Facu

ltatea de Drept și Științe Administrative

REFERAT
TEMA 4: Jurisdicţiile administrative

Student: Mihai Elvis-Ionuț

Specializare: Poliția Locală, An. II, Gr. 2

Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2
Suceava 2022

Cuprins:

1. Semnnificatie:…………………………………………………………………………..

2. Evoluţie reglementărilor:..........................................................................................

3.  Dispoziţii actuale constituţionale şi

legale:..............................................................

4. Analiza celor mai relevante proceduri jurisdicționale aplicabile în

prezent:........

5. Delimitarea jurisdicției administrative de procedurile administrative

prealabile:....

1
Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2

Jurisdicțiile Administrative

I. Introducere

Contencios administrativ - activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios

administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi
este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a
unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din
refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim1;

I. Semnificație

I.1. Determinari terminologice

Dupa intrarea in vigoare a Constitutiei Romaniei din 1991 s-a pus problema daca “se
mai poate vorbi despre jurisdictii administrative”2.

Au existat autori care au pretins ca noua lege fundamentala a Romaniei nu mai

recunoaste aceasta institutie, care ar fi devenit astfel implicit caduca si ca singura activitate de
jurisdictie pe care o recunoaste Constitutia este cea realizata de inalta Curte de Casatie si
Justitie si de celelalte instante judecatoresti, in baza articolului 126.

In prezent, o asemenea problema nu se mai poate pune, avand in vedere ca prin

Constitutia revizuita si republicata, jurisdictiile administrative speciale sunt recunoscute
in mod expres.

Se impune insa clarificat raportul dintre jurisdictie si justitie, deoarece intre termenul

de jurisdictie si cel de justitie nu exista identitate.
1
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/139808, accesată la data de 20.04.2022, 17:23
2
https://www.creeaza.com/legislatie/administratie/JURISDICTIA-ADMINISTRATIVA-SI-495.php, acceasată la
data de 20.04.2022, 1733

2
Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2
Jurisdictia, in acceptiunea lato sensu, credem ca poate fi definita ca o activitate de
solutionare a unor litigii ivite in viata publica sau privata, dupa o procedura asemanatoare
celei judecatoresti si in urma careia se da o solutie motivata.

In functie de autoritatea publica in a carei competenta intra solutionarea litigiului

respectiv, putem identifica mai multe tipuri de jurisdictii:

jurisdictie constitutionala, exercitata prin Curtea Constitutionala, singura

autoritate speciala si specializata de jurisdictie constitutionala din Romania, dupa cum
proclama expres art. 1 din Legea nr. 47/1992, cu modificarile ulterioare;

jurisdictie judiciara sau justitie, realizata, in conformitate cu art.l26 din

Constitutie, de inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante stabilite de lege.

Constatam astfel ca intre termenii de jurisdictie, pe de o parte, si justitie, pe de alta

parte, exista o relatie de la intreg la parte, sau, in termenii logicii formale, de la genul proxim
la diferenta specifica.

Justitia  este specie, iar jurisdictia este genul. Jurisdictie administrativa, realizata

prin intermediul unor organe administrative cu atributii jurisdictionale.

I.2. Definitia si trasaturile jurisdictiei administrative si ale

actului administrativ jurisdictional

Jurisdictia administrativa  reprezinta un tip special de jurisdictie, infaptuita de

organe de natura administrativa, care sunt investite cu atributii jurisdictionale.

Doctrina o defineste prin raportare la cateva elemente de baza care ii determina

specificitatea si anume:

a) din punctul de vedere al obiectului, ea reprezinta o solutionare a unei “cai de atac“;

b) din punctul de vedere al procedurii, regasim principii specifice procedurii
judiciare si anume: posibilitatea partilor de a fi ascultate de instanta (ambele sau cel
putin una din ele), posibilitatea de a fi reprezentate, contradictorialitatea si
independenta partilor;

3
Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2
c) din punctul de vedere al rezultatului, specific jurisdictiei administrative este faptul
ca din ea rezulta o hotarare motivata, ca natura juridica un act administrativ cu
atributii jurisdictionale.

Cumuland toate aceste note definitorii, vom defini jurisdictia administrativa ca

fiind activitatea de solutionare a unui litigiu administrativ, dupa norme procedurale
specifice procedurii judiciare, in urma careia rezulta un act administrativ cu caracter
jurisdictional.

Prin art.21 alin.(4) din Constitutie, introdus in urma revizuirii, jurisdictiile speciale
administrative sunt recunoscute, dar se proclama caracterul lor facultativ si gratuit. Prin acest
text, s-a urmarit sa se inlature abuzurile administratiei. Au fost adoptate reglementari dupa
1990, cum ar fi Legea nr. 105/1997, prin care se impuneau, cum se exprima plastic profesorul
Iorgovan, doua praguri  de cai administrativ jurisdictionale, una la nivelul directiilor judetene
si alta la nivelul Ministerului Finantelor, fiecare dintre acestea impunand plata unor taxe de
timbru inrobitoare care, daca nu erau achitate, atrageau respingerea plangerii de catre organul
administrativ jurisdictional. In acest fel, “jurisdictia administrativa conditiona puterea
judecatoreasca“ situatia care trebuia si a fost eliminata prin textul revizuit al articolului 21
alin. (4).

Atributii jurisdictionale sunt conferite unei autoritati administrative prin lege, iar acest

lucru se realizeaza fie expres, fie in mod implicit, prin reglementarea unei proceduri care sa
poata fi calificata ca „procedura administrativ jurisdictionala.

I.3. Actul administrativ jurisdictional

Actul adoptat in cadrul unei activitati de jurisdictie administrativa poarta denumirea

de act administrativ jurisdictional. Actuala lege a contenciosului administrativ ofera pentru
prima data o definitie acestui tip de act, care reprezinta, potrivit articolului 2 alin (1) litera
d), actul emis de o autoritate administrativa investita, prin lege organica, cu atributii de
jurisdictie administrativa speciala.

In ceea ce ne priveste, definim actul administrativ jurisdictional ca fiind acel act

administrativ tipic emis de un organ al administratiei publice investit prin lege cu

4
Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2
atributii jurisdictionale, prin care se solutioneaza cu putere de adevar legal un litigiu din
sfera administratiei active, dupa principii specifice procedurii judiciare.

Din definitie desprindem urmatoarele trasaturi ale actului

administrativ:

 este un act administrativ tipic din punctul de vedere al organului de la care emana,

care este un organ al administratiei publice investit prin lege cu rezolvarea unor
litigii;
 este adoptat ca urmare a rezolvarii unui conflict juridic nascut intre doua sau mai
multe persoane fizice sau juridice, acestea din urma fiind de drept public sau de drept
privat;
 referindu-se la un litigiu determinat, actul are caracter individual;
 litigiul se solutioneaza cu forta de adevar legal, aceasta trasatura apropiind actul
administrativ jurisdictional de hotararile pronuntate de instantele judecatoresti;
 stabilitatea mai mare de care se bucura si in baza careia este exceptat de la principiul
revocabilitatii actelor administrative, dar care nu este identica stabilitatii de care se
bucura actele puterii judecatoresti;
 procedura dupa care se elibereaza este similara procedurii judiciare, in ea se regasesc
principii comune acesteia si anume: contradictorialitatea, independenta, posibilitatea
partilor de a fi reprezentate de un aparator; obligatia motivarii actului, care il apropie
pe acesta de sentintele instantelor judiciare.

II. Evoluţie reglementărilor

Stabilirea caracterului facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative pe calea unei

dispoziţii constituţionale exprese a reprezentat o conduită normativă neobişnuită şi inadecvată
în egală măsură.

Neobişnuită, pentru că, de regulă, o chestiune eminamente tehnică – aşa cum este şi
cea a caracterului facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative – nu ar trebui să facă
obiectul unei reglementări de rang constituţional.

Inadecvată, întrucât ea l-a obligat pe legiuitorul ordinar să fie extrem de prudent în mai
institui astfel de jurisdicţii şi, mai mult decât atât, l-a împins câteodată la a califica în mod

5
Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2
expres anumite căi administrative de atac (în chiar conţinutul actelor normative prin care
acestea erau instituite) drept nejurisdicţionale, aspect pe care îl apreciem ca frizând logica
juridică.

Dincolo însă de aceste prealabile observaţii, un lucru rămâne clar: în anumite situaţii,
jurisdicţiile speciale administrative nu pot fi ocolite de către particularul interesat;

-fie pentru că o procedură de administraţie publică activă, pusă în mişcare prin

promovarea de către o anumită persoană a unei cereri, se jurisdicţionalizează, urmare a
intervenţiei în respectiva procedură a unui terţ care are interes în paralizarea cererii respective;

-fie pentru că sesizarea unui organ jurisdicţional al administraţiei publice se poate face
numai de către o altă autoritate administrativă;

-fie, în sfârşit, pentru că particularul este interesat în blocarea unei operaţiuni

administrative, pusă în curgere de un organ administrativ şi, pentru a atinge acest rezultat, el,
particularul, este obligat prin lege să apeleze la serviciul de mediere al unui alt astfel de organ.

III.  Dispoziţii actuale constituţionale şi legale

IV. Analiza celor mai relevante proceduri jurisdicționale aplicabile

în prezent

Legea 554/2004, art.6 alin. (3)

In situatia in care legea prevede posibilitatea atacarii unui act administrativ si in cadrul
unei jurisdictii speciale administrative, iar partea opteaza pentru aceasta cale, ea este datoare
fie sa parcurga integral procedura speciala, fie daca hotaraste sa renunte la aceasta procedura,
sa notifice intentia sa, in prealabil, organului administrativ jurisdictional. In caz contrar,
cererea adresata instantei de contencios, va fi respinsa ca prematura.

Analiza unei proceduri relevante jurisdicționale:

6
Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2
S.C.”PMH” SRL Constanta a chemat in judecata Ministerul Finantelor Publice –
Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Directia Generala a Finantelor Publice
Constanta, solicitand anularea actului administrativ fiscal nr.1738 din 19 ianuarie 2005,
precum si a titlurilor executorii nr.1223-1236 din 7 februarie 2005, prin care s-au stabilit in
sarcina societatii obligatii fiscale de 9.651.616.539 ROL reprezentand majorari si penalitati de
intarziere aferente sumelor amanate la plata in baza conventiilor nr.24/2002 si respectiv
nr.21/2002, aratand ca a respectat intocmai graficele de esalonare la plata stabilite in baza
celor doua conventii, astfel incat urma sa beneficieze de reducerea cu 50% si respectiv 75% a
majorarilor si penalitatilor de intarziere aferente obligatiilor restante catre bugetul de stat,
respectiv catre bugetul asigurarilor sociale de stat, astfel cum era stabilit in conventii .

A mai aratat ca in urma intrarii in vigoare a OG nr.94/2004, aprobata prin Legea

507/2004, indeplineste conditiile pentru a beneficia la 31 decembrie 2004 de scutirea la plata
majorarilor si penalitatilor de intarziere amanate la plata prin cele doua conventii, astfel incat
actul administrativ fiscal din 19 ianuarie 2005 a fost intocmit printr-o interpretare eronata a
prevederilor ordonantei.

Prin sentinta civila nr.181 din 20 aprilie 2005, Curtea de Apel Constanta – Sectia
comerciala, maritima si fluviala, contencios administrativ si fiscal a respins ca nefondata
exceptia privind prematuritatea actului, invocata de parat, si a admis in parte actiunea, in
sensul anularii actului administrativ-fiscal nr.1738 din 19 ianuarie 2005 si al titlurilor
executorii nr.1223 – 1236 din 7 februarie 2005.

Instanta a retinut ca, in raport de norma speciala prevazuta de art.174 alin.1 Cod
procedura fiscala, societatea nu era obligata sa epuizeze procedura administrativa de
contestare, avand dreptul de a se adresa instantei de judecata in vederea realizarii dreptului
sau si ca reclamanta a respectat prevederile celor doua conventii incheiate privind conditiile
de acordare a inlesnirilor si graficele de esalonare la plata, astfel incat nu se justifica stabilirea
majorarilor si penalitatilor de intarziere consemnate in actul administrativ fiscal intocmit la 19
ianuarie 2005.

Directia Generala a Finantelor Publice Constanta si Ministerul Finantelor Publice –

Agentia Nationala de Administrare Fiscala au declarat recurs invocand gresita respingere a
exceptiei prematuritatii actiunii, in raport de imprejurarea ca reclamanta a formulat contestatie
administrativa impotriva actului fiscal, dupa care, fara a astepta epuizarea caii administrative

7
Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2
de atac, prin emiterea unei decizii de catre Ministerul Finantelor Publice - Agentia Nationala
de Administrare Fiscala, s-a adresat direct instantei, care a dispus anularea actului atacat.

Pe fondul litigiului, recurentii au aratat ca adresa nr.1738 din 19 ianuarie 2005, a carei
anulare s-a dispus, nu indeplineste conditiile pentru a fi considerata un act administrativ de
autoritate, intrucat prin acea adresa, societatea a fost doar instiintata ca urmeaza sa achite
obligatiile bugetare restante, actul fiind asadar, doar o instiintare de plata, conform art.136
Cod procedura fiscala, urmata de emiterea titlurilor executorii.

Recursul este fondat.

Astfel, reclamanta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.21 alin.4 din Constitutie,
potrivit carora jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite si pe prevederile
art.174 alin.1 Cod proc. fisc, conform carora contestatia administrativa impotriva actelor
fiscale nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale, in
conditiile legii.

Instanta de fond a retinut in mod justificat ca procedura administrativa de solutionare a

contestatiei formulate impotriva actelor administrative fiscale nu are caracter obligatoriu.

In cauza insa, reclamanta a urmat aceasta procedura, formuland contestatie

administrativa, inregistrata sub nr.11232 din 23 februarie 2005, ce a fost transmisa
Ministerului Finantelor Publice –Directia Generala Solutionare Contestatii, ca organ
administrativ jurisdictional competent sa emita decizie potrivit art.178 alin.1 lit.c Cod proc
fisc.

Reclamanta nu a asteptat insa epuizarea procedurii administrative, adresandu-se

ulterior cu actiune instantei de contencios administrativ, cerere in care a invocat si dispozitiile
Legii nr.554/2004.

Prevederile legii contenciosului administrativ vin in completarea dispozitiilor Codului

de procedura fiscala care reglementeaza jurisdictia administrativa speciala, in art.6 alin.3 din
Legea 554/2004 prevazandu-se posibilitatea pentru partea care a optat pentru aceasta
jurisdictie sa renunte la calea administrativ-jurisdictionala, caz in care va notifica intentia sa
organului administrativ - jurisdictional sesizat, ce va emite o decizie care sa ateste aceasta
imprejurare.

8
Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2
Reclamanta nu s-a conformat insa acestor dispozitii, sesizand instanta de contencios
administrativ fara a notifica acest fapt Ministerului Finantelor Publice ce fusese deja sesizat
cu solutionarea procedurii administrative de contestare a actului administrativ fiscal.

Si in ipoteza in care reclamanta, prin contestatia adresata Ministerului Finantelor

Publice, a inteles sa opteze pentru efectuarea recursului administrativ prevazut de art.7 alin.2
din Legea 554/2004, avea dreptul de a sesiza instanta de judecata de-abia dupa primirea
raspunsului sau dupa expirarea termenului de raspuns, ceea ce nu s-a intamplat.

In consecinta, critica privind neefectuarea procedurii prealabile este intemeiata, motiv

pentru care Curtea, admitand recursul declarat de parati, a casat sentinta si a respins actiunea
ca prematur introdusa.

V. Delimitarea jurisdicției administrative de procedurile

administrative prealabile

În contextul legislativ contemporan, abordarea analitică a unei instituţii precum cea a

„jurisdicţiilor speciale administrative” poate părea un demers pe cât de riscant, pe atât de lipsit
de utilitate. În fond şi la urma urmei, conţinutul art. 21 alin. (4) teza I din Constituţia
României – text potrivit căruia „Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative (…)” – îl
poate descuraja pe orice autor cât de cât conştient de menirea pe care o are în siajul unei
cercetări ştiinţifi ce dedicate: aceea de a furniza, unor probleme ridicate, soluţii viabile,
aplicabile în viaţa de zi cu zi a practicii aferente domeniului ştiinţifi c abordat.

La ce poate folosi o monografi e consacrată jurisdicţiilor speciale administrative atâta

timp cât aceste forme de control al activităţii structurilor instituţionale ale Executivului sunt –
potrivit Legii noastre fundamentale – facultative, putând fi ocolite de către cel care este
interesat în reformarea sau, după caz, în desfi inţarea unui act administrativ şi care se poate
adresa, în acelaşi scop, direct instanţelor judecătoreşti?

1. --imp--https://drept.uvt.ro/administrare/files/1481042436-
cristian-clipa.pdf

9
Mihai Elvis - Ionuț
Poliție Locală, II, Gr 2
2. --imp--https://www.ujmag.ro/drept/drept-administrativ/
organe-si-proceduri-administrativ-jurisdictionale/rasfoire/

3. https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/court-of-
justice-14-2017/ro/

4. http://www.avocati-romania.com/articole/jurisdictie-
administrativa-speciala-31

10