Educaţia interculturală în Dobrogea la nivelul învăţământului preşcolar

Institutor Popescu Marioara

Gr. Robotel Constanta
Intitutor Zanfiroiu Aneta
Gr Topraisar

De-a lungul istoriei sale, atât în România, precum şi în multe alte ţări din sud-estul
Europei, au avut loc confruntări de culturi, mai ales în secolul XX, când transformări repetate au
afectat viaţa socială, politică şi culturală.
În Banat, Transilvania şi Dobrogea s-a acumulat o experienţă intelectuală foarte
bogată.Activitatea de cercetare în domeniul interculturalităţii în România are ca obiectiv
producerea unor concepte şi cunoştinţe mai precise şi clare în vederea oferirii unor argumente
mai bune pentru practicile sociale şi politice din domeniul drepturilor omului în Europa de sud-
est.Deseori ne punem întrebarea cum îi putem stimula pe copii, cum îi putem motiva pentru a
deveni cetăţeni responsabili şi creativi dacă nu tocmai prin calitatea relaţiei pedgogice a cărei
bogăţie este dimensiunea ei interculturală.
Şcoala are misiunea de a permite fiecărui copil să crească, să-şi dezvolte spiritul, corpul
şi inima, deci inteligenţa, sensibilitatea, creativitatea; să permită copiilor să înveţe să trăiască
împreună, unii cu alţii, cu persoane diferite, să-şi poată ocupa progresiv locul în societate, să
poată deveni cetăţeni activi.
Interculturalitatea este înainte de orice respectul diferenţelor. Cadrele didactice sunt
garanţii acestor rigori ale spiritului care veghează asupra diferenţelor, pentru a învăţa, a cunoaşte
şi a înţelege ceea ce ne leagă, ceea ce ne face asemănători, ceea ce ne apropie.
,,Voi sărbătoriţi într-un fel, la noi e diferit”
Suntem diferiţi, dar nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt, cu toţii avem un
potenţial valoric egal. Toţi avem o cultură asemănătoare dar în acelaşi timp şi culturi diferite.
Acestea ţin de religiile noastre, de grupul nostru etnic, de valorile politice, sociale, de familiile
noastre.Unica posibilitate ca oamenii să devină solidari este recunoaşterea şi estimarea acestor
diferenţe şi similitudini.
,, Orice societate depinde, atât în ceea ce priveşte existenţa sa, cât şi dezvoltarea ei, de
un echilibru între afirmarea de sine a individului şi interesul colectiv.Realizarea acestui echilibru
duce la o conştiinţă crescută a libertăţii interioare şi constituie baza unui sentiment de identitate şi
de respect de sine, de respect al celuilalt.” ( Le coeur conscient- Bruno Bettelheim)
Pentru cadrele didactice este esenţial să creeze relaţii pozitive în interacţiunea dintre
semeni, să favorizeze dezvoltarea persoanei cât şi a relaţiilor constructive în grup, pentru a trăi
sentimentul propriei identităţi.
Venind din culturi diferite avem şansa să ne integrăm într-o societate diferită,
multiculturală, care favorizează sentimentul de a fi în realitatea cotodiană, o individualitate care
nu seamănă cu nimeni şi nimic.
Cunoaşterea şi înţelegerea celuilalt este un proces progresiv şi complex.Primele
contacte intre oamenii de culturi diferite sunt însoţite de sentimentul de insecuritate, de frică, de
adversitate deschisă faţă de celălalt.
Datorită învăţării relaţionale, pe măsură ce contactele devin frecvente,
indispensabile(datorită unor circumstanţe, locuri de muncă, etc) acceptarea şi înţelegerea celuilalt
devin comportamente de bun simţ.
Într-o lucrare editată de Consiliul Europei se arată că„ abordarea interculturală este o
nouă metodologie ce caută să integreze, in interogaţia asupra spaţiului educaţional, datele
psihologiei, antropologiei, ştiinţelor sociale, poşiticii, culturii, istoriei”( Antonio Perotti)
 În învăţământ, culturile se cer a fi studiate intr-o manieră comparativă şi
complementară.Efortul de aplicare a tezelor educaţiei interculturale este mai dificil decât cel de
teoretizare, apărând fel de fel de întrebări cum ar fi să se valorifice pedagogic diferenţele
culturale, când trebuie să începi şi cum să menţii un echolibru între respectarea specificităţii
fiecăruia şi evitarea etichetărilor, al accentuării diferenţelor.
În grădiniţă, încă de la vârsta premergătoare scolarităţii, copiii dscoperă treptat
diferenţele şi asemănările inrercategoriale:
- la 2-3 ani fac distincţia dintre sine şi ceilalţi, îşi dezvoltă identitatea de sex, învaţă
culorile şi încep să le asocieze culorii pielii;
- la 3 ani observă diferenţele rasiale şi în perspectivă vor fi influenţaţi de normele sociale;
- la 4-5 ani copiii dau semne de înţelegere asupra diferenţelor rasiale existente;
- la 5 ani încep să se identifice cu alţii şi să se recunoască pe sine ca fiind o parte a
grupului;
- între 5 şi 7 ani aprecierea adultului îi determină imaginea despre performanţele sale,
locului în grup şi diferenţelor sale faţă de ceilalţi.
Diferenţele dintre copii, culturi, stiluri de viaţă şi de învăţare, dintre componente, sunt
fireşti, pozitive.De accea ei nu trebuie forţaţi să devină copii ale unui model predefinit.
Interculturalitatea este o componentă a realităţii zilnice din grădiniţă.Tot modul de
învăţare din grădiniţă este organizat din perspectivă interculturală, permiţând învăţarea prin
colaborare, comunicare şi nicidecum de marginalizare a unor copii.Drschiderea spaţiului
grădiniţei către comunitate şi specificul ei, organizarea unor întâlniri, excursii, serbări cu specific
intercultural dar nu în detrimentul majorităţii, urmareşte realizarea obiectivelor de egalizare a
şanselor în educaţie.
E.Cory, în studiul,,Talking about differences children notice”( a vorbi despre
diferenţele pe care le observă copiii), sugerează:
- răspundeţi prompt întrebărilor copiilor , dacă ocolim răspunsurile , aceştia vor deduce că
ceva nu este bine în ceea ce priveşte întrebarea sau persoana la care se referă aceasta;
- răspunsurile să fie simple, legate de experienţa copiilor şi nivelul lor de cunoaştere;
- introduceţi diferenţele prin asemănări: toţi oamenii râd, plâng, se bucură, numai că există
maniere diferite de manifestare.
Această lucrare prezintă succint o sinteză de elemente comune ale popoarelor şi
culturilor precum şi a costumelor tradiţionale din Dobrogea care au traversat şi au rămas în acest
spaţiu mioritic.
Trăsătura caracteristică a acestei regiuni este faptul că alături de populaţia românească-
cuprinzând în acest grup şi pe macedo-români- se găsesc şi patru minorităţi naţionale: lipoveni,
bulgari,turci şi tătari, care alcătuiesc grupuri etnice deosebite.Diferite prin limbă, obiceiuri,
ocupaţii şi port, aceste grupuri etnice amintesc despre trecutul istoric al regiunii.Ele păstrează
aspectele unui specific etnic caracteristic originii sale. Elementele vechi apar în croiala diferitelor
articole de port şi în special la costumul de sărbătoare.
Materialele de lână, mătase şi bumbac, fireturile din aur şi argint, compunerea
costumului şi compoziţia ornamentală, deosebesc puternic creaţiile acestor minorităţi de cele din
restul ţării.Ieşirea Dobrogei din cadrul vechiului Imperiu Otoman a dus la slăbirea legăturilor
grupului turco-tătar local cu populaţia turcească dic Asia mică.Odată cu aceasta, materialele
orientale care intrau în componenţa vechiului costum popular, au devenit din ce în ce mai rare.
Mătăsurile vărgate , ţesăturile luxoase ca brocartul şi atlazul, cordoanele cu filigran de argint,
mărgelele şi sidefurile sau pâsla fină au început să fie tot mai puţin întrebuinţate.Integrarea în
grupul majoritar al populaţiei locale a contribuit la părăsirea vechiului costum caracteristic.
Astăzi, acest costum se păstrează în lăzile bătrâneşti, fiind folosit doar la manifestări
artistice.Semnificaţia sa socială aproape a dispărut, el având astăzi, mai ales un interes
documentar.Şalvarii din stambă sunt purtaţi azi doar de femeile în vârstă, în schimb feregeaua
purtată pe cap de turcoaice s-a purtat intr-o oarecare măsură, fiind legată de religie.Bătrînii mai
poartă şalvari, brâu şi fes de culoare albă, din lână nevopsită.
 Lipovenii constituie grupa de populaţie cel mai puternic încadrată în economia de
schimb, implicând o vie circulaţie a mărfurilor, datorită ocupaţiei lor principale: pescuitul şi în
trecut comercializarea peştelui.Această situaţie nu a rămas fără urmări în ceea ce priveşte
aspectele artei populare. Puternicul schimb de mărfuri şi de bani ducând la dispariţia timpurie a
industriei casnice textile, a determinat transformarea portului şi a ţesăturilor de casă.Interiorul
lipovenesc, în general, este lipsit de textile autentice lipoveneşti, ţoalele, cergile şi rarele ştergare
ce se întâlnesc, fiind ţesute de româncele şi bulgăroaicele din satele vecine.Excepţie fac doar
diferitele soiuri de perdeluţe( pilina) lucrate de lipovence cu multă măiestrie din pânză albă, cu
care îmbrobodesc colţul cu icoane, le pun la fereastră sau acoperă hainele din cuier.
Singurul grup de populaţie dobrogeană care are un costum păstrat în toate elementele
sale este cel macedonean. Având o coeziune socială extrem deputernică şi o îndeletnicire diferită
de cea a restului populaţiei , anume păstoritul care îi furnizează lâna, materie primă esenţială,
macedonenii au păstrat un costum ce prezintă forme noi , derivate din elementele lui tradiţionale.
Trăsătura dominantă a costumului este culoarea întunecată din lână albastru închis
sau negru.Ornamentele din găetane şi din alesături lucrate la război au aceleaşi culori simple:
roşu-închis, albastru- închis, galben, roşu şi foarte puţin verde.Fireturile din argint luminează intr-
o oarecare măsură întunecimea costumului.
Didactica contemporană promovează concepte şi atitudini educaţionale noi, menite
să determine forme variate de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copiilor.
Parteneriatul educaţional este un astfel de concept care devine tot mai prezent în
relaţiile de colaborare ce se stabilesc între unităţi de învăţământ, între acestea şi diferite segmente
ale societăţii.Iniţierea şi derularea de activităţi în parteneriat reprezintă o provocare pentru
educatorul de astăzi, necesitând multă creativitate în concepere, dinamism în derulare,
responsabilitate în monitorizare, flexibilitate în luarea deciziilor.
Are loc o schimbare în relaţia biunivocă educator-educat, copilul fiind implicat în
conducerea democratică, el putând să facă alegeri şi să hotărască cât, cum, când se implică, în
funcţie de posibilităţile individuale, se obişnuieşte cu o varietate de modalităţi de acţiune.
Alegând o temă cu rol însemnat în educarea interculturală a preşcolarilor, am
considerat ca-i putem valorifica mai bine oportunităţile căutându-ne un partener care să aibe
aceleaşi obiective inerculturale ca şi noi şi cu care să putem desfăşura activităţi comune.Aşa a
luat fiinţă parteneriatul cu grădiniţa ON Roboţel din Constanţa.
Împreună cu educatoarele de la grădiniţa parteneră, am stabilit obiectivele
proiectului, ţinând cont de specificitatea fiecărui partener.

Obiective educaţionale

- educarea şi formarea interculturală a copiilor

- familiarizarea cu modul de derulare a unei corespondenţe cu copiii din altă localitate
- pregătirea copiilor în sensul dezvoltării personale şi a inserţiei în comunitate
- necesitatea cunoaşterii, valorilor culturale ale diferitelor etnii
- satisfacerea unor nevoi comunitare specifice educaţiei

Tor împreună am elaborat şi un plan de activităţi. Punând în balanţă intenţiile cu

finalităţile putem aprecia că acest parteneriat educaţional a reprezentat o intervenţie benefică în
viaţa copiilor. El poate continua cu etape noi vizând cunoaşterea unor aspecte reprezentative din
ţară, din Europa..........din lume!
GRĂDINIŢA ON GRĂDINIŢA ON ROBOŢEL
TOPRAISAR CONSTANTA

TEMA PROIECTULUI: ,,Tradiţii şi obiceiuri populare’’

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

-îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ;

-educarea şi formarea multiculturala a copiilor;
-implicarea activă a familiei în activităţile desfăşurate în grădiniţă;
-stabilirea de relaţii de prietenie între copiii aparţinând diferitelor etnii.

ARGUMENT: Proiectul a fost iniţiat din necesitatea cunoaşterii obiceiurilor,a muzicii şi

dansurilor specifice fiecărei culturi precum şi a cultivării toleranţei între etnii ştiut fiind faptul că
Dobrogea este un model al interculturalităţii şi a convieţuirii paşnice între toate culturile.

RESURSE UMANE IMPLICATE IN PROIECT:

-copiii celor două grădiniţe;

-părinţi;
-educatoare;
-reprezentanţi ai comunităţii locale

RESURSE DE SPATIU: -localurile celor două grădiniţe,

-localul căminului cultural din Topraisar

ACŢIUNI CONCRETE: Acţiunea se desfăşoară la nivelul tuturor grupelor celor două grădiniţe
şi va demara cu un schimb de lucrări ale copiilor celor două instituţii.Tema proiectului va fi
aprofundată întâi în cadrul activităţilor instructiv-educative din cele doua unitati preşcolare.Li se
vor transmite copiilor cunoştinţe despre apartenenţa la o anumită etnie,despre obiceiurile şi
valorile culturale specifice propriei etnii,despre necesitatea cunoaşterii valorilor altor culturi şi a
înţelegerii şi respectării acestora.Se vor organiza activităţi de cultivare a toleranţei faţă de cei de
altă cultură şi religie.Vor avea loc schimburi de lucrări între copiii celor două grădiniţe iar
evaluarea parţială a activităţii va avea loc în ,,Săptămâna diversităţii”şi va consta într-un
spectacol susţinut de către grupele celor două grădiniţe participante la proiect unde vor fi invitaţi
şi reprezentanţi ai comunităţii locale aparţinând diferitelor etnii.
 INVENTAR DE ACTIVITĂŢI:

-JOC DE ROL-,,De-a bucătarii’’-prepararea unor produse specifice bucătăriei

româneşti,turceşti,macedoneşti;

-EDUCAŢIE FIZICĂ -Dans dobrogean

-Dans turcesc
-Dans macedonesc

-EDUCAŢIE MUZICALĂ-Audiţie-cântece populare specifice celor trei etnii;

-EDUCAŢIE ARTISTICO-PLASTICĂ-Desen ,,Prietenul meu’’;

- EDUCAŢIE MORALĂ- expoziţie - ,,Din cufărul bunicii”

EVALUARE PARŢIALĂ:Activitate comună între preşcolarii celor două gradiniţe,desfaşurată

la Grădiniţa ON Topraisar , sub genericul ,,Împreună îl aşteptăm pe Moş Crăciun’’.

EVALUARE FINALĂ:Activitate comună între formaţiile reprezentative ale celor două grădinite
desfăşurată sub genericul,,Am legat o prietenie’’şi care va avea ca acţiuni:
- Şezătoare ,,Diferiţi dar asemănători”
-Parada costumelor populare;
-Dansuri populare aparţinând etniilor implicate în proiect.
Costum turcesc

Costum tătărăsc
Costum macedonesc

Costum românesc
Cusături şi ceramică macedonească

Scoarţe româneşti
Cusături turceşti

Obiecte de gospodărie turceşti

Cusături turceşti şi tătărăşti
Din cufărul bunicii.............
Din cufărul bunicii......
Dans turcesc
Dans turcesc
Dans românesc