Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
didactic
Clasa a IV-a
Cuprins
Programa şcolară
pentru disciplina
CLASA a IV-a
Bucureşti,
2014
Notă de prezentare
Programa de Limba şi literatura română pentru clasa a IV-a a fost realizată pe baza
Alături de racordarea fără echivoc la tendinţele actuale în didactica limbii materne pe plan
internaţional, documentul de faţă îşi propune o consolidare a abordării educaţionale centrate pe
nevoile elevilor în societatea contemporană. Dincolo de retorici, sunt propuse formulări ancorate în
cotidian, care să ofere elevilor achiziţii de calitate în domeniul comunicării, în contexte semnificative
de învăţare.
Din punct de vedere formal, programa de faţă continuă modelul curricular avansat de
programele pentru clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a aprobate în 2013, fiind structurată astfel: notă
de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare,
conţinuturi, sugestii metodologice:
- competenţele generale sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar (aceste
competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje în contexte semnificative pentru copii);
- competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul
fiecărei clase; activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru (neobligatorii) prin care
se dezvoltă competenţele specifice;
- conţinuturile sunt exprimate ca: funcţii ale limbii/acte de vorbire (gramatică funcţională),
tipologii ale textului şi elemente intuitive privind regularităţile limbii;
Competenţe generale
1.2. Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibile
- intuirea sensului unui cuvânt dintr-o secvenţă de emisiune audio/ video (Discovery, National
Geographic)
- explicarea sensului cuvântului pornind de la context
3.3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la
mesajul citit
- minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale textului
- realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în texte şi clasificarea acestora în funcţie de
diverse criterii
- rezolvarea unor controverse
3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea textelor
- transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un tabel într-un text
3.5. Sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora
- observarea dezacordului şi a altor abateri
3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare
- proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau în vederea unor activităţi extraşcolare (de
exemplu, excursii, concursuri, serbări)
- întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un scriitor
- concursuri legate de conţinutul cărţilor citite
- realizarea unei benzi, îmbinând desenul cu mesajele scrise (individual/ în perechi/ în grup)
- antrenamente de scriere creativă în grup (avansare de idei, selectare de idei, construirea firului
narativ, revenire asupra textului)
4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru redactarea de texte informative şi
funcţionale
- realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii de la clasa pregătitoare pe o temă propusă de cei mici/ de
profesori sau de clasă
- realizarea de afişe pentru promovarea unor evenimente din şcoală; concurs de afişe
Conţinuturi1
Conţinuturile din lista de mai jos constituie mijloace pentru dezvoltarea competenţelor de
comunicare, respectiv baza de operare prin care se structurează competenţele; conţinuturile
nu se tratează în sine; se va evita metalimbajul.
1
Domeniile de conţinut propuse sunt selectate din lista oferită în descriptivul de cunoştinţe pentru
competenţa de comunicare în limba maternă din Recomandarea Parlamentului European privind cadrul de
referinţă pentru competenţe cheie pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.
Sugestii metodologice
Din acest motiv, în prezentul document, producerea de texte orale sau scrise pune
accent pe relevanţa contextului de comunicare, pe interogare, pe explorarea universului
copilului, inclusiv prin apelul la noile tehnologii. Sunt evidenţiate, de asemenea, situaţii în
care, pentru a se exprima, elevii pot folosi şi alte coduri în afara celui lingvistic (de exemplu,
desene, colaje, ritm şi melodie etc.).
Cum poate înţelege numărul şi genul substantivului un copil aflat în stadiul operaţiilor
concrete?
Cum ajunge să observe că toate acele cuvinte binecunoscute, pe care le foloseşte pentru a
numi obiectele din jurul său, au nişte caracteristici comune? Un punct de acces relevant ar
putea fi o călătorie pe o planetă necunoscută, unde elevii, pentru orientare, trebuie să
numească diversele formaţiuni pe care le observă. Se pot inventa nume amuzante pe baza a
ceea ce elevii identifică, pe baza unor fotografii ale planetelor Venus, Marte etc. găsite pe
internet. Alt punct de acces poate deriva dintr-un joc de rol inspirat de un fragment vizionat
din filmul E.T.. De exemplu, copiii îi arată prietenului, E.T., grădina din spatele casei, numind
diverse componente şi folosind gesturi:
- Un pom!
- Trei pomi!
- Uite o floare ...
Se pot utiliza orice analogii, metafore, puncte de acces care sprijină intuirea conceptelor.
Demersul constructivist, adoptat în contemporaneitate, presupune explorarea de către elevi
a realităţii comunicării în acelaşi mod în care au făcut-o, în trecut, aceia care au scris
gramaticile, nu cu scopul de a scrie ei înşişi alte tratate, ci de a comunica eficient,
responsabil.
Programa şcolară
pentru disciplina
MATEMATICĂ
CLASA a IV-a
Bucureşti, 2014
Notă de prezentare
Programa şcolară pentru disciplina Matematică reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a
IV-a din învăţământul primar. Situată în aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii,
această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ, cu un buget de timp de 4
ore/săptămână.
Programa disciplinei Matematică este elaborată pe baza unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Prin structura sa, aceasta contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă şi a importanţei dimensiunii acţionale în formarea personalităţii
elevului.
Această programă promovează cele mai importante atitudini şi valori care pot fi
dezvoltate prin această disciplină, precum: respectul pentru adevăr şi perseverenţa pentru
găsirea celor mai eficiente soluţii, dezvoltarea de argumente şi evaluarea validităţii unor
argumente. Activităţile pot fi organizate individual, frontal sau în echipe, cultivând astfel
spiritul de echipă, încrederea în sine şi respectul pentru ceilalţi, toleranţa, curajul de a
prezenta o opinie personală şi spiritul de iniţiativă al elevilor. Încrederea în sine şi autonomia
personală sunt susţinute la nivel metodologic prin utilizarea erorii ca sursă de învăţare, prin
încurajarea obţinerii de soluţii multiple şi prin aplicarea matematicii în viaţa familială şi în
evenimentele trăite în clasă sau în şcoală. Astfel se formează interesul elevilor pentru a reuşi
în învăţare şi pentru continuarea studiului disciplinei. Matematica, prin activităţile
interdisciplinare propuse, contribuie la încurajarea comportamentului creativ al elevilor,
consolidând, la nivel intelectual, atitudini pozitive atât faţă de matematică, cât şi faţă de alte
domenii de studiu: arte, ştiinţe, limbă şi comunicare.
Sub aspect tematic, la clasa a IV-a este extins spaţiul numeric și apar primele noţiuni
legate de fracții care vor fi abordate intuitiv. De asemenea, elevii intră în contact cu
elemente de geometrie şi reprezentări grafice diverse, cu măsurări şi unităţi de măsură. În
acest fel, programa de Matematică are un rol important în dezvoltarea abilităţii şi dorinţei
elevilor de a utiliza moduri matematice de gândire logică şi spaţială, corespunzătoare
nivelului lor de vârstă pentru rezolvarea unor probleme din cotidian, astfel:
- realizarea unor calcule elementare cu ajutorul numerelor;
- identificarea unor relaţii/regularităţi;
- explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte;
- utilizarea unor etaloane pentru măsurări şi estimări.
Competenţe generale
2.2. Compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, respectiv a fracţiilor care au acelaşi
numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- compararea unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000, utilizând algoritmul de
comparare
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, =
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii familiare
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte
sau de la reprezentări grafice
2.3. Ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au acelaşi
numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
- precizarea succesorului şi/ sau a predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/ descrescătoare a unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximarea la zeci/ sute/ mii/ zeci de mii/ sute de mii a unor valori numerice
(preţuri, distanţe etc.)
- determinarea unor numere care să respecte condiţii date (mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din viața cotidiană sau reprezentări grafice
2.4. Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere
fracţionare
- compunerea şi descompunerea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând adunarea
şi scăderea, cu trecere și fără trecere peste ordin
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 000
000
- efectuarea de adunări/ scăderi, fără trecere și cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000
000, utilizând algoritmi de calcul, descompuneri numerice şi proprietăţile operaţiilor
- efectuarea probei operaţiei de adunare, respectiv de scădere
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule (comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri de
numere etc.)
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu
ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple familiare
2.5. Efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre
şi de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre
- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1 000
- efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel mult trei cifre
- efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră
- utilizarea în calcul a unor proprietăţi ale înmulţirii
- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000, în scris
- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai mulţi factori
- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre în concentrul
0 - 1 000 000
- estimarea ordinului de mărime a rezultatului unui calcul, fără efectuarea acestuia (de
exemplu,19x27 va fi mai mic decât 20 x 30 = 600)
- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor operaţii de înmulţire şi împărţire
- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire/ împărţire
- rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute, respectând ordinea efectuării operaţiilor şi
semnificaţia parantezelor (numai paranteze rotunde şi pătrate)
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării
grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului invers
Sugestii metodologice
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea
flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista
pe stimularea şi păstrarea interesului elevului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea
încrederii în sine.
Ca metodă, jocul didactic va fi încă prezent, asigurând contextul pentru participarea
activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei. Accentul se
va pune atât pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor, cât şi pe rigurozitatea
ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive, antrenament mental, utilizarea suporturilor concrete şi a
reprezentărilor grafice, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin
înţelese şi interiorizate.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă elev - profesor,
astfel încât să răspundă intereselor beneficiarilor. Elevii vor fi stimulaţi să întrebe, să
intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi opinii despre ceea ce învaţă.
Programa școlară
pentru disciplina
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Științe ale naturii reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Matematică și
științe ale naturii, având un buget de timp de 1 oră/ săptămână.
Programa disciplinei Științe ale naturii este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat
pe competențe. Construcția acestei programe a pornit de la structurarea achizițiilor din clasa pregătitoare,
clasele I și a II-a, urmărind racordarea la Cadrul de referință pentru științe TIMSS 2011, racordarea la
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele cheie din
perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC), precum și contribuția specifică la profilul de
formare al elevului din ciclul primar. Programa acestei discipline vizează, în primul rând, formarea uneia dintre
competențele cheie („competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii”), dar contribuie și
la formarea altora, precum: comunicarea în limba maternă, a învăța să înveți, competențe în utilizarea noilor
tehnologii informaționale și de comunicație, competențe sociale și civice, inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare
culturală și exprimare artistică.
Studiul disciplinei Științe ale naturii vizează observarea și perceperea lumii în întregul său, cu
componentele, procesele și fenomenele caracteristice. Elevii sunt îndrumați să-și dezvolte cunoașterea pornind
de la explorarea și investigarea lumii înconjurătoare către o realitate mai îndepărtată. Astfel ei se apropie de
înțelegerea și experimentarea unor principii și legi universale.
Programa propune studiul integrat al științelor naturii, o structurare a problemelor abordate pornind de la
o serie de teme adecvate capacității de înțelegere a copilului de vârstă școlară mică. Învățarea promovată de
această disciplină urmărește, în primul rând, raportarea copilului la mediul de viață cu mijloacele adecvate vârstei
acestuia și nu acumularea mecanică de fapte și informații științifice. Importanța unei abordări integrate a
științelor naturii constă în multitudinea conexiunilor pe care profesorul le poate face în dialog cu elevii, în
implicarea elevilor în activități multiple de observare, aplicare și experimentare. Astfel, se valorifică experiența
copiilor și li se dezvoltă capacitatea de a integra informațiile noi în modele explicative proprii, de a aplica
cunoștințele dobândite în rezolvarea unor probleme simple din viața cotidiană, de a găsi soluții la probleme noi.
Dinamica societății contemporane îl pune pe copil încă de la vârste fragede în contexte tot mai variate, îi
oferă situații la care adesea trebuie să găsească spontan rezolvare. Acestea cer repere reprezentate de anumite
valori și atitudini, capacități de reacție, aptitudini formate pe parcursul învățării, ce îi vor facilita integrarea în
mediul social și natural. Curiozitatea de a se întreba și de a explora, spiritul investigator, interpretarea critică a
observațiilor, dorința de a împărtăși experiențe proprii, receptivitatea și flexibilitatea de a aplica cunoștințele
dobândite în viața cotidiană sunt atitudini dezvoltate de disciplina Științe ale naturii. Ele sunt fundamentul creării
unor personalități dinamice, adaptabile și integrabile care prețuiesc valori precum respectul față de adevărul
științific și față de orice formă de viață, cooperararea între persoane, toleranța față de opiniile altora, grija față
de sănătatea proprie și a mediului înconjurător.
Disciplina Științe ale naturii vizează învățarea prin explorare și aplicare. De aceea demersul didactic se
impune a fi deplasat de la ce se învață? la cum? și de ce se învață?. Această deplasare de accent poate genera un
dublu beneficiu: stimularea interesului de cunoaștere al copilului, care vede utilitatea propriei munci prin
achizițiile dobândite și creșterea caracterului formativ al învățării.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare,
care permit rezolvarea de probleme specifice unui domeniu sau generale, în contexte particulare diverse.
Competențele generale vizate de disciplina Științe ale naturii reprezintă achizițiile de cunoaștere și
atitudinale ale elevului pentru clasa a IV-a.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și se formează pe parcursul unui an
școlar. Pentru realizarea acestora, programa cuprinde și exemple de activități de învățare concrete, variate care
valorifică implicarea activă și învățarea conștientă a elevului.
Conținuturile învățării sunt grupate pe următoarele domenii:
- Științele vieții;
- Științele pământului;
- Științele fizicii.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice și elemente de evaluare, cu scopul de a orienta cadrele
didactice în aplicarea programei. Strategiile didactice propuse sunt multiple, adecvate lucrului cu elevii în
contextul societății cunoașterii.
Competențe generale
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice
3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre propriul corp şi
despre mediul înconjurător
− identificarea metodelor de lucru (de exemplu: observarea unor semințe puse la încolțit)
− stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10 semințe de fasole sau alte plante, vase, vată,
apă)
− implicarea în alegerea modalităților de lucru (individual/ în grup)
− asumarea unor roluri și responsabilități în cadrul echipelor (de exemplu: grupe diferite de elevi
pot utiliza semințe ale unor plante diferite)
− realizarea unor estimări, predicții privind rezultatele investigației proprii (de exemplu: se vor
produce/ nu se vor produce transformări ale semințelor, din semințe vor apărea direct plante
mature/ care vor trece prin diferite stadii)
2.2. Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului înconjurător
- colectarea de date utile investigației proprii din surse variate (de exemplu: din cărți, filme,
internet, experiențe simple) pentru diferite etape
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: plasarea semințelor pe vată menținută umedă în
vase ținute la căldură și lumină)
3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și
despre mediul înconjurător
3.1. Identificarea unor modalități obișnuite de menținere a sănătății
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte
scurte, vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: consum de alimente nesănătoase, lipsa
mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea,
conținutul, proveniența, modul de depozitare)
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și efortului depus interpretând modele de
piramide alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări (de exemplu: igienă alimentară,
necesitatea aerisirii camerei, necesitatea activităților sportive)
3.2. Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător
- exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor resurse (de exemplu: înscenări cu
situații în care un copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu stinge lumina când părăsește
camera)
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse probleme din mediul apropiat (de exemplu:
îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele
condiții sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de către unele plante)
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu
al clasei, realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități casnice în modalități care să protejeze
mediul (de exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau
preșcolar după utilizarea acestuia de către copii)
Domenii Clasa a IV-a
Științele vieții Cicluri de viață în lumea vie
-Părinți și urmași în lumea vie: asemănări și deosebiri
-Principalele etape din ciclul de viață al plantelor și al
animalelor Relații dintre viețuitoare și mediul lor de viață
-Adaptări ale viețuitoarelor la condiții de viață din diferite medii (pajiște,
pădure, râu, mare, deșert)
-Relații de hrănire dintre viețuitoare (lanțuri trofice simple) Omul -
menținerea stării de sănătate
-Dietă echilibrată, mișcare
Științele Pământul în Sistemul Solar
-Planetele Sistemului Solar. Mișcările Pământului
pământului -Soarele - sursă de căldură și lumină. Ciclul zi - noapte,
anotimpuri. Modificările vremii
-Ritmuri cotidiene și anuale ale activităților viețuitoarelor
Mărturii ale vieții din trecut. Fosilele
Influența omului asupra mediului de viață
-Dispariția speciilor (vânătoare/ pescuit excesiv).
Protejarea mediului
Științele fizicii Corpuri - proprietăți
-Plutirea corpurilor în apă
-Proprietățile apei. Utilizări ale apei în diferite stări de
agregare
Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și materialelor
-Amestecuri și separarea amestecurilor
-Dizolvarea. Influența temperaturii asupra procesului de
dizolvare
-Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
Energie - surse și efecte
-Transferul de căldură între obiecte. Materiale
conductoare și izolatoare de căldură
Curent electric. Lumină
-Circuite electrice simple
-Surse de lumină. Fenomene comune care implică lumina
(umbra, curcubeul, culorile, vizibilitatea corpurilor)
Sugestii metodologice
Strategii didactice
Cadrul didactic are ocazia de a aborda o viziune holistică în ceea ce privește predarea științelor,
formarea competențelor vizate, precum și a abilităților de investigare științifică.
În elaborarea strategiilor didactice un punct de sprijin poate fi Cadrul de referință pentru științe
TIMSS 2011, disponibil în limba engleză la adresa:
http://timss.bc.edu/timss2011/downloads/TIMSS2011_Frameworks-Chapter2.pdf .
Dorința de cunoaștere specifică vârstei trebuie orientată stimulându-i pe copii să-și pună
mereu întrebări referitoare la lumea înconjurătoare și dirijată prin activități de investigare și explorare
care să le faciliteze descoperirea mediului de viață apropiat. În acest sens, propunem o serie de
experiențe/ experimente ce pot servi ca modele de activități de învățare pentru facilitarea familiarizării
prin explorare cu particularitățile mediului de viață și pentru formarea la copii a competenței de a
descoperi prin investigație caracteristicile corpurilor, fenomenelor, proceselor din mediul lor de viață și
a relațiilor dintre acestea. Activitățile de învățare trebuie să integreze conținuturile științifice la un
nivel informațional redus, conform cu capacitatea de înțelegere specifică vârstei. Abordarea prin
explorare directă a proprietăților corpurilor, a fenomenelor și proceselor din mediul înconjurător ajută
copilul să ia act de prezența acestora, să le perceapă calitățile, să le recunoască și să ajungă pe căi
intuitive la explicarea lor.
• Științele vieții:
1. Suntem asemănători sau ne deosebim între noi? Se observă tipul anumitor caractere
(culoarea ochilor, forma lobului urechilor) la membrii familiei, în albume de fotografii. Se formulează
concluzii despre existența asemănărilor și, în același timp, a deosebirilor între părinți și urmași.
2. Încolțirea semințelor este influențată de condițiile de mediu? Diferite vase cu boabe de
fasole puse la încolțit se păstrează în condiții variate de temperatură, se observă diferențe, se
înregistrează, se formulează concluzii. Experimentul se poate repeta schimbând alte condiții de mediu.
3. Există legătură între culoarea unui corp și temperatura sa? Se folosesc două cutii de
carton vopsite în culori diferite (una - albă, cealaltă - neagră), două termometre. Cutiile sunt poziționate la
aceeași sursă de lumină și căldură cu termometrele în ele. După 10 minute se măsoară temperatura. Apoi
cutiile sunt puse la umbră și, după alte zece minute, se măsoară din nou temperatura. Vegetația
influențează temperatura aerului din jur? Cele două cutii vor fi acoperite apoi cu ramuri înfrunzite
(„pădurea") și lăsate la Soare. Se măsoară din nou temperatura în fiecare cutie. Se observă diferențele
legate de culorile închise/ deschise, care atrag căldura diferit, precum și de prezența/ absența vegetației
din jur.
• Științele pământului:
4. Ce mișcări realizează Pământul? Sunt aduse două mingi de dimensiuni diferite. Un copil
ține mingea cea mai mare și stă pe loc, reprezentând Soarele. Altul ține mingea mică, reprezentând
Pământul și se învârte ușor atât în jurul Soarelui cât și în jurul "axei sale". Simularea se poate face
implicând mai mulți copii care să reprezinte toate planetele sistemului solar.
6. Toate corpurile pot pluti? Se scufundă în apă obiecte cu volume identice, dar formate din
materiale diferite (de exemplu: polistiren, cărămidă). Se formulează concluzii referitoare la faptul că
natura materialului influențează plutirea.
Experimentul se poate repeta utilizând două obiecte cu mase identice, dar cu volume diferite.
Se realizează amestecuri ale apei cu diferite materiale (de exemplu: nisip). Se încearcă apoi
amestecarea apei cu alte materiale (de exemplu: ulei). Materialele amestecate se mai pot separa? Se
separă amestecul apă - nisip cu o hârtie de filtru. Se formulează concluzii referitoare la modul de separare
a materialelor care s-au putut amesteca.
8. Ce este dizolvarea? Se amestecă, în pahare diferite, apă cu sare, apă cu zahăr, apoi se
fierb. Se observă apa ca vapori sau picături pe pereții vasului. Se formulează concluzii referitoare la modul
de separare în această situație.
9. Zahărul se dizolvă mai repede în apa caldă sau în cea rece? Se dizolvă zahăr sau sare
folosind apă cu diferite temperaturi. Se formulează concluzii despre rolul temperaturii.
10. Cum se pot încălzi sau răci două corpuri? Se plasează un vas cu apă fierbinte într-un vas cu
apă rece. Se măsoară temperaturile în cele două vase, periodic, până la egalizarea lor. Se formulează
concluzii despre transferul de căldură între corpuri.
11. Pot face un bec să lumineze? Se realizează un circuit electric simplu cu o baterie, două fire
electrice izolate, un bec.
12. Cum pot stinge sau aprinde becul? În circuit se interpun două cleme metalice. Peste cleme
se pun, pe rând, diverse obiecte: un cui metalic, o bucată de staniol (becul se aprinde), o scobitoare, un
pai de plastic, o baghetă de sticlă (becul nu se aprinde).
13. Cum se formează umbra? Se proiectează un spot luminos pe un ecran alb. Între acestea se
interpun diferite figuri de carton. Se observă caracteristicile umbrei în funcție de distanța obiectului față
de sursa de lumină.
14. Cum se formează curcubeul? Se observă efectul trecerii unei raze luminoase printr-o
prismă.
Evaluarea
Procesul de evaluare trebuie să reflecte, în acest sens, predarea și învățarea activă, bazată
pe descoperire, prin activități practice și prin diverse experiențe de învățare. Astfel, recomandăm
utilizarea unor metode moderne de evaluare precum: autoevaluarea, inter-evaluarea, realizarea de
proiecte, portofoliul și investigația. Dintre metodele enumerate, investigația în mod deosebit îl
situează pe elev într-un context autentic de învățare și de valorificare a achizițiilor la această disciplină
prin modul în care: formulează problema de investigat, realizează estimări și predicții, descrie modul și
metodele de lucru, parcurge etapele de lucru și cooperează cu ceilalți, formulează concluzii și prezintă
rezultatele demersului investigativ în cadrul diferitelor activități organizate la nivelul clasei sau al școlii.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Programa școlară
pentru disciplina
EDUCAȚIE CIVICĂ
CLASA a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Educație civică reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și
societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Ca disciplină de studiu, Educația civică este prevăzută și în prezent la clasa a IV-a. În planul dezvoltării
curriculare, programa disciplinei Educație civică este elaborată potrivit unor noi repere față de cele care
structurează curriculumul școlar aplicat în prezent în învățământul primar la aceste clase. În acest sens,
menționăm aplicarea unui nou model de proiectare curriculară centrat pe competențe, care înlocuiește
modelul de proiectare bazat pe obiective. Proiectarea curriculară centrată pe competențe răspunde
cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se realizează transferul și mobilizarea
cunoștințelor și a abilităților în situații noi. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic
pornind de la competențe permite orientarea către latura pragmatică a aplicării programei școlare prin
accentuarea scopului pentru care se învață, precum și prin accentuarea dimensiunii acționale în formarea
personalității elevului.
Prezenta programă școlară a fost elaborată potrivit dezideratelor profilului de formare al elevului din
ciclul primar.
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare,
care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în
contexte particulare diverse.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple de
activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării
competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare, care
integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a
utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de le
înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în
acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare
personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Demersurile de educare civică propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul și cu
recomandările cuprinse în:
Competențe generale
Programa școlară pentru disciplina Educație civică reglementează activitatea cadrului didactic în ceea ce
privește atât formarea competențelor specifice la elevi, cât și proiectarea unui demers didactic adecvat vârstei
elevilor și contextelor de învățare diferite.
Programa școlară are în vedere faptul că elevii din clasa a IV-a se află într-o anumită etapă a evoluției lor
cognitive; potrivit lui Jean Piaget, copiii care sunt vizați, ca nivel de vârstă, de prezentele programe școlare, se
află, sub aspectul evoluției cognitive, în stadiul operațiilor concrete; în acest stadiu, copiii au o inteligență
inductiv-logică și concretă, fiindu-le necesar un corespondent concret în realitate. În acest sens, valoarea
formativă a strategiilor didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Educație civică
poate fi sporită de cadrul didactic prin valorificarea efectelor benefice ale conduitei ludice, jocul reprezentând o
componentă esențială a activităților de învățare.
Strategii didactice
Strategiile didactice care permit formarea competențelor la disciplina Educație civică au ca dominante:
exemplul moral-civic ca reper de comportament, inițiativa și voluntariatul, participarea/ implicarea și activismul
civic. Este necesar ca activitățile de învățare să asigure continuitatea demersului explorare – valorizare –
acțiune – responsabilitate, contribuind astfel la formarea cetățeanului activ, responsabil și capabil să trăiască
împreună cu ceilalți.
Strategiile didactice pot fi analizate pornind de la competențele generale care urmează să fie dezvoltate
la elevi în clasa a IV-a. Formarea la elevi a celor trei competențe generale presupune dobândirea de către elevi
a competențelor specifice care au o complexitate progresivă, în cei doi ani se studiu. Ținând cont de specificul
disciplinei Educație civică, este recomandată utilizarea unor strategii didactice variate, aplicate într-un cadru
educațional favorabil pentru manifestarea spiritului tolerant, deschis către recunoașterea și interiorizarea
valorilor și normelor morale, care încurajează interacțiunea socială pozitivă, participarea/ implicarea elevilor la
propria formare, exersarea unor comportamente moral-civice. Sunt recomandate strategiile didactice care
dezvoltă capacitatea de comunicare a elevilor, care stimulează explorarea și activitatea independentă a
acestora.
Cadrele didactice pot utiliza diferite tipuri de strategii didactice, precum:
a) strategii inductive bazate pe utilizarea exemplelor - din povești, fabule, desene animate sau din
viața reală - pentru identificarea și recunoașterea trăsăturilor persoanei, a grupurilor mici din care
elevii fac parte; exemplele pot fi utilizate și pentru identificarea unor norme morale, a unor situații
de respectare/încălcare a unor reguli și norme, a rolului normei morale ca model de acțiune;
b) strategii analogice care utilizează modele - din povești sau din experiența proprie - pentru
caracterizarea persoanei, a grupurilor din care fac parte elevii, pentru analizarea regulilor și a
relațiilor din cadrul grupului;
c) strategii euristice bazate, de exemplu, pe: descoperire, dialog euristic, problematizare, pentru
explorarea grupurilor mici; realizarea unor povestiri, dramatizări privind aplicarea unor reguli
simple de conduită în familie, în grupul de joacă, în grupul de învățare; realizarea unor colaje cu
imagini, fotografii care prezintă elemente specifice ale localității,
țării, ale spațiului european.
Ca educație pentru integrarea în colectivitate, disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ și
presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile. Ca trasee metodice adecvate pentru abordarea
unor situații de învățare, strategiile didactice care pot fi dezvoltate de către cadrele didactice presupun
utilizarea metodelor didactice moderne, care permit îmbinarea activităților individuale cu cele de grup și
frontale, contribuind la dezvoltarea atitudinilor activ-participative și la formarea spiritului civic, astfel:
- implicarea elevilor în învățarea prin acțiune (experiențială), în activități bazate pe sarcini concrete,
în învățarea prin descoperire, prin cooperare, prin confruntarea de idei;
- utilizarea unor metode activ-participative, interactive de învățare: discuții, dezbateri, tehnici și
metode de gândire critică, rezolvarea de probleme, simularea, jocurile de rol - care pun accent pe
construcția progresivă a cunoștințelor și a capacităților, pe dezvoltarea creativității elevilor;
- utilizarea calculatorului, ca mijloc modern de instruire, pentru creșterea gradului de atractivitate și
a dimensiunii interactive a activității de învățare;
- valorificarea oportunităților oferite de mediul electronic de instruire (filme didactice, prezentări cu
ajutorul noilor tehnologii, ilustrări audio/video ale unor situații);
- implicarea elevilor în proiecte simple cu conținut moral-civic în cadrul clasei, al școlii sau al
comunității locale.
La clasa a IV-a, temele proiectelor se pot referi la:
- clasă, de exemplu: „Cutia cu fapte bune”;
- școală, de exemplu: „Ziua porților deschise”;
- comportamente moral-civice, de exemplu, „Sunt un copil civilizat”, „Cunoaște-ți drepturile”,
„Școala tuturor”;
- tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Paște/Mărțișor”, „Obiceiuri de iarnă”;
- monumente din România, din alte țări europene, incluse în patrimoniul mondial UNESCO, de
exemplu: „Călător în țara mea”, „Călător în Europa”.
Rezultatele proiectelor pot fi: o colecție de fapte bune realizate de elevii clasei; un cod ilustrat al bunelor
maniere, pe înțelesul copiilor; un album/un portofoliu/un colaj/o pagină web (care prezintă activități organizate
în școală, competiții între clase pe diferite teme, tradiții locale; monumente UNESCO din România, din alte țări
europene etc.).
Educația copiilor pentru integrarea în comunitate este un demers complex și îndelungat. Este necesar ca
acest demers derulat în context formal, în cadrul școlii, să fie susținut prin activități complementare, realizate în
contexte nonformale și informale (în cadrul parteneriatului școală-familie-comunitate), care pot valorifica, în
sens creativ și constructiv, experiența copilului, precum:
- acțiuni comunitare de ecologizare a spațiilor verzi din apropierea unităților școlare; plantarea de
flori și copaci; acțiuni de monitorizare a evoluției unei mici zone/unui rond de flori/unui copac din
școală și/sau din apropierea unității școlare;
- realizarea, în spații publice din comunitate, a unor expoziții cu desene, pe tema comportamentului
civic;
- organizarea de târguri cu produse realizate de copii în scopul strângerii de fonduri pentru donații;
- strângerea de haine, jucării, rechizite pentru grupuri defavorizate;
- vizite (la muzee, biblioteci, unități economice, primărie, poliție, judecătorie), excursii tematice etc.,
întâlniri ale elevilor cu reprezentanți ai comunității locale, pentru cunoașterea comunității (în sens
restrâns sau mai larg), pentru conștientizarea rolului pe care îl are fiecare persoană în viața și în
funcționarea normală a comunității.
Participarea părinților la acțiunile organizate de școală conduce la întărirea relației părinte-copil, la
sporirea comunicării școală-familie, dar și la valorizarea de către adulți a necesității de a oferi exemple de
implicare și comportament civic.
Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura personalizată a programei
școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la
conținuturi, de la acestea din urmă la activități de învățare. Este necesar să se răspundă succesiv la următoarele
întrebări:
- În ce scop voi face? (sunt identificate competențele specifice de format la elevi în cadrul respectivei
unități de învățare);
- Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate conținuturi);
- Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare);
- Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, de timp, forme de
organizare a clasei de elevi);
- Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare)
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. În acord cu finalitatea urmărită
prin studiul disciplinei Educație civică la clasa a IV-a, evaluarea este utilă și pentru elevi (prin înregistrarea
progreselor pe care le fac în procesul de învățare), dar și pentru cadrele didactice (prin contribuția la
îmbunătățirea activității didactice); pe baza feed-back-ului primit de la elevi, cadrele didactice pot să facă
schimbări în procesul de învățare pentru a-l îmbunătăți (atât din perspectiva proiectării, cât și a alegerii
strategiilor didactice). Este necesar să se acorde atenție evaluării sub cele trei forme cunoscute: evaluare
inițială, continuă sau formativă și sumativă, ca procese definitorii de cunoaștere a individualității elevilor
cuprinși în procesul educațional.
Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de
formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente
complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea/evaluarea activității în grupuri mici, observarea
sistematică a activității și comportamentului elevilor. Observarea comportamentului elevilor este importantă în
programele de educație centrate pe elev, constituie fundamentul evaluării și constă în urmărirea atentă și
sistematică a comportamentului unui copil fără a interveni, cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice.
Pentru a-l influența în mod optim, profesorul trebuie să redescopere mereu copilul în dinamica ipostazelor
inedite ale individualității lui.
Este necesar, de asemenea, ca evaluarea să se realizeze ca evaluare de competențe, respectiv, să pună în
evidență ceea ce au dobândit elevii în raport cu competențele vizate (care includ cunoștințe, abilități, atitudini),
fără să fie redusă exclusiv la ce și cât anume știu elevii.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Programa școlară
pentru disciplina
GEOGRAFIE
CLASA a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Geografie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a din învățământul
primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână. Programa de Geografie pentru clasa a IV-a reprezintă începutul studierii geografiei ca disciplină școlară. Ea își
propune să îi introducă pe elevi în universul realității înconjurătoare care este, în mod esențial, la această vârstă, o realitate
predominant observabilă.
Programa de Geografie are următoarele caracteristici:
- se bazează în mod predominant pe experiența concretă a elevului în orizontul lui de existență
cotidiană;
- elementele prezentate formează, în ansamblul lor, o „introducere în geografie”, deoarece evidențiază
aspectele geografice esențiale ale existenței cotidiene a elevilor și au un caracter minimal, introductiv;
- demersul de învățare pornește de la localitatea natală și ajunge la dimensiunile planetei, trecând prin sp
de referință semnificative (orizontul local și apropiat, regiunea natală, județul natal, țara, continentul, planeta ca întreg);
- facilitează perceperea corectă a localizării unor evenimente care au loc simultan, dar în locuri diferite;
- metodologia principală o reprezintă trecerea succesivă de scară de la dimensiunile orizontului apropiat,
la cele ale planetei;
- presupune acordarea unei atenții deosebite reprezentării în plan a elementelor principale întâlnite prin
trecerile de scară;
- își propune să asigure o legătură mai strânsă între geografie, domeniul științelor naturii, matematică și
istorie.
În acest context, programa oferă premisele pentru construirea unei reprezentări coerente și ierarhizate spațial a
realității înconjurătoare, de la nivelul localității natale, până la dimensiunile planetei.
Competențe generale
1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi
specifice
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi
disciplinele sociale, în înţelegerea realităţii înconjurătoare
3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii
contemporane
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului local,
al regiunii, țării și continentului
− identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din experiențele cotidiene
− explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de spațiu și timp
− gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite
− precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea geografică înconjurătoare
− utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la diferite scări (orizont local, regiune,
țară, Terra ca întreg)
Activități economice
- Resurse și activități industriale
- Principalele produse agricole
- Căi de comunicație
(b) Elemente de geografie Marile unități geografice ale României – caracteristici generale
regională (pe trepte de relief)
- Carpații
- Dealurile și podișurile
- Câmpiile (inclusiv Delta Dunării)
Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul
local
- Elemente de prezentare ale unei regiuni (poziție,
limite, caracteristici naturale, resurse și activități
economice)
- Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) din jurul
orizontului local
Organizarea administrativă a României
- Organizarea administrativă actuală
- Orașul București – caracterizare geografică
- Caracterizarea geografică a județului și a localității în
care este situat orizontul local
România în Europa și pe România în Europa
glob - Poziția geografică a României în Europa: limite și
vecini
- Țările vecine: denumire, capitală
Europa – un continent al planetei
- Europa – scurtă caracterizare geografică
- Europa și România – elemente comune
- Uniunea Europeană
Terra – planeta noastră
- Caracteristici generale (formă, mărime, mișcări)
- Continente și oceane
Sugestii metodologice
Componentele programei formează un sistem, în sensul că reprezintă părți strâns legate între ele, cu o importantă
coeziune internă, care creează premisele realizării unui proces educațional de calitate.
Influența elementelor esențiale ale acestei programe asupra organizării procesului de învățământ se manifestă prin:
- concretizarea ideii perceperii corecte a simultaneității unor evenimente care se produc în locuri diferite, de la
localitatea natală, la planetă;
- axarea demersului de cunoaștere pe activități care își propun să dezvolte observarea directă a fenomenelor și
raportarea acestora la modalitățile de reprezentare spațială;
- caracterul sintetic, selectiv și esențializat al experiențelor de învățare în structuri succesive, determinate de
organizarea conținuturilor (orizontul local, regiune, țară, Europa, Terra);
- realizarea unui demers introductiv în geografie, prin treceri de scară de la localitatea natală, la planetă;
- dimensionarea optimă a conținuturilor și a informației, astfel încât acestea să nu ducă la supraîncărcare.
După cum se poate observa, conținuturile au un caracter strict esențializat. Programa consemnează doar cadrul general al
conținuturilor ofertate, fără a avea detalieri factuale. Cele trei mari secvențe au întinderi care pot fi apreciate într-un mod diferit,
dar care sugerează acordarea unor resurse de timp echilibrate, astfel încât să existe o proporție corespunzătoare între elementele
de geografie locală, de geografie a României și de raportare a României la continent și planetă. Conținuturile sunt ordonate într-o
structură concentrică, având ca punct de plecare (centru) localitatea natală și limită exterioară planeta ca întreg. Elementele
acestei structuri concentrice sunt: orizontul apropiat, orizontul local, regiunea, unitatea administrativă, țara, continentul, planeta.
Succesiunea conținuturilor sugerează principalul element al programei școlare: un parcurs de învățare care începe cu localitatea
natală și se finalizează cu planeta.
După cum este cunoscut, activitatea principală a cadrului didactic care are ca obiect realizarea unui proces educațional pe o
anumită disciplină școlară o reprezintă aplicarea programei școlare sau, într-un sens mai larg, aplicarea curriculumului școlar. De
aici rezultă și ideea de „aplicare a curriculumului școlar în ansamblul său” (sistemul de competențe generale și specifice,
conținuturile ofertate și elementele metodologice) și nu doar lista de conținuturi.
Programa în sine nu duce la realizarea unui proces educațional de calitate. Pentru o învățare performantă este necesară
concretizarea elementelor programei în activități de învățare relativ simple, ordonate după o anumită strategie, în urma
parcurgerii cărora să existe un progres semnificativ, evaluabil. În această perspectivă, un rol foarte important îi revine cadrului
didactic, prin lectura atentă a programei, înțelegerea mesajului acesteia și concretizarea elementelor componente.
După cum rezultă din programa școlară, studierea acestui obiect de învățământ își propune să le faciliteze elevilor accesul
spre domeniul geografiei, printr-un sistem de competențe, activități de învățare și conținuturi. Elementul principal îl reprezintă
mai puțin oferirea unor adevăruri elaborate, ci mai mult sugerarea unei căi de interpretare a realității observate, direct sau
indirect.
Studierea geografiei la acest nivel se realizează, în mod predominant, pe observarea directă a realității înconjurătoare sau
a unor imagini ofertate. Pe baza acestora pot fi puse în evidență anumite caracteristici ale elementelor analizate. Este un demers
preponderent exploratoriu, care își propune:
- observarea atentă a elementelor ce formează realitatea înconjurătoare;
- înțelegerea și explicarea elementelor observate;
- interpretarea unor hărți diferite și grafice.
Prin natura obiectului de învățământ există o puternică dimensiune interdisciplinară atât a conținuturilor, cât și a metodei
de investigație. Acest obiect oferă o imagine coerentă a realității înconjurătoare și o metodă integratoare de analiză a acesteia,
bazată pe observarea ei directă.
Pentru dobândirea competențelor specifice asumate de programa școlară, sunt sugerate o serie de activități de învățare,
care au un caracter orientativ, în sensul că recomandările nu epuizează diversitatea acestora.
Activitățile menționate mai sus se pot nuanța și concretiza în raport cu elementele oferite de conținuturile parcurse. În
acest context, varietatea activităților de învățare este mult mai mare și poate nuanța foarte mult schema generală prezentată mai
sus. Există, de asemenea, posibilitatea realizării unor activități de învățare cu un caracter mai puțin clasic: jocul de rol, activitatea
practică, activități extrașcolare, portofoliile, investigațiile.
Strategii didactice
Combinarea resurselor metodologice și obiectuale (metode și mijloace) în raport cu finalitățile asumate și factorul timp
permite realizarea unor structuri de învățare de tipul strategiilor didactice. Acestea sunt foarte mult influențate de stilul de
predare al cadrului didactic.
Pot fi utilizate următoarele abordări ale instruirii, de tipul strategiilor:
strategii inductive, pornind de la elementele observabile direct, la cele observabile indirect și de la orizontul apropiat,
la dimensiunile planetei; această strategie are la bază o dimensiune observațională evidentă (realizată asupra orizontului local, al
regiunii și al țării), de unde se trece spre o abordare mediată de suporturi cartografice și imagini;
strategii deductive, pornind de la dimensiunile planetei, la părți ale continentelor, regiunilor și chiar la orizontul local;
acestea se referă la prezentarea unor fenomene generale, cu reflectare în orizontul local;
strategii narative și demonstrative, prin care cadrul didactic, utilizând resurse corespunzătoare, prezintă, explică și,
eventual, demonstrează, elemente ale conținuturilor disciplinei școlare;
strategii euristice, care presupun observarea și identificarea unor elemente, fenomene, structuri și sisteme din
realitatea observată, cu posibilitatea construirii unor explicații minimale;
strategii conversaționale, realizate prin discuții profesor – elevi, pe baza unor elemente ofertate (texte, hărți,
imagini).
Proiectarea instruirii
Aceasta cuprinde două niveluri obligatorii: planificarea anuală și proiectarea unităților de învățare.
Proiectarea anuală poate fi realizată în raport cu metodologia cunoscută și aplicată și în prezent, care presupune
segmentarea conținuturilor pe unități de învățare, alocarea unor resurse de timp corespunzătoare acestora, asumarea unor
anumite competențe specifice și poziționarea unor momente de evaluare. Toate acestea trebuie să fie corelate cu structura
anului școlar.
În proiectarea unităților de învățare se au în vedere și elemente metodologice explicite, resurse obiectuale și detalieri ale
conținuturilor.
Conținuturile în forma lor actuală, raportate la structura anului școlar (cu două semestre egale), facilitează o proiectare a
instruirii pe patru unități de învățare (câte două în fiecare semestru):
Orizontul local și apropiat;
România – elemente de geografie generală;
România – elemente de geografie regională;
România în Europa și pe glob.
Evaluare
Evaluarea se realizează în condițiile îmbinării exigențelor presupuse de competențe cu existența calificativelor. Trebuie să
predomine evaluarea continuă, utilă atât stabilirii nivelului de dobândire a competențelor de către elevi, cât și reglării procesului
de instruire de către cadrele didactice.
Evaluarea continuă are în vedere segmentele reprezentative ale conținuturilor și toate competențele specifice. Evaluarea
sumativă se poate realiza la sfârșitul fiecărei unități de învățare (ceea ce este obligatoriu, conform definiției acesteia). Evaluarea
finală va trebui să aibă în vedere toate competențele specifice și elemente relevante ale conținuturilor.
Sarcinile de evaluare presupuse atât de testele scrise cât și de evaluarea orală trebuie să aibă o relevanță precisă în
identificarea modului de atingere a fiecărei competențe specifice.
Pot fi utilizate și instrumente complementare, care au în același timp un profund caracter formativ. Acestea sunt: proiectul,
portofoliul, observarea sistematică, autoevaluarea.
Proiectul sugerează abordarea unei teme cu un anumit caracter individualizat, care să vizeze posibilitățile de înțelegere a
orizontului local. Tematica proiectelor poate să fie foarte diversă. Această evaluare este posibilă pentru semestrul I.
Portofoliul poate să fie utilizat într-o măsură mai mare în semestrul al II-lea, datorită referențialului mai extins (județe, țări,
continente). Aceasta presupune o activitate de selectare și structurare a informațiilor, imaginilor, hărților referitoare la o anumită
temă. Structura portofoliului este importantă, deoarece sugerează și conduce demersul activității independente, care se
finalizează prin acest rezultat obiectual.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Programa școlară
pentru disciplina
ISTORIE
CLASA a IV-a
București, 2014
Nota de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Istorie reprezintă o ofertă curriculară pentru clasa a IV-a din
învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și
societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână.
Programa școlară pentru disciplina Istorie propune ca finalitate a învățării familiarizarea elevilor cu
trecutul, prin utilizarea unor mijloace și contexte de învățare adecvate vârstei. Forma actuală a programei
consolidează opțiunea pentru un parcurs de cunoaștere în care elevii fac cunoștință cu trecutul pornind de la
situații familiare (fapte, evenimente legate de trecutul familiei sau al localității natale) și continuă cu teme care
se situează la mai mare distanță în timp și spațiu.
Concepția pe care se întemeiază programa integrează aspecte care au în vedere, deopotrivă, ținte
europene în domeniul educației, asumate prin legislația națională, dezvoltări actuale din domeniul științelor
învățării și valorificarea bunelor practici de aplicare a curriculumului școlar în România și în alte țări.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare,
care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în
contexte particulare diverse.
Competențele generale sunt competențele dezvoltate prin studierea istoriei în învățământul primar.
Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele
generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competențele specifice sunt însoțite de exemple de
activități de învățare, care constituie modalități de organizare a activității didactice în scopul realizării
competențelor. Programa școlară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activități de învățare,
care integrează strategii didactice și care valorifică experiența concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea
de a utiliza exemplele de activități de învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de a
le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situației concrete de la clasă. Se asigură, în
acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învățare
personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învățării sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace
informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor. Modul de abordare propus integrează istoria
locală în istoria națională și pe aceasta în istoria universală. Alături de studierea evenimentelor, actuala
programă propune o perspectiva culturală, oferind elevilor ocazia de a afla despre alte popoare europene,
despre ocupații, mod de viață, obiceiuri, influențele reciproce sau despre conducătorii care le-au făcut onoare.
Astfel, elevii din învățământul primar iau contact succint cu noțiuni și informații ce urmează a fi consolidate pe
parcursul ciclurilor gimnazial și liceal.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare, oferind
suport pentru proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activităților de predare- învățare-evaluare,
în concordanță cu specificul disciplinei și cu particularitățile de vârstă ale elevilor.
Demersurile de predare-învățare-evaluare propuse prin actuala programă se situează într-un context
mai larg, conturat în câteva documente europene relevante:
- Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele
cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC);
- Recomandarea Consiliului Europei privind predarea istoriei (15/2001);
- Convenția UNESCO pentru păstrarea/salvarea patrimoniului intangibil (2003);
- OMECT privind dezvoltarea problematicii diversității în curriculumul național (1529/18.07.2007).
Competențe generale
1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate
2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut și
din prezent
3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare
4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate
1.1. Ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor
prezentate într-o situație de învățare
- alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte evenimente din
viața personală, viața familiei sau istoria localității natale
- alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o schemă dată
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, fotografii
despre evenimente la care au participat în cadrul comunității
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a comunității
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite domenii (istoric,
literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp
- precizarea evenimentelor dintr-un text citit /audiat folosind expresii precum: la
început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la urmă în final/în același timp etc.
- aranjarea unei succesiuni de enunțuri după ordinea logică de desfășurare a
evenimentelor și în funcție de factorul timp
- participarea la jocuri de rol/dramatizări ale unor povestiri și legende istorice
cunoscute
- vizionarea și discutarea unor secvențe din filme istorice/reportaje TV, respectând
ordinea desfășurării evenimentelor
- alcătuirea de axe cronologice privind succesiunea unor evenimente/procese istorice
4.3. Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situații care presupun
comunicarea
- solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii specifici
dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații sau
exprimându-și propria părere despre evenimente și personalități istorice
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii făcute
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei sau între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având posibilitatea să
completeze cu informații pe care le consideră relevante pentru subiecte discutate
sau descoperite pe parcursul cercetărilor personale
- realizarea pe grupe a unor postere/ afișe pentru comemorarea/
sărbătorirea unor evenimente/ personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea obiectelor
colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie
Conținuturi
Domenii CLASA a IV-a
Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol, deceniu, epocă
Trecutul și prezentul din
istorică), spațiu istoric, surse istorice
jurul nostru
Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul liber, activitățile
cotidiene
Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe și viață cotidiană,
tradiții, sărbători, religie, monumente ale eroilor
Comunități ale minorităților pe teritoriul de azi al României
Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală
Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă, ocupații, tradiții,
obiceiuri, sărbători
Cunoașterea lumii prin călători
Epoci, evenimente și Antichitatea
personalități - Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani
Evul Mediu
- Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în
opere literare și istorice
- Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în Transilvania
medievală
- Istorici și cronicari despre personalități ale minorităților
Epoca modernă
- Al.I. Cuza și Unirea
- Carol I și independența, Carol Davila
- Eroi ai Primului Război Mondial
- Ferdinand și Marea Unire
- România la cumpăna dintre milenii
Cultură și patrimoniu Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și case istorice din
comunitate, monumente ale eroilor, monumente reprezentative ale
comunităților etnice din România
Locuri cu importanță istorică pentru România:
- Așezări și construcții dacice, grecești si romane (orașele
grecești de pe malul Mării Negre)
- Castele și cetăți martore ale evenimentelor istorice
- Construcții religioase și ctitorii lor
Monumente și locuri incluse în patrimoniul UNESCO
Sugestii metodologice
Punerea în aplicare a programei reprezintă etapa în care un document curricular general se adecvează
la diversitatea contextelor educaționale, o etapă care implică deopotrivă aspecte tehnice, dar și o provocare a
creativității și inovației didactice.
Proiectarea activității didactice
Lectura personalizată a programei școlare are scopul de a identifica modalitățile concrete de aplicare a
programei școlare la un context educațional specific. Documentele de proiectare elaborate de către profesor
(planificarea calendaristică și proiectele unităților de învățare) oferă profesorului răspunsuri la următoarele
întrebări:
- În ce scop voi face? (sunt identificate, în acest fel, competențe în cadrul respectivei unități de
învățare).
- Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare; activitățile de învățare pot fi selectate
dintre exemplele oferite de programa școlară sau pot fi propuse de către fiecare cadru didactic).
- Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate, concretizate și organizate conținuturile).
- Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, inclusiv resurse TIC, de
timp, forme de organizare a clasei de elevi).
- Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare care trebuie să evidențieze progresul
înregistrat de fiecare elev în raport cu el însuși pe parcursul dobândirii competențelor prevăzute
de programă).
Orientarea demersului didactic pornind de la competențe determină utilizarea unor metode active care pot
contribui la:
- crearea unui mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă;
- exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooperării cu
persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
- realizarea unor conexiuni cu achiziții dobândite prin studiul altor discipline de învățământ;
- utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să permită
utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor, în vederea desfășurării unor lecții interactive,
atractive.
Abordarea modernă, presupune ca profesorul clasei să fie preocupat să creeze ocazii de învățare
semnificativă pentru elevii săi, iar metodele pe care le va folosi reprezintă mijloacele prin care sunt configurate
activitățile de învățare ale elevilor.
Astfel, pentru competența specifică Recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile,
activitatea de învățare Realizarea unor organizatori grafici de tip ciorchine pe baza lecturii/audierii unor mesaje
cu conținut istoric se poate utiliza prin mai multe tehnici de organizare, cum ar fi: tabelul conceptelor,
diagrama Venn, diagrama SPIDER MAP (pânza de păianjen), tabelul T. Organizatorul grafic este o metodă de
învățare antrenantă, asigură transferul cunoștințelor, formează deprinderi și abilități de lucru. De asemenea,
poate fi folosită și în evaluare, ca parte a predării - sub forma unor secvențe de recapitulare a unor noțiuni
teoretice sau la finalul unei unități de conținut.
O altă metodă interactivă ce poate fi utilizată este metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru
Eficientizarea Lecturii și Gândirii) care permite elevului să citească și să înțeleagă în mod activ un conținut/text
istoric. Ca metodă, SINELG poate fi utilizată pentru etapa de realizare a sensului – învățare, înțelegere, iar
cunoștințele anterioare ale elevilor se folosesc ca bază de plecare pentru lectura/ascultarea textului.
Competența specifică Utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și
scrisă este prezentă în programă însoțită de o gamă de sugestii privind activitățile de învățare. Lista poate fi
îmbogățită în activitatea curentă și de alte tipuri de activități de învățare, cadrul didactic având libertatea să
aleagă în funcție de particularitățile clasei de elevi și ritmul de lucru. Se recomandă alternarea formelor de
organizare a activității elevilor în echipe, pe grupe, individual, iar în conducerea activității, crearea motivației,
încurajarea elevilor prin dozarea sarcinilor de lucru, stimularea interesului pentru studiul istoriei prin
redactarea de articole în revista clasei (despre evenimente istorice studiate, transmiterea unui mesaj către o
personalitate istorică studiată sau realizarea unei fișe de personaj).
Pentru evaluare se recomandă fișe de lucru, fișa de observare a comportamentului elevului în cadrul
activităților de grup, rezolvarea de rebusuri pe teme istorice, probe/teste care să conțină itemi obiectivi și
semiobiectivi, Tehnica 3-2-1, examinări orale.
b. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege evenimente din trecut și din prezent
Istoria este una dintre disciplinele care pot asigura pregătirea elevilor pentru evaluarea de la finalul
clasei a IV-a, unde itemii de evaluare sunt construiți după principiile testărilor internaționale (PIRLS). Această
testare acordă ponderi egale materialelor destinate celor două scopuri ale lecturii: lectura în scop literar și
lectura în scopul achiziționării și utilizării informației.
Sursele istorice scrise, textele istorice pot asigura elevului depășirea stadiului achiziției de cunoștințe,
folosindu-se de acestea în scopul dezvoltării gândirii și modului de acțiune. Textele istorice sunt, de regulă,
texte cronologice care prezintă ideile în secvențe ordonate temporal sau se referă la evenimente, fapte istorice
sau scrisori. Pot fi utilizate și texte necronologice, care prezintă ideile organizate logic, argumentele,
contraargumentele sau punctele de vedere fiind folosite pentru a susține evidența; acestea sunt prezentate în
diferite forme cum ar fi liste, diagrame, grafice, hărți.
Lectura aprofundată a acestor tipuri de texte îi conduce pe elevi spre patru categorii de performanță
vizate de itemi, identificate sub forma celor patru procese majore ale înțelegerii lecturii:
- Extragerea informațiilor explicit formulate.
- Formularea unor concluzii directe.
- Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor.
- Examinarea și evaluarea conținutului, a limbajului și a elementelor textuale.
Lectura de profunzime implică nu numai abilitatea de a construi înțelesuri dintr-o varietate de texte, ci și
comportamente și atitudini care sprijină lectura și învățarea pe tot parcursul vieții.
Având în vedere contextele de învățare prezentate, următoarele metode folosite în studierea
textelor/surselor istorice, asigură copiilor înțelegerea lecturii și, implicit, favorizează formarea unui bagaj de
informații istorice și utilizarea corectă a unor termeni de specialitate accesibili:
- lectura unui text cu creionul în mână și revenirea pe text;
- SINELG (Sistem interactiv de notare și evaluare a lecturii și gândirii);
- lectura cu predicții;
- lectura în perechi;
- organizatori grafici (Ciorchine, Explozia stelară, diagrama Venn-Euler, lanțul evenimentelor);
- metoda Cadranelor;
- învățarea dirijată cu ajutorul fișelor de lucru;
- Știu-Vreau să știu-Am învățat;
- Răspunde-Aruncă-Interoghează;
- Tabelul conceptelor;
- Jurnalul cu dublă intrare etc.
Profesorii sunt încurajați să utilizeze strategii de predare centrate pe elev, care contribuie la dezvoltarea
abilităților de învățare și de gândire critică într-un climat de respect în sala de clasă.
Eficientizarea procesului de învățare se bazează pe câteva repere fundamentale:
- învățarea interactivă, care presupune folosirea unor strategii de învățare focalizate pe cooperarea,
colaborarea și comunicarea între elevi la activitățile didactice, precum și pe interacțiunea dintre
cadre didactice și elevi;
- elaborarea în comun a obiectivelor învățării/explicarea a ceea ce se așteaptă de la elevi;
- dimensiunea aplicativă și feedbackul – orice proces de învățare este mai eficient și mai ușor de
înțeles dacă informațiile prezentate sunt aplicate în situații reale de viață;
- modalitățile de sprijin în actul învățării.
Se recomandă folosirea metodelor de învățare activ-participative care îl apropie pe elev de obiectul de
studiu Istorie, transformând-o într-o poveste, într-o sursă de exemple pentru organizarea propriei vieți, care să
ajute la formarea de atitudini și comportamente, dar și la familiarizarea cu valori.
La acest deziderat contribuie lecția-dosar care poate fi folosită atunci când se abordează temele:
- Comunitatea locală și națională.
- Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală.
- Cunoașterea lumii prin călători.
- Popoare de ieri și de astăzi.
- Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice.
- România la cumpăna dintre milenii.
Este recomandată folosirea unor metode cu dublu scop, de învățare și de evaluare, precum proiectul și
portofoliul.
Proiectul începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, eventual și prin începerea
rezolvării acesteia și se continuă acasă, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni. În acest timp elevii se
consultă permanent cu învățătorul. Proiectul se încheie tot în clasă, prin prezentarea în fața colegilor a
unui raport asupra rezultatelor obținute și a produsului realizat de către autor/autori.
Evaluarea portofoliului se poate face pentru fiecare produs, în momentul realizării acestuia, sau global,
la finalul unei perioade stabilite împreună cu elevii, după criterii anunțate și discutate în prealabil.
Organizarea conținuturilor
Opțiunile în privința conținuturilor au avut în vedere criteriul accesibilității (dacă pot fi înțelese și
însușite de către elevi), respectiv cel al relevanței aplicative a acestora (dacă conținuturile sunt semnificative și
relevante pentru existența cotidiană și pentru experiența de viață a tuturor elevilor).
Principiul istoriei integrate, însemnând valorificarea contextului european/internațional în învățarea
istoriei naționale este cel care a determinat selecția și organizarea conținuturilor.
Majoritatea temelor propun conținuturi care vizează istoria națională și cea europeană. Când va aplica
programa la clasă, profesorul va putea negocia cu elevii opțiunile pentru teme de istorie europeană și
națională. Acest mod de aplicare a programei răspunde unui principiu de proiectare curriculară care propune
valorificarea contextului școlii, în funcție de interesele elevilor, de resursele didactice, de elemente suport pe
care le poate oferi școala și chiar de opțiunea pentru un demers didactic mai tradițional sau mai inovativ. În
acest context, recomandăm ca profesorii să abordeze din perspectivă europeană cel puțin una dintre temele
subsumate fiecărui domeniu.
Așa cum sunt construite, aceste teme pot deveni subiecte pentru activități extrașcolare sau pentru
programe de CDS elaborate la nivelul școlii. Un bun exemplu este tema Figuri legendare de voievozi, domnitori
și conducători locali în opere literare și istorice. Aceasta permite abordări diverse. Un posibil demers, bazat pe
lucrări literare (de exemplu, legendele istorice scrise de D. Bolintineanu, povestiri istorice scrise de E. Camilar
sau prelucrări ale cronicilor medievale), poate propune elevilor figuri istorice emblematice (de exemplu, Gelu,
Dragoș, Basarab, Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul). Un alt
demers, aplicabil în mod deosebit în cazul comunităților mono sau multiculturale, oferă profesorului libertatea
de a prelua conceptul de figură istorică și de a-i da consistență pornind de la evenimente istorice care definesc
identitatea locală. În unele situații – exemplul cel mai bun este cel al minorităților etnice – demersul presupune
și abordări de istorie europeană.
Pentru realizarea unei imagini unitare și înțelegerea mai completă a unor fenomene sau realități
istorice, profesorul pentru învățământul primar are ocazia de a aborda activitățile (atât pe cele de învățare, cât
și pe cele de evaluare) într-o manieră interdisciplinară.
Această abordare poate viza, deopotrivă, domeniile de conținut și temele subsumate acestora, dar și
competențele specifice.
Câteva dintre exemplele de mai jos valorifică deschiderea programei către celelalte obiecte de studiu
din aria Om și societate.
a.Tema Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători locali în opere literare și istorice (Istorie)
se poate corela cu temele Raporturile noastre cu ceilalți oameni și Valori, norme și comportamente
moral-civice (Educație civică) și cu tema Viața creștinului împreună cu semenii (Religie). Astfel, se
pot susține reciproc, în formarea lor, competențele
Recunoașterea asemănărilor și a deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și grupuri
(Istorie), Recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană, Deosebirea
comportamentelor prosociale de cele antisociale (Educație civică) și Evaluarea modului în care sunt
aplicate reguli de comportament moral-creștin, în diferite contexte de viață (Religie). Din perspectiva
conținuturilor propuse, tema de istorie ar putea fi îmbogățită prin discutarea valorilor moral-
religioase pe care le-au promovat acești conducători. Paleta de activități aflate la îndemâna cadrului
didactic este foarte variată: mini-proiecte individuale sau de grup, realizarea de mici narațiuni pe
baza unor informații obținute de la ceilalți (familie, cunoscuți), transpunerea în mici scenete a unor
fapte sau a unor atitudini, ilustrarea prin desene a calităților/defectelor conducătorilor, antrenarea
în concursuri de tipul „Cine știe, câștigă!”, pe tema faptelor și comportamentelor acestor figuri
legendare etc.
b. Temele Comunitatea locală și națională (Istorie), De la orizontul local la țară (Geografie), Locuri de
apartenență (Educație civică) și domeniul Mari sărbători creștine (Religie) pot fi abordate integrat.
Ele constituie suport pentru formarea unor competențe specifice pentru fiecare dintre disciplinele
menționate. În acest scop, se pot realiza activități diverse, așa cum sunt:
- proiecte de grup, cu teme precum „Ce am aflat despre satul/ orașul meu?”, „Jurnalul localității
mele” „Ziua localității mele” (care să se concretizeze fie în expunerea de către elevi a unor date
privind comunitatea locală, obținute prin chestionarea membrilor familiei sau a unor apropiați, fie
în alcătuirea unui mic „jurnal”, în care fiecare să consemneze, într-o manieră proprie, părerea
despre propria localitate, despre particularitățile sale istorico-geografice și alte elemente ale
specificului cultural local);
- expoziție alcătuită din desene ale elevilor („Eu în/și localitatea mea”) – desene care să exprime
plastic modul în care aceștia percep comunitatea locală/de apartenență și care să respecte, la
alegere sau integral, cerințe precum: de a surprinde cum arăta în trecut și cum arată în prezent
localitatea, ce are ea specific din perspectiva mediului cultural sau a mediului natural;
- realizarea de jocuri de rol, pentru simularea diferențelor/ particularităților comportamentale și
acționale ale elevilor în condițiile în care li s-ar schimba identitatea/localitatea de domiciliu/
orizontul local de viețuire („În ce fel m-aș manifesta dacă m-aș fi născut și aș locui în …);
- alegerea și confecționarea, de către elevi, a unor simboluri reprezentative pentru casa/ domiciliul și
pentru școală (de exemplu, ecusoane, realizate pe post-it-uri, etichete etc.), și amplasarea acestora
pe harta localității, reliefând deopotrivă deosebirile de amplasare, relațiile de vecinătate cu ceilalți
colegi și, în final, particularitățile propriei comunități față de altele („Unde și cine sunt eu/Unde și
cine suntem noi?”).
c. Prin toate elementele componente, programa încurajează profesorii să valorifice oportunitățile de
abordare diferențiată a elevilor, atât în ceea ce privește abilitățile diferite, datorate experiențelor
anterioare de învățare, cât și în relație cu cele care decurg din caracteristicile individuale ale
acestora.
d. Astfel, programa răspunde cerințelor referitoare la modalitățile de folosire a timpului pe care îl au la
dispoziție profesorii, prevăzut de legislația actuală.
Planificare calendaristică – Științe ale naturii
Competențe generale / specifice
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene și procese
1.1 Identificarea unor relații între corpuri în cadrul unor fenomene și procese
1.2 Utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri, fenomene și
procese
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente și procedee specifice
2.1 Elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului înconjurător
2.2 Aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului
înconjurător
2.3 Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul investigației
proprii, utilizând tabele, diagrame, formule simple
2.4 Formularea de concluzii pe baza investigației proprii
2.5 Prezentarea concluziilor investigației proprii
3. Rezolvarea de probleme din viața cotidiană valorificând achizițiile despre propriul corp și
despre mediul înconjurător
3.1 Identificarea unor modalități obișnuite de menținere a sănătății
3.2 Identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător
Detalieri semestriale – Științe ale naturii
Nr. Unitatea de Competențe Conținuturi vizate/ Detalieri de conținut Săpt. Nr. Obs.
crt. conținut specifice Data ore
1. Științele 1.1, 1.2, 2.1, Cicluri de viață în lumea vie S I – IV 4
vieții 2.2, 2.3, 2.4, Părinți și urmași în lumea vie
2.5 - exerciții de identificare a etapelor
vieții la om
- exerciții de organizare a datelor în
tabel
- exerciții de identificare a
asemănărilor/deosebirilor
- problematizarea, în vederea
formulării unor situaţii-problemă la
care elevul trebuie să găsească
răspunsuri adevărate, structurate
1.1, 1.2, 2.1, logic
2.2, 2.3, 2.4, Principalele etape din ciclul de viață al
2.5 plantelor
- identificarea diferitelor stadii de
creștere la viețuitoare
- experimentul interdisciplinar
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
1.1, 1.2, 2.1, informațiilor lipsă
2.2, 2.3, 2.4, Principalele etape din ciclul de viață al
2.5 animalelor
- îmbogățirea vocabularului științific
- joc didactic
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
1.1, 1.2, 2.1, informațiilor lipsă
2.2, 2.3, 2.4, Recapitulare/ Evaluare
2.5 Relații dintre viețuitoare și mediul lor de S V- XI
viață 6
Relații de hrănire între viețuitoare
- îmbogățirea vocabularului științific
- exerciții de stabilire a valorii de
1.1, 1.2, 2.1, adevăr
2.2, 2.3, 2.4, - exerciții de completare a
2.5 informațiilor lipsă
Adaptări ale viețuitoarelor la condițiile de
viață din diferite medii:
- Pajiștea
- Pădurea
- Râul
- Marea
- Deșertul
- identificarea relațiilor de hrănire
existente în diferite medii
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
3.1, 3.2, 1.1, - exerciții de completare a
1.2, informațiilor lipsă
- realizarea unor proiecte științifice
- îmbogățirea cunoștințelor științifice
Recapitulare/ Evaluare
Omul – menținerea stării de sănătate
Dieta echilibrată S XII-
- recunoașterea unor factori de risc XIV
asupra propriei sănătăți 3
- utilizarea unor criterii pentru
selectarea alimentelor sănătoase
- realizarea unor variante de meniuri
adaptate vârstei
Menținerea stării de sănătate
- identificarea unor reguli de igienă
- joc didactic
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
Recapitulare/Evaluare
2. Științele Pământul în Sistemul Solar
pământului 1.1, 1.2, 2.1, Planetele Sistemului Solar S XV- 5
2.2, 2.3, 2.4, - identificarea planetelor Sistemului XIX
2.5 Solar
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc de rol
1.1, 1.2, 2.1, - experiment didactic
2.2, 2.3, 2.4, Mișcările pământului
2.5 - exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc de rol
- experiment didactic
- problematizarea, în vederea
formulării unor situaţii-problemă la
1.1, 1.2, 2.1, care elevul trebuie să găsească
2.2, 2.3, 2.4, răspunsuri adevărate, structurate
2.5 logic
Soarele – sursă de căldură și lumină
- observarea și explicarea unor
fenomene
- problematizarea, în vederea
formulării unor situaţii-problemă la
care elevul trebuie să găsească
1.1, 1.2, 2.1, răspunsuri adevărate, structurate
2.2, 2.3, 2.4, logic
2.5 - proiect științific bazat pe
experiment
Ciclul zi – noapte, anotimpuri
- observarea și explicarea unor
fenomene
- joc didactic
1.1, 1.2, 2.1, - identificarea lunilor fiecărui
2.2, 2.3, 2.4, anotimp
2.5 - exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
Modificările vremii
1.1, 1.2, 2.1, - identificarea fenomenelor
2.2, 2.3, 2.4, meteorologice
2.5 - realizarea și explicarea unui
experiment științific
Ritmuri cotidiene și anuale ale activităților
viețuitoarelor
- discutarea activităților cotidiene în
1.1, 1.2, 2.1, scopul explicării lor prin prisma
2.2, 2.3, 2.4, unor fapte științifice
2.5 - observarea unor aspecte dinamice
ale realității înconjurătoare
- joc didactic
- problematizarea
Mărturii ale vieții din trecut S XX 1
1.1, 1.2, 2.1, Fosilele
2.2, 2.3, 2.4, - identificarea unor viețuitoare care
2.5 au trăit pe Pământ
3.2 - îmbogățirea vocabularului științific
- joc didactic
- problematizare
Influența omului asupra mediului de viață S
- exersarea unor deprinderi de XXI - 3
1.1, 1.2, 2.1, utilizare rațională a resurselor XXIII
2.2, 2.3, 2.4, pământului
2.5 - exerciții de stabilire a valorii de
3.2 adevăr
- observarea unor aspecte dinamice
ale realității înconjurătoare
- problematizarea
- joc de rol
Dispariția speciilor (vânătoare sau pescuit
excesiv)
1.1, 1.2, 2.1, - identificarea viețuitoarelor ocrotite
2.2, 2.3, 2.4, prin lege, pe cale de dispariție
2.5 - formulare de răspunsuri la
3.2 probleme existente în ecosistem
- selectarea comportamentelor
dezirabile fată de mediul
înconjurător
Protejarea mediului
- exersarea unor deprinderi de
comportare ecologică
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc de rol
3. Științele 1.1, 1.2, 2.1, Corpuri – proprietăți S XXIV- 4
fizicii 2.2, 2.3, 2.4, - exerciții de ordonare și grupare a XXVII
2.5 corpurilor după diferite criterii
- exerciții de ordonare a datelor în
tabel
- recunoașterea principalelor unități
de măsură
- proiect didactic bazat pe un
1.1, 1.2, 2.1, experiment științific
2.2, 2.3, 2.4, Plutirea corpurilor în apă
2.5 - exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- observarea unor aspecte dinamice
ale realității înconjurătoare
1.1, 1.2, 2.1, - problematizarea
2.2, 2.3, 2.4, - experiment
2.5, 3.2 Proprietățile apei
- reactualizarea informațiilor privind
proprietățile apei
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
1.1, 1.2, 2.1, - problematizarea
2.2, 2.3, 2.4, - experiment
2.5 - joc didactic
3.2 Utilizări ale apei în diferite stări de agregare
- identificarea diferitelor utilizări ale
apei
- exerciții de stabilire a valorii de
1.1, 1.2, 2.1, adevăr
2.2, 2.3, 2.4, - exerciții de completare a
2.5 informațiilor lipsă
Schimbări ale caracteristicilor corpurilor și XXVIII –
materialelor XXIX 2
Amestecuri și separarea amestecurilor
- îmbogățirea cunoștințelor științifice
- exerciții de stabilire a valorii de
1.1, 1.2, 2.1, adevăr
2.2, 2.3, 2.4, - experiment
2.5 - notarea datelor obținute în urma
experimentului
- formularea de concluzii
Dizolvarea. Influența temperaturii asupra
procesului de dizolvare
- îmbogățirea cunoștințelor științifice
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
1.1, 1.2, 2.1, - experiment
2.2, 2.3, 2.4, - notarea datelor obținute în urma
2.5 experimentului
- formularea de concluzii
Ardere, ruginire, putrezire, alterare, coacere
- explicarea fiecărui termen
1.1, 1.2, 2.1, - exerciții de stabilire a valorii de
2.2, 2.3, 2.4, adevăr
2.5 - problematizarea
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc didactic
Energie – surse și efecte
Transferul de căldură între obiecte.
Materiale conductoare și izolatoare de S XXX
căldură
- extragerea unor informații din 1
1.1, 1.2, 2.1, mediul înconjurător
2.2, 2.3, 2.4, - formularea unor concluzii în urma
2.5 realizării unui experiment
3.2 - problematizare a unor situații
concrete de viață
- explicarea unor fenomene
cunoscute
1.1, 1.2, 2.1,
2.2, 2.3, 2.4, Curent electric. Lumină
2.5 Circuite electrice simple
- identificarea notației specifice S XXXI -
- exerciții de stabilire a valorii de XXXIV
adevăr 5
- experiment
- problematizare
1.1, 1.2, 2.1, Surse de lumină
2.2, 2.3, 2.4, - observarea unor aspecte dinamice
2.5 ale realității înconjurătoare
- exerciții de stabilire a valorii de
adevăr
- problematizarea
- exerciții de completare a
informațiilor lipsă
- joc de rol
Fenomene comune care implică lumina,
umbra, curcubeul, culorile, vizibilitatea
corpurilor
- observarea și explicarea unor
fenomene specifice mediului
înconjurător
- gruparea datelor în tabel
- joc didactic
- experimentul
- joc de rol
Recapitulare/ Evaluare
Recapitulare finală
Planificare calendaristică – Educație civică
Competenţe specifice
2.1 Explorarea unor valori morale care stau la baza relaţiilor cu ceilalţi oameni
2.2 Recunoaşterea unor comportamente moral-civice din viaţa cotidiană
2.3 Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale
2.4 Identificarea drepturilor universale ale copilului
Competenţe specifice
*”Majoritatea temelor propun conținuturi care vizează istoria națională și cea europeană. Când
va aplica programa la clasă, profesorul va putea negocia cu elevii opțiunile pentru teme de
istorie europeană și națională. Acest mod de aplicare al programei răspunde unui principiu de
proiectare curriculară care propune valorificarea contextului școlii, în funcție de interesele
elevilor, de resursele didactice, de elementele suport pe care le poate oferi școala și chiar de
opțiunea pentru un demers didactic mai tradițional sau mai inovativ.”
(Programa școlară pentru disciplina ISTORIE, Clasa a IV-a, București, 2014)
PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE - ISTORIE
Unitatea de învățare: Trecutul și prezentul din jurul nostru
Număr de ore: 5
Perioada: săptămâna 1 – 5
Competențe Activități de învățare Conținuturi Resurse Evaluare Observații
specifice (detalieri)
1.1 -căutarea de surse de informare despre o Ce este istoria? a) O oră -observarea
2.1. temă istorică pusă în discuție b)-Istorie – Caiet sistematică
3.2. -citirea și comentarea unor imagini de aplicații, clasa a -evaluare
4.3. -completarea unor texte lacunare IV-a, Editura scrisă
-alcătuirea unor axe cronologice privind Sinapsis, 2016. -tema de casă
succesiunea unor evenimente Pag. 5-7
-selectarea unei informații dintr-o sursă -imagini
istorică și motivarea alegerii făcute -filmulețe didactice
-axa timpului
c)-activitate
frontală, individual,
în perechi
-conversația,
observația,
explicația,
problematizarea
1.1. -lectura unor texte care ilustrează Familia a)O oră -observarea
1.2. legătura dintre om și mediu cu creionul în b)-Istorie – Caiet sistematică
1.3 mână de aplicații, clasa a -evaluare
2.1. -selectarea informațiilor oferite de surse IV-a, Editura scrisă
2.2. istorice pe baza unui plan dat Sinapsis, 2016. -tema de casă
3.1. -studierea unor izvoare istorice în care Pag. 8-11 -proiectul
4.1. sunt menționate date, perioade de timp, -imagini
nume de locuri -fotografii de
-căutarea de surse de informare despre o familie
temă istorică pusă în discuție c)-activitate
-prezentarea unor albume personale cu frontală, individual,
fotografii din istoria familiei în perechi
-alcătuirea arborelui genealogic al -conversația,
familiei, folosind o schemă dată observația,
-realizarea unui jurnal al familiei care să explicația
conțină date și locuri importante,
ordonate cronologic
-realizarea unui proiect individual și
prezentarea lui
1.1. -alcătuirea și prezentarea unei axe a Copilăria de ieri a)O oră -observarea
1.2. timpului pe care să se reprezinte și de azi în b)-Istorie – Caiet sistematică
2.1. evenimente din viața personală comunitatea de aplicații, clasa a -evaluare
2.2. -descrierea unor fotografii ilustrând locală IV-a, Editura scrisă
3.1. locuri, clădiri, preocupări ale oamenilor Sinapsis, 2016. -tema de casă
4.2. din localitatea natală Pag. 12-14
4.3. -observarea dirijată a diferitelor tipuri de -imagini
surse care să ofere informații din prezent -fotografii
și din trecut c)-activitate
-discuții de grup despre fapte petrecute în frontală, individual,
trecutul apropiat sau îndepărtat în perechi
-realizarea unor scenarii/desene pornind -conversația,
de la informațiile selectate dintr-o sursă observarea dirijată,
consultată individual explicația,
exercițiul
1.2. -selectarea informațiilor oferite de surse Comunități ale a)O oră -observarea
2.1. istorice pe baza unui plan dat minorităților b)-Istorie – Caiet sistematică
2.2. -descoperirea sensului unui termen istoric naționale pe de aplicații, clasa a -evaluare
3.1. prin raportare la context teritoriul de azi IV-a, Editura scrisă
-căutarea de surse de informare despre o al României. Sinapsis, 2016. -tema de casă
temă istorică pusă în discuție Piața Unirii Pag. 18-19 -proiectul
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de (Cluj-Napoca) – -imagini
surse care să ofere informații din prezent un loc în care -fotografii
și din trecut trecutul se -calculator cu
-selectarea informațiilor oferite de surse întâlnește cu acces la Internet
istorice pe baza unui plan dat prezentul c)-activitate
-lectura unor texte care ilustrează frontală,
legătura dintre om și mediu individuală, în
-studierea unor izvoare istorice în care perechi
sunt menționate date, perioade de timp, -conversația,
nume de locuri observarea dirijată,
-localizarea pe harta României a unor explicația,
zone de importanță istorică exercițiul
-realizarea unui proiect de grup și
prezentarea lui
1.1. -localizarea pe harta fizică a Vlad Țepeș. Târgoviște a)O oră -observarea
1.2. României a unor locuri/zone de b)-Istorie – Caiet sistematică
3.2. importanță istorică; de aplicații, clasa a -proba orală
3.3. -observarea dirijată a diferitelor IV-a, Editura -tema de casă
4.1. tipuri de surse care să ofere Sinapsis, 2016. Pag.
informații din prezent și trecut; 44-46
-exprimarea propriei păreri -imagini
referitoare la un eveniment istoric, -harta
la faptele unei personalități -filmulețe didactice
istorice; -banda timpului
- citirea unor lecturi istorice și -axa timpului
povestirea faptelor istorice c)-activitate
prezentate; frontală,
- participarea la jocuri de rol / individuală, în
dramatizări ale unor povestiri și perechi
legende istorice cunoscute -conversația,
observarea dirijată
și nedirijată,
explicația,
problematizarea,
exercițiul
-alcătuirea de axe cronologice Ștefan cel Mare și Sfânt. a)O oră -observarea
1.1. privind succesiunea unor Suceava b)-Istorie – Caiet sistematică
2.2 evenimente/procese istorice; de aplicații, clasa a -portofoliu
3.1. -precizarea evenimentelor dintr-un IV-a, Editura -tema de casă
3.2. text citit / audiat folosind expresii Sinapsis, 2016. Pag.
4.1. precum: la început / mai 47-50
4.3. întâi / prima dată, apoi / după -imagini
aceea, la urmă / în final / în același -harta
timp; -filmulețe didactice
- formularea de întrebări și -banda timpului
răspunsuri referitoare la faptele -axa timpului
discutate; c)-activitate
- citirea unor lecturi istorice și frontală,
povestirea faptelor istorice individuală, în
prezentate; perechi
- participarea la jocuri de rol / -conversația,
dramatizări ale unor povestiri și observarea dirijată
legende istorice cunoscute; și nedirijată,
-extragerea informațiilor esențiale explicația,
dintr-un text cu conținut istoric; problematizarea,
-realizarea unor organizatori grafici exercițiul,
care susțin înțelegerea jocul didactic
informațiilor din texte/surse
istorice;
- redactarea unor compuneri în
care să fie exprimată atitudinea
față de anumite evenimente;
-realizarea de portofolii pe teme
istorice.
SEMESTRUL I
Evaluare iniţială – probe care vizează competențele dobândite pe parcursul clasei a III-a
1. Ne-am LLR: 1.4; 2.5; LLR: Texte-suport din manual S1 9
întors la 3.1; 3.2; 3.5 Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a:
şcoală! - Propoziţia. Felul propoziţiei (propoziţia simplă/dezvoltată, afirmativă/negativă, enunţiativă/
interogativă/exclamativă) (reactualizare)
- Textul. Înțelegerea textului scris. Textul în proză/în versuri (reactualizare)
- Semnele ortografice şi de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula,
două puncte, linia de dialog, cratima (reactualizare)
- Ghilimelele
- Punctele de suspensie
M: 1.1; 1.2, M: Reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a
2.1; 2.2; 2.3; - Numerele naturale cuprinse între 0 – 10 000
2.4; 2.5 - Adunarea și scăderea numerelor naturale mai mici decât 10 000 fără/cu trecere peste ordin
- Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici decât 10 000
- Test de evaluare inițială
2. Călătorie în LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte – suport din manual S2-S4 27
timp 1.3; 2.1; 2.5 Citire/ lectură:
Comunicare orală
- Realizarea de deducţii simple pe baza participării la dialoguri interesante
- Deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibile
- Descrierea unui personaj imaginar urmărind un set de repere
- Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje
Textul
- Textul literar. Înțelegerea textului scris. Textul în proză/în versuri
- Descrierea unui personaj imaginar urmărind un set de repere
- Evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii
Vocabularul
- Sensul cuvintelor
- Deducerea sensului cuvintelor necunoscute
- Cuvinte cu sens asemănător
- Cuvinte cu sens opus
Să scriem corect!
- Scrierea corectă a cuvintelor: v-a şi va
- Scrierea corectă a cuvintelor : într-una şi întruna
- Scrierea corectă a cuvintelor: v-ar şi var, v-au/v-am/v-aţi
Repet ce am învăţat!
M: 1.1; 1.2; M: Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
2.1; 2.2; 2.3; Formarea numerelor naturale
5.2 Citirea și scrierea numerelor naturale
Compararea și ordonarea numerelor naturale
Rotunjirea numerelor naturale
Cifrele romane I, V, X (reactualizarea cunoștințelor din clasa a III-a)
Cifrele romane L, C, D, M
Repet ce am învățat!
Vreau să știu mai mult!
Test de evaluare (1)
3. Miracolul LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte –suport din manual S5-S7 27
vieţii 1.3; 2.1; 2.2; Citire/ lectură:
4.1 Textul
- Textul literar. Textul narativ
Comunicare orală
- Realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil
- Relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijin
- Descrierea unui personaj dintr-o carte/film a unui personaj imaginar urmărind un set de
repere
Vocabular
- Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit
- Cuvinte cu formă asemănătoare şi sens diferit
Să scriem corect!
- Scrierea corectă a cuvintelor n-ai şi nai
- Scrierea corectă a cuvintelor m-ai şi mai
- Scrierea corectă a cuvintelor c-ai şi cai
- Scrierea corectă a cuvintelor că-i şi căi
Repet ce am învăţat!
M: 1.1; 1.2; M: Adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000, fără sau cu trecere peste ordin
2.2; 2.3; - Adunarea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000 fără trecere peste ordin
2.4;5.1; 5.2 - Scăderea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000 fără trecere peste ordin
- Adunarea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000 cu trecere peste ordin
- Scăderea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000 cu trecere peste ordin
- Proprietățile adunării
- Adunări şi scăderi cu numere naturale de la 0 la 1 000 000 cu trecere peste ordin
Repet ce am învăţat!
Test de evaluare (2)
4. Poveşti la LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte – suport din manual S8-S10 27
firul ierbii 1.3; 2.4; 2.5; Scriere/ redactare:
4.1 Textul
- Textul liric. Textul în versuri
Comunicarea orală
- Iniţierea şi menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de
grup
- Manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale
Scrierea funcţională
- Afişul
- Cartea poştală
Să scriem corect
- Scrierea corectă a cuvintelor ce-l, cel, ce-a, cea, ce-i, cei
- Scrierea corectă a cuvintelor s-ar şi sar
- Scrierea corectă a cuvintelor c-ar şi car
Repet ce am învăţat!
M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000
2.2; 2.3; 5.1; - Înmulţirea unui număr cu 10, 100, 1 000
5.2; 5.3 - Înmulţirea numerelor când factorii au cel mult trei cifre
Proprietățile înmulțirii
5. Învăţăm de LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte – suport din manual S11-S14 36
la 1.3; 3.2; 3.3; Textul
necuvântă- 4.1; 4.2 - Textul literar. Textul narativ
toare Comunicarea orală
- Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
- Extragerea dintr-un text a unor elemente pentru a susţine o opinie referitoare la mesajul citit
Scrierea funcţională
- Invitaţia
- Emailul
Să scriem corect!
- Scrierea corectă a cuvintelor n-am, n-are, n-aţi, n-au
- Scrierea corectă a cuvintelor nu-l, nul, n-o, nu-i
Părţi de vorbire
- Verbul
- Substantivul
Repet ce am învăţat!
M: Împărţirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 000
M: 1.1; 1.2; - Împărţirea unui număr care se termină în zerouri la 10, 100, 1 000
2.2; 2.3; 5.1; - Împărţirea unui număr mai mic decât 1 000 000 la un număr de o cifră
5.2; 5.3 - Împărţirea numerelor mai mici decât 1 000 000 la un număr de două cifre
Repet ce am învăţat!
Test de evaluare (3)
6. Sănătatea, LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte – suport din manual S15-S17 27
cea mai de 1.3; 1.4; 4.1; Textul
preţ 4.2 - Asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii
comoară Comunicarea orală
- Manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile
Scrierea funcţională
- Harta
- Traseul turistic
Părţi de vorbire
- Adjectivul
- Numeralul
- Pronumele personal
Repet ce am învăţat!
M: Ordinea efectuării operaţiilor
M: 1.1; 1.2, Ordinea efectuării operaţiilor
2.1; 2.2; 2.3; - Operaţii de ordinul 1, operații de ordinul 2
2.5; 5.1; 5.2; - Folosirea parantezelor rotunde și drepte
5.3 - Aflarea numărului necunoscut
- Evaluare aplicată la alegere, în funcție de specificul clasei de elevi
Semestrul al II-lea
7. Sfârșit de LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte – suport din manual S18-S21 36
iarnă 1.4; 2.1; 2.4; Textul informativ
3.1; 3.2; 3.3; - Explorarea textului. Metode ale gândirii critice. Jurnalul de învățare
3.4; 3.6 - Explorarea textului. Formularea întrebărilor. Întrebări reciproce
- Explorarea texului. Asocierea elementelor din text cu experiențe proprii
9. Copilăria, LLR: 2.1; 2.2; LLR: Texte – suport din manual S27-S28 18
prin ochi de 2.3; 2.4; 25; Părţi de propoziţie
copil 4.3; 4.4; 4.5 - Predicatul exprimat prin verb
M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie
3.1; 3.2; 4.1; Cubul, paralelipipedul, piramida
4.2; 5.1; 5.2; Cilindrul, sfera, conul
5.3 Desfășurarea unui corp geometric. Volumul cubului și al paralelipipedului
Repet ce am învățat!
Vreau să știu mai mult!
Test de evaluare (6)
10. Aventuri în LLR: 2.1; 2.2; LLR: Texte – suport din manual S29-S32 27
Fantasia 2.3; 2.4; 25; Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.3; 4.4; 4.5 - Redactarea unei benzi desenate și a unor mesaje scrise
- Antrenamente de scriere creativă. Generarea ideilor. Brainstorming
- Antrenamente de scriere creativă. Generarea ideilor. Problemă-soluție
- Antrenamente de scriere creativă. Generarea și selectarea ideilor (1)
- Antrenamente de scriere creativă. Generarea și selectarea ideilor (2)
- Antrenamente de scriere creativă. Construirea firului narativ (1)
- Antrenamente de scriere creativă. Construirea firului narativ (1)
Părţi de propoziţie
- Subiectul
Repet ce am învăţat!
M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură
5.1; 5.2; 5.3 Unități de măsură pentru lungime
- Metrul. Multiplii și submultiplii metrului
Unități de măsură pentru volumul lichidelor
- Litrul. Multiplii și submultiplii litrului
Unități de măsură pentru masă
- Kilogramul. Multiplii și submultiplii kilogramului
Unități de măsură pentru timp
- Secunda, minutul, ora
- Ziua, săptămâna, anul
- Deceniul, secolul, mileniul
Unități de măsură monetare
- Leul și banul
- Euro și eurocentul
Repet ce am învățat!
Vreau să știu mai mult!
Test de evaluare (7)
11. Bine ai venit, LLR: 1.1; 1.2; LLR: Recapitulare finală S33-S34 18
vacanţă! 1.3; 1.4; 15; - Propoziția. Textul
2.1; 2.2; 2.3; - Semne de punctuație
2.4; 2.5; 3.1; - Vocabularul
3.2; 3.3; 3.4; - Scrierea corectă a ortogramelor
3.5; 3.6; 4.1; - Scrierea funcțională. Scrierea creativă
4.2; 4.3; 4.4; - Textul literar și informativ
4.5 - Părți de vorbire. Părți de propoziție
Vacanţă de vară
Orar orientativ
Număr de ore din trunchiul comun: 21 (Limba şi literatura Română: 5 ore/săptămână, Matematică: 4
ore/săptămână)
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual Cifrele romane Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
2.1; 2.2; 2.3; - Formarea, scrierea şi citirea numerelor L, C, D, M tipărit/digital, abac, caietul individuală și colectivă,
5.2 folosind cifrele romane L, C, D, M. Reguli de elevului, culegere de exerciții aprecieri verbale,
scriere și probleme muncă independentă,
- Transcrierea cu cifre romane a numerelor Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare
scrise cu cifre arabe (anul de naștere/deces exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
al unei personalități române) conversaţia, demonstrația,
problematizarea, jocul
didactic
13. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Comunicare Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 2.1; 2.5 - Notarea unor elemente considerate orală. tipărit/digital comportamentului
curi importante dintr-un scurt text de informare Manifestarea Resurse procedurale: lectura participativ în cadrul
audiat atenţiei faţă de explicativă, explicaţia, orei. Verificare
- Concursuri pe echipe pentru rezolvarea de diverse tipuri conversaţia euristică, jocul selectivă
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă de mesaje didactic, povestirea
pornind de la textele audiate
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual Repet ce am Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
2.1; 2.2; 2.3; - Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: învățat! tipărit/digital, abac, caietul individuală și colectivă,
5.2 formare, citire, scriere, rotunjire Vreau să știu elevului, culegere de exerciții aprecieri verbale,
- Organizarea datelor în tabele și grafice mai mult! și probleme muncă independentă,
- Scrierea numerelor cu cifre romane Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare
exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
conversaţia, demonstrația,
problematizarea, jocul
didactic
14. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
Joi 1.3; 2.1; 2.5 - Citirea expresivă a unui text tipărit/digital, caietul elevului răspunsurilor la
- Găsirea variantei corecte fişe de lucru cerinţe, prin sondaj
- Completarea unor texte cu într-una, întruna Resurse procedurale: lectura
v-ar, var, v-au, v-am, v-aţi explicativă, explicaţia,
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor într-una, conversaţia euristică,
întruna, v-ar, var, v-au, v-am, v-aţi procedee de citire activă,
- Explicarea sensului unor cuvinte pornind de selectivă, conştientă
la context
- Identificarea unor cuvinte cu sens
asemănător/opus
- Audierea unor dialoguri şi identificarea
persoanelor participante Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
M. M: 1.1; 1.2; M: Conținut de învățare-suport din manual Test de tipărit/digital, abac, caietul individuală și colectivă,
2.1; 2.2; 2.3; - Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: evaluare (1) elevului, culegere de exerciții aprecieri verbale,
5.2 formare, citire, scriere, rotunjire și probleme muncă independentă,
- Scrierea numerelor cu cifre romane Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare
- Interpretarea și prelucrarea datelor din tabel exercițiul, explicaţia, în perechi/echipă
conversaţia, demonstrația,
problematizarea, jocul
didactic
15. L.L.R. L.L.R.: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
Vi- 1.3; 2.1; 2.5 Evaluare evaluare evaluare
neri Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluare
M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până Adunarea Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
M. 2.2; 2.3; la 1 000 000 numerelor tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Verificare
2.4;5.1; 5.2 - Adunări cu numere mai mici decât 1 000 000 naturale până caietul elevului, culegere de selectivă
cu trecere peste ordin la 1 000 000 cu exerciţii
- Aflarea sumei numerelor date trecere peste Resurse procedurale:
- Aflarea termenului necunoscut la adunare ordin explicaţia, conversaţia,
- Completarea unor tabele în mod exerciţiul, problematizarea,
corespunzător jocul didactic
- Rezolvarea unor probleme de adunare
- Estimarea rezultatelor unor adunări
- Compararea rezultatelor unor adunări
- Joc de rol: La magazinul de produse
electrocasnice
7. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Vocabularul. Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
Marţi 1.3; 2.1; 2.2; - Identificarea în exemplele date a cuvintelor Cuvinte cu tipărit/digital, texte –suport actului citirii. Muncă
4.1 cu formă asemănătoare, dar cu sens diferit formă din manual, dicţionar de independentă.
- Obţinerea de cuvinte noi prin adăugarea asemănătoare paronime Folosirea dicţionarului
unei litere la începutul/sfârşitul cuvintelor şi sens diferit Resurse procedurale: lectura
- Alegerea variantei corecte explicativă, explicaţia,
- Completarea unor enunţuri lacunare cu conversaţia euristică,
cuvintele potrivite exerciţiul
- Folosirea dicţionarului pentru explicarea
sensului unor cuvinte cu formă
asemănătoare, dar cu sens diferit
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până Adunarea Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; la 1 000 000 numerelor tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
2.4;5.1; 5.2 - Adunări cu numere mai mici decât 1 000 000 naturale până harta participativ în cadrul
cu trecere peste ordin la 1 000 000 cu Resurse procedurale: orei
- Aflarea sumei numerelor date trecere peste explicaţia, conversaţia,
- Aflarea termenului necunoscut la adunare ordin exerciţiul, problematizarea,
- Completarea unor tabele în mod jocul didactic, observarea
corespunzător directă
- Rezolvarea unor probleme de adunare
- Estimarea rezultatelor unor adunări
- Calcularea numărului de locuitori ai unor
oraşe
8. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 2.1; 2.2; - Citirea selectivă în funcţie de anumite a cuvintelor tipărit/digital, texte –suport comportamentului
curi 4.1 repere (de exemplu: cuvinte m-ai şi mai) m-ai şi mai din manual, texte model participativ în cadrul
- Găsirea variantei corecte scrise de unii elevi, film orei. Verificare
- Completarea unor texte cu m-ai şi mai documentar, calculator selectivă
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor m-ai şi mai Resurse procedurale: lectura
- Alcătuirea unui text scurt în care să explicativă, explicaţia,
folosească cuvintele m-ai şi mai conversaţia euristică,
- Identificarea într-un text a unor cuvinte cu procedee de citire activă,
formă asemănătoare, dar cu sens diferit selectivă, conştientă
- Discutarea caracteristicilor vremii specifice
lunii mai Scăderea Resurse materiale: manualul Aprecierea
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până numerelor tipărit/digital, fişe de lucru, răspunsurilor date.
2.2; 2.3; la 1 000 000 naturale până globul pământesc, harta fizică, Muncă independentă
2.4;5.1; 5.2 - Scăderi cu numere mai mici decât 1 000 000 la 1 000 000 cu film documentar , calculator
fără trecere peste ordin trecere peste Resurse procedurale:
- Aflarea diferenţei numerelor date ordin explicaţia, conversaţia,
- Aflarea termenului necunoscut la scădere exerciţiul, problematizarea,
- Completarea unor tabele în mod jocul didactic, munca în
corespunzător echipe
- Rezolvarea unor probleme de scădere
- Estimarea rezultatelor unor scăderi
- Aflarea unor numere respectând condiţiile
date
9. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea calităţii
Joi 1.3; 2.1; 2.2; - Citirea selectivă în funcţie de anumite a cuvintelor c-ai tipărit/digital, texte –suport actului citirii.
4.1 repere (de exemplu: cuvinte c-ai şi cai) şi cai din manual, caietul elevului, Aprecierea
- Găsirea variantei corecte imagini răspunsurilor date
- Completarea unor texte cu c-ai şi cai Resurse procedurale: lectura
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor c-ai şi cai explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea unui text scurt în care să conversaţia euristică,
folosească cuvintele c-ai şi cai procedee de citire activă,
- Identificarea într-un text a unor cuvinte cu selectivă, conştientă
formă asemănătoare, dar cu sens diferit
- Observarea unor tablouri celebre cu cai
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până Scăderea Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; la 1 000 000 numerelor tipărit/digital, fişe de lucru comportamentului
2.4;5.1; 5.2 - Scăderi cu numere mai mici decât 1 000 000 naturale până Resurse procedurale: participativ în cadrul
fără trecere peste ordin la 1 000 000 cu explicaţia, conversaţia, orei. Rezolvarea
- Aflarea diferenţei numerelor date trecere peste exerciţiul, problematizarea, sarcinilor propuse
- Aflarea termenului necunoscut la scădere ordin jocul didactic, demonstraţia
- Completarea unor tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea unor probleme de scădere
- Estimarea rezultatelor unor scăderi
- Aflarea unor numere respectând condiţiile
date
- Compunerea de probleme cu conţinut
ştiinţific, folosind scăderea numerelor
naturale până la 1 000 000
10. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Textul literar Resurse materiale: manualul Completarea jurnalului
Vi- 1.3; 2.1; 2.2; Formarea şi dezvoltarea competenţelor de tipărit/digital, texte –suport de lectură
neri 4.1 citire/lectură prin: din manual, caietul elevului,
- Prezentarea orală a unor cărţi pentru copii cărţi pentru copii
- Oferirea de informaţii despre cărţi din Resurse procedurale: lectura
bibliografia pentru copii explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea unor liste bibliografice conversaţia euristică,
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului procedee de citire activă,
de lectură selectivă, conştientă,
exerciţiul
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 2.1; 2.2; - Exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm... (de orală. Relatarea tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.1 exemplu: intrăm în podul unei case: ce unei întâmplări din manual, caietul elevului, participativ în cadrul
simţim, ce mirosim, ce auzim?) imaginate secvenţe de film, calculator orei
- Joc de mimă Resurse procedurale: lectura
- Imaginarea unei continuări a unei scene de explicativă, explicaţia,
poveste Proprietățile conversaţia euristică,
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până adunării procedee de citire activă,
2.2; 2.3; la 1 000 000 selectivă, conştientă,
2.4;5.1; 5.2 - Adunări şi scăderi cu numere mai mici decât brainstorming, povestirea
1 000 000 fără trecere peste ordin Resurse materiale: manualul Aprecierea
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date tipărit/digital, fişe de lucru, răspunsurilor. Muncă
- Ordonarea rezultatelor unor adunări şi caietul elevului, culegeri de independentă.
scăderi exerciţii şi probleme, cărţi de Autoevaluare
- Aflarea termenului necunoscut la adunare şi astronomie, planşă cu
scădere în exerciţii cu paranteze Sistemul Solar
- Rezolvarea unor probleme de adunare, Resurse procedurale:
scădere explicaţia, conversaţia,
- Calcularea distanţelor dintre planetele exerciţiul, problematizarea,
Sistemului Solar jocul didactic, munca în
- Aflarea unor numere respectând condiţiile echipe
date
12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte-suport din manual Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
Marţi 1.3; 2.1; 2.2; - Citirea selectivă în funcţie de anumite a cuvintelor că-i tipărit/digital, caietul elevului, conştientă, cursivă.
4.1 repere (de exemplu: cuvinte că-i şi căi) şi căi îndreptar ortografic, texte Prezentarea
- Găsirea variantei corecte model scrise de elevi produselor activităţii
- Completarea unor texte cu că-i şi căi Resurse procedurale: lectura elevilor. Folosirea
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor că-i şi căi explicativă, explicaţia, îndreptarului
- Alcătuirea unui text scurt în care să conversaţia euristică,
folosească cuvintele că-i şi căi procedee de citire activă,
- Identificarea într-un text a unor cuvinte cu selectivă, conştientă,
formă asemănătoare, dar cu sens diferit descrierea
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până Adunarea şi Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; la 1 000 000 scăderea tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
2.4;5.1; 5.2 - Adunări şi scăderi cu numere mai mici numerelor caietul elevului participativ în cadrul
decât 1 000 000 fără trecere peste ordin naturale până Resurse procedurale: orei
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date la 1 000 000 cu explicaţia, conversaţia,
- Rezolvarea unor probleme de adunare trecere peste exerciţiul, problematizarea,
scădere ordin jocul didactic
- Aflarea unor numere respectând condiţiile
date
- Scrierea rezolvării unor probleme sub forma
unor expresii matematice
- Compunerea unor probleme
- Rebusuri matematice
13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 2.1; 2.2; - Alcătuirea unor perechi de cuvinte cu înţeles tipărit/digital, caietul elevului comportamentului
curi 4.1 opus/asemănător Resurse procedurale: lectura participativ în cadrul
- Citirea selectivă în funcţie de anumite explicativă, explicaţia, orei
repere (de exemplu: cuvinte cu înţeles conversaţia euristică,
opus/asemănător, cuvinte cu aceeaşi formă, procedee de citire activă,
dar cu sens diferit, cuvinte cu formă selectivă, conştientă
asemănătoare şi cu înţeles diferit)
- Înlocuirea într-un text a unor cuvinte cu
altele cu înţeles opus/asemănător
- Completarea unor enunţuri cu cuvintele
potrivite: n-ai, nai, m-ai, mai, c-ai, cai, că-i,
căi
- Rescrierea textului unor cântece cunoscute
scrise greşit
M. M: 1.1; 1.2; M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până Repet ce am Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
2.2; 2.3; la 1 000 000 învățat! evaluare evaluare
2.4;5.1; 5.2 Evaluare Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
Joi 1.3; 2.1; 2.2; Evaluare evaluare evaluare
M. 4.1 M: Adunarea şi scăderea numerelor naturale până Test de Resurse procedurale:
la 1 000 000 evaluare (2) conversaţia, explicaţia, Completarea fişelor de
M: 1.1; 1.2; - Activităţi cu caracter ameliorativ sau de exerciţiul, autoevaluarea ameliorare/dezvoltare
2.2; 2.3; dezvoltare în funcţie de rezultatele obţinute Resurse materiale: manualul
2.4;5.1; 5.2 - Probleme de logică şi perspicacitate tipărit/digital, caietul elevului,
fişe de lucru
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia
euristică, exerciţiul,
problematizarea, jocul
didactic
15. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Comunicarea Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 2.1; 2.2; - Discutarea aspectelor relevante descoperite orală. tipărit/digital, caietul elevului comportamentului
neri 4.1 în text/carte referitoare la personaj (de Descrierea Resurse procedurale: lectura participativ în cadrul
exemplu: ce îi place personajului?, cum îşi personajelor explicativă, explicaţia, orei. Prezentarea
petrece timpul liber?) dintr-o conversaţia euristică, produselor realizate de
- Realizarea unui portret al personajului carte/film procedee de citire activă, elevi
folosind diferite modalităţi de exprimare: selectivă, conştientă
desen, colaj, pantomimă, etc.)
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la Înmulţirea Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcinilor de
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 numerelor când tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Muncă
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel factorii au cel caietul elevului, tabla independentă.
mult trei cifre respectând algoritmul de mult trei cifre înmulţirii Autoevaluare
calcul Resurse procedurale:
- Efectuarea de înmulţiri cu trei termeni când explicaţia, conversaţia,
factorii au cel mult trei cifre respectând exerciţiul, problematizarea,
algoritmul de calcul jocul didactic
- Completarea de tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când
factorii au cel mult trei cifre
- Utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire
9. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
Joi 1.3; 2.4; 2.5; - Citirea selectivă în funcţie de anumite a cuvintelor tipărit/digital, texte –suport citirii. Realizarea sarcinilor
4.1 repere (de exemplu: cuvinte s-ar şi sar) s-ar şi sar din manual , caietul elevului, propuse
- Găsirea variantei corecte îndreptar ortografic, texte
- Completarea unor texte cu s-ar şi sar model scrise de elevi
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor s-ar şi sar Resurse procedurale: lectura
- Alcătuirea unui text scurt în care să explicativă, explicaţia,
folosească cuvintele s-ar şi sar conversaţia euristică,
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise procedee de citire activă,
greşit selectivă, conştientă
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de
scriere corectă Resurse materiale: manualul Observarea
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la Rezolvarea de tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 probleme de tabla înmulţirii, harta participativ în cadrul orei.
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel înmulţire Resurse procedurale: Muncă independentă.
mult trei cifre respectând algoritmul de calcul explicaţia, conversaţia, Interevaluare
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când exerciţiul, problematizarea,
factorii au cel mult trei cifre jocul didactic, demonstraţia
- Scrierea expresiei matematice
corespunzătoare rezolvării unor probleme
- Utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire
- Compunerea unor probleme după expresii
date
- Calcularea numărului de locuitori din diferite
oraşe
10. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual Textul literar. Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
Vi- 1.3; 2.4; 2.5; Formarea şi dezvoltarea competenţelor de (lecţie de tipărit/digital, texte –suport citirii. Completarea
neri 4.1 citire/lectură prin: lectură) din manual, cărţi din jurnalului de lectură
- Citirea unor poezii adecvate biblioteca
- Căutarea unor cărţi de poezii indicate la clasei/personală/şcolii
colţul de lectură al clasei, biblioteca şcolii Resurse procedurale: lectura
- Prezentarea unor cărţi de poezii citite explicativă, explicaţia,
- Completarea unor fişe de lectură/jurnalului conversaţia euristică,
de lectură procedee de citire activă,
- Identificarea şi analizarea ilustraţiilor care selectivă, conştientă,
însoţesc textul unei poezii exerciţiul, munca în echipe
- Ilustrarea prin desen a unei poezii/strofe
11. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
Luni 1.3; 2.4; 2.5; - Citirea selectivă în funcţie de anumite a cuvintelor tipărit/digital, texte –suport citirii. Citirea corectă,
4.1 repere (de exemplu: cuvinte c-ar şi car) c-ar şi car din manual, caietul elevului, fluentă, conştientă,
- Găsirea variantei corecte texte model scrise de elevi cursivă.
- Completarea unor texte cu c-ar şi car Resurse procedurale: lectura
- Folosirea în enunţuri a cuvintelor c-ar şi car explicativă, explicaţia,
- Alcătuirea unui text scurt în care să conversaţia euristică,
folosească cuvintele c-ar şi car procedee de citire activă,
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise selectivă, conştientă, joc de
greşit rol
- Realizarea unor planşe colorate cu reguli de
scriere corectă
M. M: 1.1; 1.2; M : Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la Înmulţirea Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 numerelor când tipărit/digital, texte –suport comportamentului
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel factorii au cel din manual, fişe de lucru, participativ în cadrul orei
mult trei cifre respectând algoritmul de mult trei cifre caietul elevului, tabla
calcul înmulţirii
- Completarea de tabele în mod Resurse procedurale:
corespunzător explicaţia, conversaţia,
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile exerciţiul, problematizarea,
cunoscute, respectând ordinea efectuării jocul didactic
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când
factorii au cel mult trei cifre
- Calcularea numărului de locuitori din diferite
oraşe
12. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual Proprietățile Resurse materiale: manualul Rezolvarea unor exerciţii.
Marţi 1.3; 2.4; 2.5; - Completarea unor texte cu ortogramele înmulțirii tipărit/digital, culegeri de Autoevaluare
4.1 potrivite exerciţii , caietul elevului
- Alcătuirea unor texte pe teme date în care Resurse procedurale: lectura
să folosească ortogramele învăţate explicativă, explicaţia,
- Prezentarea unor teme/lucrări personale conversaţia euristică,
- Realizarea unor afişe procedee de citire activă,
- Completarea unor cărţi poştale selectivă, conştientă,
descrierea, braistorming,
munca în echipe
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcinilor
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 Înmulţirea tipărit/digital, texte –suport propuse. Aprecierea
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel numerelor când din manual, fişe de lucru, răspunsurilor elevilor
mult trei cifre respectând algoritmul de factorii au cel caietul elevului, tabla
calcul mult trei cifre înmulţirii, harta
- Completarea de tabele în mod Resurse procedurale:
corespunzător explicaţia, conversaţia,
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile exerciţiul, problematizarea,
cunoscute, respectând ordinea efectuării jocul didactic
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
- Estimarea ordinului de mărime a rezultatului
unui calcul, fără efectuarea acestuia
- Calcularea numărului de locuitori din diferite
judeţe
13. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
Mier- 1.3; 2.4; 2.5; Evaluare evaluare evaluare
curi 4.1 Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
M. M: 1.1; 1.2; M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la Recapitulare exerciţiul, autoevaluarea
2.2; 2.3; 5.1; 1 000 000 Resurse materiale: manualul Observarea
5.2; 5.3 - Efectuarea de înmulţiri când factorii au cel tipărit/digital, culegeri de comportamentului
mult trei cifre respectând algoritmul de exerciţii şi probleme, caietul participativ în cadrul orei
calcul elevului, tabla înmulţirii, atlas
- Calcularea dublului/triplului unor numere geografic
date Resurse procedurale:
- Completarea de tabele în mod conversaţia, explicaţia,
corespunzător exerciţiul, autoevaluarea
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
- Rezolvarea de probleme de înmulţire când
factorii au cel mult trei cifre
- Calcularea adâncimilor unor mări şi oceane
14. L.L.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
Joi 1.3; 2.4; 2.5; - Activităţi de ameliorare/dezvoltare în tipărit/digital, caietul elevului, conştientă, cursivă.
4.1 funcţie de rezultatele obţinute texte model scrise de copii, Rezolvarea unor exerciţii
- Completarea unor texte cu ortogramele îndreptarul ortografic
potrivite Resurse procedurale:
- Alcătuirea unor texte pe teme date în care explicaţia, conversaţia,
să folosească ortogramele învăţate exerciţiul, problematizarea,
- Prezentarea unor teme/lucrări personale jocul didactic
- Realizarea unor afişe
- Completarea unor cărţi poştale
M: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la
M. M: 1.1; 1.2; 1 000 000 Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
2.2; 2.3; 5.1; Evaluare stabilită de evaluare evaluare
5.2; 5.3 învățător Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
15. CLL.R. LLR: 1.1, 1.2; LLR: Texte-suport din manual Textul narativ Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
Vi- 1.3; 2.4; 2.5; Formarea şi dezvoltarea competenţelor de tipărit/digital, culegeri de conştientă, cursivă. Citirea
neri 4.1 citire/lectură prin: texte pentru copii expresivă. Prezentarea
- Citirea unor poveşti, poezii, cărţi pentru Resurse procedurale: lectura unei cărţi citite.
copii explicativă, explicaţia, Completarea fişelor de
- Căutarea unor cărţi indicate la colţul de conversaţia euristică, lectură
lectură al clasei, biblioteca şcolii procedee de citire activă,
- Prezentarea unor cărţi citite selectivă, conştientă, munca
- Completarea unor fişe de lectură/a în echipe
jurnalului de lectură
16. LLR LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Genul Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
Luni 1.3; 1.4; 4.1; - Intuirea genului substantivului prin substantivelor tipărit/digital, texte –suport conştientă, cursivă. Citirea
4.2 asocierea cu una dintre perechile: un-doi, din manual, dicţioanar expresivă. Completarea
una-două, un-două explicativ al limbii române fişelor de lucru.
- Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri Resurse procedurale: lectura Observarea
date explicativă, explicaţia, comportamentului
- Clasificarea substantivelor în funcţie de gen conversaţia euristică, participativ în cadrul orei
- Completarea unor tabele cu substantivele procedee de citire activă,
corespunzătoare selectivă, conştientă
- Gruparea în mod corespunzător a
substantivelor defective de singular/plural
- Alcătuirea unor liste de substantive pe
anumite teme date (de exemplu: pe o temă
istorică/ geografică)
M: Împărțirea numerelor naturale de la 0 la 1 000 Împărțirea
M: 1.1; 1.2; 000 numerelor
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai naturale de la 0
M. 5.2; 5.3 mici decăt 1 000 000 la un număr de două la 1 000 000
cifre
- Aflarea numărului necunoscut într-un
exerciţiu cu toate cele patru operaţii
- Efectuarea probei unei operaţii de
înmulţire/împărţire
- Completarea de tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de împărţire
- Efectuarea unor calcule pentru aflarea unor
curiozităţi din domeniul astronomiei
17. LLR. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Citirea corectă, fluentă,
Marți 1.3; 3.2; 3.3; - Intuirea genului/numărului unor substantive a tipărit/digital, texte –suport conştientă, cursivă. Citirea
M. 4.1; 4.2 date substantivelor din manual, dicţioanar expresivă. Completarea
- Completarea unor tabele cu substantivele explicativ al limbii române fişelor de lucru.
corespunzătoare Resurse procedurale: lectura Observarea
- Intuirea rolului substantivelor în propoziţie explicativă, explicaţia, comportamentului
- Scrierea corectă a substantivelor cu vocale conversaţia euristică, participativ în cadrul orei
duble/triple ( ii, iii, ee) procedee de citire activă,
- Alcătuirea unor liste de substantive pe selectivă, conştientă
anumite teme date (de exemplu: o temă de
ştiinţe)
M. M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor Ordinea Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări efectuării tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere operaţiilor caietul elevului participativ în cadrul orei.
naturale mai mici decât 1 000 000 Resurse procedurale: Temă de lucru în clasă
- Formularea unor reguli privind ordinea explicaţia, conversaţia
efectuării operaţiilor euristică, exerciţiul,
- Realizarea unor planşe cu regulile privind problematizarea, jocul
ordinea efectuării operaţiilor didactic, demonstraţia
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
5. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 1.4; 4.1; - Intuirea numărului şi genului adjectivului vorbire. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
neri 4.2 prin realizarea acordului cu substantivul Acordul din manual, caietul elevului participativ în cadrul orei
determinat adjectivului cu Resurse procedurale: lectura
- Completarea unor enunţuri cu adjectivele substantivul explicativă, explicaţia,
potrivite prin realizarea acordului cu conversaţia euristică,
substantivele determinate procedee de citire activă,
- Trecerea unor grupuri substantiv + adjectiv selectivă, conştientă,
de la numărul singular la plural şi invers exerciţiul, jocul didactic
- Completarea unor tabele cu formele
corespunzătoare ale adjectivelor
- Alcătuirea unor enunţuri cu grupurile
substantiv+ adjectiv date
- Alcătuirea unor texte pe teme date în care
să folosească sintagme substantiv + adjectiv
- Alcătuirea unor liste de adjective pe o temă
dată (de exemplu: descrierea unei forme de
relief)
6. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Scrierea corectă a adjectivelor Scrierea corectă Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 1.4; 4.1; - Adjective care se scriu cu –ii, -iii a adjectivelor tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.2 - Scrierea corectă a adjectivelor care apar din manual, dicţioanar participativ în cadrul orei
înaintea substantivelor explicativ al limbii române
M: Ordinea efectuării operaţiilor Resurse procedurale: lectura
- Efectuarea de adunări explicativă, explicaţia,
/scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere conversaţia euristică,
naturale mai mici decât 1 000 000 procedee de citire activă,
- Formularea unor reguli privind ordinea selectivă, conştientă
efectuării operaţiilor
- Realizarea unor planşe cu regulile privind Ordinea Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcinilor de
M. M: 1.1; 1.2; ordinea efectuării operaţiilor efectuării tipărit/digital, fişe de lucru, lucru propuse. Verificarea
2.2; 2.3; 5.1; - Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile operaţiilor caietul elevului selectivă. Autoevaluarea
5.2; 5.3 cunoscute, respectând ordinea efectuării Resurse procedurale:
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor explicaţia, conversaţia,
(rotunde şi pătrate) exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic
7. L.L.R. CLR: 1.1; 1.2; LLR: Evaluare. Harta. Adjectivul Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
Marţi 1.3; 1.4; 4.1; M: Ordinea efectuării operaţiilor Evaluare tipărit/digital, texte –suport citirii. Observarea
4.2 - Efectuarea de adunări din manual, imagini, caietul comportamentului
/scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere elevului participativ în cadrul orei
naturale mai mici decât 1 000 000 Resurse procedurale: lectura
- Formularea unor reguli privind ordinea explicativă, explicaţia,
efectuării operaţiilor conversaţia euristică,
- Realizarea unor planşe cu regulile privind procedee de citire activă,
ordinea efectuării operaţiilor selectivă, conştientă
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării Ordinea
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor efectuării
(rotunde şi pătrate) operaţiilor
M. M: 1.1; 1.2; - Rezolvarea unor probleme sub forma unor Resurse materiale: manualul
2.2; 2.3; 5.1; expresii matematice cu operaţii de ordinul 1 tipărit/digital, texte –suport
5.2; 5.3 şi 2 din manual, fişe de lucru,
caietul elevului, culegere de
exerciţii şi probleme
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic, observarea
directă, munca în echipe
8. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 1.3; 1.4; 4.1; - Identificarea numeralelor în textele date vorbire. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
curi 4.2 - Intuirea numeralelor cardinale/ordinale Numeralul din manual, caietul elevului participativ în cadrul orei.
- Scrierea corectă cu litere a numerelor date Resurse procedurale: lectura Aprecierea răspunsurilor
- Alegerea formei corecte a numeralelor explicativă, explicaţia, elevilor
- Completarea unui text istoric cu datele care conversaţia euristică,
lipsesc procedee de citire activă,
M. selectivă, conştientă
M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor Ordinea
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări efectuării
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere operaţiilor.
naturale mai mici decât 1 000 000 Parantezele
- Formularea unor reguli privind ordinea rotunde și
efectuării operaţiilor pătrate
- Realizarea unor planşe cu regulile privind
ordinea efectuării operaţiilor
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării Resurse materiale: manualul Completarea fișelor de
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Interevaluare
(rotunde şi pătrate) caietul elevului
- Aflarea numărului necunoscut în exerciţii cu Resurse procedurale:
operaţii de ordinul 1 şi 2, prin metoda explicaţia, conversaţia,
mersului invers exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic
9. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Joi 1.3; 1.4; 4.1; - Recunoaşterea pronumelor personale dintr- vorbire. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.2 un text dat Pronumele din manual, caietul elevului participativ în cadrul orei.
- Intuirea numărului şi persoanei pronumelui personal Resurse procedurale: lectura Aprecierea răspunsului
personal explicativă, explicaţia, elevilor
- Intuirea formelor pronumelor personale de conversaţia euristică,
politeţe procedee de citire activă,
- Completarea unor texte cu pronumele selectivă, conştientă
personale potrivite Resurse materiale: manualul Rezolvarea fişelor de lucru
- Completarea unor tabele cu formele tipărit/digital, fişe de lucru, propuse. Verificarea
potrivite ale pronumelor personale caietul elevului selectivă
- Intuirea genului pronumelui personal de Resurse procedurale:
M. persoana a III-a Ordinea explicaţia, conversaţia,
M: 1.1; 1.2; M: Ordinea efectuării operaţiilor efectuării exerciţiul, problematizarea,
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări operaţiilor jocul didactic, demonstraţia
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere
naturale mai mici decât 1 000 000
- Formularea unor reguli privind ordinea
efectuării operaţiilor
- Realizarea unor planşe cu regulile privind
ordinea efectuării operaţiilor
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(rotunde şi pătrate)
- Aflarea numărului necunoscut în exerciţii cu
operaţii de ordinul 1 şi 2, prin metoda
mersului invers
10. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Resurse materiale: manualul Observarea
Vi- 1.3; 1.4; 4.1; - Alcătuirea unor enunţuri cu formele Părţi de tipărit/digital, texte –suport comportamentului
neri 4.2 pronumelui personal date vorbire. din manual, caietului elevului, participativ în cadrul orei.
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise Pronumele axa numerelor, texte model Prezentarea produselor
greşit personal scrise de elevi elevilor
- Completarea unor texte cu formele potrivite Resurse procedurale: lectura
ale pronumelor personale explicativă, explicaţia,
- Alegerea răspunsului potrivit conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă,
exerciţiul
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 1.4; 4.1; LLR: Texte-suport din manual Părţi de tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.2 - Alcătuirea unor enunţuri cu formele vorbire. din manual, caietul elevului participativ în cadrul orei
pronumelui personal date Pronumele Resurse procedurale: lectura
- Transcrierea corectă a unor enunţuri scrise personal de explicativă, explicaţia,
greşit politețe conversaţia euristică,
- Completarea unor texte cu formele potrivite procedee de citire activă,
ale pronumelor personale selectivă, conştientă, joc de
- Alegerea răspunsului potrivit rol
Semestrul al II-lea
Unitatea de învăţare 7: Sfârșit de iarnă
Perioada: S18-S21 (4 săptămâni)
Competenţe Detalieri de conţinut Resurse materiale
Ziua Disciplina Activităţi de învăţare Evaluare
specifice şi procedurale
1. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Textul Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 1.3; 1.4; 4.1; - Citirea în forme variate a textelor din (recapitulare) tipărit/digital, texte –suport comportamentului
4.2 manual: citirea cu voce tare, citirea în gând, Recapitulare din manual participativ în cadrul orei
citirea în lanţ, citirea selectivă, citirea părţile de Resurse procedurale: lectura
ştafetă, citirea expresivă vorbire explicativă, explicaţia,
- Citirea selectivă în funcţie de anumite criterii învăţate conversaţia euristică ,
- Formularea orală a mesajului/învăţăturii procedee de citire activă,
desprinse dintr-un text citit selectivă, conştientă, metoda
- Realizarea de proiecte integrate care vizează predicţiilor, explozia stelară
legăturile dintre lumea reală şi cea
imaginară prezentată în textele citite
M. M: 1.1; 1.2; M: Recapitulare Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; - Adunări şi scăderi cu numere mai mici tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 decât 1 000 000 fără trecere peste ordin culegeri de exerciţii şi participativ în cadrul orei.
- Aflarea sumei şi diferenţei numerelor date probleme Aprecierea răspunsului
- Rezolvarea unor probleme de adunare Resurse procedurale: elevilor
scădere explicaţia, conversaţia,
- Aflarea unor numere respectând condiţiile exerciţiul, problematizarea,
date jocul didactic, experimentul,
- Scrierea rezolvării unor probleme sub forma demonstraţia, observarea
unor expresii matematice directă
- Compunerea unor probleme
- Rebusuri matematice
2. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea calităţii actului
Marţi 1.3; 1.4; 4.1; - Identificarea părţilor de vorbire învăţate în părţile de tipărit/digital, texte –suport , citirii. Rezolvarea sarcinilor
4.2 textele date vorbire caietul elevului de lucru propuse
- Intuirea claselor morfologice specifice învăţate Resurse procedurale: lectura
fiecărei părţi de vorbire explicativă, explicaţia,
- Completarea unor enunţuri/texte cu părţile conversaţia, observaţia,
de vorbire potrivite metoda predicţiilor,
- Completarea unor tabele în mod povestirea
corespunzător
- Alcătuirea unor enunţuri/texte cu cuvintele
indicate Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
M. M: 1.1; 1.2; M: Recapitulare tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de înmulţiri/ împărţiri a unor culegere de exerciţii şi participativ în cadrul orei.
5.2; 5.3 numere mai mici decăt 1 000 000 probleme Completarea fișelor de
- Aflarea numărului necunoscut într-un Resurse procedurale: lucru
exerciţiu cu toate cele patru operaţii explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea probei unei operaţii de exerciţiul, problematizarea,
înmulţire/împărţire jocul didactic, munca în
- Completarea de tabele în mod echipe
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de înmulţire/
împărţire
- Transformarea problemelor prin schimbarea
operaţiilor matematice
- Efectuarea unor calcule pentru aflarea unor
curiozităţi din domeniul astronomiei
- Utilizarea calculatorului în vederea verificării
unor rezultate
3. L.L.R. LLR: 1.1; 2.1, LLR: Texte-suport din manual Textul. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Mier- 2.4; 3.1; 3.3; - Realizarea de deducţii simple pe baza Înțelegerea tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
curi 3.4; 3.6 audierii unui text accesibil textului. din manual aprecieri verbale, muncă
- Descrierea unui personaj dintr-o carte/ Aplicații pe text Resurse procedurale: lectura independentă,
dintr-un film /a unui personaj imaginar explicativă, explicaţia, autoevaluare, evaluare în
urmărind un set de repere conversaţia euristică, perechi/echipă
- Formularea de concluzii simple pe baza procedee de citire activă, Evaluarea actului cititului
lecturii textelor-suport selectivă, conştientă, metoda (citire cursivă, expresivă,
- Extragerea dintr-un text a unor elemente predicţiilor, explozia stelară activă, conștientă), fișe de
semnificative pentru a susţine o opinie lucru, realizarea de
referitoare la mesajul citit organizatori grafici, forme
- Evaluarea elementelor textuale care conduc de evaluare alternativă
la înţelegerea de profunzime în cadrul
lecturii
- Manifestarea interesului pentru lectura
literară şi de informare
M. M: 1.1; 1.2; M: Recapitulare Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de împărţiri a unor numere mai tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 mici decăt 1 000 000 la un număr de două caietul elevului participativ în cadrul orei
cifre Resurse procedurale:
- Aflarea numărului necunoscut într-un explicaţia, conversaţia,
exerciţiu cu toate cele patru operaţii exerciţiul, problematizarea,
- Efectuarea probei unei operaţii de jocul didactic, demonstraţia
înmulţire/împărţire
- Completarea de tabele în mod
corespunzător
- Rezolvarea de probleme de înmulţire/
împărţire
- Transformarea problemelor prin schimbarea
operaţiilor matematice
- Efectuarea unor calcule pentru aflarea unor
curiozităţi din domeniul astronomiei
- Utilizarea calculatorului în vederea verificării
unor rezultate
4. L.L.R. LLR: 1.1; 2.1, LLR: Texte-suport din manual Scrierea Resurse materiale: manualul Realizarea de produse ale
Joi 2.4; 3.1; 3.3; - Organizarea unui eveniment în şcoală/ funcțională. tipărit/digital, texte–suport scrierii funcționale pe
3.4; 3.6 comunitate Afișul. Cartea din manual materiale neconvenționale
- Promovarea unei idei/ a unor produse poștală. Resurse procedurale: lectura (hârtie, coli de flipchart,
- Participarea la campanii de susţinere/ de Invitația. E- explicativă, explicaţia, format digital, cartoane)
atragere a atenţiei asupra unei probleme mailul conversaţia euristică,
- Comunicarea între elevi sau cu profesorul pe procedee de citire activă,
o diversitate de subiecte prin email selectivă, conştientă, metoda
(întrebări legate de teme, de modul de predicţiilor, explozia stelară
rezolvare a unui exerciţiu etc.)
- Scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un
film, la un picnic etc.
- Completarea corectă a datelor
destinatarului pe un plic/ pe o carte poştală,
precum şi în format digital
M. M: 1.1; 1.2; M: Recapitulare Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
2.2; 2.3; 5.1; - Efectuarea de adunări tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
5.2; 5.3 /scăderi/înmulţiri/împărţiri cu numere culegeri de exerciţii și participativ în cadrul orei.
naturale mai mici decât 1 000 000 probleme Aprecierea răspunsului
- Rezolvarea de exerciţii cu operaţiile Resurse procedurale: elevilor
cunoscute, respectând ordinea efectuării explicaţia, conversaţia
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor euristică, exerciţiul,
(rotunde şi pătrate) problematizarea, jocul
- Aflarea numărului necunoscut în exerciţii cu didactic, demonstraţia
operaţii de ordinul 1 şi 2, prin metoda
mersului invers
- Exerciţii de logică şi perspicacitate
5. L.L.R. LLR: LLR: Texte-suport din manual Scrierea Resurse materiale: manualul Realizarea de produse ale
Vi- - Activități în echipă de analiză a tipurilor de funcțională. tipărit/digital, texte–suport scrierii funcționale pe
neri hărți, clasificarea lor Harta. Traseul din manual, hărți de diferite materiale neconvenționale
- Jocuri de orientare în curtea școlii sau în turistic tipuri (fizice, administrative, (hârtie, coli de flipchart,
mediul natural politice) format digital, cartoane)
- Interpretarea unor hărți Resurse procedurale: lectura
- Realizarea de hărți a unui mediu natural explicativă, explicaţia,
proxim (cartierul, parcul) conversaţia euristică,
procedee de citire activă,
selectivă, conştientă, metoda
predicţiilor, explozia stelară
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor Probleme care Resurse materiale: manualul Observarea
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
unei probleme metoda caietul elevului participativ în cadrul orei.
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în comparaţiei Resurse procedurale: Verificarea selectivă a
enunţurile problemei care sugerează explicaţia, conversaţia, modului de rezolvare a
operaţiile matematice studiate exerciţiul, problematizarea, sarcinilor de lucru
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o jocul didactic
expresie numerică dată
- Rezolvarea de probleme prin metoda
comparaţiei
- Compunerea de probleme care se rezolvă
prin metoda comparaţiei
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
14. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Curcubeul, pe Textul Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Joi 3.3; 3.4; 3.6 înțelesul copiilor” informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
- Realizarea de asociații înte textul citit și Cvintetul din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
experiențe personale de viață fișe de lucru independentă,
- Extragerea cuvintelor-cheie din text Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
- Realizarea unui cvintet pentru textul citit procedee de citire activă, perechi/echipă
selectivă, conştientă, cvintetul
M: Metode de rezolvare a problemelor Probleme care
M. M: 2.4; 2.5; - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin Resurse materiale: manualul Tema de lucru în clasă.
5.1; 5.2; 5.3 unei probleme metoda tipărit/digital, fişe de lucru, Autoevaluare
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în comparaţiei caietul elevului
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o exerciţiul, problematizarea,
expresie numerică dată jocul didactic, demonstraţia
- Rezolvarea de probleme prin metoda
comparaţiei
- Transformarea unei probleme rezolvate prin
schimbarea unor numere sau a întrebării
- Organizarea datelor în tabele sau alţi
organizatori grafici
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
15. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual Textul Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Vi- 3.3; 3.4; 3.6 - Realizarea unui jurnal de lectură pe baza informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
neri unui text informativ Scrierea despre din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
- Elemente de meta-învățare (de ce citesc textul fișe de lucru independentă,
acest text? cu ce scop? ce gândesc în informativ Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
legătură cu textul citit? ) explicaţia, conversaţia perechi/echipă
euristică, procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
întrebări reciproce, jurnalul de
lectură
16. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Mihai Textul Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Luni 3.3; 3.4; 3.6 Eminescu” informativ tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
- Explorarea textului ”Mihai din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
- Lectura explicativă a textului Eminescu”. fișe de lucru independentă,
- Formularea de răspunsuri scrise la întrebări Explorarea Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
de verificare a conținutului textului textului explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Explicarea cuvinteor/expresiilor noi, folosind euristică , procedee de citire
metoda ”privesc în jurul cuvântului” activă, selectivă, conştientă,
metoda ”Privesc în jurul
cuvântului”
M. M: 2.4; 2.5; M : Metode de rezolvare a problemelor Probleme care Resurse materiale: manualul Observarea
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin tipărit/digital, texte –suport comportamentului
unei probleme metoda din manual, fişe de lucru, participativ în cadrul orei.
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în mersului invers caietul elevului Aprecieri verbale
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o exerciţiul, problematizarea,
reprezentare grafică jocul didactic
- Rezolvarea de probleme prin metoda
mersului invers
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
17. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Mihai Textul Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Marţi 3.3; 3.4; 3.6 Eminescu” informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
- Exerciții de căutare și selectare a Formularea din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
informațiilor din text în scopul clarificării întrebărilor fișe de lucru independentă,
unor enunțuri neclare care solicită Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
- Identificarea în text a unor informații neclare informații explicaţia, conversaţia perechi/echipă
în scopul formulării întrebărilor de clarificare textuale euristică , procedee de citire
- Formularea de întrebări pe baza exploziei activă, selectivă, conştientă
stelare
- Transerarea informațiilor din text în tabel
- Formularea de răspunsuri cu ajutorul
cadranului întrebărilor
M: Metode de rezolvare a problemelor
M. M: 2.4; 2.5; - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza Probleme care Resurse materiale: manualul Observarea
5.1; 5.2; 5.3 unei probleme se rezolvă prin tipărit/digital, texte–suport comportamentului
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în metoda din manual, fişe de lucru, participativ în cadrul orei
enunţurile problemei care sugerează mersului invers caietul elevului
operaţiile matematice studiate Resurse procedurale:
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o explicaţia, conversaţia,
reprezentare grafică/desen exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea de probleme prin metoda jocul didactic
mersului invers
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
18. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Mihai Textul Resurse materiale: manualul Analiza și aprecierea
Mier- 3.3; 3.4; 3.6 Eminescu” informativ. tipărit/digital, texte–suport textelor redactate
curi - Asocierea unor elemente din text cu Scrierea despre din manual, caietul elevului,
experiențele proprii textul fișe de lucru, resurse web
- Redactarea unui text despre personalitatea informativ despre viața lui Mihai
lui Mihai Eminescu, utilizând informațiile din Eminescu
textul studiat sau pe cele căutate de elevi în
alte surse Observarea
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor Probleme care Resurse procedurale: comportamentului
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin explicaţia, conversaţia participativ în cadrul orei.
unei probleme metoda euristică , procedee de citire Completarea fişelor de
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în mersului invers activă, selectivă, conştientă lucru
enunţurile problemei care sugerează Resurse materiale: manualul
operaţiile matematice studiate tipărit/digital, caietul elevului,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu fişe de lucru
reprezentarea grafică/desen Resurse procedurale:
- Rezolvarea de probleme prin metoda explicaţia, conversaţia,
mersului invers exerciţiul, problematizarea,
- Compunerea de probleme care să se rezolve jocul didactic
prin metoda mersului invers
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
19. L.L.R. LLR: LLR: Texte-suport din manual Textul Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Joi 3.1; 3.2; 3.3; - Realizarea unui proiect integrat care vizează informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
3.4; 3.6 legăturile dintre experiențele proprii şi cele Asocierea din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
prezentate în textul studiat (ex. ”Copilăria de elementelor fișe de lucru, resurse web independentă,
ieri și de azi”) descoperite în despre viața lui Mihai autoevaluare, evaluare în
textul citit cu Eminescu perechi/echipă
experienţe Resurse procedurale:
proprii explicaţia, conversaţia
euristică , procedee de citire
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor Probleme care activă, selectivă, conştientă Completarea fişelor de
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza se rezolvă prin Resurse materiale: manualul lucru. Verificare selectivă
unei probleme metoda tipărit/digital, caietul elevului,
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în mersului invers fişe de lucru
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu exerciţiul, problematizarea,
reprezentarea grafică corespunzătoare jocul didactic
- Rezolvarea de probleme prin metoda
mersului invers
- Transformarea unei probleme rezolvate prin
schimbarea unor numere sau a întrebării
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
20. LL.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual Textul Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Vi- 3.3; 3.4; 3.6 - Studiul unui text informativ despre o informativ. tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
neri personalitate română sau străină, la alegere Extragerea din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
- Minidezbateri pornind de la aspecte dintr-un text a fișe de lucru independentă,
interesante ale textului unor elemente Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
semnificative explicaţia, conversaţia perechi/echipă
pentru a euristică, procedee de citire
susţine o opinie activă, selectivă, conştientă
referitoare la
mesajul citit
21. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Luni 3.3; 3.4; 3.6 - Realizarea de liste cu aspecte semnificative - Textul tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
descoperite în texte şi clasificarea acestora informativ. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
în funcţie de diverse criterii Extragerea fișe de lucru independentă,
- Rezolvarea unor controverse dintr-un text a Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
unor elemente explicaţia, conversaţia perechi/echipă
semnificative euristică , procedee de citire
pentru a activă, selectivă, conştientă
susţine o opinie
referitoare la
mesajul citit
M. M: 2.4; 2.5;
5.1; 5.2; 5.3 M: Metode de rezolvare a problemelor Metode de Resurse materiale: manualul Observarea
- Identificarea şi analiza datelor din ipoteza rezolvare a tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
unei probleme problemelor culegeri de exerciţii şi participativ în cadrul orei
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în probleme , caietul elevului
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o exerciţiul, problematizarea,
reprezentare grafică/desen/ expresie jocul didactic
numerică dată
- Rezolvarea de probleme prin metoda
grafică/comparaţiei/mersului invers
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea unor situaţii concrete care se
pot transpune în limbaj matematic
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
22. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse - Manifestarea Resurse materiale: resurse Observarea sistematică
Marţi 3.3; 3.4; 3.6 - Proiect de documentare la diverse discipline interesului web, enciclopedii, dicționare individuală și colectivă,
şcolare sau în vederea unor activităţi pentru lectura literare aprecieri verbale, muncă
extraşcolare (de exemplu: ”Vizită la casa de informare Resurse procedurale: independentă,
memorială a lui Ion Creangă”) (1) explicaţia, conversaţia autoevaluare, evaluare în
euristică , procedee de citire perechi/echipă
activă, selectivă, conştientă,
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor Metode de metode ale gândirii critice
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza rezolvare a
unei probleme problemelor Resurse materiale: manualul Observarea
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în tipărit/digital, fişe de lucru, comportamentului
enunţurile problemei care sugerează culegeri de exerciţii şi participativ în cadrul orei.
operaţiile matematice studiate probleme , caietul elevului Aprecierea răspunsului
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o Resurse procedurale: elevilor
reprezentare grafică/desen/ expresie explicaţia, conversaţia,
numerică dată exerciţiul, problematizarea,
- Rezolvarea de probleme prin metoda jocul didactic
grafică/comparaţiei/mersului invers
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea unor situaţii concrete care se
pot transpune în limbaj matematic
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
23. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din diferite surse - Manifestarea Resurse materiale: resurse Observarea sistematică
Mier- 3.3; 3.4; 3.6 - Proiect de documentare la diverse discipline interesului web, enciclopedii, dicționare individuală și colectivă,
curi şcolare sau în vederea unor activităţi pentru lectura literare aprecieri verbale, muncă
extraşcolare (de exemplu: ”Vizită la casa de informare Resurse procedurale: independentă,
memorială a lui Ion Creangă”) (2) explicaţia, conversaţia autoevaluare, evaluare în
euristică , procedee de citire perechi/echipă
activă, selectivă, conştientă,
metode ale gândirii critice
M. M: 2.4; 2.5; M: Metode de rezolvare a problemelor Recapitulare Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
5.1; 5.2; 5.3 - Identificarea şi analiza datelor din ipoteza tipărit/digital, fişe de lucru, lucru. Autoevaluare
unei probleme culegeri de exerciţii şi
- Identificarea cuvintelor/sintagmelor în probleme, caietul elevului
enunţurile problemei care sugerează Resurse procedurale:
operaţiile matematice studiate explicaţia, conversaţia,
- Asocierea rezolvării unor probleme cu o exerciţiul, problematizarea,
reprezentare grafică/desen/ expresie jocul didactic
numerică dată
- Rezolvarea de probleme prin metoda
grafică/comparaţiei/mersului invers
- Verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unor probleme
- Identificarea unor situaţii concrete care se
pot transpune în limbaj matematic
- Identificarea şi utilizarea terminologiei şi a
simbolurilor matematice în situaţii cotidiene
24. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Textul informativ Concurs legat Resurse materiale: resurse Observarea sistematică
Joi 3.3; 3.4; 3.6 - Organizarea unui concurs de cultură de conţinutul web, enciclopedii, dicționare individuală și colectivă,
generală, cu întrebări din textele informative textelor literare aprecieri verbale,
studiate la clasă studiate ”Cine Resurse procedurale: acordarea de
știe, câștigă” explicaţia, conversaţia puncte/premii
euristică, procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
chestionarul, evaluarea în
format digital
M. M:2.4; 2.5; 5.1; M: Metode de rezolvare a problemelor Test de Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
5.2; 5.3 Evaluare evaluare (4) tipărit/digital, fişe de evaluare evaluare
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
25. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Textul informativ Evaluare Resurse materiale: fișe de Observarea sistematică
Vi- 3.3; 3.4; 3.6 - Aplicarea de teste standard tip Pirls, în evaluare individuală și colectivă,
neri vederea pregătirii pentru evaluarea Resurse procedurale: aprecieri verbale,
națională explicaţia, conversaţia evaluarea pe bază de
euristică , procedee de citire criteriile specifice evaluării
activă, selectivă, conştientă naționale la clasa a IV-a
7. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Regina Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Marţi 3.3; 3.4; 3.5; albinelor” după Frații Grimm ”Regina tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
3.6 - Lectura explicativă a textului: albinelor” după din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
identificarea/explicarea cuvintelor Frații Grimm. fișe de lucru independentă,
necunoscute, formularea de întrebări și Explorarea Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
răspunsuri care vizează înțelegerea textului explicaţia, conversaţia perechi/echipă
conținutului textului, stabilirea cuvintelor- euristică, procedee de citire Evaluarea actului cititului
cheie pentru fiecare fragment activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, expresivă,
- Formularea ideilor principale pentru fiecare organizatori grafici activă, conștientă), fișe de
fragment lucru, realizarea de
organizatori grafici, forme
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii Compararea de evaluare alternativă
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor fracţiilor. Fracţii
5.2; 5.3 fracţiilor date echivalente
- Clasificarea fracţiilor în fracţii subunitare,
echiunitare şi supraunitare
- Compararea unor fracţii cu întregul în
situaţii familiare Resurse materiale: manualul Rezolvarea sarcinilor de
- Compararea a două fracţii cu acelaşi tipărit/digital, texte –suport lucru propuse.
numitor sau cu acelaşi numărător, pornind din manual, fişe de lucru, Autoevaluare
de la obiecte sau de la reprezentări grafice scheme, caietul elevului
- Ordonarea unor fracţii folosind exemple din Resurse procedurale:
viaţa cotidiană sau reprezentări grafice explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic, observarea
directă, munca în echipe
8. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Regina Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Mier- 3.3; 3.4; 3.5; albinelor” după Frații Grimm ”Regina tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
curi 3.6 - Transferarea informaţiilor din text într-un albinelor” după din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
tabel Frații Grimm. fișe de lucru independentă,
- Exerciții de esențializare a conținuturilor Planul de idei Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
narative; susținerea unei opinii pe baza principale. explicaţia, conversaţia perechi/echipă
argumentelor căutate în text Scheletul de euristică, procedee de citire Evaluarea actului cititului
- Exerciții de ordonare a ideilor recenzie activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, expresivă,
principale/momentelor narative activă, conștientă), fișe de
semnificative din text, folosind axa timpului lucru, realizarea de
- Exerciții de esențializare graduală a organizatori grafici, forme
conținutului textului, utilizând diferite de evaluare alternativă
modalități: enunț, expresie, cuvânt, culoare,
simbol
10. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Toto” Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Vi- 3.3; 3.4; 3.5; - Lectura explicativă a textului (explicarea ”Toto” după tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
neri 3.6 cuvintelor necunoscute, formularea de Magda Isanos. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
întrebări și răspunsuri care vizează Idei principale fișe de lucru independentă,
înțelegerea conținutului textului, mesajul de (1) Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
bază explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Citirea pe fragmente, povestirea și euristică, procedee de citire Aprecierea textelor scrise
repovestirea fragmentelor, prin utilizarea activă, selectivă, conştient, și a jocurilor de rol
vorbirii indirect jocul de rol
- Exerciții de elaborare a ideilor principale;
asocierea unui simbol pentru fiecare
fragment
11. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Toto” Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Luni 3.3; 3.4; 3.5; - Lectura explicativă a textului (explicarea ”Toto” după tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
3.6 cuvintelor necunoscute, formularea de Magda Isanos. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
întrebări și răspunsuri care vizează Idei principale fișe de lucru independentă,
înțelegerea conținutului textului, mesajul de (2) Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
bază explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Citirea pe fragmente, povestirea și euristică, procedee de citire Evaluarea actului cititului
repovestirea fragmentelor, prin utilizarea activă, selectivă, conştientă (citire cursivă, expresivă,
vorbirii indirecte activă, conștientă), fișe de
- Exerciții de elaborare a ideilor principale; Scrierea lucru, realizarea de
M. asocierea unui simbol pentru fiecare procentuală Resurse materiale: manualul organizatori grafici, forme
M: 2.1; 2.2; fragment tipărit/digital, texte –suport de evaluare alternativă
2.3; 2.4; 5.1; din manual, fişe de lucru, Observarea
5.2; 5.3 M : Fracţii caietul elevului comportamentului
- Scrierea procentuală (25%, 50%, 75%) cu Resurse procedurale: participativ în cadrul orei.
suport intuitiv explicaţia, conversaţia, Aprecieri verbale
- Marcarea prin pliere a 25%, 50%, 75% din exerciţiul, problematizarea,
suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul jocul didactic
unor exerciţii practice
Joc de rol: La cumpărături (utilizarea numerelor cu
virgulă şi a procentelor)
12. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Toto” Textul narativ Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Marţi 3.3; 3.4; 3.5; - Personajul literar: trăsături fizice, trăsături ”Toto” după tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
3.6 orale; exerciții de căutare în text a Magda Isanos. din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
informațiilor Descrierea fișe de lucru independentă,
- Susținerea unei opinii în legătură cu personajului Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
personajul literar principal explicaţia, conversaţia perechi/echipă
- Caracterizarea personajului literar euristică , procedee de citire Evaluarea actului cititului
activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, expresivă,
organizatori grafici, axa activă, conștientă), fișe de
M: Fracţii timpului lucru, realizarea de
M. M: 2.1; 2.2; - Scrierea procentuală (25%, 50%, 75%) cu Scrierea Resurse materiale: manualul organizatori grafici, forme
2.3; 2.4; 5.1; suport intuitiv procentuală tipărit/digital, texte –suport de evaluare alternativă
5.2; 5.3 - Marcarea prin pliere a 25%, 50%, 75% din din manual, fişe de lucru, Observarea
suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul caietul elevului comportamentului
unor exerciţii practice Resurse procedurale: participativ în cadrul orei.
- Joc de rol: La cumpărături (utilizarea explicaţia, conversaţia, Aprecieri verbale
numerelor cu virgulă şi a procentelor) exerciţiul, problematizarea,
jocul didactic
13. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; textul ”Pace” de Textul liric Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Mier- 3.3; 3.4; 3.5; Octavian Goga (poezia) ”Pace” tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
curi 3.6 - Explicarea cuvintelor necunoscute din text, de Octavian din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
utilizând metoda cadranului (citirea Goga. fișe de lucru independentă,
explicațiilor date, asocierea cuvintelor cu Explorarea Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
imagini date, explicarea cu ajutorul textului. explicaţia, conversaţia perechi/echipă
dicționarului Jurnalul de euristică , procedee de citire Evaluarea actului cititului
- Explorarea textului și realizarea jurnalului lectură activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, expresivă,
de lectură (Ce titlu aș alege pentru o strofă? scheletul de recenzie activă, conștientă), fișe de
M. M: 2.1; 2.2; Ce simt, ce gândesc?) Repet ce am lucru, realizarea de
2.3; 2.4; 5.1; - Transferarea informațiilor din text în tabel învățat! Resurse materiale: manualul organizatori grafici, forme
5.2; 5.3 - Transcriere selectivă și realizarea desenului tipărit/digital, culegeri de de evaluare alternativă
pentru strofa transcrisă exerciţii şi probleme, caietul
elevului Rezolvarea sarcinilor de
Resurse procedurale: lucru propuse. Verificare
M: Fracţii explicaţia, conversaţia, selectivă
- Identificarea numărătorilor şi numitorilor exerciţiul, problematizarea,
fracţiilor date jocul didactic
- Determinarea unei fracţii când
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite
condiţii
- Calcularea unei fracţii dintr-un întreg
- Scrierea unor fracţii pornind de la situaţii
familiare
- Scrierea procentuală (25%, 50%, 75%) cu
suport intuitiv
- Marcarea prin pliere a 25%, 50%, 75% din
suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul
unor exerciţii practice
- Joc de rol: La cumpărături (utilizarea
numerelor cu virgulă şi a procentelor)
14. L.L.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Texte-suport din manual; Textul narativ. Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Joi 3.3; 3.4; 3.5; - Explorarea unui text literar la alegere Scheletul de tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
3.6 - Activitate în echipe: realizarea scheletului recenzie din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
de recenzie pentru textul dat fișe de lucru independentă,
Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
M. M: 2.1; 2.2; M: Fracţii explicaţia, conversaţia perechi/echipă
2.3; 2.4; 5.1; - Identificarea numărătorilor şi numitorilor Test de euristică , procedee de citire Evaluarea actului cititului
5.2; 5.3 fracţiilor date evaluare (5) activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, expresivă,
- Determinarea unei fracţii când colțurile activă, conștientă), fișe de
numărătorul/numitorul îndeplinesc anumite lucru, realizarea de
condiţii Resurse materiale: manualul organizatori grafici, forme
- Calcularea unei fracţii dintr-un întreg tipărit/digital, caietul elevului, de evaluare alternativă
- Scrierea unor fracţii pornind de la situaţii fişe de lucru
familiare Resurse procedurale: Completarea fişelor de
- Scrierea procentuală (25%, 50%, 75%) cu explicaţia, conversaţia, lucru. Aprecieri verbale
suport intuitiv exerciţiul, problematizarea,
- Marcarea prin pliere a 25%, 50%, 75% din jocul didactic
suprafaţa unei figuri geometrice, cu ajutorul
unor exerciţii practice
- Joc de rol: La cumpărături (utilizarea
numerelor cu virgulă şi a procentelor)
15. LL.R. LLR: 3.1; 3.2; LLR: Evaluare. Textul și înțelegerea textului. Metode Evaluare Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Vi- 3.3; 3.4; 3.5; ale gândirii critice tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
neri 3.6 din manual, caietul elevului, aprecieri verbale, muncă
fișe de lucru independentă,
Resurse procedurale: autoevaluare, evaluare în
explicaţia, conversaţia perechi/echipă
euristică, procedee de citire Evaluarea actului cititului
activă, selectivă, conştientă, (citire cursivă, expresivă,
scheletul de recenzie activă, conștientă), fișe de
lucru, realizarea de
organizatori grafici, forme
de evaluare alternativă
10. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de Scaunul Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Vi- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual scriitorului tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
neri 4.3; 4.4; 4.5 - Antrenamente de scriere creativă în grup, din manual, caietul elevului autoevaluare interevaluare
pornind de la o temă liber aleasă, folosind Resurse procedurale: Aprecierea textului
diferite metode: continuarea ideii unui elev explicaţia, conversaţia redactat în funcție de
prin completarea în lanț de către ceilalți, euristică , procedee de citire criterii specifice (temă
scrierea ”oarbă” (asamblarea unor idei activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile unei
generate individual pornind de la o temă, organizatori grafici, compuneri, ordonarea
titlu, cuvinte de sprijin stabilite de comun brainstorming, exercițiul de logică și coerentă a
acord), ”vasul spart” (refacerea unui text redactare enunțurilor, utilizarea
prin asamblarea unor fragmente de text expresiilor artistice,
date) așezarea textului în pagină
- Prezentarea textelor realizate lizibilitatea, ortografia și
punctuația, originalitatea)
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 3.5; 4.1 - Recunoaşterea predicatelor dintr-un text dat propoziţie. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
- Intuirea întrebărilor prin care se descoperă Predicatul din manual, caietul elevului participativ la ore.
predicatul dintr-o propoziţie exprimat prin Resurse procedurale: lectura Aprecierea răspunsurilor
- Completarea unor texte cu predicatele verb explicativă, explicaţia, elevilor
potrivite conversaţia euristică,
- Completarea unor tabele în mod procedee de citire activă,
corespunzător selectivă, conştientă, joc de
- Alcătuirea unor enunţuri respectând rol
cerinţele date
- Identificarea predicatelor din textul unui
cântec cunoscut
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie Cercul Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.1; 3.2; 5.1; - Interiorul/exteriorul unei figuri tipărit/digital, fişe de lucru, individuală și colectivă,
5.2; 5.3 - Exerciții de intuire și observare a cercului. culegeri de exerciţii şi autoevaluare,
Axe de simetrie ale cercului probleme, caietul elevului, interevaluare
Jocuri de reprezentare fracționară a părților dintr-un trusa de geometrie
cerc. Reconstituirea cercului din sectoare circulare Resurse procedurale:
(jumătăți, treimi, sferturi, cincimi, zecimi) explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic
12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Marţi 3.5; 4.1 - Transformarea unor propoziţii simple în propoziţie. tipărit/digital, culegeri de comportamentului
propoziţii dezvoltate Predicatul exerciţii, caietul elevului, fişe participativ la ore.
- Alcătuirea unor enunţuri respectând exprimat prin de lucru Aprecierea răspunsurilor
cerinţele date verb Resurse procedurale: lectura elevilor. Rezolvarea
- Completarea în mod corespunzător a unor explicativă, explicaţia, sarcinilor de lucru
tabele conversaţia euristică,
- Realizarea acordului dintre subiect şi procedee de citire activă,
predicat selectivă, conştientă,
- Corectarea unui text de ştiinţe prin descrierea
realizarea în mod corect a acordului dintre
subiect şi predicat
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie Cubul, Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.1; 3.2; 5.1; - Recunoașterea și numirea corpurilor paralelipipedul, tipărit/digital, fişe de lucru, individuală și colectivă,
5.2; 5.3 geometrice piramida culegeri de exerciţii şi autoevaluare,
- Intuirea și numirea părților componente ale Cilindrul, sfera, probleme, caietul elevului, interevaluare
corpurilor geometrice (vârf, muchie, față) conul trusa de geometrie
- Construirea pe rețeaua de pătrățele a Resurse procedurale:
caietului a corpurilor geometrice pornind de explicaţia, conversaţia,
la elemente-suport exerciţiul, problematizarea,
- Suprafața curbă a cilindrului, sferei, conului demonstrația, jocul didactic
13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Mier- 3.5; 4.1 - Transformarea unor propoziţii simple în propoziţie. tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
curi propoziţii dezvoltate Predicatul fişe de lucru participativ la ore. Muncă
- Alcătuirea unor enunţuri respectând exprimat prin Resurse procedurale: independentă.
cerinţele date verb explicaţia, conversaţia Interevaluare
- Completarea în mod corespunzător a unor euristică, exerciţiul,
tabele povestirea
- Realizarea acordului dintre subiect şi
predicat
- Corectarea unui text de ştiinţe prin
realizarea în mod corect a acordului dintre
subiect şi predicat
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie Desfășurarea Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.1; 3.2; 5.1; - Activități practice de construire a corpurilor unui corp tipărit/digital, fişe de lucru, individuală și colectivă,
5.2; 5.3 geometrice pornind de la suprafețele geometric. culegeri de exerciţii şi autoevaluare,
desfășurate Volumul probleme, caietul elevului, interevaluare, activitate
- Asocierea unei desfășurări cu un corp cubului și trusa de geometrie practică
geometric paralelipipedul Resurse procedurale:
- Intuirea volumului corpurilor exprimat în ui explicaţia, conversaţia,
cuburi cu latura de 1 cm (estimare, calcul) exerciţiul, problematizarea,
- Activități practice de construcție cu ajutorul demonstrația, jocul didactic
cuburilor
14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Recapitulare Resurse materiale: manualul Observarea
Joi 3.5; 4.1 - Identificarea părţilor de propoziţie învăţate tipărit/digital, caietul elevului, comportamentului
în textele date fişe de lucru participativ la ore.
- Intuirea părţilor de vorbire prin care sunt Resurse procedurale: Aprecierea răspunsurilor
exprimate părţile de propoziţie explicaţia, conversaţia elevilor
- Completarea unor enunţuri/texte cu părţile euristică, exerciţiul,
de propoziţie potrivite povestirea
- Completarea unor tabele în mod
corespunzător
- Alcătuirea unor enunţuri/texte respectând
condiţiile date
- Realizarea unor planşe cu părţile de
propoziţie învăţate
M. M: 1.1; 1.2; M: Elemente intuitive de geometrie Repet ce am Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
3.1; 3.2; 5.1; - Recunoașterea și denumirea figurilor și învățat! tipărit/digital, fişe de lucru, individuală și colectivă,
5.2; 5.3 corpurilor geometrice Vreau să știu culegeri de exerciţii şi autoevaluare,
- Rezolvarea problemelor de aflare a mai mult! probleme, caietul elevului, interevaluare
perimetrului sau a lungimii laturilor unei trusa de geometrie
figuri geometrice Resurse procedurale:
- Aflarea permetrului în probleme care se explicaţia, conversaţia,
rezolvă prin metoda grafică exerciţiul, problematizarea,
- Aflarea ariei unei figuri geometrice demonstrația, jocul didactic
- Calculul volumului unei construcții din
cuburi
15. LL.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
Vi- 3.5; 4.1 Evaluare evaluare evaluare. Autoevaluarea
neri Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru lungime Metrul. Resurse materiale: manualul Forme de evaluare
5.1; 5.2; 5.3 - Transformarea rezultatelor unor măsurători, Multiplii și tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectuare de
folosind operațiile cunoscute submultiplii culegeri de exerciţii şi estimări și măsurări cu
- Analizarea şi interpretarea rezultatelor metrului (1) probleme, caietul elevului, instrumente de măsură
obţinute din rezolvarea unor probleme instrumente de măsură adecvate, fișe de evaluare
practice, cu referire la unităţile de măsură pentru lungime
studiate Resurse procedurale:
- Interpretarea datelor dintr-un tabel prin explicaţia, conversaţia,
compararea numerelor implicate, prin exerciţiul, problematizarea,
stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin demonstrația, jocul didactic
extragerea unor informaţii semnificative
- Efectuarea de transformări cu unităţi de
măsură standard în limita operaţiilor
studiate
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv
cu transformări)
2. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Redactarea Resurse materiale: benzi de Observarea sistematică
Marţi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual unei benzi hârtie, coli colorate, individuală și colectivă,
4.3; 4.4; 4.5 - Realizarea unei benzi desenate și a unor desenate și a instrumente de scris și colorat autoevaluare,
mesaje scrise pe o temă liber aleasă, pe unor mesaje Resurse procedurale: interevaluare
benzi de hârtie scrise explicaţia, conversaţia
euristică , procedee de citire
activă, selectivă, conştientă,
brainstorming, exercițiul de
redactare
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru lungime Metrul. Resurse materiale: manualul Forme de evaluare
5.1; 5.2; 5.3 - Interpretarea datelor dintr-un grafic prin Multiplii și tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectuare de
compararea numerelor implicate, prin submultiplii culegeri de exerciţii şi estimări și măsurări cu
stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin metrului (2) probleme, caietul elevului, instrumente de măsură
extragerea unor informaţii semnificative instrumente de măsură adecvate, fișe de evaluare
- Efectuarea de transformări cu unităţi de pentru lungime
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale:
studiate explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea,
măsură demonstrația, jocul didactic
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv
cu transformări)
3. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Mier- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
curi 4.3; 4.4; 4.5 - Generarea ideilor după structura cauză- creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare,
efect, pornind de la situații date (tăierea Generarea Resurse procedurale: interevaluare
pădurilor, moartea delfinilor) ideilor. explicaţia, conversaţia
- Relatarea în scris a unei experiențe Brainstorming euristică , procedee de citire
personale, cu precizarea cauzei, a activă, selectivă, conştientă,
problemei/conflictului și a soluțiilor de organizatori grafici,
rezolvare a problemei/conflictului brainstorming, exercițiul de
redactare
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru volumul lichidelor Litrul. Multiplii Resurse materiale: manualul Forme de evaluare
5.1; 5.2; 5.3 - Compararea capacităţilor (volumelor) unor și submultiplii tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectuare de
vase în situaţii practice/experimentale litrului (1) culegeri de exerciţii şi estimări și măsurări cu
- Transformarea rezultatelor unor măsurători, probleme , caietul elevului, instrumente de măsură
folosind operațiile cunoscute instrumente de măsură adecvate, fișe de evaluare
- Analizarea şi interpretarea rezultatelor pentru volum
obţinute din rezolvarea unor probleme Resurse procedurale:
practice, cu referire la unităţile de măsură explicaţia, conversaţia,
studiate exerciţiul, problematizarea,
- Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic demonstrația, jocul didactic
prin compararea numerelor implicate, prin
stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin
extragerea unor informaţii semnificative
- Efectuarea de transformări cu unităţi de
măsură standard în limita operaţiilor
studiate
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
4. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Joi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual; textul de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
4.3; 4.4; 4.5 ”Planeta rănită” creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare,
- Generarea ideilor după structura problemă- Generarea Resurse procedurale: interevaluare
soluție ideilor. explicaţia, conversaţia
- Identificarea într-un text informativ a Problemă- euristică, procedee de citire
cauzelor și efectelor produse de o situație soluție activă, selectivă, conştientă,
reală (dispariția tigrului siberian) organizatori grafici,
- Generarea de soluții pentru rezolvarea brainstorming, exercițiul de
problemei Litrul. Multiplii redactare
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură și submultiplii
5.1; 5.2; 5.3 - Rezolvarea de probleme în care intervin litrului (2) Resurse materiale: manualul Forme de evaluare
unităţi de măsură standard (inclusiv tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectuare de
cu transformări) culegeri de exerciţii şi estimări și măsurări cu
probleme , caietul elevului, instrumente de măsură
instrumente de măsură adecvate, fișe de evaluare
pentru volum
Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic
5. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Evaluare Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Vi- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
neri 4.3; 4.4; 4.5 - Explorarea unor scurte texte informative din manual, caietul elevului autoevaluare,
- Utilizarea organizatorilor grafici pentru Resurse procedurale: interevaluare
identificarea în text a explicaţia, conversaţia Fișe de evaluare,
soluției/efectului/problemei euristică , procedee de citire organizatori grafici
- Generarea de soluții în rezolvarea activă, selectivă, conştientă,
problemelor identificate în text/problemelor organizatori grafici,
practice brainstorming, exercițiul de
redactare
6. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Luni 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
4.3; 4.4; 4.5 - Generarea unor idei posibile pentru un text creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare interevaluare
pornind de la cuvinte date în avans Generarea și Resurse procedurale: Aprecierea textului
- Selectarea ideilor care pot sta la baza selectaraea explicaţia, conversaţia redactat în funcție de
textului ideilor (1) euristică , procedee de citire criterii specifice (temă
- Realizarea unui text pornind de la ideile activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile unei
selectate brainstorming, exercițiul de compuneri, ordonarea
redactare logică și coerentă a
M: Unități de măsură pentru masă enunțurilor, utilizarea
- Transformarea rezultatelor unor măsurători, Resurse materiale: manualul expresiilor artistice,
folosind operațiile cunoscute - Kilogramul. tipărit/digital, fişe de lucru, așezarea textului în pagină
- Analizarea şi interpretarea rezultatelor Multiplii și culegeri de exerciţii şi lizibilitatea, ortografia și
obţinute din rezolvarea unor probleme submultiplii probleme, caietul elevului, punctuația, originalitatea)
M. M: 4.1; 4.2; practice, cu referire la unităţile de măsură kilogramului (1) instrumente de măsură
5.1; 5.2; 5.3 studiate pentru masă Forme de evaluare
- Efectuarea de transformări cu unităţi de Resurse procedurale: alternativă, efectuare de
măsură standard în limita operaţiilor explicaţia, conversaţia, estimări și măsurări cu
studiate exerciţiul, problematizarea, instrumente de măsură
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de demonstrația, jocul didactic adecvate, fișe de evaluare
măsură
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
7. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Marţi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
4.3; 4.4; 4.5 - Generarea unor idei posibile pentru un text, creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare interevaluare
folosind organizatorii grafici (lista Generarea și Resurse procedurale: Aprecierea textului
personajelor, cum se vor îmbrăca selectaraea explicaţia, conversaţia redactat în funcție de
personajele, ce vor lua în călătorie, prin ce ideilor (2). O euristică, procedee de citire criterii specifice (temă
locuri vor călători, obstacole întâlnite pe călătorie activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile unei
drum etc.) neobișnuită organizatori grafici, compuneri, ordonarea
- Selectarea ideilor care pot sta la baza brainstorming, exercițiul de logică și coerentă a
textului redactare enunțurilor, utilizarea
- Realizarea unui text pornind de la ideile expresiilor artistice,
selectate așezarea textului în pagină
lizibilitatea, ortografia și
punctuația, originalitatea)
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru masă - Kilogramul. Resurse materiale: manualul Forme de evaluare
5.1; 5.2; 5.3 - Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic Multiplii și tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectuare de
prin compararea numerelor implicate, prin submultiplii culegeri de exerciţii şi estimări și măsurări cu
stabilirea de asemănări şi deosebiri, prin kilogramului (2) probleme , caietul elevului, instrumente de măsură
extragerea unor informaţii semnificative instrumente de măsură adecvate, fișe de evaluare
- Rezolvarea de probleme în care intervin pentru masă
unităţi de măsură standard (inclusiv Resurse procedurale:
cu transformări) explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic
8. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Mier- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
curi 4.3; 4.4; 4.5 - Generarea unor idei posibile pentru un text creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare interevaluare
cu început dat Construirea Resurse procedurale: Aprecierea textului
- Selectarea și sistematizarea ideilor care pot firului narativ explicaţia, conversaţia redactat în funcție de
sta la baza textului, în funcție de conectorii (1). Ursulețul euristică, procedee de citire criterii specifice (temă
”apoi”, „în cele din urmă” de pluș activă, selectivă, conştientă, abordată, părțile unei
- Realizarea unui text pornind de la ideile organizatori grafici, compuneri, ordonarea
selectate brainstorming, exercițiul de logică și coerentă a
redactare enunțurilor, utilizarea
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru timp expresiilor artistice,
5.1; 5.2; 5.3 - Citirea ceasului - Secunda, Resurse materiale: manualul așezarea textului în pagină
- Identificarea unei date sau calcularea unui minutul, ora tipărit/digital, fişe de lucru, lizibilitatea, ortografia și
interval temporal folosind un calendar culegeri de exerciţii şi punctuația, originalitatea)
- Transformarea rezultatelor unor măsurători, probleme , caietul elevului,
folosind operațiile cunoscute instrumente de măsură Forme de evaluare
- Efectuarea de transformări cu unităţi de pentru timp alternativă, efectuare de
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale: estimări și măsurări cu
studiate explicaţia, conversaţia, instrumente de măsură
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea, adecvate, fișe de evaluare
măsură demonstrația, jocul didactic
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
9. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Antrenamente Resurse materiale: manualul Observarea sistematică
Joi 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual de scriere tipărit/digital, texte–suport individuală și colectivă,
4.3; 4.4; 4.5 - Generarea de idei pentru elemente specifice creativă. din manual, caietul elevului autoevaluare,
basmului: formule de început/de întreținere Construirea Resurse procedurale: interevaluare
a narațiunii/de încheiere; semnificația firului narativ explicaţia, conversaţia Aprecierea textului
numărului 3 (2). Basmul euristică , procedee de citire redactat în funcție de
- Redactarea textului, folosind conectorii: la activă, selectivă, conştientă, criterii specifice (temă
început, apoi, în încheiere organizatori grafici, abordată, părțile unei
brainstorming, exercițiul de compuneri, ordonarea
redactare logică și coerentă a
enunțurilor, utilizarea
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură pentru timp - Ziua, Resurse materiale: manualul expresiilor artistice,
5.1; 5.2; 5.3 - Ordonarea unor evenimente istorice sau săptămâna, tipărit/digital, fişe de lucru, așezarea textului în pagină
personale în funcţie de succesiunea derulării anul. Deceniul, culegeri de exerciţii şi lizibilitatea, ortografia și
lor în timp şi completarea unei axe a secolul, probleme , caietul elevului, punctuația, originalitatea)
timpului mileniul instrumente de măsură
- Efectuarea de transformări cu unităţi de pentru timp Forme de evaluare
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale: alternativă, efectuare de
studiate explicaţia, conversaţia, estimări și măsurări cu
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea, instrumente de măsură
măsură demonstrația, jocul didactic adecvate, fișe de evaluare
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv
cu transformări)
10. L.L.R. LLR: 2.1; 2.2; LLR: Redactarea de mesaje în diverse situaţii de - Manifestarea Resurse materiale: coli de Observarea sistematică
Vi- 2.3; 2.4; 25; comunicare/Texte –suport din manual interesului flipchart, coli colorate, individuală și colectivă,
neri 4.3; 4.4; 4.5 - Realizarea unor afișe pentru promovarea pentru scrierea instrumente de scris și de autoevaluare,
unor evenimente din școală creativă colorat interevaluare
- Inițierea unei întâlniri cu scriitori pentru Resurse procedurale: Turul galeriei
copii explicaţia, conversaţia
euristică, brainstorming
11. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Luni 3.5; 4.1 - Recunoaşterea subiectelor dintr-un text dat propoziţie. tipărit/digital, texte –suport comportamentului
- Intuirea întrebărilor prin care se descoperă Subiectul din manual, caietul elevului participativ în cadrul orei
subiectul dintr-o propoziţie Resurse procedurale: lectura
- Completarea unor texte cu subiectele explicativă, explicaţia,
potrivite conversaţia euristică,
- Completarea unor tabele în mod procedee de citire activă,
corespunzător selectivă, conştientă, joc de
- Alcătuirea unor enunţuri respectând rol
cerinţele date
- Identificarea subiectelor din textul unui
cântec cunoscut Resurse materiale: manualul Forme de evaluare
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură monetare - Leul și banul tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectuare de
5.1; 5.2; 5.3 - Compararea unor sume de bani compuse culegeri de exerciţii şi estimări și măsurări cu
din monede şi bancnote diferite; jocuri de probleme, caietul elevului, instrumente de măsură
utilizare a banilor monede și bancnote adecvate, fișe de evaluare
- Efectuarea de transformări cu unităţi de imprimate sau reale
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale:
studiate explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea,
măsură demonstrația, jocul didactic
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
- Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic,
prin extragerea unor informaţii semnificative
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv
cu transformări)
12. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Părţi de Resurse materiale: manualul Observarea
Marţi 3.5; 4.1 - Transformarea unor propoziţii simple în propoziţie. tipărit/digital, culegeri de comportamentului
propoziţii dezvoltate Subiectul exerciţii, caietul elevului, fişe participativ în cadrul orei.
- Alcătuirea unor enunţuri respectând de lucru Aprecierea răspunsurilor
cerinţele date Resurse procedurale: lectura elevilor
- Completarea în mod corespunzător a unor explicativă, explicaţia,
tabele conversaţia euristică,
- Realizarea acordului dintre subiect şi procedee de citire activă,
predicat selectivă, conştientă,
- Corectarea unui text de ştiinţe prin descrierea
realizarea în mod corect a acordului dintre
subiect şi predicat - Euro și Resurse materiale: manualul Forme de evaluare
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură monetare eurocentul tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectuare de
5.1; 5.2; 5.3 - Compararea unor sume de bani compuse culegeri de exerciţii şi estimări și măsurări cu
din monede şi bancnote diferite; jocuri de probleme, caietul elevului, instrumente de măsură
utilizare a banilor monede și bancnote adecvate, fișe de evaluare
- Efectuarea de transformări cu unităţi de imprimate sau reale
măsură standard în limita operaţiilor Resurse procedurale:
studiate explicaţia, conversaţia,
- Efectuarea unor calcule folosind unităţi de exerciţiul, problematizarea,
măsură demonstrația, jocul didactic
- Operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/experimentale
- Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic,
prin extragerea unor informaţii semnificative
- Interpretarea datelor dintr-un tabel/grafic,
prin extragerea unor informaţii semnificative
- Rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv cu
transformări)
13. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Părţi de Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
Mier- 3.5; 4.1 - Transformarea unor propoziţii simple în propoziţie. tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Autoevaluare
curi propoziţii dezvoltate Subiectul fişe de lucru
- Alcătuirea unor enunţuri respectând Resurse procedurale:
cerinţele date explicaţia, conversaţia
- Completarea în mod corespunzător a unor euristică, exerciţiul,
tabele povestirea
- Realizarea acordului dintre subiect şi
predicat
- Corectarea unui text de ştiinţe prin Resurse materiale: manualul Forme de evaluare
realizarea în mod corect a acordului dintre tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectuare de
subiect şi predicat culegeri de exerciţii şi estimări și măsurări cu
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură Repet ce am probleme , caietul elevului instrumente de măsură
5.1; 5.2; 5.3 - Rezolvarea de exerciții și probleme cu învățat! Turnul Resurse procedurale: adecvate, fișe de evaluare
unitățile de măsură învățate Eiffel explicaţia, conversaţia,
au să știu mai exerciţiul, problematizarea,
mult! demonstrația, jocul didactic
14. L.L.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Vreau să știu Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
Joi 3.5; 4.1 - Identificarea părţilor de propoziţie învăţate mai mult! tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Autoevaluare
în textele date fişe de lucru
- Intuirea părţilor de vorbire prin care sunt Resurse procedurale:
exprimate părţile de propoziţie explicaţia, conversaţia
- Completarea unor enunţuri/texte cu părţile euristică, exerciţiul,
de propoziţie potrivite povestirea
- Completarea unor tabele în mod
corespunzător
- Alcătuirea unor enunţuri/texte respectând
condiţiile date
- Realizarea unor planşe cu părţile de
propoziţie învăţate
M. M: 4.1; 4.2; M: Unități de măsură Resurse materiale: manualul Forme de evaluare
5.1; 5.2; 5.3 - Rezolvarea de exerciții și probleme cu Test de tipărit/digital, fişe de lucru, alternativă, efectuare de
unitățile de măsură învățate evaluare finală culegeri de exerciţii şi estimări și măsurări cu
(7) probleme , caietul elevului instrumente de măsură
Resurse procedurale: adecvate, fișe de evaluare
explicaţia, conversaţia,
exerciţiul, problematizarea,
demonstrația, jocul didactic
15. LL.R. LLR: 1.1; 1.2; LLR: Texte-suport din manual Evaluare Resurse materiale: fişe de Completarea fişelor de
Vi- 3.5; 4.1 Evaluare evaluare evaluare
neri Resurse procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul, autoevaluarea
16. LLR toate LLR: Activități de ameliorare/recuperare/dezvoltare Înțelegerea Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
Luni M. competențele Teste de tip Pirls în vederea pregătirii pentru textului scris. tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Autoevaluare
specifice de la evaluarea națională Redactarea fişe de lucru
disciplina LLR M: Activități de ameliorare/recuperare/dezvoltare unui text Resurse procedurale:
și M Teste de tip Timss în vederea pregătirii pentru Recapitulare explicaţia, conversaţia
evaluarea națională euristică, exerciţiul,
povestirea
17. LLR toate LLR: Activități de ameliorare/recuperare/dezvoltare Înțelegerea Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
Marți M. competențele Teste de tip Pirls în vederea pregătirii pentru textului scris. tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Autoevaluare
specifice de la evaluarea națională Redactarea fişe de lucru
disciplina LLR M: Activități de ameliorare/recuperare/dezvoltare unui text Resurse procedurale:
și M Teste de tip Timss în vederea pregătirii pentru Recapitulare explicaţia, conversaţia
evaluarea națională euristică, exerciţiul,
povestirea
18. LLR toate LLR: Activități de ameliorare/recuperare/dezvoltare Înțelegerea Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
Mier- M. competențele Teste de tip Pirls în vederea pregătirii pentru textului scris. tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Autoevaluare
curi specifice de la evaluarea națională Redactarea fişe de lucru
disciplina LLR M: Activități de ameliorare/recuperare/dezvoltare unui text Resurse procedurale:
și M Teste de tip Timss în vederea pregătirii pentru Recapitulare explicaţia, conversaţia
evaluarea națională euristică, exerciţiul,
povestirea
19. LLR toate LLR: Activități de ameliorare/recuperare/dezvoltare Înțelegerea Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
Joi M. competențele Teste de tip Pirls în vederea pregătirii pentru textului scris. tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Autoevaluare
specifice de la evaluarea națională Redactarea fişe de lucru
disciplina LLR M: Activități de ameliorare/recuperare/dezvoltare unui text Resurse procedurale:
și M Teste de tip Timss în vederea pregătirii pentru Recapitulare explicaţia, conversaţia
evaluarea națională euristică, exerciţiul,
povestirea
20. LLR toate LLR: Recapitulare Recapitulare Resurse materiale: manualul Completarea fişelor de
Vi- competențele tipărit/digital, caietul elevului, lucru. Autoevaluare
neri specifice de la fişe de lucru
disciplina LLR Resurse procedurale:
explicaţia, conversaţia
euristică, exerciţiul,
povestirea