Student: Mihai Elvis- Ionuț

Specializare: Poliție Locală, An I.

Facultatea de Drept și Științe Administrative

REFERAT

-UZANȚELE ORAȘULUI SALCEA-

Student: Mihai Elvis- Ionuț

Specializare: Poliție Locală, An I.

Suceava 2020

0
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

Cuprins:

I. Uzanțele – Izvor al dreptului civil:. ......................................2

I.1. Dreptul civil: ................................ ...................................................2
I.2. Izvoare ale dreptului civil: ................................................................3
I.3. Noțiunea de “uzanță”:……………………………………………………….3

II. Uzanțele orașului Salcea:..........................................................4

2.1. Peroiada sărbătorilor de iarnă:……………………………………………….4

2.2. Perioada căsătoriei/nunții:....................................................................6

2.3. Sărbători calendaristice:........................................................................7

1
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

I. Uzanțele – Izvor al dreptului civil

I.1. Dreptul Civil

Expresia “drept civil” se foloseşte cu mai multe înţelesuri: ramură de drept, ştiinţă,
materie de studiu, drept subiectiv civil. Ca ramură de drept, dreptul civil este un ansamblu de
norme juridice care reglementează raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale dintre persoane,
ca subiecte de drept civil, care se află pe poziţie de egalitate juridică. Ca ştiinţă, regăsită ca
materie de studiu în planurile de învăţământ ale tuturor facultăţilor de drept, dreptul civil are
ca obiect studiul dreptului civil ca ramură de drept.

Dreptul civil este obiect de studiu pentru mai multe discipline de învăţământ decât cele
denumite “drept civil”, cum ar fi dreptul familiei şi dreptul internţional privat. În înţelesul de
drept subiectiv civil, dreptul civil este un element al conţinutului raportului juridic civil care
conferă titularul său sprijinul forţei de coerciţie a statului pentru a pretinde îndeplinirea
obligaţiei corelative.

Dreptul civil reglementează unele relaţii între oameni şi între oameni şi organizaţii. Oamenii
sunt persoane fizice. Organizaţiile care îndeplinesc cerinţele legii sunt persoane juridice. Nu toate
raporturile juridice ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice sunt reglementate de dreptul civil, ci
doar cele în care ele se manifestă ca subiecte de drept civil.

I.2. Izvoare ale dreptului civil

Izvorul de drept reprezintă sursa Dreptului într-o societate care asigură organizarea.

Principalul izvor de drept în societatea modernă este actul normativ, adică actul autorității
publice competente cuprinzând norme juridice, reprezentat prin noțiunea de lege, ce constituie
ansamblul de reguli a căror aplicare este garantată de stat.

Teoria juridică clasică a izvoarelor dreptului deosebește izvoarele de drept scrise (actul
normativ) de izvoarele de drept nescrise (obiceiul, norma socială, cutuma). De asemenea
există o distincție între izvoarele de drept oficiale (legea sau jurisprudența) de cele neoficiale
(obiceiul și doctrina).

I.3. Uzanțele- Izvor al dreptului civil

2
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

În esență, uzanțele  reprezintă practici cu vocație de reguli de drept care sunt în mod

constant respectate și considerate ca normale într-un anumit mediu comercial, profesional sau
într-o anumită regiune, loc etc. Legiuitorul identifică în materie obiceiul (sau cutuma) cu
valoare juridică și uzurile profesionale, ceea ce este îndeobște acceptabil. Așadar uzantețe pot
fi definite și ca practici sau activități care se desfășoară în mod repetat și conștient de către o
cuminitate (comună, oraș, localitate) într-o perioadă specifică.

Cuvântul “uzanță” poate fi echivalent cu cel de obicei, tradiție, cutumă, ce înseamnă

normă de drept consfințită printr-o practică îndelungată; consuetudine, obicei.

Obiceiul este o regulă de conduită ce se formează spontan ca urmare a aplicării ei

repetate într-o perioadă de timp relativ îndelungată, într-o colectivitate umană. Obiceiul poate
lua forma unor datini, tradiții ori practici cu caracter moral sau religios.

În decursul timpului obiceiul a reprezentat modalitatea principală de ordonare a

relațiilor sociale și de influențare a acțiunii umane de la începuturile organizării sociale
(comuna primitivă) și până în timpurile moderne când au apărut și alte izvoare de drept.

Obiceiul Juridic este considerat ca fiind cel mai vechi izvor de drept.

Obiceiul Juridic este definit ca fiind o normă generală de conduită, exprimată în formă
orală, fundamentată pe observarea uniformităților cazurilor petrecute în societate vreme
îndelungată. Este propriu societăților cu ritm lent de dezvoltare și transformare, specific
societăților vechi. Normele sale se impun încet, ca urmare a aplicării lor îndelungate, până se
ajunge să fie generalizate și acceptate de acea comunitate.

Și uzanțele sunt izvoare de drept civil. Uzanțele sunt fie obiceiuri, fie uzuri
profesionale. Obiceiurile sunt reguli de comportament și interpretare care au intrat în tradiție,
sunt acceptate ca atare de către membrii unei comunități. Uzurile profesionale sunt reguli de
desfășurare a activității profesioniștilor. Uzanțele sunt uneori codificate, consemnate în
materiale scrise, utilizate în activitatea lor de către profesioniștii cărora li se adresează.

3
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

Orașul Salcea

Suprafaţă administrativă: 55,59 kilometri pătrați.

Localităţi componente: Salcea, Mereni, Plopeni, Prelipca şi Văratec.

Oraşul Salcea este situat în partea de est a judeţului Suceava, învecinându-se la sud cu
Udeşti, la vest cu municipiul Suceava, de care este despărţit de apa râului Suceava. La est este
mărginit de comunele Vereşti şi Dumbrăveni, iar la nord de satul Feteşti din comuna
Adîncata.

II. Uzanțele orașului Salcea

II.1. În perioada sărbătorilor de irană:

Colindul

Colindele sunt cântece tradiționale românești, anume felicitări (urări) de tip epico-liric,

având în general între 20 și 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului,
datină perpetuată din perioada precreștină. Colindele nu trebuie confundate cu cântecele de
stea, specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici colindatul cu umblatul cu steaua. Colindele
se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de variante și
versiuni, potrivit diferitelor regiuni și graiuri.

În preajma Crăciunului, locuitorii orașului Salcea, în special copiii se împart în câteva

grupuri de 4-5 persoane și pornesc pe străzile orașlui pentru a vesti Nașterea Domnului prin
cântece de laudă , care au o funcție ritualică, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire și
belșug.

Uratul

Obiceiul de a merge cu uratul în noaptea dintre ani datează încă din cele mai vechi
timpuri la români, fiind diferit în fiecare zonă a țării.

În zona Moldovei, tinerii participă la jocurile cu măști. Aceștia se costumează

în diferite personaje căutând duhurile rele în ascunzișuri. Umblatul cu ursul e specific

4
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

Moldovei. Acest rol este jucat de un flăcău care poartă pe cap şi pe umeri blana unui animal
ucis, de ea fiind prinși ciucuri roşii. După urări de sănătate şi belşug, cetele de colindători
primesc răsplată în bani, vin, cârnați și alte alegeri ale gazdelor.

Un alt obicei spectaculos, mersul cu Capra acesta ţine, de regulă, de la Crăciun până la

Anul Nou. Flăcăii se costumează în draci, căutând demonii și spiritele rele din case și
alungandu-le cu clopote și costume la fel de cunoscute ca portul lor popular.

Şi în localitățile orașului Salcea, localnicii se maschează de Revelion şi, organizaţi în

cete, merg cu plugușorul din casă în casă. În prima zi din an, are loc o paradă în cadrul căreia
mascaţii pun în scenă unul dintre cele mai renumite dansuri tradiţionale româneşti,
„Chipărușul”.
În cea din urmă zi a anului, înainte de a se înnopta, începe una dintre cele mai
tradiționale urari: Pluguşorul. Astfel, plugul, devenit simbol al fertilităţii pământului, devine
un simbol al muncii, al rodniciei, al dorinţei agricultorilor de a obţine de la pămănt fertilitate.

Mersul cu Steaua

De la Crăciun şi până la Bobotează, copiii din satul tradițional, dar și din centrele
urbane, umblă cu steaua. Un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele creştine. Acest
obicei vrea să amintească de steaua care a vestit naşterea lui Isus şi i-a călăuzit pe cei trei
magi.

Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele
din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanţă Calvină şi,
multe din ele, din tradiţiile locale.
Micul cor al “stelarilor”, care intră în casă în zilele Crăcinului, cântă versuri religiose despre
naşterea lui Isus: „Steaua sus răsare”; „În oraşul Vitleem”; „Trei crai de la răsărit”. De obicei,
cei care merg cu steaua, sunt cete de copii în vârstă de 7 – 14 ani.

Împodobirea bradului de Crăciun

Bradul simbolizează prin forma sa triunghiulară Sfânta Treime, iar podoabele cu care
acesta este acoperit reprezintă cunoaşterea şi bogăţia, asemeni pomului sacru din Grădina
Edenului, în care se găseau merele – fructele cunoaşterii.

În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite
datini atât în mediul rural, cât şi urban, odată cu aşteptarea, în seara de Ajun, a lui Moş
5
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

Crăciun. În povestirile părinţilor noştri, de cele mai multe ori bradul era adus de Moş Crăciun,
atunci când copiii dormeau. Sau, în locul lui Moş Crăciun, nu apucau să vadă decât bradul
trecând pe sub fereastră.

Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseşte din nici o casă (cu
copii) în Sfânta seară a Crăciunului şi cu o nerăbdare crescută aşteptăm cu emoţie momentul
magic al împodobirii acestuia.

Beteala, globurile colorate ce sclipesc în lumina lumânărilor şi a luminiţelor ce dau

parcă viaţă bradului, steaua vestitoare a Naşterii Domnului Iisus urcată în vârful bradului,
îngeraşii care ne îndeamnă să trăim emoţiile Naşterii Pruncului Sfânt, toate ne anunţă Seara
cea Mare.

După zilele de Crăciun, bradul rămâne decoraţiune de sezon, motiv de mândrie mai
ales pentru gospodarii care sunt gazde în această perioadă. În cele mai multe din casele
românilor există obiceiul ca bradul să fie aruncat (ars în foc) înainte de Bobotează, urmând să
se primenească locuinţa pentru sărbătoarea Botezului Domnului. În acel moment, nostalgia
pomului de Crăciun este alungată, spre a se face loc Noului An, în deplinul sens al cuvântului.

Timpul nunții- Furatul miresei

Furatul miresei face parte din seria de elemente care nu pot lipsi de la nuntă, indiferent
de categoria socială căreia îi aparţin mirii.

În orașul Salcea și în locatitățile acestuia, precum și în majoritatea locurilor din

România, furatul miresei reprezintă poate cel mai așteptat moment al nunții. În zilele noastre
furatul miresei are rol de „joc”,astel, o gruprare de tineri: prieteni, cunoștințe și invitați ai
mirelui planifică furatul miresei.

Acțiunea are loc atunci când nimeni nu se așteptă, astfel încât acest joc sa aibă
farmec. Câțiva tineri rămân pentru a negocia “prețul” miresei, în majoritatea cazurilor acesta
constând în cantități mari de alcool sau obiecte de valoare.

Acțiunea are ca deznodământ pedepsirea mirelui deoarece asceta nu a cu ochii pe

aleasa sa, mai apoi „returnarea miresei” în urma unei declarații de dragoste și a obiectelor
promise.
6
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

Obiceiuri de Paște
În zona Moldovei, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu
şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu
apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe
malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.

Vopsitul ouălor roșii

Obiceiul de vopsire a ouălor roșii este specific sărbătorilor pascale și are ca

semnificație amintirea răstignirii pe cruce a Domului Iisus, astfel încât culoarea roșie
semnfică sângele nevinovat a lui Iisus care s-a vărsat pentru octotirea și mântuirea oamenilor.
Vopsirea propriu zisă se face în Joia Mare de către membrii familiei și are ca rol reîntrăgirea
comunității.

Noaptea de Sânziene

Pentru a se asigura ca Sanzienele nu se transforma in iele, locuitorii orașului, comunei,

satului, etc le cinstesc cum se cuvine. Astfel, in noaptea de Sanziene se aprind focurile si se
arunca diferite arome pentru a inmiresma vazduhul. Feciorii trebuie sa-si aprinda fiecare cate o
torta pe care s-o agite, fiind numite “faclii de Sanziene”.

In timp ce femeile culeg flori de pe camp cu care trebuie sa-si impleteasca cununi.
Traditia spune ca tinerele nemaritate trebuie sa-si arunce coronitele peste casa, iar daca se
lovesc sau ajung sa se agate de horn, atunci urmeaza sa se marite in cel mai scurt timp.

In aceasta zi este aleasa si Dragaica dintr-un grup de 7 fete. Cea care va fi Dragica
trebuie sa fie cea mai cuminte, cea mai frumoasa si cea mai buna la inima dintre toate. Dupa ce
este aleasa, tanara este impodobita cu spice de grau, in timp ce celelalte fete trebuie sa poarte
imbracaminte alba. Ulterior, alaiul va colinda satul, iar la rascruce de drumuri, fetele vor face o
hora si vor incepe sa cante.

Batranii satului spun ca in dimineata, de dupa Noaptea de Sanziene, daca te stropesti pe

trup cu roua, vei deveni frumos si suplu, iar daca te vei spala pe fata cu roua, vei deveni chipes
si mandru.

7
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

8
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

9
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

10
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

11
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

12
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

13
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

14
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

15
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An I.

16