Teoria Deciziei

Decizii in conditii de certitudine

Realizarea unui model
• alegerea modelului potrivit pentru
problema studiata;
• intelegerea modelului;
• utilizarea unor date reale si verificate;
• utilizarea unor modele matematice
(chiar daca este dificil);
Realizarea unui model
• dezvoltarea de alternative (o singura solutie
este limitativa);
• testarea solutiei si reverificarea presupunerilor
facute initial;
• analiza rezultatelor si a influentelor pe care le
are implementarea unei anumite solutii.
 Realizarea unui model
Defining Developing Acquiring Developing

the Problem a Model Input Data a Solution

Implementing Analyzing Testing the

the Results the Results Solution

 Decizii in conditii de certitudine
METODA ELECTRE
• poate fi utilizata cand se cunosc ponderile criteriilor alese
STEPS
1 - se normalizeaza matricea consecintelor  j
j|r jk  rlj 
2 - se determina elementele matricei c Vk ,Vl   n
coeficientilor concordanti  j
j 1

3 - se determina elementele matricei  

0 if rkj  rlj ,  j  1, n


coeficientilor disconcordanti, unde d Vk , Vl    1
  max rij  min rij  
max rlj  rkj 
i, j i, j   |rlj  rkj 
  j

4 - este introdus un criteriu de ordonare a

alternativelor; vom spune ca alternativa Vk c(Vk, Vl)  p
este superioara alternativei Vl (Vk >Vl), daca
si numai daca sunt indeplinite conditiile, d(Vk, Vl)  q
unde p,q>=0 si p+q=1
 EXEMPLU
Presupunem ca avem 4 tipuri de avioane. Vom avea in
vedere urmatoarele criterii:
 viteza maxima;
 capacitatea;
 greutatea;
 costul;
 fiabilitatea;
manevrabilitatea.
C1 C2 C3 C4 C5 C6
V1 2100 27 115 444,24 8,625 10
A = V2 2900 21 84 362,54 6,636 20
V3 3400 14 71,3 310,51 6,203 30
V4 3600 8 68 316,94 10,744 90
P 5 6 3 4 2 1
EXEMPLU

Matricea normalizata este:

C1 C2 C3 C4 C5 C6
V1 0 1 0 0 0,47 1
V2 0,53 0,68 0,66 0,61 0,90 0,87
V3 0,87 0,31 0,93 1 1 0,75
V4 1 0 1 0,95 0 0
P 5 6 3 4 2 1
EXEMPLU
Pentru metoda Electre vom calcula coeficientii de
concordanta. Gasim:

V1 V2 V3 V4
V1 0,33 0,33 0,43
V2 0,66 0,33 0,43
V3 0,66 0,66 0,62
V4 0,57 0,57 0,38

In acelasi timp vom calcula coeficientii de discordanta.

Gasim

V1 V2 V3 V4
V1 0,66 1 1
V2 0,32 0,39 0,47
V3 0,69 0,37 0,13
V4 1 0,90 1
EXEMPLU

Daca luam pasul 0,1 obtinem, pentru p=0,3 si q=0,7, ca

varianta V3 este solutia optima.
Daca luam pasul 0,01 obtinem, pentru p=0,31 si q=0,69,
ca varianta V3 este solutia optima.
De obicei pornim cu valorile p=1 si q=0.
Decizii in conditii de certitudine
METODA PERMUTARILOR SUCCESIVE
• face parte din clasa metodei ELECTRE
STEPS
1 – se determina matricea coeficientilor concordanti
2 – se calculeaza indicatorul  h   h   h , unde
 h = suma elementelor de deasupra diagonalei principale din
matricea coeficientilor concordanti
 h = suma elementelor de sub diagonala principală din matricea
coeficientilor concordanti
3 – primii doi pasi se repeta de m! ori (permutari posibile)
reprezentand alternativele procesului decizional si se determina
*  max  h

h 1, m !
– ierarhia optima ale alternativelor decizionale este cea corespunzatoare
valorii *
EXEMPLU

Pentru metoda permutarilor succesive

trebuie sa luam in considerare toate
permutarile vectorului P.
 Decizii in conditii de certitudine
METODA MOMENTELOR (DEUTCH-MARTIN)
• se aplica in problemele decizionale pentru care
criteriile au aceeasi importanta
STEP
1 – se normalizeaza matricea consecintelor
n
2 – se calculeaza momentul pentru fiecare linie  j  rij 
, i  1, m
j1
3 – se aranjeaza liniile in ordine crescatoare M lj  n
in raport cu valorile momentelor calculate  rij
j1

4 – se calculeaza momentul pentru fiecare m

coloana a noii matrici  i  rij 

M rj  i 1
m
,  j  1, n
5 – se aranjeaza coloanele in ordine crescatoare
 rij
in raport cu valorile momentelor calculate i 1

– pasii 2-5 se repeta pana cand ordinea liniilor si coloanelor

nu se mai modifica
EXEMPLU
Pentru metoda momentelor (Deutch-Martin) vom lua
urmatorul exemplu:
Presupunem ca avem 4 tipuri de avioane. Vom avea in vedere
urmatoarele criterii:
 viteza maxima;
 capacitatea;
 greutatea;
 costul.

C1 C2 C3 C4
V1 2,0 1500 20000 5,5
A = V2 2,5 2700 18000 6,5
V3 1,8 2000 21000 4,5
V4 2,2 1800 20000 5,0
 EXEMPLU

Mai intai determinam matricea normalizata, care este:

C1 C2 C3 C4
V1 0,28 0 0,67 0,5
R = V2 1 1 0 1
V3 0 0,42 1 0
V4 0,57 0,25 0,67 0,25

Dupa aceea vom calcula momentele pe linie:

M11=(1*0,28+2*0+3*0,67+4*0,5)/( 0,28+0+0,67+0,5)=4,29
M11=(1*1+2*1+3*0+4*1)/( 1+1+0+1)=2,33
M11=(1*0+2*0,42+3*1+4*0)/( 0+0,42+1+0)=2,69
M11=(1*0,57+2*0,25+3*0,67+4*0,25)/( 0,57+0,25+0,67+0,25)=2,92
EXEMPLU
Se rearanjeaza liniile matricei normalizate in ordine crescatoare,
in functie de valorile momentelor pe linie:

C1 C2 C3 C4
V2 1 1 0 1
V3 0 0,42 1 0
V4 0,57 0,25 0,67 0,25
V1 0,28 0 0,67 0,5

Dupa aceea se calculeaza momentele pe coloane si se rearanjeaza in

ordine crescatoare, in functie de valorile acestora. Acesti pasi se
repeat pana cand ordinea liniilor si a coloanelor nu se mai modifica.
Decizii in conditii de certitudine
METODA ATRIBUIRII LINIARE (METODA UNGARA)
• se aplica atunci cand se cunosc ponderile criteriilor
STEPS
1 - se determina matricea
L  Lij  i1,m, 

Lij  Vk
,
 
Lij  V, i  1, m,  j  1, n
j1, n

2 - se determina matricea F F  Fij   i 1, m



m m


max   fik b ik with the restriction
j1, m

3 –metoda atribuirii liniare consta  i 1 k 1

in rezolvarea problemei de m 
programare liniara  b ik  1, k  1, m

 i 1
1, if alternativ e i occupies the k position m 
 in the optimum classifica tion of
   b ik  1, i  1, m
bik   k 1
 the alternativ es  
0, in the reverse case
b ik 0,1, i, k  1, m
EXEMPLU
Presupunem ca avem 4 tipuri de avioane. Vom avea in vedere
urmatoarele criterii:
 viteza maxima;
 capacitatea;
 greutatea;
 costul;
 fiabilitatea;
manevrabilitatea.
C1 C2 C3 C4 C5 C6
V1 2,0 1500 20000 5,5 5 9
A = V2 2,5 2700 18000 6,5 3 5
V3 1,8 2000 21000 4,5 7 7
V4 2,2 1800 20000 5,0 3 5
P 0,2 0,1 0,1 0,1 0,2 0,3
EXEMPLU
Pentru metoda atribuirii liniare vom construe mai intai matricea
L:

C1 C2 C3 C4 C5 C6
V2 V2 V3 V3 V3 V1
L = V4 V3 V1, V4 V4 V1, V4 V3
V1 V4 - V1 - V2, V4
V3 V1 V2 V2 V2 -
0,2 0,1 0,1 0,1 0,2 0,3

Transformam aceasta matrice si obtinem matricea L’:

C1 C2 C31 C32 C4 C51 C52 C6 C6

V2 V2 V3 V3 V3 V3 V3 V1 V1
L’ = V4 V3 V1 V4 V4 V1 V4 V3 V3
V1 V4 V4 V1 V1 V4 V1 V2 V4
V3 V1 V2 V2 V2 V2 V2 V4 V2
0,2 0,1 0,05 0,05 0,1 0,1 0,1 0,15 0,15
EXEMPLU
Dupa aceea vom determina matricea F:

1 2 3 4
V1 0,3 0,15 0,45 0,1
F = V2 0,3 0 0,15 0,55
V3 0,4 0,4 0 0,20
V4 0 0,45 0,40 0,15

In final este generata matricea B:

1 2 3 4
V1 0 0 1 0
B = V2 0 0 0 1
V3 1 0 0 0
V4 0 1 0 0

Avem b31=1, b42=1, b13=1, b24=1 si ordinea alternativelor va fi

V3, V4, V1, V2.
Decizii in conditii de certitudine

METODA CONJUNCTIVA
• se aplica atunci cand se cunoaste vectorul V0  a 01, a 02 ,..., a 0 n 
al nivelelor standard corespunzatoare celor n criterii

Cunoscand matricea consecintelor A  a ij  i1,m



j1, n

vor fi selectate acele alternative care sunt cel putin la fel de bune
ca alternativa standard, pentru toate criteriile.
EXEMPLU
Presupunem ca avem 4 tipuri de avioane. Vom avea in vedere
urmatoarele criterii:
 viteza maxima;
 capacitatea;
 greutatea;
 costul;
 fiabilitatea;
 manevrabilitatea.

C1 C2 C3 C4 C5 C6
V1 2,0 1500 20000 5,5 medie foarte mare
A = V2 2,5 2700 18000 6,5 scăzută medie
V3 1,8 2000 21000 4,5 mare mare
V4 2,2 1800 20000 5,0 medie medie
EXEMPLU

Pentru metoda conjunctiva vom alege ca vector

standard

V0=(2,0; 1500; 20000; 5,0; medie; medie)

Vom tine cont doar de variantele mai bune decat cea

standard. Solutia poate fi V1 sau V4.
Decizii in conditii de certitudine
METODA LEXICOGRAFICA
• se aplica atunci cand se cunoaste ordinea importantei criteriilor.
Presupunem ca ordinea importantei celor n criterii este
C1  C 2 ...  C n

Atunci, vor fi selectate alternativele care satisfac

cel mai important criteriu, C1:
V 1  Vi | V j is the best alternative with respect to C1
Daca V1 are un singur element, atunci aceasta va fi optiunea preferata.
Daca nu, trecem la urmatorul criteriu

V 2  Vi  V1| Vi is the best alternative with respect to C2 
EXEMPLU
Pentru metoda lexicografica presupunem ca ordinea
importantei criteriilor este urmatoarea:

C1, C3, C2, C4, C5, C6.

Deoarece criteriul C1 este cel mai important, solutia

este V4. Daca acceptam ca varianta V1 este sufficient de
aproape, trecem la urmatorul criteriu si vedem ca V1 si V4
au aceleasi valori. Vom trece mai departe la cel de-al treilea
criteriu si putem observa ca V4 este din nou mai bun decat
V1. In concluzie, V4 este cea mai buna varianta.
 Decizii in conditii de certitudine
METODA PONDERILOR ADITIVE SIMPLE
• poate fi aplicata numai cand avem informatii referitoare la
ponderile criteriilor
STEPS
1 - se normalizeaza matricea consecintelor cu o metoda de
normalizare care utilizeaza transformari liniare
2 – pentru fiecare alternativa decizionala este calculata
valoarea functiei n
  j  rij 
f Vi   , i  1, m
j1
f:V  R
n
j
j1

Alternativa optima este cea pentru corespunzatoare

valorii cea mai mare a functiei  
f V*  max f Vi 
1 i m
Decizii in conditii de certitudine
METODA DOMINARII
• se utilizeaza atunci cand nu avem nici o informatie
referitoare la importanta criteriilor sau alternativelor

Vom spune ca alternativa Vk este dominata de alternativa

Vl, daca Vl este cel putin la fel de buna ca Vk pentru toate
criteriile date, fiind mai buna cel putin la un criteriu.