51.

La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în

triunghi.Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit cunoscând că
încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa
inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă inductivă de 8 Ω, a
treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.
U f  U l  220V
Pr ima. faza :
Z1  r 21  X L1  32  4 2  25  5
2

r1 3
cos 1    0,6
z1 5
Uf 220
I f1    44 A
Z1 5
Pf 1  U f I f 1 cos 1  220 x 44 x 0,6  5808W
A.doua. faza :
Z2  r 2 2  X L2  62  82  100  10
2

r2 6
cos  2    0,6
Z2 10
Uf 220
If2    22 A
Z2 10
Pf 2  U f I f 1 cos  2  220 x 22 x 0,6  2904W
A.treia . faza
Z3  r 2 3  X L3  82  62  100  10
2

r3 8
cos  3    0,8
Z3 10
Uf 220
If3    22 A
Z3 10

d)Puterea totala consumata in circuit este:

P  Pf 1  Pf 2  Pf 3  5808  2904  3872  12584W  12,6kW

52.O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru
având  = 0,017  mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi
caracteristicile din figură.

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
 b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă
este de 10%.

Aplicam relatia :

 ( RiPi  XiQi )
3

U  1
[V]
Un
l1 300m
R1   *  0,017mm 2 / m *  0.102
s1 50mm 2
Pentru calculul lui R2 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S2 si deci vom
insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2

l2 200m
R2  R1   *  0,102  0,017mm 2 / m *  0,102  0,097  0,199
s2 35mm 2
Similar pentru calculul lui R3 vom avea in vedere tronsonul de retea parcurs de puterea S3 si
deci vom insuma rezistentele tronsoanelor 0_1 si 1_2 si 2_3

l3 150m
R3  R2   *  0,199  0,017mm 2 / m *  0,199  0,102  0,301
s3 25mm2
Similar vom proceda pentru calculul reactantelor pe tronsoanele de retea 0_1,0_2 si 0_3:

X 1  x1 * l1  0,31 / km * 0,3km  0,093

X 2  X 1  x2 * l 2  0.093  0,345 / km * 0,2km  0,093  0,069  0,162
X 3  X 2  x3 * l3  0.162  0,33 / km * 0,15km  0,162  0,0495  0,2115

Voi recapitula intr-un tabel rezultatele pe care le vom folosi in continuare

Tronson 0_1 0_2 0_3

Ri 0,102Ω 0,199 Ω 0,301 Ω
Xi 0.093Ω 0,162 Ω 0,2115 Ω
Pi 40 kW 30 kW 20 kW
Qi -10 kVAr 0 kVAr -15 kVAr

Calculam caderea de tensiune:

 ( RiPi  XiQi )  (0,102 * 40kW  0,093 * (10kVAr )) 

3

U  1

Un 0,4kV
(0,199 * 30kW  0,162 * 0kVAr ) (0,301 * 20kW  0,2115 * (15kVAR))
  
0,4kV 0,4kV
3.15  5,97  2,8475 11,9675
 V  V  29,91875V  30V
0,4 0,4

Exprimam caderea de tensiune in procente :

U [V ] 30V
U 
[%}
*100  *100  7.5%  10%
U 400

Dupa cum se observa din relatia de mai sus circulatia de putere prin linia analizata determina o
cadere de tensiune de 7.5% care se incadreaza in limita maxima admisibila de 10%
53.La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror tensiuni
sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum. Lungimile porţiunilor
de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm2, sarcinile, în kW şi factorii lor de putere sunt
indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi
pentru regimul de avarie al reţelei. În regimul de avarie se presupune că se scoate din
funcţiune acea porţiune din reţea a cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de
tensiune într-un punct oarecare al reţelei;

fig 1

Calculam puterile reactive aferente fiecarui punct de control:

P  S cos 
Q  S sin 
Q sin 
  tg 
P cos 
Q  P * tg 

P Q
cosφ tgφ
[kW] [kVAr]
100 0,8 0,754 75,4
80 0,9 0,488 39,04
40 0,7 1 40
40 0,8 0,754 30,16
80 0,8 0,754 60,32
 fig 2

Calculam rezistentele si reactantele fiecarui tronson. Rezultatele obtinute sunt prezentate in

tabelul alaturat :

l s r0 R x0 X
Tronson
[km] [mmp] [Ω/km] [Ω] [Ω/km] [Ω]
Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706
bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059
Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412
ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655
ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655

fig 3

Conform enuntului UA=UB in aceste conditii vom considera in fiecare nod sarcina pe rand.
Contributia fiecarei surse va fi dependenta de impedanta pana la nodul respectiv. Cum intre
puntele AB avem conductor omogem pentru calculul momentelor vom utiliza distantele dela
fiecare nod la capetele circuitului. In acest caz vom utiliza datele din figura 2
Aplicam rationamentul pentru circulatia puterii active. Vom detalia calculul pentru nodul a
Pentru celelalte noduri vom prezenta datele in tabelul de rezultate urmator :
3km*PAa=9km*PBa
PAa+PBa=100+40=140kW

Din prima ecuatie deducem PAa=3*PBa inlocuind in ecuatia doua obtinem: 4PBa=140
Rezolvand PBa=35 si deci PAa=3*35=105 kW
 Total Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului
Nodul putere sursa A sursa B sursei A sursei B
in nod [km] [km] [kW] [kW]
a 140 3 9 105,00 35,00
b 80 5 7 46,70 33,30
c 120 8 4 40,00 80,00
Total 191,70 148,30

Rezulta din analiza efectuata ca nodul b este alimentat din ambele surse.
Vom face o analiza similara si pentru circulatia de putere reactiva :

Distanta de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului

Total putere in
Nodul sursa A sursa B sursei A sursei B
nod
[km] [km] [kVAr] [kVAr]
a 115,4 3 9 86,55 28,85
b 60,32 5 7 32,90 27,42
c 69,2 8 4 23,07 46,13
Total 142,52 102,40

Si in acest caz obtinem aceeasi concluzie : nodul b este alimentat din ambele surse

Calculam aportul celor doua surse la puterea bodului b :

PAb= 191,7-140=51,7 kW PBb= 148,3-120=28.3 kW

QAb= 142,52-115,4=27,12 kVAr QBb= 102,4-69,2=33,2 kVAr

Sectionam imaginar bodul b si obtinem doua tronsoane alimentate radial din statiile A si B.
Aceste tronsoane vor avea in nodurile b aceeasi tensiune respectiv acceasi cadere de tensiune de
la sursa la fiecare nod b

fig 4
Pentru calculul caderilor de tensiune vom utiliz relatia :

 ( RiPi  XiQi )  2,73 *100  1,059 * 75,4 

3

U Ab  1

Un 6
2,73 * 40  1,059 * 40 (2,73  1,82) * 51,7  (1,059  0,706) * 27,12
  
6 6
351,7896 151,56 283,6188 786,9684
     131,16V
6 6 6 6
Pentru verificare calculamsi caderea de tensiune pe reteua alimentata din nodul B :

 ( RiPi  XiQi )  3,64 * 80  1,412 * 39,04 

3

U Bb  1

Un 6
3,64 * 40  1,412 * 30,16 (3,64  2,73) * 28,3  (1,412  1,059) * 33,2
  
6 6
346,32448 188,18592 262,3082 796,8186
     132.8V
6 6 6 6

Se remarca obtinerea unor valor sensibil egale pentru caderile de tensiune.

Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul « ab » In acest caz tronsonul Bb in
lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar fata de cazul precedent de puterea S=51.7+j27.12
kVA ceea ce va conduce in nodul b la o cadere de tensiune mai mare decat daca indisponibilizam
tronsonul bc deoarece in acest caz tronsonul Ab de doar 5 km ar fi fost parcurs suplimentar de o
putere mai mica S=28,3+j33,2 kVA

Vom utiliza datele din figura 5

fig 5

Pentru calcul vom utiliza caderea de tensiune determinata pentru nodul b inainte de retragerea
din exploatare a tronsonului ab la care vom adauga caderea de tensiune provocata pe 7 km de
puterea S=51.7+j27.12 kVA
Vom avea relatia :

(3,64  2,73) * 51,7  (1,412  1,059) * 27,12 396,86

U Bb  132,8   132,8   198.86V
6 6

54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având  =
0,017  mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile menţionate în
figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.
 g
12A
f 0,15 A/m
80 m
16 mm2
50 m

50 mm2 25 mm2
mmmm2 mm2
a b d
A A A e
75 m 100 m 100 m 50 m A
30A
20A AA 16 mm2 15A 10A
AA A 80 m AA AA
Am

c 25A
A A
A
Sarcina uniform distribuita se transforma
A in sarcina de (80x0,15)=12A
la capat de retea.
Calculam rezistentele pe tronsoane
l Aa 75 100 100
RAa=  0,017  0,0255 ; RAb=0,017  0,034 ; Rbd=0,017 =0,068
S 50 50 25
130 50 80
Rbg=0,017 =0,138; Rde=0,017 =0,034, Rbc=0,017 =0,085
16 25 16
Se calculeaza caderea de tensiune(sarcini rezistive in crt.alternativ trifazat)
U  3 RI;
U Aa  3 x0,0255(20+30+25+12+15+10)=4,94V=1,23%
U ab  3 x0,034[]x92[A]=5,41V
U bg  1,73x0,138x12  2,86V ; U bc  1,73x0,085x25  3,68V ; U bd  1,73x0,068x25  2,94V
U de  1,73x0,034 x10  0,59V
Se calculeaza caderea de tensiune in cele mai indepartate puncte:
U Ae  4,94+5,41+2,94+0,59=13,88V=3,47%
U Ag  4,94+5,41+2,86=13,21V=3,3%
U Ac  4,94+5,41+3,68=14,03V=3,5%
Cea mai mare pierdere de tensiune este in punctul C

55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm2, cu
diametrul 19,2 mm şi  = 1/34  mm2/m, are o lungime de 40 km şi coronamentul
din figură ( cu distanţele în mm. ).
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
a
inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
 7,57368
respectiv susceptanţei specifice b0 = 10=6 S/km
a
lg
b
2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se
calculeze parametrii acestora.

fig 1
Comparand formula de calcul a inductantei specifice pentru LEA trifazata simplu
circuit:
Dmed
x0  0,145 * lg [ / km] cu relatia din enuntul problemei rezulta ca:
0,779 * r

a  Dmed  3 D12 * D23 * D13

unde r este raza conductorului retelei
br

fig 2
Figura 2 ne asigura suportul necesar calcularii distantelor dintre conductoare care vor fi utilizate
pentru calculul distentei medii:

D12  4200 2  700 2  100 * 42 2  7 2  4258mm

D23  6500mm
D13  4200 2  5800 2  100 * 42 2  58 2  7161mm

Calculam distanta medie

Dmed  3 D12 * D23 * D13  3 4258 * 6500 * 7161  5831mm

Avem acum toate elementele necesare pentru calculul reactantei liniei:

X=L*x0=
a Dmed
X=L*0,145 lg  L * 0,145 * lg 
0,779b 0,779 * r
5831
= 40 * 0,145 * lg  5,8 * lg 758,54  5,8 * 2,88  16,7
0,779 * 9,6

X=16.7Ω

Calculam rezistenta liniei

L 1 40000 40000
R  *   6,36
s 34 185 6290

R=6,36Ω

Calculam susceptanta liniei

7,57368 7,57368 7,57368

B  L * b0  40km *10 6 S / km  40 * *10 6 S  40 * *10 6 
a Dmed 5831
lg lg lg
b r 9,6
302,947 302,947
 * *10 6  *10 6  108,84 *10 6 S
lg 607,396 2,7835

B=108.84 10-6 S

Cu parametrii calculati putem prezenta schemele electrice solicitate:

56.
1. Să se determine parametrii electrici ( RT, XT, GT şi BT ) ai unui transformator cu două înfăşurări de
31,5 MVA 115  2x2,5% / 6,3 kV, pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în gol de 40 kW, usc % =
9% şi i0 % = 1,2 %. Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe plotul maxim al înfăşurării
primare.
2. Să se reprezinte schema electrică echivalentă , în Γ, a transformatorului de la punctul 1.
Calculam tensiunea primara pe plotul maxim :
U=Un*(1+5%)= Un*(1+0,05)= Un*1,05=115*1,05=120,75 kV
Calculam rezistenta echivalenta :

U2 (120,75 *103 ) 2 V 2
RT  PCu * 2  105 *10 W *
3
 1,47
S n (31,5 *106 ) 2 V 2 A2
Calculam reactanta echivalenta :
u sc U 2 0,09 * (120,75 *10 3 V ) 2
X T  ZT  *   41,66
100 S n 31,5 *10 6 VA
Calculam conductanta echivalenta :
PFE 40 *10 3 W
GT  2
 3 2
 2,74 *10 6 S
U (120,75 *10 V )
Calculam susceptanta echivalenta:
i0 S 0,012 * 31,5 *10 6 VA
BT  YT  * n2  3 2
 25,92 *10 6 S
100 U (120.75 *10 V )
57. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu două
transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având fiecare:
ΔPsc = 18 kW; ΔP0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea secundară şi schema
electrică echivalentă (în Γ ) a postului de transformare.
U n2 400 2 18 x10 3 x16 x10 4 288 x10 7
RT= Psc 2  18 x10 3
2 6
 4 6
 10
 1,125 x10 3 
Sn 1600 x10 256 x10 x10 256 x10
u scc % U n2 6 400 2 6 x16 x10 4
XT=  3
 4 3
 6 x10 3  0,006 Ω
100 S n 100 1600 x10 16 x10 x10
P 2,6 x10 3
2,6 x10 3
GT= 2po  2
 4
 0,1625 x10 1  16,25 x10 3 S
Un 400 16 x10
i0 % S n 1,7 1600 x10 3
BT=   0,17 S
100 U n2 100 16 x10 4
Pentru ca sunt doua transformatoare in paralel:
2 ZT= RT/2+j XT/2=0,5625x10-3+jx0,003
2xYT=2x(GT+j BT)=32,5x10-3+jx0,34[S}

58. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie de

transformare se
produce un scurtcircuit trifazat. Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa
minimă a
unei bobine de reactanţă care ar trebui montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la cel
mult
100 MVA.Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale
cablului sunt indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă de putere
infinită şi se neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.
 k (3)
3x240 mm2 Cu – 5
km
ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km
10,5 kV 10 kV

R=rol=0,07632x5=0,3816 Ω ; X= xol=0,08[Ω/km]x5 km= 0,4 Ω

Z=R+jX=(0,3816+j0,4) Ω
Z= = =0,5528
ik=ip+ia ; ip=ik = = =10,456KA; ia se neglijeaza
Sk = Uik =1,73x10x10,456x103= 180,88 MVA
Pentru a reduce Sk la 100 MVA, curentul va fi
ik100 = = = 5,78 KA
Z100= = =1 Ω ; Z=
X= = = =0,924
0,924-0,4=0,524 Ω
59. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A1 de 110 kV, în
schema electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu cupla C1 deschisă, în comparaţie
cu funcţionarea cu cupla C1 închisă.
Cupla barelor de 220 kV C2 este în permanenţă închisă.

S =500MVA S = 500MVA
x = 0,3 C2 x = 0,3
220
kkkV

S= 200MVA S= 200 MVA

usc = 11% C1 usc = 11%
110
A kV A2
11 kV
S =400MVA S = 400MVA
usc = 10% usc = 10%

S= 350 MVA ~ ~ S = 350 MVA

x”d = 12% x”d = 12%

Se considera Sb=100MVA
Sb 100
7 si 8 - X G"  X d"  0,12  0,034
S nG 350
U S 10 100
5 si 6 - X T"  sc b  x  0,025
100 S nT 100 400
 11 100
3 si 4 - X T"  x  0,055
100 200
100
1 si 2 - X G"  0,3  0,06
500
a) cupla C1 inchisa.Reactanta redusa.Se pun in paralel 1-2+3-4 si 5-6+7-8
0,06  0,055 0,025  0,034
X= in paralel cu
2 2
1 1 1
   X=0,0195
X  0,0575 0,0295
Reactanta echivalenta raportata
Sn (2 x500  2 x350)
X 1"  X   0,0195  0,3315
Sb 100
Sn 1700
Ssc=   5128MVA
X 1" 0,3315
b) Cupla C1 deschisa.Reactanta redusa
Xech=(0,034+0,025+0,055)in paralel cu 0,06
Xech=0.039
X10=0,039 in paralel cu (0,06+0,055)=0,078
X11=0,078(0,034+0,025)=0,561
S 1700
S sc"  12   3030MVA
1 0,561
'

5128  3030 2098

S "  100  100  40,91 %
5128 5128
60.Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui scurtcircuit trifazat pe
barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele ipoteze:
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.

S = 1000 MVA S = 800 MVA

B1 3 5 7 x”d = 20%
x = 0,4 1
L= 80 km
A1

x0 = 0,42 Ω/ km ST = 800 MVA

usc = 12%
CB CA

4 6 8
2 L= 80 km

B2 x0 = 0,42 Ω/ km A2 ST = 800 MVA S = 800 MVA

S = 1000 MVA
usc = 12% x”d = 20%
x = 0,4

Soluţie:

Aleg pentru calculul reactanţelor raportate puterea de bază Sb - suma puterilor ce au aport la
defect:
Sb = 1000 + 1000 + 800 + 800 = 3600 (MVA) ;
 Ub = 220 kV - tensiunea reţelei .

Formule de calcul ale reactanţelor în unităţi relative (raportate la mărimile de bază) :

Sb xd" % Sb
– pentru generatoare : x*g  xGnom   
SGnom 100 SGnom

Sb u % S
– pentru transformatoare : xT*  xTnom   sc  b
STnom 100 STnom

Sb
– pentru linii aeriene şi în cablu : xL*  x0  l 
U L2

Ib U Rnomn
– pentru bobinele de reactanţă : xR*  xRnom  
I Rnom Ub

Notăm elementele schemei conform figurii cu numere de la 1 la 8.

Folosind formulele de calcul anterioare se obţin reactanţele în unităti relative pentru fiecare
element în parte.

3600 3600
1,2: xG*  0,4   1,44 ; 3,4: xL*  0,42  80   2,5
1000 2202
12 3600 20 3600
5,6: xT*    0,54 ; 7,8: xG*    0,9
100 800 100 800

a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;

Schema electrică de calcul simplificată este :

1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9

X 1   X 1234( X 5  X 7 )( X 6  X 8 )
2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9
X 1234  X 1X 2  X 3X 4

X1  X 2
figura 1 X 12  X 1X 2 
X1  X 2

1,44  1,44 2,5  2,5

X 1234    1,97 ; X 57  X 68  X 5  X 7  X 6  X 8  0,54  0,9  1,44
1,44  1,44 2,5  2,5

1,44  1,44
X 5678  ( X 5  X 7 )( X 6  X 8 )  X 5678   0,72
1,44  1,44

1,97  0,72
X 1   X 1234X 5678  X 1    0,527 ; X1 = 0,527 - reactanţa schemei echiv.
1,97  0,72
 S nom 3600
X 1*  X 1    X 1*  0,527   0,527 - reactanţa redusă (valoare raportată)
Sb 3600
S nom 3600
S1sc   S1sc   6831 ; S1sc= 6831 MVA .
X 1* 0,527

b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;

Schema electrică de calcul simplificată este :

1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9

2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9 X 2   X13X 24X 57X 68 (1)

figura 2

X 2   ( X 1  X 3 )( X 2  X 4 )( X 5  X 7 )( X 6  X 8 ) - reactanţa de calcul a sch. echiv.

X 13  X 1  X 3 ; X 13  1,44  2,5  3,94 X 57  X 5  X 7 ; X 57  0,54  0,9  1,44
X 24  X 2  X 4 ; X 24  1,44  2,5  3,94 X 68  X 6  X 8 ; X 68  0,54  0,9  1,44

Ecuaţia (1) mai poate fi exprimată :

1 1 1 1 1
   
X 2  X 13 X 24 X 57 X 68
1 1 1 1 1 1  1 1  3,94  1,44
    ;  2   ; X 2  ; X2=0,527
X 2  3,94 3,94 1,44 1,44 X 2   3,94 1,44  23,94  1,44

S nom 3600
X 2*   X 2    X 2*   0,527   0,527 - reactanţa redusă (valoare raportată)
Sb 3600
S nom 3600
S 2 sc   S2 sc   6831 ; S2sc= 6831 MVA .
X 2*  0,527

c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.

Schema electrică de calcul simplificată este :

1/1,44 3/2,5 5/0,54 7/0,9
X 3   X 123468X 57 (2)

X 123468  X 12468  X 3 (3)

2/1,44 4/2,5 6/0,54 8/0,9
X 12468  X 1X 2X 468 (4)

figura 3 X 468  X 4  X 6  X 8 (5)

X 468  2,5  0,54  0,9  3,94
1 1 1 1
Ecuaţia (4) mai poate fi scrisă sub forma:   
X 12468 X 1 X 2 X 468
 1 1 1 1 2 1 1 1 3,94  0,72 0,72  3,94
         X 12468 
X 12468 1,44 1,44 3,94 1,44 3,94 0,72 3,94 0,72  3,94 3,94  0,72

2,8368 1,4184
X 12468    0,609
4,66 2,33
1,4184 7,2434
Din ecuaţia (3): X 123468   2,5   3,109 ; X 57  X 5  X 7  0,54  0,9  1,44
2,33 2,33
1 1 1 1 2,33 1 2,33  1,44  7,2434 10,5984
Din ecuaţia (2):   ;    
X 3  X 123468 X 57 X 3  7,2434 1,44 7,2434  1,44 10,430496

10,430496 3600
X3   0,984 ; X3=0,984 ; X 3*  0,98  S3sc   3673 ; S3sc= 3673
10,5984 0,98
MVA

61.
Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA
110  2x2,5% / 6,6 kV este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV.
Tensiunea pe barele sursei, sarcina consumatorului din staţia B şi parametrii
transformatoarelor (identice şi raportate la primar) sunt indicate în figură.
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe barele
de joasă tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV raportată la primar,
atunci când una din liniile de 110 kV iese din funcţiune, ştiind că tensiunea
minimă pe barele consumatorilor, în regim de avarie (raportată la înaltă tensiune)
este U!b = 96,2 kV, în variantele:
a) se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a căderii de
tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri

A B XT = 66 Ω b

l = 50 km
r0 = 0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km Sb
45 - j 36 MVA

UA=117 kV RT =3,9 Ω

1)a)Parametrii liniei electrice:

RL  r0  l  0,21  50  10,5;
X L  x0  l  0,4  50  20;

Parametrii transformatoarelor:
 RT
RT   1,3;
3
X
X T  T  22;
3
R  RL  RT  11,8;
X  X L  X T  42;

Pb  R  (Qb  Qk )  X P  R  (Qb  Qk )  R
U A Ur   j b ;
Ur Ur
U A  117kV ;U R  106kV ;
45  10 3  11,8  36  Qk   42  10 3 45  42  36  Qk   11,8 3
117  106   j ;
106  10 3 106
11  5  36  Qk   j 17,83  136  Qk   0,11
6  0.436  Qk   j 17,83  136  Qk   0,11; A  6; B  0,436  Qk ; C  17,83  136  Qk   0,11
B  B 2  4 AC
AX  BX  C  Qk 
2
;
2A
C 2  A2  B 2
96,24  96,24 2  4  0,17  2,97
Qk   23,8MVAr ;
2  0,17
b)Dacă se neglijează j (componenta transversală a căderii de tensiune)
Pb  R  (Qb  Qk )  X
U A U r  ;
Ur

Pb  R (Qb  Qk )  X
U A UR   ;
Ur Ur
Pb  R (Qb  Qk )  X
U A UR   ;
Ur Ur
 P  R Qb  X 
U R U A  U R  b  
Pb  R Qb  X Qk  X  Ur Ur ;
U A UR     Qk 
Ur Ur Ur X
U A  117kV ; U R  106kV ;
 45  10 3  11,8 36  42  10 3 
106117  106   
 106  10 3 106  10 3 
 Qk   20,87 MVAr
42

2) Faţă de soluţia exactă calculată la punctul anterior rezultă o subdimensionare a puterii

compensatorului cu:
20,9  23,8
100  12,18%
23,8

62. Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de câte

10 MVA este alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene
paralele de 35 kV. Pe partea de înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B
este fixată priza de 34,13 kV. Tensiunea nominală a înfăşurărilor secundare ale
transformatoarelor este de 6,6 kV. Sarcina totală pe barele de 6 kV ale staţiei B
este de 15,5 MVA, din care Sb1 =14 MVA consum local iar Sc =1,5 MVA se
transportă, printr-o linie aeriană de 6 kV în punctul C al reţelei. Caracteristicile
liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt indicate pe schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se
menţine tensiunea de 36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii şi
transformatoare şi componenta transversală a căderii de tensiune.
Se consideră că cele două linii dintre centrala A şi staţia B, respectiv
transformatoarele din staţia B, funcţionează în paralel.

A B

l = 14 km 2 km
10
MVA

r0 = 0,33 Ω/km
x0 = 0,412 Ω/km ΔPsc= 92
14 MVA
kW Usc =
cosφ=0,7
7,5%

Rezolvare:
A ZL B ZT ZLC C

RL1  r0  l  0,33  14  4,62;

X L1  x0  l  0,414  14  5,768;
R
RL  L1  2,31;
2
X L1
XL   2,88;
2
RLC  r0  l  0,33  2  0,66;
X LC  x0  l  0,342  2  0,684;

RT 
1  Psc  U N2
 

 1 92  10 3  35  10 3 
2

 0,563;
2  S n2  2
 
10  10 6
2

X T   

1  u sc  U N2  1 7,5 35  10 3 2

 4,59;
2  100 S n  2 100 10  10 6  
cos   0,7  tg  1
P1  14  j14 
  Pt  15,5  j15,5;
P2  1,5  j1,5;
Pt RL  RT   Qt  X L  X T  15,52,31  0563  15,52,88  4,59T 
U AB    4,38kV
UA 36,6

Tensiunea pe barele de joasă tensiune raportată la înaltă tensiune:

U B  U A  U AB  36,6  4,38  32,22kV
Tensiunea reală pe barele de joasă tensiune :

U B
UB  unde
k
34,13 6,6
k  U B  32,22  6,23;
6,6 34,13
P R  Q2 X LC 1,5  0,66  1,5  0,684
U BC  2 LC   0,323kV ;
UB 6,23
U C  U B  U BC  6,54  0,323  6,217kV

63. Să se aleagă tensiunea pe ploturile a două transformatoare coborâtoare de

115  3x1,5% / 6,3 kV astfel încât abaterea de la tensiunea nominală de 6 kV să fie
aproximativ aceeaşi în regim de sarcină minimă şi maximă. Se cunosc sarcinile pe
6 kV: Smax.= 65 + j45 MVA (cu transformatoarele în paralel); Smin.= 20 + j15 MVA
(şi funcţionează un singur transformator) şi caracteristicile, identice, pentru fiecare
dintre cele două transformatoare:
Sn = 40 MVA; ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 25 kW; usc %= 10%; i0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110 kV.

Rezolvare:
Se determină pierderile de tensiune în transformatoare în regim de sarcină maximă şi minimă:
U 80  10 2  115 2  10 6
RT  PCu N2   0,661;
ST 40 2  1012
u sc % U N2 10 115 2  10 6
XT    33,06;
100 S T 100 40  1016
Pierderile de putere în transformatoare, în regim de maxim şi minim:
65 2  45 2 1 65 2  45 2 1
 S max  0,661  j 33,06  0,156  j 7,8MVA;
115 2 2 115 2 2
S  max  S max   S max  65,156  j 52,8MVA;
20 2  15 2 25 2  15 2
 S min  0 ,661  j 33,06  0,03  j1,56MVA;
115 2 115 2
S  min x  S min   S min  20,03  j16,56MVA;
Pierderile de tensiune în regim de maxim şi minim:
1 1
65,156 0,561  52,8 33,06
U max  2 2  8,115kV ;
110
20,03  0,661  16,56  33,06
U min   5,09kV ;
110
Tensiunile maxime (pentru regim minim) şi minim (corespunzătoare sarcinilor maxime) din
secundar raportate la primar:
  110  U min  110  5,09  104,91kV ;
U max
 x  110  U max  110  8,115  101,885kV ;
U min
Tensiunea pe plot-corespunzătoare abaterilor minime-se aproximează egală faţă de tensiunea
dorită 6kV este:
   U min
U max  6,3 104,91  101,885 6,3
Up    108,56kV ;
2 6 2 6
Din tensiunile posibile oferite de ploturile: 115±3x1,5% rezultă cea mai apropiată
109,825
115-3x1,5%=109,825 kV şi îi corespunde un coefient de transformare k   17,43;
6,3
Tensiunile reale în regim de maxim şi minim :
U 104,91 6,01  6
U max  max   6,01kV ; sau 100  0,16%
k 17,43 6
U 101,885 5,85  6
U min  min x   5,85kV ; sau 100  2,5%
k 17,43 6

64. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA este alimentată de
o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel- aluminiu cu  = 0,029  mm2/m şi cu
fazele aşezate în linie, distanţa între fazele vecine fiind de 3175 mm.
Perditanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
o Sn = 20 MVA; usc% = 9% ;
o ΔPcu = 120 kW;
o ΔPfe = 30 kW;
o io% = 2% ;
115  2 x 2,5%
o raportul de transformare k=
35
Puterea maximă absorbită de consumator este S = 25 - j 20 MVA
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale a)
a
inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b

7,57368 -6
b) respectiv susceptanţei specifice b0 = 10 S/km
a
lg
b
2 Să se calculeze:
a) parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru transformator (în
Ѓ );
b) pierderile de putere în linie şi transformatoare;
c) pierderea totală de tensiune considerându-se că tensiunea pe bara A este de
115 kV; se neglijează căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la
sarcina maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV
 figura 1

Rezolvare:

1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
Dmed
pentru inductanta specifica : xo  0,145 lg [ / km] si
0,779 * r

7,5368
pentru susceptanta specifica : bo  *10 6 [S / km]
Dmed
lg
r

Comparand aceste relatii rezulta ca :

a  Dmed  3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]

b  r raza conductorului in [mm]

2a) In figura 2 avem schema elactrica a retelei din enunt utilizand reprezentarea in П a LEA cu
neglijarea perditantei (conductantei) si reprezentarea in Ґ a celor doua transformatoare conectate
in paralel

figura 2

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA

Determinarea rezistentei liniei

 l  * mm 2 30 *10 3 m 29 * 30
RL   *  0,029 *    4,7
s m 185mm 2 185

RL  4,7

Deteminarea reactantei liniei

fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

Dmed  3 D12 * D23 * D13  3 3175 * 3175 * 6350  4000mm2

 19.2
si raza conductorului r    9,6mm
2 2

Dmed 4000
X L  xo * l  30 * 0,145 * lg  30 * 0,145 * lg 
0,779 * r 0,779 * 9,6
4000
 4,35 * lg  4,35 * lg 534,87  4,35 * 2,73  11,8755  11,9
7,4784

X L  11,9

Determinarea susceptantei liniei

7,57368 7,57368 227.2104

BL  l * bl  30 * *10 6  30 * *10 6  *10 6 
Dmed 4000 lg 416,667
lg lg
r 9,6
227,2104
 *10 6  87.05 *10 6 S  87 *10 6 S
2,61

BL  87 *10 6 S
 fig 4

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a celor doua transformatoare in

paralel
Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :
U2 (115 *10 3 ) 2 V 2
RT  PCu *  120 * 10 3
W * 
S 2n (20 *10 6 ) 2 V 2 A 2
115 2 *10 6 120 *115 2 120 *13225 3 *13225
 120 *10 3    
20 2 *1012 20 2 *10 3 400 *10 3 10 4
 3,96
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
RT //  * RT  * 3,96  1,98
2 2
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :

u sc U 2 0,09 * (115 *10 3 V ) 2 9 *13225

XT  *    59,5
100 S n 20 *10 6 VA 2000
Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
X T //  * xo  * 59,5  29,75
2 2
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :
PFE 30 *10 3 W 30
GT  2
 3 2
 3
 2,268 *10 6 S
U (115 *10 V ) 13225 *10
Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
GT //  2 * GT  2 * 2,268 *10 6  4,536 *10 6  4,5 *10 6 S
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :
 i0 S 2 20 *10 6 VA 40
BT  * n2  * 3 2
 2
 30,245 *10 6 S
100 U 100 (115 *10 V ) 100 *115
Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
BT //  2 * BT  2 * 30,245 *10 6  60,49 *10 6 S

fig 5

Recapituland avem urmatoarea schema echivalenta a retelei analizate:

fig 6

In figura 7 avem bilantul puterilor inRED analizata

2b) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumator (punctul C) spre sursa (punctul A) si
succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul nostru cele doua
transformatoare in paralel si apoi LEA.

SC = 25 – j 20 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator.

Calculam pierderile in cele soua transformatoare 20 MVA 115/35 kV care functioneaza in

paralel :

Determinam pierderea de putere activa in transformatoare

 PC2  QC2
PT //  * RT //  2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

PC2  QC2 25 2  20 2 1025 *1,98

PT //  2
* RT //  2 * PFe  2
*1,98  2 * 0,03   0,06 
U 115 13225
2029,5
  0,06  0,153  0,06  0,213MW
13225

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

SC
PT //  2 * PCu * ( 2 ) 2  2 * PFe 
S nT
( 252  20 2 )
4 1 1025
 2 * 0,120 * 2
 2 * 0,03  * 0,120 *  0,06 
20 2 400
 0,06 * 2,5625  0,06  0,15375  0,06  0,213MW

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de
mers in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoare

PC2  QC2
QT //  * X T //  2 * Q
U2
Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom
efectua calculele:

PC2  QC2 PC2  QC2 io[%]

QT //  * X T //  2 * Q   * X T //  2 * * Sn 
U2 U2 100
25 2  20 2 2 1025 30493,75
 2
* 29,75  2 * * 20  * 29,75  0,8   0,8 
115 100 13225 13225
 2,306  0,8  3,106MVAr

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de

mers in gol :
S
( C )2
PC2  QC2 [%]
u sc 2 io[%]
QT //  * X T //  2 * Q  2 * *  2 * * Sn 
U2 100 Sn 100
25 2  20 2
1 9 4 2 1 9 1025 9225
 * *  2* * 20  * *  0,8   0,8 
2 100 20 100 2 100 20 4000
 2,306  0,8  3,106MVAr
 Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca
avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la
mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA:

PB  PC  PT //  25  0,213  25,213MW

QB  QC  QT //  20  3,106  23,106MVAr

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei:

BLAB
S L  S B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  jQ B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  jQ B  jU 2
In aceasta relatie
2
regasim putea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa de linie la
capatul 2. Facand inlocuirile obtinem :

BLAB
S L  S B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  jQ B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  jQ B  jU 2

2
 25,213  j 23,106  j115 2 * 43,5 *10 6  25,213  j 23,106  j13225 * 43,5 *10 6 
 25,213  j 23,106  j 575287,5 *10 6  25,213  j 23,106  j 0,575  25,213  j 22,531MVA
S L  25,213  j 22,531MVA
Utilizam puterea SL determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta liniei
ZL:

PL2  QL2 PL2  QL2

S L  PL  jQL  * R L  j * XL 
U2 U2
25,213 2  22,5312 25,213 2  22,5312
 * 4,7  j *11.9 
115 2 115 2
635,7  507,6 1143,3
 * 4,7  j *11.9 
13225 13225
 0,0864 * 4,7  j 0,0864 * 11,9  0,406  j1,028MVA
S L  0,406  j1,028MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita din sistem in punctul A

S A  S L  S L  jQLAB _ in _ pct _ A in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul capacitiv
al liniei in punctul 1 Inlocuind datele cunoscute vom obtine:

B LAB
S A  S L  S L  jQ LAB _ in _ pct _ A  S L  S L  jU 2 *  25,213  j 22,531  0,406  j1,028 
2
 j115 2 * 43,5 *10  6  25,619  j 23,559  j13225 * 43,5 *10  6 
 25,619  j 23,559  j 575287,5 *10  6  25,619  j 23,559  j 0,575 
 25,619  j 22,984MVA
S A  25,619  j 22,984MVA

Putem determina acum pierderile totale in LEA si in cele doua transformatoare in paralel:
S  S A  S C  25,619  j 22,984  (25  j 20)  0,619  j 2,984MVA

ΔS = 0,619 – j 2,984 MVA

fig 6

2c) Determinarea pierderilor de tensiune:

Evident von utiliza parametrii RED calculati anterior:

fig 7
Calculam caderea de tensiune pe linie:

PL * RL  QL * X L
U AB  Vom utiliza puterea care circula prin impedanta liniei SL determinata
UA
mai sus. Facamd inlocuirileobtinem:

PL * RL  QL * X L 25,213 * 4,7  22,531 *11.9 118,5  268,12

U AB    
UA 115 115
386,62
  3,36kV
115

U B  U A  U AB  115  3,36  111.64kV

Calculam caderea de tensiune pe transformatoare (raportata la primarul trafo)

PC * RT //  QC * X T // 25 *1,98  20 * 29,75 49,5  595 644,5

U BC     
UB 111,64 111,64 111,64
 5,77kV
Calculam tensiune in punctul C raportata la primar :
U C'  U B  U BC  111,64  5,77  105,87kV

3 Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina

maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV

Vom folosi rezultatele obtinute mai sus :

Determinam raportul de transformare corespunzator tensiunii UC’:

U C' 105,87
k   3,02
35 35

Avand in vedere ca transformatoarele pot fi regalte in gama ±2*2,5% determinam toate

rapoartelede transformare care s-ar putea realiza si alegem trapta cu cel mai aproape raport de
transformare de cel determinat mai sus:

U primar U secundar
Treapta % K=U1/U2
kV kV
1 100,5 120,75 35 3,450
2 102,5 117,875 35 3,368
3 100 115 35 3,286
4 97,5 112,24 35 3,207
5 95 109,25 35 3,121

Observam ca pe trepta 5 transformatorul ofera cel mai apropiat raport de transformare de 3,02 cat
avem noi nevoie.

65.
Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi sarcinile staţiilor de
distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel aluminiu cu secţiunea
de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi  = 0,0324  mm2/m, cu fazele aşezate în linie,
distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale:
a
 inductanţei specifice x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b

7,57368 =6
 respectiv susceptanţei specifice b0 = 10 S/km
a
lg
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor
3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele centralei CE ştiind că
transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
 ST = 10 MVA;
 raport de transformare k =115/6,3 kV;
 ΔPcu = 80 kW;
 ΔPfe = 20 kW;
 usc% = 10% ;
 io% = 2% ;
 Perditanţele liniilor se neglijează.
 Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi transformatoarele din
staţiile A şi B funcţionează în paralel.
 Puterea maximă absorbită de consumator este S=25-j20 MVA
(necorelare cu datele din figura !!!! lucram cu datele din fig 1)

Fig 1
Rezolvare:

1a,b) Relatiile complete de calcul ale inducatantei specifice si ale susceptantei specifice sunt :
Dmed
pentru inductanta specifica : xo  0,145 lg [ / km] si
0,779 * r

7,5368
pentru susceptanta specifica : bo  *10 6 [S / km]
Dmed
lg
r

Comparand aceste relatii rezulta ca :

a  Dmed  3 D12 * D23 * D13 distamta medie in [mm2]

b  r raza conductorului in [mm]

2 Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in П a LEA

Determinarea rezistentei unui circuit LEA dintre statiile C si A

l  * mm 2 30 *10 3 m 32,4 * 30
RLAC   *  0,0324 *    8,1
s m 120mm 2 120

RLCAC  8,1

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

RLAC// = 0,5*RLAC = 0,5* 8,1 = 4,05 Ω

Determinarea rezistentei circuitului LEA dintre statiile A si B

l  * mm 2 25 *10 3 m 32,4 * 25
RLAB   *  0,0324 *    6,75
s m 120mm 2 120

Determinarea distantei medii si a razei conductorului

fig 3
In prealabil determinam distanta medie dintre conductoare ajutandu-ne de figura 3

Dmed  3 D12 * D23 * D13  3 3175 * 3175 * 6350  4000mm2

 15,8
si raza conductorului r    7,9mm
2 2
 Distanta medie si raza conductoarelor calculate mai sus sunt valabile, conform enuntului
problemei, pentru toate circuitele LEA din schema analizata

Deteminarea reactantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

Dmed 4000
X LAC  xo * l  30 * 0,145 * lg  30 * 0,145 * lg 
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
 4,35 * lg  4,35 * lg 633,7  4,35 * 2,8  12,18
6,3121

X LAC  12,18

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

XLAC// = 0,5*XLAC = 0,5* 12,18 = 6,09 Ω

Determinarea reactantei circuitului LEA dintre statiile A si B

Dmed 4000
X LAB  xo * l AB  25 * 0,145 * lg  30 * 0,145 * lg 
0,779 * r 0,779 * 7,9
4000
 3,625 * lg  3,625 * lg 633,7  3,625 * 2,8  10,15
6,3121

Determinarea susceptantei unui circuit LEA dintre statiile C si A

7,57368 7,57368 227.2104

BLAC  l AC * bl  30 * *10 6  30 * *10 6  *10 6 
Dmed 4000 lg 506,329
lg lg
r 7,9
227,2104
 *10 6  84,152 *10 6 S  84 *10 6 S
2,7

BLAC  84 * 106 S

Avand doua circuite care functioneaza in paralel vom avea:

BLAC// = 2*BLAC = 2* 84*10-6 = 168*10-6 S

Determinarea susceptantei circuitului LEA dintre statiile A si B

7,57368 7,57368 189,342

BLAB  l AB * bl  25 * *10 6  25 * *10 6  *10 6 
Dmed 4000 lg 506,329
lg lg
r 7,9
189,342
 *10 6  70,126 *10 6 S  70 *10 6 S
2,7
 fig 2

fig 3

Calcularea parametrilor schemei electrice echivalente in Ґ a transformatoarelor 10 MVA 115/6,3

kVdin statiile A si B care functioneaza cate doua in paralel

Calculam rezistenta echivalenta pentru un transformator :

U2 (115 *10 3 ) 2 V 2
RT  PCu *  80 * 10 3
W * 
S 2n (10 *10 6 ) 2 V 2 A 2
115 2 *10 6 80 *115 2 8 *13225 3 *13225
 80 *10 3    
10 2 *1012 10 5 10 4 10 4
 10,4
Calculam rezistenta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
 1 1
RT //  * RT  *10,4  5,2
2 2
Calculam reactanta echivalenta pentru un transformator :
u sc U 2 0,10 * (115 *10 3 V ) 2 10 *13225
XT  *    132,25
100 S n 10 *10 6 VA 1000
Calculam reactanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
1 1
X T //  * xo  *132,25  66,125
2 2
Calculam conductanta echivalenta pentru un transformator :
PFE 20 *10 3 W 20
GT  2
 3 2
 3
 1,5 *10 6 S
U (115 *10 V ) 13225 *10
Calculam conductanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
GT //  2 * GT  2 *1,5 *10 6  3 *10 6 S
Calculam susceptanta echivalenta pentru un transformator :
i0 S 2 10 *10 6 VA 20
BT  * n2  * 3 2
 2
 15 *10 6 S
100 U 100 (115 *10 V ) 100 *115
Calculam susceptanta echivalenta pentru doua transformatoare in paralel :
BT //  2 * BT  2 *15 *10 6  30 *10 6 S

fig 4

3) Calculul pierderilor de putere in linie si in transformatoare

Este necesar sa plecam cu determinarile de la consumatori (punctele b si a) spre sursa (punctul
C) si succesiv sa aduman pierderile in elementele de retea din amonte in cazul nostru cele doua
transformatoare la din statiile A si B in paralel si apoi LEA.
Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in
paralel in statia B

Sb = 12 – j 8 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia B.

Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia B

Pb2  Qb2
PT //  * RT //  2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:

Pb2  Qb2 12 2  8 2 208 * 5,2

PT //  2
* RT //  2 * PFe  2
* 5,2  2 * 0,02   0,04 
U 115 13225
1081,6
  0,04  0,082  0,04  0,122MW
13225

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

Sb
PT //  2 * PCu * ( 2 ) 2  2 * PFe 
S nT
(12 2  8 2 )
4 1 208
 2 * 0,080 * 2
 2 * 0,02  * 0,08 *  0,04 
10 2 100
 0,04 * 2,08  0,04  0,0832  0,04  0,1232 MW

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca
avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de
mers in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia B

Pb2  Qb2
QT //  * X T //  2 * Q
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom
efectua calculele:

Pb2  Qb2 Pb2  Qb2 io[%]

QT //  * X T //  2 * Q  * X T //  2 * * Sn 
U2 U2 100
12 2  8 2 2 208 13754
 2
* 66,125  2 * * 10  * 66,125  0,4   0,4 
115 100 13225 13225
 1,04  0,4  1,44MVAr

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de

mers in gol :
 Sb 2
()
P Q
2 2
u[%]
2 i o[%]
QT //  b b
* X T //  2 * Q  2 * sc
*  2* * Sn 
U2 100 Sn 100
12 2  8 2
1 10 4 2 1 10 208 104
 * *  2* *10  * *  0,4   0,4 
2 100 10 100 2 100 10 100
 1,04  0,4  1,44MVAr

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la
mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA in statia B:

PB  Pb  PT // stB  12  0,122  12,122MW

QB  Qb  QT // stB  8  1,44  9,44MVAr

Puterea absorbita de statie pe bara B este

SB = 12,122 – j 9,44 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si B:

BLAB
S LAB  S B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  jQ B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  jQ B  jU 2
In aceasta
2
relatie regasim puterea la bornele transformatoarelor la care se adauga puterea reactiva produsa
de linia AB la capatul B. Facand inlocuirile obtinem :

B LAB
S LAB  S B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  jQ B  jQ LAB _ in _ pct _ B  PB  Q B  jU 2 
2
 12,122  j 9,44  j115 2 * 35 * 10  6  12,122  j 9,44  j13225 * 35 * 10 6 
 12,122  j 9,44  j 463925 * 10 6  12,122  j 9,44  j 0,463  12,122  j8,977 MVA
S LAB  12,122  j8,977 MVA

SLAB = 12,122 – j 8,977 MVA

Utilizam puterea SLAB determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta
liniei ZLAB:
 2
PLAB  QLAB
2 2
PLAB  QLAB
2
B
S LAB  PLAB  jQLAB _ in _ pct _ A  2
* R LAB  j 2
* X LAB  jU 2 LAB 
U U 2
12,122  8,977
2 2
12,122  8,977
2 2
 2
* 6,75  j *10,15  j115 2 * 35 *10 6 
115 115 2
146,9  80,6 227,5
 * 6,75  j *10.15  j 463925 *10 6 
13225 13225
 0,0172 * 6,75  j 0,0172 *10.15  j 0,463 *10 6  0,116  j 0,180  jo ,463  0,116  j 0,283MVA
S LAB  0,116  j 0,283MVA
ΔSLAB = 0,116 + j 0,283 MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita de circuitul AB in punctul A

S ABb  S LAB  S LAB  jQLAB _ in _ pct _ A1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul
capacitiv al liniei AB in punctul A Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
BLAB _ in _ pct _ A1
S ABb  S LAB  S LAb  jQ LAB _ in _ pct _ A1  S LAB  S LAb  jU 2 * 
2
 12,122  j8,977  0,116  j 0,283  j115 2 * 35 *10 6  12,238  j8,694  j13225 * 35 *10 6 
 12,238  j8,694  j 462875 *10 6  12,238  j8,694  j 0,463 
 12,238  j 9,62MVA
S ABb  12,238  j8,231MVA

SABb = 12,238 – j 8,231 MVA

Putem determina acum pierderile totale in LEA AB si in cele doua transformatoare in paralel din
statia B:

S circuit _ B _ dinstatia_ A  S ABb  S b  12,238  j8,231  (12  j8)  0,238  j 0,231MVA

ΔScircuit_B_din statia_A = 0,238 – j 0,231 MVA

Calculam pierderile in cele doua transformatoare 10 MVA 115/6,5 kV care functioneaza in

paralel in statia A

Sa = 15 – j 10 MVA reprezinta puterea absorbita de consumator in statia A.

Determinam pierderea de putere activa in transformatoarele din statia A

Pa2  Qa2
PT // A  * RT //  2 * PFe Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in
U2
paralel prin utilizarea rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea
pierderilor in fier. Vom efectua calculele:
 Pa2  Qa2 15 2  10 2 325 * 5,2
PT // A  2
* RT //  2 * PFe  2
* 5,2  2 * 0,02   0,04 
U 115 13225
1690
  0,04  0,128  0,04  0,168MW
13225

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de pierderile in fier si cele in cupru :

Sa
PT // A  2 * PCu * ( 2 ) 2  2 * PFe 
S nT
(152  10 2 )
4 1 325
 2 * 0,080 * 2
 2 * 0,02  * 0,08 *  0,04 
10 2 100
 0,04 * 3,25  0,04  0,13  0,04  0,17 MW

S-au obtinut rezultate sensibil egale pe cele doua cai

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca
avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere activa in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere activa de
mers in gol de asemenea le-am dublat.

Determinam pierderea de putere reactiva in transformatoarele din statia A

Pa2  Qa2
QT // A  * X T //  2 * Q
U2

Remarcam ca s-a tinut cont de faptul ca avem doua trafo in paralel prin utilizarea
rexiztentei echivalente a grupului de transformatoare si prin dublarea pierderilor in fier. Vom
efectua calculele:

Pa2  Qa2 Pa2  Qa2 io[%]

QT // A  * X T //  2 * Q  * X T //  2 * * Sn 
U2 U2 100
15 2  10 2 2 325 21490,6
 2
* 66,125  2 * *10  * 66,125  0,4   0,4 
115 100 13225 13225
 1,625  0,4  2,025MVAr

Pentru verificare vom utiliza si relatia functie de tensiunea de scurtcircuit si curentul de

mers in gol :

Sa 2
)(
P Q
2 2
u [%]
2 i [%]
QT // A  a a
* X T //  2 * Q  2 * sc
*  2 * o * Sn 
U2 100 Sn 100
15 2  10 2
1 10 4 2 1 10 325 162,5
 * *  2* *10  * *  0,4   0,4 
2 100 10 100 2 100 10 100
 1,625  0,4  2,025MVAr

Remarcam coeficientii ½ si 2 utilizati in formula de mai sus ei se datoreaza faptului ca

avem doua transformatoare montate in paralel. Pentru calculul pierderii de putere reactiva in
bobinaj, la mersul in sarcina, am tinut cont ca fiecare trafo se incarca cu jumatate din puterea
absorbita de consumator si am multiplicat cu 2 aceste pierderi. Pierderile de putere reactiva,la
mersul in gol de asemenea le-am dublat.

Avem elementele necesare pentru a stabili puterea la iesirea din LEA AC in statia A tinad
cont atat de puterea care se consuma in stata A cat si de cea care se vehiculeaza spre atatia B:

PA  Pa  PT // stA  PABb  15  0,17  12,238  27,292MW

Q A  Qa  QT // stB  Q ABb  10  2,025  8,231  20,256MVAr

Puterea absorbita de statia A pe bara A si consumata in statia A este

SA_consumata in statia A = 15,17 – j 12,025 MVA

Puterea totala absorbita de statia A pe bara A pt consumul din statia A si pentru curcuitul spre
statia B este :
SA_total = 27,292 – j 20,256 MVA

Determinam puterea care circula prin impedanta liniei intre statiile A si C:

S LAC  S Atotal  jQ LAC _ in _ pct _ A  PA _ total  jQ A _ total  jQ LAC _ in _ pct _ A 

BLAC
 PA _ total  jQ A _ total  jU 2
2
In aceasta relatie regasim puterea totala pe bara A la care se adauga puterea reactiva produsa de
linia AC la capatul A. Facand inlocuirile obtinem :

S LAC  S A _ total  jQ LAC _ in _ pct _ A  PA _ total  jQ A _ total  jQ LAC _ in _ pct _ A 

BLAC
 27,292  j 20,256  j115 2 * 84 *10 6 
 PA _ total  jQ A _ total  jU 2
2
 27,292  j 20,256  j13225 * 84 *10 6  27,292  j 20,256  j1110900 *10 6 
 27,292  j 20,256  j1,11  27,292  j19,146MVA
S LAC  27,292  j19,146MVA

Utilizam puterea SLAC determinata mai sus pentru calculul pierderilor de putere in impedanta
liniei ZLAC. Vom tine cont si de aportul capacitiv al linie AC in punctul A:

2
PLAC  QLAC
2 2
PLAC  QLAC
2
B
S LAC  PLAC  jQLAC _ in _ pct _ A  2
* RLA  j 2
* X LAC  jU 2 LAC 
U U 2
27,292  19,146
2 2
27,292  19,146
2 2
 2
* 4,05  j 2
* 6,09  j115 2 * 84 *10 6 
115 115
744,8  366,5 1111,3
 * 4,05  j *16,09  j1,11 
13225 13225
 0,084 * 64,05  j 0,084 * 6,09  j1,11  0,34  j 0,763  j1,1  0,34  j 0,347 MVA
S LAC  0,34  j 0,347 MVA

Putem determina in acest moment puterea absorbita de reteaua de distributie analizata in punctul
C
S C  S LAC  S LAC  jQLAC _ in _ pct _ C1 in acesta relatie remarcam ca s-a tinut cont de aportul
capacitiv al liniei AC in punctul C Inlocuind datele cunoscute vom obtine:
BLAC _ in _ pct _ C1
S C  S LAC  S LAC  jQ LAC _ in _ pct _ C1  S LAC  S LAC  jU 2 * 
2
 27,292  j19,146  0,34  j 0,347  j115 2 * 84 *10 6  27,632  j18,806  j1,11 
 27,632  j17,696MVA
S C  27,632  j17,696MVA

Putem determina acum pierderile totale in reteaua de distributie datorate consumurilor din
punctale a si b:
S RED _ analizata  S C  S a  S b  27,632  j17,696  (15  j10)  (12  j8)  0,632  j 0,304MVA

In figura 5 prezentam un bilant general al puterilor in RED analizata

fig 5

66. Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului

coborâtor de servicii proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât
puterea de scurtcircuit trifazat, la timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe
barele de 6 kV ale staţiei bloc de servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figură
 24 kV 400 kV
400 MVA
G Usc= 11%
l = 20 km S=∞
x = 0,45 Ω/km
S=∞
X"d =
0,18
SG=388 MVA

40
MVA
6 kV
Rezolvare:
 388 388 
X  cal  0,18 //  0,11  20  0,45    0,075;
 400 400 2 
Reactanţa de calcul a transformatorului coborâtor de servicii interne de 24/6 kV, va
fi
SG 388
X T 2  
 X cal   0,075  1,034;
S sc 350
Tennsiunea de scurtcircuit a transformatorului în procente:
u % Sb
X  T 2  sc sau
100 S T
S 40
u sc %  100 X R T  100  1,034   10,65%
Sb 388