acte prin instituirea în sarcina administraţiei publice a
obligaţiilor de a publica actul normativ înainte de adoptare, de a primi propunerile scrise de
modificare a acestuia şi de a organiza audieri publice în măsura în care acestea ar fi solicitate. De
asemenea, prin proiect se lărgea dreptul de iniţiativă legislativă şi se introduceau proceduri care
să permită analizarea impactului reglementărilor propuse.

La nivel central, IRIS Center România a organizat numeroase întâlniri şi seminarii la care
au participat instituţii publice, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai organizaţiilor
neguvernamentale în scopul de a obţine comentarii la proiectul de act normativ propus. Dintre
instituţiile publice implicate în acest proces de consultări amintim: Ministerul Informaţiilor
Publice, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Administraţiei Publice, Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi al Cooperaţiei şi Ministerul
Turismului.

Din decembrie 2001, IRIS Center a început consultări cu Ministerul Informaţiilor Publice
referitor la elaborarea proiectului de lege privind transparenţa decizională în administraţia
publică. În urma consultărilor, Ministerul Informaţiilor Publice a început procesul de redactare a
propriului proiect de lege, vizând participarea publicului în procesul de elaborare a actelor
administrative normative şi asigurarea caracterului public al şedinţelor autorităţilor publice.

Acest proiect de lege a fost adus la cunoştinţa publicului de către Ministerul Informaţiilor
Publice pe data de 16 aprilie 2002 prin intermediul unei conferinţe de presă. Pe data de 22 aprilie
2002, Ministerul Informaţiilor Publice împreună cu IRIS Center au organizat o dezbatere publică
pe tema proiectului de lege prezentat de Minister, dezbatere la care au participat reprezentanţi ai
mediului politic, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai mediului de afaceri şi ai unor instituţii
publice.

4
Poliție Locală, III, gr. 2

Pe lângă amendamentele formulate în cadrul dezbaterilor, IRIS Center România şi

Asociaţia Româna pentru Transparenţă au transmis în scris Ministerului Informaţiilor Publice o
serie de sugestii de îmbunătăţire a actului normativ propus. Mai mult decât atât, IRIS Center
România şi Asociaţia Româna pentru Transparenţă au făcut lobby pentru introducerea unei serii
de amendamente la proiectul de lege, pe parcursul procedurii legislative din cele două Camere
ale Parlamentului României. Amendamentele propuse2 au fost rezultatul unei runde de
consultări cu organizaţii ale societăţii civile şi instituţii ale administraţiei publice locale.

I.3. Scopul ghidului

Dacă eşti funcţionar public, ales local, dacă lucrezi pentru o organizaţie
neguvernamentală sau dacă eşti un cetăţean ca mulţi alţii, ghidul te introduce în ceeea ce
înseamnă transparenţa decizională şi în modul în care aceasta trebuie aplicată la nivelul
administraţiei publice din România. Dacă lucrezi pentru o organizaţie neguvernamentală sau de
afaceri sau dacă eşti simplu cetăţean, ghidul te pregăteşte să influenţezi deciziile şi politicile care
se iau în numele tău şi care te afectează.

Dacă eşti funcţionar public sau ales, ghidul te ajută să organizezi cadrul instituţional şi
procedural, astfel încât să încurajezi şi să profiţi de contribuţiile societăţii civile la luarea
deciziei, care îţi aparţine.

Transparenţa urmăreşte în fapt asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la

informaţiile şi documentele aflate în posesia instituţiilor statului, participarea cetăţenilor la
procesul decizional şi asigurarea legitimității, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei
faţă de cetăţean, într-un sens mai larg se referă la accesul liber la informație de interes public și
la posibilitatea de a fii implicat/consultat cu privire la adoptarea unor reglementări legislative.

Transparentizarea autorităţilor publice este un proces dinamic, în România transparența

instituțională este reglementată de Legea 52/2003 care cuprinde prevederile legislației europene.

Relaţia dintre administraţie publică și cetăţeni a fost întotdeauna una destul de

controversată, ambele părți având destul de multe lucruri de reproşat. În plus birocraţia
excesivă, mersul greoi al procedurilor administrative, lipsa de profesionalism în relaţiile cu
publicul, aglomeraţia, erorile umane, lipsa de informare în rândul publicului sunt în mare,
problemele care intervin în aceasta relaţie administraţie-cetățeni.

Un factor cheie  în creșterea transparenței administrative este reprezentat de diminuarea

birocraţiei și anume: simplificarea circuitelor documentelor; simplificarea procedurilor de
emitere a avizelor/autorizațiilor/documentelor (de exemplu avize de urbanism, autorizații de

5
Poliție Locală, III, gr. 2

construcție, cereri către alte servicii publice etc) și crearea unui oficiu/portal unic de primire a
solicitărilor cetățeanului.

Dezbaterea este un act de comunicare sau discuție în care două sau mai multe persoane se
gândesc la unul sau mai multe subiecte și în care fiecare își expune ideile și își apără opiniile și
interesele. În funcție de spontaneitatea lor, dezbaterea se clasifică în cele formale, care au un
format, precum și subiectul de discutat prestabilite și care au un moderator; și cele informale care
nu au fost stabilite anterior, unde nu există un moderator direct și libertatea de argumentare
prevalează.

II.

6
Poliție Locală, III, gr. 2

III. Liberul acces al cetățeanului la informațiile de interes public

3.1. Ce sunt informațiile de interes public ?

Informațiile de interes public sunt informațiile care se referă la activitatea și deciziile

luate de autoritățile publice și care sunt de importanță publică. Aceste informații sunt considerate
drept proprietatea publică și trebuie să fie accesibile tuturor cetățenilor, întrucât aceștia sunt cei
care susțin financiar activitatea autorităților publice prin intermediul taxelor și impozitelor
plătite.

Tipuri de informații cu caracter public

Aceste informații pot fi documente, rapoarte, înregistrări și alte materiale guvernamentale

care sunt de interes public, precum decizii administrative, bugete și cheltuieli publice și alte
aspecte ale guvernării care afectează viața cetățenilor.

3.2. Legea nr. 544 din 12/2001

Legea 544/2001 este cunoscută și sub denumirea de „Legea liberului acces la

informațiile de interes public” și stabilește dreptul oricărei persoane fizice sau juridice de a avea
acces la informații de interes public deținute de autoritățile publice din România, precum și
obligația autorităților publice de a furniza aceste informații într-un mod rapid și eficient.

Conform acestei legi, informațiile de interes public sunt cele care se referă la activitatea
autorităților publice și sunt necesare pentru înțelegerea și evaluarea deciziilor luate de acestea.

Aceste informații trebuie să fie disponibile în mod constant și să fie actualizate în mod
regulat.

Prezenta lege, stabilește că autoritățile publice sunt obligate să ofere informațiile

solicitate în termen de maximum 10 zile de la primirea cererii, cu excepția cazurilor în care
solicitarea necesită un timp mai îndelungat sau este necesară verificarea informațiilor.
7
Poliție Locală, III, gr. 2

Legea prevede și că informațiile pot fi refuzate în cazul în care furnizarea acestora ar

aduce atingere unor interese publice protejate de lege sau ar prejudicia activitatea autorității
publice. În cazul în care se refuză furnizarea informațiilor solicitate, solicitantul are dreptul să
conteste decizia în instanță.

Printre principalele prevederi ale legii se numără:

• Definirea și clasificarea informațiilor de interes public;

• Obligația autorităților publice de a publica și a actualiza informațiile de interes

public pe propriile pagini de internet;

• Obligația autorităților publice de a furniza informațiile solicitate de către cetățeni,

în termen de maximum 30 de zile;

• Posibilitatea cetățenilor de a contesta refuzul de a furniza informațiile solicitate;

• Obligația autorităților publice de a se asigura că informațiile furnizate sunt

complete, precise și actualizate.

Legea se aplică tuturor autorităților publice din România, inclusiv administrației publice
centrale și locale, instituțiilor publice, precum și oricărei alte entități care deține sau gestionează
informații de interes public.

3.3. De ce este important liberul acces la informațiile de interes public ?

Accesul liber la informații de interes public este un subiect de mare importanță în ceea ce
privește transparența guvernamentală și participarea democratică.

Accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes public este esențial pentru o societate
democratică, deoarece permite cetățenilor să ia decizii informate și să participe activ la procesul
democratic. De asemenea, acesta contribuie la transparența și responsabilitatea autorităților
publice, ceea ce este esențial pentru prevenirea și combaterea corupției și abuzurilor de putere.

Există mai multe motive pentru care accesul liber la informațiile de interes public este
important. În primul rând, acesta promovează (1) - transparența și responsabilitatea guvernului
față de cetățeni. Guvernul trebuie să fie responsabil în fața cetățenilor săi și să le ofere acces la
informații pentru a putea înțelege deciziile luate și acțiunile întreprinse.

În al doilea rând, accesul liber la informații de interes public este important pentru a (2) -
permite cetățenilor să ia decizii informate și să participe la procesul democratic. Cetățenii trebuie

8
Poliție Locală, III, gr. 2

să fie informați despre activitățile guvernului pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză și
pentru a putea participa activ la viața politică și socială a țării.

Concluzionând, accesul liber la informații de interes public este un drept fundamental al

cetățenilor și o parte importantă a procesului democratic. Acesta promovează transparența și
responsabilitatea guvernului, precum și participarea civică și luarea deciziilor informate de către
cetățeni.

3.4. Analiza site-ului unei instituții publice

Primăria Suceava

În opinia mea, site-ul Primăriei Suceava este unul bine realizat și de calitate, care
îndeplinește majoritatea criteriilor importante pentru un site al unei instituții publice. Din punct
de vedere al accesibilității informațiilor de interes public, site-ul Primăriei Suceava este bine
structurat și oferă informații utile și relevante pentru cetățeni și vizitatori.

1. Structura și navigația site-ului: Site-ul este bine organizat, cu meniuri și

categorii clare și ușor de găsit. Navigația este intuitivă și utilizatorii pot găsi rapid informațiile de
care au nevoie.

2. Conținut: Site-ul oferă informații utile și relevante pentru cetățeni și vizitatori,

cum ar fi programul primarului, serviciile publice disponibile și anunțurile publice. Conținutul
este actualizat în mod regulat și prezentat într-un mod clar și concis.

3. Accesibilitate: Site-ul este optimizat pentru dispozitive mobile și respectă

standardele de accesibilitate, cum ar fi WCAG. Acest lucru îi permite să fie accesat ușor de către
utilizatorii cu diverse nevoi de accesibilitate.

4. Interacțiunea cu publicul: Site-ul permite interacțiunea cu publicul prin

intermediul formularelor online, unde utilizatorii pot trimite solicitări, sugestii sau sesizări către
primărie. Acest lucru îi oferă publicului posibilitatea de a lua legătura cu Primăria Suceava și de
a primi răspunsuri rapide la problemele lor.

Deși site-ul oferă o gamă largă de informații de interes public, este posibil ca unele
informații să nu fie disponibile în mod explicit sau să fie dificil de găsit.

În concluzie, în ciuda unor posibile îmbunătățiri, consider că site-ul Primăriei Suceava,

din punct de verede accesibilității la informațiile de interes public de către cetățeni este
transparent, clar și la îndemână ce oferă informații utile și relevante pentru cetățeni și vizitatori.

9
Poliție Locală, III, gr. 2

Cu toate acestea, este important ca primăria să continue să își îmbunătățească site-ul și să

ia în considerare nevoile utilizatorilor pentru a asigura o accesibilitate mai bună a informațiilor
de interes public.

10