MODELUL MATEMATIC

“LINIE ELECTRICĂ – INSTALAŢIE EOLIANĂ”

V. Merenco, doctorand IE AŞM

Rezumat. În lucrare se examinează problema întocmirii modelului matematic a sistemului ”linie electrică -
instalaţie eoliană” pentru analiza regimului de funcţionare prin simulări matematice. Modelul se bazează pe
utilizarea metodei caracteristicilor, ţine cont de structura neomogenă a circuitului şi permite efectuarea procedurilor
de schimbare a regimului şi structurii schemei echivalente prin atribuirea valorilor limită a unor mărimi din
circuitele cu parametri concentraţi.
Cuvinte–cheie: linie electrică, instalaţie eoliană, model matematic, metoda caracteristicilor.

Математическая модель «электрическая линия – ветроагрегат»

Меренко В., аспирант ИЭ АНМ

Аннотация. В работе рассмотрена проблема составления математической модели для цепи « электрическая
линия – ветроагрегат» с целью анализа режимов работы методом математического моделирования.
Математическая модель базируется на метод характеристик, учитывает неоднородность цепи и позволяет
реализовать различные режимы и изменений в структуре цепи простым изменением значений величин
заданных как сосредоточенные параметры.
Ключевые слова: электрическая линия, ветроагрегат, математическая модель, метод характеристик.

Mathematical model “The electric line - wind farm”

V. Merenco, post-graduate student of the IPE ASM

Abstract. It is considered the problem of finding of the mathematical model of a circuit “electric line – wind farm”
with the purpose of analysis of operating modes by a method of mathematical simulation. The mathematical model
is based on a method of characteristics, takes into account heterogeneity of a circuit and allows realizing various
modes and changes in structure of a circuit simple change of values of sizes set as the concentrated parameters.
Key words: electric line, wind farm, mathematical model, method of characteristics.

Introducere

Instalaţiile eoliene au o gamă largă de puteri şi pot funcţiona atât în regim autonom, cît şi
în paralel cu reţeaua de distribuţie. La funcţionarea în paralel cu reţeaua sunt posibile multiple
regimuri tranzitorii, condiţionate de viteza variabilă a vântului [1-6]. Pulsaţiile puterii active,
variaţia tensiunii generatorului instalaţiei eoliene pot influenţa asupra regimului reţelei. Studierea
experimentală a acestor regimuri este destul de dificilă, deoarece factorii exteriori, care
influenţează asupra regimului au un caracter aleator. Ca formă de cercetare a acestor regimuri se
prezintă simulările matematice [1-6]. Modelele matematice utilizate se bazează pe prezentarea
echipamentelor reale prin cuadripoli, a circuitelor prin scheme echivalente monofilare cu sursa
de generare şi sarcina conectată la capetele marginale a circuitului electric[1,3], convertorul
electromecanic (generatorul) se prezintă în sistemul de coordonate d-q [4].
În lucrarea dată se abordează problema includerii în circuitul linii electrice a sursei de generare, a
cărui regim de funcţionare depinde de viteza vântului, este conectată la linei într-un punct
aliator şi totodată să se ţină cont de parametrii acestei linii electrice, care în regimuri tranzitorii
se poate comporta ca o porţiune de circuit cu parametri distribuiţi.

Modelul matematic “linie electrică – instalaţie eoliană”.

Linia electrică prezintă un circuit cu parametri distribuiţi şi procesele nestaţionare în ea se

descriu de ecuaţiile telegrafiştilor [7]. La linie se poate conecta o instalaţie sau mai multe
instalaţii eoliene de putere mică. În comparaţie cu linia aceste surse se pot prezenta în schemă
echivalentă cu parametri concentraţi. În fig.1 se prezintă schema echivalentă a liniei alimentată
de la bare cu puterea nelimitată şi de o instalaţie eoliană amplasată în punctul cu coordonata xk:
118
 unde l – lungimea liniei;
L, C, R, G – parametrii distribuiţi ai liniei;
Zs – sarcina liniei;
Zg – impedanţa internă a generatorului;
eg(t,v) – tensiunea electromotoare a generatorului instalaţii eoliene.

U io , uo ik , uk XK ik , uk iN , uN

RCV ig iS
Zg

eg  t , v 

Fig.1. Schema echivalentă a circuitului „ linei electrică -instalaţie eoliană”

La faza curentă a studiului vom admite, că ne este cunoscută relaţia funcţională a evoluţiei
tensiunii de ieşire a generatorului în funcţie de viteza vântului eg = f(t,v). Impedanţa interioară Zg
a generatorului determină puterea nominală a acestei surse.
La funcţionarea în paralel cu linia a instalaţiei eoliene sunt posibile regimurile, când
tensiunea electromotoare a generatorului eg  Eg .max sint depăşeşte valoarea tensiunii
uk  U k .max sin t a reţelei în punctul xk şi generatorul furnizează energie în reţea. Dar este
posibilă şi varianta Eg. max  U k . max şi ca urmare instalaţia eoliană se va transforma în consumator
de energie. Acest regim se exclude prin deconectarea de la reţea a instalaţiei eoliene de un
comutator dirijat automat.
Deoarece procesele electromagnetice în linie derulează cu o viteză limitată, reiese că în
circuitul examinat persistă fenomenele de întârziere privind evoluţia undelor de tensiune.
Particularităţile evidenţiate anterior trebuie să fie percepute de modelul matematic. Se pot
propune următoarele ipoteze şi soluţii privind realizarea modelului matematic al liniei şi
instalaţiei eoliene:
1)comutatorul se modelează cu ajutorul unui rezistor Rc introdus în serie cu circuitul
generatorului;
2)conexiunea instalaţiei eoliene la linie în model se face cu o întârziere de timp; coordonata
punctului xk coincide cu coordonata nodului întreg al reţelei de calcul;
3)impedanţa Zg include componenta activă Rg şi componenta inductivă Xg;
4)în schema de calcul numeric mărimii Rc i se atribuie valoarea Rc=0, dacă se îndeplineşte
condiţia Pg  Eg I g cos g  0 şi Rc = ∞, dacă se îndeplineşte condiţia Pg  Eg I g cos g  0 .
În circuitul din fig.1 se pot evidenţia trei puncte caracteristice: xo = 0 – începutul liniei; xk –
punctul de conexiune a instalaţiei eoliene; xN – sfârşitul liniei la care este conectată în caz
general sarcina cu caracter RsLsCs.
Pentru a realiza modelul matematic este necesar, ca în aceste puncte să fie definite
condiţiile de limită şi iniţiale:
a) i0  i1/ 2 ; u1/ 2  U m sint pentru x  0 , t  0 ;
di g
b) ik  i g  ik  0 ; u k  u k  u k   Rc i g  Rg i g  L  eg t , v  , pentru x  xk , t  n ;
dt

119
 dis 1 t
dt C 0
c) i N  is ; u N  u s  Rs is  Ls
 is dt , pentru x  l , t  0 .

Modelul matematic al circuitului examinat se poate prezenta în diferenţe finite de ecuaţia

matriceală [8]

BX=Y, (1)

unde: X – vectorul transpus al variabilelor necunoscute ui , ii ;

Y – vectorul coloană a mărimilor cunoscute (din dreapta) pentru sistemul neomogen de
ecuaţii în diferenţe finite;
B – matricea coeficienţilor de pe lângă variabilele necunoscute a sistemului de ecuaţii
prezentat în diferenţe finite.
Expresiile mărimilor B, X, Y pentru punctele marginale ale liniei x = 0 şi x = l sunt
prezentate în [8]. Pentru punctul x = xk de conexiune la linie a instalaţiei eoliene componentele
relaţiei (1) se prezintă de următoarele expresii:
X   ik , ik , ig , uk , uk , uk  - vectorul transpus al variabilelor necunoscute în punctul x = xk.
T

1 0 0 aC 0 0
0 1 0 0 aC 0
1 1 1 0 0 0
B - matricea coeficienţilor,
0 0 0 1 0 1
0 0 0 0 1 1
0 0 b63 0 0 1
1
a – viteza de propagare a undelor de curent şi tensiune în linie şi a  ;
LC
L, C – inductanţa şi capacitatea lineică a liniei;
Y  (Y1 , Y2 , Y3 , Y4 , Y5 , Y6 )T - vectorul transpus a mărimilor cunoscute:
unde Y1  in 1/ 2  aCun 1/ 2 ; Y2  in1/ 2  aCun1/ 2 ;
Li
Y3  Y4  Y5  0; Y6   g n

 Lg
b63   Rc  Rg  eg  t , v  .

Valorile mărimilor in 1 , un 1 şi a mărimilor in , u n se determină după metoda
2 2

caracteristicilor pentru tn 1  tn   [8], unde

 - pasul de discretizare a timpului în schema numerică de calcul;
n – numărul de cicluri elementare efectuate pentru care sunt cunoscute valorile in 1 , un 1 , in  1 ,
2 2 2

un 1 în seminoduri ale reţelei numerice de calcul (pentru timpul tn).

2

Concluzie.

O particularitate a modelului propus constă în aceea că este posibilă schimbarea valorilor

parametrilor concentraţi în timpul procedurii de calcul numeric neîntrerupt. Astfel este uşor de
modelat regimurile de conectare şi deconectare a circuitelor cu parametri concentraţi la linie, de
exemplu prin atribuirea valorilor zero sau infinit ( foarte mare) mărimii RCV din circuitul

120
generatorului sau pentru formarea regimului conectat sau deconectat a sarcinii de la capătul
liniei, deci iarăşi prin simpla atribuire a valorilor zero sau infinit, de exemplu a componentei Rs
sarcinii Z s . Modalitatea propusă permite efectuarea multiplelor simulări matematice a regimului
în acest circuit pentru diferite viteze ale vântului v, care şi determină valoarea tensiunii
electromotoare a generatorului. Ridicarea complexităţii modelului se face prin extinderea in
programul de calcul numeric a numărului de puncte specifice care corespund conexiunilor noilor
instalaţii eoliene.

Bibliografia

1 Sorensen P. Hansen A.D., Bllaabjwerg F. ,Bech J. Dynamic Models for Interaction

between Wind Turbines and Power Systems.
http://www.actapress.com/Content_Of_Proceeding.aspx?
2 Muljadi E., Butterfield C.P., Conto J., Donoho K. ERCOT’s Dynamic Model of Wind
Turbine Generators.Conference Paper, NREL/CP-500-38126,August 2005
3 Electrical Guide to Utility Scale Wind Turbines. AWEA. Policy Department, 1101 14th
Street NW, Washington, DC 2005 , 31 p.
4 Pierik J.T.G. (ECN), Morren J. (TUD). Variable Speed Wind Turbine Dynamic Model
Validation. JWT measurements and simulations. ECN-E–07-008, ECN project numbers:
7.4336 and 7.9463, January 2007
5 Soens J., Driesen J., Belmans R. Interaction between Electrical Grid Phenomena and the
Wind Turbine's Behaviour. K.U.Leuven, Department Electrotechnical Engineering
ESAT-ELECTA Kasteelpark Arenberg 10, B-3001, Heverlee, Belgium. E-mail:
joris.soens@esat.kuleuven.ac.be
6 Hassan H. El-Tamaly, Mohamed A. A. Wahab and Ali H. Kasem. Simulation of Directly
Grid-Connected Wind Turbines for Voltage Fluctuation Evaluation. International Journal
of Applied Engineering Research. ISSN 0973-4562 Vol.2, No.1 (2007), pp. 15–30
7 Bessonov L.A. BTE. Electriceschie ţepi.M:Vîsşaia şcola,1984.-559p.
8 Berzan V., Rimschi V. Procese nestaţionare în circuite electrice nneomogene./Sub red.
Prof. Petru Postolache. Combinatul Poligrafic.Chişinău: 1998. -412p.

Lucrarea este îndeplinită în cadrul proiectului „Elaborarea şi încercarea generatorului asincron

trifazat cu turaţii joase şi cu excitaţie capacitivă", cifrul 44.001P, Hotărârea CSŞDT nr. 2 din
28.01.05, Programul de stat „Asigurarea competitivităţii produselor industriale în construcţia
de maşini în baza inovaţiilor Know-How, materialelor noi şi a tehnologiilor avansate”

Informaţii despre autor.

V. Merenco. Doctorand al Institutului de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Primul an de studii cu
frecvenţă redusă.

121