2.3.2.

Consiliul local
Conf. univ. dr. Elena-Mihaela Fodor
Facultatea de Drept din Cluj-Napoca
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

2.3.2.1. Componenţa şi constituirea consiliilor locale

Consiliile locale sunt autorităţile administraţiei publice prin care se

realizează autonomia locală în comune şi oraşe, în condiţiile legii (Constituţia
României, art.121 alin.1). Prin urmare, consiliul local este o autoritate autonomă a
administraţiei locale.
Componenţa şi constituirea consiliilor locale este reglementată în Codul
administrativ (OUG nr. 57/2019) în art. 111 – 122.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile
locale.
Numărul membrilor se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de
numărul locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai municipiului, conform populaţiei
raportate, în funcţie de domiciliu, de Institutul Naţional de Statistică la data de 1
ianuarie a anului în care se organizează alegerile. Acest număr poate fi cuprins
între 9 (pentru localităţi cu până la 1.500 de locuitori) şi 31 (pentru localităţi cu
peste 400.000 locuitori), iar pentru municipiul Bucureşti numărul membrilor
consiliului general este 55.
Candidaturile se depun de către partide sau alianţe politice ori electorale
constituite potrivit legii. Se pot depune candidaturi si de către alianţele electorale
constituite in condiţiile legii, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, conform legii, precum şi candidaturi independente.
O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur
consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar sau de preşedinte al
consiliului judeţean. Candidatura se poate depune simultan pentru mai multe din
aceste funcţii.
Pentru alegerea consilierilor, fiecare comună, oraş, municipiu şi subdiviziune
administrativteritorială constituie o circumscripţie electorală.
Propunerile pentru candidaţi se fac pe circumscripţii electorale. Ele se depun
la birourile electorale de circumscripţie, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei
alegerilor. listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean,
partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care
trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în
Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru
care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul
localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului
Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.
Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total
al alegătorilor înscrişi pe liste/numărul de consilieri ce pot fi aleşi în localitatea
respectivă, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul localităţilor
urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti,
sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.
Opiniile alegătorilor se exprimă pe buletinul de vot, al cărui model se
stabileşte de Guvern. Alegerile pentru consilieri sunt valabile indiferent de numărul
alegătorilor care au participat la vot. Repartizarea mandatelor se face potrivit art.
100 din Legea nr. 115/2015.
Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii
fiecărui consilier ales. Legea nr. 115/2015 consacră importante garanţii juridice în
scopul asigurării respectării legalităţii în alegeri, în capitolul V „Contravenţii”.
Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, pentru Consiliul
General al Municipiului Bucureşti şi pentru primar, după caz, împreună cu
întâmpinările, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale
ale secţiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de preşedinte şi de
membrii biroului electoral de circumscripţie, se înaintează sub paza personalului
structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a
cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc
alegeri, iar, pentru consiliul judeţean, pentru preşedintele consiliului judeţean,
respectiv pentru primarul general al municipiului Bucureşti, la tribunalul în a cărui
rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri,
respectiv la Tribunalul Bucureşti, după caz, în vederea validării mandatelor.
Consilierul local declarat ales poate renunţa la mandat în cel mult 10 zile de
la data desfăşurării alegerilor, în condiţiile art. 115. Partidele politice sau
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale confirmă, sub semnătura
persoanelor din cadrul conducerilor acestora, calitatea de membru a consilierilor
declaraţi aleşi şi a supleanţilor, în condiţiile art. 121 din OUG nr. 57/2019.
Mandatul unui consilier local este validat dacă, la data pronunţării încheierii,
consilierul local declarat ales îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are
domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care a fost ales, dovedit
prin actul de identitate în copie; b) nu şi-a pierdut drepturile electorale, fapt dovedit
prin cazierul judiciar; c) nu şi-a pierdut calitatea de membru al partidului politic pe
lista căruia a fost ales, urmare a demisiei sau urmare a excluderii prin hotărârea
definitivă a forului competent al partidului politic ori prin hotărâre definitivă a unei
instanţei judecătoreşti, fapt dovedit prin confirmările prevăzute la art. 121 alin. (1)
sau prin hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, după caz; d) mandatarul
financiar coordonator a depus raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor
electorale în conformitate cu prevederile legii privind finanţarea activităţii
partidelor politice şi a campaniilor electorale, fapt dovedit prin depunerea
raportului, în condiţiile legii; e) nu a renunţat la mandat, în condiţiile art. 115; f) nu
a fost ales prin fraudă electorală constatată în condiţiile legii privind alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, dovedită prin documentele privind
rezultatele alegerilor înaintate de către biroul electoral de circumscripţie
judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care
au fost desfăşurate alegeri. Documentele necesare validării sunt transmise de
consilierii declaraţi aleşi secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale
care, la rândul său, le trimite judecătoriei. În termen de 3 zile de la comunicare, cei
interesaţi pot formula apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau
invalidare a mandatelor. Încheierea privind validarea/invalidarea fiecărui mandat
se comunică prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale. Acesta din urmă informează, în condiţiile legii (art. 114
alin. 5) consilierii aleşi, supleanţii consilierilor cărora le-au fost invalidate
mendatele şi partidele sau organizaţiile care au depus liste pentru alegeri.
Încheierea se comunică şi consilierilor ale căror mandate au fost invalidate.
Împotriva încheierii poate formula apel orice persoană interesată, în termen de 3
zile de la comunicare. Apelul se soluţionează de tribunalul în a cărui circumscripţie
se află judecătoria care a pronunţat încheierea în termen de 5 zile de la depunerea
apelului, în procedură necontencioasă, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare
a cererii, hotărârea fiind definitivă.
Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul validării candidaţilor declaraţi
supleanţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 119. Pot fi validaţi numai candidaţii
declaraţi supleanţi care, la data validării, fac dovada faptului că sunt înscrişi în
partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în
alegeri.
Calitatea de consilier este incompatibilă cu anumite funcţii sau calităţi.
Legea nr. 161/2003 în Cartea 1, Titlul IV, Capitolul 3, Secţiunea 3, art. 88, 89
prevăd expres că sunt incompatibile cu calitatea de consilier:
- funcţia de prefect sau subprefect;
- calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în
aparatul de specialitate al consiliului local respectiv sau în aparatul de specialitate
al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;
- funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat,
administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile
autonome şi societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, de interes judeţean ori
înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului judeţean sau la regiile autonome şi
societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, de interes naţional care îşi au sediul
sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu excepţia
reprezentanţilor în adunarea generală a acţionarilor la societăţile reglementate de
Legea nr. 31/1990, a membrilor în consiliile de administraţie ale unităţilor şi
instituţiilor de învăţământ de stat sau confesionale şi ale spitalelor publice din
reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor reprezentanţi ai
instituţiilor publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale sau la care
unitatea administrativ-teritorială respectivă deţine participaţie;
funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau
asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de
interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea
administrativteritorială respectivă;
funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori
care deţine filiale în unitatea administrativteritorială respectivă;
calitatea de deputat sau senator;
- funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate
acestora;
- calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul
local, respectiv de consiliul judeţean; incompatibilitatea există şi în situaţia în care
soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar
semnificativ la unul dintre agenţii economici prevăzuţi la alin. (1) al art. 89.
Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente
unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social sau îi
conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală.
Se prevede totodată că o persoană nu poate exercita în acelaşi timp un
mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.
Tot în sfera incompatibilităţilor, Legea 161/2003 prevede că acei consilieri
locali şi consilieri judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director
general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie
sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat
la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu
capital al unei unităţi administrativteritoriale nu pot încheia contracte comerciale
de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau
contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte,
cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub
autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale
înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective. Aceste prevederi se
aplică şi în cazul în care funcţiile sau calităţile respective sunt deţinute de soţul sau
rudele de gradul I ale alesului local.
Alte incompatibilităţi pot fi stabilite prin lege.
Incompatibilitatea intervine numai după validarea mandatului şi durează
până la data încetării de drept a mandatului în care alesul local a exercitat o funcţie
sau o calitate incompatibilă cu aceasta sau până la data la care a încetat funcţia sau
calitatea care a determinat starea de incompatibilitate. Consilierul poate renunţa la
funcţia deţinută înainte de a fi ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate
sau în cel mult 15 zile de la alegerea în această funcţie. Incompatibilitatea se
constată, conform Legii nr. 176/2007, de către Agenţia Naţională Pentru
Integritate. Actul de constatare (raportul de evaluare a incompatibilităţii) este supus
controlului judecătoresc. Dacă raportul de evaluare a conflictului de interese nu a
fost contestat în termenul prevăzut la instanţa de contencios administrativ, Agenţia
sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declanşarea procedurii
disciplinare, precum şi, dacă este cazul, instanţa de contencios administrativ, în
vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea prevederilor
legale privind conflictul de interese.
Şedinţa pentru constituirea consiliului local este convocată de prefect în cel
mult 5 zile de la comunicarea încheierii judecătoriei privind validarea/invalidarea
mandatelor consilierilor locali aleşi, ori a comunicării hotărârii tribunalului în cazul
în care încheierea a fost contestată. Convocarea se face dacă numărul mandatelor
de consilier local, validate, este mai mare decât primul număr natural strict mai
mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local. Şedinţa se desfăşoară
conform procedurii prevăzute de art. 116 din OUG nr. 57/2019. În cadrul şedinţei
de constituire consilierii depun jurământul, cu sau fără formulă religioasă, prevăzut
de art. 117 din OUG. Nr. 57/2019. Consilierul local al cărui mandat a fost validat
dar care nu depune jurământul, datorită absenţei de la şedinţă, în condiţiile art. 116
alin. (9), sau care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.
Consiliul local este legal constituit dacă numărul consilierilor locali care au
depus jurământul este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât
jumătate din numărul membrilor consiliului local, stabilit potrivit art. 112. În
termen de 3 zile de la data constituirii consiliului local prefectul emite un ordin
privind constatarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire a consiliului local,
care se comunică secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-
teritoriale şi se aduce la cunoştinţă publică. Ordinul prefectului prevede, dacă este
cazul, şi situaţiile în care este necesară validarea mandatelor supleanţilor, caz în
care se comunică judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia
electorală pentru care au avut loc alegeri, partidelor politice şi organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi şi
secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, urmându-se
apoi procedura validării mandatelor supleanţilor, în condiţiile art. 119 din OUG nr.
57/2019.
În situaţia în care consiliul local nu a fost constituit în condiţiile art. 118,
sunt organizate alegeri parţiale de completare, în condiţiile legii.
După declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii săi,
prin votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie , pe o perioadă de cel mult 3
luni, un preşedinte de şedinţă. Acesta va conduce lucrările şi va semna hotărârile
adoptate de consiliu, având şi alte atribuţii în legătură cu şedinţele consiliului local,
stabilite în art. 123 din OUG nr. 57/2019. Preşedintele de şedinţă poate fi schimbat
din funcţie la iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul consilierilor, cu votul majorităţii
consilierilor în funcţie (majoritate absolută).
După constituire, consiliul local îşi organizează comisii de specialitate pe
principalele domenii de activitate. Pot fi membrii în aceste comisii numai
consilieri. Fiecare comisie de specialitate îşi alege un preşedinte şi un secretar.
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. Atribuţiile comisiilor
de specialitate sunt analizarea şi avizarea proiectelor de hotărâre din domeniul lor
de activitate. Comisiile lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii simple.
Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa
primarului, comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată.
Obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acestor comisii se stabilesc
prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acţionează în limitele stabilite
prin hotărâre.
Consiliile locale pot organiza,din proprie iniţiativă sau din iniţiativa
primarului, comisii mixte formate din consilieri locali, funcţionari publici şi alţi
specialişti, pe perioadă determinată. Aceste comisii vor fi create atunci când
consiliul are în vedere soluţionarea unor probleme complexe, care necesită
cunoştinţe vaste de specialitate sau interdisciplinare. Componenţa comisiilor mixte,
obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţii acestora se stabilesc prin hotărâri
ale consiliului local. Şedinţele comisiilor mixte sunt publice. Această din urmă
dispoziţie scoate în evidenţă importanţa problemelor ce sunt date în competenţa
acestor comisii, fiind necesară asigurarea transparenţei deciziilor luate.
Locuitorii satelor care nu au consilieri aleşi în consiliile locale sunt
reprezentaţi la şedinţele de consiliu de un delegat sătesc, asimilat consilierului
local. La discutarea problemelor privind satele pe care le reprezintă, delegaţii
săteşti sunt invitaţi în mod obligatoriu. Delegaţii săteşti au dreptul de a se exprima
cu privire la problemele discutate, opinia acestora fiind consemnată în procesul-
verbal al şedinţei.
Delegatul sătesc este ales, în termen de 20 de zile de la constituirea
consiliului local, pe perioada mandatului consiliului local, de o adunare sătească,
convocată cu cel puţin 15 zile înainte de către primar. Alegerea delegatului sătesc
se face cu majoritatea voturilor celor prezenţi la această adunare, consemnată într-
un proces-verbal care se prezintă în prima şedinţă a consiliului local. La adunarea
sătească pot participa toţi cetăţenii cu drept de vot din satul respectiv. Conform art.
142 din OUG nr. 57/2019, mandatul delegatului sătesc poate înceta de drept prin
demisie; validarea, în calitate de consilier local, a unui supleant care are domiciliul
în satul al cărui delegat este; schimbarea domiciliului într-un alt sat, inclusiv ca
urmare a reorganizării unităţii administrativ-teritoriale respective; condamnarea,
prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate,
indiferent de modalitatea de individualizare a pedepsei; punerea sub interdicţie
judecătorească; pierderea drepturilor electorale; deces. Adunarea sătească,
convocată de către primar, poate hotărî oricând eliberarea din funcţie a delegatului
sătesc şi alegerea, în termen de 20 de zile de la eliberare, a unei alte persoane în
această funcţie, în condiţiile descrise mai sus.
2.3.2.2. Funcţionarea consiliilor locale

Consiliile locale funcţionează în condiţiile legii ca autorităţi administrative

autonome şi rezolvă treburile publice în comune şi oraşe, conform art. 121 alin.2
din Constituţie.
Funcţionarea consiliului local este reglementată în OUG nr. 57/2019, Titlul
V, cap.III, secţiunea a 4a.
În condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,
consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani. Mandatul consiliului local se
exercită de la data la care consiliul local este legal constituit până la data la care
consiliul local nou-ales este legal constituit. El poate fi prelungit în caz de război
sau catastrofă ori alte situaţii expres prevăzute de lege atunci când, din cauza
acestor situaţii, nu pot fi organizate alegeri, prin lege organică. Consiliul îşi
exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a
consiliului nou ales. Consiliul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării
consiliului anterior, încheie mandatul precedentei autorităţi a administraţiei publice
locale.
Forma de lucru a consiliului local este şedinţa.
Codul administrativ conţine numeroase reglementări procedurale privind
organizarea şi desfăşurarea şedinţelor consiliului local, reglementări care nu
existau în vechea lege a administraţiei locale, Legea nr. 215/2001.
Şedinţele ordinare se ţin lunar la convocarea primarului, iar cele
extraordinare ori de câte ori este nevoie. Şedinţele extraordinare se organizează la
convocarea primarului sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor consiliului.
Şedinţele extraordinare mai pot fi convocate de primar, la solicitarea prefectului în
cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru gestionarea situaţiilor de
criză sau de urgenţă.
în funcţie de prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a
consiliului local, prin mijloace electronice, prin grija secretarului general al
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, cel târziu în ziua ulterioară primirii
de către acesta a dispoziţiei sau documentului de convocare iniţiat de cel puţin o
treime din numărul consilierilor locali în funcţie. Data şedinţei va fi stabilită în
termen de 5 zile de la data comunicării dispoziţiei de convocare pentru şedinţele
ordinare şi în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziţiei sau documentului
de convocare pentru şedinţele extraordinare. Calculul termenelor privind
convocarea se va face pe zile libere, în conformitate cu dispoziţiile art. 181 alin.
(1), pct.2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Potrivit
acestui text, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care
începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte. Prin excepţie, în caz
de forţă majoră şi/sau de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor
comunei, ai oraşului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori
în alte situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului
local, convocarea acestuia pentru şedinţa extraordinară se face de îndată.
Odată cu convocatorul, consilierilor locali li se comunică obligatoriu
următoarele informaţii despre şedinţă: data, ora şi locul desfăşurării; proiectul
ordinii de zi; materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi; modalitatea prin care
sunt puse la dispoziţia consilierilor locali, potrivit opţiunilor acestora, materialele
înscrise pe proiectul ordinii de zi; indicarea comisiilor de specialitate cărora le-au
fost trimise spre avizare proiectele de hotărâri; invitaţia de a formula şi depune
amendamente asupra proiectelor de hotărâri. Convocarea se consemnează în
procesul-verbal al şedinţei. Se remarcă obligativitatea impusă pentru comunicarea
informaţiilor necesare pentru prezenţa la şedinţă şi pentru o opinie informată a
consilierilor precum şi necesitatea consemnării convocării în procesul-verbal al
şedinţei. Consilierii trebuie să aibă timp suficient pentru a cunoaşte proiectele de
hotărâre ce vor fi supuse dezbaterii şi trebuie să existe dovada respectării
intervalului afectat de dispoziţiile legale acestei activităţi. Ar trebui ca
nerespectarea acestor condiţii procedurale să ducă la posibilitatea anulării
hotărârilor adoptate, pentru care condiţiile nu au fost îndeplinite, vătămarea putând
fi prezumată, în raport cu dispoziţiile imperative ale normelor. Din păcate, o
asemenea sancţiune nefiind prevăzută expres în actul normativ, nulitatea va fi doar
una relativă iar dovada vătămării greu de făcut, lipsindu-se astfel de efect
dispoziţiile, fie ele şi obligatorii.
Proiectul ordinii de zi se redactează de către secretarul general al
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi compartimentele de resort din
cadrul aparatului de specialitate al primarului la propunerea primarului sau a
consilierilor locali, după caz, în condiţiile legii. Proiectele care au toate
documentele de avizare prevăzute de dispoziţiile Codului administrativ sunt
obligatoriu înscrise pe proiectul ordinii de zi. Este împiedicată astfel posibilitatea
de tergiversare a punerii în discuţie a anumitor proiecte. În proiectul ordinii de zi a
şedinţei consiliului local pot fi incluse proiecte de hotărâri, cu menţionarea titlului
şi a iniţiatorului, rapoarte ale primarului, ale viceprimarului, ale consilierilor locali,
ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor speciale sau mixte, rapoarte sau
informări ale conducătorilor organismelor prestatoare de servicii publice şi de
utilitate publică în unităţile administrativ-teritoriale, după caz, precum şi orice alte
probleme de interes local. Potrivit dispoziţiilor art. 135 din Codul administrativ,
proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului local este adus la cunoştinţă locuitorilor
comunei, ai oraşului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin
mass-media, prin afişarea pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale
sau prin orice alt mijloc de publicitate. De bună-seamă, cel mai eficient mijloc este
utilizarea paginii de internet. Este surprinzător faptul că anumite unităţi
administrativ-teritoriale, deşi au asemenea pagini, unde sunt postate felurite
informaţii, nu conţin informaţiile care ar trebui să fie publice cu privire la şedinţele
consiliilor locale. În localităţile în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi
naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se
aduce la cunoştinţa publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii
respective.
Prezenţa consilierilor locali la şedinţă este obligatorie. Şedinţele consiliului
local sunt legal constituite dacă sunt prezenţi majoritatea consilierilor în funcţie.
Absenţa unui consilier este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a
intervenit din cauza: unei boli care a necesitat spitalizarea sau a unei stări de
sănătate pentru care s-a eliberat certificat de concediu medical; unei deplasări în
străinătate; unor evenimente de forţă majoră; în cazul decesului soţiei/soţului
consilierului local sau al unei rude de până la gradul al II-lea a consilierului local
ales ori al soţiei/soţului acestuia, inclusiv; altor situaţii prevăzute în regulamentul
de organizare şi funcţionare a consiliului local. Consilierul local care nu poate lua
parte la şedinţă este obligat să aducă această situaţie la cunoştinţa secretarului
general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. Pentru două absenţe
consecutive fără motive temeinice, consilierul poate fi sancţionat disciplinar.
Observăm că textul se referă la lipsa unor „motive temeinice”, adică nu face
trimitere directă la cazurile în care absenţele sunt moconsiderate motivate şi, pe de
altă parte arată că se „poate” aplica sancţiunea disciplinară, adică nu este
obligatoriu. La calculul cvorumului nu vor fi luaţi în considerare consilierii aflaţi în
situaţiile de încetare de drept a mandatului - în conformitate cu dispoziţiile art. 204
alin. (20) lit. a), consilierii care au declarat un interes faţă de proiectul de hotărâre
supus dezbaterii – în conformitate cu dispoziţiile art. 228 alin. (3), consilierii
cărora li s-au aplicat sancţiunile excluderii temporare de la şedintele consiliului
local sau diminuarea indemnizaţiei lunare cu 10% - în conformitate cu dispoziţiile
art. 238 alin. (2) din OUG nr. 57/2019.
În cazul şedinţelor care nu s-au putut desfăşura din lipsa cvorumului,
secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite
prefectului, sub semnătura sa, evidenţa prezenţei consilierilor locali, în termen de 3
zile de la data convocării. Evidenţa transmisă prefectului precizează şi situaţiile în
care, urmare a ultimei absenţe, a intervenit cazul de încetare de drept a mandatului
prevăzut la art. 204 alin. (2) lit. e) al Codului administrativ (art. 134 alin. 6).
Primarul participă de drept la şedinţele Consiliului local, având dreptul să îşi
exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi (art.
154 alin. 5, OUG. Nr. 57/2019). Primarul poate formula amendamente de fond sau
de formă asupra oricăror proiecte de hotărâri, inclusiv ale altor iniţiatori. Punctul
de vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în procesul-verbal al
şedinţei. În condiţiile prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local, la şedinţele consiliului local mai pot asista şi lua cuvântul, fără
drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora,
deputaţii şi senatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi
subsecretarii de stat, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
şi ale celorlalte organe centrale, conducătorii compartimentelor de resort şi
conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică
din unităţile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile lor de
responsabilitate, precum şi alte persoane interesate. Şedinţele consiliului local sunt
publice, publicitatea fiind asigurată în primul rând prin accesul celor interesaţi, în
condiţiile legii, la procesele - verbale ale şedinţelor consiliului local. Publicitatea
mai poate fi asigurată prin accesul celor interesaţi, în condiţiile legii, la proiectele
de hotărâri, la hotărârile consiliului local, precum şi la instrumentele de prezentare
şi de motivare a acestora (spre exemplu prin publicarea pe pagina de internet a
consiliului local şi prin posibilitatea cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în
unitatea/subunitatea administrativ-teritorială respectivă de a asista la şedinţele
consiliului local şi/sau de a le urmări pe internet, în condiţiile regulamentului de
organizare şi funcţionare a consiliului local.
La şedinţele consiliului mai participă şi delegaţii săteşti. Ei sunt invitaţi
obligatoriu la discutarea problemelor satelor pe care le reprezintă, votul lor având
un caracter consultativ.
Limba de desfăşurare a lucrărilor consiliului este limba română. În consiliile
unde cel puţin o cincime din numărul consilierilor aparţin unei minorităţi naţionale,
se poate folosi şi limba maternă a acestora, primarul fiind dator să asigure
traducerea în limba română. Documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc
numai în limba română.
Aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres, la începutul şedinţei, dacă
sunt în conflict de interese, potrivit situaţiilor descrise de legea nr. 161/2003, în
raport cu un proiect de hotărâre de consiliu local. Se consideră că un consilier are
un interes personal într-o anumită problemă dacă hotărârea ar putea produce un
avantaj material pentru sine sau pentru soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al
II-lea inclusiv; orice persoană fizică sau juridică faţă de care alesul local are
calitatea de debitor al unei obligaţii; o societate la care deţine calitatea de asociat
unic ori funcţia de administrator sau de la care obţine venituri; o altă autoritate din
care face parte; orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care
face parte, care a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale
acestuia; asociaţie sau fundaţie din care face parte. Consilierul local aflat în conflict de
interese are obligaţia să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori
adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea
actului juridic respectiv. Nerespectarea dispoziţiilor privind conflictul de interese
atrag nulitatea absolută a actelor administrative emise ori adoptate sau actelor
juridice încheiate, iar fapta aleşilor locali constituie abatere disciplinară şi se
sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6
luni.
În conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (6) al OUG nr. 57/2019 la
începutul fiecărei şedinţe, se aprobă ordinea de zi, la propunerea celui/celor care
a/au cerut convocarea consiliului Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul
ordinii de zi se face în situaţia în care acesta nu este însoţit de documentele
prevăzute la art. 136 alin. (8) al OUG nr. 57/2019 sau numai cu acordul
iniţiatorului, dacă sunt însoţite de respectivele documente. Ordinea de zi poate fi
suplimentată numai pentru probleme urgente cu majoritate simplă.
Documentele prevăzute la art. 136 alin. (8) sunt: referatul de aprobare
semnat de iniţiator, care cuprinde prezentarea şi motivarea proiectului; rapoartele
compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului care
au legătură cu proiectul de hotărâre; avizele cu caracter consultativ ale comisiilor
de specialitate ale consiliului local care, în domeniul de activitate al cărora se
situează proiectul de hotărâre; alte documente prevăzute de legislaţia specială, dacă
este cazul. Este obligatoriu ca aceste documente să însoţească proiectele hotărârilor
de consiliu local în orice situaţie. În mod obişnuit, ele trebuie întocmite în termenul
stabilit prin documentul cu care sunt înaintate, dar nu mai târziu de 30 de zile de la
înregistrarea proiectelor. În cazul în care proiectul de hotărâre va fi suspus
dezbaterii într-o şedinţă extraordinară termenul este cel mult 3 zile de la
înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi.
În situaţia şedinţelor extraordinare convocate de îndată, rapoartele
compartimentelor de specialitate se întocmesc în procedură de urgenţă, cel târziu
odată cu proiectul hotărârii. Este de remarcat faptul că, în această din urmă situaţie
se menţionează doar rapoartele compartimentelor de resort, nu şi celelalte
documente, probabil datorită faptului că necesitatea adoptării este evidentă şi se
asigură doar verificarea legalităţii conţinutului proiectului prin consultarea
specialiştilor din aparatul de specialitate al primarului.
Iniţiatorul unui proiect îl poate retrage sau poate renunţa, în orice moment, la
susţinerea acestuia.

Procedura desfăşurării dezbaterilor este reglementată în art. 138 alin. (5) –

(12) din OUG nr. 57/2019. Dezbaterile din şedinţe, precum şi modul în care şia
exercitat votul fiecare consilier se consemnează întrun procesverbal, semnat de
consilierul care conduce şedinţa şi secretarul general al unităţii
administrativteritoriale. Procesul verbal va fi supus aprobării consiliului local de
către secretar, în şedinţa următoare. Pentru aceasta, secretarul pune la dispoziţia
consilierilor, înaintea şedinţei următoare, în timp util, procesul verbal al ultimei
şedinţe. Consilierii şi primarul au dreptul ca în şedinţa în care se supune la vot
procesulverbal, să conteste conţinutul acestuia şi să ceară menţionarea exactă a
opiniilor exprimate. După aprobarea procesuluiverbal, acesta, împreună cu
documentele care au fost dezbătute în şedinţă, se depun întrun dosar special al
şedinţei respective. Dosarul va fi numerotat, semnat şi sigilat de consilierul care
conduce şedinţa şi de secretar. În termen de 3 zile de la data aprobării procesului-
verbal al şedinţei, secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-
teritoriale afişează la sediul primăriei şi publică pe pagina de internet a
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al
şedinţei. De data aceasta dispoziţiile privitoare la publicarea pe pagina de internet
sunt imperative.

2.3.2.3. Atribuţiile consiliilor locale

Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, cu respectarea legii, în probleme de

interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor
autorităţi publice locale sau centrale.
Principalele categorii de atribuţii ale consiliilor locale sunt prevăzute în art. 129
alin. (2) din OUG nr. 57/2019:
 • atribuţii privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie,
precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al
primarului, ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi
regiilor autonome de interes local;
• atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei,
oraşului sau municipiului;
• atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,
oraşului sau municipiului;
• atribuţii privind gestionarea serviciilor de interes local;
• atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
Detalierea acestor categorii de atribuţii este făcută în următoarele aliniate ale
aceluiaşi articol.
Consiliul local poate îndeplini orice alte atribuţii stabilite prin alte legi.

Practică judiciară

• Curtea de Apel Bacău, dec. nr. 75/2011. Potrivit legii, consiliul local este autoritate
deliberativă, activitatea sa concretizându-se în hotărâri, adoptate în forma şi cu respectarea
condiţiilor strict prevăzute de lege. Dacă în ceea ce priveşte calitatea procesuală a consiliului
local discuţiile din doctrina juridică se cantonează pe calitatea de titular de drepturi şi obligaţii
ce revine, de regulă persoanei juridice (respectiv comuna) şi nu autorităţilor administraţiei
publice locale, în ceea ce priveşte reprezentarea acestor autorităţi în faţa instanţei de judecată,
instanţa are în vedere dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 şi ale art. 793 din O.G.
nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor
locale. Din coroborarea acestor dispoziţii legale rezultă că, în situaţia în care consiliul local
figurează ca parte într-un litigiu, este necesar ca organul deliberativ să-şi exercite drepturile
procesuale în aceeaşi manieră în care îşi desfăşoară activitatea sa de autoritate publică locală.
Aceasta înseamnă că pentru promovarea recursului de faţă era necesar ca în şedinţă, convocată
şi desfăşurată în conformitate cu prevederile art. 39-44 din Legea nr. 215/2001, consiliul local să
discute şi să voteze o hotărâre prin care să stabilească necesitatea promovării recursului şi să
împuternicească o persoană în acest sens (persoană angajată, conform art. 791 şi 793 din O.G.
nr. 35/2002 sau apărător ales).

2. Curtea de Apel Alba, dec. civ. nr. 26/2012. Scopul asocierii, care coincide în mod firesc cu
scopul adoptării H.C.L. nr. 15/26.03.2009, aşa cum rezultă din art. 4 al statutului asociaţiei îl
constituie atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare şi pescuit conform Legii nr. 407/2006,
de a promova şi sprijini programe pentru gospodărirea terenurilor agricole şi forestiere conform
reglementărilor în vigoare, cultivarea în rândul proprietarilor de terenuri agricole şi forestiere a
dragostei de natură, a cunoaşterii ecologiei animalelor şi a modului de viaţă a acestora şi
promovarea măsurilor ştiinţifice de dezvoltare a fondurilor cinegetice, combaterea dăunătorilor
de orice fel, asigurând protecţia culturilor agricole şi forestiere. Din acest punct de vedere H.C.L.
nr. 15/26.03.2009 emisă de pârât respectă exigenţele Legii nr. 215/2001 privind administraţia
publică locală. … Terenurile declarate de Consiliul Local al comunei Ş., cu ocazia şedinţei de
constituire a asociaţiei interveniente nu au fost aduse ca aport în natură la patrimoniul acestei
persoane juridice. Acest aspect rezultă cu claritate din art. 6 şi art. 10 alin. 2 din statut care
recunoaşte în continuare membrilor săi calitatea de proprietari a terenurilor cu suprafeţele
înscrise în asociaţie, precum şi din art. 19 alin. 2 din acelaşi statut conform căruia patrimoniul
asociaţiei la constituire este format din aportul în numerar al membrilor fondatori, în sumă de
 1.200 lei, reieşind astfel că membrii fondatori nu aduc ca aport în natură terenurile pe care la au
în proprietate. Aşa cum s-a susţinut mai sus, scopul asocierii este ca prin însumarea suprafeţelor
deţinute de fiecare asociat proprietar să se dobândească un procent de 50% sau mai mare din
fondul de vânătoare peste care se suprapune ca areal, dar cu care nu se identifică, în vederea
exercitării dreptului de a propune administratorului atribuirea directă a gestiunii fondului
cinegetic respectiv. Din acest punct de vedere nu are relevanţă distincţia dintre terenurile
proprietate publică sau terenurile proprietate privată, precum şi distincţia subsecventă de regim
juridic al acestora, pentru că nu s-au înstrăinat acestor terenuri, care sunt şi rămân în
proprietatea membrilor asociaţi şi care îşi exercită în plenitudinea lor atributele acestui drept.
Rezultă aşadar că manifestarea de voinţă a Consiliului Local Ş., concretizată în H.C.L. nr.
15/26.03.2009, de asociere cu comunele S., J., C.A. şi Asociaţia de vânătoare „V.T.” este în acord
cu legislaţia în vigoare incidentă.

2.3.2.4. Actele consiliilor locale

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri.

Conform legii, proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de
primar sau de cetăţeni. Redactarea acestor proiecte se face de către cei care le
propun, cu sprijinul secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale şi al
serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
Hotărârile consiliului local se adoptă în general prin votul majorităţii celor
prezenţi Se adoptă cu majoritate absolută (majoritatea consilierilor în funcţie)
hotărârile privind bugetul local şi celelalte categorii de hotărâri menţionate de art.
139 alin. (3) din OUG nr. 57/2019. Se adoptă cu majoritate calificată de 2/3 din
numărul consilierilor locali în funcţie hotărârile hotărârile privind dobândirea sau
înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile
Pentru hotărârile cu caracter normativ, votul este în general deschis.
Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile
cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna cu vot secret,
cu excepţiile prevăzute de lege. Procedurile de votare se stabilesc prin
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. Pentru exercitarea
votului secret se folosesc buletine de vot. Alte cerinţe procedurale sunt specificate
în art. 139 din OUG nr. 57/2019.
Dacă pe parcursul desfăşurării şedinţei nu este întrunită majoritatea legală
necesară pentru adoptarea proiectului de hotărâre, preşedintele de şedinţă amână
votarea până la întrunirea acesteia.
În cazul în care, în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului local, se impun
modificări de fond în conţinutul proiectului de hotărâre, la propunerea primarului,
a secretarului sau a consilierilor locali şi cu acordul majorităţii consilierilor locali
prezenţi, preşedintele de şedinţă retransmite proiectul de hotărâre, în vederea
reexaminării de către iniţiator şi de către compartimentele de specialitate. Aceste
dispoziţii semnifică faptul că nu stă în puterea consilierilor să facă modificările şi
să şi adopte, în aceeaşi sedinţă, hotărârea modificată. Proiectul hotărârii, modificat
conform amndamentelor aprobate, va fi supus din nou verificărilor şi procedurii
emiterii documentelor însoţitoare ale unui proiect e hotărâre, pentru a se verifica
oportunitatea şi legalitatea formei modificate şi doar apoi va fi pus din nou în
dezbatere. Prin urmare, un proiect de hotărâre poate fi admis, în forma proiectului,
ori respins.
Proiectele de hotărâri respinse de consiliul local nu pot fi readuse în
dezbaterea acestuia în cursul aceleiaşi şedinţe.
Hotărârile consiliului local se semnează de către consilierul care conduce
şedinţa şi se contrasemnează pentru legalitate de secretar, după care, se comunică
primarului şi prefectului, de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la
data adoptării.
Dacă preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea consiliului
local se semnează de cel puţin 2 consilieri locali.
Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va refuza contrasemnarea
hotărârii în cazul în care consideră că aceasta nu este legală. El va depune în scris
şi va expune opinia sa motivată în următoarea şedinţă de consiliu local, care va fi
consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Apreciem că lipsa semnăturii
secretarului unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile mai sus descrise, nu
afectează valabilitatea hotărârii, altfel, ar însemna ca secretarul să aibă un rol
hotărâtor în adoptarea unei hotărâri a consiliului local, fără ca opoziţia sa pe motiv
de nelegalitate a hotărârii să poată face obiectul controlului judecătoresc. Hotărârea
va putea fi însă atacată în contencios administrativ de prefect sau de persoana
vătămată prin conţinutul ei, invocându-se şi motivele de nelegalitate evidenţiate de
secretar.
Conform art. 123 din Constituţie, Prefectul poate ataca în faţa instanţei de
contencios administrativ hotărârea Consiliului local, dacă o consideră ilegală.
Hotărârea este suspendată de drept până la soluţionarea litigiului.
Hotărârea consiliului local este prin excelenţă un act administrativ, ea putând
avea un caracter normativ sau individual.
Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data
aducerii lor la cunoştinţa publică. Aducerea la cunoştinţă publică, prin publicarea
în monitorul oficial local, se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale
către prefect. În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei
minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la
ultimul recensământ, hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţă publică
atât în limba română, cât şi în limba minorităţii respective. Hotărârile individuale
produc efecte de la data comunicării care trebuie făcută în cel mult 5 zile de la data
comunicării oficiale către prefect. În unităţile administrativ-teritoriale în care
cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din
numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, hotărârile cu caracter
individual se comunică, la cerere, şi în limba minorităţii respective.
Hotărârile consiliului local pot produce efecte şi de la o dată ulterioară,
menţionată în conţinutul lor.

Practică judiciară

1. Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr.
427/2007. „Esenţial în cauză este determinarea pe baza dispoziţiilor legale incidente, a
conţinutului sintagmei „în funcţie” şi care nu poate fi făcută fără a ţine seama de principiile şi
regulile care asigură stabilitatea şi coerenţa funcţionării autorităţilor publice locale în
îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în emiterea actelor administrative. În acest sens, o primă
remarcă ce se impune a fi făcută se referă la faptul că nu poate fi pus la îndoială, în acest context,
că sintagma arătată se referă la numărul consilierilor care compun consiliul judeţean ales pentru
un mandat de 4 ani şi care este impus pe criterii legale şi îşi exercită mandatul de la data
constituirii şi până la data declarării ca legal; constituit a noului consiliu judeţean ales. Aceasta
nu înseamnă că pe parcursul exercitării mandatului consilierii judeţeni nu se pot afla în diferite
situaţii care îi pun în poziţii în care nu-şi pot folosi atribuţiile datorită incompatibilităţilor,
absenţei sau chiar demisiei, însă şi aceste situaţii sunt reglementate, astfel încât funcţionarea
consiliului să nu fie stânjenită”.
2. Curtea de Apel Bucureşti, secţia de cont. adm. şi fisc., dec. civ. Nr. 2126/2010. Instanta de
fond a retinut în mod corect încalcarea dispozitiilor art.43, 44 din Legea nr.215/2001. Aceasta în
conditiile în care din procesul verbal de sedinta nu rezulta ca majoritatea consilierilor locali
prezenti ar fi votat suplimentarea ordinii de zi, asa cum impun dispozitiile art.43 alin.1 din actul
normativ mentionat. De asemenea, Curtea apreciaza ca si în cazul în care ordinea de zi ar fi fost
suplimentata, trebuiau respectate dispozitiile art.44 alin.1, conform carora "proiectele de
hotarâri înscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi dezbatute daca nu sunt
însotite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al
primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum si de
raportul comisiei de specialitate a consiliului". Aceasta întrucât singurele exceptii prevazute de
textul legal sunt cazurile reglementate de art.39 alin.2, 4 respectiv sedintele extraordinare,
precum si cazurile de forta majora si maxima urgenta. În speta, nu s-a facut dovada existentei
vreunuia din aceste cazuri si nici a existentei rapoartelor compartimentului de resort si a comisiei
de specialitate.
3. Curtea de Apel Suceava, dec. civ. nr. 1922/2012. Ceea ce este cert şi necontestat în cauză, este
faptul că viceprimarul Comunei Copălău, I.C., care are şi funcţia de consilier local a participat
la şedinţa de Consiliu Local în care a fost adoptată hotărârea nr. X prin care s-a aprobat
schimbul de teren între Consiliul Local al Comunei Copălău şi domnii I.C. şi G.A.D. Potrivit art.
46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 „Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor
consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea
inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local”, iar
potrivit alin. 2 „Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt
nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate
fi introdusă de orice persoană interesată”. În aceste condiţii nu prezintă nici o importanţă care
anume considerente au determinat participarea la şedinţă a numitului I.C. al cărui vot în
Consiliul Local are aceeaşi valoare ca şi al oricărui alt consilier local, care nu are funcţia de
viceprimar şi, de asemenea, nu are relevanţă faptul că numitul I.C. s-a abţinut de la vot, atâta
timp cât dispoziţia legală amintită mai sus interzice imperativ participarea la „deliberare”,
proces volitiv care circumscrie, pe lângă votul pozitiv ori negativ, şi abţinerea de la vot. În aceste
condiţii, cum hotărâre de Consiliu Local atacată este nulă de drept pentru încălcarea
prevederilor art. 46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
4. Curtea de Apel Târgu Mureş, dec. civ. nr. 328/R/2009. În privinţa excepţiei tardivităţii
invocată de recurentă, aceasta este nefondată întrucât, aşa cum însăşi recurenta recunoaşte,
hotărârea atacată nu a fost niciodată comunicată societăţii reclamante. Deşi se susţine că
reprezentanta de la acea vreme a societăţii a fost prezentă la şedinţa în care s-a adoptat
hotărârea, nu se face nici o dovadă în acest sens (procesul verbal al şedinţei) însă chiar şi în
această situaţie, obligaţia comunicării actului administrativ cu caracter individual impusă de art.
50 din Legea nr. 215/2001 subzistă.