TRADIȚII ȘI OBICEIURI LA ROMÂNI

PROF.ÎNV.PRIMAR:CIRSTEA ELENA CRISTINA

SCOALA GIMNAZIALA NUMARUL 13, RAMNICU VALCEA, JUD. VALCEA

Conform literaturii de specialitate și studiilor realizate în domeniu este descris conflictul

existent între societatea tradițională și cea contemporană. Societatea se află într-o continua și
permanentă schimbare. Oamenii se schimbă, nevoile, dorințele și motivațiile lor se schimbă.
Cultura și gândirea devine diferită în fiecare clipă, în fiecare etapă supusă schimbării.
Societatea tradițională este aceea care se bazează pe tradițiile membrilor aceleiași
societăți existente. Tradițiile sunt în primul rând de natură culturală, lingvistică, socială,
economică și religioasă.
Societatea tradițională a fost adesea pusă în opoziție cu cea contemporană. Mai corect
cred că trebuie să spun că cea contemporană este în conflict cu cea tradițională. Datorită noilor
concepte apărute, studiilor și evoluției omenirii bineînțeles că există diferențe vizibile între cele
două societăți.
Tradițiile și legile îi determină viața politică. La rândul său, societatea și statul reprimă
individul. În societatea tradițională, structura socială implică privilegii de clasă și o ierarhie
rigidă. Mai mult, mobilitatea socială este practic absentă. Observăm pe de altă parte societatea
contemporană cu schimbările ei cu libertatea apărută. Oamenii au altă viziune . Apariția noilor
tehnologii, absente în societatea tradițională, influențează profund dezvoltarea omenirii.
De altfel aș dori să dau exemplu și situația pandemică existență în țara noastră care a
generat schimbări majore. Impactul se poate observa în toate domeniile existente.
„ Impactul” reprezintă influența pe care un anumit eveniment sau o persoană îl are asupra
unui lucru sau asupra unui eveniment sau persoană/ființă.
Conceptul “social” ne duce cu gândul la ceva creat de societate, propriu societății, care
este legat de viața oamenilor în societate.
Termenul „societate” face referire la totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind
legați între ei prin anumite raporturi economice, prin relații istorice, un grup mare constituit pe
baza condițiilor materiale, spirituale, morale .
În acest imens univers al modernismului şi dezvoltării accelerate, tradiţionalul trebuie
să-şi găsească locul său să-l păstreze. Zona în care eu locuiesc este o zonă importantă de
interferenţe interculturale.
Folclorul este inima orcărei culturi. Acesta cuprinde o serie de obiceiuri, datini şi tradiţii
care s-au păstrat datorită permanentei şi continuităţii spirituale ale acestor “ oameni asprii la
vorba, dar dulci la gând”.
Ca educatoare am considerat că orice copil trebuie educat pentru a fi un continuator al
valorilor culturii populare. Tradiţiile populare au constituit subiecte îndrăgite şi interesante
pentru copii. Sentimentele lor au fost îndreptate spre arta populară, muzică şi dansul popular, arta
aplicată în costumele populare şi amenajarea interiorului. Voi încerca antrenarea copiilor şi a
părinţilor în achiziţionarea de obiecte artizanale ( farfurii, oale, ştergare, fluiere, linguri de lemn,
costume populare, ulcioare, etc.)şi chiar confecţionarea unor costume populare. Primii paşi în
cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor noastre populare se vor realiza cu multă uşurinţă prin
intermediul folclorului copiilor, al cântecelor populare şi al dansurilor populare.
În fiecare an școlar realizez activități specifice cu copiii din grupa mea și ne îmbăcăm în
costum popular ori de cîte ori putem.
Studierea limbii române, cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor populare contribuie la
formarea unui cetăţean european cu o cultură comunicaţională şi literară de bază , capabil să
înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii săi, exprimându-şi
gânduri, sentimente şi opinii.
Obiceiul marţisorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de înnoire a timpului în
pragul primăverii, este legat, conform tradiţiei, de momentul morţii si naşterii simbolice a unei
zeităţi feminine autohtone - Baba Dochia. Mărţişor este şi denumirea populară a lunii martie,
luna începutului de an agrar.
Obiceiul marţişorului s-a păstrat până în zilele noastre dar nu la cotele sensibilităţii
de altă dată.În credinţa populară mărţişorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea
celor două fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb şi roşu reprezintă cele două
anotimpuri opuse, iarna şi vara, în vechile societăţi tradiţionale fiind cunoscute doar aceste două
anotimpuri de bază, primavara şi toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Semnificaţia mărţişorului s-a diminuat o dată cu trecerea anilor. În trecut, el era
confecţionat de către mame, care adăugau la şnurul bicolor, împletit din fire de lână (strâmătură),
câte o monedă de argint sau chiar de aur şi-l legau la mâna copiilor în dimineaţa zilei de 1 martie,
înainte de răsăritul soarelui. Se credea că, în felul acesta, copiii erau apăraţi de rele şi de boli şi
că aveau să fie sănătoşi, precum argintul, şi roşii la faţă, precum culoarea roşie din şnur.
Observând, în decursul anilor, scăderea interesului părinţilor şi al copiilor pentru dansul
popular (modernitatea luându-i locul), ne-am propus să desfăşurăm în grădiniţă multe activități
specifice, prin care să stimulăm interesul copiilor, dar şi al părinţilor, pentru desfăşurarea unor
activităţi de cunoaştere a portului şi dansului popular din zona în care trăim, pentru că suntem
datori să le transmitem copiilor toate acele simţiri cuprinse în creaţia populară, cu îndemnul de a
le păstra.
Un anotimp plin de emoție este anotimpul iarna, cu obiceiurile şi tradiţiile ce se desfăşoară
an de an.
Am desfăşurat împreună cu copiii şi părinţii o serie de acţiuni cu ocazia diferitelor
evenimente (1 Decembrie, Sf. Apostol Andrei, colinde şi spectacole) prin care copiii au fost
familiarizaţi cu portul popular şi ceea ce reprezintă acesta pentru poporul român.
Așadar în fiecare an, aflându-ne în preajma sărbătorilor de iarnă am valorificat prilejul de a
le oferi posibilitatea să-şi însuşească noi cunoştinţe referitoare la valoarea tradiţiilor şi
obiceiurilor neamului nostru, precum şi prilejul de a coopera, socializa la cote maxime, aşa cum
îi stă bine unui român adevărat.
Un alt eveniment important este cel al sărbătoririi Paștelui când întrega Românie are ouă
roșii, cozonac, pască, drob și multe bunătăți. Oamenii petrec în familie și sărbătoresc Învierea
Domnului nostrum Iisus Hristos.
Ca educatoare voi păstra mereu tradițiile și voi transmite mai departe generațiilor întregi de
copii.
BIBLIOGRAFIE:
• Mică enciclopedie de tradiții românești”, Ion Ghinoiu, Editura Agora, București, 2008
- recenzie
• „Sărbători și obiceiuri românești”, Ion Ghinoiu, Editura Elion, București, 2002 - recenzie
• Obiceiuri de peste an. Dicționar, prof. Ion Ghinoiu, Ed. Fundației Culturale Roâane, 1997

• Sărbători și obiceiuri Românești, Ion Ghinoiu, Editura Elion, 2002