REFERAT LA DISCIPLINA TEHNICI ȘI METODE

ALE ADOPTĂRII DECIZIEI PUBLICE

TEMA: Consiliul Județean

1
 1.Consiliul județean
Potrivit art. 170 alin. (1) din Codul administrativ: Consiliul județean este autoritatea
administrației publice locale din România, constituită la nivel județean, pentru coordonarea
activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor
publice de interes județean. Iar așa cum se spune în art. 170 alin. (2) din Codul administrativ:
„consiliul județean este compus din consilieri județeni aleși în condițiile legii pentru alegerea
autorităților administrației publice locale”.

2. Organizare
Numărul consilierilor județeni se stabilește prin ordinul prefectului,în funcție de
numărul locuitorului județului, conform populației după domiciliu raportate de Institutul
Național de Statistică de la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile. De
exemplu, dacă numărul locuitorilor a unui județ este între 350.001 și 500.000, numărul
consilierilor județeni va fi de 32. Acești consilieri sunt aleși prin vot universal, egal, direct,
secret și liber exprimat, în condițiile legii nr. 67/2004 (republicată).
Consiliul județean are in componența lui și demnități publice, precum președintele
consiliului județean care este ales în condițiile legii, având drept de vot și conduce ședințele
acestuia.
Mandatul consiliului județean se exercită la 4 ani în condițiile legii privind alegerea
autorităților administrației publice locale, iar acesta poate fi prelungit, prin lege organică, în
caz de catastrofă sau război ori alte situații expres prevăzute de lege.
În ceea ce privesc ședințele consiliului județean, ele pot fi de două feluri, și anume:
ședințe ordinare care se susțin cel puțin o dată pe lună, la convocarea președintelui consiliului,
dar și ședințe extraordinare în care se întrunesc de câte ori este necesar, pentru probleme
urgente, care nu pot fi amânate până la următoarea ședință ordinară, la cererea președintelui, a
cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului adresată
președintelui consiliului județean. În imposibilitatea președintelui de a convoca consiliul într-
o ședință ordinară, aceasta se va face de către vicepreședintele desemnat în condițiile art. 192
alin. (1) din Codul administrativ.
Articolul 179 din Codul administrativ face referire la convocarea ședințelor din cadrul
consiliului județean, astfel articolul (2) spune: „Data şedinţei consiliului judeţean precizată cu
ocazia convocării este stabilită, cu respectarea modului de calcul al termenelor procedurale,
prevăzut de art. 181 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, astfel:

2
 a) în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziţiei de convocare pentru
şedinţele ordinare;
b) în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziţiei sau documentului de
convocare pentru şedinţele extraordinare.”
Hotărârile consiliului județean pot fi propuse de către consilieri locali, președintele
consiliului, vicepreședinți sau chiar cetățeni. Redactarea lor se face de către cei pe care le
propun, cu sprijinul secretarului general al unității administrativ-teritoriale și al serviciilor din
cadrul aparatului de specialitate al consiliului. Acestea se adoptă cu majoritatea calificată,
absolută sau simplă, după caz. Hotărârile sunt semnate de președinte sau de vicepreședinte, în
lipsa lui sau chiar de către consilierul județean care a condus ședința și se contrasemnează de
secretatul general al județului din care aparține.

3. Atribuțiile consiliului județean

Potrivit cu art. 173 din Codul administrativ, alin. (1) Consiliul județean îndeplinește
următoarele categorii principale de atribuții:
a) atribuţii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea aparatului de
specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor publice de interes judeţean
şi ale societăţilor şi regiilor autonome de interes judeţean;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice de interes judeţean;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern;
f) alte atribuţii prevăzute de lege.
De asemenea, președintele consiliului județean are nevoie de aprobarea consilierilor
pentru a iniția anumite negocieri și îndeplinește, la rândul său următoarele atribuții:
 Atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean,
a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor
comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
 Atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;
 Atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;
 Atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi
serviciile publice;
 Atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;
 Alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

3
 Bibliografie:
 Codul administrativ – Capitolul VI „Consiliul județean”, Secțiunea 1
„Constituirea şi componenţa consiliului judeţean” și Secțiunea a2-a
„Funcționarea consiliului județean”