Sunteți pe pagina 1din 18

1

CALCULUL CURENILOR DE SCURTCIRCUIT N REELELE ELECTRICE


NORMATIV PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL AL CURENILOR DE
SCURTCIRCUIT N REELELE ELECTRICE CU TENSIUNEA PESTE 1 kV (doc. CN
Transelectrica SA, 2001)

I. SCOP
Calculul curentilor de scurtcircuit este necesar pentru luarea deciziilor n legtur cu
dezvoltarea si exploatarea instalatiilor energetice.












Fig.1. Tipuri de curenti de scurtcircuit (sensul curentilor este ales arbitrar):
a - scurtcircuit trifazat simetric; b - scurtcircuit bifazat; c - scurtcircuit bifazat cu pmnt;d -
scurtcircuit monofazat.

Calculul curentului de scurtcircuit trifazat metalic (prin impedant nul), desi foarte rar n
exploatare, constituie un element de baz pentru studiul retelelor electrice; se efectueaz
ntotdeauna n proiectare si n exploatare.
n retelele cu neutrul legat direct la pmnt (110 kV, 220 kV si 400 kV) un loc deosebit l
ocup calculul curentului de scurtcircuit monofazat, ca defectul cel mai probabil.

II. DOMENIU DE APLICARE
Calculul curentilor de scurtcircuit este necesar s se efectueze la:
a) dimensionarea instalatiilor noi la solicitri dinamice si termice;
b) verificarea instalatiilor existente la solicitri de scurtcircuit, n conditii de dezvoltare a
instalatiilor sistemului energetic national;
c) stabilirea protectiei prin relee din instalatiile electrice, a automatizrilor de sistem - ca
tipuri si reglaje;
d) determinarea influentei liniilor electrice de nalt tensiune asupra liniilor de
telecomunicatii, n vederea stabilirii msurilor de protectie a acestora din urm;
e) determinarea nivelului supratensiunilor de comutatie;
f) caracterizarea sistemului energetic n raport cu o anumit bar a sistemului, atunci cnd se
fac studii privind posibilittile de racordare a unui consumator cu anumite caracteristici deosebite
(regim deformant, socuri de putere reactiv, etc.);
g) analiza functionrii unor consumatori nesimetrici (de exemplu cuptoare electrice cu arc,
cale ferat cu alimentare monofazat s.a.);
3
2
1
3
2
1
I

k3
I

k2
a) b)
I

k2p
I

k1
c)
d)
3
2
1
3
2
1
2
h) ntocmirea de scheme echivalente necesare n studii de stabilitate static sau dinamic,
optimizri de regim (spre exemplu scheme echivalente REI - DIMO).

Calculele curentilor de scurtcircuit se ntocmesc cu o perspectiv diferit, n functie de
scopul lor si anume:
a) 5 - 10 ani pentru dimensionarea instalatiilor noi;
b) 1 - 3 ani pentru verificarea instalatiilor existente;
c) 5 ani pentru determinarea influentei liniilor de nalt tensiune asupra liniilor de
telecomunicatii;
d) n mod curent, chiar si n timp real, la schimbri de configuratie si regim de functionare,
pentru verificarea nivelului de solicitare la scurtcircuit (n cazul instalatiilor, functionarea n
apropierea limitei admisibile) si pentru reglajul protectiei.

III. TERMINOLOGIE I ABREVIERI
Circuit electric echivalent Un model de descriere a functionrii unui circuit printr-o retea
de elemente ideale.
Componenta aperiodic a
curentului de
scurtcircuit i
cc

Valoarea medie a nfsurtoarei inferioar si superioar a
curentului de scurtcircuit, descresctoare de la valoarea
initial la zero (fig.2.).
Curent de scurtcircuit net (maxim
posibil)
Curentul care ar circula dac scurtcircuitul este nlocuit cu
unul ideal printr-o impedant nul, care ar scoate din circuit
aparatul, fr nici o modificare a alimentrii.
Curentul aport la scurtcircuit Curentul care parcurge laturile retelei n conditiile unui
scurtcircuit ntr-un punct al acesteia.
Curentul de rupere I
r
Valoarea efectiv a unei perioade complete a componentei
simetrice de c.a. la un scurtcircuit net n momentul separrii
contactelor primului pol al unui aparat de comutatie.
Curentul de scurtcircuit Curentul care se nchide la locul de scurtcircuit.
Curentul de scurtcircuit este, initial, asimetric n raport cu axa
de timp si poate fi descompus ntr-o component de curent
periodic (simetric) si o component aperiodic (fig. 2).
Curentul de scurtcircuit de oc i
oc
Valoarea instantanee maxim posibil a unui curent de
scurtcircuit.
Aceast valoare depinde de momentul aparitiei
scurtcircuitului (valoarea si faza tensiunii electromotoare).
Calculul se face considernd conditiile n care exist curentii
maximi posibili.
Curentul de scurtcircuit simetric Valoarea efectiv a componentei simetrice (a curentului
alternativ c.a.) la o frecvent egal cu cea de exploatare,
componenta aperiodic a curentului fiind neglijat. Se
determin pentru o ntreag perioad, dac valoarea c.a.
variaz.
Curentul de trecere I
D
Valoarea maxim instantanee a curentului care parcurge o
sigurant fuzibil sau bobina de declansare a unui aparat de
deconectare rapid n timpul functionrii acesteia.
Curentul iniial de scurtcircuit I
k
Valoarea efectiv a componentei simetrice c.a. a unui curent
de scurtcircuit n momentul producerii scurtcircuitului, dac
impedanta rmne constant.
Curentul motorului asincron cu
rotorul n scurtcircuit I
RS

Cea mai mare valore efectiv a curentului unui motor asincron
cu rotorul n scurcircuit alimentat la tensiunea nominal U
NM

si la frecventa nominal.
3




























Fig. 2. Variatia curentului de scurtcircuit: a n cazul unui defect departe de generator; b n cazul
unui scurtcircuit aproape de generator (reprezentare schematic); I
k
curentul initial de scurtcircuit
(c.a.); i
soc
curentul de scurtcircuit de soc; I
k
curentul permanent de scurtcircuit (c.a.); i
cc

componenta aperiodic a curentului de scurtcircuit (c.c.); A valoarea initial a componentei
aperiodice.

Curentul permanent de scurtcircuit I
k
Valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit care rmne
dup trecerea fenomenelor tranzitorii (fig.2). Aceast valoare
depinde de caracteristicile retelei si a celor de reglaj ale
generatoarelor.
Curentul tranzitoriu de scurtcircuit
I'
k

Valoarea efectiv a curentului de scurtcircuit, determinat
considernd reactantele retelei si reactantele tranzitorii
longitudinale x'
d
ale generatoarelor.
Defect Modificarea local a unui circuit electric (de exemplu,
ruperea unui conductor, slbirea izolatiei).
Factorul de tensiune c Raportul dintre tensiunea sursei echivalente de tensiune si
tensiunea U
N
/ 3 .
Introducerea factorului c este necesar, deoarece pe de o
parte tensiunea variaz n timp si spatiu, datorit schimbrii
ploturilor la transformatoare, iar pe de alt parte, n cazul
adoptrii unor metode simplificate (n care se neglijeaz
sarcinile si capacittile), el are rolul unui factor de corectie.
Valorile c sunt prezentate n tabelul 2.
Impedane de scurtcircuit la locul de
i

i

4
defect, K:
Impedana pozitiv (Z
+
) a unui
sistem trifazat c.a.
Impedana negativ (Z
-
) a unui
sistem trifazat de c.a.
Impedana zero (Z
0
) a unui sistem
trifazat de c.a.

Impedana de scurtcircuit a unui
sistem trifazat (Z
k
)

Impedanta pe faz ntr-un sistem de succesiune pozitiv
vzut de la locul de defect K (anexa 1).
Impedanta pe faz ntr-un sistem de succesiune negativ
vzut de la locul de defect K (anexa 1).
Impedanta pe faz ntr-un sistem de succesiune zero vzut
de la locul de defect K (anexa 1); se include si impedanta
dintre neutru si pmnt 3Z
N
.
Form prescurtat de exprimare pentru impedanta direct, n
cazul calculelor curentilor de scurtcircuit trifazati.
Impedanele de scurtcircuit ale
echipamentului electric:
Impedana de scurtcircuit pozitiv
(Z
+
) a unui echipament electric

Impedana de scurtcircuit negativ
(Z
-
) a unui echipament electric

Impedana de scurtcircuit zero (Z
0
)
a unui echipament electric


Raportul dintre tensiunea faz neutru si curentul de
scurtcircuit corespunztor fazei unui echipament alimentat
de un sistem de tensiuni de succesiune direct (anexa 1).
Raportul dintre tensiunea faz neutru si curentul de
scurtcircuit corespunztor fazei unui echipament alimentat
de un sistem de tensiuni de succesiune invers (anexa 1).
Raportul dintre tensiunea pe faz (faz pmnt) si curentul
de scurtcircuit al unei faze a echipamentului electric, cnd
acesta este alimentat de la o surs de tensiune de c.a., dac
cei trei conductori de faz, paraleli, sunt utilizati pentru
alimentare si un al patrulea conductor si/sau pmntul drept
conductor de ntoarcere (anexa 1).
Puterea de scurtcircuit iniial, S"
k

Valoarea fictiv definit prin: S"
k
= 3 U
N
I"
k
unde U
N
- tensiunea nominal a retelei
Reactana supratranzitorie
longitudinal a mainii sincrone, X

d











Reactanta n momentul aparitiei scurtcircuitului. Se defineste
ca raportul dintre valoarea initial a unei variatii bruste a
amplitudinii componentei fundamentale a tensiunii
electromotoare induse, produs de fluxul longitudinal total al
indusului si valoarea variatiei simultane a amplitudinii
fundamentalei componentei longitudinale a curentului indus,
masina rotindu-se la turatia nominal.
Pentru calculul curentilor de scurtcircuit este concludent
valoarea saturat a lui X

d
.
Reactanta X

d

se d n procente din impedanta nominal a
masinii:
S
U
=
Z
NG
2
NG
NG
[] adic
NG
d
d
Z
X
x
"
"
= %
Scurtcircuit Legtura galvanic, accidental sau voit printr-o impedant
de valoare relativ redus, ntre dou sau mai multe puncte
ale unui circuit care, n regim normal, au tensiuni diferite.
n cadrul acestui normativ se va considera c scurtcircuitele
polifazate se realizeaz simultan pe toate fazele.
Scurtcircuit aproape de generator Un scurtcircuit n care cel putin o masin sincron contribuie
cu un curent de scurtcircuit net initial, care este mai mare
dect dublul curentului su nominal, sau un scurtcircuit la
care motoarele sincrone si asincrone contribuie cu peste 5%
din I

k
fr aportul motoarelor.
Scurtcircuit departe de generator Un scurtcircuit n timpul cruia valoarea componentei
simetrice de c.a. rmne practic constant.
5
Surs de tensiune (independent) Un element activ care poate fi reprezentat printr-o surs de
tensiune ideal independent de toti curentii si toate
tensiunile din circuit, n serie cu un element pasiv.
Tensiunea de exploatare, U Valoarea medie a tensiunii la care este exploatat o retea n
regim normal. Valoarea acesteia este, de regul, raportat la
tensiunea nominal (U/U
N
= c). Se consider a fi tensiunea
n punctul de scurtcircuit nainte de aparitia acestuia.
Tensiunea nominal a sistemului, U
N
Tensiunea prin care se desemneaz o retea si la care se face
referire pentru anumite caracteristici de functionare a retelei;
reprezint tensiunea ntre faze, standardizat, la care
sistemul este proiectat s functioneze si n raport cu care se
asigur functionarea optim a sistemului. Tensiunile
nominale sunt standardizate (SR CEI 38 + A1).

Tensiunea supratranzitorie E

a
mainii sincrone
Valoarea efectiv a tensiunii interne simetrice a unei masini
sincrone aplicat real n spatele reactantei supratranzitorii X


n momentul producerii scurtcircuitului. Ea este dependent
de sarcina retelei n momentul anterior defectului.
Tensiunea sursei echivalente de
tensiune, cU
N
/ 3
Tensiunea unei surse ideale, care se aplic n punctul unde se
produce scurtcircuitul, n reteaua de secvent pozitiv, ca
singura tensiune activ a sistemului (modul de calcul al
scurtcircuitului se prezint n cap.VI).

Tensiunea tranzitorie E

a mainii
sincrone
Valoarea efectiv a tensiunii interne simetrice a unei masini
sincrone aplicat real n spatele reactantei tranzitorii X

n
momentul producerii scurtcircuitului.
Timp minim de deconectare, t
min
Cel mai scurt timp ntre nceputul unui curent de scurtcircuit
si prima separare a contactelor unui pol al aparatului de
deconectare.
Timpul t
min
este suma dintre timpul cel mai scurt de
actionare al protectiei si cel mai scurt timp de deschidere al
ntreruptorului.
Simboluri, indici i exponeni. Simbolurile reprezint mrimi avnd valori numerice si
dimensiuni diferite ntr-un sistem coerent de unitti de
msur (n acest normativ Sistemul International-SI).

Randamentul motorului asincron.

Rezistivitate.

Factor pentru determinarea curentilor de vrf (factor de soc).

Factor pentru calculul curentului simetric de rupere al
motoarelor sincrone.

Factor pentru calculul curentului maxim permanent de
scurtcircuit.
P
scc
Pierderile totale n nfsurrile unui transformator la curentul
nominal.
B Valoare de baz.
C Factor de tensiune.
C U
N
/ 3
Sursa echivalent de tensiune (valoarea efectiv a acesteia).
cos Factor de putere.
E
'
Tensiunea tranzitorie a masinii sincrone.
E
"
Tensiunea supratranzitorie a masinii sincrone.
f Frecvent.
G Generator.
6
I
k
Curentul tranzitoriu de scurtcircuit simetric.
I
k
Curentul initial de scurtcircuit simetric (valoare efectiv).
I
k1
Curentul initial de scurtcircuit monofazat.
I
k2
Curentul initial de scurtcircuit bifazat.
I
k2p
Curentul initial de scurtcircuit bifazat cu pmnt.
I
kpp
Curentul de scurtcircuit initial la dubl punere la pmnt.
I
b
Curentul de baz.
i
cc
Componenta aperiodic a curentului de scurtcircuit.
I
D
Curentul de trecere.
I
k
Curentul permanent de scurtcircuit simetric.
I
N
Curentul nominal al unui echipament electric (valoare
efectiv).
I
p
Curentul de pornire al motoarelor.
I
r
Curent de rupere (valoare efectiv).
I
RS
Curentul motorului asincron cu rotorul n scurtcircuit.
i
oc
Curentul de scurtcircuit de soc.
IT nalt tensiune.
JT Joas tensiune.
K Defect, locul de scurtcircuit (defect).
K
1
Scurtcircuit monofazat, faz-neutru sau faz pmnt.
K
2
Scurtcircuit bifazat.
K
3
sau K Scurtcircuit trifazat.
K
bloc
Factor de corectie al impedantei unui bloc generator -
transformator.
K
G
Factor de corectie al impedantei generatorului.
k
t
Coeficient de decrement.
K
T
sau k
T
Raportul de transformare nominal K
T
> 1.
l Lungimea unei linii.
L Linie.
M Motor.
MT Medie tensiune.
N Valoare nominal.
NM nominal motor
P Puterea activ a unui echipament.
P Scurtcircuit cu pmnt.
Q Factor pentru calculul curentului simetric de rupere al
motoarelor sincrone.
Q,S Punct de legtur a unei alimentri (surs).
r Factor de reducere a curentului de succesiune zero de
scurgere prin pmnt.
R sau r Rezistente.
r
o
Rezistenta lineic (pe unitate de lungime).
s Sectiunea nominal.
S
"
k
Puterea de scurtcircuit initial.
S
N
Puterea aparent nominal a unui echipament electric.
T Transformator.
t
min
Timp minim de deconectare.
U Tensiunea de exploatare.
U
b
Tensiunea de baz.
u
KN
Tensiunea de scurtcircuit nominal, n procente.
7
U
N
Tensiunea nominal dintre faze a unei retele (valoare
efectiv).
u
rN
Cderea de tensiune rezistiv nominal, n procente.
X sau x Reactant.
x
o
Reactant lineic (pe unitatea de lungime).
x
"
d
, x
'
d
, x
d
Reactantele supratranzitorie, tranzitorie si sincron
longitudinale ale unui generator (valori absolute sau
raportate la impedanta nominal a generatorului).
Z
-
Impedanta de scurtcircuit de succesiune negativ.
Z
+
Impedanta de scurtcircuit de succesiune pozitiv.
Z
0
Impedanta de scurtcircuit succesiune zero.
Z
k
Impedanta de scurtcircuit trifazat.
Exponeni:
+ Component pozitiv (direct).
- Component negativ (invers).
0 Component zero (homopolar).
" Valoare initial (supratranzitorie).
' Valoare tranzitorie.

IV. PREMISE DE CALCUL AL CURENILOR DE SCURTCIRCUIT
Premisele pentru calculul curentilor de scurtcircuit sunt n functie de scopul studiului.
Pentru determinarea solicitrilor la scurtcircuit n retelele de nalt tensiune este suficient
efectuarea calculelor n ipoteze simplificatoare care admit:
- egalitatea n modul si argument a tuturor tensiunilor electromotoare (t.e.m.) ;
- neglijarea rezistentelor retelelor aeriene, considerndu-se liniile ca simple reactante;
- neglijarea susceptantei capacitive a liniilor n schemele de secvent pozitiv si
negativ;
- neglijarea sarcinilor, considerndu-se numai aportul motoarelor sau compensatoarelor
sincrone precum si al motoarelor asincrone, numai dac sunt n apropierea locului de defect si au o
anumit putere total .
Acest gen de calcule, numite din cauza ipotezei fcute asupra t.e.m. metod de curent
continuu, se poate face manual pe scheme simple si cu ajutorul unor programe adecvate, utiliznd
calculatoare personale sau statii de lucru.
Pentru studiul regimurilor dinamice, analiza conditiilor de stabilitate static, ntocmirea de
scheme echivalente de calcul, analiza si alegerea judicioas a caracteristicii si a reglajului protectiei
de distant, a protectiei diferentiale de faz etc., este necesar s se efectueze un calcul de
scurtcircuit exact.
n acest caz, sistemul energetic analizat este reprezentat fidel, calculul regimului cu
scurtcircuit permanent fiind practic un calcul de regim n care, la locul de defect, se introduce o
impedant (sunt) corespunztoare tipului de scurtcircuit analizat. Efectuarea unor astfel de calcule a
devenit posibil numai datorit introducerii calculatoarelor numerice.
n retelele de medie tensiune, premisele de calcul sunt aceleasi ca si n calculele retelelor de
nalt tensiune cu mentiunea c, n cazul utilizrii metodei simplificate liniile aeriene si cablurile
electrice se consider prin rezistentele si reactantele lor inductive.
Pentru anumite situatii prevzute de standarde sau prescriptii, se poate considera la locul de
defect o rezistent.
Astfel, pentru verificarea la solicitri termice n caz de scurtcircuit a elementelor liniilor
electrice aeriene se consider la locul de defect o rezistent de 5 O.
La verificarea influentei liniilor de energie electric asupra liniilor de telecomunicatii se
consider o rezistent avnd urmtoarele valori:
15 O pentru defecte pe linii aeriene cu conductoare de protectie;
8
50 O pentru defecte pe linii aeriene fr conductoare de protectie.
Se mentioneaz c valorile curentilor de scurtcircuit se pot determina si din probe pe viu sau
msurtori pe un analizor de retea.
Adesea acestea servesc la etalonarea unor metode de calcul utilizate sau n cazul unor
instalatii deosebit de importante.
Evident, determinarea prin calcul, are avantajul c poate fi aplicat pentru instalatii existente
ca si pentru cele proiectate, pentru regimuri frecvent si mai putin frecvent ntlnite.
n afara metodei de investigatie, scopul studiului mai influenteaz si alte premise de calcul.
n calculele de scurtcircuit, generatoarele vor fi reprezentate prin:
- reactanta supratranzitorie, pentru calculul solicitrilor dinamice si termice;
- reactanta tranzitorie, pentru determinarea valorii curentului de scurtcircuit la t = 0,1s,
studiul stabilittii dinamice n cazul n care se consider un reglaj de tensiune ideal (E
'
q
= const),
stabilirea generatorului echivalent al sistemului n vederea determinrii repartitiei socurilor de
putere reactiv s.a;
- reactanta sincron, pentru determinarea valorii curentilor n regim de scurtcircuit pentru
timpi mari (peste 10 s), studiul stabilittii statice naturale s.a.
Este de remarcat c indicatiile CEI prevd pentru impedantele de scurtcircuit ale
generatoarelor (debitnd direct la bare sau bloc cu transformatoare) introducerea unui factor de
corectie care tine seama de cresterea tensiunii electromotoare interne n functie de factorul de putere
al generatorului n regim de functionare nainte de defect, ceea ce conduce la o micsorare a
impedantei de scurtcircuit a generatorului (blocului) cu 3 10% .
Regimul de functionare al sistemului energetic considerat n calcul (generatoare si motoare,
linii si transformatoare n functiune) trebuie, de asemenea, ales corelat cu scopul calculului.
Calculele de dimensionare a echipamentului si a elementelor de constructie din instalatiile
electrice, a prizelor de pmnt, a protectiei liniilor de telecomunicatii, trebuie s se efectueze pentru
"regimul maxim" de functionare si - la proiectare - pentru o etap de perspectiv suficient de
ndeprtat (vezi II).
Pentru verificarea conditiilor pe care le impune sistemului prezenta unor consumatori
caracterizati prin socuri de putere activ si reactiv, ca si pentru verificarea conditiilor de sigurant
a protectiei prin relee s.a., este necesar s se considere "regimul minim" de functionare.
Regimul maxim este caracterizat prin:
- toate generatoarele, liniile si transformatoarele retelei n functiune;
- numrul maxim previzibil de transformatoare functioneaz cu neutrul legat la pmnt.
Regimul minim este caracterizat prin:
- numrul minim previzibil de generatoare, linii si transformatoare n functiune, n zona analizat;
- numrul minim posibil de transformatoare cu neutrul legat la pmnt n zona analizat;
- neglijarea aportului motoarelor asincrone.
De regul, se efectueaz calculul curentilor de scurtcircuit trifazat metalic, iar n retelele cu
neutrul legat la pmnt si calculul curentilor de scurtcircuit monofazat sau bifazat cu pmntul.
n functie de scopul calculului trebuie aleas metoda de investigatie (aproximativ sau
exact). n cele ce urmeaz se indic metoda de calcul aproximativ si se introduc factori de
corectie pentru apropierea rezultatelor de cele obtinute prin metoda exact.
Acesti factori sunt:
- Factorul de tensiune - c
Factorii de tensiune c
min
si c
max
sunt utilizati pentru corectarea tensiunii echivalente n
punctul de scurtcircuit la determinarea curentilor de scurtcircuit initiali, maximi si minimi.
- Factorul de corecie al impedanei generatoarelor - K.
Factorii de corectie K
G
(pentru generator debitnd la tensiunea sa nominal) si K
bloc
(pentru
bloc generator - transformator) sunt utilizati pentru a se tine seama de regimul de functionare al
generatoarelor.
- Factorul pentru determinarea curentului de vrf (de oc) -
9
- Factori pentru determinarea variaiei componentei alternative a curentului de scurtcircuit, la un
defect n apropierea generatorului (, , k
t
).
- Factori pentru stabilirea aportului motoarelor asincrone la curentul de scurtcircuit de rupere (q).

V. METODE I CI DE DETERMINARE A SOLICITRILOR DE
SCURTCIRCUIT
V.1. Ipoteze de calcul
Un calcul complet de scurtcircuit trebuie s dea variatia n timp a curentilor la punctul de
scurtcircuit, de la nceputul acestuia pn la eliminarea lui, n corelatie cu valorile instantanee ale
tensiunii la nceputul scurtcircuitului.
Evolutia curentului de scurtcircuit este direct influentat de pozitia locului de scurtcircuit
fat de generatoare. Astfel:
I. Scurtcircuit departe de generator (fig. 2a), caz n care componenta periodic, alternativ a
curentului de scurtcircuit are o valoare practic constant (I"
k
= I
k
) pe toat durata scurtcircuitului.
II. Scurtcircuit aproape de generator (fig. 2b), caz n care componenta periodic, alternativ,
a curentului de scurtcircuit are o valoare ce variaz n timp (I"
k
I
k
), variatie ce trebuie avut n
vedere la stabilirea valorii curentului de rupere si permanent.
n majoritatea cazurilor practice, n functie de scopul n care se utilizeaz rezultatele, nu este
necesar cunoasterea evolutiei pas cu pas a valorii curentului de scurtcircuit. n cazul I prezint
interes numai valoarea componentei simetrice de c.a. si valoarea de vrf i
soc
a curentului de
scurtcircuit. n cazul II ns trebuiesc determinate valorile componentei alternative a curentului de
scurtcircuit la timpul zero (I
"
k
), n regim permanent (I
k
) precum si la timpul de rupere (I
r
) si curentul
de soc i
soc
.
Aceast variatie se stabileste considernd :
- modificarea impedantelor surselor n timp si refcnd calculul pentru diferite momente (initial - cu
reactante supratranzitorii, la timpul de rupere - cu reactante tranzitorii, permanent - cu reactante
sincrone);
- curbe sau/si relatii de variatie n timp a aportului la scurtcircuit a generatoarelor de diferite tipuri
n functie de distanta electric dintre generator si locul de defect.
i
soc
depinde de constanta de timp de decrement a componentei aperiodice si de frecvent,
adic de raportul R/X al impedantei de scurtcircuit Z
k
si este maxim dac scurtcircuitul se produce
la trecerea tensiunii prin zero.
n retelele buclate exist diferite constante de timp.
De aceea nu este posibil indicarea unei metode exacte de calcul a lui i
soc
si i
cc
.
Pentru determinarea curentului asimetric de rupere componenta aperiodic i
cc
a curentului de
scurtcircuit (fig.2) poate fi calculat cu o precizie suficient cu relatia:
X / ftR "
k cc
e I i
2
2

=
(1)
unde:
I
"
k
- curentul initial simetric de scurtcircuit;
f - frecventa nominal (50 Hz);
t - timpul;
R/X - raportul impedantei.
Calculul curentilor minimi si maximi de scurtcircuit se bazeaz pe urmtoarele simplificri:
- pe durata scurtcircuitului nu se produce o schimbare n ceea ce priveste numrul de
circuite afectate (adic, un scurtcircuit trifazat rmne trifazat, un scurtcircuit monofazat
rmne monofazat etc.);
- ploturile transformatoarelor se consider n pozitia real;
- nu se consider rezistenta arcului.
Desi aceste ipoteze nu sunt absolut adevrate pentru sistemele energetice, adoptarea lor
permite studierea scurtcircuitelor cu o precizie suficient.

10
V.2. Metode de calcul
Calculul curentilor de scurtcircuit simetrici si nesimetrici se face utiliznd metoda
componentelor simetrice.
Metoda componentelor simetrice necesit calculul a trei componente independente (de
secvent pozitiv, negativ si zero), fr legturi ntre ele n afara conditiilor de la locul de
scurtcircuit.
Fiecare dintre aceste componente are propria ei impedant. Valorile impedantelor direct si
invers difer esential ntre ele numai n cazul masinilor rotative. n cazul n care scurtcircuitul este
departe de generator se admite Z
+
= Z
-
. Impedantele de secvent zero sunt, de regul, diferite de
cele pozitive si Z
0
poate fi mai mic sau mai mare dect Z
+
.
Schema pentru calculul curentilor de scurtcircuit, dac se aplic teoria componentelor
simetrice, se ntocmeste numai pentru o faz, att n calculul scurtcircuitelor simetrice ct si al celor
nesimetrice.
Toate elementele retelei care intervin n calculul curentilor de scurtcircuit se introduc n
schema de calcul prin impedantele lor (conform tabelului 3).
Impedantele pot fi exprimate n unitti de msur [O] sau n unitti relative (tabelul 3).
n cazul schemelor cu mai multe trepte de tensiune, cuplate prin transformatoare, toate
impedantele trebuie raportate la aceeasi treapt de tensiune (de regul cea la care are loc defectul).
n cazul exprimrilor n unitti relative, toate impedantele trebuie raportate la o aceeasi impedant
de baz sau, ceea ce este echivalent, la o aceeasi putere de baz (S
b
) si tensiune de baz (U
b
).
Dac se calculeaz curentii de scurtcircuit n puncte cu tensiuni diferite, impedantele
exprimate n ohmi se modific dar, impedantele n unitti relative rmn neschimbate.
Pornind de la conditiile fizice la locul de defect si transformndu-le n valori exprimate prin
componentele simetrice de tensiune si curent, se obtin schemele echivalente si relatiile de calcul
prezentate n tabelul 1- C7.

(1). Generator echivalent de tensiune la locul de defect
Determinarea curentului de scurtcircuit la locul de defect K este posibil cu ajutorul unui
generator echivalent de tensiune. Pentru aceasta se pot neglija informatiile operationale privind
sarcina consumatorilor, pozitia comutatoarelor de ploturi ale transformatoarelor, excitatia
generatoarelor; de asemenea nu sunt necesare calculele suplimentare privind circulatiile de puteri n
momentul scurtcircuitului.
Generatorul echivalent de tensiune reprezint tensiunea real la locul de scurtcircuit nainte
de aparitia acestuia, n conditiile cele mai grele. Aceasta va fi singura surs activ de tensiune a
sistemului. Tensiunile interne ale tuturor masinilor sincrone si asincrone se vor considera zero.
Mai mult, n aceast metod se neglijeaz toate capacittile liniilor si toate admitantele
paralele ale celorlalte elemente pasive cu exceptia celor de secvent zero (n cazul scurtcircuitelor
nesimetrice n retelele de nalt tensiune).
n sfrsit, transformatoarele de nalt tensiune sunt n multe cazuri prevzute cu comutatoare
de ploturi sub sarcin, n timp ce transformatoarele care alimenteaz reteaua de medie tensiune au -
de regul - putine trepte ( 2 x 2,5%). Pozitiile reale ale comutatorului de ploturi n cazul
scurtcircuitelor departe de generator nu sunt importante, eroarea introdus fiind neglijabil.

Tabelul 2. Valorile factorului de tensiune c

Tensiuni nominale U
N

Factorul de tensiune c, pentru
calculul curentului de
scurtcircuit maxim
Factorul de tensiune c, pentru
calculul curentului de
scurtcircuit minim
100 - 1000 V (joas tensiune) 1,05 0,95
1 - 20 kV ( medie tensiune) 1,1 1
20 - 220 kV (nalt tensiune) 1,1 1
400 kV 1 1

11
Sursa echivalent de tensiune pentru calculul curentului maxim de scurtcircuit poate fi
stabilit, conform tabelului 2, astfel:
- n toate sistemele cu tensiune de la 1 kV la 220 kV (2a)
- n sistemele cu tensiunea 400 kV si peste (2b)

(2). Impedanele de scurtcircuit
Calculul curentilor de scurtcircuit necesit reducerea schemei retelei la o impedant vzut
de la locul de defect, impedanta de scurtcircuit. Aceasta trebuie deosebit de impedantele fiecrui
element. Att impedanta de scurtcircuit echivalent ct si impedantele elementelor se definesc
pentru secventele pozitiv, negativ si zero.
n tabelul 3 se prezint relatiile de determinare a impedantelor diferitelor elemente ale
retelelor electrice.
Tabel 3. Parametrii elementelor de sistem
Elementul Relatii n unitti absolute
[O]
Relatii n unitti relative
(U
b
= U
N
)[u.r.]
0,05 X
"
d
pentru U
N
>1 kV, S
N
>100 MVA
R = 0,07 X
"
d
pentru U
N
>1 kV, S
N
<100 MVA
0,15 X
"
d
pentru U
N
<1 kV

Generator
(compensator, motor sincron)
X=[x(%)/100] (U
N
2
/S
NG
)
unde x: x"
d
, x'
d
, x
d
X=[x(%)/100] (S
b
/S
NG
)
unde x: x"
d
, x'
d
, x
d
R 0
Motor asincron

NM
N
N por
S
U
I I
X
2
/
1
=
NM
b
N por
S
S
I I
X =
/
1

3
2
2
10

=
N
N
scc
S
U
P R
3
2
10

=
N
b
scc
S
S
P R
AP
scc
- pierderile la sarcin nominal ale transformatorului

Transformator cu dou
nfsurri


N
N k
S
U U
X
2
100
(%)
=
N
b k
S
S U
X =
100
(%)


Linii electrice aeriene, cabluri
I x X
I r R
=
=
0
0

2
0
2
0
N
b
N
b
U
S
I x X
U
S
I r R
=
=

R 0
Bobine de reactant



N
k
I
U u
X
3
100
(%)
=
u
k
cderea de tensiune
nominal (reactanta relativ)
b
N
N
b k
U
U
I
I U
X =
100
(%)


Sarcina


2
2
2
2
S
U
Q X
S
U
P R
N
N
=
=

2
2
S
S
Q X
S
S
P R
b
b
=
=


Reteaua de alimentare
k
N
k
k t
S
U
X
X R
2
15 , 0 1 , 0
=
+

K
b
K
S
S c
X

=

3 / 1 , 1 3 /
N N
U U c =
3 / 0 , 1 3 /
N N
U U c =
12
Calculul curenilor de scurtcircuit departe de generator
Defectul poate fi alimentat (fig.4):
a) dintr-o surs unic;
b) din mai multe surse nebuclate;
c) din mai multe surse, care functioneaz cuplate n paralel.

(1). Curentul simetric iniial de scurtcircuit I
"
k

a)
k
N
k k
N
k
Z
U c
X R
U c
I
3
3
2 2
"

=
+

= (3)
unde (fig.4a): 3 /
N
U c sursa echivalent de tensiune:
Rezistentele de ordin R
k
< 0,3 X
k
pot fi neglijate.
Impedantele sistemului Z
Qt
=R
Qt
+jX
Qt
se raporteaz la tensiunea prtii transformatorului
unde apare scurtcircuitul.
n acest caz:
I
k
= I
r
= I
"
k
(4)






























X
+
X
+
X
=
X L T Qt k

X
+
R
= Z
2
k
2
k


R
+
R
+
R
=
R L T Qt k

13








































Fig.4 Scurtcircuit departe de generator: a alimentat dintr-o surs; 1 direct; 2 prin
transformator; b alimentat de surse nebuclate (impedanta fiderului cu scurtcircuit se neglijeaz); c
alimentat dintr-o retea buclat; 1 schema sistemului; 2 schema echivalent. Z
Qt
, Z
T1t
, Z
T2t

impedante raportate la joas tensiune.


b) Curentul initial de scurtcircuit, curentul de rupere si curentul permanent de scurtcircuit la locul de
defect, alimentat din surse care nu sunt buclate ntre ele (fig. 4b) poate fi considerat a fi compus din
aportul independent al fiecrei surse:
I"
k
= I
"
kT1
+ I
"
kT2
(5)
Suma este fazorial dar, n majoritatea cazurilor, fazele curentilor fiind apropiate, se poate
face suma algebric.
~
~

U
N
Q
I
kQ
k
Z
Q
Q
I
kQ
3
U c
NQ

"
NQ NQ
"
kQ
I U 3 S =
kQ
NQ
Q
I 3
U c
Z

=
Z
Qt

Q N
k
U
NQ
I
kQ
Q T
U
N
k
Tr >
jT T U
T T U
tr
r
r

=
2
r
Q Qt
t
I
Z Z =
3
N
U c
Q
1

S
kQ1
S
kQ2
Q
2

I
kT1
I
kT2
I
k
k
a
a 2
b
c
1
~
c 2
Q
T
1
T
2
k
Z
Qt

Z
T1t
Z
T2t
3
U c
N

I
k
14
I
k
= I
"
k
= I
r
(6)
Aportul fiecrei surse se determin ca n cazul a).
Impedanta ntre punctul de scurtcircuit si bar poate fi neglijat dac este mai mic dect
0,03U
N
/I
"
k
, I
"
k
fiind curentul determinat prin relatia (5). Dac conditia nu este ndeplinit, sursele nu
mai debiteaz independent pe scurtcircuit si se aplic prevederile de la c).
c) n concordant cu exemplul din fig.4, sursa echivalent de tensiune este aplicat la nodul de
defect si este singura surs activ de tensiune n retea.
Calculul se face n concordant cu metoda prezentat mai sus determinnd impedanta
direct de scurtcircuit vzut de la locul de defect. Se fac transformrile necesare n retea (de
exemplu conexiunea serie, paralel, transformri stea - triunghi) considernd impedantele pozitive
ale echipamentului. Toate impedantele sunt raportate la aceeasi tensiune (de regul, cea de la locul
de defect):
Z
3
U
c =
I
k
N
//
k
(7)
unde: 3 /
N
U c tensiunea sursei echivalente de tensiune (conform III);
Z
k
- impedanta de scurtcircuit.
I
k
= I
"
k
= I
r
(8)

(2). Curentul de scurtcircuit de oc
a) Deoarece scurtcircuitul este alimentat printr-un circuit serie, curentul de scurtcircuit de
soc are expresia:
k
oc
I i
"
2 = (9a)
Factorul se ia din fig.5 n functie de rapoartele R/X sau X/R.
Se poate calcula cu ecuatia aproximativ:
1,02 + 0,98 e
-3R/X
(9b)
b) i
soc
este suma curentilor de soc ai diferitelor surse:
i
soc
= i
soc T1
+ i
soc T2
(10)
c) Deoarece factorul de soc prezentat n fig.5 este pentru o surs care alimenteaz
scurtcircuitul printr-un circuit serie R si X, n retelele buclate se alege una din aproximrile
urmtoare:
Raportul R/X constant n reea : =
a
Se utilizeaz =
a
care se determin din fig.5 lund cel mai mic raport R/X respectiv cel
mai mare raport X/R al tuturor ramurilor retelei.
n acest caz, este necesar s se examineze ramurile prin care circul aporturile la curentul de
scurtcircuit care mpreun transport cel putin 80 % din curentul de scurtcircuit total si care apartin
acelei prti a sistemului care are tensiunea nominal egal cu cea a punctului de scurtcircuit. Este
posibil ca dou sau mai multe echipamente s fie compuse ntr-o ramur.

15
Raportul R/X sau X/R n punctul de defect determinat pentru ansamblul
reelei: =
b


Curentul de scurtcircuit de soc se calculeaz cu:
k
b oc
I i
"
2 15 , 1 = (11)

unde 1,15 este un coeficient de sigurant pentru a acoperi inexactittile datorate utilizrii unui
raport de transformare obtinut prin reducerea unei retele buclate.
Factorul
b
se obtine din figura 5 cu raportul R/X dat de impedanta Z
k
= R
k
+ jX
k
n punctul
K, calculate la f=50Hz. n retelele de nalt tensiune 1,15
b
trebuie s fie mai mic dect 2,0.

Frecvena echivalent f
c
: =
c.

c
se determin pe fig.5 cu raportul:



sau (12)



unde: Z
c
= R
c
+j X
c
R
c
= Re (Z
c
) R la frecventa retelei, este rezistenta efectiv echivalent
la frecventa echivalent f
c
. X
c
= Im (Z
c
) X la frecventa retelei, este reactanta efectiv echivalent
la frecventa echivalent f
c
.

Impedanta echivalent Z
c
= R
c
+ j2af
c
L
c


Z
c
este impedanta n punctul de scurtcircuit dac o surs echivalent de tensiune cu
frecventa f
c
= 20 Hz (pentru frecventa nominal 50 Hz) este introdus acolo ca singura surs activ
de tensiune [2,3].

(3). Calculul curenilor de scurtcircuit bifazat i monofazat.

Calculul curenilor de scurtcircuit aproape de generator.
Defectul poate fi alimentat (fig.7):
a) dintr-o surs unic;
b) din mai multe surse, care alimenteaz radial scurtcircuitul;
c, d) din mai multe surse care functioneaz n paralel.







f
f
.
X
R
=
X
R
c
c
c

f
f
.
R
X
=
R
X
c c
c

16


Fig.7 Scurtcircuit aproape de generator: a1 - alimentat de la o surs direct; a2 -
alimentat de la o surs prin transformator; b - alimentat radial din mai multe surse; c - alimentat
din mai multe surse care debiteaz pe o impedant comun; d - alimentat din mai multe surse
functionnd ntr-o retea buclat.

Relatiile de calcul pentru impedantele de scurtcircuit ale generatoarelor si motoarelor sunt
indicate n tabelul 3.

(1). Metode de calcul i factori de corecie.
Pentru scurtcircuitele la bornele unei surse (generator sau bloc generator - transformator)
este necesar un calcul de scurtcircuit exact conform recomandrilor CEI.
Calculul se face introducnd sursa echivalent de tensiune la locul de defect, dup o
prealabil corectare a impedantelor generatoarelor si ale blocurilor (generator - transformator) cu
factorul de corectie corespunztor care tine seama de nlocuirea tensiunii supratranzitorie E
"
a
generatoarelor sincrone cu sursa echivalent de tensiune. Se recomand utilizarea factorului de
corectie n cazurile n care, fr aplicarea acestuia, rezult valori apropiate de limit (minim sau
maxim) ale curentilor de scurtcircuit.
17
Impedantele celorlalte elemente de retea se determin conform tabelului 3.
Introducerea acestor factori este necesar numai pentru calculul curentului de scurtcircuit
la bornele sursei si este important n particular dac reactanta supratranzitorie x
"
d
a alternatorului
este mare (de exemplu pentru un alternator cu cos
N
= 0,9 (sin
N
0,42) la ncrcarea nominal
K
G
< 1 pentru x
"
d
24% ) si/sau dac raportul de transformare al transformatorului de bloc (cu sau
fr comutator de tensiune) este diferit de raportul tensiunilor de serviciu a retelelor de o parte si de
alta a transformatorului.
Utilizarea acestor factori este important si n determinarea curentilor minimi de scurtcircuit,
cnd trebuiesc cunoscute conditiile limit precise ale diferitelor grupuri generatoare. Se atrage
atentia asupra faptului c, chiar si la vrf de sarcin, un anumit numr de grupuri functioneaz cu
sarcin partial sau n zona subexcitat, ceea ce n general se neglijeaz. Se poate deci obtine o
aproximare a curentilor de scurtcircuit cu ajutorul factorilor K
G
si K
bloc
, chiar dac acestia se
determin pentru un anumit regim de functionare.
Factorii de corectie rmn aceeasi pentru impedantele celor trei succesiuni.
Pentru generator factorul de corectie al impedantei este:
(22a)


care, pentru functionarea generatorului la parametrii nominali sau n apropierea acestora, devine:

(22b)

unde:
c este factorul de tensiune (tabelul 2);
U
NQ
- tensiunea nominal a sistemului n nodul Q de conectare a generatorului;
U
NG
- tensiunea nominal a generatorului;
I
G
- curentul generatorului;
I
GN
- curentul nominal al generatorului;
Z
G
- impedanta generatorului (Z
G
= R
G
+ jX
"
d
);
x
"
d
- reactanta supratranzitorie raportat la impedanta sa
x
"
d
= X
"
d
/Z
NG

NG
- faza unghiului dintre 3 /
NG
U si I
NG

G
- faza unghiului dintre 3 /
G
U si I
G

Rezult c Z
GK
- impedanta corectat a generatorului va fi:
Z
GK
= K
G
Z
G
= K
G
(R
G
+ jX
"
d
) (23)
La stabilirea factorului de corectie a impedantei unui bloc generator-transformator se tine
seama de faptul c un transformator de bloc are un raport de transformare (reglabil sau nu):
k
T
= U
NTT
/U
NTJT
> U
NQ
/U
NG
(U
NQ
- tensiunea nominal a retelei n care este conectat la
nalt tensiune). n unele cazuri, pentru evacuarea puterii active si reactive a generatorului pe o linie
lung de transport, pot apare situatii diferite.
Desi tensiunea fixat alternatorului poate fi diferit de cea de joas tensiune a
transformatorului (U
NG
U
NTJT
) si puterea aparent fixat a alternatorului poate diferi de cea a
transformatorului (S
NG
S
NT
) determinarea factorului k
bloc
se poate face, practic, considernd S
NG
=
S
NT
, U
G
= U
NG
( = U
NTJT
); cos
G
= cos
NG
. De asemenea, desi pentru U
G
= U
NG
= const., curentul
maxim de scurtcircuit se obtine pentru U
Qmin
, se consider U
Qmin
= U
NQ
.
Cu aceste aproximri, pentru obtinerea curentului maxim de scurtcircuit pentru bloc
generator - transformator cu comutator de prize sub sarcin factorul de corectie este:
( )
NG T d T NG
NQ
bloc
x x
c
k U
U
K
sin 1
1
"
max
2
+

= (24.a)
unde:

G
d
NG
G
NG
NQ
G
x )
I
I
( + 1
c
U
U
=
K
sin
"

NG
d
NG
NQ
G
x + 1
c
U
U
=
K
sin
"

18
k
T
este raportul de transformare corespunztor pozitiei uzuale a comutatorului
(k
T
= U
NTIT
/U
NTJT
);
x
T
- reactanta relativ a transformatorului:
X
T

x
T
= ---------
U
2
NT
/S
NT

Dac tensiunea generatorului este permanent diferit de U
NG,
atunci se poate introduce n locul
acesteia U
G
= U
N
(1 + p
G
), de exemplu p
G
= 0,05 0,10 .
n cazul transformatoarelor fr reglaj sub sarcin:

( )
NG d N
T
NTIT
NTJT
G NG
NQ
bloc
x
c
k
k
U
U
p U
U
K
sin 1
1
"
max
+

+
= (24.b)
unde:
k
T
este raportul de transformare:
k
T
= (1 p
T
) k
N

p
T
corespunde plotului fix pe care functioneaz transformatorul; are valoarea zero pe
plotul nominal si poate avea valori: 0,025; 0,05 s.a. n functie de caracteristicile
transformatorului.
Z
Bl
- impedanta corectat a blocului raportat la nalt tensiune, care va fi:
Z
Bl
= K
bloc
( k
2
T
Z
G
+ Z
TIT
) (25)
Pentru rezistenta generatoarelor sunt indicate valori n tabelul 3.
Aceste valori, utilizate pentru decrementul componentei de curent continuu, tin seama si de
decrementul componentei de curent alternativ a curentului de scurtcircuit n timpul primei
semiperioade dup aparitia scurtcircuitului. Nu este considerat influenta variatiei temperaturii asupra
rezistentei generatorului.
n realitate, rezistentele efective ale statorului masinilor sincrone sunt, n general, mult sub
valorile R
G
mentionate mai sus.