Asistență Managerială și Administrativă

Anul II, ID

ACTUL ADMINISTRATIV

Student: Țiganașu Georgiana

Anul 2023
 Cuprins

ASPECTE INTRODUCTIVE REFERITOARE LA ACTUL ADMINISTRATIV.......2

I. Definirea Actului Administrativ..................................................................................3

I.1  Trasaturile actului administrativ..........................................................................4

I.2 Actele administrative emise la cerere...................................................................6

II. Obiectivul Actului Administrativ..............................................................................7

Concluzii........................................................................................................................8

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................9

1
 ASPECTE INTRODUCTIVE REFERITOARE LA ACTUL
ADMINISTRATIV

Problema actelor juridice are multiple contingenţe cu toate ramurile dreptului. Este
firesc, de aceea, ca ea să preocupe nu numai fiecare ramură a dreptului în parte, ci să formeze
în acelaşi timp şi obiectul unor încercări de generalizare, în cadrul teoriei statului şi a
dreptului, a rezultatelor obţinute în diferite domenii juridice speciale de cercetare.

Nu se poate elabora o adevărata teorie a actelor juridice fără a se cerceta toate

ramurile dreptului, căci, aşa cum este şi firesc, orice analiză care s-ar mărgini la o singură
ramură de drept nu ar putea realiza o înţelegere a acestui fenomen în întregul său, nici să
stabilească o clasificare care să cuprindă şi să epuizeze toate cazurile particulare posibile,
rezultatele cercetărilor obţinute pentru o anumită ramură de drept putând fi contrazise de
realităţile proprii altei ramuri.

Din acest punct de vedere este necesar în special "să se dea o mai mare atenţie
problemei actelor juridice emise de organele puterii şi administraţiei de stat în cadrul
activităţii lor, pentru ca prin compararea rezultatelor obţinute în ramurile dreptului de stat şi
administrativ cu cele obţinute în dreptul civil, să se poată ajunge, în materia actelor juridice,
la generalizări, care să oglindească întreaga realitate".

În afara acestor acte juridice, organele administraţiei publice, în activitatea lor de

organizare a executării legii mai folosesc şi operaţiuni administrative care au şi ele o anumită
semnificaţie juridică ce trebuie cercetată. În ceea ce priveşte faptele materiale, acestea
neintrând în sfera juridicului decât în măsura incidenţelor normelor de drept.

2
 I. Definirea Actului Administrativ

Înțelegem prin act administrativ una din formele prin care administrația publică își
realizează misiunea și subliniem încă de la început, ca fiind cea mai importantă dintre
acestea, din punct de vedere juridic.
            În perioada postbelică, materia actelor juridice ale administrației era analizată sub
denumirea generică „actele puterii executive”, autorii de drept public distingând între actele
administrative de autoritate și actele administrative de gestiune. 
Actul administrativ de autoritate era definit ca fiind o manifestare de voință făcută
de un organ administrativ competințe, prin care se creiază o situațiune juridică generală sau
individuală, guvernată de norme de drept public, în care găsim ideia de dominațiune și
comandament. În schimb, actul de gestiune reprezentă tot o manifestare de voință făcută de
un organ competințe, însă el tinde să creieze unui organism administrativ o situațiune juridică
de caracter patrimonial, reglementată de dreptul privat.
 Literatura postbelică nu a fost uniformă în ceea ce privește noțiunile folosite pentru
desemnarea actelor emise de administrație. Regăsim fie denumirea de “acte de drept
administrativ”, fie pe cea de act administrativ. Sintagma act de drept administrativ a fost
fundamentată de Școala de la Cluj, prin reprezentantul sau ilustru, profesorul Tudor Draganu
într-o lucrare de referință care poartă chiar aceasta denumire, din dorința de a releva regimul
juridic care guvernează actele organelor administrației de stat, care este unul de drept
administrativ.
Noțiunea act administrativ își are recunoașterea printre reprezentanții Școlii de la
București, care au apreciat că ea este cea mai potrivită pentru a evoca actele juridice ale
organelor administrației de stat.
În împrejurările actuale, apreciem că această varietate terminologică nu se mai
justifică, în condițiile în care legea fundamentală consacră sintagma de act administrativ, în
art.52 si 126 alin.(6).
            O definiție care impune prin rigoare și conciziune regăsim în Tratatul prof univ.
Antonie Iorgovan, care prin act administrativ înțelege “acea formă juridică principală a
activității organelor administrației publice, care constă într-o manifestare unilaterală și

3
expresă de voință de a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și obligații, în realizarea
puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanțelor judecătorești”.

Valorificând elementele de constanță în definirea actului administrativ, apreciem că

acesta reprezintă forma juridică principală de activitate a administrației publice, care
constă într-o manifestare de voință expresă, unilaterală și supusă unui regim de putere
publică precum și controlului de legalitate al instanțelor judecătorești, care emană de la
autorități administrative sau de la persoane private autorizate de acestea, prin care se
nasc, modifică sau sting drepturi și obligații corelative.

I.1  Trăsăturile actului administrativ

Considerăm că din definiția la care ne-am oprit, se pot desprinde cu ușurință

următoarele trăsături ale actului administrativ:
 actul administrativ este forma juridică principală de activitate a administrației publice;
 reprezintă o manifestare de voință expresă, unilaterală și supusă unui regim de putere
publică;
 regimul de putere publică nu exclude exercitarea de către instanțele judecătorești a
unui control de legalitate;
 actul administrativ poate emana de la autorități publice sau de la persoane private
autorizate de administrație să presteze servicii publice;
 prin actul administrativ se produc efecte juridice, care, ca la orice act juridic, pot
consta în a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și obligații.

Vom lua aceste trăsături și le vom dezvolta, după cum urmează:

1) Actul administrativ este forma juridică principală de activitate a administrației

publice.
Prin această caracteristică, se scoate în evidență faptul că actul administrativ nu
este singura formă juridică prin care lucrează administrația, dar este forma juridică
cea mai importantă.
Rezultă că “acest caracter deosebește actul administrativ de toate celelalte activități
juridice sau nejuridice, realizate de organele administrației de stat, dar care nu fac parte din
administrația de stat, și anume: contractele, actele juridice unilaterale ce nu sunt emise în

4
realizarea puterii de stat, operațiunile tehnice de administrație și operațiunile direct
productive”.
După cum se remară în mod just, în literatura juridică există o diferențiere în ceea ce
privește ponderea formelor de activitate ale administrației publice. Ca principiu, la autoritățile
aflate la baza sistemului organizării administrației publice sunt mai frecvente faptele
materiale, pentru ca autoritătților plasate către vârful ierarhiei administrative să le fie
specifică emiterea de acte administrative.

   2) Actul administrativ reprezintă o manifestare de voință expresă, unilaterală și

supusă unui regim de putere publică.

   În conținutul acestei trăsături pot fi identificate trei elemente:

   a) Actul administrativ reprezintă o manifestare de voință expresă.

În general, literatura juridică reține caracterul unilateral al manifestării de voință, în care este
sau nu înglobat și caracterul expres. Deoarece “un act administrativ nu poate cuprinde o
rugăminte, o constatare, o părere sau expresia unui sentiment, ci numai o voință”.
  Acest caracter expres al manifestării de voință este determinat de regimul de putere
publică în care se emit actele administrative. Voința juridică se exprimă in mod expres și
neindoielnic în scopul de a aduce o modificare în realitatea juridică existentă, ea urmărește să
dea naștere, să modifice sau să stingă drepturi și obligații.

 b) Caracterul unilateral al voinței juridice.

            Prin această trăsătură, actul administrativ se deosebește pe de o parte de actele bi sau
multilaterale ale administrației, ca și de faptele materiale ale acesteia, producătoare sau
neproducătoare de efecte juridice. Trăsătura exprimă calitatea actului administrativ de a
reprezenta concretizarea unei singure voințe juridice, de a interveni în realitatea juridică
existentă, dând naștere, modificând sau stingând drepturi și obligații. Deși acest caracter al
actului administrativ este “categoric, simplu și clar”, cum se exprimă un autor, totuși în
literatura juridică au fost mai multe discuții în legătură cu existența unor categorii de acte
administrative. Este vorba despre acte la care manifestarea unilaterală de voinșa juridică nu
este pregnant conturată.
 I.2 Actele administrative emise la cerere
            Reprezintă o categorie de acte destul de răspândită, administrația fiind sesizată prin
cereri asupra nevoilor subiectelor de drept.

5
Cum s-a pronunțat doctrina, pot fi identificate mai multe situații:
 acte administrative emise la sesizarea unui alt subiect de drept;
 acte emise la cererea prealabilă; există o diversitate de acte (permise, autorizații de tot
felul) care se emit doar la cererea subiectului de drept interesat.
Și în aceste cazuri, manifestarea de voință juridică este unilaterală, ea provine de la
autoritatea juridică emitentă, iar drepturile și obligațiile corelative care iau naștere
sunt consecința acestei unice voințe juridice.
Diferiți doctrinari, practicieni care și-au manifestat interesul pentru analiza teoriei
actului administrativ au venit cu definiții proprii. O explicare a noțiunii de ,,act administrativ”
o găsim în Cursul de drept administrativ al dr. Ion Creangă care afirmă că ,,actul
administrativ reprezintă esența unui întreg și complex proces de decizie, un moment
important în cadrul conducerii societății, care intervine în toate sectoarele și domeniile de
activitate – politic, economic, juridic, social etc.” [1].
Un alt autor care a analizat în profunzime teoria actului administrativ este Mihail
Diaconu. În monografia sa Mecanismul asigurării legalității actelor administrative în
Republica Moldova, el oferă o definiție complexă a actului administrativ și subliniază că
actul administrativ reprezintă unul dintre principalele izvoare ale raporturilor juridice de drept
administrativ [2].
Pe lângă aceste definiții, în literatura de specialitate mai găsim o multitudine de
noțiuni ale actului administrativ. Ar fi imposibil să concluzionăm și să elaborăm o definiție
unică a actului administrativ. Totuși din cele analizate, putem afirma că actul administrativ
este un act juridic emis de autoritățile și persoanele ce-și desfășoară activitatea în
administrația publică, reprezentând o modalitate de lucru a acestora, prin care se asigură
realizarea obiectivelor și sarcinilor administrației publice și a puterii executive în general.1

1
CREANGĂ, I., elab. Curs de drept administrativ. Vol. I. Chişinău: Epigraf, 2003, p. 336.
DIACONU, M., elab. Mecanismul asigurării legalității actelor administrative în Republica Moldova.
Monografie. Chișinău: Tipografia Centrală, 2013, p. 549.

6
 II. Obiectivul Actului Administrativ

Cât privește obiectul actului administrativ, acesta este unul dual – fie este vorba
despre aplicarea legii, fie de prestarea unui serviciu public. Acest obiect reiese din misiunea
administrației publice care este de organizare a aplicării și de aplicare în concret a legii,
precum și de organizarea și prestarea de servicii publice.
Obiectul actului administrativ ne permite să înțelegem care este scopul lui și care va fi
rezultatul după ce el își va produce efectele juridice. Analizând funcțiile actului administrativ,
putem afirma clar că orice act administrativ răspunde unei necesități și contribuie la
operativitatea și eficiența întregului proces de administrare publică. Toate actele
administrative sunt emise cu scopul de a produce efecte juridice. Aceste efecte încep fie din
momentul publicării (în cazul actelor normative), fie din momentul comunicării (în cazul
actelor administrative individuale). Iar pentru ca actul să-și producă efectele juridice, este
necesar ca acesta să corespundă cerinţelor de valabilitate.
Aceste cerințe pot fi clasificate în trei categorii: cerinţe privind ordinea de pregătire a
proiectelor actelor administrative (examinarea propunerilor, documentarea şi luarea deciziilor
corespunzătoare; plasarea anunţului referitor la iniţierea elaborării proiectului de act
administrativ; asigurarea tehnică, organizatorică şi financiară a procesului de elaborare a
proiectului; determinarea conceptelor şi noţiunilor ce vor fi utilizate în proiect şi la
întocmirea proiectului; fundamentarea, avizarea, consultarea publică, expertiza și
definitivarea proiectului), cerinţe privind ordinea de aprobare a actelor administrative şi
punerea lor în aplicare (respectarea procedurii de adoptare (emitere) a actelor prevăzută de
lege; actul administrativ adoptat (emis) trebuie să conţină toate elementele necesare;
respectarea procedurii de punere în aplicare a actului administrativ) și cerinţe privind
conţinutul actelor administrative (actul administrativ trebuie să fie legal și emis de o
autoritate publică competentă; actul administrativ trebuie să fie fundamentat și nu trebuie să
limiteze sau să lezeze competenţa autorităţilor ierarhic inferioare sau drepturile, libertăţile şi
interesele legitime ale cetăţenilor şi particularilor în domeniul administrativ).
Autoritățile publice sunt obligate să respecte aceste cerințe, pentru ca actele
administrative elaborate să producă doar efectele așteptate.2

2
IORGOVAN A., elab. Tratat de drept administrativ. Vol. I. București: All Beck, 2003, p. 583.
PLATON M., elab. Administrația Publică. Chișinău: Universul, 2008, p. 736.

7
 Concluzii

În concluzie, putem afirma că actele administrative reprezintă principala formă de

realizare a administrării publice și pentru un viitor funcționar public este important să
cunoască care este obiectul și structura unui act administrativ, cum se elaborează, adoptă și
execută acestea și, desigur, care sunt funcțiile și eficiența actului administrativ în activitatea
autorităților publice. Anume aceste argumente au stat la baza deciziei pe care am luat-o de a
cerceta această tematică care va fi actuală mereu datorită faptului că toată activitatea
autorităților publice are la bază un act administrativ fie cu caracter normativ, fie cu caracter
individual.
Analizând funcțiile actului administrativ, putem afirma clar că orice act administrativ
răspunde unei necesități și contribuie la operativitatea și eficiența întregului proces de
administrare publică. Toate actele administrative sunt emise cu scopul de a produce efecte
juridice. Aceste efecte încep fie din momentul publicării (în cazul actelor normative), fie din
momentul comunicării (în cazul actelor administrative individuale).

8
 BIBLIOGRAFIE

 www.creeaza.com/legislatie/drept/Actul-Administrativ.
 https://ro.scribd.com/doc/Drept-Administrativ-Actul.
 http://dspace.usm.md.

Referințe:
 1. CREANGĂ, I., elab. Curs de drept administrativ. Vol. I. Chişinău: Epigraf,
2003, p. 336.
 2. DIACONU, M., elab. Mecanismul asigurării legalității actelor
administrative în Republica Moldova. Monografie. Chișinău: Tipografia
Centrală, 2013, p. 549.
 3. IORGOVAN A., elab. Tratat de drept administrativ. Vol. I. București: All
Beck, 2003, p. 583.
 4. MANDA C., elab. Drept Administrativ. Tratat elementar. București: Lumina
Lex, 2002. p. 399.
 5. PLATON M., elab. Administrația Publică. Chișinău: Universul, 2008, p.
736.
 6. VEDINAȘ V., elab. Drept administrativ. Ed. IX. București: Universul
Juridic, 2015, p. 522.