Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Drept
Specializarea Drept

ACTUL ADMINISTRATIV ȘI EFECTELE

SALE
Drept administrativ

Autor: Ioniță Elena Bianca, grupa 3

Profesori coordonatori: Șaramet Oana

Manea Laura

BRAȘOV
2019
 Introducere

Actul administrativ este de o importanță deosebită fiind forma prin care administrația
publică își duce la bun sfârșit sarcinile. Am ales această temă deoarece, în opinia mea, actul
administrativ reprezintă piatra de temelie a întregului sistem administrativ. Prin intermediul
acestuia sunt realizate scopurile de executare și de executare în concret a legii.

Actul administrativ - definiție și caracteristici

Actul administrativ este văzut că una dintre principalele forme prin care administrația
publică își îndeplinește scopurile, fiind cea mai importantă din punct de vedere juridic.
Actul administrativ reprezintă manifestrea unilaterală și expresă de voință care emană de
la autoritățile administrative acestea prin care se nasc drepturi și obligații corelative.
În lucrarea ,,Tratat de drept administrativ'', se definește dreptul administrativ ca fiind
,,acea formă juridică principală a activitătii organelor administrației publice, care constă într-o
manifestare unilaterală expresă de vointă de a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și
obligații , în realizarea puterii publice , sub controlul principal de legalitate al instanțelor
judecătoresti''. 1
Legea 554/2004, actualizată 2019 a Contenciosului Administrativ definește în Capitolul 1,
art.2, alin c) actul administrativ drept ,,actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis
de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a
executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice''.
Unele caracteristici ale acestuia pot fi desprinse din definiție, cum ar fi:
 are caracter juridic deoarece dă naștere, modifică sau stinge un raport juridic
administrative;
 provine dintr-o manifestarea unilaterală de voințe, respectiv cea publică – dreptul
administrativ fiind parte din ramură dreptului public, drepturile și obligațiile ce se
nasc sunt, cum este și logic înțeles, rezultatul unei singure manifestări de voință.
Alte caracteristici ale actului administrativ sunt:
 actul administrativ are la bază o triplă prezumpție: prezumptia de legalitate,
prezumptia de autenticitate și prezumptia de veridicitate. Toate cele trei au un
caracter relativ;

1
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Volumul II, Ediţia aIVa, Editura All Beck, Bucureşti, 2005

1
  executarea acestuia este din oficiu, având caracter obligatoriu – principiul
execution ex officio, cu alte cuvinte actul administrativ este el însuși un titlu
executoriu, nefiind necesară autorizarea unui alt organ pentru a fi pus în executare
deoarece acesta ajută la executarea legii, fiind elaborat în acest sens.
 actele administrative sunt guvernate de Constituție și de Legea Contenciosului
Administrativ, ele având un regim juridic specific numit și regim de drept
administrative.

Clasificarea actelor administrative

Actele administrative se clasifică și sunt împărțite în mai multe categorii în funcție de unele
criterii cum ar fi: după obiectul reglementării, conduita prescrisă, gradul de generalitate, modul de
redactare, conținut și durata acțiunii.
1. DUPĂ NATURA JURIDICĂ, actele administrative se împart în:
 acte administrative de autoritate: emise de un serviciu
public, legislativ, executiv sau judecătoresc. Au ca scop
executarea legii prin nașterea, modificarea sau stingerea
unor raporturi juridice;

 acte de gestiune : privesc corecta gestionare a domeniului

statului sau unităților administrativ-teritoriale. Acestea sunt
încheiate de serviciile publice administrative cu persoane
fizice și persoane juridice;

 acte jurisdicționale: sunt emise de organele de jurisdicție

administrativă abilitate de lege. Au ca obiect soluționarea
confictelor născute între serviciile publice și particulari.

2. DUPĂ COMPETENȚA MATERIALĂ, actele administrative se împart în:

 acte administrative cu caracter general: emise de
autoritățile administrației publice care au competență
materială generală;

 acte administrative cu caracter special: emise de organele

administrației publice centrale de specialitate și de
autoritătile administrației publice locale de specialitate.

2
 3. DUPĂ COMPETENȚA TERITORIALĂ, actele administrative se împart în:
 acte administrative ce sunt emise de autoritățile publice
centrale: produc efecte pe întreb cuprinsul țării;

 acte administrative ce sunt emise de autoritățile publice

locale: produc efecte doar în limitele unității administrativ-
teritoriale emitente.

4. DUPĂ GRADUL DE ÎNTINDERE AL EFECTELOR JURIDICE, actele

administrative pot fi:
 acte administrative normative: ,,Actele administrative
normative sunt cele care cuprind reglementări de principiu
aplicabile la un număr nedeterminat de persoane.'' 2

 acte administrative individuale: creează, modifică sau

sting drepturi subiective și obligații pentru persoane
determinate.

Fiecare organ administrativ emite un anumit tip de acte adimistrative. Președintele

României emite decrete ce pot fi ori normative, ori individuale. Ordonanțele emise de Guvern au
caracter normativ. De asemenea, Guvernul emite și hotărâri care pot fi atât normative, cât și
individuale. Miniștrii, împreună cu alți conducători ale unor organe de specialitate emit
instrucțiuni, ce au caracter normativ, și ordine care au un caracter individual. Consiliile județene
și locale adopta hotărâri cu caracter atât individual, cât și normativ.

5. DUPĂ NATURA EFECTELOR JURIDICE PRODUSE, actele administrative se

împart în:
 acte administrative care acordă drepturi;

 acte administrative care constată existența unui

drept.

2
Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Editura Accent, Cluj Napoca, 2004, pg. 297

3
 6. DUPĂ PERIOADA DE TIMP ÎN CARE PRODUC EFECTE JURIDICE, actele
administrative se împart în:
 acte administrative cu caracter temporar: perioadă de
timp în care produc efecte juridice este special prevăzută
în conținutul lor;

 acte administrative cu caracter permanent.

Emiterea actului administrativ - formă și procedură

A emite înseamnă a promulga o lege. Pentru ca actul administrativ să fie emis în condiții
de legalitate și să poată produce efecte juridice acesta trebuie să îndeplinească unele condiții de
formă. Pentru a fi legal adoptat actul administrativ trece prin trei forme procedurale de emitere:
o forme procedurale anterioare emitereii acestuia: În conținutul acestora intră acordurile
și avizele. Avizele reprezintă puncte de vedere pe care organul emitent le cere altui organ,
,,opinii pe care un organ al administrației publice le solicită altui organ al administrației
publice, într-o problemă sau în mai multe probleme, pentru a se informa și pentru a decide
în cunostintă de cauză''.3
Avizele se împart în trei categorii:
a) cu caracter facultativ: în acest caz organul emitent nu este obligat nici să solitice avizul,
nici să țină cont de el;
b) cu catacter consultativ: în acest caz organul emitent este obligat să îl ceară, dar nu și să
țină cont de el;
c) cu caracter obligatoriu, avize conforme, care se caracterizează prin obligativitatea atât a
cererii lor, cât și a respectării lor.
Acordul reprezintă consimțământul pe care un organ public îl dă organului emitent al unui
document justificativ. Acesta este o condiție valabilitate și de legalitate. În funcție de momentul
când acesta este dat, acordul poate fi prealabil, concomitent sau ulterior emiterii actului.

o forme procedurale conocomintente emiterii acestuia: Formele procedurale

concomitente emiterii actului vizează funcționarea legală și adoptarea eficace a actelor
administrative. Dintre acestea enumerăm cvorumul, majoritatea cerută pentru votarea
actului, regula semnării și contrasemnării actului.

3
Tudor Drăganu, Actele de drept administrativ, Editura Știinţifică, Bucureşti, 1959,pg.121.

4
 o forme procedurale posterioare emiterii lui: au legătură directă cu producerea de efecte
de către actul juridic. Acestea sunt comunicarea și publicarea. Comunicarea vizează actele
administrative cu caracter individual ce produc efecte imediat ce au fost comunicte celor
interesați. Publicarea vizează atât actele cu caracter normativ, cât și actele cu caractr
indiviadul.
Forma actlui administrativ desemnează structura internă și externă a acestuia. Actele
administrative cu caracter individual pot îmbrăca atât formă scrisă, cât și formă orală, de exemplu
avertismentele4. Actele administrative cu caracter normativ îmbrăca întotdeauna forma scrisă.
Forma scrisă a acestuia este o contitie ad validitatem, nu ad probationem.

Efectele actului administrativ

Actele juridice administrative emise de autoritățile publice pentru realizarea puterii publice
sunt guvernate de principiul executării din oficiu. În cazul în care obligația ce rezultă din act nu
este îndeplinită de cel căruia îi este destinat actul, puterea publică poate apela la forța de
constrângere a statului pentru a determina destinatarul legii să o respecte. Actul administrativ are
prin el însuși un titlu executoriu.
Momentul de la care actul administrativ produce efecte juridice este cel al comunicării sau
publicării acestuia Pentru organul emitent actul juridic produce efecte încă din momentul adoptării
lui. Acesta trebuie să-l aducă la cunoștință celor interesați și îl poate revoca doar în condiții legale.
Ca principiu, actele administrative produc efecte pentru viitor și nu retroactiveaza. Însă
sunt unele categorii de acte care au un caracter retroactiv. De exemplu, actele administrative
declarative au caracter retroactiv. Prin ele se constată existența unor drepturi și obligații statuate
în alte acte acte emise anterior emiterii acestora. Tot ca principiu, actele administrative produc
efecte de la data comunicării sau publicării acestora. Excepție de la această regulă sunt actele care
intră în vigoare la o dată ulterioară aducerii acestora la cunoștință.
Modificarea actelor administrative înseamnă completarea unor dispositii ale actului,
redactarea lor într-o altă formă sau chiar schimbarea acestora. Modificarea actelor normative
individuale este realizabilă doar de organul administrativ emitent al primului act ce se vrea a fi
modificat, prin aceeași procedură în care a fost adoptată formă inițială. Modificarea actelor
normative poate fi făcută atât de organul emitent, cât și de un organ ierarhic superior. Modificarea
unui act administrativ poate fi parțială sau de esență și produce efecte administrative doar pentru
viitor. Efectele produse anterior rămân valabile.
Încetarea efectelor actelor juridice are loc când acestea sunt scoase din circuitul juridic.
Încetarea trebuie prevazuta, însă, în mod expres printr-un alt act administrativ emis de organul

4
O.G. 2/2001 art. 7, alin (1)

5
emitent, de către un organ juridic superior sau printr-o hotărâre judecătorească. Actul administrativ
poate fi abrogat, retractat, suspendat sau anulat. Acestea pot interveni și când obligația prevăzută
de lege nu poate fii îndeplinită dintr-o imposibilitate de executare obiectivă, un fel de cădere în
desuetudine.
Suspendarea înseamnă stoparea temporară a producerii efectelor juridice de către actele
administrative. Revocarea este operațiune juridică prin care organul emitent al unui act
administrativ sau un organ ierarhic superior desființează un act administrativ. Ea este un caz
particular al nulității, intervenind pentru toate condițiile de legalitate și de oportunitate. Anularea
actelora administrative este operațiunea juridică prin care un act juridic este desființat și încetează
să își mai producă efectele juridice.
Dacă un act administrativ apare în mod ilegal acesta este considerat a fi inefistent. În cazul
inexistenței actelor administrative nu operează prezumptia de legalitate, ilegalitatea lor fiind ușor
observabilă.

Jurisprudență

Obiectul speței este suspendarea executării unui act administrativ, respectiv executării unei
decizii. Partea pârâta este Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui. Se dorește
suspendarea atât a efectelor obligațiilor principale, cât și a obligațiilor accesorii. Fondul cererii
este reprezentat de art. 14, alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care prevede că ,, în cazuri bine
justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7 a autoritătii
publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună
suspendarea executării actului administrativ pană la pronunțarea instanței de fond.’’. De aici sunt
deduse două condiții, și anume: cea a cazului bine justificat și cea a pagubei iminente. A doua
condiție este realizată prin particularitățile situației deduse judecății, mai exact prin faptul că
organul fiscal a stabilit absolut netemeinic și nelegal obligații de plată suplimentare nedatorate. În
același timp, achitarea acestor obligații prin executarea deciziei de impunere ar crea pagube foarte
greu, dacă nu chiar imposibil de acoperit pentru situația financiară a societătii subscrise.
Pe parcursul procesului, au fost stabilite diferite cheltuieli de judecată în sarcins
reclamantei. Din conținutul deciziei de impunere rezultă că pentru estimarea prețurilor de transfer
s-a utilizat metoda marjei nete care implică calcularea marjei nete a profitului, obtinută de o
persoană în urma uneia sau mai multor tranzacții cu persoane afiliate și estimarea acestei marje pe
bază nivelului obținut de către aceeași persoană în tranzacții cu persoane independente sau pe baza
marjei‚ obținute în tranzacțiile comparabile efectuate de persoane independente. Metoda marjei
nete presupune efectuarea unei comparații între indicatorii financiari ai persoanelor afiliate și
aceiași indicatori ai persoanelor independente care activează în cadrul aceluiași domeniu de
activitate. Din întâmpinarea pârâtei rezult că reclamanta nu a prezentat un studiu de
comparabilitate din care să rezulte marjele de profit utilizate în documentarea prețurilor de
transfer, astfel că organul fiscal a analizat comparabilitatea la nivel național și european.

6
 Legea prevede posibilitatea luării măsurii suspendării numai dacă sunt îndeplinite
cumulativ trei condiții, respectiv sesizarea în condițiile art. 7, a autoritătii publice care a emis
actul, existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente . În spetă,
condiția sesizării cu plângere prealabilă a autoritătii emitente a fost indeplinită întrucât reclamata
a înregistrat o contestație nesoluționată. Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 1 alin. (1)
și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, pentru suspendarea executării
unui act administrativ, pe langă cerința inițierii procedurii administrative de anulare a actului
administrativ, aspect ce a fost dovedit de reclamantă, este necesar a fi întrunite cumulativ, alte
două condiții: cazul să fie bine justificat și paguba să fie iminentă. Din conținutul normei legale
evocate, ce se coroborează cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. s) și t) din Legea nr. 554/2004, dar și
a prevederilor cuprinse în Recomandarea nr. R(89)8 din 13 septembrie 1989 a Comitetului de
Miniștri al Consiliului Europei cu privire la protecția juridică provizorie în materie administrativă,
rezultă că, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune
grave, dificil de reparat, persoanelor particulare cointeresate de această decizie, instanța
judecătoreasca competentă poate să ia măsuri de protecție provizorii corespunzătoare, în limitele
competențelor sale, dar fără să influențeze în vreun fel soluția asupra fondului mai atunci când
există un argument juridic aparent valabil în raport cu elementele de legalitate ale actului
administrativ contestat. Prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul
administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind
el însuși titlu executoriu. Cazul bine justificat și iminența unei pagube trebuie analizate în funcție
de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pe baza imprejurărilor de fapt și de drept prezentate
de partea interesată( reclamantul); acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnarea
prezumției de legalitate și să facă verosimilă iminentă producerii unei pagube, în cazul particular
supus evaluării. Pot constitui cazuri temeinic justificate: emiterea unui act administrativ de către
un organ necompetent sau cu depăsirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor
dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea
importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ. în cauză se constată că nu
poate fi retinută vreo indoială serioasă cu privire la legalitatea deciziei contestate.
Verificând sumar aparența de legalitate se observă, contrar celor susținute de reclamantă,
că pârâta a explicat cum a ales metoda de stabilire a prețului de transfer, respectiv a metodei marjei
nete, a identificat societăti comparabile în plan național și la nivelul Uniunii( întrucât reclamanta
este o societate dintr-o tară membră a Uniunii). Nici nu se poate reține că nu sunt aplicate corect
în timp actele normative.
În cauză aparența de legalitate nu a fost inlăturată astfel că nu a fost indeplinită prima
condiție. În ceea ce privește condiția pagubei iminente măsura suspendării executării s-ar justifica
numai dacă actul în litigiu ar stabili în mod evident în sarcina reclamantei și ar produce un
prejudiciu greu de inlăturat în ipoteză anulării actului. În cauză reclamanta a depus în susținerea
prejudiciului creat un extras de pe registrul de salariați din care că în august 2018 reclamanta avea
un număr de 84 de salariați. Este adevărat că din cauza cuantumului ridicat al sumei există o
prezumție puternică că s-ar putea creă reclamantei o situație financiară greu de depăsit, insă, atâta
timp cât prima condiție nu este indeplinită, această situație nu mai prezintă relevantă în cauză.

7
 Pe cale de consecință instanța a respins cererea de suspendare a executării deciziei de
impunere. Menționez că sunt de accord cu decizia instanței.

Concluzii

În concluzie, actul administrativ este una dintre principalele căi prin care
administrația publică este realizată. Importanța lui este una deosebită fiind unul dintre cele
mai de seamă subiecte din cuprinsul dreptului administrativ.

8
 Bibliografie

1. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I şi II, ediţia a IVa, Editura
All Beck, Bucureşti, 2005;

2. Cristian Ionescu, Instituţii politice şi drept constituţional, Editura Juridică,

Bucureşti, 2004;

3. Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, Editura C. H. Beck, Bucureşti,

2008;

4. Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Editura Accent, cluj Napoca,

2004;

5. Verginia Vedinaş, Drept administrativ, ediţia a IIIa revăzută şi actualizată,

Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2007;

6. LEGEA 554/2004, Actualizata 2019, a contenciosului administrativ;

7. ORDONANŢĂ nr. 2 din 12 iulie 2001;

8. https://www.academia.edu/34689823/ACTUL_ADMINISTRATIV_1.1._Defi
nitia_si_trasaturile_actului_administrativ ;

9. https://www.academia.edu/13941762/Actul_administrativ_defini%C5%A3ie_
tr%C4%83s%C4%83turi_condi%C5%A3ii_de_valabilitate?auto=download ;

10. http://portal.just.ro/89/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=496 (Titlu:

suspendare executare act administrative / Tip speta: Sentinţă civilă / Numar
speta: 326/CA / Data speta: 14.08.2018 / Domeniu asociat :Acte ale autorităţilor
publice ) .