Exemple de aplicaţii numerice gradul IV

1. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm 2 din aluminiu, alimentează un

receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos  = 1) R = 20 , situat la o
distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se
consideră  = 1/32  mm2/m Să se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.

2  l 2  192
Rl      2
S 32  6
U 220
I   10 A
Rl  R 2  20
a ) U r  R  I  20  10  200V
b) Wr  U r  I  t  200  10  0,5  1 kWh
c) Wl  (U  U r )  I  t  20  10  0,5  100 Wh

2. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un

reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară R = 50 . Tensiunea la
plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la
reflector este de 10%. Să se determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10 ore/zi,
considerându-se o lună de 30 de zile;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.
230  23
U  U  R  I  I   4,14 A
50
a ) W  R  I 2  t  50  4,14 2  10  30  258 kWh
23
b ) U  R c  I  R c   5,55
4,14
Wc  Rc  I 2  t  5,55  4,14 2  10  30  28,5 kWh

3. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă la

tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare
din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea conductoarelor ei este de 16 mm2;  = 1/32 
mm2/m. Să se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe linie;
 b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.

3300
P U I  I   15 A
220
2  l 2  200
Rl      0,78
S 32  16
U  Rl  I  0,78  15  11,7V
a ) U s  U  U  220  11,7  231,7V
U 11,7
U [%]   100   100  5%
Us 231,7
b) W  P  t  3300  0,5  1,65 kWh

4. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La capătul
opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de
5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.

5  220
a ) U   11 V
100
3135
P  U  U   I  I   15 A
220  11
U 11
R1    0,73
I 15
U  U 220  11
R2    13,93
I 15
10
b)W  P  t  3135   522,5Wh
60

5. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează

polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice
dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze
circuitul. Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la
pornirea electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7
kW, tensiunea de alimentare 380/220 V, cos  = 0,8 (se consideră aceeaşi valoare atât în
regim normal cât şi la pornire), randamentul  = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal,
lungimea circuitului 20 m,  = 1/34  mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea
electromotorului  10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent
δN = 6 A/mm2, în regim de pornire δp = 20 A/mm2.
 7000
P  3  U  I  cos    I   14,79 A
3  380  0,8  0,9
I 14,79
   5,9 A / mm 2   N  Din punctul de vedere al densitatii de curent
S 2,5
in regim normal circuitul poate a lim enta strungul .
I P 6 14,79
 po    35,5 A / mm 2   p  Din punctul de vedere al densitatii de curent
S 2,5
la pornire circuitul nu poate a lim enta strungul . Calculam sec tiunea min ima care satisface
aceasta conditie.
IP 6 14,79
p  S  4,44 mm 2
S 20
Alegem sec tiunea s tan dardizata : S  6mm 2
Verificarea la densitatea de curent in regim normal
I 14,79 A
N    2,46 2
  N  S  6mm 2 satisface aceasta conditie
S 6 mm
Verificarea la caderea de tensiune in regim normal
l 20
Rc      0,1
S 34  6
3  R c  I  cos  3  0,1 14,79  0,8 100
U [%]  100   0,54%  5%(conform normelor )
U 380
S  6mm 2 satisface aceasta conditie
Verificarea la caderea de tensiune la pornire
3  R c  I p  cos  3  0,1  6 14,79  0,8 100
U p [%]  100   3,24%  10% 
U 380
S  6mm 2 satisface aceasta conditie
S  6mm 2

6. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate  = 1/34  mm2/m,

de lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează un
tablou de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
- două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite separate);
- 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%. Electromotoarele
au randamentul  = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi la pornire) cos = 0,8, iar
la pornire au Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere de tensiune Δup = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se
conecteză fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10
mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25 mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20
A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

5000
PT  3  U  I T  cos    I T   10,56 A
3  380  0,8  0.9
4000
PM 1  U  I M 1  cos    I M 1   25,25 A
220  0,8  0.9
2000
PM 2  U  I M 2  cos    I M 2   12,625 A
220  0,8  0.9
30
 200
PL  U  I L  I L  3  9,1 A
220
Curentul max im va fi pe faza care a lim enteaza motorul M 1 :
Neglijam unghiul d int re cunentul consumat de motoare si cel consumat de lampi 
I MAX  10,56  25,25  9,1  45 A
Curentul pe fazele mai putin incarcate va fi :
I MIN  10,56  12,625  9,1  32,3 A
Curentul pe conductorul neutru va fi :
   
I N  I M 1  I M 2  I M 2 sau in mod ul I N  25,25  12,625  12,625 A
Calculam sec tiunea coloanei in conditiile caderii de tensiune in regim permanent
l 20  (45  12,625)  0,8
U f     ( I MAX  I N )  cos   S   6,16 mm 2  S  10mm 2
S 2
 220  34
100
Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
I MAX  45 A, corespunde  S  10mm 2
Verificam densitatea curentului la pornire
I TP  5  10,56  52,8 A
I M 1P  5  25,25  126,25 A
I P  52,8  126,25  9,1  188,15 A
I P 188,15 A A
p    18,8 2
  padm  20 2
 Sectiunea S  10mm 2 corespunde
S 10 mm mm
Verificam pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului
Pr e sup un ca problema serefera la pornirea motorului monofazat de 4 kW
pentru ca are cel mai mare curent de pornire
I P  126,25 A
2l
  I P  cos 
S 2  20  126,25  0,8
U f [%]   100   100  5,4%  10%  Sectiunea S  10mm 2
U 34  220  10
satisface conditia
S  10 mm 2
Pr oblema se poate rezolva folo sin d alte ipoteze de calcul si anume neglijand curentul
prin conductorul neutru si considerand sistemul echilibrat cu curentul de pe faza cea
mai incarcata circuland pe toate fazele. In aceste caz avem,
Calculam sec tiunea coloanei in conditiile caderii de tensiune in regim permanent
l
3  I MAX  cos 
S 3  20  45  0,8  100
U [%]   100  S   4,82mm 2  S  6mm 2
U 2  380  34
Verificam densitatea curentului la pornire
I P 188,15 A A
p    31,35 2
  padm  20 2
 Sectiunea S  6mm 2 nu corespunde
S 6 mm mm
Verificam urmatoarea sec tiune s tan dardizata S  10 mm 2
I P 188,15 A A
p    18,81 2
  padm  20 2
 Sectiunea S  10mm 2 corespunde
S 10 mm mm
Verificam caderea de tensiune in regim permanent
l
3  I MAX  cos 
S 3  20  45  0,8  100
U [%]   100   0,96%  2%  S  10mm 2 corespunde
U 34  10  380
 Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
I MAX  45 A, corespunde  S  10mm 2
Verificam pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotoarelor
enuntul problemei este neclar 
I P  52,8  126,25 A  179 A
l
3  I P  cos 
S 3  20  179  0,8
U [%]   100   100  3,83%  10%  Sectiunea
U 34  380  10
S  10mm 2 corespunde
S  10mm 2

7. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220, ştind că acestea
absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este  = 0,95, factorul
de putere (în regim normal şi la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune în coloană
este ΔU =3% şi că pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a
electromotoarelor este ΔUp =12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s =
2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20
A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.
Pr e sup unem prin absurd ) ca enuntul problemei este corect si racordam motorul
monofazat int re fazele R si S . Vom calcula curentii pe fiecare faza si pe conductorul neutru.
PT  2,5  735,5  1839W
1839
PT  3  U  I  cos     I T   3,268A
3  380  0,9  0,95
2000
PM  U  I  cos     I M   6,156 A
380  0,9  0,95
 RT  arccos(0,9)  25,84
Luand ca refer int a U R  I RT  3,268  (cos RT  j  sin  RT )  3,268  (0,9  j  0,436)  2,941  j  1,425 A
 RM  25,84  30  4,16
I RM  6,156  [cos(4,16)  j  sin(4,16)]  6,156  (0,997  j  0,073)  6,138  j  0,449 A
I R  I RT  I RM  2,941  j  1,425  6,138  j  0,449  9,079  j  0,976 A
I R  9,079 2  0,976 2  9,131 A
 0,976
 R  arctg  6,136
9,079
cos  R  0,994
 ST  arccos(0,9)  25,84
Luand ca refer int a U S  I ST  3,268  (cos  ST  j  sin  ST )  3,268  (0,9  j  0,436)  2,941  j  1,425 A
 SM  25,84  30  55,84
I SM  6,156  [cos(55,84)  j  sin( 55,84)]  6,156  (0,562  j  0,827)  3,46  j  5,091 A
I S  I ST  I SM  2,941  j  1,425  3,46  j  5,091  6,401  j  6,516 A
I S  6,4012  6,516 2  9,134 A
 6,516
 S  arctg  45,51
6,401
cos  S  0,7
  TT  arccos(0,9)  25,84
Luand ca refer int a U T  I TT  3,268  (cos  TT  j  sin  TT )  3,268  (0,9  j  0,436)  2,941  j  1,425 A
I T  I TT  2,941  j  1,425 A
I T  2,9412  1,425 2  3,268 A
 1,425
 T  arctg  25,84
2,941
cos  T  0,9
Pentru verificare calculam curentul prin conductorul neutru
Luam ca refer int a tensiunea U R
I N  I R  I S  I T  9,131  [cos(6,136)  j  sin( 6,136)] 
 9,134  [cos(45,51  120)  j  sin( 45,51  120)] 
 3,268  [cos(25,84  120)  j  sin( 25,84  120)]  9,131  (0,994  j  0,107) 
9,134  (0,968  j  0,25)  3,268  (0,073  j  0,997)  (9,076  8,841  0,238) 
 j (0,977  2,284  3,258)  0,003  j  0,02  0 A

Rezultatul era previzibil deoarece avem un consumator trifazat simetric, fara curent de nul, si un consumator
bifazat, deasemenea fara curent de nul.
Pe baza curentilor obtinuti vom dimensiona coloana tinand cont de faza cea mai solicitata si calculand
caderile de tensiune si densitatile de curent in regim de durata si la pornirea motoarelor.
Calculele le vom face raportandu-ne la tensiunea de faza si nu de linie.

Se observa ca faza cea mai solicitata este R unde avem

I R  9,079 2  0,976 2  9,131 A
cos  R  0,994
Calculam sec tiunea min ima in conditiile caderii de tensiune in regim permanent
l
  I  cos 
S   l  I  cos   100 30  9,131  0,994  100
U f [%]   100  S    1,28mm 2
U U f [%]  U 32  3  220
Alegem S  1,5 mm 2
Verificam densitatea de curent la pornirea motoarelor
I P  3  I R  3  9,131  27,4 A
I P 27,4 A A
P    18,26 2
 20   Padm
S 1,5 mm mm 2
Sectiunea S  1,5 mm 2 satisface aceasta conditie.
Verificam caderea de tensiune la pornirea motoarelor
l
  I P  cos 
S 30  27,4  0,994  100
U f [%]   100   11,6%  12%
U 32  220
Sectiunea S  1,5 mm 2 satisface aceasta conditie.
Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
Enuntul problemei nu furnizeaza date despre curentul permanent sup ortat de un conductor
cu S  1,5 mm 2 .
Pr e sup unerea facuta (cum ca enuntul problemei este corect ) a fost gresita.

Motorul monofazat este de 1x220V si se racordeaza intre o faza si neutru. Refacem

calculele in aceste conditii.

PT  2,5  735,5  1839W

1839
PT  3  U  I  cos     I T   3,26 A
3  380  0,9  0,95
2000
PM  U  I  cos     I M   10,63 A
220  0,9  0,95
I N  I M  10,63 A
I Max  I T  I M  3,26  10,63  14 A
Calculam sec tiunea min ima in conditiile caderii de tensiune in regim permanent
( 2  Rc  I M  cos   Rc  I T  cos   100 U f [%]  U f
U f [%]   Rc  
Uf cos   ( 2  I M  I T )  100
3  220
 0,3
0,9  ( 2  10,63  3,26 )  100
l  l 30
Rc     S    3,12 mm 2
S Rc 32  0,3
Alegem S  4 mm 2
Verificam caderea de tensiune la pornirea motoarelor
I PT  3  I T  3  3,26  9,78 A
I PM  3  I M  3  10,63  31,9 A
l 30
Rc      0,234
S 32  4
U P  2  Rc  I M  cos   Rc  I T  cos   0,234  0,9  (2  31,9  9,78)  15,5V
U p 15,5
U P [%]   100   100  7%  12%
Uf 220
S  4 mm 2 satisface aceasta conditie
Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
I Max  14 A  20 A (din enunt )
S  4 mm 2 satisface aceasta conditie
Verificam densitatea de curent la pornirea motoarelor
I P  3  14  42 A
I P 42 A A
P    10,5 2
 20 (din enunt )
S 4 mm mm 2
S  4 mm 2 satisface aceasta conditie
Solutia finala : S  4 mm 2
 8. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou
secundar de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal I n.
Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor
maximum 10%; conductibilitatea  = 34, cos  = 0,7(se consideră aceeaşi valoare atât în
regim normal cât şi la pornire) şi  = 0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent,
pentru conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de
curent pentru Al, în regim de pornire δp = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea
echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se
determine secţiunea coloanei. Se va face verificarea la densitate de curent în regim de
pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la faza R, cate 10 lămpi se conectează la
faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta, în acest caz, faza R; se va calcula secţiunea coloanei luînd în
considerare curentul total din faza R,unde este racordat electromotorul monofazat.

Valorile curentilor in regim de durata sunt:

Neglijam defazajul dintre curentul absorbit de motoare si cel absorbit de lampi.
Pt 4000
It    9,65 A
3  U  cos    3  380  0,7  0,9
Pm 2000
Im    14 , 43 A
U  cos    220  0 , 7  0 , 9
I max  9 , 65  14 , 43  24 ,1 A
P 10  100
Il    4 ,5 A
U 220
I N  14,43  4,5  9,93 A

Valorile curentilor la pornirea motoarelor, considerand si lampile alimentate, sunt:

I tp  6  I t  6  9,65  57,9 A
I mp  6  I m  6  14,43  86,6 A
I max p  57,9  86,6  144,5 A
I Np  86,6  4,5  82,1 A
Verificam coloana la densitatea de curent la pornirea motoarelor cu S  6 mm
I max p 144,5 A A
p    24,1 2
 20  Alegem sec tiunea s tan dardizata mai mare
S 6 mm mm 2
S  10 mm 2
I max p
144,5 A A
p    14,45 2
 20
S 10 mm mm 2
Sectiunea S  10 mm 2 satisface aceasta conditie
 Verificam coloana la curentul max im de durata
I max  24 A  30 A pentru care era suficienta sec tiunea de 6 mm 2
S  10 mm 2 satisface conditia
Verificam coloana la caderea de tensiune in regim permanent
l 25
Rc    0,0735
  S 34  10
R  ( I max  I N )  cos  0,0735  ( 24,1  8)  0,7  100
U f [%]  c  100   0,75%  2%
Uf 220
S  10 mm 2 satisface conditia
Verificam coloana la caderea de tensiune la pornirea motoarelor
Rc  ( I max p  I Np )  cos  0,0735  (144,5  82,1)  0,7  100
U fp [%]   100   5,3%  10%
Uf 220
S  10 mm 2 satisface aceasta conditie
Solutia finala : S  10 mm 2

9. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la care

sunt racordate:
o un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat
având puterea Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 şi Ipornire = 6 Inominal ;
o 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu
lungimi de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32 
mm2/m. Să se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru
coloană, considerându-se pierderile de tensiune:
o pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8% în
regim de pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
o pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A
pentru s = 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru circuitele
trifazate se consideră: 16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s
= 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
cos   0,9 si I 2  I 3  Putem neglija defazajul d int re curentul absorbit de motor
si cel absorbit de lampi.
In regim permanent avem curentii :
Pm 10000
I2    18,75 A
3  U  cos    3  380  0,9  0,9
P 17  100
I3    7,72 A
U 220
I 1  I 2  I 3  18,75  7,72  26,5 A
La pornirea electromotorului avem curentii :
I 2 p  6  I 2  6  18,75  112,5 A
I 3  7,72 A
I 1 p  I 2 p  I 3  112,5  7,72  120 A
Calculam sectiunea coloanei la pornirea electromotorului
3  Rc  I 1 p  cos   100 U c [%]  U n 1  380
U c [%]   Rc    0,02
Un 3  I 1 p  cos   100 3  120  0,9  100
l1 25
Rc     Sc   39mm 2
Sc 32  0,02
Alegem sec tiunea s tan dard S c  50 mm 2
Verificam sectiunea coloanei la densitatea de curent la pornirea electromotorului
I 1 p 120 A A
p    2,4 2
 20
S 50 mm mm 2
S  50mm 2 satisface conditia
Calculam caderea de tensiune pe coloana in regim normal si la pornirea motorului
l 25
Rc    1   0,0156
S c 32  50
3  Rc  I 1  cos   100 3  0,0156  26,5  0,9  100
U 1 [%]    0,17%  1%
Un 380
3  Rc  I 1 p  cos   100
3  0,0156  120  0,9  100
U 1 p [%]    0,76%  1%
Un 380
Verificarea sectiunii coloanei la curentul maxim de durata
I 1  26,5 A  S min  6mm 2
S  50mm 2 satisface conditia

==============================================

Calculam sectiunea circuitului motorului din conditia caderii de tensiune in regim permanent
 3    l 2  I 2  cos   100 3  30  18,75  0,9  100
U 2 [%]   S2   2,54 mm 2
S2 U n 32  (3  0,17)  380
Alegem S  4mm 2

Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului

I 2 p 112,5 A A
p    28 2
 20  conditie neindeplinita
S2 4 mm mm 2
Alegem o sec tiune mai mare
S 2  6 mm
I2p 112,5 A A
p    18,75 2
 20  conditie indeplinita
S2 6 mm mm 2
Verificam caderea de tensiune in regim permanent pe circuitul motorului
3    l 2  I 2  cos   100 3  30  18,75  0,9  100
U 2 [%]   U 1   0,17  1,2  0,17  1,37%  3%
S2 U n 32  6  380
Sectiunea S  6mm 2 satisface conditia
Verificam caderea de tensiune la pornirea motorului
3    l 2  I 2 p  cos   100 3  30  112,5  0,9  100
U 2 p [%]   U 1 p   0,76 
S 2 U n 32  6  380
 7.21  0,76  7,97%  8%
Sectiunea S  6mm 2 satisface conditia
Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent
I 2  18,75A  S min  4mm2
Sectiunea S  6mm2 satisface conditia

Calculam sectiunea circuitului lampilor din conditia caderii de tensiune in regim permanent
3    l 3  I 3  100 3  35  7,72  100
U 3 [%]   S2   2,1 mm 2
S 2 U n 32  (2  0,17)  380
Alegem S  2,5mm 2
Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent
I 3  7,72 A
Sectiunea S  2,5mm 2 satisface conditia

Rezultat final
Scoloana = 50 mm2
Smotor = 6 mm2
Slampi = 2,5 mm2
 10. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din cupru,
montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380
V, cos  = 0,7;  = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%.
Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune (de
durată) admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor
pentru trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea
maximă de durată este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea
electromotoarelor pentru conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm 2.

P 20000
In    48,2 A
3  U n  cos    3  380  0,7  0,9
I p  6  I n  6  48,2  289,2 A
Observam ca In = 48,2 A > 42 A (incarcarea maxima a conductorului cu S = 6 mm 2)
Alegem o sectiune superioara
S = 10 mm2

Verificam sectiunea la incarcarea maxima in regim permanent

I n 48,2 A
   4,82 densitate de curent acceptabila deoarece conform datelor problemei
S 10 mm 2
42 A
6  7
6 mm 2

Verificam sectiunea la caderea de tensiune in regim permanent

3  l  I n  cos   100 3  50  48,2  0,7  100
U [%]    1,35%  3%
  S U n 57  10  380
S  10mm 2 satisface conditia

Verificam sectiunea la caderea de tensiune la pornirea motorului

3  l  I p  cos   100 3  50  289,2  0,7  100

U p [%]    8,1%  12%
  S U n 57  10  380
S  10mm 2 satisface conditia

Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului

Ip 289 , 2 A A
p    28,92 2
 35
S 10 mm mm 2
S  10 mm 2 satisface conditia
11. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în
triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit
cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa
activă de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi
o reactanţă inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă
de 6 Ω.

 220
Z 1  3  j  4  Z 1  3 2  4 2  5  I 1   44 A
5
R 3
P1  U  I 1  cos 1  U  I 1  1  220  44   5808W
Z1 5
X1 4
Q1  U  I 1  sin 1  U  I 1   220  44   7744VAr
Z1 5
S1  P12  Q12  5808 2  7744 2  9680VA
 220
Z 2  6  j  8  Z 2  6 2  8 2  10  I 2   22 A
10
R 6
P2  U  I 2  cos  2  U  I 2  2  220  22   2904W
Z2 10
X2 8
Q2  U  I 2  sin  2  U  I 2   220  22   3872VAr
Z2 10
S 2  P22  Q22  2904 2  3872 2  4840VA
 220
Z 3  8  j  6  Z 3  8 2  6 2  10  I 3   22 A
10
R 8
P3  U  I 3  cos  3  U  I 3  3  220  22   3872W
Z3 10
X3 6
Q3  U  I 3  sin  3  U  I 3   220  22   2904VAr
Z3 10
S 3  P32  Q32  3872 2  2904 2  4840VA
P  P1  P2  P3  5808  2904  3872  12,584 kW
Q  Q1  Q2  Q3  7744  3872  2904  14,52 kVAr
S  S1  S 2  S 3  9680  4840  4840  19,36 kVA
 12. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru având  =
0,017  mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile din figură.
s1 = 50 mm2 s2 = 35 mm2 s3 = 25 mm2
x01 = 0,31  /km x02 = 0,345  /km x03 = 0,33  /km

1 2 3 AO
● ● ●
3oo m 2oo m 15o m

S1 = 40 + j10 kVA S2 = 30+ j0 kVA S3 = 20 + j15 kVA

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este de
10%.

 0,017  300
 R A1   0,102
50

l  0,017  200
R      R12   0,097
S  35
 0,017  150
 R23  25
 0,102

 X A1  0,31  0,3  0,093

X  x0  l   X 12  0,345  0,2  0,069
 X  0,33  0,15  0,0495
 23

Calculam pierderea longitudinala de tensiune in punctul 3. Variatia transversala a tensiunii

se neglijeaza.

1 n
U    ( Pi  Ri  Qi  X i ) 
U n i 1
1
  1000  [40  0,102  10  0,093  30  (0,102  0,097)  0  20  (0,102  0,097  0,102) 
400
 15  (0,093  0,069  0,0495)]  50,43V
U 50,43
U [%]   100   100  12,6%
Un 400

b) U [%]  12,6%  10%  Re teaua trebuie re dim ensionata

 13. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror
tensiuni sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum.
Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm 2, sarcinile, în kW
şi factorii lor de putere sunt indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal şi
pentru regimul de avarie al reţelei.
Se neglijează pierderile de putere pe linii.
În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune din reţea a cărei
ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune într-un punct oarecare al
reţelei;
Pentru conductorul cu s=35mm2 se consideră r0=0,91 /km şi x0=0,353 /km iar pentru cel
cu s=16 mm2 r0=1,96 /km şi x0=0,377/km.

100 kW 80 kW
cosφ = 0,8 cosφ = 0,9

3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2

A O ? ? ? OB
1,5 km 16 mm2 1,5 km 16 mm2

d 40 kW 80 kW e 40 kW
cosφ = 0,7 cosφ = 0,8 cosφ = 0,8

Calculam elementele pasive ale retelei.

Tronson R X Z
Aa 0,91x3=2,73Ω 0,353x3=1,059 Ω Rad(2,732+1,0592)=2,928 Ω
ab 0,91x2=1,82 Ω 0,353x2=0,706 Ω Rad(1,822+0,7062)=1,952 Ω
bc 0,91x3=2,73 Ω 0,353x3=1,059 Ω Rad(2,732+1,0592)=2,928 Ω
cB 0,91x4=3,64 Ω 0,353x4=1,412 Ω Rad(3,642+1,4122)=3,904 Ω
ad 1,96x1,5=2,94 Ω 0,377x1,5=0,5655 Ω Rad(2,942+0,56552)=2,994 Ω
ce 1,96x1,5=2,94 Ω 0,377x1,5=0,5655 Ω Rad(2,942+0,56552)=2,994 Ω

Calculam puterile in punctele de consum

Punct P Q S
a 100 kW Rad(1252-1002)=75 kVAr 100/0,8=125 kVA
b 80 kW Rad(1002-802)=60 kVAr 80/0,8=100 kVA
c 80 kW Rad(88,92-802)=38,77 kVAr 80/0,9=88,9 kVA
d 40 kW Rad(57,142-402)=40,8 kVAr 40/0,7=57,14 kVA
e 40 kW Rad(502-402)=30 kVAr 40/0,8=50 kVA
Calculam circulatia de putere pe tronsonul Aa. Deoarece tensiunile in A si B sunt egale si in faza, avem:
n

S
i 1
i  Zi
(100  j  75  40  j  40,8)  (1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412)
S Aa   
Z AB 2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412
(80  j  60)  (2,73  j  1,059  3,64  j  1,412)  (80  j  38,77  40  j  30)  (3,64  j  1,412)
 
2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412
(140  j  115,8)  (8,19  j  3,177)  (80  j  60)  (6,37  j  2,471)  (120  j  68,77)  (3,64  j  1,412)
 
10,92  j  4,236
778,7  j  1393,18  361,34  j  579,88  339,7  j  419,76 1479,74  j  2392,82
  
10,92  j  4,236 10,92  j  4,236
(1479,74  j  2392,82)  (10,92  j  4,236) 26295,3  j  19861,4
   191,66  j  144,76 kVA
(10,92  j  4,236)  (10,92  j  4,236) 137,2

Calculam circulatiile de puteri pe toate tronsoanele

Tronson P Q
Aa 191,66 kW 144,76 kVAr
ab 191,66-100-40=51,66 kW 144,76-75-40,8=29 kVAr
bc 51,66-80=-28,34 kW 29-60=-31 kVAr
cB -28,34-80-40=-148,34 kW -31-38,77-30=-99,8 kVAr
ad 40 kW 40,8 kVAr
ce 40 kW 30 kVAr

Pentru verificare, putem calcula circulatiile de puteri incepand din sursa B.

n

S
i 1
i  Zi
(80  j  38,77  40  j  30)  (2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059)
S Bc   
Z AB 2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412
(80  j  60)  (2,73  j  1,059  1,82  j  0,706)  (100  j  75  40  j  40,8)  (2,73  j  1,059)
 
2,73  j  1,059  1,82  j  0,706  2,73  j  1,059  3,64  j  1,412
(120  j  68,77)  (7,28  j  2,824)  (80  j  60)  (4,55  j  1,765)  (140  j  115,8)  (2,73  j  1,059)
 
10,92  j  4,236
679,39  j  839,53  258,1  j  414,2  259,57  j  464,4 1197,06  j  1718,13
  
10,92  j  4,236 10,92  j  4,236
(1197,06  j  1718,13)  (10,92  j  4,236) 20349,88  j  13691,12
   148,32  j  99,79 kVA
(10,92  j  4,236)  (10,92  j  4,236) 137,2

Calculam circulatiile de puteri pe toate tronsoanele

Tronson P Q
Bc 148,32 kW 99,79 kVAr
cb 148,32-80-40=28,32 kW 99,79-38,77-30=31,02 kVAr
 ba 28,32-80=-51,68 kW 31,02-60=-28,98 kVAr
aA -51,88-100-40=-191,88 kW -28,98-75-40,8=-144,78 kVAr
ad 40 kW 40,8 kVAr
ce 40 kW 30 kVAr

Valorile puterilor care circula pe fiecare tronson sunt sensibil egale dupa cum se observa in cele doua
tabele.
Observam ca punctul b este alimentat din ambele capete atat cu putere activa cat si cu putere reactiva.
Rupem reteaua in punctul b si o consideram alimentata doar din sursa A cu puterile calculate. Aflam
caderea longitudinala de tensiune in punctul b.
1 n
U    ( Pi  Ri  Qi  X i ) 
U n i 1

191,66  2,73  144,76  1,059  51,66  (2,73  1,82)  29  (1,059  0,706)

  160,5V
6
160,5
U [%]   100  2,675%
6000
Pentru verificare, putem calcula caderea longitudinala de tensiune rupand reteaua in puncul b si
considerand-o alimentata din sursa B.
1 n
U    ( Pi  Ri  Qi  X i ) 
U n i 1

148,32  3,64  99,79  1,412  28,32  (3,64  2,73)  31,02  (1,412  1,059)
  156,3V
6
156,3
U [%]   100  2,605%
6000
Valorile obtinute sunt foarte apropiate.
Caderea cea mai mare de tensiune o vom avea in punctul d daca se intrerupe
tronsonul Aa.
1 n
U    ( Pi  Ri  Qi  X i ) 
U n i 1

340 3,64  244,57  1,412  220 6,37  175,8  2,471 140 8,19  115,8  3,177  40  11,13  40,8  3,7425
 
6
922100
 922V   15,35%
6000
 14. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având  =
0,017  mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile
menţionate în figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.
g

0,15 A/m

80 m
f

16 mm2
50 m

50 mm2 25 mm2

a b d
A e
75 m 100 m 100 m 50 m
30A
20A 16 mm2 15A 10A
80 m

c 25A

l 0,017  1
r50      0,00034 
S 50 m
l 0,017  1
r25      0,00068 
S 25 m
l 0,017  1
r16      0,0010625 
S 16 m
Sarcina este rezistiva  cos   1  U  3  R  I
U Aa  3  0,00034  75  (20  30  25  15  10  80 * 0,15)  3  0,0255  112  4,95V
U Ab  U Aa  3  0,00034  100  92  4,95  5,41  10,36V
U Ac  U Ab  3  0,0010625  80  25  10,36  3,67  14,03V
U Ad  U Ab  3  0,00068  100  25  10,36  2.94  13,3V
U Ae  U Ad  3  0,00068  50  10  13,3  0,58  13,88V
U Af  U Ab  3  0,0010625  50  80  0,15  10,36  1,1  11,46V
80
U Ag  U Af  3  0,0010625   80  0,15  11,46  0,88  12,34V
2
14,03  100
Caderea max ima de tensiune este in punctul c : U Ac  14,03V   3,51%
400
15. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm 2, cu diametrul
19,2 mm şi  = 1/34  mm2/m, are o lungime de 40 km şi coronamentul din figură (cu
distanţele în mm).
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei
specifice
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b

respectiv susceptanţei specifice

7,57368
b0 = 10-6 S/km
a
lg
b

2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se calculeze

parametrii acestora. Se neglijează conductanţa liniei.

2550

4200

3250

1)
a  Dmed  3 D12  D23  D13 , dis tan ta medie d int re conductoare
b  r , raza conductorului
2)

D12  3250  25502  4200 2  4258 mm

D23  2  3250  6500 mm
D13  3250  2550 2  4200 2  7161 mm
Dmed  3 4258  6500  7161  5831 mm
d 19,2
r   9,6 mm
2 2
l 40000
R    6,36
S 34  185
5831
X  l  0,145  lg  16,77
0,779  9,6
7,57368
B l  108,84  10 6 S
5831
lg
9,6

Schema in ∏
Z  6,36  j  16,77
B
B1  B2   54,42  10  6 S
2
Schema in T
Z
Z1  Z 2   3,18  j  8,38
2
B  108,85  10 6 S
 16. 1. Să se determine parametrii electrici ( RT, XT, GT şi BT ) ai unui transformator cu
două înfăşurări de 31,5 MVA 115  2x2,5% / 6,3 kV, pierderile în cupru de 105 kW,
pierderile în gol de 40 kW, usc[%]=9% şi i0[%]=1,2%. Parametrii electrici se vor raporta la
tensiunea de pe plotul maxim al înfăşurării primare.
2. Să se reprezinte schema electrică achivalentă, în Γ, a transformatorului
de la punctul 1.

Pe plotul max im avem raportul de transformare 115  1,05 / 6,3 kV  120,75 / 6,3 kV
PCu  U n2 105000  120,75 2
RT    1,54
S n2 31500 2
u sc U 2 0,09  120,75 2  10 6
XT     41,66
100 S n 31,5  10 6
PFe 40  10 3
GT    2,74  10 6 S
U 2
120,75  10
2 6

i0 S n 0,012  31,5  10 6
BT   2   26  10 6 S
100 U 120,75  10
2 6

Schema in  :
Z  RT  j  X T  1,54  j  41,66
Y  GT  j  BT  (2,74  j  26)  10  6 S
17. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu
două transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având
fiecare:
ΔPsc = 18 kW; ΔP0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea
secundară şi schema electrică echivalentă (în Γ ) a postului de
transformare.

U 2 18000  400 2
RT  Psc    1,125m
S n2 1600000 2
u sc U 2 0,06  400 2
XT     6m
100 S n 1600000
P0 2600
GT    16,25mS
U2 400 2
i S 0,017  1600000
BT  0  n2   170mS
100 U 400 2
Z T  RT  j  X T  1,125  j  6 m
YT  GT  j  BT  16,25  j  170 mS
La punerea in paralel
ZT
Z  0,5625  j  3 m
2
Y  2  YT  32,5  j  340 mS
 18. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie de
transformare se produce un scurtcircuit trifazat.
Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a unei bobine de reactanţă
care ar trebui montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la cel mult 100 MVA.
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale cablului
sunt indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă de putere
infinită şi se neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.

k (3)
3x240 mm2 Cu – 5 km

ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km

10,5 kV 10 kV

Z  0,07632  j  0,08  5  0,3816  j  0,4  0,552846

U 10500
I sc    10979 A
3Z 3  0,5528
S sc  3  U  I sc  3  10500  10979  199 MVA
100000000 10500
S sc  100 MVA  I sc   5505 A  Z   1,1
3  10500 3  5505
0,3816  j  0,4  X   1,1  0,4  X  1,12  0,3816 2  1,03 
 X  0,63
 19. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A 1 de 110 kV, în
schema electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu cupla C1 deschisă, în
comparaţie cu funcţionarea cu cupla C1 închisă.
Cupla barelor de 220 kV C2 este în permanenţă închisă.
S = 500 MVA S = 500 MVA x
x = 0,3 C2 = 0,3
220

S = 200MVA S = 200 MVA

usc = 11% C1 usc = 11%
110 kV
A1 A2

S =400MVA S = 400 MVA

usc = 10% usc = 10%

S = 350 MVA S = 350 MVA x”d

x”d = 12% ~ ~
= 12%
Alegem Sb=1700 MVA; Ub=110 kV
Calculam puterea de scurtcircuit in conditiile in care
cupla C1 este inchisa.
Schema echivalenta si valorile reactantelor relative vor
fi:

Sb 1700
X 1*  X 2*  x   0,3  1,02
Sn 500
Sb 1700
X 3*  X 4*  U sc   0,11  0,935
Sn 200
Sb 1700
X 5*  X 6*  U sc   0,1  0,425
Sn 400
Sb 1700
X 7*  X 8*  xd"   0,12  0,583
Sn 350
X1*  X 3* X 5*  X 7*
X *  || 
2 2
1,02,935 0,425 0,583
 || 
2 2
 0,9775|| 0,504 0,33
S 1700
*
X cal  X *  n  0,33  0,33
Sb 1700
Sn 1700
S sc1  *
  5151 MVA
X cal
0,33
Calculam puterea de scurtcircuit in conditiile in care cupla C1 este inchisa.
Valorile reactantelor relative vor fi aceleasi, in schimb, sSchema echivalenta va fi diferita.

X* 
X *   1 || ( X 4*  X 6*  X 8* )  X 3*  ||
 2 
|| ( X 5*  X 7* ) 
1,02 
 || (0,935  0,425  0,583)  0,935 ||
 2 
|| (0,425  0,583) 
 0,51 || 1,943  0,935 || 1,008 
 0,404  0,935 || 1,008  1,339 || 1,008 
 0,0575
Sn 1700
*
X cal  X *   0,575   0,575
Sb 1700
Sn 1700
S sc 2  *
  2957 MVA
X cal 0,575
S  S sc 2  S sc1  5151  2957  2194 MVA
S 2194
S [%]   100   100  42,6%
S sc1 5151
 20. Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui scurtcircuit trifazat pe
barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele ipoteze:
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.

S = 1000 MVA x
= 0,4 B1 A1
L= 80 km 5 7
3 S = 800 MVA
x0 = 0,42 Ω/ km x”d = 20%
1 ST = 800 MVA
usc = 12%
CB CA
ST = 800 MVA usc
= 12%
2 L= 80 km
4 S = 800 MVA
x”d = 20%
x0 = 0,42 Ω/ km 6 8
S = 1000 MVABx2 A2
= 0,4

Puterea de baza S b  1000  1000  800  800  3600 MVA

Tensiunea de baza U b  220 kV
Calculam reac tan tele raportate la marimile de baza
Pentru generatorul de 1000 MVA :
Sb 3600
X 1*  X 2*  x   0,4   1,44
Sn 1000
Pentru liniile electrice
Sb 3600
X 3*  X 4*  x 0  L  2
 0,42  80   2,5
U L 220 2

Pentru transformatoare electrice

u sc S b 3600
X 5*  X 6*    0,12   0,54
100 S n 800

Pentru generatoarele de 800 MVA

x d'' S b 3600
X 7*  X 8*    0,2   0,9
100 S n 800

a) cuplele CA şi CB sunt închise

 *
X 57  0,54  0,9  1,44
*
X 68  0,54  0,9  1,44
1,44
*
X 5678   0,72
2
1,44
X 12*   0,72
2
2,5
*
X 34   1,25
2
*
X 1234  0,72  1,25  1,97

1,97  0,72
X *  X 1234
* *
|| X 5678   0,527
1,97  0,72
S nom 3600
*
X cal  X *   0,527   0,527
Sb 3600
S nom 3600
S sc  *
  6831 MVA
X cal 0,527

b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă

X 13*  X 24
*
 1,44  2,5  3,94
X 13* 3,94
X *
1234    1,97
2 2
*
X 5678  0,72 ( punctul a )

1,97  0 , 72
X *  X 1234
* *
|| X 5678   0 ,527
1,97  0 , 72
S nom 3600
*
X cal  X *   0 ,527   0 ,527
Sb 3600
S nom 3600
S sc  *
  6831 MVA
X cal 0 ,527

Se observa egalitatea puterilor de scurtcircuit in cazurile a) si b). Acest lucru era previzibil deoarece curentul
care circula prin cupla CB in cazul a) era nul.

c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă

 *
X 468  2,5  0,54  0,9  3,94
1,44
X 12*   0,72
2
*
X 12468  X 468
*
|| X 12*  3,94 || 0,72  0,609
*
X 123468  X 12468
*
 X 3*  0,609  2,5  3,109
*
X 57  0,54  0,9  1,44
X *  X 123468
* *
|| X 57  3,109 || 1,44  0,984
S nom 3600
*
X cal  X *   0,984   0,984
Sb 3600
S nom 3600
S sc  *
  3659 MVA
X cal 0,984

21. Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110  2x2,5% / 6,6
kV este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV. Tensiunea pe barele sursei,
sarcina consumatorului din staţia B şi parametrii transformatoarelor (identice şi raportate
la primar) sunt indicate în figură
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe barele
de joasă tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV raportată la primar,
atunci când una din liniile de 110 kV iese din funcţiune, ştiind că tensiunea minimă pe
barele consumatorilor, în regim de avarie (raportată la înaltă tensiune) este U !b = 96,2 kV,
în variantele:
a) se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a căderii de
tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri

A B XT = 66 Ω b

l = 50 km r0 =
0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km
Sb 45
+ j 36 MVA

UA=117 kV R T =3,9 Ω
 Z L  l  (r0  j  x0 )  10,5  j  20
Z T  1,3  j  22
Z  Z L  Z T  10,5  j  20  1,3  j  22  11,8  j  42
Z  11,8 2  42 2  43,6

Caderea de tensiune in circuit se compune din caderea longitudinala de tensiune la care se adauga caderea
transversala de tensiune. Relatia care descrie situatia din problema, in care s-a tinut cont si de puterea
reactiva generata de compensator este urmatoarea:

1)
P  R  (Q  Qc )  X P  X  (Q  Qc )  R
a) U A U b   j
Ub Ub

Din aceasta relatie vom obtine puterea compensatorului sincron Qc, necesara pentru a mentine tensiunea la
consumator, raportata la partea de inalta tensiune a trafo, la 106 kV. Pentru aceasta inmultim relatia cu
conjugata ei.
2 2
 P  R  (Q  Qc )  X   P  X  (Q  Qc )  R 
U  U b 
2
A   
 Ub   Ub 

U A2  U b2  U b2  P  R  Q  X  Qc  X   P  X  Q  R  Q  R 
2
c
2

 U  P  R  Q  X   Q  X   2  U  P  R  Q  X   Q  X 
2 2
U A2  U b2 2
b c
2
b c

 P  X  Q  R   Qc  R   2  P  X  Q  R   Qc  R 
2 2

R 2
     
 X 2  Qc2  2  X  U b2  P  R  Q  X  R  P  X  Q  R   Qc  U b2  P  R  Q  X 
2

 P  X  Q  R   U  U  0
2 2 2
A b

 
Z 2  Q c2  2  X  U b2  X  P  R  Q  X 2  R  P  X  Q  R 2  Q c  U b4  P 2  R 2  Q 2  X 2 
 2  U b  P  R  2  U b  Q  X  2  P  R  Q  X  P 2  X 2  Q 2  R 2  2  P  R  Q  X  U A2  U b2  0

 
Z 2  Q c2  2  X  U b2  Q  X 2  Q  R 2  Q c  U b4  P 2  R 2  Q 2  X 2  2  U b  P  R  2  U b  Q  X 
 P 2  X 2  Q 2  R 2  U A2  U b2  0 Avem o
Z2 
Z2
2
 Q 2
c  2  
 2
 Q  X 
  Q c  U 2
b  U 2
A  2   P  R 6  Q  X  
Z2
2
 P2  Q2  0  
Ub Ub  Ub
ecuatie de gradul 2 unde:
Z2 
a
Z2
; b   
U 2  Q  X 
 ; c  U 2
b  U 2
A  2   P  R  Q  X  
Z2
 P2  Q2  
U b2  b  U 2
b
Solutia ecuatiei este:

 b  b2  a  c
Qc 
a
2
Z 43 ,6 2
a 2   0,17
Ub 106 2
Z2   43 ,6 2 
b    2  Q  X     2
 36  42    48 ,1
Ub   106 

 
2
Z
c  U b2  U A2  2  P  R  Q  X   2  P 2  Q 2  106 2  117 2  2  45  11,8  36  42  
Ub


43 ,6 2
 
 45 2  36 2  2195
106 2

48,1  48,12  0,17  2195

Qc   23,82 MVAr
0,17

b) Daca neglijam caderea transversala de tensiune relatia devine:

P  R  (Q  Q c )  X
UA Ub 
Ub
U b  (U A  U b )  P  R  Q  X  Q c  X
U b  (U b  U A )  P  R  Q  X 106  (106  117 )  45  11,8  36  42
Qc    20 ,88 MVA
X 42
2) Neglijand variatia transversala a tensiunii, rezulta o eroare:

20,88  23,82
  100  12,34%
23,82

Utilizand valoarea tensiunii minime, in regim de avarie, putem aplica formula simplificata:

Qc 
U b 
 U b  U b 106  96,2   106
'

  24,73 MVAr
X 42
 22. Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de cîte
10 MVA este alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene paralele de 35
kV. Pe partea de înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B este fixată priza de 34,13
kV. Tensiunea nominală a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor este de 6,6 kV.
Sarcina totală pe barele de 6 kV ale staţiei B este de 15,5 MVA, din care Sb1 =14 MVA
consum local iar Sc =1,5 MVA se transportă, printr-o linie aeriană de 6 kV în punctul C al
reţelei. Caracteristicile liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt indicate pe schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se menţine
tensiunea de 36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii şi transformatoare şi
componenta transversală a căderii de tensiune.
Se consideră că cele două linii dintre centrala A şi staţia B, respectiv
transformatoarele din staţia B, funcţionează în paralel.

A B r0 = 0,33 Ω/km
x0 = 0,342 Ω/km C

l = 14 km 2 km
10 MVA
1,5 MVA
cosφ=0,7
r0 = 0,33 Ω/km
ΔPsc= 92 kW
x0 = 0,412 Ω/km 14 MVA
Usc = 7,5%
cosφ=0,7

Z L1  Z L 2  l  (r0  j  x0 )  14  (0,33  j  0,412)  4,62  j  5,768

Z L1 4,62  j  5,768
ZL    2,31  j  2,884
2 2
Tensiunea pe barele de 35 kV ale statiei B va fi :
PRQ X 15,5  (0,7  2,31  1  0,7 2  2,884
UB UA   36,6   35 kV
UA 36,6
Tensiunea de pe barele de 35 kV raportata la barele de 6 kV va fi :
6,6
U Bb  35   6,768 kV
34,13

Calculam tensiunea pe barele de 6 kV dupa ce scadem caderea de tensiune din transformatoare.

U2 6600 2
RT  Psc   92000   0,04
S n2 10000000 2
U sc U 2 6600 2
XT    0,075   0,3267 
100 S n 10000000
Impedanta echivalenta a transformatoarelor va fi
0,04  j  0,3267
ZT   0,02  j  0,16335
2
Tensiunea pe barele de 6 kV ale statiei B va fi

PRQ X 15,5  (0,7  0,02  1  0,7 2  0,16335)

U b  U Bb   6,768   6,47 kV
U Bb 6,768

Parametrii celei de-a treia linii sunt:

Z L 3  l  (r0  j  x0 )  2(0,33  j  0,342)  0,66  j  0,684

Tensiunea in punctul C va fi:

PRQ X 1,5  (0,7  0,66  1  0,7 2  0,684)

UC  Ub   6,47   6,23 kV
Ub 6,47

Varianta 2:
Raportam toate marimile la tensiunea de 6,6 kV. Vom avea:

6,6
U A  36,6   7,0776 kV
34,13
2
 6,6 
Z L  2,31  j  2,884     0,086  j  0,108
 34,13 
Im pedanta echivalenta linie  transformator :
Z  0,086  j  0,108  0,02  j  0,16335  0,106  j  0,27135
2

PR Q X
i 1 14  (0,7  0,106  1  0,7 2  0,27135)
UC  U A   7,0776  
UA 7,0776
1,5  (0,7  (0,66  0,106)  1  0,7 2  (0,684  0,27135))
  6,28 kV
7,0776
Re zultatele sunt comparabile.
 23. Să se aleagă tensiunea pe ploturile a două transformatoare coborâtoare de
115  3x1,5% / 6,3 kV astfel încât abaterea de la tensiunea nominală de 6 kV să fie
aproximativ aceeaşi în regim de sarcină minimă şi maximă. Se cunosc sarcinile pe 6 kV: S max.=
65 + j45 MVA (cu transformatoarele în paralel); Smin.= 20 + j15 MVA (şi funcţionează un
singur transformator) şi caracteristicile, identice, pentru fiecare dintre cele două
transformatoare:
Sn = 40 MVA; ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 25 kW; usc %= 10%; i0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110 kV.

Calculam parametrii unui transformator raportati la tensiunea de 6,3kV

U n2 6300 2
RT  PCu   80000   2  10 3 
S n2 40000000 2
u sc U n2 10 6300 2
XT      0,1 .
100 S n 100 40000000
PFe 25000
GT  2
 2
 630  10 6 S
Un 6300
i0 S n 2 40000000
BT   2   2
 20  10 3 S
100 U n 100 6300

Calculam parametrii echivalenti ai transformatoarelor functionand in paralel.

RT
Re   10 3 
2
X
X e  T  0,05 .
2
Ge  2  GT  1,26  10 3 S
Be  2  BT  40  10 3 S

Pierderile de putere activa in regim de sarcina minima sunt:

2
 S  P2  Q2
P  3  RT  I  PFe  3  RT  
2
  PFe  RT   PFe 
 3 U  U n2
400  225
 2  10 3  2
 1012  25000  31500  25000  56,5 kW
6300

Pierderile de putere reactiva in regim de sarcina minima sunt:

 2
 S  P2  Q2
Q  3  X T  I  U  BT  3  X T  
2 2
n   U n2  BT  X T  2
 U n2  BT 
 3 U  U n

400  225
 0,1  2
 1012  6300 2  20  10 3  1574703  793800  2,37 MVAr
6300

Pierderile de putere activa in regim de sarcina maxima sunt:

2
 S  P2  Q2
P  3  Re  I  PFe  3  Re  
2
  PFe  Re   PFe 
 3 U  U n2
65 2  45 2
 10 3   1012  2  25000  157470  50000  207,5 kW
6300 2

Pierderile de putere reactiva in regim de sarcina maxima sunt:

2
 S  P2  Q2
Q  3  X e  I  U  Be  3  X e  
2 2
n   U n  Be  X e 
2
2
 U n2  Be 
 3 U  Un
65 2  45 2
 5  10  2  2
 1012  6300 2  40  10 3  7873520  1587600  9,46 MVAr
6300

Circulatiile de putere activa si reactiva in regim de sarcina minima si maxima sunt:

S min  20  j  15  0,0565  j  2,37  20,0565  j  17,37 MVA

S max  65  j  45  0,2  j  9,46  65,2  j  54,46 MVA

Calculam pierderile de tensiune pe barele de 6 kV in regim de sarcina minima si maxima. Aplicam formula:

PRQ X
U 
U
20,0565  2  10 3  17,37  0,1
U min   0,296 kV
6
65,2  10 3  54,46  0,05
U max   0,465 kV
6

Raportam aceste tensiuni la primar si calculam tensiunea primara in regim de sarcina minima si maxima.

115
U min  110  0,296   104,6 kV
6,3
115
U max  110  0,465   101,5 kV
6,3
Calculam raportul de transformare pentru tensiunea de 6 kV.

1 U min  U max U  U max 104,6  101,5

Ur    k  min   17,175
k 2 2 U r 26
Pentru acest raport de trasformare teoretic, obtinem tensiunea primara:

U p  k  U s  17,175  6,3  108,2 kV

Calculam numarul plotului pe care tebuie sa functioneze transformatoarele.

1,5
U p Un  n  U n 
100
U p  U n 100 108,2  115 100
n     3,94
Un 1,5 115 1,5

Alegem plotul -3x1,5%

Pe acest plot vom avea un factor de transformare real:

 3  1,5 
1    115
 100 
k  17,43
6,3
Tensiunile in secundar vor avea valorile la sarcina minima si maxima:

104,6
U min   6,001 kV
17,43
101,5
U max   5,823 kV
17,43

In procente, abaterile vor fi:

6,001  6
U min   100  0,16%
6
5,823  6
U max   100  2,95%
6
 24. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA este
alimentată de o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel- aluminiu 3x185
mm cu  = 0,029  mm /m şi cu fazele aşezate în linie,
2 2
distanţa între fazele vecine
fiind de 3175 mm. Conductanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
Sn = 20 MVA; usc% = 9% ; ΔPcu = 120 kW; ΔPfe = 30 kW; io% = 2% ;
raportul de transformare
Tensiunea pe bara A este de 115 kV iar puterea maximă absorbită de consumator în
punctul C este Sc = 25 + j 20 MVA

Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei
specifice
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
respectiv susceptanţei specifice

7,57368
b0 = 10=6 S/km
a
lg
b
2. Să se calculeze:
- parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru transformator (în Ѓ );
- pierderile de putere în linie şi transformatoare; la calculul acestora se neglijează pierderile
de tensiune în elementele reţelei;
- pierderea totală de tensiune; se neglijează căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina
maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV

A B C

OL-AL 3x185 mm2 - 30 km

SC
25+ j 20 MVA

UA =115 kV Uc =35 kV
1)
a = distanta medie dintre conductoare
b = raza conductorului

a  3 D12  D23  D31  3 3175  3175  2  3175  3175  3 2  4000 mm

S 185
S    b2  b    7,676 mm
 
2)
Parametrii liniei:
l 30000
RL     0,029   4,703 
S 185
a 4000
X L  l  0,145  lg  30  0,145  lg  12,29 
0,779  b 0,779  7,676
GL  0 S
7,57368 7,57368
BL  l   10 6  30   10  6  83,628  10  6 S
a 4000
lg lg
b 7,676
Pentru schema echivalenta in  ,
B L 83,628  10  6
B   41,814  10 6 S
2 2
Parametrii transformatoarelor:

U n2 115000 2
RT  PCu  2  120000   3,9675 
Sn 20000000 2
u sc U n2 9 115000 2
XT      59,5125 .
100 S n 100 20000000
PFe 30000
GT  2
  2,268  10 6 S
Un 115000 2
i0 S n 2 20000000
BT   2   2
 30,245  10 6 S
100 U n 100 115000

Calculam parametrii echivalenti ai transformatoarelor functionand in paralel.

 RT
RTe   1,9837 
2
X
X Te  T  29,756 .
2
GTe  2  GT  4,536  10 6 S
BTe  2  BT  60,5  10 6 S

Calculam cantitatea de energie reactiva produsa de linie:

QL  B L  U 2  83,628  10 6  115000 2  1,106 MVAr

Aceasta energie va tranzita transformatoarele dar numai jumatate din ea va tranzita linia electrica,
conform schemei echivalente in  .
Puterea care circula prin fiecare transformator este:
25  j  20
ST   12,5  j  10 MVA
2
Pierderea de putere in fiecare transformator este:
P2  Q2
S T  3  I  ( RT  j  X T )  PFe  j  BT  U  3 
2 2
 RT  j  X T   PFe  j  BT  U 2 
3 U 2

25  20
2 2
 3  10 6  3,9675  j  59,5125  30000  j  30,245  10  6  115000 2 
3  115 2
 307500  j  4612514  30000  j  400000  0,7075  j  5,012 MVA

Pierderea de putere in ambele transformatoare este:

S 2T  2   S T  2  (0,7075  j  5,012 )  1,415  j  10 ,024 MVA
Puterea vehiculata prin punctul B este:
S B  S   S 2 T  25  j  20  1, 415  j  10 , 024  26 , 415  j  30 MVA

Puterea tranzitata prin linia electrica va fi:

QL  1,106 
SL  SB  j   26,415  j   30    26,415  j  29,45 MVA
2  2 
Patratul curentului care circula prin linia electrica este:

S L2 26,415 2  29,45 2
I 
2
L   10 6  39447 A 2
3 U 2
3  115 2

Pierderile de putere prin linie vor fi:

S L  3  I L2  ( R L  j  X L )  3  39447  (4,703  j  12,29)  0,5566  j  1,4544 MVA

Puterea furnizata din statia A va fi:

S A  S  S 2T  S L  25  j  20  1,415  j  10,024   0,5566  j  1,4544   27  j  31,5 MVA
 Calculam caderea longitudinala de tensiune pe linie si tensiunea in punctul B
PL  R L  Q L  X L 26,415  4,703  29,45  12,29
U AB    4,23 kV
UA 115
U B  U A  U AB  115  4,23  110,77 kV

Calculam caderea longitudinala de tensiune pe transformatoare si tensiunea in C

P2T  RTe  Q2T  X Te 26,415  1,9837  30  29,756
U BC    8,53 kV
UB 110,77
U C  U B  U BC  110,77  8,53  102,24 kV
Raportam la sec undar tensiunea din punctul C
38
U C  102,24   33,78 kV
115
3)
Tinand cont de caderea de tensiune din transformatoare, raportul de transformare real este
U B 110,77  115 
k   3,28    3,026 
UC 33,78  38 
Pentru ca tensiunea in punctul C sa fie 35 kV avem nevoie in punctul B de tensiunea:
U Br  k  U Cr  3,28  35  114,8 kV

Determinam plotul transformatoarelor

2,5 U  U B 100 114,8  110,77 100
U Br  U B  n   U n  n  Br     1,4
100 Un 2,5 115 2,5
Alegem plotul 1x 2,5%
Tensiunea in punctul C va fi
 2,5 
U B  1  
 100  110,77  1,025
UC    34,62 kV
k 3,28
Eroarea este
34,62  35
  100  1,1%
35
Se observa ca eroarea este mai mica decat jumatatea unei trepte a comutatorului de ploturi (2,5%).
25. Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi sarcinile
staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel
aluminiu cu secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi  = 0,0324  mm2/m, cu
fazele aşezate în linie, distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei
specifice
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
respectiv susceptanţei specifice

7,57368
b0 = 10=6 S/km
a
lg
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor
3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele C ale centralei CE ştiind că
transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
ST = 10 MVA; raport de transformare k =115/6,3 kV; ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 20 kW; usc%
= 10% ; io% = 2% ;
Conductanţele liniilor se neglijează. Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi
transformatoarele din staţiile A şi B funcţionează în paralel

C B b
2
30 km
OL-AL 3x120 mm 10 MVA
CE 25 km

30 km

A
10 MVA
UC=115 kV 10 MVA 10 MVA
Sb = 12 + j8 MVA

Sa = 15 + j10 MVA
1)

a  dis tan ta medie d int re faze

b  raza conductorului

a  3 3175  3175  2  3175  4000mm

15,8
b  7,9 mm
2
4000
x0  0,145  lg  0,40787  / km
0,779  7,9
7,57368
b0   10  6  2,80047  10  6 S / km
4000
lg
7,9
2)
l0 1000
r0     0,0324   0,27 / km
S 120

R L1  R L 2  r0  l  0,27  30  8,1 
X L1  X L 2  x0  l  0,40787  30  12,2361 
G L1  G L 2  0 S
B L1  B L 2  b0  l  2,80047  10 6  30  84,0141  10  6 S

R L 3  r0  l  0,27  25  6,75 
X L 3  x0  l  0,40787  25  10,1967 
G L3  0 S
B L 3  b0  l  2,80047  10  6  25  70,0117  10 6 S

U2 115000 2
R T   PCu   80000   10 ,58 
S n2 10000000 2
u sc U 2 115000 2
XT   2  0 ,1   132 , 25 
100 S n 10000000
 PFe 20000
GT  2
  1,5123  10  6 S
U 115000 2
i S 2 10000000
B T  0  n2    15 , 2287  10  6 S
100 U 100 115000 2

Pentru simplificarea calculelor, determinam de la inceput valorile elementelor pasive de circuit care sunt
conectate in paralel: liniile 1 si 2, transformatoarele din statiile A si B.
 R L1 8,1
R L12    4,05 
2 2
X 12,2361
X L12  L1   6,118 
2 2
G L12  0 S
B L12  2  B L1  2  84,0141  10 6  168,0282  10 6 S

RT 10,58
RTe    5,29 
2 2
X 132,25
X Te  T   66,125 
2 2
GTe  2  GT  2  1,5123  10 6  3,0246  10 6 S
BTe  2  BT  2  15,2287  10  6  30,4574  10 6 S

Calculam pierderile de putere in cele doua transformatoare din statia B

2
 SB  P 2  QB2
PB  3  RTe  I  2  PFe  3  RTe  
2   2  PFe  RTe  B  2  PFe 
B  3 U  U 2
 B  B

12  8
2 2
 5,29   10 6  2  20000  0,1232 MW
115 2
P2  Q2 12 2  8 2
QB  X Te  B 2 B  BTe  U B2  66,125  2
 10 6  30,4574  10 6  115000 2 
UB 115
 1040000  402800  1,4428 MVAr

Puterea necesara pe barele statiei B este:

S B  12  j  8  0,1232  j  1,4428  12,1232  j  9,4428 MVA

Energia reactiva produsa de linia AB

Q AB  B L 3  U 2  70,0117  10 6  115000 2  0,926 MVAr

Jumatate din aceasta energie este produsa local pe barele statiei B (conform schemei echivalente in  )
iar jumatate circula prin linia AB. In aceste conditii, puterea vehiculata prin linia AB va fi:

Q AB  0,926 
S AB  S B  j   12,1232  j   9,4428    12,1232  j  8,9798 MVA
2  2 

Calculam pierderile de putere pe linia AB

 2
PAB  Q AB
2
12,1232 2  8,9798 2
PAB  R L 3  2
 6, 75  2
 10 6  0,1162 MW
UA 115
PB2  QB2 12,1232 2  8,9798 2
Q AB  X L 3  2
 10,1967  2
 10 6  0,1755 MVAr
UA 115
Puterea furnizata din statia A spre statia B este egala cu circulatia de putere pe linia AB la care se
adauga pierderile de putere de pe linia AB si se scade jumatate din puterea reactiva produsa de linia AB, in
punctul A, conform schemei echivalente.

Q AB 0,926
S A B  S AB  S AB  j   12,1232  j  8,9798  0,1162  j  0,1755  j  
2 2
 12,2394  j  8,6923 MVA

Calculam pierderile de putere in cele doua transformatoare din statia A

2
 SA  P 2  Q A2
PA  3  RTe  I  2  PFe  3  RTe  
2   2  PFe  RTe  A  2  PFe 
A  3 U  U A2
 A 

15 2  10 2
 5,29  2
 10 6  2  20000  0,17 MW
115
P2  Q2 15 2  10 2
Q A  X Te  A 2 A  BTe  U A2  66,125  2
 10 6  30,4574  10  6  115000 2 
UA 115
 1625000  402800  2,0278 MVAr

Puterea necesara pe barele statiei A este:

S A  15  j  10   0,17  j  2,0278   15,17  j  12,0278 MVA

Puterea necesara statiilor A si B, necesar a fi transportata pe liniile AC:

S A B  S A  S A B  15,17  j  12,0278  12,2394  j  8,6923  27,4094  j  20,7201 MVA

Energia reactiva produsa de linia AC

Q AC  B L12  U 2  168,0282  10 6  115000 2  2,2222 MVAr

Jumatate din aceasta energie este produsa local pe barele statiei A (conform schemei echivalente in  )
iar jumatate circula prin linia AC. In aceste conditii, puterea vehiculata prin linia AC va fi:

Q BC  2,2222 
S AC  S A B  j   27,4094  j   20,7201    27,4094  19,609 MVA
2  2 

Cu aceasta putere, calculam pierderile pe liniile AC

 2
PAC  Q AC
2
27,4094 2  19,609 2
PAC  R L12  2
 4, 05  2
 10 6  0,3478 MW
UC 115
2
PAC  Q AC
2
27,4094 2  19,609 2
Q AC  X L12  2
 6,118  2
 10 6  0,5254 MVAr
UC 115
Puterea furnizata din statia C spre retea este egala cu circulatia de putere pe liniile AC la care se adauga
pierderile de putere de pe liniile AC si se scade jumatate din puterea reactiva produsa de liniile AC, in punctul
C, conform schemei echivalente.

Q AC 2 , 2222
S C  S AC   S AC  j   27 , 4094  j  19 ,609   0 ,3478  j  0 ,5254   j  
2 2
 27 ,7572  j  19 ,0233 MVA

Pentru verificare, putem face un bilant energetic.

PC  Pb  PTeB  PLAB  Pa  PTeA  PLAC

27,7572  12  0,1232  0,1162  15  0,17  0,3478
27,7572  27,7572 se verifica

QC  QLAB  QLAC  Qb  QTeB  QLAB  Qa  QTeA  QLAC

19,0233  0,926  2,2222  8  1,4428  0,1755  10  2,0278  0,5254
22,1715  22,1715 se verifica

26. Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului coborâtor de

servicii proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât puterea de scurtcircuit
trifazat, la timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe barele de 6 kV ale staţiei bloc de
servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figură

24 kV 400 kV
400 MVA
G Usc= 11%
l = 20 km
S=∞
x = 0,45 Ω/km

X"d = 0,18

SG=388 MVA
40 MVA

6 kV
Calculam reac tan tele raportate la marimile de baza
S b  338MVA
U b  6kV
X d''  S b
x 
*
G  0,18
Sn
u sc S b 388
xT*    0,11   0,1067
100 S n 400
Sb 388
x *L  x  l  2
 0,45  20   0,0218
Un 400 2
0,1285  0,18
  
x*  x *L  xT* || xG*  xt* 
0,1285  0,18
 xt*  0,075  xt*

Sn S 388
S sc  *
 xcal
*
 n   1,11
xcal S sc 350
Sn S 388
*
xcal  x*   x*  xcal
*
 b  1,11   1,11
Sb Sn 388
x*  0,075  xt*  xt*  1,11  0,075  1,034
u sc S b u 1,034  40
xT*    sc   10,66%
100 S n 100 388