CONTENCIOS ADMINISTRATIV CURS 1

08.10.2007

SCURTA TEORIE A ACTULUI ADMINISTRATIV NOTIUNEA SI DEFINITIA ACTELOR ADMINISTRATIVE Actul juridic este acea manifestare de vointa a unei persoane fizice sau juridice facuta in scopul de a produce efecte juridice. Atunci cand actul este emis de catre particular, persoana fizica sau juridica, acesta va fi un act de drept privat, iar daca este facut de un functionar public, in realizarea competentelor pe care le are, actul va fi unul de drept public, va produce efecte in domeniul public. Nu toate actele juridice emise de serviciile publice administrative au aceeasi natura, aceeasi insemnatate si valoare juridica. De aceea ele se impart in acte administrative : - de autoritate - de gestiune - cu caracter jurisdictional Actele administrative de autoritate sunt acte juridice adaugate de un serviciu public in mod unilateral in baza si in vederea executarii legii pentru nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice. Intrucat executarea acestor acte, indiferent de autoritatea emitenta este asigurata de puterea publica, iar nerespectarea prevederilor lor atrage sanctionarea ; actele administrative de autoritate mai sunt denumite si acte administrative de putere publica si pot avea caracter normativ sau individual. Actele administrative de gestiune sunt acele acte juridice incheiate de serviciile publice administrative pentru exploatarea si dezvoltarea proprietatii publice respectiv domeniul public al statului, judetului sau comunei cu particularii, persoane fizice sau juridice, romane sau straine. Intrucat statul, judetul, etc., avand conducerea propriului patrimoniu, face in aceasta calitate acte patrimoniale bilaterale. Actele administrative jurisdictionale sunt acele acte administrative emise de organele de jurisdictie care functioneaza in cadrul organelor administratiei publice, competente potrivit legii, sa solutioneze anumite conflicte juridice aparute intre organele administratiei publice si particulari, persoane fizice sau juridice. Aceste acte juridice, dupa organul care le emite, sunt acte administrative, iar dupa efectele pe care le produc sunt acte de jurisdictie. ACTELE ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE. DEFINITIE SI TRASATURI Organele administratiei publice, institutiile publice, regiile autonome de interes public, dar si alte entitati publice constituie toate servicii publice administrative, respectiv acele organisme ale puterii executive create potrivit legii, pentru a satisface interesele generale ale societatii.

Pentru a realiza aceste sarcini pentru care au fost infiintate, aceste organe adopta diferite acte juridice administrative, dintre care, unele sunt de autoritate. Suntem in prezenta unui act juridic adoptat pentru a produce efecte juridice, pentru a naste, a modifica sau stnge raporturi juridice, de regula de drept administrativ. Aceste acte sunt administrative pentru ca sunt emise sau adoptate de servicii publice administrative, in scopul realizarii atributiilor ce revin acestora, respectiv de satisfacere a intereselor generale ale societatii. Sunt acte de autoritate pentru ca sunt adoptate de servicii publice administrative in calitatea lor de detinatoare a unor parti din suveranitatea nationala din puterea publica a statului. Actul administrativ de autoritate este actul juridic adoptat sau emis de un serviciu public administrativ in mod unilateral, in baza si in vederea executarii legii pentru nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de regula de drept administrativ. Trasaturile actului administrativ de autoritate : 1. Sunt adoptate sau emise de servicii publice administrative ( organele administratiei publice, institutiile publice, regii autonome de interes public) competente potrivit legii sa adopte sau sa emita astfel de acte. 2. Cuprind o dispozitie, un ordin pe care serviciul public emitent al actului il da serviciului public din subordine, sau particularilor, persoane fizice sau juridice. 3. Unele acte administrative de autoritate au un caracter normativ, respectiv produc efecte juridice, cu caracter general impersonal, altele au caracter individual, adica produc efecte juridice numai asupra serviciilor publice, sau numai pentru particularii pentru care au fost emise. 4. Spre deosebire de actul legislativ, care creeaza pentru prima data o reglementare juridica ( contine norme juridice primare) actul administrativ de autoritate este adoptat pentru aplicarea, executarea unei legi existente, respectiv a unei norme primare cuprinse intr-o lege in vigoare. 5. Actul administrativ de autoritate, fiind adoptat pe baza si in vederea executarii legii, el nu poate avea caracter retroactiv producand efecte numai pentru viitor. Aceasta este regula generala pentru toate actele juridice de drept public, cf. art. 15 alin. 2 din Constitutie : legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii penale mai favorabile . 6. Actul administrativ de autoritate normativ, intra in vigoare, produce efecte juridice de la data la care a fost publicat iar cel individual produce efecte juridice de la data aducerii la cunostinta celor interesati : exceptie : decretele emise de presedintele Romaniei si hotararile Guvernului ( doar cele individuale) pentru a putea produce efecte juridice pentru care au fost emise trebuie sa fie publicate in Monitorul Oficial. 7. Executarea actului administrativ de autoritate este asigurata de puterea publica care aplica sanctiunile potrivit legii.

CONTENCIOS ADMINISTRATIV CURS 2

22.10.2007

FORMA ACTELOR ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE Atat actele administrative normative cat si cele individuale se adopta sau se emit intotdeauna in forma scrisa. Forma scrisa a ctului administrativ de autoritate este ceruta pentru a se putea cunoaste continutul actului in vederea aducerii la indeplinire a prevederilor sale. De asemenea necesitatea formei scrise se impune spre a se verifica legalitatea actului iar in caz de litigii in legatura cu continutul acestuia, sau ca urmare a executarii lui, sa se poata face proba actului si a cuprinsului sau. Alte elemente obligatorii : - denumirea serviciului public administrativ care a doptat sau emis actul - data emiterii actului - data viitoare la care intra in vogoare actul, daca este o alta data decat data publicarii in cazul actelor normative sau aducerii la cunostinta celor interesati in cazul actelor individuale - sigiliul sau stampila organului emitent - semnatura conducatorului serviciului public administrativ emitent sau a loctiitorului acestuia - numarul sub care a fost emis sau adoptat actul PROCEDURA DE ADOPTARE SAU EMITERE A ACTELOR DE AUTORITATE I. I. II. Procedura prealabila Procedura concomitenta Procedura posterioara

I. Procedura prealabila cuprinde : intocmirea unor acte pregatitoare sau savarsirea unor operatiuni tehnico- materiale de catre functionarii publici ai organului emitent sau de catre functionarii publici ai altor organe ale administratiei publice. Aceste acte pregatitoare si operatiuni tehnico- materiale nu produc efecte juridice prin ele insele, insa fara intocmirea lor nu s-ar putea adopta acte administrative de autoritate. Din categoria de acte pregatitoare fac parte : propunerile, referatele, analizele, schitele, acordurile, etc.. Pe baza acestora se intocmeste proiectul de act administrativ de autoritate care se supune spre aprobare organului competent. Unele dintre aceste acte pregatitoare sunt cerute de lege iar actul administrativ de autoritate emis in lipsa acestora este lovit de nulitate. Altele sunt inerente acestei faze a procedurii de adoptare a actelor administrative de autoritate ( intocmirea proiectului). II. Procedura concomitenta consta in deliberarea membrilor organului emitent sua in adoptarea actului precum si in luarea deciziilor conducatorului serviciului care emite actul. Dupa adoptare actul administrativ de autoritate se semneaza de catre conducatorul organului care l-a adoptat. In cazul anumitor acte de autoritate, in aceasta faza a

procedurii, urmeaza a fi indeplinite si alte cerinte ; ex : cf. Legii administratiei publice locale, Consiliile Locale, in exercitarea atributiilor ce le revin, adopta hotarari cu votul a cel putin jumatate + 1 din numarul consilierilor prezenti. In alte cazuri, asa cum sunt hotararile privind adoptarea bugetului local, se iau cu numarul a cel putin 2/3 din numarul consilierilor. Dupa semnare actul administrativ de autoritate trebuie sa fie stampilat, se mentioneaza numarul de ordine, precum si data emiterii. III. Procedura posterioara consta in indeplinirea formelor de aducere la cunostinta generala a actelor cu caracter normativ si/ sau de aducere la cunostinta celor interesati in cazul actelor individuale. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV NOTIUNEA, FORMELE SI TRASATURILE CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV Notiune Legea Contenciosului Administrativ Legea 554/2004 ( M. O. 1154) Art. 2 alin.1 lit.c din Lege defineste Contenciosul Administrativ: Activitatea de solutionare de catre Instantele de Contencios Administrativ competente potrivit legii a litigiilor in care cel putin una din parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau dupa caz incheierea unui act administrativ in sensul acestei legi fie din nesolutionare in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. Contenciosul Administrativ este controlul judecatoresc al legalitatii activitatii autoritatii publice exercitat de Instantele specializate in cadrul unei proceduri reglementate in principiu de normele dreptului public. Forme In cele mai multe cazuri Contenciosul Administrative se exercita pe calea actunii directe(in anularea actului legal sau in obligarea autoritatilor publice la adoptarea unei conduite prescrise de lege; ex: admiterea unui act administrativ de autoritate). Sunt si situatii in care Contenciosul Administrativ se exercita pe cale indirecta avand ca scop inlaturarea unui act administrativ de autoritate unilateral din solutionarea unui litigiu judecatoresc. Acest control indirect mai poarta denumirea de exceptie de nelegalitate. Aceasta exceptie a fost consacrata pentru prima data in dreptul nostru prin : art.4 din Legea 554/2004. Contenciosul direct are doua forme : 1. Contenciosul subiectiv ; 2. Contenciosul obiectiv. Aceasta clasificare a Contenciosului direct rezulta din distinctia pe care L 554/2005 o face intre actiunea in anulare pt apararea unor drepturi subiective si actiunea in anulare pt apararea unor interese publice.

Prin Contenciosul obiectiv se tinde la restabilirea legalitatii generale iar prin cel subiectiv se urmareste restabilirea unei situatii personale nerecunoscuta de autoritatile publice. In cazul Contenciosului subiectiv, reclamantul invoca un drept al sau, in timp ce in cel obiectiv el apara legea sau ordinea de drept. In functie de obiectul sau Contenciosul cunoaste trei forme : 1. obiectiv 2. subiectiv 3. exceptia de nelegalitate. PARTILE IN LITIGIILE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1. Reclamantul 2. Paratul Calitatea de parat o poate avea in principiu orice autoritate administrativa, serviciile publice administrative care realizeaza sarcinile puterii executive de satisfacere a intereselor generale ale societatii. Conform actualelor reglementari, calitatea de parat o poate avea orice alta entitate juridica care deserveste sau apara interesele membrilor unor colectivitati. Din prevederile L554/2004 rezulta ca actiunile in justitie pot fi formulate si impotriva functionarului autoritatii parate care a eliberat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvarii cererii. Daca se solicita plata unor despagubiri pt prejudiciul cauzat prin emiterea actului sau prin intarziere totodata L 554/2004 ii da dreptul acestui functionar sa cheme in garantie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul a carui legalitate este supusa judecatii. Daca actiunea in anulare priveste un act administrativ individual adresat unui alt subiect de drept atunci are calitatea de parat in acest proces si beneficiarul actului atacat conform dispozitiilor L 554/2004. Este reglementata astfel o situatie de coparticipare procesuala pasiva obligatorie.

CONTENCIOS ADMINISTRATIV CURS 3

29.10.2007

RECLAMANTUL IN LITIGIILE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV Reclamant = subiecte de sezina ( L 554/2004) Una din laturile pozitive ale noii legi ( 554/2004) este faptul ca largeste sfera persoanelor ce se pot adresa instantelor de Contencios Administrativ in calitate de reclamanti la mai multe categorii de subiecte. Astfel, pe langa traditionala persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim, regasim si unele persoane juridice de drept public care au ca misiune constitutionala si legala sa apere drepturile si libertatile cetatenilor ( procurorul, avocatul poporului) sau drepturile si libertatile unor categorii determinate cum ar fi cele ale functionarilor publici prin Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Subiectele de sezina sunt : 1. Orice persoana ce se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ ilegal sau prin neraspunsul la o cerere a sa. Noua lege foloseste sintagma de orice persoana si nu ca in vechea lege orice persoana fizica sau persoana juridica, intrucat esential pentru acest gen de litigii nu este capacitatea juridica de drept civil ci capacitatea de drept public de drept administrativ. O asemenea concluzie se desprinde din definitia pe care art.2 alin.1 din L554/2004 o da conceptului de persoana vatamata in sensul ca aceasta reprezinta nu numai orice persoana fizica sau persoana juridica dar si orice alt gen de persoane fizice titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime vatamate prin acte administrative precum si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ atacat. O alta inovatie a legii este recunoasterea dreptului de a sesiza Instanta de Contencios Administrativ si persoanei care fara a fi destinatarul sau beneficiarul unui act administrativ individual este vatamata in drepturile sau interesele sale legitime prin acel act. Desi nu rezulta expres din textul legal, se poate desprinde concluzia ca respectiva actiune se va indrepta atat impotriva autorului actului administrativ vatamator cat si impotriva beneficiarului sau destinatarului actului. Actul atacat in asemenea conditii este intotdeauna un act administrativ cu caracter individual. 2. Avocatul Poporului dobandeste cf. actualei legi o dubla calitate procesuala activa : a) de titular al unei actiuni de Contencios subiectiv prin intermediul careia in urma controlului realizat potrivit leii sale organice in baza unei sesizari a unei persoane fizice, Avocatul Poporului sesizeaza instanta de Contencios Administrativ, daca apreciaza ca legalitatea actului sau excesul de putere nu poate fi inlaturat decat prin justitie. Acest control se exercita in urmatoarele conditii : - sa existe o sesizare din partea unei persoane fizice ; - in baza sesizarii sa se exercite un control in conditiile legii organice a avocatului poporului ( L35/1997) ; - actiunea poate viza de regula un act administrativ individual dar poate viza si un act administrativ normativ ;

actiunea se poate exercita numai daca Avocatul Poporului apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere nu pot fi eliminate in alt mod iar actiunea in Contencios Administrativ este singura solutie. Rezulta ca Avocatul Poporului trebuie sa motiveze prin cererea adresata instantei de ce apreciaza ca actiunea judiciara este singura posibila ; - petitionarul dobandeste de drept calitatea de reclamant urmand a fi citat ( petitionar = cel care s-a adresat Avocatului Poporului ; problema care apare : in ce masura aceasta norma respecta principiul disponibilitatii specific procedurii civile. Conditia este ca la primul termen de judecata petitionarul trebuie sa precizeze in scris daca isi insuseste sau nu actiunea formulata de Avocatul Poporului iat Instanta trebuie sa ia act prin incheierea de pozitia petitionarului. Rezulta ca petitionarul are la dispozitie doua posibilitati : fie adera la actiunea Avocatului Poporului, situatie in care actiunea isi continua cursul, fie nu achieseaza ( adera), situatie in care dosarul se inchide iar actiunea este respinsa prin renuntarea petitionarului. b) de titular al unei actiuni in Contenciosul obiectiv. In aceasta situatie, Avocatul Poporului actioneaza atunci cand, fie ca exista o sesizare fie ca nu exista, el constata, ca urmare a controlului exercitat asupra activitatii autoritatilor administrative ca a fost adoptat un act administrativ cu caracter normativ care afecteaza drepturile si libertatile cetatenilor si apreciaza ca singura posibilitate de desfiintare a actului este actiunea introdusa la instanta judecatoreasca. Aceasta forma de control nu poate sa vizeze dacat actele autoritatilor administratiei publice asupra carora Avocatul Poporului exercita atributii de control potrivit legii sale organice. Legea Contenciosului Administrativ, prevede ca actiunile Avocatului Poporului ca si cele ale Ministerului Public sau ale Agentiei Nationale a Functionarilor Publici ( A. N. F. P.) nu mai pot fi retrase in cazul Contenciosului obiectivintrucat actiunile formulate la sesizarea unei persoane pot fi retrase de petitionarul respectiv.

CONTENCIOS ADMINISTRATIV CURS 4

05.11.2007

MINISTERUL PUBLIC(subiect de sezina) Ministerului public ii este recunoscuta competenta de a sesiza institutiile de Cotencios Administrativ atunci cand in urma exercitarii atributiilor prevazute in legea sa organica, apreciaza ca incalcarea drepturilor sau intereselor legitime ale unor persoane fizice sau juridice determinate, se datoreaza existentei unor acte administrative ale autoritatilor publice emise cu exces de putere. Si in cazul actiunii ministerului public se regasesc atat Contenciosul Administrativ cand procurorul constata incalcarea unor drepturi sau interese legitime ale unor persoane fizice sau juridice determinate, cat si forme ale Contenciosului Administrativ obiectiv, daca Ministerul Public constata ca actele ilegale vatama un interes public. Competenta teritoriala in cazul Ministerului Public este diferita : -instanta de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice in cazul Contenciosului Administrativ subiectiv ; instanta de la sediul autoritatii publice emitente in cazul Contenciosuluiobiectiv. Ca si in cazul actiunilor introduse de Avocatul Poporului, petitonarul dobandeste de drept calitatea de reclamant urmand a fi citat in aceasta calitate. Exista o deosebire si anume : in ceea e priveste emitentul actului legal daca actiunea Avocatului Poporului poate sa vizeze doar acte emise de autoritatile administrative, actiunile procurolrului pot sa vizeze acte ale oricarei autoritati publice deoarece competenta Ministerului Public este generala. Astfel legitimarea procesuala activa a Ministerului Public trebuie raportata la dispozitiile constitutionale acre ii consacra rolul in activitatea judiciara in sensul ca reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor.(art. 131 alin 1 Constitutie). Autoritatea emitenta a unui act administrativ ilegal in cazul in care actul nu mai poatefi revocat deoarece a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice civile. Precizari: Actele administrative se impun principiului revocabilitatii- operatiunea de desfiintare a actului de organul emitent sau de cel ierarhic superior pentru motive de nelegalitate sau neoportunitate care pot fi anterioare, concomitente sau ulterioare emiterii actului. De la acest principiu al revocabilitatii s-au admis exceptii care privesc doar actele administrative individuale intrucat actele administrative normative sunt intotdeauna revocabile. Printre aceste exceptii se regasesc si actele administrative care au intrat in circuitul civil si care ai produs efecte juridice in plan civil.

Pentru a acoperi nevoia desfiintarii unor asemenea acte, care desi au intrat in circuitul civil sunt ilegale, s-a consacrat dreptul chiar al autoritatii emitente de a le ataca iar instanta urmeaza in cadrul procesului sa se pronunte si asupra legalitatii actelor civile incheiate in baza actului administrativ nelegal precum si asupra efectelor civile produse. Persoanele vatamate prin ordonante sau prin dispozitii din ordonante Acestea au calitatea procesuala activa de asesiza instantele de Contencios Administrativ conform unei proceduri specifice reglementate de art. 9 Legea 554/2004. Aceasta calitate procesuala activa a fost recunoscuta dupa revizuirea Constitutiei Romaniei care in art 126 alin 6 prevede competenta instantelor de contencios de a se pronunta asupra cererilor persoanelor vatamate prin ordonante sau prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale. Este vorba de doua categorii de asemenea actiuni : 1. care privesc ordonante pe care un subiect de drept le considera neconstitutionale, caz in care este necesar sa se pronunte mai inatai Curtea Constitutionala, iar cererea adresata instantei judecatoresti va fi insotita de exceptia de neconstitutionaliate. In aceste conditii litigiul de Contencios Administrativ se suspenda, iar daca exceptia se admite, litigiul se repune pe rol si se continua judecarea. Daca insa exceptia se respinge, atunci se respinge si actiunea ca inadmisibila. 2. care privesc ordonante care au fost declarate neconstitutionale intr-un alt proces. In aceasta situtatie persoana vatamata introduce cererea direct la instanta de Contencios Administrativ insa insotita de decizia Curtii Constitutionale care a declarat tot sau in parte neconstitutionala ordonanta care vatama persoana respectiva. PREFECTUL(subiect de sezina) In baza art. 123 alin 5 din Constitutie prefectul poate ataca in fata instantelor de Contencios actele pe care le considera ilegale emise sau adoptate de Consiliul Local ori de cel Judetean sau de primar, fapt care atrage suspendarea de drept a actului dedus judecatii. Reglementarea acestui drept este o consecinta a controlului de legalitate pe care il exercita prefectul ca reprezentat al Guvernului in teritoriu. Aceasta reglementare a fost realizata initial prin legile administratiei publice locale(Legea 215/2001 dar si prin legea cadru pt organizarea si functionarea institutiei prefectului Legea 340/2004). O noutate adusa de legea noua apare chiar prin denumirea art.3 din lege care consacra pt prima data in limbajul legislativ de dupa 1990 sintagma de tutela administrativa.

AGENTIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI Prin modificarile aduse, Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici, Agentia Nationala a Functionarilor Publici a dobandit legitmare procesuala aciva, ea putand ataca in Contenciosul Administrativ actele prin care se incalca prevederi referitoare la legislatia aplicabila functionarilor publici consatate in ruma activitatii proprii de control precum si refuzul autoritatilor publice de a aplica prevederile legale in domeniul functiei publice si al functionarilor publici. Ca si in cazul prefectului, actul atacata in aceste conditii este suspendat de drept. De aceea si acest control poate fi considerat un control de tutele administrativa. Orice persoana de drept public vatamata intr-un drept sau interes legitm(ultimul subiect de sezina) Aceasta solutie este necesara in sensul permiterii oricarei persoane morale de drept public in exercitarea competentei sale sa sesizeze instanta de Contencios Administrativ. Acestea pot actiona atat in baza legii cadru a Contenciosului Administratvi cat si in baza unor legi speciale care sa consacre acest drept cu trimitere la legea Contenciosului Administrativ comun in materie. Actiunea acestora poate sa vizeze atat vatamarea unui drept subiectiv cat si a unui interes legitm. In acest caz ne aflam in cadrul Contenciosului obiectiv intrucat realizarea competentei unui organ [public este o chestiune de ordine publica.

CONTENCIOS ADMINISTRATIV CURS 5

12.11.2007

OBIECTUL ACTIUNII IN CONTENCIOS ADMINISTRATIV Noua lege 554/2004 aduce importante modificari in acest sens. 1. Actul administrativ poate imbraca o forma tipica in sensul de act emis de autoritate insa considerat legal si vatamator cat si o forma atipica in sensul de nesolutionare in termenul legal a unei cereri. Forma atipica are doua subforme : -tacerea administrativa; - tardivitatea. Notiunea de act administrativ voca in limbaj juridic de drept public o manifestare de vointa avand un caracter unilateral si expres facuta in scopul de a nsate, modifica, stinge drepturi si obligatii in regim de putere publica. Obiectul actiunii este deci actul adminitrativ in cele doua forme. 2. Urmand linia doctrinei in materie noua lege a Contenciosului Administrativ a considerat ca se impune ca pe calea Contenciosului Administrativ a fie atacate nu doar manifestarile unilaterale de vointa facute in regim de drept public ci si manifestarile bilaterale sau multilaterale facute in acelasi regim de drept public respectiv contractele

10

administrative. Acesta s-a facut pe fondul recunoasterii a doua categorii de contracte care emana de la autoritatile publice : -unele incheiate in regim de drept comun(privat) ; -altele incheiatein regim de drept public, daca au ca obiect punerea in valoare a unui bun public, efectuarea unei lucrari publice, prestarea unui serviciu public ori efectuarea unei achizitii publice. Astfel L 554/2004 conform art.2 alin 1 lit c aduce o importanta inovatie: asimilarea actului administrativ a contractelor incheiate de autoritatile publice care au ca obiect punerea in valoare a unui bun public, efectuarea unei lucrarui publice sau a unei achizitii publice 3. Recunoasterea expresa ca pe calea Contenciosului Administrativ pot fi atacate atat actele administrative individuale cat si cele cu caracter normativ. SOLUTIILE PE CARE LE POATE DA INSTANTA IN FUNCTIE DE OBIECTUL ACTIUNII A. Atunci cand actiunea vizeaza un act administrativ unilateral normativ sau individual, insatnata poate pronunta una din urmatoarele solutii : poate anula in tot sau in parte actul administrativ emis de autoritatea publica ; poate sa oblige autoritatea sa emita un act adminitrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris. In aceasta situatie instanta poate stabili si sanctiuni sub forma unor penalitati pe fiecare zi de intarziere. Poate sa hotarasca asupra despagubirilor materiale sau morale daca reclamantul a solicitat acest lucru. B. Atunci cand abiectul actiunii vizeaza un contract administrativ(act bilateral sau multilateral) instanta poate da solutii : Sa anuleze total sau in parte contractul ; Sa oblige autoritatea sa incheie contractul la care reclamantul este indriduit sub sanctiunea unor penalitati pentru fiecare zi de intarziere ; Sa impuna uneia dintre parti sa indeplineasca o anumita obligatie care ii revine din contract sub sanctiunea penalitatilor ; Sa suplineasca consimtamantul uneia din parti atunci cand interesul public o cere ; Sa oblige la plata unor despagubiri materiale si morale.

Exceptia de ilegalitate
Legalitatea unui act administrativ poate fi controlata atat pe cale directa printr-o actiune introdusa la instanta competenta prin care se urmareste desfiintarea actului, cat si in mod indirect prin invocarea unei exceptii de nelegalitate. Invocarea exceptiei de nelegalitate trebuie sa prezinte un interes pentru judecarea cauzei astfel incat sa hotarasca daca actul trebuie luat in considerare la solutionarea cauzei. Aceasta exceptie este introdusa prin art.4 din Legea 554/2004, art prin care se instituie o procedura similara ca cea consacrata de Legea 47/1992 privind

11

solutionarea de catre Curtea Constitutionala a exceptiilor de neconstitutionalitate. Asa cum Curtea Constitutionala este singura autoritate jurisdictionala care se poate pronunta asupra unei exceptii de neconstitutionalitate, exceptie care poate fi ridicata in fata oricarei instante judecatoresti, tot astfel instanta de Contencios Administrativ este singura competenta a se pronunte asupra unei exceptoii de nelegalitate a unui act administrativ acre poate fi ridicata in fata oricarei instante judecatoresti. Ca orice exceptie si exceptia de nelegalitate poate fi invocata din oficiu sau la cererea partii interesate. Instanta care judeca litigiul ca trebui mai intai sa verifice in ce masura solutionarea litigiului depinde de actul administrativ care face obiectul exceptiei, iar daca constata ca astfel stau lucrurile, va suspenda cauza si va sesiza instanta de contencios competenta : Daca exceptia vizeaza un act emis de autoritatile locale sau judetene, competenta va reveni sectiei de Contencios Administrativ a Tribunalelor Judetene sau al Mun. Bucuresti ; Daca exceptia vizeaza un act emis de o autoritate centrala competenta va reveni sectiilor de Contencios Adminitrativ a Curtilor dew appel. Efectul admiterii unei exceptii de nelegalitate nu este acela al anularii actului administrativ in tot sau in parte ca in cazul unei actiuni directe, ci al inlaturarii actului din cauzxa, litigiul urmand a fi judecat de instanta ca si cand actul respectiv nu ar exista.

CONTENCIOS ADMINISTRATIV CURS 6

19.11.2007

PROCEDURA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV 1. Procedura administrativ prealabil 2. Procedura n faa Instanei de Contencios 1. Procedura administrativ prealabil Pna la apariia L 554/2004 au existat ample discuii dac s se mai menin sau nu caracterul obligatoriu al procedurii administrative prealabile. S-a optat n final pentru meninerea Contenciosului obligatoriu al acestei proceduri pornindu-se de la faptul c o asemenea soluie este impus i de o nou Constituie European care consacr pentru prima dat printre drepturile fundamentale, drepturile ceteanului la o bun administrare. Existena unui asemenea drept presupune i recunoaterea posibilitii pentru organul administrativ emitent sau cel ierarhic superior de a asigura o bun administrare, inclusiv de a-i putea revoca propriul act administrativ, care fr voia sa nu ntrunete condiiile de legalitate. Astfel, procedura administrativ prealabil ofer o dubl ans att autoritii publice de a-i putea revoca actul i sa nu mai fie obligat s participe la

12

un proces care astfel va fi iritat, ct i pentru cel vtmat care va putea s-i ocroteasc dreptul sau interesul legitim pe cale administrativ, evitnd sesizarea Instanei Judecatoreti. Astfel, potr. art.7 alin.1 din L 554/2004 nainte de a se adresa Instanei de Contencios Administrativ competent, persoana care se consider vtmat ntr-un drept al su sau un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, terbuie s solicite autoritii publice emitente n 30 de zile de la data comunicrii actului, revocarea n tot sau n parte a acestuia. Aceast plngere se poate adresa n egal msur i organului ierarhic superior dac acesta exist. Se menine astfel, termenul de 30 de zile pentru formularea plngerii prealabile prevazut i de legea veche. Excepie: Cf. art.7 alin.7 L 554/2004: Plngerea prealabil n cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce pentru motive temeinice i peste termenul de 30 de zile, dar nu mai trziu de 6 luni de la data emiterii actului. Acest termen de 6 luni este unul de prescripie. n ce privete regimul juridic al procedurii prealabile se impun precizrile: a) Cnd obiectul aciunii n Contencios l formeaz un contract administrativ, procedura prealabil va avea semnificaia concilierii, n cazul litigiilor comerciale dispoziiile Codului de Procedur Civil urmnd a fi aplicate corespunzator. b) Se consacr n mod expres prin noua lege i posibilitatea de a formula plngere pentru persoana vatamat ntr-un drept al su sau un interes legitim printr-un act individual adresat unui alt subiect de drept. n acest caz, termenul de exercitare a plngerii prealabile este de 6 luni de la data emiterii actului. c) Se relev caracterul facultativ al procedurii prealabile n cazul aciunilor formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Agenia Naional a Funcionarilor Publici, de cei vtmai prin ordonane sau dispoziii de ordonane declarate neconstituionale sau n cazul judecrii excepiei de neconstituionalitate de ctre Instanele de Contencios. Rezult, c subiectelor de drept precizate nu li se interzice s parcurg dac doresc, procedura prealabil nainte de a sesiza Instana de Contencios. d) Se recunoate posibilitatea ca aciunea prealabil s se poat introduce pentru motive temeinice i peste termen de 30 de zile dar nu mai trziu de 6 luni de la data emiterii. Urmeaz ca Instana de Contencios s aprecieze dac o situaie susinut departe poate s primeasc ncadrarea juridic de motiv temeinic i s considere c aciunea poate fi primit chiar dac a expirat termenul de 30 de zile 2. Procedura n faa Instanei de Contencios Potr. art.11 alin.1 L 554/2004 Cererile prin care se solicit anularea unui act administrativ individual sau recunoaterea dreptului pretins se pot introduce n termen de 6 luni. Acest termen de 6 luni ncepe s curg din anumite momente precizate prin dispoziiile art.11 alin.1 lit. a c L 554/2004. n ceea ce privete regimul juridic al termenelor de introducere a aciunilor la Instana prev. de art. 11 din Lege se precizeaz dou ipostaze: a) aciunile n Contencios al cror exerciiu se supune unor termeni care vizeaz actele administrative individuale i contractele administrative

13

b) aciuni care pot fi exercitate oricnd care vizeaz actele administrative normative i cererile formulate de persoane vtmate prin ordonane declarate neconstituionale. n cee ce privete actiunile supuse unor termene, regula n materie o reprezint termenul de 6 luni care este unul de prescripie. Prin excepie potr. art.11 alin.2 L 554/2004 pentru motive temeinice n cazul actului administrativ unilateral cererea poate fi introdus i peste termenul de 6 luni dar nu mai trziu de 1 an de la data emiterii actului. Dac termenul de 6 luni este de prescripie, termenul excepional de 1 an este unul de decderi. CONTENCIOS ADMINISTRATIV CURS 7 26.11.2007

REGIMUL JURIDIC AL SUSPENDRII ACTELOR ADMINISTRATIVE PE CALEA CONTENCIOSULUI

Regimul suspendrii al actelor administrative a suferit multiple modificri prin L554/2004. n doctrin suspendarea actului administrativ este considerat ca o excepie de la regimul juridic al actelor administrative. Suspendarea se deosebete astfel de revocare, care constituie regula. Schimbarea fundamental adus prin noua lege a Contenciosului vizeaz posibilitatea ca suspendarea s poat fi dispus i n faza procedurii administrative prealabile. Cf. art. 14 L 554/2004: Cf. actualei reglementri exist doua tipuri de suspendare: A. Suspendarea care poate fi introdus odat cu plngerea prealabil. Dac exist cazuri bine justificate i necesitatea de a se preveni producerea unor pagube iminente, procedura de judecare a acestei cereri este urgent, prile sunt citate, iar hotrrea pronunat indiferent c este ncheiere sau sentint poate fi atacat cu recurs n termen de 5 zile de la pronunare. Din punctul de vedere al subiectului care solicit suspendarea n faza procedurii prealabile aceasta poate fi: a) suspendarea care poate fi solicitat de persoana vatamat asa cum este ea definit prin art. 2 alin. 1 lit. a L 554/2004 b) suspendarea care poate fi solicitat de Ministerul Public din oficiu sau la sesizare atunci cnd n cauz exist un interes public major de natur a perturba grav funcionarea unui serviciu public administrativ de importana naional. Art. 2 alin. 1 lit. s L 554/2004 : prejudiciu material viitor dar previzibil cu eviden sau dupa caz perturbarea previzibil grav a funcionrii unei autoriti publice sau a unui serviciu public Hotrrea pronunat n acest tip de suspendare produce efecte pn la soluionarea cauzei pe fond.

14

B. Suspendarea solicitat prin aciune principal Astfel, art. 15 L 554/2004 face referire la suspendarea actului administrativ unilateral; rezult c poate fi vorba cf. definitiei dat de art. 2 alin. 1 lit.c L 554/2004 de un act administrativ cu caracter individual sau normativ ori de un contract administrativ. Indiferent dac a solicitat sau nu suspendarea actului odat cu plngerea prealabil sau a solicitat-o dar i-a fost respins, reclamantul poate s reintereze cererea de suspendare odat cu aciunea principal. Din punct de vedere procedural, partea poate s formuleze cererea de suspendare odat cu aciunea principal ca un capt de cerere distinct sau poate s o formuleze ca o cerere distinct care s fac obiectul unui dosar separat, caz n care cererea trebuie formulat pn la soluionarea cauzei de fond. Spre deosebire de primul tip de suspendare, n care hotrrea produce efecte pana la pronunarea Instanei de fond, n acest tip de suspendare hotrrea produce efecte pn la soluionarea definitiv i irevocabil a cauzei. Aceast hotrre este executorie de drept, iar introducerea recursului nu are efecte asupra suspendarii. n ce privete Instana competent s dispun suspendarea: - din punctul de vedere al competenei materiale aceasta se stabilete n funcie de natura organului de la care eman actul - n ceea ce privete competena teritorial n doctrin s-a decis c nu este de conceput ca reclamantul s introduc aciunea n anulare la Instana de la domiciliul su, iar aciunea n suspendare la Instana de la domiciliul prtului, este astfel logic, ca ambele aciuni s fie introduse fie la Instana de la domiciliul reclamantului fie la cea de la domiciliul prtului. ACTELE EXCEPTATE DE LA CONTROLUL DE LEGALITATE Excepiile de la controlul judectoresc direct asupra actelor administrative conform actualei Legi a Contenciosului O condiie esenial cu caracter negativ de admisibilitate a aciunii n justiie mpotriva actelor administrative ilegale const n faptul c actul contestat pe aceast cale s nu fie exceptat de la controlul juduciar. Noua lege a Contenciosului consacr ca regul ganeral competena Instanelor Judecatoresti de a verifica legalitatea i temeinicia actelor administrative. Totui legea n cauz a prevzut i unele excepii, n sensul c fie c Instana nu poate deloc cenzura unele acte din aceast categorie, fie c respectiva verificare se face pe cale judiciara n baza altor prevederi speciale. Pe de alt parte Constituia n art.126 alin. 6 garanteaz controlul judecatoresc asupra actelor administrative ale autoritilor publice ns cu anumite excepii. Aceste excepii reprezint fine de neprimire a unor astfel de cereri introduse n justiie. Instituirea acestor excepii a fost determinat printre altele de noua organizare statal politic i social- economic care consacr separaia puterilor n stat, pluralismul politic, trecerea la economia de piat bazat n principal pe cerere i ofert. Totodat Constituia a redus i mai drastic categoriile de acte exceptate de la controlul de Contencios.

15

Doctrina n materie a realizat o grupare a acestor excepii: a) deriv din specificul raporturilor sociale n legatur cu care a intervenit actul dublat de calitatea subiectului emitent al manifestrii de voint. - actele administrative ale autoritilor publice care privesc raportul cu Parlamentul cf. art.126 alin. 6 Constituie i art. 5 alin. 1 lit. a L 554/2004 Legiuitorul nu a stabilit natura juridic a unor astfel de acte exceptate, de aici concluzia c ele indiferent de regimul lor juridic, legislativ sau administrativ sunt scoase de sub controlul autoritilor judectoreti; datorit relaiilor n legtur cu care intervin i a organelor de la care provin potr. dispoziiilor Constituiei i L 554/2004, aceste acte numai dac sunt administrative vor fi exceptate de la Contencios. Dac respectivele autoriti emit acte n afara acestor raporturi, atunci ele ntrunesc cerine legale de control judiciar i vor fi susceptibile de cenzur judectoreasc n condiiile legii Contenciosului. Dat fiind poziia autoritilor publice legal implicate, n aceast exceptare nu ar fi exclus ca alte organe de stat inclusiv din subordinea lor, s dispun prin alte acte juridice de autoritate msuri de punere n executare a unor acte interesnd raportul cu Parlamentul. Nici aceste acte nu vor putea fi verificate judiciar pe calea Contenciosului. b) a doua categorie se refer la raporturile sociale n legatur cu care au intervenit actele administrative.

CONTENCIOS ADMINISTRATIV 3.12.2007 Curs 8

Se refera la raporturile sociale in legatura cu care au intervenit actele administrative. actele de comandament cu caracter militar. Conform art5(1) punctul b, Legea 554/2004 acestea sunt exceptate de la controlul judiciar dat fiind obiectul deosebit de specific al relatiilor in care intervin. Aceasta exceptie vizeaza toate actele de acest gen indiferent de autoritatea de la care provin, chiar daca apartin Ministrului Apararii Nationale, Consiliului Suprem al Aparari al Tarii, Guvernului sau oricarui alt oegan de stat care ar emite astfel de acte in aceasta materie. Peracontrario alte acte administrative ce provin de la organele mentionate, dar emise in sfera acestor organe sunt supuse controlului judiciar daca vatama drepturi subiective sau interese legitime. 16

Sunt exceptate de la contencios actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, a starii de asediu sau a celei de urgente, cele care privesc apararea si si securitatea nationalaori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor care pot fi atacate numai pentru exces de putere. articolul 2(1) litera M, Legea 554/2004 defineste excesul de putere ca fiind exercitarea drepturilor de apreciere apartinand autoritatilor administratiei publice prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor prevazute de Constitutie sau de lege. In cazul primei categorii a actelor administrative pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau a celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru apararea ordinii publice, exceptarea lor de la contrlolul de legalitate are la baza aceleasi motive ca si in cazul actelor de comandament cu caracter militar; avand in vedere obiectul specific al relatiilor in care intervin indiferent de autorul lor. In cazul celei de-a doua categorii care priveste inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, a epidemiilor, aceasta enumerare limitativa a legiuitorului este deficitara intrucat se ignora si alte calamitati care pot fi rezultatul activitatii umane. O uultima categorie de acte administrative exceptate dar enuntate in Constitutia revizuita vizeaza actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede prin lege organica o alta procedura judiciara.( articolul 5 , pct.2, Legea 554/2004) Gradele de jurisdictie si regimul competentei materiale si teritoriale in Contenciosul Administrativ

Specific litigiilor de contencios este dublul grad de jurisdictie: fondu si recursul care se judeca dupa caz de sectiile de Contencios Administrativ din cadrul tribunalelor judetene sau a Municipiului Bucuresti,din cadrul curtilor de apel sau a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

17

Noua lege 554/2004 aduce modificari in competenta materiala si teritoriala a instantelor de contencios. A. Competenta materiala se stabileste dupa criteriul loculuipe care il ocupa organul emitent al actului sau care a incheiat contractul administrativ vatamator si criteriul cuantumului litigiilor. Criteriul locului Litigiile privind actele administartive care emana de la organele plasate la nivel judetean si local se judeca in fond de sectiile de contencios administartiv ale tribunalelor judetene, respectiv Municipiul Bucuresti, iar in recurs se judeca la sectia de contencios a Curtii de Apel. Litigiile care privesc acte ce emana de la organele centrale se judeca in fond de sectia de Contencios Administrativ a Curtii de Apel iar in recurs la sectia de contencios a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Criteriul cuantumului Legea contenciosului a mers pe solutia promovata de Codul de Procedura fiscala stabilind pragul de pana la 5 miliarde lei pentru sectiile de contencios ale tribunalelor si de peste 5 miliarde lei pentru Curtile de Apel. Se respecta astfel principiul unitatii de reglementare. Acest criteriu nu este valabil pentru orice categorie de litigii ci doar pentru litigiile care privesc taxe, impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora. Rezulta ca daca este vorba despre un litigiu care are un alt obiect decat cel precizat anterior dar care implica o suma de 5 miliarde sau mai mare, competenta materiala nu va mai fi stabilita in functie de organul emitent al actului. B. Competenta teritoriala Spre deosebire de vechea lege, legea 554/2004 consacra in mod expres caracterul alternativ al acestei competente. se prevede ca partea se poate adresa fie la instanta de la domiciliul sau sediul sau, fie de la domiciliul paratului.

18

Dispozitiile legale prevad ca daca regulamentul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului nu se mai poate invoca exceptia necompetentei materiale.

10.12.2007 CONTENCIOS ADMINISTRATIV CURS 9

Procedura judecarii fondului si recursului in contenciosul administrative

Judecarea fondului Prin actuala lege se mentine caracterul urgent al judecarii si cu precadere in sedinta publica iar hotararile pronuntate trebuie sa fie redactate si motivate de urgenta in termen de cel mult 10 zile de la pronuntare. Termenul de 10 zile este unul de recomandare iar nerespectarea acestuia de catre judecator constituie o abatere disciplinara. Judecata in recurs Potrivit articolului 20, Legea 554/2004 hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la pronuntare ori de la comunicare. Recursul declarat suspenda executarea si se judeca si el de urgenta. Astfel se mentine caracterul urgent al judecarii recursului. Un element de noutate adus de Legea 554/2004 este instituirea, prin articolul 21 a recursului in situatii deosebite. Astfel recurentul in situatii deosebite, cum ar fi implinirea termenului pana la care isi poate valorifica dreptul pretins, va putea solicita presedintelui instantei competente sa solutioneze resursul si stabilirea termenului de judecata a recursului chiar inainte de primirea dosarului. Daca presedintele apreciaza ca situatia se poate incadra intr-o situatie deosebita conform textului legal ( art. 21, Legea 554/2004) atunci va admite cererea avand la dispozitie un interval de 24 de ore in intervalul caruia trebuie sa o solutioneze. In cazul in 19

care admite cererea solutia se comunica de indata instantei de fond, care are obligatia sa redacteze hotararea atacata, sa o comunice partilor sis a trimita dosarul la instanta de recurs intr-un interval de 5 zile. Recurentul este obligat sa motiveze recursul in termen de 2 zile de la data comunicarii sentintei instantei de fond. Sub sanctiunea nulitatii acestuia pentru tardivitate. Pentru a se asigura urgenta specifica institutiei legea prevede ca citarea partilor si comunicarea solutiei se face cu prescurtarea termenelor la 48 de ore de aceea se foloseste pe langa agentul procedural orice mijloc de comunicare a informatiilor scrise ( faxul, telefonul, posta electronica). Efectele hotararilor si procedura de executare Hotararile judecatoresti definitivesi irevocabile prin care s-au admis actiunile formulate conform legii contenciosului constituie titluri executorii. In ce priveste efectele acestor hotarari se fac precizarile: in cazul anularii unui act administrative individual hotararea definitive produce efecte juridice numai intre partile aflate in litigii; in schimb in cazul unor acte administrative normative efectele hotararilor sunt erga omnes. Drept urmare se impune ca aceste hotarari sa fie aduse la cunostiinta prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei partea I sau dupa caz in monitoarele oficiale ale judetelor, ori a Municipiului Bucuresti la cererea instantei de executare ori a reclamantului fiind scutite de taxele de publicitate. daca in urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligate sa incheie , sa inlocuiasca sau sa modifice un act administrative, sa elibereze un certificate, o adeverinta sau orice alt inscris, executarea hotaririlor definitive si irevocabile se va face in termenul prevazut in cuprinsul ei, iar in lipsa unuis tfel de termen in cel mult 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotaririi; daca termenul nu este respectat instanta de executare va putea aplica fie persoanei obligate, fie conducatorului autoritatii publice o amenda

20

de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de intarziere, iar reclamantul va putea sa solicite si sa obtina si despagubiri pentru intarziere. In situatia in care si dupa ce s-a aplicat amenda mentionata se persista neexecutarea sau nerespectarea unei hotarari definitive si irevocabile, aceasta fapta constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 25-100 milioane lei. Conducatorul autoritatii publice se poate indrepta impotriva celor vinovati de neexecutarea hotaririi prin actiune potrivit dreptului comun.

21