Curs 25.02.

2011 Prof: Cernat Petronela Contencios Administrativ -> Legea 29/1990 Lucrare 1 aprilie 12-14 Noiuni generale privind contenciosul administrativ Sintagma contencios administrativ semnific: Dpdv formal instanele sau tribunalele n sarcina crora sunt date spre soluionare litigiile care intervin ntre administraie i cei administrai. Dpdv material aceiai sintagma nseamn litigii derulate ntre o alt autoritate sau un organ al administraiei publice i o persoan care a fost afectat prin activitatea unei alte uniti publice. Tipurile de contencios administrativ: 1. n funcie de posibilitatea de injonciune (imixiune sau posibilitatea de amestec ntre) a judectorului n activitatea administraiei:
a. Contenciosul de anulare n cadrul cruia instana are posibiliti limitate

de apreciere asupra activitii administraiei, poate doar s anuleze actul administrativ nelegal prin care a fost vtmat o persoan;
b. Contencios de plin jurisdicie instana are posibilitatea s anuleze

actul nelegal, s oblige autoritatea la emiterea unui act legal i s repare paguba care a fost pricinuit prin emiterea actului nelegal. 2. n funcie de drepturile i interesele aprate pe calea contenciosului administrativ:
a. Contencios subiectiv se protejeaz drepturi subiective (a persoanei) i

interese legitime (ale unei persoane);

b. Contencios obiectiv se protejeaz starea de egalitate.

Diferena dintre aceste dou tipuri de contencios const n aceea c o aciune pornit n cadrul primului tip se fundamenteaz i pe nclcarea strii de legalitate i pe nclcarea unui drept al persoanei, pe cnd o aciune pornit n cadrul celuilalt tip de contencios se fundamenteaz exclusiv pe nclcarea strii de egalitate. Acest al doilea tip de aciune este pus la dispoziia unor reclamani aa-zis privilegiai, care au competene speciale de verificare a respectrii strii de legalitate. O astfel de autoritate este, de exemplu, prefectul care, potrivit art.123, al.(5) din
1

Constituie poate ataca n faa instanei de contencios administrativ un act al consiliului judeean, al consiliului local sau al primarului, care este nelegal. n ara noastr regula este aceea a contenciosului subiectiv i n doar n cteva situaii excepionale, nominalizate expres prin Constituie, sau legea contenciosului administrativ, este permis i demararea unei aciuni n contencios administrativ, care tinde la protejarea unui interes general. Fundamentele constituionale ale contenciosului administrativ romn sunt reprezentate de art.52 i art.126 al.(6) din Constituie. Potrivit art.52 al.(1), persoana vtmat ntr-un drept al su sau ntr-un interes legitim de o autoritate public printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unui cereri, este ndreptit s obin recunoaterea dreptului sau al interesului legitim, anularea actului i repararea pagubei. Legea contenciosului administrativ arat c prin nesoluionarea n termenul legal al unei cereri se nelege inclusiv refuzul nejustificat de a emite un act administrativ. n art.126 al.(6) din Constituie, se precizeaz c este garantat controlul judectoresc al actelor administrative ale autoritilor publice pe calea contenciosului administrativ, cu excepia actelor care privesc raporturile cu parlamentul, precum i actele de comandament cu caracter militar. Prin cele dou articole menionate se stabilesc trasaturile esentiale ale contenciosului administrativ romn i anume: 1. Este ca regul, un contencios subiectiv; 2. Poate fi demarat pentru protecia drepturilor dar i a intereselor legitime; 3. Puterea de injonciune a instanei este maxim, pentru c instana poate obliga la recunoaterea dreptului sau a interesului nclcat i la acoperirea pagubei create, putnd dispune anularea actului nelegal;
4. Exist limite ale posibilitii de a promova aciuni n contencios administrativ,

limite care sunt stabilite fie prin constituie (art.126, al(6)), fie prin legi organice (cf art.52, al.(2)); 5. Exist situaii excepionale de contencios obiectiv, una fiind recunoscut chiar prin constituie (art.123, al(5) referitor la prefect). Detalierea ansamblului regulilor care guverneaz instituiile contenciosului administrativ se efectueaz prin Legea nr.554/2004 care conine informaii cu privire la subiectele care pot sesiza instana (inclusiv ali titulari ai contenciosului obiectiv, n afar de prefect); termenele de introducere a aciunii (n funcie de natura juridic a actului atacat); actele administrative a cror anulare se poate solicita i actele exceptate, condiiile obligatorii a fi
2

ndeplinite pentru a se promova aciunea, posibilitatea suspendrii executrii actului pn la soluionarea aciunii, instanele competente s soluioneze persoanele chemate n judecat (inclusiv funcionarii care au ntocmit actul atacat), soluiile pe care le poate pronuna instana, executarea hotrrilor judectoreti favorabile.

Curs 4 martie 2011 Aspecte generale privind reglementarea contenciosului administrativ prin Legea 554/2004 n cea mai mare parte a lor, dispoziiile din legea contenciosului administrativ sunt dispoziii cu caracter procedural, n puine situaii legea fcnd trimitere la aspecte de drept substanial, respectiv de drept administrativ, cum e cazul art.2 din Lege prin care se definesc cele mai importante noiuni care intereseaz materia analizat (persoana vtmat, autoritate public, nesoluionarea n termen a unei cereri, act administrativ, contract administrativ, drept vtmat). Fiind o lege cu un coninut preponderent procedural, legea contenciosului administrativ reprezint un act normativ special fa de dreptul comun n materie de prevederi procedurale care este codul de procedur civil. Acest caracter special e subliniat printr-o dispoziie expres a legii, prin art.28 care arat c dispoziiile legii contenciosului se completeaz cu prevederile codului de procedur civil. Dei n raport cu dispoziiile procedurii civile legea 554 este un act normativ special, n acelai timp acesta funcioneaz ca drept comun fa de celelalte acte normative care se refer la anumite tipuri particulare de litigii de contencios administrativ. 1. Clasificarea normelor juridice n funcie de caracterul substanial (de fond) sau formal (de procedur) al raporturilor juridice pe care le reglementeaz avem: - Norme de drept substanial (sunt mai multe) - Norme de drept procedural (intervin doar n situaii excepionale) 2. Clasificarea normelor de drept procedural: n funcie de caracterul actului care le consacr: - Norme generale de procedur, comune tuturor litigiilor, (excepie: cele penale), care sunt cuprinse n codul de procedur civil [drept comun] - Norme speciale de procedur, aplicabile doar anumitor categorii de litigii legea 554/2004 [drept special] Importana acestei clasificri Ori de cte ori exist o dispoziie special, aceasta se aplic cu prioritate fa de norma general similar potrivit principiului specialia generalius derogant (legea special derog de la legea general). Conditiile de exercitare a actiunii in contenciosul administrativ In funcite de actul normativ care le consacra, aceste conditii se impart in 2 categorii si anume:

1. Conditii generale (comune tuturor actiunilor, reglementarilor Codului de procedura civila, ex. dreptul subiectiv provocat si interesul de a promova actiunea, care trebuie sa fie nascuta actual, personal si legitim) 2. Conditii speciale, reglementate prin legea 554/2004 si anume: - Invocarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim, care sa fi fost vatamat printr-un act administrativ. - Actul administrativ sa fi fost emis sau adoptat de o autoritate publica - Sa se fi parcurs procedura plangerii prealabile prin care s-a solicitat autoritatii emitente sa revoce actul vatamator. - Actiunea sa fi fost introdusa in limitele documentelor stabilite de lege. - Actul atacat sa nu faca parte din categoria celor exceptate de la controlul in fata instantei de contencios administrativ, sau sa nu faca parte din categoria celor supuse unui recurs paralel. Conditia afirmarii unui drept subiectiv sau a unui interes legitim vatamat -> aceasta regula/conditie e preluarea conditiilor identice din Codul de procedura civila, refritoare la obligatia reclamantului de a afirma prin cererea de chemare in judecata un drept care i-a fost incalcat. Diferenta dintre modul in care e reglementata aceasta conditie la nivelul dreptului comun si a reglementarilor din legea speciala consta in urmatorul aspect: - In dreptul comun s-a recunoscut prin jurisprudenta si prin doctrina posibilitatea intocmirii actiunii nu numai pe un drept subiectiv, ci si pe un interes legitim. In legea speciala s-a admis, chiar printr-un text de lege, fundamentarea actiunii pe un drept sau pe un interes legitim. Dreptul comun, care e Codul de procedura civila, stabileste prin lege protectia drepturilor si prin jurisprudenta si doctrina s-a admis si protectia intereselor legitime. La nivelul legii speciale, Legea 554/2004: prin lege s-a admis protectia drepturilor si a intereselor legitime. Dreptul subiectiv -> posibilitatea conferita de lege unei anumite persoane de a avea o conduita in raport cu alte persoane sau de a pretinde acestora sa aiba o anumita conduita. Drepturile care pot fi protejate in fata unei instante de contencios administrativ, sunt, potrivit art. 2 din Legea 554, lit. a orice drept prevazut de constitutie, lege sau orice act normativ carora li s-a adus atingere printr-un act administrativ. Ierarhia normelor juridice: 1. Dreptul comunitar al UE 1.1. Constitutia 2. Legile (organice/ordinare) 3. Ordonantele de Guvern (ordinare; de urgenta au forta juridica a legii) 4. Hotarari de Guvern se pun in executie legi sau ordonante
5

5. Toate actele administrative Drepturi pot exista doar in cazurile: 1, 1.1, 2, 3. Prin restul actelor nu se pot incheia drepturi; prin ele se pun in executie actele de mai sus.

Curs 11.03.2011 Izvorul drepturilor Interesele legitime spre deosebire de dreptul subiectiv, nu sunt reglementate de lege. Interesul legitim a fost definit de Legea Contenciosului Administrativ ca fiind o situatie prealabila, premergatoare a unui drept subiectiv. O situatie care prefigureaza un anumit drept: Interes simplu => interes legitim => drept subiectiv (o persoana parcurge procedura de revendicare a unei parti) Ratiunea care a determinat inserarea in lege a protejarii intereselor legitime a fost o ratiune in practica si anume situatia juridica a persoanelor care dupa 1989 parcurgeau diverse proceduri administrative sau judecatoresti pentru redobandirea dreptului de proprietate asupra unor imobile care fusesera nationalizate in timpul regimului comunist. Potrivit actualei reglementari a contenciosului administrativ, titularul unui interes legitim poate sa solicite exact ca si titularul unui drept, repsectarea interesului, incetarea vatamarii, anularea unui act, despagubiri pentru paguba cauzata prin atitudinea vatamatoare a autoritatii publice parate. Cosacrand protejarea intereselor legitime si creand titularului interesului o situatie asemanatoare titularului dreptului, legiuitorul roman a extins cat se putea de mult protectia la care se refera, dreptul garantie reglementat de art. 52 din Constitutie. In varianta initial a legii nu se facea distinctie intre interesele legitime private si interesele legitime publice, ceea ce inseamna ca o persoana ar fi putut invoca intr-un litigiu contra unei autoritati, inclusiv necesitatea protejarii unui interes public. La modificarea legii in 2007 s-a inserat o dispozitie potrivit careia interesele publice pot fi invocate numai in .. fata de interesele publice.

S-a tinut cont in acel mod de principiul inadmisibilitatii actiunilor populare (actio popularis) adica acele actiuni deschise oricui pentru protejarea tuturor (a interesului general) Conditia ca actul atacat sa fie un act administrativ Potrivit definitiei incluse in lege (art. 2 din lege) actul administrativ reprezinta manifestarea unilaterala de vointa a unei autoritati facuta in exercitarea puterii publice si in temeiul caruia se nasc, se sting sau se modifica raporturi juridice. Actul administrativ este, de fapt, o specie a actelor juridice cu diferente sau cu trasaturi particulare constand in faptul ca autorul actului este, in mod necesar, o autoritate publica, precum si in faptul ca aceasta autoritate actioneaza in regim de putere publica. Act juridic manifestare de vointa care creeaza, stinge sau modifica raporturi juridice = drepturi si obligatii. O alta caraccteristica a actului administrativ este aceea ca organizeaza executarea legii sau executa in concret legea. In functie de subiectele carora se adreseaza actele administratice, sunt individuale (vizeaza un singur destinatar) sau normative (sfera destinatarilor nu este determinata). Sunt acte individuale: autorizatiile de ocnstructie, decziile de impunere, etc. sunt acte administrative normative: hotararile de guvern, ordonantele guvernului, hotararile consiliilor judetene/locale, ordinele ministrilor. Sunt asimilate actelor administrative, contractele prin care sunt puse in valoare bunurile proprietate publica, sunt executate lucrari de interes public, sunt prestate servicii publice precum si contractele de achizitii publice. Prin legi speciale se pot identifica si alte categorii de contracte adminstrative si nesolutionarea in termenul legal a unei cereri sau refuzul nejustificat de a solutiona o cerere. Actele administrative sunt: - Acte administrative tipice: acte unilaterale (individuale/normative) - Acte administrative atipice: nesolutionarea unei cereri, refuzul nejustificat al nesolutionarii unei cereri. - Exceptie: contractele administrative.

Curs 23.03.2011
7

Conditia exercitarii actiunii in contencios administrativ referitoare la calitatea reclamantului Prima categorie: Actiunea in contencios administrativ poate fin introdusa de orice persoana care reclama in contra unei autoritati publice, vatamarea sa intr-un drept sau intr-un interes legitim. Vatamarea care s-a produs fie prin emiterea unui act administrativ, fie prin nesolutionarea in termen a unei cereri, fie prin refuzul nejustificat de a solutiona o cerere. Persoana vatamata delcanseaza, prin urmare, un contencios subiectiv, care presupune, fara exceptie, existenta unei vatamari. O a doua cateogrie de persoane care pot introduce actiuni in contenciosul administrativ, este formata din terti vatamati prin acte administrative avand caracter individual si care au fost adresate altor subiecte de drept. Actiunea teritilor vatamati are un caracter legislativ inovator si corespunde, ca si in cazul persoanei vatamate, unui contencios adminstrativ subiectiv. In al treilea rand, actiunea in conteciosul adminstrativ poate fi declansata de avocatul poporului, atunci cand in urma controlului realiza apreciaza ca nelegalitatea actului administartiv nu poate fi inlaturat altfel decat prin justitie. Persoana care a sesizat avocatul poporului dobandeste automat calitatea de reclamant in cadrul litigiului delcansat de avocatul poporului. Daca la primul termen de judecata aceasta persoana decdlara ca nu-si insuseste acitiunea intentata de avocatul poporului, atunci instanta este obligata sa anuleze cererea de chemare in judecata. A patra categorie de persoane care pot sesziza instanta o reprezinta Ministerul public care poate sa actioneze in fata instantei de contencios aministrativ dintr-o dubla perspectiva: - Atunci cand constata, in cadrul desfasurarii activitatii sale, ca au fost incalcate drepturi, libertati sau interese legitime ale persoanelor prin acte administrative individuale, Ministerul publice poate sesiza instatna de contencios administrativ, cu acordul prealabil al persoanei careia i-au fost incalcate drepturi, libertati sau interese legitime. - Cand ministerul public apreciaza ca prin emiterea unui act adminstrativ normativ a fost vatamat un interes legitim public. Ministerul public e organizat in Parchete. A 5-a categorie este reprezentata chiar de catre autoritatea publica care a emis actul adiministrativ. Autoritatea poate sa sesizeze instanta solicitand anularea actului nelegal atunci cand nu mai este posibila revocarea actului, intrucat acesta e intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. Actiunea in anulare introdusa de autoritatea emitenta reprezinta un efect al principiului revocabilitatiiactului administrativ pana la momentul care acestea au intrat in circuitul civil. In cadrul cestei actiuni, instanta, in
8

masura in care a fost sesizata, se pronunta si cu privire la actele emise pe baza actului a carui anulare se cere. A 6-a categorie o reprezinta Agentia Nationala a Functionarilor Publici so orice subiect de drept public. Aceste subiecte de drept declanseaza un control de legalitate care corespunde unui contencios administrativ obiectiv. In cazu Prefectului e vorba despre activitatea acestuia de tutela administrative care este reglementata atat prin Constitutie (art.123) cat si prin Legea de organizare a Prefectului si prin art .3 din Legea contenciosului adminstrativ. Actiunea intordusa de ANFP corespunde, de asemenea, unui contencios obiectiv care are o sfera mult mai restransa decat on cazu Prefectului. Astfel, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea Contenciosului Administrativ, actiunea intordusa de aceasta agentie vizeaza actele autoritatilor publice centrale sau locale prin care se incalca dispozitiile normative privind fucntionarii publici. Subiectii care pot sesiza instanta sunt reglementati prin dispozitii Consttutionale (art. 52, 123, 126 alin. (6)), prin dispozitii ale Legii ocntenciosului administrativ (art. 1-3), precum si ale unor legi speicale (Legea prefectului si Statutul functionarilor publici). Art. 1 al Legii contenciosului administrativ face o trimitere speciala si la posibilitatea persoanei vatamate de a introduce actiune impotriva ordonantelor Guvernului. Aceasta trimitere nu reprezinta decat o circumstantiere a actelor pe care le pot ataca persoanele vatamate in drepturi sau interese legitime.
Natura juridica speciala a OG

In continuarea dispozitiilor art. 126 alin (6) din Constitutie, Legea contenciosului administrativ trateaza intr-un articol separat regimul juridic al actiunilor indreptate impotriva ordonantelor de guvern. Astfel, prin articolul 9 al Legii, se precizeaza ca persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante, poate sesiza instanta de contencios adminstrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate. Dupa sesizarea curtii constitutionale, judecata in fata instantei de contencios administrativ se suspenda urmand sa fie reluata dupa pronuntarea Curtii Constitutionale. Solutia in fata instantei de contencios administrativ depinde de solutia pronuntata de curte, in sensul ca, daca prin decizia curtii s-a constatat ca ordonanta este ocnstitutionala, actiunea se respinge ca inadmisibila. Daca in decizia curtii s-a retinut ca ordonanta este neconstitutionala, atunci instanta de contencios administrativ paseste la judecarea actiunii verifcand daca reclamantului i s-a produs o vatamare. Exista si situatii in care ordonanta sau dispozitii ale acesteia ai fost declarate neconstitutionale in cadrulul unui alt porces, iar intr-o astfel de ipoteza, actiunea in contencios administrativ nu ami este insotita de exceptia de neconstitutionalitate, ci de decizia curtii ce a declarat ca fiind decizia necosntitutionala. Categorii de reclamanti (schema) I. Perosane vatamate (fizice/juridice) protejeaza drepturi/interese personale; II. Tertii vatamati prin actele administrative adresate altor persoane;
9

III. Avicatul poporului + acordul petentului (celui care a introdus reclamatia la primul termen de judecata) IV. Ministerul public:

a. Actiuni pentru protejarea unor interese/drepturi private b. Actiuni pentru protejarea unor interese/drepturi publice V. Autoritatea emitenta VI. Prefectul, ANFP si subiecti de drept publice

I -> IV a. contencios subiectiv IV b. -> VI contencios obiectiv

Actiuni impotriva OG: 1. Obiect particularizat: - Nu se poate cere anularea ordonantei - Nu se poate cere nici exclusiv declararea ei ca neconstitutionala - Despagubiri 2. Atasam actiunii: - Fie exceptia de neconstitutioanlitate a OG (CC => da, e neconstitutionala; CC => nu, nu e neconstitutionala OG) - Fie decizia CC prin care OG a fost declarata neconstitutionala. Codul de procedura civila cuprinde: 1. Instantele: judecatorii, tribunale, curti de apel, ICCJ 2. Competenta institutiilor 3. Cererea de chemare in judecata (partile = reclamant, parat; obiectul = de fapt, de drept; dovezile; semnatura) 4. Modul de citare/chemare 5. Sedintele de judecata (atributiile completului, audierea martorilor) 6. Incheierile de sedinta 7. Hotararea judecatorului si caile de atac impotriva ei.
10

Curs 1.04.2011 Conditia indeplinirii procedurii prealabile Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ, persoana care se consodera vatamata, printr-un act administrativ individual, trebuie sa solicite autoritatilor emitente sau autoritatii ierarhic superioare, in termen de 30 de zile de la comunicarea actului, revocarea in tot sau in parte a acestuia. In cazul actelor administrative normative, plangerea prealabila poate fi introdusa oricand. Daca actul administrativ consta intr-un contract administrativ, plangerea prealabila are semnificatia concilierii directe, prevazuta de codul de procedura civila, si poate fi introdusa intr-un termen de 6 luni de la data semnarii contractului; de la data modificarii acestuia; de la data incalcarii obligatiilor contractuale sau de la data expirarii duratei contractuale. Avocatul poporului, ministerul public, prefectul, ANFP, persoana vatamata prin ordonante sau dispozitii impotriva unui refuz nejustificat sau impotriva nesolutionarii in termen a unei cereri, nu este necesara introducerea unei plangeri prealabile. Tertii vatamati prin acte individuale adresate altor subiecti de drept, sunt indreptatiti sa introduca plangerea prealabila de la momentul de la care au luat cunostinta de act, in limita termenului de 6 luni de la data emiterii acestuia. Intrucat e o conditie obligatorie, lipsa parcurgerii procedurii prealabile conduce automat la respingerea actiunii ca prematur formulata, urmand ca partea interesata sa urmeze aceasta procedura (daca se mai afla in termen) si sa introduca din nou actiune (daca se mai afla in termenul de introducere a actiunii) Conditia privind termenul de introducere a actiunii in fata instantei Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoasterea dreptului incalcat cat si repararea pagubei, se introduc in termen de 6 luni de la: 1. Momentul comunicarii raspunsului la plangerea prealabila 2. Data comunicarii refuzului nejustificat de a solutiona o cerere 3. Data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile sau data expirarii termenului de solutionare a cererii 4. Data incheierii procesului verbal de conciliere in cazul contractului administrativ Pentru motive temeinice, cererea poate din introdusa si peste termenul de 6 luni, dar nu mai tarziu de un an de la data comunicarii actului, data luarii la cunostinta, data introducerii cererii sau data incheierii procesului verbal de la conciliere. Pentru prefect, avocatul poporului, ANFP, ministerului public, termenul curge de la data la care s-a cunoscut existenta actului nelegal.
11

Cererile introduse impotriva OG, precum si a oricaror acte administrative normative, pot fi introduse oricand. Actiunea introdusa de persoanele de drept public si de orice autoritate publica in apararea unui interes public, precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase, cu exceptia cazului cand sunt formulate di pentru protejarea unor interese private. Curs 8.04.2011
Examen 13 mai., in 2 serii, la ora 13.00. o ora la dispozitie 2 subiecte , Rrecuperare curs 16 aprilie, ora 13.00 Suspendarea executarii actelor administrative. Pentru a asigura o protectie efectiva persoanei care se considera vatamata printr-un act administrativ, legea contenciosului administrativ a pus la dispozitia acestei persoane un instrument juridic (cale procedurala) inedit, si anume suspendarea executarii actului pana la momentul la care se va pronunta instanta, investita cu solutionarea litigiului de fond. Cu alte cuvinte, persoana indreptatita la introducerea cererii privind anularea unui act administrativ poate solicita si suspendarea executarii acelui act, pentru a paraliza efectele principiului executarii imediate a actului administrativ , act care se bucura de prezumtia de legalitate. [Autoritatile publice pun in executarea legea] Suspenadrea se poate obtine in 2 modalitati: a. Dupa sesizarea autoritatii emitente cu plangerea prealabila, dar mai inainte de a se introduce actiunea in anularea actului vatamator. In acest caz persoana vatamata inrodue la instanta de judecata cererea avand ca obiect suspendarea actului, la care ataseaza dovada ca a depus plangerea prealabila la autoritatea emitenta. Pentru a preveni situatia in care dupa obtinerea suspendarii pe aceasta cale persoana vatamata nu mai introduce actiunea in anularea actului vatamator, prin legea Cont.Adm, s-a stabilit ca persoana vatamata este obligata sa ceara in termen de 60 de zile si anularea actului pentru a nu pierde efectele suspendarii. Litigiul in Cont.Adm,

Etapa pre-litigioasa-Etapa administrative Plangerea prealabila Incercare de solutioanare amiabila

Etapa litigioasa-Etapa judecatoareasca Cererea in anularea actului (actiunuea in cont. adm.)

b. Prin intermediul cererii in anulare adresata instantei judecatoresti, situatie in care persoana vatamata cere in cadrul aceluiasi process atat anularea actului cat si suspenadrea executarii acestuia. Daca suspendarea nu s-a solicitat prin cererea de anulare, aceasta masura se poate solicita si prin intremediul unei cereri separate, in cadrul 12

careia trebuie facuta dovada ca s-a solicitat in prealabil anularea. In situatia in care suspendarea s-a cerut odata cu anularea sau dupa introducerea cererii de anulare efectele acesteia (pentru situatia in care este de catre instanta) dureaza pana la solutionarea definitva si irevocabila a cererii de anulare. In situatia in care suspenadrea s-a cerut si s-a acordat inainte de a se introduce actiunea in anulare, atunci efectela acesteia dureaza pana la pronuntarea instantenti de fond, iar in cazul in care instant de fond admite cererea de anulare, suspendarea de prelungeste pana la soltionarea irevocabila a litigiului. Etapa de fond Inainte de inroducerea cererii in anulare, si sub conditia de a Pana la pronuntarea cere anularea actului in 60 de instantei de zile de la suspendare. judecara 1. Suspendare Etapa cererii de anulare 2. Cer anularea suspendarea actului si

3. Anularea actului in mod separat, si suspendarea in mod separate.

Cererea de suspendare pentru a fi admisa de catre instant trebuie sa fie intemeiata pe un caz bine justificat, si sa previna producerea unei pagube iminente, cand in cauza este afecatat un interes public major, suspendarea executarii poate fi solicitata si de catre Minister Public. Daca instant a admis cererea de suspendare, emiterea sau adoptarea unui act administrativ avand un continut identic cu cel suspendat, conduce la o suspendare automata de drept a actului nou emis. Atat cerera de anularea a actului cat si eventuaal cerere de suspendare a executarii acesteia se solutioneaza de catre sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor si curtilor de apel. 1. Cererile care au ca obiect actele autoritatilor publice locale si judetene, precum si cerererile care au ca obiect, taxe, contributii, datorii vamale de pana in 500.000 lei, se solutioneaza in fond de tribunal. 2. Cererile privind actele autoritatilor publice centrale precum si cererile care vizeaza taxe contributii mai mari de 500.000 lei se judeca in fond de curtea de apel. Reclamantul este cel care dreptul de a alege intre instanta sediul paratului si instanta de la domiciliul sau. Judecatorie pe oras, J1+J2+Jn => tribunal T1+T2+Tn => Curtea de Apel (CA) CA1+CA2+Can =>Inalta Curte de casatie si justitie. La momentul introducerii cererii de chemare in judecata reclamantul ataseaza cererii copia actului atacat, sau refuzul nejustificat al autoritatii sau dovada nesolutionarii in termen al cererii sale. In plus reclamantul anexeaza cereriid e chemare in judecata si dovada indeplinirii plangerii prealabile. Plangerea prealabila cu nr de inregistrare a autoritatii sau daca plangerea nu fst depusa la registratura autoritatii dovada transmiterii acesteia prin fax sau 13

prin posta, Taxa de timbre, care se platete pentru initierea actiunii in Cont.Adm. are un cuantum prevazut de legea taxelor de timbre, care nu poate fi mai mare de 39 de lei, cu exceptia actiunilor, avand ca obiect contracte administrative in cazul carora taxa de timbre se raporteaza la valoarea contractului a carui anulare sai executare de cere. Cererile adresate instantei de cont. adm. se judeca de urgenta si cu precadere. Persoana vatamata poate solicita inclusiv introducerea in cauza a functionarului public care a relatat actul atacat, atunci cand a solicitat pe langa anularea actului si acordarea de despagubiri. In situatia chemarii in judecata a functionarului public implicat in emiterea actului acesta va raspunde in solidar cu autoritatea emitenta pentru acoperirea pagubei create.

Curs 15.04.2011 Exceptia de nelegalitate Exceptia de nelegalitate este un mijloc de aparare, prin care o parte sau instanta din oficiu, in cadrul unui proces aflat deja in derulare, pune in discutie validitatea unui act administrativ cu scopul ca in cazul in care acesta este declarat nelegal, actul sa fie indepartat de la solutionarea procesului aflat pe rol (pendinte). Trasaturi caracteristice ale exceptiei: Este un mijloc de aparare astfel ca nu poate avea acelasi efect cu actiunea directa intentata in vederea anularii unui act administrativ. Efectul admiterii exceptiei il reprezinta indepartarea actului din proces sau neutilizarea acestuia la solutionarea cauzei. Fiin dun mijloc de parare, poate fi utilizata de oricare dintre parti, si chiar de instanta din oficiu. Natura de mijloc de aparare atrage si imprescriptibilitatea exceptiei, in sensul ca aceasta poate fin invocata oricand (fara o limita in timp) si in orice stadiu al procesului (fond, apel, recurs). Presupune existenta unui proces aflat pe rol indifferent de instanta care este sesizata cu judecarea acestui proces (instant civila, comerciala, penala). Pentru ca presupune verificarea legalitatii unui act adminstrativ, solutionarea exceptiei cade im competenta excluziva a instantei de contencios administrativ. Prin urmare, instanta in fata careia se ridica exceptia de nelegalitate, dupa ce verifica adminisbilitatea exceptiei si decide ca este admisibila, trimite exceptia spre solutionare la insatna de contencios administrativ competenta. Daca totusi procesul in cadrul caruia este chiar un proces de contencios administrativ al instantelor care judeca acest litigiu retine spre solutionare si exceptia de nelegalitate. Pe durata solutionarii exceptiei se suspenda judecarea cauzei in cadrul careia s-a ridicat excetpia pana la pronuntarea instantei competente cu privire la exceptie. Suspendarea nu se dispune atunci cand exceptia s-a ridicat chiar in fata instantei
14

de CA sau in timpul solutionarii unei cauze penale (exceptia privind lipsa suspendarii unei cauze penale s-a adaugat in Legea CA in decembrie 2010).
-

Daca instanta competenta sa solutioneze exceptia de nelegalitate stabileste prin hotarare ca actul care a facut obiectul exceptiei este nelegal, atunci instanta care judeca procesul in cadrul careia s-a ridicat exceptia, este obligata sa nu tina cont de actul nelegal la solutionarea cauzei. Admisibilitatea sesizarii instantei de CA cu o exceptie de nelegalitate, presupune existenta unei legaturi intre actul administrativ atacta cu exceptii si procesul care se judeca. Prin urmare, instantele in fata carora se ridica exceptia verifica daca este cazul sa sesizeze instanta de CA, adica daca exista acea legatura intre actul vizat de exceptie si procesul care se afla spre solutionare in fata sa. Exceptia poate avea ca obiect actele administrative sustinandu-se ca in acest caz actul administrativ ar insemna numai act tipic, fiind excluse deci refuzul nejustificat si contractele administrative. In realitate, fata de tacerea legii asemenea interpretare nu poate fi valabila. Intr-o alta opinie s-a sustinut si ca obiect al exceptiei il pot constitui doar actele individuale, nu si cele normative. Intradevr, alineatul (1) al art. 4 din legea CA a fost modificat in 2007, mentionanduse ca exceptia poate fi ridicata doar impotriva unor acte individuale. Totusi, pentru ca celelalte alineate ale art.4 utilizeaza sintagma act administrativ (fara distinctie individual-normativ). Interpretarea corecta este ca pot face obiectul exceptiei inclusiv actele normative, iar utilizarea sintagmei restrictive din alin.(1) nu reprezinta decat o inadvertenta legislativa. Traditional vorbind ( in dreptul administrativ francez), obiect al exceptiei il constituiau prin excelenta actele administrative normative. Emitentul actului impotriva caruia s-a ridicat exceptia este citat ca parte in fata instantei de CA pentru ca hotararea sa-i fie opozabila. Efecte admiterii exceptiei de nelegalitate se produce numai inter partes litigantes (intre partile litigante), incat orice tert caruia i s-ar opune actul administrativ intr-o alta procedura, este obligat sa se apere impotriva acestuia (fie prin actiune, fie prin exceptie).

Subiect de sinteza la examen. Actiunea directa Exceptia de nelegalitate

Persoana vatamata prin decizia de Persoana fizica se judeca la instanta impunere speciala de dreptul muncii impotriva Afectata direct si imediat de aceasta cuantumul cu privire la pensie. decizie (HG 1.2000) act adminsitrativ care apare intr-un process. 15

Exceptia de nelegalitate , daca se accepta exceptia de nelegalitate atunci instant va trimite actul la instanta de contencios administrativ, si se verifica exclusiv legalitatea actului (potential vatamator).

Curs 16.05.2011 Actele exceptate de la controlul prin instanta de contencios administrativ. Actele exceptate sau xxxx de neprimire reprezinta acele acte care desi sunt emise de autoritati publice in exercitarea puterii publice nu pot face obiectul controlului de legalitate prin intermediul instantei de contencios administrativ, din ratiuni care tin fie de politic fie de siguranta/securitatea nationala. Actele exceptate sunt prevazute in art.126 alin(8) din Constitutie (actele care privesc raporturile cu parlamentul si actele de comandament militar), precum si in art. 5 din Legea CA. Desi prin art.52 din Constitutie s-a stabilit ca limitele si conditiile exercitarii actiunii in Contencios administrative se stabilesc prin lege, aceste limite sunt evidentiate in primul rand prin Constitutie (art. 53 si 126) si in al doilea rand prin lege.

Categorii de acte exceptate: - actele autoritatii publice care privesc raporturile acestora cu parlamentul, reprezinta asa zisele acte de guvernamant care sunt exceptate de la controlul instantei de contencios administratov din cauza naturii lor politice: -> actul prin care Presedintele desemneaza candidatul la functia de prim-ministru; -> actul prin care presedintele Romaniei numeste guvernul, dup ace acesta a primit votul de incredere al parlamentului. - actele de comandament militar aceste acte sunt exceptate de la controlul de legalitate in masura in care privesc situatia trupelor, instructia acestora, manevrele militare precum si atacul sau refugierea si orice alte masuri care pun in valoare principiul respectarii ordinului superiorului ierarhic. Aceste acte pot proven de la presedintele statului, ministrul apararii, sefii de comandamente militare (seful statului major). Exista insa foarte multe acte care provin de la sefii de comandamente militare in privinta carora jurisprudenta a admis ca pot fi atacate in fata instantei de contencios administrativ, intrucat nu reprezinta ordine prin care sa se dispuna anumite masuri cu privire la trupele militare. In aceasta categorie intra:
16

- ordinele prin care se dispune avansarea in grad - numirea intr-o functie militara, trecerea in rezerva, pensionarea militarului. Atat art.126 din Constitutie, cat si art.5 din legea contenciosului administrativ, trebuie interpretate prin prisma principiului instituit de art.20 Constitutie si anume acela al garantarii drepturilor fundamentale ale omului cel putin la nivelul minimal prevazut de tartatele international cu privire la protectia drepturilor omului. Avand in vedere ca un astfel de tratat international, respective conventia europeana a drpturilor omului si protocoalele sale aditionale garanteaza dreptul de acces la justitie, pentru a asigura protectia oricaror drepturi si liberati ale persoanei rezulta ca art.xxx si legale privind actele exceptate se pot interpreta ca exceptant aceste acte numai de la controlul in fata instantei de contencios administrativ, prin urmare , impotriva vatamarilor produse prin actele de comandament militar, persoanei ar trebui sa i se recunoasca accesul la justitie in fata instantelor de drept comun. - Actele administrative in privinta carora s-a prevazut o alta procedura judiciara de modificare sau desfiintare a acestora. Aceste acte nu reprezinta o veritabila exceptie pentru ca prin legea organic se stabileste un alt tip de control de legalitate (prin lege organica se stabileste un alt tip de control, accesul la justitie fiind astfel garantat). De exemplu, intra in aceasta categorie titlurile de propietate emise in temeiul legii 18/1991, privind fondul financiar (lege de reparative). Instante de drept comun ->care nu sunt specializate pe un domeniu anume. - Actele administrative emise pt. aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu, al celei de urgenta, actele care privesc apararea si securitatea nationala, actele emise pt. restabilirea ordinii publice, actele emise pt. inlaturarea consecintelor calamitatilor natural, epidemiilor si episodiilor (boli provenite de la animale). Toate aceste acte pot fi atacate in fata instantei de contecios administrativ, dar numai pentru exces de putere. Potrivit art.2 din lege, excesul de putere este: excercitare dreptului de apreciere al autoritatii publice prin incalcarea competentelor lor prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

06.05.2011 Curs: Reguli de solutionare a litigiilor de contencios administrativ. Printr-o cerere de chemare in judecata care are ca obiect atat verificarea legalitatii actului administrativ atacat cat si acordarea de despagubiri persoana vatamata poate chema in judecata alturi de autoritatea publica emitenta si functionarul public care a participat la intocmirea actului atacat . Cererea avand cele 2 capete de cerere mentionate, se indreapta 17

asadar deopotriva impotriva a doi parati: autoritatea si functionarul public. Cu scopul ca: in cazul in care se castiga procesul plata despagubirilor sa fie efectuata in solidar de cei doi parati. Aceasta solidaritate legala, permite persoanei vatamate sa execute hotararea si sa ceara despagubirile in integralitatea lor de la oricare dintre cei 2 parati. Este vorba despre un beneficiu instituit in favoarea persoanei vatamate care sa faciliteze executarea hotararii. Functionarul public are posibilitatea la randul sau sa cheme in garantie superiorul ierarhic care a ordonat sa fie emis actul atacat sau sa nu fie emis actu la care era indreptatit reclamantul. Pe baza chemarii in garantie daca functionarul care a intocmit actul dovedeste ca culpa superiorului ierarhic atunci plata despagubirilor va fi suportata de acesta din urma. I. Procesul regula Parat Autoritatea emitenta

Reclamant Persoana vatamata

Obiectul procesului: exckusiv anularea actului administrativ , obligarea la emiterea unui act, sau nu a solutionat in termen o cerere. II. Proces exceptie, Obiectul procesului in reprezinta anularea actului (regulile din procesul regula), + acordarea de despagubiri, daca s-a creat o paguba reclamantului. Reclamant Persoana vatamata chemat in Parati Autoritatea publica Functionarul Public -> functionarul ierarhic superior , garantie In cazul in care nu ati solicitat si despagubiri prin cererea orincipala care vizeaza anulara actului atacat persoana vatamata poate solicita aceste despagubiri sip e cale separata in interiorul termenului de un an.de la momentul emiterii actului sau momentul la care s-a luat cunostinta ce acel act. III. A. cheama in judecata autoritatea emitenta si cerere anularea actului B. persoana vatamata autoritatea, functionarul, superiorul ierarhic

Solutiile pe care le poate adopta instanta de contencios administrativ: Daca a fost investita cu o cerere, avand ca obiect anularea unui act sau obligarea la emiterea unui act, instanta va dispune in cazul admiterii cererii ca autoritatea parata sa emita actul care este indeptatita persoana vatamata si respective va anula actul nelegal si vatamator, si va oblige subsecvent la emitere unui act legal. Ambele impoteze injonctiunea instantei se limiteaza la: a constata nelegalitatea actiunii autoritatii si la a o oblige sa intre in legalitate prin emieterea unui act legal, in nicio situatie insa, instanta de judecata nu se poate substitui autoritatii, pentru a

18

emite chiar aceasta actul solicitat sau pentru a dispune la continutul actului, ramane astfel ca autoritatea publica sa decida care este continutul actului este obligate sa-l emita.

In cazul in care obiectiul actiunii in contencios adminstrativ in constituie un contract administrativ, instant poate sa dispuna anularea contractului, sa oblige autoritatea la incheierea unui anuit contract cu reclamantul sa oblige oricare dintre parti sa-si execute obligatiile, sa suplineasca consimtamantul unei parti cand interesul public o cere, sis a corde despagubiri.

Solutiile dispuse de instanta pot fi stabilite sun sanciuntea unei penalitati aplicabile parti obligate pentru fiecare zi de intirziere, de asemenea in cazul in care actiunea a fost castigate de persoana vatamata autoritatea este obligate sa puna in executare hotararea in termenul indicat de instanta, sub sanctiunea aplicarii unei amenzi conducatorului autoritatii publice parate. Daca si dupa aplicarea acestei amenzi autoritatea esueaza in a pune in executare hotararea, neexcutarea acestei hotarari constituie infractiune. Hotararile judectaoresti defitive si irevocabile prin care au fost anulate acte administrative normative, sunt general obligatorii si produc efecte numa pentru viitor, prin urmare spre deosebire de hotararile prin care au fost anulate acte individuale (care produc efecte numai intre partile litigante) hotararile prin care s-au anulat acte normative sunt opozabile erga ones , profita tuturor celor care intrau sub incidenta actului normatv anulat. Acest tip de hotarari se publica obligatoriu in Monitoarele oficiale. Hotararea adoptata de instanta de contencios administrativ nu este susceptibil de apel, putand fi atacat doar cu recurs in termen de 15 zile de la comunicarea hotararii

19