AP, AN I, ID

Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Drept și Științe administrative
Specializarea: Administrație publică

Referat la disciplina:

Drept administrativ

Proiect realizat de: Buliga (Zaharii) Anamaria

Profesor coordonator: lect. univ. dr. Liana-Teodora PASCARIU

Suceava 2017

1
AP, AN I, ID

Actele juridice ale consiliului local din România

2
AP, AN I, ID

Cuprins

1. Ce reprezintă consiliul local?

2. Alegerea consiliului local
3. Organizarea și funcționarea consiliului local
4. Condiții de validitate ale hotărârilor consiliului local
5. Răspunderea juridică a consiliilor locale
6. Analiză jurisprudențială- Speță

Concluzii

Bibliografie

Anexă- hotărâre a consiliului local

3
AP, AN I, ID

1. Ce reprezintă consiliul local?

În general, administrația locală  cuprinde mai multe structuri  şi instituții decât cele
asupra cărora ne vom opri în cadrul acestei publicații . Însă, având în vedere grupul  țintă  al
acestui proiect, vom analiza exclusiv activitatea consiliului local, fără a neglija legăturile
stabilite cu primarul, viceprimarul  şi secretarul unității teritorial‐ administrative.

Consiliul Local din România, este o autoritate administrativă autonomă deliberativă, este

compus din primar și consilieri aleși în condițiile legii pe o perioadă de 4 ani. Consiliul Local
se întrunește lunar în ședințe ordinare și, ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare.
In intervalul dintre ședințe, Consiliul îsi desfășoară activitatea prin comisiile de specialitate,
care propun, prin rapoarte, admiterea sau respingerea proiectelor de hotărâri sau a altor acte
prezentate consiliului.

Prin articolul 121 din Constituția României, se specifică  faptul că  „autoritățile
administrației publice, prin care se realizează  autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt
consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condițiile legii”. Consiliile locale  şi primarii
funcționează  „ca autorități administrative autonome  şi rezolvă  treburile publice din
comune şi din oraşe”.

2. Alegerea consiliului local

Conform legislației în vigoare, consiliile sunt constituite din persoane alese prin vot
universal, direct, secret  şi liber. Numărul membrilor este distinct în fiecare caz  şi se
stabileşte de către prefect, în funcție de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau
municipiului, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs
sau, după  caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.

Consiliile se constituie în 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, iar convocarea se

face de către prefect.  Şedința este legal constituită numai dacă participă două treimi din
numărul celor aleşi. În lipsa majorității, şedința se va reconvoca în trei zile sau în alte trei zile
dacă  nici în acest caz nu se îndeplinesc condițiile legale necesare. Dacă  nici la a treia 
şedință  nu se respectă  regulile de întrunire, locurile consilierilor care au lipsit nemotivat
(spitalizare, evenimente de forță majoră sau deplasare în interes de serviciu în străinătate) de
la oricare dintre cele trei întruniri sunt declarate vacante, iar dacă  nu pot fi ocupate de
supleanți, vor fi organizate alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile. Decizia
prefectului privind declararea locurilor vacante poate fi atacată  la instanța competentă în
termen de cinci zile, iar hotărârea acesteia este irevocabilă.  

4
AP, AN I, ID
Lucrările şedinței de constituire sunt conduse de consilierul cel mai în vârstă, ajutat de doi
aleşi mai tineri. Pentru validarea mandatelor se alege o comisie de validare de trei până la cinci
membri, prin vot deschis, formată  din consilieri. Comisia poate decide anularea mandatului în
caz de fraudă  electorală  sau în situația încălcării condițiilor de eligibilitate. Procesul se
desfăşoară  în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți, fără  votul
persoanei în cauză. Decizia poate fi atacată în cinci zile de la adoptare sau de la comunicare, în
cazul celor absenți.

Consilierii locali validați trebuie să  depună  jurământul în limba română. Aleşii care refuză 
să  îl depună  sunt considerați demisionați de drept.

Consiliile locale, consiliile judetene si primarii se aleg prin vot, universal, egal, direct,
secret si liber exprimat, în conditiile Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.

Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale stabileste conditiile pentru a fi alegator cât si
cele pentru a fi candidat.

Alegator poate fi persoana care are cetatenie româna, a împlinit 18 ani (inclusiv cei care
împlinesc vârsta în ziua alegerilor) si care au domiciliul pe raza comunei, orasului, municipiului
sau subdiviziunii administrativ - teritoriale, în care îsi exercita dreptul de vot. Cei care si-au
stabilit resedinta într-o alta unitate administrativ - teritoriala, trebuie sa o fi facut cu cel putin 6
luni înaintea alegerilor pentru a-si exercita dreptul de vot în acea unitate administrativ -
teritoriala.

Consilier poate fi, persoana care a fi împlinit, pâna în ziua alegerilor inclusiv, 23 de ani,
care nu are interdictie de asociere în partide politice, care are domiciliul pe teritoriul unitatii
administrativ - teritoriale în care urmeaza sa fie ales.

            Candidaturile se propun de partidele politice, de aliantele politice sau se pot depune si

candidaturi independente sau de catre aliante electorale.

Pot fi candidati independenti atât pentru functia de consilier (art. 41 din Legea nr.
70/1991) cât si pentru functia de primar (art. 41 alin. 2 din Legea nr. 70/1991).

O persoana poate candida atât pentru functia de consilier cât si pentru functia de primar
(art. 38 alin. 1 si art. 5 din Legea nr. 70/1991).

            Data alegerilor se stabileste prin hotarâre de Guvern, cu cel putin 45 de zile înainte de
alegeri. Alegerile au loc într-o singura zi, care poate fi numai duminica.

Pentru alegerea consiliilor locale si primarilor, fiecare comuna, oras, municipiu si

subdiviziune administrativ - teritoriala a municipiului constituie o circumscriptie teritoriala.
Pentru alegerea consiliului judetean, fiecare judet constituie o circumscriptie electorala.

5
AP, AN I, ID
Calitatea de consilier este incompatibila cu functia de primar sau viceprimar, prefect sau
subprefect, cu calitatea de functionar public în aparatul propriu sau de conducator al regiilor
autonome sau societati comerciale de interes local sau judetean si al serviciului public de
specialitate al  consiliului local sau judetean, calitatea de deputat, senator, secretar de stat,
subsecretar de stat sau membru al Guvernului, s.a.m.d. Alte incompatibilitati sunt stabilite în
art. 88 si urmatoarele din Legea 161/2000.

3. Organizarea și funcționarea consiliului local

Organizarea si functionarea consiliilor locale a fost reglementata prin Legea administratiei
publice locale din 2001, cu modificarile ulterioare, într-un capitol special din lege - capitolul II.

  Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data în care au avut

loc alegerile.

            Convocarea consilierilor în sedinta de constituire se face de catre prefect, care poate

participa personal sau reprezentantul lui la aceasta sedinta. La aceasta sedinta poate fi convocat
si primarul, chiar daca procedura de validare nu a fost finalizata (art. 31 din Legea nr.
215/2001).

            Cvorumul  stabilit de lege pentru prima convocare este de cel putin 2/3 din numarul
consilierilor alesi, însa în cazul în care nu se realizeaza numarul cerut se face o a doua
convocare, peste 3 zile, cu acelasi cvorum. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu se poate
constitui legal, se va proceda la o noua convocare, a treia, peste alte trei zile. Daca nici la a treia
convocare sedinta nu poate avea loc, prefectul poate declara vacante locurile consilierilor alesi
care au lipsit nemotivat la toate cele trei convocari anterioare, daca în prealabil nu s-a reusit
înlocuirea lor cu supleanti aflati pe liste. În acest caz, în 30 de zile prefectul va organiza alegeri
de completare (art. 16 alin. 2 din Legea nr. 70/1991). Ordinul prefectului prin care se declara
vacanta locurilor consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat în termen de 5 zile de la
comunicare, la instanta de contencios administrativ. Hotarârea primei instante este definitiva si
irevocabila, deci legea nu prevede cale de atac.

Autonomia locala presupune recunoasterea unei competente materiale generale, în

limitele legii, organelor alese de corpul electoral în unitatile administrativ - teritoriale, cu
excluderea oricarei subordonari fata de alte autoritati ale administratiei publice.

Constitutia nu defineste notiunea de autonomie locala, dar acest lucru se face prin art. 3
din Legea nr. 215/2001.Prin autonomie locala se întelege dreptul si capacitatea efectiva a
autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona în numele si în
interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, în conditiile legii.

Acest drept de exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene.

6
AP, AN I, ID
Autonomia locala este numai administrativa si financiara, si se exercita numai în baza si în
limitele prevazute de lege.

Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile (ca si cum

competenta nu ar fi suma atributiilor date de lege unui organ), precum si gestionarea resurselor,
care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului, dupa caz. Desi, în Legea
administratiei publice locale s-a spus ca aceste competente si atributii se stabilesc numai prin
lege si ca sunt depline si exclusive, cu  exceptia cazurilor prevazute de lege, în literatura
juridica s-a exprimat punctul de vedere potrivit caruia consiliile locale pot avea atributii în orice
domeniu sau sector de activitate, daca nu exista o interdictie a legii, expresa sau implicita.

Printre atributii subliniem: alege, din rândul consilierilor, viceprimarul sau viceprimarii,

dupa caz; aproba statutul comunei sau al orasului si regulamentul de organizare si functionare a
consiliului; aproba bugetul local, împrumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a
resurselor bugetare; administreaza domeniul public si privat, exercita drepturile prevazute de
lege cu privire la regiile autonome pe care le-a înfiintat; înfiinteaza institutii si agenti economici
de interes local, hotaraste asupra concesionarii sau închirierii de bunuri sau servicii publice de
interes local, precum si asupra participarii cu capital sau bunuri la societatile comerciale pentru
realizarea de lucrari si servicii de interes public local, în conditiile legii, etc.

Mijlocul de realizare a acestor atributii este actul juridic administrativ pe care îl are la
îndemâna consiliul local. Acest act poarta numele de hotarâre. Este singurul act administrativ
pe care îl poate elabora si adopta. El poate sa aiba un caracter normativ sau individual.

4. Condiții de validitate ale hotărârilor consiliului local

Hotarârile normative ale consiliilor locale, ca orice act juridic, trebuie sa îndeplineasca un
numar de conditii de valabilitate.

Astfel, în primul rând, aceste hotarâri trebuie sa fie emise de organul competent si în

limita competentei sale. Pentru ca aceste hotarâri sa poata produce efecte juridice este
necesar ca ele sa fie adoptate de consiliul local în limitele competentei lui materiale si
teritoriale, cu respectarea regulilor de functionare ale organului emitent si a legilor în
vigoare. Consiliul local îsi desfasoara activitatea si îsi realizeaza principalele atributii ca
autoritate deliberativa si colegiala.

Limitele aplicarii în spatiu ale hotarârilor  normative ale consiliilor locale coincid cu

limitele administrative  ale comunei, orasului, municipiului care le-a adoptat. Oricine se afla pe
teritoriul localitatii respective, chiar daca nu locuieste în limitele lui si chiar daca este numai în
trecere, are obligatia de a respecta hotarârile normative ale consiliilor locale.

În al doilea rând, hotarârile consiliilor locale trebuie sa fie emise în forma si cu

procedura prevazute de lege.

7
AP, AN I, ID
Atât Legea nr. 215/2001, cu modificarile ulterioare, cât si regulamentele de organizare si
functionare ale consiliilor locale, cuprind reguli detaliate privind legalitatea functionarii
acestora si adoptarii actelor juridice administrative normative.

În cadrul acestei conditii, legea formuleaza mai multe cerinte obligatorii de îndeplinit pentru
valabilitatea hotarârii.

            a) Convocarea Consiliului local sa se faca cu respectarea dispozitiilor legale.

            Convocarea consiliului local se face cu cel putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare, sau
cu cel putin trei zile înaintea sedintelor extraordinare. Stabilirea altor termene este ilegala. În
caz de forta majora si de maxima urgenta, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei
sau a orasului, convocarea consiliului local se poate face de îndata.

            Convocarea se face în scris (se consemneaza în procesul verbal al sedintei în cazul în

care se cere de consilieri) si va cuprinde propunerile pentru ordinea de zi, data, ora si locul
desfasurarii. Se comunica si personal la domiciliul fiecarui consilier (mai ales când sedinta este
convocata de primar). Se anexeaza la actul de convocare si materialele de sedinta (informari,
proiecte de hotarâri, etc). Convocarea se aduce la cunostinta si prin publicarea în presa sau prin
orice alte mijloace.

            Ordinea de zi - în care se cuprind si proiectele de hotarâri - se aduce si la cunostinta

locuitorilor comunei, orasului sau municipiului, prin presa locala ori prin alt mijloc de
publicitate. În unitatile administrativ-teritoriale în care o minoritate are o pondere de peste 20%
din numarul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunostinta cetatenilor si în limba acesteia, la
cerere.

            b) Organizarea si desfasurarea sedintei sa se faca în forma si cu procedura prevazuta

de lege.

Ședintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea
consilierilor în functie. O sanctiune cu totul noua este cuprinsa în textul legii. Astfel, daca
consiliul nu se întruneste timp de trei luni consecutiv sau nu a adoptat în trei sedinte ordinare
consecutive nici o hotarâre sau, în situatia în care numarul consilierilor se reduce sub jumatate
plus unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept, urmând a se proceda
în consecinta la noi alegeri (art. 58 din Legea nr. 215/2001).

            Ședintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor în care consilierii decid, cu
majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile închise. În consiliile locale în care
consilierii unei minoritati reprezinta cel putin o treime din numarul consilierilor la sedintele de
consiliu, la cerere, se poate folosi si limba minoritatii respective. În aceste cazuri, primaria va
asigura prezenta unui traducator atestat. Documentele sedintelor de consiliu se întocmesc în
limba româna.

            Dezbaterile din sedintele consiliului se consemneaza într-un proces-verbal, semnat de

presedintele de sedinta (consilier), si de secretar. Procesul verbal si documentele care au fost

8
AP, AN I, ID
dezbatute în sedinta se depun într-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat,
semnat si sigilat de presedintele de sedinta, de secretar, dupa aprobarea procesului verbal.

            Ordinea de zi propusa pentru sedinta se aproba de consiliu la propunerea celui care a

cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme
urgente si numai cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

            Valabilitatea hotarârilor normative ale consiliului local este conditionata de respectarea

în totalitate a cerintelor legii privind convocarea, organizarea si desfasurarea sedintelor. Ca
autoritate administrativa deliberativa, consiliul local poate adopta hotarâri numai în sedinte,
care se desfasoara în forma si cu respectarea legii. Cum hotarârile sunt singurele acte
administrative ce pot fi emise de consiliul local, acestea pot fi adoptate numai în sedinte,
convocate si desfasurate potrivit conditiilor aratate mai sus. Orice act adoptat în afara acestui
cadru, chiar purtând semnatura tuturor consilierilor sau aprobat de acestia în cadrul unei
adunari generale, nu are valoarea unui act juridic al consiliului local si nu poate produce efecte
juridice.

c) Adoptarea hotarârilor sa se faca cu votul majoritatii consilierilor prezenti, în afara de cele

pentru care legea sau regulamentele consiliului cer o alta majoritate.

            Pentru a se adopta hotarâri valabile, este necesar ca la fiecare sedinta sa fie întrunit
quorumul cerut de lege. În acest sens, art. 41 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 dispune ca
sedintele consiliului local sunt legal constituite daca sunt prezenti majoritatea consilierilor în
functie (deci jumatate plus unul dintre consilieri). De aici rezulta ca nu se poate stabili un alt
cvorum pentru a declara sedinta ca fiind legala.

            Cu toate acestea, în art. 46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 se arata ca: "în exercitarea
atributiilor ce-i revin, consiliul local adopta hotarâri cu votul majoritatii membrilor prezenti, în
afara de cazurile în care legea, sau regulamentul de functionare a consiliului cere o alta
majoritate".

            O data ce consiliile locale pot sa-si desfasoare sedintele în mod legal doar în prezenta
majoritatii consilierilor în functie (art. 41 din Legea nr. 215/2001), înseamna ca hotarârile vor
putea fi adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti (art. 46 din Legea nr. 215/2001),
realizându-se astfel "majoritatea simpla" în cadrul cvorumului stabilit prin lege. Alte hotarâri
vor putea fi adoptate, fie prin votul "majoritatii absolute", fie prin votul "majoritatii calificate"
(art. 46 alin. 2 si 3 din Legea nr. 215/2001).[13] În sensul art. 46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001
conditiile acestei majoritati pot fi modificate în cazurile în care legea (în text nu se precizeaza
daca legea prezenta, organica sau ordinara) sau regulamentul de functionare a consiliului vor
cere o alta majoritate.

            În caz de paritate de voturi, hotarârea nu se adopta si se reiau dezbaterile în sedinta

urmatoare. Consiliul local poate stabili ca unele hotarâri sa fie luate prin vot secret (hotarârile
individuale cu privire la persoane vor fi adoptate întotdeauna prin vot secret).

9
AP, AN I, ID
            La deliberare si la adoptarea hotarârilor normative nu poate lua parte consilierul care,
fie personal, fie prin sot, sotie, afin sau rude pâna la gradul al patrulea inclusiv, are un interes
patrimonial în problema supusa dezbaterii consiliului. Hotarârile luate de consiliul local cu
încalcarea acestor dispozitii sunt nule de drept, în conditiile legii. Nulitatea se constata de catre
instanta judecatoreasca de contencios administrativ

            d) Conditii premergatoare adoptarii hotarârii.

            Proiectele de hotarâri pot fi propuse de catre consilieri sau de catre primar. Redactarea
proiectelor se face de cei care le propun, cu spijinul secretarului. Proiectele de hotarâre înscrise
pe ordinea de zi a sedintei consiliului local sunt însotite de raportul de specialitate al
compartimentului de resort din primarie, precum si de avizul comisiei de specialitate a
consiliului din domeniul lor de activitate. Interventia compartimentului de resort din primarie,
în sensul întocmirii unui raport de specialitate, are un caracter consultativ si nu conform.
Proiectele de hotarâri ale consiliului local se avizeaza de secretarul primariei, care astfel îsi
asuma raspunderea pentru legalitatea acestora.

Conditii posterioare adoptarii hotarârii normative.

Dupa dezbaterea si adoptarea hotarârii, aceasta se semneaza de presedintele de sedinta

si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. În cazul în care, presedintele de
sedinta, care pe o perioada de cel mult 3 luni, lipseste sau refuza sa semneze, hotarârea va fi
semnata de cel putin 3 consilieri (pot semna pâna la 5 consilieri, dar legiuitorul nu ofera
criteriile pentru care s-a oprit la aceasta solutie).

Hotarârile consiliului local se comunica, de catre secretar, primarului si prefectului, de

îndata, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptarii. Comunicarea hotarârii poate fi însotita de
eventualele obiectii cu privire la legalitatea actului, se face în scris si va fi înregistrata într-un
registru special destinat acestui scop (art. 49 din Legea nr. 215/2001).

În termen de 5 zile de la comunicare, prefectul, daca apreciaza actul ca ilegal, poate cere
consiliului local sa reanalizeze hotarârea, în vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii a
acesteia.Daca, în termen de 5 zile prefectul nu intervine pe calea recursului gratios, hotarârile
cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica (afisare, presa, s.a.), iar cele cu caracter
individual se comunica. De la data aducerii la cunostinta publica, respectiv de la data
comunicarii, hotarârile devin obligatorii si produc efecte juridice (art. 150 din Legea nr.
215/2001).

            Prin Ordonanta nr. 75/2003 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de

editare a monitoarelor oficiale ale unitatii administrativ-teritoriale, s-a stabilit cadrul general
pentru înfiintarea serviciului public de editare a monitoarelor oficiale ale judetelor, municipiilor
si oraselor. Unitatile administrativ-teritoriale care nu au monitoare proprii vor publica în
monitorul oficial al judetului din care fac parte.

            De regula, data publicarii înseamna si data intrarii în vigoare a actului, daca nu este
prevazuta în hotarâre o data ulterioara. Nepublicarea atrage inexistenta actului normativ. Ca

10
AP, AN I, ID
orice act administrativ normativ, nici hotarârea nu poate retroactiva datei de publicare (chiar
daca se prevede în actul normativ o data pentru intrarea în vigoare, anterioara publicarii),
aceasta va produce efecte juridice numai de la data publicarii.

            În practica judiciara mai veche, Înalta Curte de Casatie a decis ca un regulament
comunal de simpla politie poate avea efect retroactiv, solutie care nu mai este compatibila cu
principiile Constitutiei din 1991.

            Hotarârile normative ale consiliilor locale nu sunt supuse aprobarii organelor asezate pe
o treapta superioara în ierarhia administrativa. Hotarârile se aduc la cunostinta cetatenilor
comunei sau orasului în care minoritatea are o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor si
în limba acesteia, la cerere.

  În al treilea rând, se cere ca aceste hotarâri normative sa fie conforme din punctul de
vedere al continutului cu Constitutia si cu dispozitiile legale în vigoare.

  Aceasta conditie presupune conformitatea hotarârilor si cu normele cuprinse în

hotarârile guvernului, ordinele, instructiunile sau alte acte normative, indiferent de denumire,
ale ministrilor sau conducatorilor altor organe centrale de specialitate, atâta timp cât hotarârea
consiliului local opereaza în domenii supuse reglementarii acestor organe din cadrul
administratiei publice.

5. Răspunderea juridică a consiliilor locale

Legea nr. 215/2001 cuprinde doua sanctiuni, cu totul inedite, pentru activitatea consiliilor
locale.

Astfel, într-un prim caz, consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat într-un interval de
cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarâri care au fost anulate de instanta de contencios administrativ
prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.

În acest caz, dizolvarea consiliului local se va face prin hotarâre a Guvernului, propunerea
motivata a prefectului, bazata pe hotarârile judecatoresti ramase definitive si irevocabile.
Hotarârea de dizolvare poate fi atacata de oricare dintre consilieri la instanta de contencios
administrativ, în termen de 10 zile de la data publicarii actului în Monitorul Oficial, caz în care
procedura prealabila nu se mai face, iar masura de dizolvare este suspendata de drept.
Hotarârea instantei de contencios este supusa recursului.

Cum legea nu face nici o distinctie, hotarârile anulate de instantele de contencios

administrativ, pot avea, fie caracter normativ, fie caracter individual, si prin urmare dizolvarea
consiliului local, în orice moment, în care doreste Guvernul, nu va putea constitui o problema.
O mai veche reglementare, cuprinsa în art. 33 alin. 1 din Legea nr. 69/1991, modificata prin
O.U.G. nr. 22/1997, cerea ca hotarârile anulate de catre instanta sa fie contrare intereselor
generale ale comunei, orasului, subdiviziunilor administrativ-teritoriale, ale municipiului, ale
statului sau sa fi contravenit Constitutiei sau legilor tarii. O astfel de cerinta nu mai exista în

11
AP, AN I, ID
noua reglementare, deci masura poate fi luata, doar la aprecierea discretionara a Guvernului,
deoarece legiuitorul, se exprima: "consiliul poate fi dizolvat.

În cel de-al doilea caz nu mai exista facultatea de a alege între solutii, deoarece prin
dispozitia legii, consiliul local se considera dizolvat de drept atunci când nu se întruneste timp
de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarâre, precum
si în situatia în care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate
completa prin supleanti.

Luând act de situatia de dizolvare, care opereaza de drept, în virtutea legii, prefectul
propune Guvernului organizarea de noi alegeri. Ordinul prefectului poate fi atacat la instanta de
contencios administrativ, de consilierii interesati, în termen de 10 zile de la comunicare sau de
la luare la cunostinta. Instanta de contencios este obligata sa se pronunte (deci nu numai sa
judece) în termen de 30 de zile, hotarârea fiind definitiva si irevocabila. Chiar daca hotarârea nu
este supusa recursului, poate fi supusa cailor extraordinare de atac. Nici în acest caz nu se mai
efectueaza procedura prealabila.

Nu fara rost, s-a instituit raspunderea solidara a consilierilor pentru activitatea consiliului
local din care fac parte, pentru hotarârile pe care le-au votat (în functie de votul  "pentru" sau
"împotriva"). Iata de ce, fiecare  consilier raspunde pentru propria activitate desfasurata în
exercitarea mandatului încuviintat. Tocmai de aceea, în vederea stabilirii raspunderilor,
consilierii pot cere ca votul lor sa fie consemnat nominal în procesul verbal al sedintei (art. 53
din legea nr. 215/2001).

În al treilea rând, hotarârile normative trebuie sa fie conforme cu interesul public

urmarit de lege, ceea ce implica nu numai legalitatea actului, ci si oportunitatea sa.

Legalitatea si oportunitatea sunt controlate de consiliile locale care au dreptul de revocare,

anulare a hotarârilor normative ilegale si inoportune. Instantele de contencios administrativ pot
controla numai legalitatea hotarârii nu si oportunitatea ei.

Hotarârile normative ale organelor locale sunt numeroase si poarta denumiri în functie de

domeniul sau sectorul în care opereaza. Hotarârile normative locale sunt elaborate în conditii
procedurale asemanatoare cu cele ale organelor centrale ale administratiei. Ele sunt prezentate
în forma de proiect, însotite de o expunere de motive din partea initiatorului. Aceasta expunere
de motive nu trebuie confundata cu raportul de specialitate al compartimentului de resort din
primarie si nici cu avizul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local.

            Hotarârile normative apar în final ca opera a unor organe colective (organe plurale),
care nu îsi pot delega aceasta putere. Hotarârile normative devin executorii numai dupa ce au
fost aduse la cunostinta publica sau persoanelor interesate sau la o data ulterioara, prevazuta în
cuprinsul lor.

            Hotarârile normative ale consiliilor locale pot dezvolta norme stabilite de acte juridice
superioare, dar si sa instituie norme primare cu conditia de a se proceda în limitele legii si în
conformitate cu aceasta. În mare parte, hotarârile normative locale, adoptate contin norme

12
AP, AN I, ID
juridice autonome (mai pot sa contina si norme juridice de aplicare), în sensul ca ele nu se
regasesc cuprinse în legi, ci sunt expresia problematicii, diversitatii si intereselor locale. Însa,
aceasta nu înseamna ca organele alese ale comunelor, oraselor si judetelor vor putea emite acte
normative prin care sa modifice, sa abroge sau sa suspende legile în vigoare, ci, din contra, sunt
obligate sa se conformeze principiilor si cadrului stabilit de acestea. Iata, în ce cadru se poate
spune ca, în activitatea lor, consiliile locale sunt autonome.

            Daca se ia în considerare specificul  raporturilor sociale reglementate prin hotarârile

normative, pot fi deosebite doua categorii de asemenea acte:

hotarâri normative externe, care cuprind reguli referitoare la   organizarea       si

functionarea altor organe sau organizatii, precum si la activitatea cetatenilor de
pe raza teritoriala de competenta a consiliilor locale (de exemplu, hotarârile
pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor);
 hotarâri normative interne, ce cuprind reguli al caror obiect consta în
organizarea si functionarea consiliilor locale ce le emit si a aparatului lor
(regulamentele de organizare si functionare, statutele).

Serviciile publice ale comunei sau ale orasului se organizeaza de catre Consiliul local în
principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor legale, cu respectarea
prevederilor legale si în limita mijloacelor financiare de care dispune.

Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice ale comunei sau
orasului se fac de catre conducatorii acestora în conditiile legii.

6. Analiză jurisprudențială- Speță

Prin acţiunea în contencios administrativ înaintată la data de 23.12.2008, reclamantul, a
solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, anularea  Hotărârii nr. 408/30.10.2008 emisă de această
autoritate publică, privind aprobarea documentaţiei de urbanism PUZ şi RLU ,, Cartier – Case de
locuit unifamiliale D+P+E+M”, în Sibiu – zona Pădurea Dumbrava. În fapt, reclamantul
motivează că hotărârea atacată afectează interesul public, că schimbarea destinaţiei zonei nu a
fost susţinută de un studiu aprofundat al întregii zone , încălcându-se dispoziţiile art. 47 alin. 1
din Legea nr. 350/2001.
Actul atacat nu respectă planul urbanistic general care prevede că zona este compatibilă cu
case de vacanţă. În drept, se invocă dispoziţiile Legii nr. 350/2001 şi ale art. 1 pct. 8 şi art. 18 din
Legea nr. 554/2004. Pentru susţinerea acţiunii, au fost anexate: HCL nr. 408/30.10.2008;
plângerea prealabilă; răspunsul la plângerea prealabilă.Cererea a fost legal timbrată.
Consiliul Local Sibiu a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea acţiunii ca
netemeinică, susţinând că prin HCL nr. 283/2005 a fost aprobată documentaţia de urbanism PUZ
şi RLU – amplasare case vacanţă – zonă agrement Dumbrava iar în planul de urbanism general
este prevăzută ,, zonă instituţii publice şi servicii”, funcţiune care este compatibilă cu zona case
de vacanţă. Prin HCL nr. 408/2008 se extinde funcţiunea probată prin HCL nr. 283/2005.
13
AP, AN I, ID
Hotărârea atacată a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor art. 25, 26 şi 32 din Legea nr.
35/2001. Reclamantul şi-a precizat acţiunea, invocând ca motive de nulitate a HCL nr.
408/30.10.2008 următoarele : lipsa abordării integrale a zonei în discuţie, fără referiri  la zona
învecinată – Pădurea Dumbrava, protejată la nivel naţional; deficienţe de ordin tehnic  al
planşelor; nerespectarea cadrului legal privind aprobarea  documentaţiei de urbanism.
În cursul judecăţii, instanţa a dispus ca autoritatea publică pârâtă să depună la dosarul
cauzei, documentaţia care a stat la baza adoptării hotărârii a cărei anulare se solicită.
Analizând cererile şi susţinerile părţilor, actul administrativ a cărei anulare se solicită şi
documentele care au stat la baza adoptării acestui act, celelalte mijloace de probă administrate în
cauză, instanţa reţine starea de fapt pe care o vom prezenta în continuare.
Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr. 283/2005 a fost aprobată
documentaţia de urbanism PUZ şi RLU – Amplasare case de vacanţă şi acces Drum Judeţean
Sibiu –Răşinari, zonă de agrement Camping Dumbrava. Această hotărârea este conformă cu
PUG pentru zona în discuţie, aprobat în anul 1999 de către autoritatea publică locală, plan în care
zona camping Dumbrava este prevăzută ca ,, zonă instituţii publice şi servicii”.
La cererea petenţilor, prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Sibiu nr.
408/30.10.2008 a fost aprobată documentaţia de urbanism PUZ şi RLU ,, Construire case de
locuit unifamiliale D+P+1E+M” – zona Pădurea Dumbrava – pe o suprafaţă 16.500 mp, cu
menţiunea ,, RLU se extinde pe terenul învecinat de la NE până la limita proprietăţii Grand
Hotel”. O… s-a adresat  la data de 14.11.2008 autorităţii deliberative locale şi a solicitat
revocarea HCL nr. 408/30.10.2008, susţinând că hotărârea contravine PUG în vigoare, că
schimbarea destinaţiei zonei trebuie susţinută de un studiu aprofundat care să aibă în vedere
întreaga zonă Camping Dumbrava iar promovarea proiectului nu a avut în vedere  interesele
cetăţenilor municipiului. Prin adresa nr. 166007/31.11.2008, Primăria Municipiului Sibiu a
comunicat petentului că Hotărârea a cărei revocare se solicită este în concordanţă cu HCL nr.
283/2005 şi cu  PUG, care încadrează zona ca „ zonă instituţii  şi servicii publice”.
O….. a înaintat acţiune în contencios şi a solicitat anularea HCL nr. 408/30.10.2008,
acţiune care a fost precizată ulterior.
Deliberând asupra acţiunii reclamantului, aşa cum a fost precizată, instanţa constată că
aceasta este întemeiată şi urmează a fi admisă iar HCL Sibiu nr. 408/30.10.2008 anulată,pentru
motivele de mai jos.
Dispoziţiile art. 1 alin. 5 din Constituţia României consacră expres principiul legalităţii iar
cele ale art. 52 din Legea Supremă şi cele ale art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind
contenciosul administrativ, republicată, prevăd dreptul persoanelor care se consideră vătămate
într-un drept sau interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ, de a se
adresa instanţei de contencios administrativ, pentru anularea actului, recunoaşterea sau
interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

14
AP, AN I, ID
Prevederile art. 1 alin. 1 teza finală din Legea nr. 554/2004, republicată, dispun că
interesul legitim poate fi atât privat cât şi public iar cele ale art. 1, alin. 8 din lege dispun că orice
persoană de drept public poate introduce acţiune în contencios administrativ.
În speţa dedusă judecăţii. reclamantul, subiect de drept public, a solicitat anularea HCL
Sibiu nr. 408/30.10.2008, motivând că prin adoptarea acestui act administrativ a fot încălcat un
interes general al cetăţenilor Municipiului Sibiu iar adoptarea a fost făcută cu încălcarea
dispoziţiilor Legii nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, modificată.
Legalitatea actului administrativ va fi analizată atât în ceea ce priveşte conformitatea sa cu
conţinutul Legii nr. 350/2001, modificată, cât şi cu scopul legii ( ratio legis ), pe considerente de
oportunitate.
Se constată că HCL Sibiu nr. 408/2008 a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr.
350/2008, referitoare la aprobarea documentaţiilor de urbanism, fiind  în neconcordanţă atât cu
litera cât şi cu scopul acestei legi.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 din actul normativ menţionat, activitatea de amenajare a
teritoriului trebuie să fie : globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale, într-un
ansamblu integrat; funcţională, trebuind să ţină seama de cadrul natural  şi construit, bazat pe
valori de cultură şi interese comune; prospectivă, trebuind să analizeze tendinţele de dezvoltare
pe termen lung, a fenomenelor şi intervenţiilor economice, ecologice, sociale şi culturale.
De asemenea, potrivit  dispoziţiilor art. 47 alin. 1 din aceiaşi lege, planul urbanistic zonal
este instrumentul de planificare urbană de reglementare, prin care se coordonează dezvoltarea
urbanistică integrată a unei zone din localitate, caracterizată printr-un grad ridicat de
complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic  zonal asigură corelarea
programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul Urbanistic General.
Din cuprinsul acestor dispoziţii, rezultă cu claritate că scopul Legii nr. 350/2001 este de a
asigura  o dezvoltare urbanistică prin abordarea integrală a unei zone de referinţă şi de a asigura
concordanţă între PUZ şi PUG.
Hotărârea nr. 408/30.10.2008 nu a avut în vedere aceste reglementări iar documentaţiile
aprobate pot produce consecinţe negative asupra unei zone de referinţă a municipiului – Zona
Camping Dumbrava, afectând interesul general al cetăţenilor.
Deşi, pentru aceiaşi zonă, au fost respinse cereri de aprobare a documentaţiilor de
urbanism, invocându-se că zona este protejată ( adresă fila 150 dosar ; certificat de urbanism –
fila 156- 164 dosar ), în acest caz nu se menţionează regimul juridic al zonei ca zonă protejată.
Pe de altă parte, prin PUZ aprobat, fără a întocmi o documentaţie suplimentară, se derogă
de la PUG aprobat în anul 1999,  în care, zona în discuţie este prevăzută ca ,, zonă instituţii
publice şi servicii”.

15
AP, AN I, ID
În afară de aceste considerente, din care rezultă lezarea  interesului legitim public, aşa cum
este definit de dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit. r din Legea nr. 554/2004, hotărârea atacată a fost
adoptată cu încălcarea unor dispoziţii exprese ale Legii nr. 350/2001.
Astfel, modificarea de la prevederile anterioare ale documentaţiilor de urbanism s-a făcut
fără a avea la bază un aviz prealabil de oportunitate, întocmit de structura specializată condusă de
arhitectul şef, încălcându-se dispoziţiile art. 32 alin. 1 lit. b din legea specială.
De asemenea, au fost încălcate dispoziţiile art. 47 alin. 6 din Legea nr. 350/2001 care
prevăd că se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de a promova un
anumit proiect de investiţii.
Din actele prezentate, rezultă vădit că documentaţia derogatorie de la documentaţiile
aprobate anterior pentru această  zonă  a fost întocmită şi aprobată „pro cauza”, având în vedere
beneficiarul şi tipul investiţiei.
Acest scop ,, justifică” şi tăcerea asupra regimului juridic al zonei, vecinătăţile, motivele
aprobării documentaţiei.
În sfârşit, hotărârea, a cărei anulare se cere, a fost adoptată în baza unei documentaţii
incomplete, care nu respectă ghidul aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T nr. 176/N/16.08.2000, după
cum urmează : planşa nr. 4 nu lămureşte situaţia proprietarilor asupra terenurilor; planşa nr. 2
este incompletă.
Având în vedere că Hotărârea nr. 408/30.10.2008 contravine spiritului Legii nr. 350/2001,
modificată, afectând interesul general al cetăţenilor Municipiului Sibiu şi că această hotărâre a
fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor acestei legi, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr.
554/2004, se va dispune anularea ei.
Faţă de dispoziţiile art. 274 din Codul de Procedură Civilă, pârâtul va fi obligat la plata
cheltuielilor de judecată. 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul O…, în
contradictoriu cu pârâtul,
Anulează Hotărârea nr. 408/30.10.2008 adoptată de Consiliul Local al Municipiului Sibiu;
Obligă pârâtul  la plata sumei de 2.004,30 lei - cheltuieli de judecată;
Cu drept de recurs , în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică, azi 23 Aprilie 2009

16
AP, AN I, ID

Concluzii
            Asa cum am mai aratat, pentru unele hotarâri, legea cere o majoritate simpla, pentru
altele o majoritate absoluta sau o majoritate calificata. Astfel, hotarârile privind administrarea
domeniului public si privat al comunei sau al orasului, organizarea si dezvoltarea urbanistica a
localitatilor, amenajarea teritoriului si asocierea cu alte consilii, institutii publice sau
comercianti din tara sau strainatate se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul
consilierilor în functie. Hotarârile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc
impozite si taxe locale, se adopta cu votul majoritatii consilierilor în functie. Daca bugetul nu
poate fi adoptat, dupa doua lecturi consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult
sapte zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului  anului precedent, pâna la adoptarea
noului buget.

Bibliografie
1. http://www.scritub.com/administratie/Consiliul-local42222.php (accesat la data de
03.01.2017)
2. http://www.apd.ro/files/publicatii/ghidul_consilierului_local_r.pdf(accesat la data de
03.01.2017)
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliu_Local(accesat la data de 03.01.2017)
4. http://www.primariasector1.ro/download/hotarari-consiliu-2016/hot-16-1.pdf(accesat
la data de 03.01.2017)
5. http://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-8ozatk5/(accesat la data de
03.01.2017)

17