Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constitutia dedica administratiei publice locale patru articole, respectiv art. 120 –
123.
Potrivit art. 120 din Constitutie, „administratia publica din unitatile administrativ –
teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si
deconcentrarii serviciilor publice.”
2. Consiliul local
Art. 121 alin. 1 din Constitutie arata ca „Autoritatile administratiei publice, prin care
se realizeaza autonomia locala in comune si orase, sunt consiliile locale si primarii
alesi, in conditiile legii.”
Legea nr. 215/2001 defineste consiliul local ca fiind autoritatea deliberativa la nivel
local, in timp ce primarul este considerat autoritatea executiva.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali alesi prin vot universal, egal, direct,
secret si liber exprimat. Numarul membrilor fiecariu consiliu local se stabileste prin
ordin al prefectului, raportat la populatia comunei sau orasului. Un consiliu local
poate fi format din minimul 9 membri, pentru o localitate cu populatie de pana la
1.500 de locuitori si din maximum 41 de membri, pentru colectivitatile locale in care
populatia depaseste 400.000 de locuitori.
sa nu aiba functia de magistrat (judecator sau procuror) sau sa nu fie militar activ ori
alt functionar caruia ii este interzisa, potrivit art. 40 alin. (3) din Constitutie,
asocierea in partide politice.
Pentru a fi legal constituita, la aceasta sedinta trebuie sa participe cel putin doua
treimi din numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta
majoritate, prefectul mai convoaca inca o data sedinta de constituire.
Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier, asistat de
2 consilieri dintre cei mai tineri.
In mod expres, atributii consiliului local sunt stabilite de art. 38 alin. 2 din Legea nr.
215/2001.
Daca ar fi sa se clasifice atributiile consiliului local, acestea s-ar imparti dupa cum
urmeaza:
a) atributii care vizeaza constituirea altor autoritati ale autonomiei locale, ce nu
pot fi delegate;
Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care se poate prelungi numai prin
lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea
consilierilor in functie, legea precizand ca prezenta la sedinte este obligatorie.
Sedintele sunt publice, cu exceptia cazurilor in care se decide, cu majoritate de
voturi, sedinta secreta, iar dezbaterile se consemneaza intr-un proces – verbal
semnat de presedinte si de secretar, care se depune intr-un dosar special al sedintei.
Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe
locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie.
Potrivit art. 50 din lege, hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc
efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la
data comunicarii. Aducerea la cunostinta a hotararilor cu caracter normativ se face in
termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale de catre prefect.
In ceea ce priveste sanctiunea dizolvarii consiliului local, potrivit art. 57 din Lege,
consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mul 6 luni, cel
putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ, prin
hotarare judecatoreasca ramasa definitva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local
se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe
hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile.
Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dinrte consilieri la instanta de
contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data publicarii acesteia in
Monitorul Oficial al Romaniei, partea I. In acest caz, procedura prealabila prevazuta
de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii suspenda execuatrea masurii
de dizolvare.
demisie;
incompatibilitate;
deces.
3. Primarul
Legislatia actuala a optat pentru solutia alegerii primarului, la fel ca si consiliului local
si cel judetean, direct de catre membri comunitatii locale, indiferent daca este vorba
despre mediul rural sau urban.
Astfel, potrivit Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, „comunele si
orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele resedinta de judet au cate 2
viceprimari, alesi in conditiile legii. Vicepirmarii nu pot fi in acelasi timp si consilieri.”
actiunea in contencios apartine doar celui interesat, adica persoanei fizice care a
candidat si a carei alegere a fost invalidata sau, dupa caz, partidului politic pe lista
caruia a candidat;
de reprezentare;
d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind
starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce
revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari asupra modului
de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local;
g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si
comunica de indata consiliului local cele constatate;
r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de
distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;
Actele administrative cu caracter normativ ale primarului vor produce efecte dupa ce
vor fi aduse la cunostinta cetatenilor prin formele consacrate legislativ, respectiv prin
publicare in Monitorul Oficial al judetului, publicare in presa locala sau afisare in
locuri special amenajate. Actele administrative individuale se comunica celor
interesati si produc efecte din momentul comunicarii.
demisie;
incompatibilitate;
cand alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii
privind alegerile locale;
deces.
In toate aceste cazuri prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului primarului.
Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel putin 25% dintre
locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat in fiecare dintre
localitatile componente ale comunei sau orasului.
4. Consiliul judetean
Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivelul
judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in
vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
In ceea ce priveste alegerea consiliul judetean, art. 122 alin. 2 din Constitutie se
rezuma la a preciza ca acesta este ales si functioneaza in conditiile legii.
Astfel, potrivit Legii nr. 215/2001, consiliul judetean este compus din consiliei alesi
prin vot universal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea
privind alegerile locale.
b. atributii economico-financiare ;
Pentru toate motivele expuse anterior, trebuie aratat ca Legea 215/2001 adauga
inca o autoritate administratiei publice locale in persoana presedintelui consiliului
judetean, alaturi de cele prevazute expres de Constitutie.
Potrivit art. 123 din Constitutie, prefectul este reprezentantul Guvernului la nivel
judetean, insa din interpretarea de ansamblu a normei constitutionale rezulta
urmatoarele calitati ale prefectului:
Initial, Legea nr. 215/2001 avea un capitol destinat institutiei prefectului, dar
dispozitiile acestei legi au fost abrogate prin intrarea in vigoare a Legii nr. 340/2004
privind institutia prefectului.
Legea prevede si cazurile de incetare a functiei de prefect sau subprefect, intre care
art. 11 metioneaza:
demisia;
destituirea;
deces.
Un capitol important este cel ce prevede atributiile prefectului, dupa cum urmeaza:
m) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din
tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune.
In art. 123 alin. 4 din Constitutie si art. 26 din lege este prevazuta o alta contributie
importanta, posibilitatea de ataca in fata instantei de contencios administrativ actele
administrative emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, daca
le apreciaza ca fiind nelegale, cu exceptia actelor de gestiune. Actul astfel atacat este
supendat de drept. Aceasta prerogativa a prefectului poarta denumirea de tutela
administrativa.