Normativ pentru proiectarea Indicativ :

S.C. ELECTRICA S.A reţelelor electrice de PE 132 – 2003

distribuţie publică Înlocuieşte :
PE 132/95

CUPRINS Pag.
1. CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Domeniul de aplicare, obiectul şi scopul normativului…………………… 6
1.2. Terminologia……………………………………………………………… 6

2. SARCINILE ELECTRICE ALE REŢELELOR

2.1. Caracteristicile generale ale sarcinilor…………………………………….. 7
2.2. Puterile de calcul ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice…………. 9

3. SCHEMELE ŞI STRUCTURA REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE

3.1. Criterii de alegere a schemelor şi structurii reţelelor…………………….. 10
3.2. Tensiunile nominale ale reţelelor electrice de distribuţie…………………. 12
3.3. Sistemul de distribuţie de înaltă tensiune de 110 kV…………………….. 12
3.4. Sistemul de distribuţie de medie tensiune………………………………… 14
3.5. Sistemul de distribuţie de joasă tensiune………………………………….. 15
3.6. Principiile de autostructurare a reţelelor de distribuţie…………………… 16

4. CALCULUL ŞI DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE
4.1.Principii de bază ale calculului reţelelor electrice de distribuţie………….. 29
4.2. Algoritmii şi programele pentru calculul reţelelor………………………. 30
4.3. Calculul siguranţei în funcţionare…………………………………………. 30
4.4. Alegerea numărului şi puterii optime a transformatoarelor din staţiile de
transformare de 110 kV/MT şi din posturile de transformare……………. 30
4.5. Calculul tehnico – economic……………………………………………… 32
4.6. Calculul mecanic al reţelelor electrice de 32
distribuţie………………………

5. ALEGEREA SOLUŢIEI DE TRATARE A NEUTRULUI REŢELELOR 32

ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE…………………………………………………..
33
6. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE………………………………………….
34
7. PROTECŢIILE PRIN RELEE, AUTOMATIZĂRI, TELECONDUCERE………...

8. PROTECŢIA PERSONALULUI ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE 34

8.1. Protecţia împotriva atingerii directe………………………………………. 35
8.2. Protecţia împotriva tensiunilor accidentale………………………………..

Elaborat de : Aprobat de S.C. ELECTRICA S.A Ediţii

S.C. ELECTRICA S.A cu Decizia nr. 725 anterioare :
din 17.09.2003 1 - 1995
Normativ pentru proiectarea Indicativ :
S.C. ELECTRICA S.A reţelelor electrice de PE 132 - 2003
distribuţie publică Înlocuieşte :
PE 132/95
 Pag.
9. MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR……………... 35

10. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE REŢELELOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE
10.1. Staţiile de transformare………………………………………………….. 35
10.2. Reţelele de 110 kV………………………………………………………. 36
10.3. Posturile de transformare………………………………………………… 36
10.4. Reţelele de medie şi joasă tensiune……….……………………………… 36
10.5. Branşamente……………………………………………………………... 37

11. ÎNDRUMARELE DE PROIECTARE................................................................... 37

ANEXA 1. PRESCRIPŢII TEHNICE CONTINGENTE

A. Standarde…………………………………………………………………. 38
B. Prescripţii tehnice republicane……………………………………………. 38
C. Prescripţii tehnice departamentale………………………………………... 38

ANEXA 2. PUTERI DE CALCUL……………………………………………………. 40

ANEXA 3. PROGRAME DE CALCUL CE POT FI UTILIZATE LA

DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE .....
56

Normativ pentru proiectarea Indicativ :

S.C. ELECTRICA S.A reţelelor electrice de PE 132 - 2003
distribuţie publică Înlocuieşte :
PE 132/95

1. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Domeniul de aplicare, obiectul şi scopul normativului

 1.1.1. Normativul se aplică la proiectarea reţelelor electrice de distribuţie de 110 kV medie
tensiune (20 kV) şi joasă tensiune (400/230 V) urbane şi rurale, pentru alimentarea cu energie electrică
a consumatorilor casnici, terţiari, şi micii consumatori.
Nu se aplică la proiectarea branşamentelor şi coloanelor, care se dimensionează în conformitate
cu PE 155/94 şi I 7/2002.
1.1.2. Normativul are ca scop stabilirea liniilor directoare şi a ipotezelor de bază ce vor fi aplicate
în vederea dezvoltării reţelelor şi a modernizării celor existente, pe criterii tehnico-economice în soluţii
care să asigure un nivel de fiabilitate ridicat, un cost al lucrărilor competitiv şi o exploatare de bună
calitate.
1.1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:
- reţelele electrice de distribuţie care alimentează în exclusivitate consumatori industriali şi
similari;
- alimentarea de rezervă, independentă de sistem, a consumatorilor vitali, care se asigură prin
mijloace proprii ale consumatorilor;
- reţelele de 110 kV care servesc la evacuarea de putere din centrale.
1.1.4. În afara prevederilor cuprinse în prezentul normativ se va avea în vedere respectarea
normelor, prescripţiilor şi standardelor în vigoare, referitoare la proiectarea, execuţia şi exploatarea
reţelelor electrice (anexa 1).

1.2. Terminologie

1.2.1. Prin reţele de distribuţie publică se înţelege ansamblul liniilor de 110 kV, al staţiilor de
conexiuni de 110 kV, al staţiilor de transformare 110 kV/MT şi MT/MT, al liniilor de medie şi joasă
tensiune şi al posturilor de transformare de MT/JT destinate alimentării cu energie electrică a
consumatorilor casnici, terţiari, inclusiv al micilor consumatori industriali (<100 kW şi care solicită
condiţii de alimentare cu energie electrică similare consumatorilor terţiari - conform metodologiei ANRE
privind încadrarea pe categorii a consumatorilor captivi).
1.2.2. Reţelele de distribuţie care alimentează în principal consumatori casnici şi terţiari aflaţi în
majoritate în perimetrul urban se numesc reţele electrice de distribuţie urbană.
1.2.3. Reţelele de distribuţie care alimentează consumatori aflaţi în afara perimetrului urban, se
numesc reţele electrice de distribuţie rurală.
1.2.4. În normativ se folosesc următorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a
prevederilor.
- " trebuie ", " este necesar ", " urmează " indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în
cauză;
- " de regulă " indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor;
nerespectarea prevederii respective trebuie justificată totdeauna în proiect;
- " se recomandă " indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să se aibă în vedere la alegerea
soluţiei, dar care nu este obligatorie;
- " se admite " indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată în situaţii particulare, fiind
obligatorie justificarea ei în proiect.

2. SARCINILE ELECTRICE ALE REŢELELOR

2.1. Caracteristicile generale ale sarcinilor

2.1.1. Puterea activă instalată "Pi" a unui consumator este suma puterilor nominale ale tuturor
receptoarelor, fixe sau mobile, ale consumatorului respectiv.
În cazul în care nu se cunosc date certe Pi se va aprecia după valori constatate la consumatori
similari.
În anexa 2 se face o clasificare a consumatorilor casnici în raport cu:
 variante de dotare cu receptoare electrocasnice;
 variante posibile de puteri instalate;
 puteri de calcul diferenţiate funcţie de dezvoltarea zonei geografice (minime şi maxime).
 Pentru restul consumatorilor, în cazul în care nu se cunosc date certe, la dimensionarea reţelelor
de alimentare se vor lua în considerare consumurile de putere şi energie electrică constatate la consumatori
similari existenţi. În situaţia concretă a unui consumator se vor lua datele precizate de acesta prin
chestionarul energetic.
2.1.2. Puterea activă absorbită de un consumator individual într-un interval de timp (de regulă,
1 an) variază de la o valoare minimă "Pmin" la o valoare maximă "P max". Pentru dimensionarea reţelelor
de alimentare a consumatorului, se va lua în considerare valoarea maximă a puterii absorbite, "P max", care,
pentru consumatorii noi, este valoarea precizată de aceştia în cererea de racordare şi furnizare a energiei
electrice, iar la consumatorii existenţi, acolo unde nu există măsurători, se va deduce din energia anuală
totală furnizată, prin formula:

Wa
 kW Pmax = ,  (2.1)
TU m ax
unde:
Wa (Kwh) - reprezintă energia electrică activă consumată într-un an, cunoscută din
facturile pe acest interval de timp;
TUmax (h) - reprezintă o valoare de calcul pentru durata de utilizare a puterii
maxime într-un an, respectiv intervalul de timp în care, dacă un
consumator ar solicita o putere constantă şi egală cu o putere maximă,
el ar consuma aceeaşi cantitate de energie ca şi în cazul real.
2.1.3. Pentru determinarea puterii active absorbite de un consumator se definesc următoarele
mărimi:
- energia electrică activă consumată într-un interval de timp, de regulă un an Wa (Kwh), cunoscută
din facturările pe acest interval de timp;
- durata de utilizare a puterii maxime (h);

Această durată este în funcţie de tipul consumatorilor şi este cuprinsă, de regulă,între 2000 ÷ 5000
h anual.
Atunci când nu se cunosc datele specifice categoriei consumatorului respectiv, aceasta se
apreciază după consumatori similari în intervalul sus-menţionat.
Pentru consumul casnic, de regulă, din experienţa şi măsurătorile anterioare, valoarea duratei de
utilizare a puterii maxime se situează în prezent în jurul a 2500 h, cu tendinţa de creştere spre 3000 h.
2.1.4. Factorul de utilizare a puterii instalate " K ui " pentru un consumator se defineşte ca
raportul între putere activă medie absorbită şi puterea activă instalată.

Pmed Ti
Kui = = (2.2)
Pi To

Ti
Kui =
T0 (2.2)

în care:
Pmed - este puterea medie consumată în intervalul de timp dat;

Wa
Pmed =
Pi  T o

Wa - este energia electrică activă consumată în intervalul de timp dat;

Pi - puterea activă instalată;
Ti - este o valoare fictivă şi reprezintă durata de utilizare a puterii instalate într-un
anume interval de timp;
 (h) (2.3)
Wa
Ti =
To - este durata intervalului dat. Pi
2.1.5. Puterea activă de calcul, "Pc", (sau puterea cerută) este puterea activă pentru care se
dimensionează un element de reţea la care se va racorda un grup de "n" consumatori.
Puterea activă de calcul pentru un element de reţea (linie de joasă tensiune, post de transformare
MT/JT, linie de medie tensiune, staţie de transformare) reprezintă suma puterilor active absorbite simultan
de consumatorii alimentaţi prin acelaşi element de reţea.
n
Pc = Ksi · 
j 1
Pj , (kW) (2.4)

unde:
Pc - este putere activă de calcul pentru un element de reţea;
Ksi- este factorul de simultaneitate care arată contribuţia unui consumator, la
încărcarea elementului de reţea care se dimensionează;
Pj - puterea activă maxim absorbită de consumatorii de tip "j" (puterile de calcul
din tabelele 1÷4), racordaţi la acelaşi element de reţea şi care urmează a fi dimensionat.
2.1.6. Puterea reactivă de calcul, "Q", este suma puterilor reactive maxim absorbite la un
moment dat de un grup de receptoare sau de consumatori.
2.1.7. Factorul de putere mediu la care este consumată energia de către un consumator sau la
care se tranzitează energia electrică printr-un element de reţea într-un anumit interval de timp se determină

Wai
astfel: cos  med = (2.5)
Wai2  Wri 2

unde:
Wai - energia electrică activă consumată (sau tranzitată) în intervalul de timp "i";
Wri - energia electrică reactivă consumată (sau tranzitată) în intervalul de timp "i".
2.1.8. Densitatea de sarcină este o valoare de dimensionare a unui ansamblu de reţele electrice
ce alimentează un grup de consumatori, de regulă, de acelaşi tip şi caracterizează o zonă de consum
(casnic, terţiar, mici consumatori industriali). Densitatea de sarcină reprezintă raportul între puterea
maximă simultan absorbită de consumatori şi unitatea de suprafaţă.
Prin unitatea de suprafaţă se înţelege suprafaţa construită.

2.2. Puterile de calcul ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice

2.2.1. Consumatorii urbani, rurali şi cei din extravilan pentru care se aplică prezentul normativ, cu
excepţia celor prezentaţi la cap. 1 pct. 1.1.3 , se compun din următoarele categorii:
a. consumatori casnici;
b. consumatori concentraţi (mici consumatori industriali şi similari, terţiari);
c. iluminat public.

2.2.2. Puterea activă de calcul pentru consumatorii casnici din mediul urban se va stabili conform
tabelului 1 din anexa 2. În cazul în care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice
din dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari decât cele din tabelul 1, dimensionarea
instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.
2.2.3. Pentru consumatorii concentraţi din mediul urban, puterile active de calcul se vor stabili
conform precizărilor date de aceştia în chestionarul energetic şi acolo unde aceste date nu se cunosc, ele
se vor stabili în funcţie de consumurile unor consumatori similari existenţi. Datele din tabelul 2, anexa 2
sunt orientative.
2.2.4. Puterile active de calcul pentru iluminatul public stradal se determină în funcţie de
caracteristicile luminotehnice prezentate în îndrumarul de proiectare 1 RE – Ip 3 – 91 şi SR
13433/99.
2.2.5. Puterile active de calcul pentru consumatorii casnici din mediul rural se vor stabili conform
tabelului 3 din anexa 2.
 2.2.6. Puterile active de calcul pentru consumatorii concentraţi din mediul rural se vor stabili în
funcţie de precizările solicitanţilor sau în lipsa acestor date, în funcţie de consumurile constatate la
consumatori existenţi similari. Datele din tabelul 4, anexa 2 sunt orientative.
2.2.7. Coeficienţii de simultaneitate pentru determinarea puterii active de calcul la consumatorii
urbani şi rurali sunt redaţi în anexa 2, tabelul 5 şi se aplică pentru diverse elemente de reţea după cum
urmează:
a) pentru un grup de consumatori casnici (apartamente pe o scară a unui bloc, un bloc, mai multe blocuri
sau mai multe locuinţe individuale) racordaţi la aceeaşi linie de joasă tensiune (aeriană sau în cablu)
se vor utiliza coeficienţii de simultaneitate din tabelul 5 al anexei 2, pct. 1;
b) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unui post de transformare se va utiliza un coeficient general
de simultaneitate de 0.85, aplicat la suma puterilor absorbite pe toate liniile de joasă tensiune
alimentate în regim normal din acel post;
c) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei linii de medie tensiune (aeriene sau subterane) se va
aplica un coeficient general de simultaneitate de 0.9, aplicat la suma puterilor absorbite de toate
posturile de transformare alimentate în regim normal de funcţionare din linia respectivă;
a) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei staţii de transformare de 110 kV/MT, se va aplica un
coeficient general de simultaneitate de 0.8 la suma puterilor vehiculate pe liniile de medie tensiune,
care în regim normal de funcţionare vor fi racordate la această staţie.
2.2.8. În cazul în care din experienţă şi din urmărirea unor consumatori similari, rezultă coeficienţi
de simultaneitate diferiţi de cei din tabelul 5, anexa 2, valorile propuse în proiectare pentru dimensionarea
reţelelor de repartiţie şi distribuţie se vor justifica în memoriul lucrării prin date concrete
2.2.9. Puterile de calcul pentru consumatorii urbani şi rurali noi din anexa 2 sunt date pentru etapa
2003 ÷ 2025.
2.2.10. Tendinţa evoluţiei în timp a consumului casnic (putere absorbită la nivel PT) până la
nivelul anului 2025 este prezentată în tabelul 6 şi figura 1 pentru consumatorii urbani (varianta minimă şi
maximă) şi în tabelul 7 şi figura 2 pentru consumatorii din mediul rural .

3. SCHEMELE ŞI STRUCTURA REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE

3.1. Criterii de alegere a schemelor şi structurii reţelelor.

3.1.1. Prin alegerea structurii şi arhitecturii unei reţele electrice de distribuţie publică urbane sau
rurale se înţelege alegerea configuraţiei schemei reţelei în raport cu tensiunea nominală a acesteia şi
dimensionarea optimă a elementelor componente
3.1.2. Criteriile de alegere a schemelor şi structurii reţelelor electrice sunt următoarele:
a) asigurarea în perspectiva de lungă durată (10÷20 ani) a consumului de energie electrică a zonei
alimentate;
b) optimizarea indicatorilor de eficienţa economică;
c) realizarea siguranţei necesare şi asigurarea continuităţii în funcţionarea instalaţiilor de alimentare
cu energie electrică;
d) reducerea numărului şi duratei de întrerupere a consumatorilor;
e) asigurarea calităţii energiei furnizate consumatorilor conform SR-EN 50160/98 precum şi
limitarea în cadrul valorilor admisibile a perturbaţiilor provocate de consumatori în funcţionarea
reţelelor electrice de m.t. şi j.t. (PE143/94 şi CEI 1000-2-2/90);
f) asigurarea funcţionării economice a reţelelor de distribuţie publică.
3.1.3. Pentru fiecare sistem de distribuţie publică, alegerea schemelor reţelelor de 110kV, 20kV şi
joasă tensiune, a staţiilor şi posturilor de transformare, a arhitecturii reţelelor şi a soluţiilor constructive
se face numai pe baza unui studiu de dezvoltare şi modernizare în perspectivă, pe o durată de minim 10
ani a reţelei electrice, studiu fundamentat tehnico-economic.
Soluţiile alese trebuie să permită dezvoltarea instalaţiilor şi după această perioadă, fără modificări
esenţiale, cu integrarea elementelor principale ale reţelelor existente.
Studiile de dezvoltare se vor reactualiza periodic şi ori de câte ori se modifică semnificativ
ipotezele de bază.
3.1.4. Experienţa acumulată în ultimii ani privind comportarea în exploatare a unor reţele de
distribuţie publică va fi hotărâtoare la fundamentarea şi reactualizarea studiilor de perspectivă.
 Această experienţă se va baza pe evidenţa, pentru o perioadă de 5-10 ani, a datelor statistice
referitoare la regimurile de funcţionare a elementelor principale ale instalaţiilor şi a instalaţiilor de
rezervă.
3.1.5. Soluţiile stabilite la proiectarea reţelelor electrice de distribuţie se vor încadra în perspectiva
stabilită prin studiile de fundamentare a strategiei de dezvoltare şi modernizare a RED, cu etapizarea
realizării lucrărilor, corelat cu datele de evoluţie a consumului (stabilite conform precizărilor de la
capitolul 2).
3.1.6. Alegerea schemei electrice şi a profilului staţiilor de transformare de IT/MT de distribuţie
publică se va face numai în ansamblul reţelei de distribuţie de înaltă tensiune (reţeaua de alimentare a
staţiilor) şi de medie tensiune (reţeaua de consum).
Structura schemelor electrice primare şi soluţia constructivă pentru instalaţiile tehnologice
primare ale staţiile de transformare se va stabili ca urmare a concluziilor unui studiu de fezabilitate prin
care se vor compara din punct de vedere tehnico-economic soluţiile de echipare clasice cu cele care
utilizează echipamente compacte, multifuncţionale, de gabarit redus, având indicatori de fiabilitate
superiori, mediu de stingere a arcului electric în SF6 sau vacuum şi izolaţie compozită.
Reţeaua de distribuţie de medie tensiune poate să constituie, prin concepţia ei, rezerva de
alimentare a consumatorilor conectaţi în regim normal pe barele de medie tensiune ale unei staţii de
transformare de IT/MT, situaţie care trebuie luată în consideraţie la stabilirea schemei electrice şi a
numărului şi puterii transformatoarelor din staţie.
3.1.7. Schema reţelei de joasă tensiune şi modul de asigurare a rezervării la nivelul consumatorilor
influenţează schema şi parametrii reţelei de medie tensiune.
Analiza modului cum schema reţelei de medie tensiune răspunde la continuitatea alimentării
consumatorilor se va face numai în corelare cu modul de rezolvare a acestei probleme şi la nivelul reţelei
de joasă tensiune.
Se recomandă aducerea mediei tensiuni cât mai aproape de consumatori având ca scop reducerea
lungimii plecărilor de joasă tensiune (ţinând seama de condiţiile impuse de căderea de tensiune admisă,
asigurarea selectivităţii protecţiilor) şi a CPT-ului.
3.1.8. În funcţie de condiţiile de continuitate cerute de consumatori, alimentarea din sistemul
electroenergetic se va realiza prin una sau două căi de alimentare, dimensionate fiecare corespunzator
puterii economice în regim normal de funcţionare şi la capacitatea maxima admisibila in regim de avarie.
În cazul în care un consumator solicită o alimentare continuă cu energie electrică, acesta îşi va
prevede surse auxiliare de alimentare independente de RED.
3.1.9. Consumatorii casnici şi terţiari din localităţile urbane vor fi alimentaţi pe joasă tensiune, de
regulă, într-o schemă buclată, cu funcţionare radială în regim normal, separaţia realizându-se în puncte
optime pe criteriul CPT minim şi al protecţiilor selective. Consumatorii casnici şi terţiari din mediul rural
vor fi alimentaţi, de regulă, în schemă radială.

3.2. Tensiunile nominale ale reţelelor electrice de distribuţie

3.2.1. În România se vor utiliza următoarele tensiuni standardizate pentru reţelele electrice de
distribuţie:
a) în reţelele de joasă tensiune: 400/230 V;
b) în reţelele de medie tensiune: 20kV.
OBSERVAŢII :
- în reţelele de medie tensiune interne de alimentare a unor consumatori concentraţi se admit şi
alte tensiuni de utilizare, numai în cazul în care consumatorul are receptoare electrice care funcţionează
la tensiunea respectiva;
c) în reţelele de distribuţie de IT: 110 kV.
3.2.2. Reţelele de medie tensiune de distribuţie publică existente la tensiunile de 6 şi/sau 10 kV,
se vor trece etapizat la tensiunea de 20 kV, atât cele aeriene cât şi cele subterane. Etapele şi modul de
trecere la 20 kV se vor stabili pe bază de calcul tehnico-economic, luându-se în considerare următoarele:
a) valoarea neamortizată şi starea de uzură fizică a reţelelor existente;
b) creşterea consumului existent în zonă şi/sau apariţia de noi consumatori, corelată cu capacitatea
economică a reţelelor existente;
c) lucrările de urbanizare şi sistematizare propuse de administraţia locală, lucrări care determină
necesitatea de restructurare a reţelelor electrice;
d) posibilitatea asigurării tensiunii de 20 kV în surse.
3.2.3. Trecerea la 20 kV se va efectua ori de câte ori se vor face lucrări majore în reţele existente
(vezi pct. 3.2.2 (a÷d)).
În cazul în care, aceste reţele vor funcţiona o perioadă limitată la altă tensiune, instalaţiile noi se
vor prevedea cu izolaţie de 20 kV.

3.3. Sistemul de distribuţie de înaltă tensiune de 110 kV

3.3.1. Sistemul de distribuţie de 110 kV pentru zonele rurale sau urbane se va dezvolta în funcţie
de consumul, întinderea zonei şi configuraţia reţelei de medie tensiune, într-una din variantele prezentate
în tabelul 3.1.
De regulă, pentru reţelele de distribuţie de 110 kV se va alege schema în buclă (inel), alimentată
de pe barele a două puncte de injecţie diferite, cu racordarea staţiilor în sistemul intrare-ieşire.
Funcţionarea acestor reţele de 110 kV în regim radial, se va stabili de la caz la caz funcţie de
necesitatea şi oportunitatea cerinţelor de sistem.
3.3.2. Staţiile de transformare de 110 kV/MT se vor realiza pentru:
a) racordarea la sistem a centralelor electrice de putere medie;
b) alimentarea cu energie electrică a consumatorilor concentraţi de zona;
c) alimentarea zonelor de consum urbane şi rurale .
Staţiile de transformare de alimentare a zonelor de consum urbane şi rurale (de distribuţie publică
sau mixtă) se vor realiza cu un transformator a cărui putere la profil final va fi maximum 25 MVA.
Rezervarea consumatorilor se va realiza prin reţeaua de medie tensiune.
3.3.3. Staţiile de transformare 110 kV/MT se vor realiza cu două unităţi de transformare în
următoarele situaţii şi se vor justifica tehnico-economic:
- rezervarea consumatorilor este absolut obligatorie şi poate fi realizată numai pe barele aceleiaşi
staţii (distanţa foarte mare până la o altă staţie şi rezervarea pe medie tensiune nu se justifică tehnico-
economic).
- staţia de transformare alimentează şi unul sau mai mulţi consumatori concentraţi (staţie cu profil
mixt), din care cel puţin un consumator solicită un timp de nealimentare foarte scurt şi nu există
posibilitatea rezervării convenabile tehnico-economic pe medie tensiune din altă staţie de transformare.
3.3.4. Staţiile de transformare cu două transformatoare, vor avea profilul final de maximum 225
MVA.
Puteri unitare mai mari de 25 MVA, respectiv 40 MVA şi 63 MVA vor fi utilizate numai în cazuri
bine justificate prin densităţi de sarcină peste 15 MVA / km 2, în zone constructive dense, având la bază
calcule comparative tehnico - economice.
3.3.5. Profilul final al staţiilor de transformare se va realiza etapizat, în funcţie de:
- evoluţia consumului în zonă;
- evoluţia reţelei de 110 kV şi de medie tensiune în zonă;
- schema optimă pentru aceste reţele în etapă finală.
3.3.6. Calculul "puterii disponibile" a staţiilor de transformare se va face în următoarele condiţii
a) încărcarea economică a transformatoarelor pentru un regim normal de funcţionare;
b) în regim de avarie:
- luându-se în consideraţie posibilităţile de rezervare prin reţelele de medie tensiune încărcate până
la limita termică a acestora sau
- posibilităţile de încărcare peste limita economică a unui transformator, în cazul avariei în staţia
vecină sau a avariei celui de al doilea transformator în aceeaşi staţie .
3.3.7. Alimentarea staţiilor de 110 kV din reţeaua de înaltă tensiune de 110 kV se va face într-una
din schemele prezentate în tabelul 3.1.
3.3.8. Pentru partea de medie tensiune a staţiilor se va utiliza schema electrică cu bare simple
nesecţionate sau secţionate după profilul staţiei (cu o unitate sau două de transformare). În cazul barelor
secţionate se va monta o celulă de cuplă longitudinală.
Numărul celulelor de linii de medie tensiune se va stabili în funcţie de capacitatea finală a staţiei
(MVA) şi de capacitatea economică a unei linii de medie tensiune cu secţiunea maximă.
 Schema electrică cu bare duble pe partea de M.T. se va utiliza numai în cazuri bine justificate din
punct de vedere tehnico-economic, prin concepţia reţelelor de M.T., prin regimul de funcţionare adoptat
şi prin influenţa ei asupra continuităţii alimentării consumatorilor.
3.3.9. Staţiile de transformare care alimentează zonele urbane sau rurale de consum se vor
prevedea la tensiunile 110/20 kV în formă finală, chiar dacă în zonă există reţele de alte tensiuni, acestea
fiind preluate de staţie prin instalaţii provizorii la 6 sau 10 kV.
3.3.10. Amplasamentul staţiilor de transformare de 110/20 kV se va stabili în funcţie de schema
de alimentare pe 110 kV a zonei şi cât mai aproape de centrul de greutate al consumului, urmărindu-se ca
reţelele de medie tensiune să aibă o lungime cât mai redusă.

3.4. Sistemul de distribuţie de medie tensiune

3.4.1. Sistemul de distribuţie de medie tensiune, aerian sau subteran se va realiza la 20 kV, chiar
dacă în prima etapă va funcţiona la altă tensiune.

3.4.2. Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile de alimentare de 110/20 kV, reţelele
de medie tensiune pot fi clasificate în două categorii :
a) reţele cu racordare directă;
b) reţele cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni.
Reţelele cu racordare directă sunt acelea în care posturile de transformare 20/0,4 kV sunt
racordate direct la barele de 20 kV ale staţiilor de transformare, prin intermediul liniilor de medie tensiune.
Reţelele cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni sunt acelea în care posturile de
transformare 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiuni care, la rândul
său, este alimentat din staţii de 110/20 kV prin linii care au sau nu alte sarcini pe ele.
Prin punct de conexiune se înţelege bara de medie tensiune a unei viitoare staţii de 110 kV/M.T.,
a cărei apariţie se justifică prin creşterea consumului din zonă.
În reţelele de medie tensiune nu se va mai dezvolta sistemul de distribuţie prin puncte de
alimentare.
3.4.3. În dezvoltarea, sistematizarea şi retehnologizarea reţelelor electrice de distribuţie publică se
va adopta, de regulă, sistemul de racordare directă la barele staţiilor de 110/20 kV.
Sistemul de racordare indirectă se va utiliza în situaţii speciale, când staţia de transformare de
110/20 kV este situată departe şi când prin consumul zonei nu este pe moment justificată apariţia unei
staţii noi de 110/20 kV. În această situaţie, staţia de conexiuni va fi concepută, amplasată şi construită de
aşa manieră, încât să formeze corpul de conexiuni de 20 kV al unei viitoare staţii 110/20 kV.
3.4.4. Schemele reţelelor de medie tensiune (20 kV) sunt prezentate în tabelul 3.2.
Alegerea schemei optime pentru o zonă de consum se va face pe baza unui studiu de fezabilitate,
luându-se în considerare şi schemele de 110 kV, precum şi configuraţia reţelelor de joasă tensiune.
3.4.5. În sistemul de distribuţie urban se va utiliza schema de medie tensiune corespunzătoare
densităţii de sarcină rezultate, pentru perioada de perspectivă de la 4 ani la 10 ani, reprezentată în tabelul
3.2.
În regim normal de funcţionare, reţelele de 20 kV de distribuţie publică vor fi alimentate din două
staţii de transformare, fiind secţionate (funcţionare radială) în punctul optim din punctul de vedere al
consumului propriu tehnologic şi al automaticii de sistem.
3.4.6. În sistemul de distribuţie rural, se va utiliza schema radială sau/şi buclată, cu secţionare în
regim normal de funcţionare în punctul optim din punct de vedere al valorii consumului propriu
tehnologic.
Posturile de transformare 20/0,4 kV vor fi alimentate prin derivaţii din axele de 20 kV.
3.4.7. După destinaţia pe care o au, posturile de transformare pot fi :
a) de reţea - care alimentează consumatori casnici si tertiari;
b) de consumator - care alimentează un singur consumator (tertiari sau mici consumatori);
c) mixte- care alimentează atât consumatori casnici si tertiari cât şi mici consumatori .
OBSERVAŢII : din posturile de transformare mixte se va evita alimentarea unor consumatori a căror
curbă de sarcină reclamă o durată de utilizare a puterii maxime absorbite care conduce la funcţionare
neeconomică şi respectiv la diminuarea rezervei de putere a transformatorului.
 3.4.8. Partea de construcţie a posturilor de transformare de reţea se va dimensiona pentru
următoarele puteri plafon:
a) 630 kVA pentru posturile la sol, cabină zidită şi/sau compactizate. Puterile mai mari de 630 kVA se
vor justifica ca necesitate şi oportunitate;
b) 250 kVA pentru posturile de tranformare montate pe un stâlp; 400 kVA şi 630 kVA pentru posturi
montate pe doi stâlpi.
Realizarea profilului final se va face etapizat, în funcţie de evoluţia consumului şi configuraţia
reţelelor de medie şi joasă tensiune, respectându-se încărcarea optimă conform Instrucţiunii 3 RE - Ip
51/2 - 93.
În cazul alimentării consumatorilor izolaţi se vor utiliza transformatoare de putere monofazate
(art. 4.4.11).
3.4.9. Schema şi puterea posturilor de transformare, de consumator sau mixte, se vor realiza, de
regulă, în una din variantele din tabelul 3.4., în funcţie de puterea şi nivelul de rezervare cerut de
consumatorii concentraţi. Se recomandă să nu se monteze unităţi trafo. cu putere mai mare de 1600 kVA.
3.4.10. Schema şi instalaţiile de automatizare dintr-un post de transformare de consumator sau
mixt se vor corela cu schema şi automatizările tabloului general al obiectivului alimentat din postul
respectiv.
3.4.11. Se va solicita proiectanţilor de instalaţii de utilizare ale obiectivelor montarea de surse
proprii, care să poată prelua automat receptoare vitale, în caz de întrerupere totală a alimentării din
sistemul energetic naţional.

3.5. Sistemul de distribuţie de joasă tensiune

3.5.1. Schemele reţelelor de joasă tensiune utilizate în distribuţia publică sunt prezentate în tabelul
3.3.
3.5.2. Schema reţelelor de joasă tensiune urbane şi rurale se va alege în funcţie de densitatea de
sarcină, de configuraţia reţelelor de medie tensiune, de numărul de posturi de transformare de MT/JT şi
numărul şi durata întreruperilor în alimentare admise de consumatori.
Regimul de funcţionare de joasă tensiune va fi radial indiferent de configuraţia schemei.
3.5.3. Alimentarea cu energie electrică a reţelelor de iluminat public se va face din posturile de
transformare de reţea, în schemă radială şi se va alinia la prevederile Ordonanţei nr. 42/2003 privind
acţiunile de separare a instalaţiilor de iluminat public.
OBSERVAŢII: clasificarea reţelelor de iluminat public, calculul şi dimensionarea lor, schemele şi
normele de organizare sunt indicate în îndrumarul de proiectare pentru reţelele de iluminat public 1 RE -
Ip 3 – 91 şi SR 13433/99.

3.6. Principiile de autostructurare a reţelelor de distribuţie

3.6.1. Reţelele de 110 kV, medie şi joasă tensiune se vor realiza etapizat, cu înscriere într-o schemă
finală stabilită pentru o perioadă de minim 10 ani, în soluţii "autostructurante" care permit preluarea
consumului crescut, fără modificarea elementelor esenţiale şi a caracteristicilor tehnico-constructive
principale ale reţelelor existente.

3.6.2. Exemple de realizare a reţelelor în această concepţie sunt prezentate în tabelele 3.5. şi 3.6.

TABELUL 3.1

Scheme reprezentative pentru reţele de distribuţie de 110 kV

Nr.
Crt. Schema Domeniul de utilizate
0 1 2
 A
Alimentarea reţelelor de MT din
B
110 kV 110 kV MT zonele rurale sau urbane, când
1 20 kV
reţeaua de MT are asigurată
rezervarea din altă staţie de
MT transformare racordată la sursă
diferită de 110 kV.
Alimentarea reţelelor de MT din
zone rurale sau urbane, când reţeaua
de MT are asigurată rezervarea de pe
bare de MT din staţii diferite, cu
alimentare diferită la 110 kV şi
configuraţia geografică a amplasării
staţiilor la 110 kV impune alegerea
A1 B
acestei scheme în locul schemei de
110 kV 110 kV MT
alimentare în inel. Soluţia poate
20 kV
constitui prima etapă a unei scheme
în inel.
Alimentarea reţelelor de MT din
2 zone urbane cu rezervarea asigurată
C sau A2 de pe barele de MT ale aceleiaşi
110kV staţii. Alimentarea staţiilor cu profil
mixt  consumatori edilitari, social-
culturali şi mici consumatori
industriali, care necesită nivel ridicat
de rezervare (secţii administrative
importante, transport în comun
electrificat, staţii de pompare pentru
alimentarea cu apă etc.).
În cazul reţelelor de MT cu rezervare
de pe barele de MT din staţii diferite,
puterea instalată a staţiei se va
calcula considerând ambele
transformatoare în funcţiune, de
regulă, fără rezervare integrală între
ele.

0 1 2
 A Alimentarea unor zone în care sunt
110 kV necesare atât staţii cu o unitate, cât şi
110kV
B1 MT staţii cu două unităţi şi condiţiile
geografice fac posibilă realizarea
schemei inel.
Staţiile A şi C sunt „sursă” (fie ale
centralelor, fie din reţeaua de FIT).
110kV
3 110 kV N = 6 (maxim).

C Bn

Alimentarea prin LEA de 110 kV a

110 kV MT zonelor rurale, la care se impun statii
4 B cu două unităţi.

Alimentarea staţiilor din zone rurale

110 kV prin LEA de 110 kV.
A Staţiile A şi C sunt staţii „sursă” (fie
B1 20 kV
5 ale centralelor, fie din reţeaua de
FIT).
N = 6 (maxim).
N  se deduce din calculul
sensibilităţii protecţiilor.
C Bn

0 1 2
 20 kV Model de schemă utilizată în
A B municipiul Bucureşti
110 kV 110 kV

NOTĂ : Soluţiile de racordare la Sistemul Electroenergetic Naţional a reţelelor de

distribuţie de 110 kV se vor motiva, de la caz la caz, prin concepţia de proiectare.

TABELUL 3.2

Scheme reprezentative pentru reţele de distribuţie de 20 kV

Nr. Tipul Variantele Domeniul de

crt schemei Schema de utilizare
. realizare
0 1 2 3 4
Distribuţia cu Axa rurală cu
directă separaţie alimentare PT în
prin LEA realizată în derivaţie sau intrare-
MT MT
cu rezervă punctul ieşire
1 pe staţii determinat
S1 S2
diferite prin calcul
de
optimizare
a schemei
Distribuţie cu Reţele de distribuţie
directă separaţie de MT din zonele
prin LES realizată în urbane, când nu
 cu rezervă punctul există posibilitatea
pe aceeaşi determinat asigurării rezervării
2 staţie prin calcul de pe bare de MT
de din altă staţie de
optimizare transformare
a schemei
Distribuţie cu Reţele de distribuţie
directă separaţie de MT din zonele
prin LES MT MT realizată în urbane, când există
3 cu rezervă punctul posibilitatea asigu-
pe staţii S1 S2 determinat rării rezervării de pe
diferite prin calcul barele de MT din
de staţii diferite
optimizare
a schemei

0 1 2 3 4
Distribuţie cu Reţele de distribuţie
directă tip separaţie de MT din zonele
grilă prin MT realizată în urbane cu densităţi
LES cu punctul de sarcină de peste
rezervare determinat 4 MVA/km2 sau
pe aceeaşi prin calcul pentru a reduce
staţie sau de volumul de cabluri.
pe staţii optimizare Poate constitui o
diferite a schemei extindere a variantei
2 sau 3.
S1 S2
4

Distribuţie Reţele de distribuţie

directă tip cu densitate de
dublă deri- sarcină de peste 8
vaţie prin MVA/km2
LES cu re-
zervare pe
5 aceeaşi
staţie sau
 pe două
staţii
diferite

Distribuţie Reţele de distribuţie

directă tip cu densitate de
simplă sau sarcină de peste 8
dublă deri- MVA/km2
vaţie cu
unităţi de
secţionare
6 a reţelei şi
rezervare
pe aceeaşi
staţie sau
pe două
staţii
diferite

TABELUL 3.3

Scheme reprezentative pentru reţele de distribuţie de JT (0,4 kV)

Nr. Tipul Domeniul Modul de
crt. schemei Schema de alimentare
utilizare
0 1 2 3 4
Distribuţie Reţele de Nu se asigură la
radială PT distribuţie dimensionare
1 de JT din rezervă pentru
zonele avarie
rurale şi
din zonele
urbane
periferice
Distribuţie PT pot fi Liniile de JT se
buclată cu T 2 racordate vor dimensiona
funcţionar la acelaşi astfel:
PTb Tc
e radială cablu de - să asigure Jec în
MT sau la regim normal
cabluri (separaţie pe
distri- parcursul
buitoare buclei);
diferite. - să asigure
PT1 Reţele de Imax.admis > Iîncărc.
PT4
2 distribuţie pentru regimul
de JT din de avarie
zone (separaţie la
PTa PTd rurale în capătul buclei).
cazul unor Transformatoarel
consuma- e vor avea
PT3 tori im- rezerva necesară
portanţi. pentru preluarea
integrală a
 Reţele de liniilor de JT
distribuţie care ar rămâne
de JT din nealimentate, la
zone avarierea trans-
urbane. formatorului
dintr-un post
învecinat.

TABELUL 3.4

Scheme reprezentative PT de reţea mixte şi de abonat

Mod de Dedicaţia
Nr. Tipul Schema Principiile de intrerupere la alimentării
crt. schemei dimensionare JT
Def 1 Def 2
0 1 2 3 4 5 6
PT cu bare Dacă: Pauză Pauză Distribuito-
de MT întreg consumul de de rii se pot
secţionate necesită sigu- AAR AAR alimenta de
alimentate ranţă mărită şi pe secţii de
din surse durată mică de bare, din
diferite şi nealimentare, staţii diferi-
cu bare de L1 L2 atunci acesta se te sau de pe
JT asigură în secţii de
secţionate proporţie de bare
şi 1 20kV 100% prin ca- separate
automati- blurile de MT şi (care se
zare pe în rezervă cu
cupla de transformatoare; AAR) din
JT., pe barele de JT aceeaşi
DAS AAR DAS 0,4kV sunt conectaţi şi staţie de
1 kV alţi consumatori transfor-
C2,3 C1 C1 C2,3 care nu impune mare
nivel de
siguranţă mare,
aceştia vor fi
deconectaţi prin
DAS când
lucrează insta-
laţia AAR. (în
acest caz re-
zerva care este
necesară pentru
a se asigura în
linie şi transfor-
mator, se va
diminua
corespunzător
cu puterea
consumatorilor
 ce pot fi
deconectaţi.

0 1 2 3 4 5 6
PT cu bare Capacitatea de Pauză Pauză Distribuito-
de MT transport a de de rii pot fi
secţionate sursei 2 şi a AAR AAR alimentaţi
alimentate transformato- de pe secţii
din surse L1 L2 L3 rului de rezervă de bare din
diferite cu se va corela cu staţii diferi-
un puterea consu- te sau de pe
2 transfor- matorilor care secţii de
mator de necesită bare
2 20kV
rezervă siguranţă mărită separate
pentru de pe cea mai (care se
două încărcată din rezervă cu
transfor- 0,4kV barele de JT AAR) din
matoare în aceeaşi
AAR AAR
sarcină şi staţie de
C2 C1 C1 C2
două in- transfor-
stalaţii de mare
automa-
tizare pe
cupla de
JT
PT din
LEA MT 3 LEA MT
alimentată
dintr-o
3 singură
sursă fără
rezervare JT
pe JT
PT din Rezervarea
LES MT 4 LEA MT barei JT se
alimentată poate face
dintr-o cu un
singură transforma-
sursă fără tor de
4 rezervare rezervă
pe JT JT cu /fără
AAR
sau reţea JT
alimentată
din alt PT
0 1 2 3 4 5 6
5 PT tip Rezervarea
intrare- barei JT se
ieşire poate face
alimentat cu un
dintr-o 5 MT transforma-
singură tor de
sursă rezervă
cu /fără
JT AAR
sau reţea JT
alimentat
din alt PT
PT Rezervarea
alimentată barei JT se
din două MT poate face
surse cu un
6 diferite transforma-
6 tor de
rezervă
cu /fără
JT AAR
sau reţea JT
alimentat
din alt PT
PT cu bare Capacitatea de Timpul Pauză Racordarea
de MT transport a necesar de PT prin
secţionate, sursei nr. 2 şi a mane- AAR intrare-
alimentate celui de al vrei de ieşire pe un
din surse doilea trans- izolare distribuitor
diferite cu L1 L2 formator se a defec-
un trans- dimensionează tului pe
formator pentru preluarea partea
de rezervă 7 consumatorilor de MT
20kV
şi un care nu necesită
trans- siguranţă mărită
7 formator
în sarcină,
cu o AAR
instalaţie 0,4kV
de auto-
matizare C2
pe între-
ruptorul de
JT al
transfor-
matorului
de rezervă

0 1 2 3 4 5 6
 PT cu bară Capacitatea de Pauză Pauză Racordarea
L1
simplă de transport a de de PT prin
MT. Re- sursei nr. 2 pe AAR AAR intrare-
zervarea JT se va ieşire pe un
se face din dimensiona, de distribuitor
reţeaua de 20kV regulă, pentru a
8
8 JT cu prelua puterea
automati- consumatorilor
zare pe L2 ce necesită
cupla de AAR siguranţă mărită
JT AAR
JT
R

Legendă:
Întreruptor;
Separator,
Siguranţă fuzibilă.

Notă:
 C1  consumator care necesită rezervă de 100%;
 C2,3  consumator care nu necesită siguranţă mărită;
 Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) constituie sursă unică de alimentare cu
energie electrică. La consumatorii cu receptoare de categoria zero se vor prevedea
şi surse de alimentare proprii.
 Def 1 ↔ defect 1  pe bara de MT din staţia de transformare sau distribuţie
conectat la bara staţiei;
 Def 2 ↔ defect 2  într-un transformator din PT

TABELUL 3.5

Soluţii de autostructurare care permit mărirea capacităţii de tranzitare

a reţelelor de medie tensiune

Nr.
crt. Schema Situaţia existentă Autostructurarea
Reţea de distribuitori, Realizarea unei a doua
ce se închid pe staţii de 110/MT şi
1 aceeaşi staţie cu mutarea separaţiilor în
separatie la capăt. mijlocul reţelei

Reţea de distribuitori, Realizarea unei a treia

ce se închid pe două staţii de 110/MT, cu
staţii cu separţie la mutarea separaţiilor la
2 mijloc. mijlocul reţelei
dinspre staţiile
existente şi cea nouă
Reţea de distribuitori, Realizarea a două
ce se închid pe două staţii de 110/MT, cu
staţii cu separaţie la mutarea separaţiilor la
mijloc. mijlocul reţelei
3
 dinspre staţiile
existente şi cele noi

Legendă:
Statie de 110/MT existentă;
Staţie de 110/MT nouă;
Separaţie pe ramura distribuitoare existentă;
Separaţie pe ramura distribuitoare nouă

TABELUL 3.6

Soluţii de autostructurare care permit mărirea capacităţii de tranzitare

a reţelelor de joasă tensiune

Nr. Situaţia
crt. Schema existentă Autostructurarea
Reţele de JT Posturi de trans-
construite buclat formare noi, cu
cu funcţionare preluare prin in-
T2
radială trare-ieşire a reţe-
lei de JT
existente.
Funcţionarea este
tot radială,
modificându-se
1 T1 T5 T6 T3 separaţiile

T4

Legendă:
Post de transformare – PT de 20/0,4 kV existent;
Post de transformare – PT de 20/0,4 kV nou;
Separaţii existente;
Separaţii noi.

4. CALCULUL ŞI DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE

DE DISTRIBUŢIE

4.1. Principiile de bază ale calculului reţelelor electrice de distribuţie

La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie trebuie să se respecte următoarele principii:

a) Planificarea dezvoltării si modernizarii reţelelor electrice de distributie se va face în baza unui studiu
de dezvoltare în perspectivă fundamentat din punct de vedere tehnico-economic, pe etape de studiu,
după cum urmează:
- etapa de studiu pe termen scurt de 1 an până la 3 ani;
- etapa de studiu pe termen mediu de la 4 ani până la 10 ani;
- etapa de studiu pe termen lung de 10 ani cu orizont până la 20 ani.
 Studiile cu etapa de analiză de 1 până la 3 ani au ca scop analiza concretă a condiţiilor de
funcţionare a reţelelor electrice în perspectiva următorilor 3 ani şi stabilirea definitivă a reţelelor
electrice ce urmează a fi construite sau modernizate în această perioadă.
 Studiile de dezvoltare a reţelelor electrice cu etapa de analiză de la 4 ani până la 10 ani au ca
scop stabilirea concepţiei generale conform obiectivelor şi direcţiilor prioritare ale strategiei de
dezvoltare şi modernizare a RED şi a investitiilor necesare pentru dezvoltarea optimă din punct de
vedere tehnico-economic.
 Studiile cu etapa de analiză de la 10 ani până la 20 de ani au ca scop stabilirea tendinţelor de
evoluţie a cerinţelor reţelelor electrice pentru evidenţierea necesităţilor privind: active noi, alinierea
la piaţa tehnologică, trecerea la tensiuni superioare, noi plafoane de scurtcircuit, corelarea cu prognoza
consumului de energie electrică, optimizarea regimurilor de funcţionare şi concepţii moderne de
exploatare.
Este necesar ca aceste studii să fie periodic reactualizate (la 3÷5 ani), în funcţie de modificările
intervenite asupra premiselor de bază privind resursele energetice, amplasamente de surse şi/sau
consumatori.
b) Utilizarea tehnico-economică a capacităţii reţelelor electrice de distribuţie existente.
c) Corelarea lucrărilor necesare în diferite etape pentru soluţii rezultante care să permită up-gradarea în
etapele de perspectivă.
d) Analiza mai multor variante si stabilirea solutiei optime , în baza indicatorilor de eficienţă economică
şi a calculelor tehnico-economice, conform PE 011 şi NTE-401/03/00.
e) Satisfacerea gradului de siguranţă în alimentare, cerut de consumatori.
f) Rezervarea necesară în cabluri şi transformatoare pentru situaţiile de avarie, in conditii de asanare si
disponibilizare RED.
g) Dimensionarea liniilor de 110 kV, mt şi JT la funcţionarea normală, pe baza densităţii economice de
curent, conform „Metodologiei privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în
instalaţiile electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” (NTE-401/03/00), şi la funcţionarea la avarie, în
funcţie de curentul maxim admisibil, cu asigurarea nivelului de tensiune stabilit prin SR-EN
50160/98.
NOTĂ : Reţelele de joasă tensiune se vor dimensiona corespunzător valorii tensiunii de 400/230V în
concordanţă cu parametrii transformatoarelor de MT/JT, cu SR-EN 50160/98 şi cu recomandările CEI.

4.2. Algoritmi şi programe pentru calculul reţelelor

Pentru calculul reţelelor electrice de distribuţie cu ajutorul calculatorului se vor folosi programele
din anexa 3 sau alte programe similare specializate achiziţionate.

4.3. Calculul siguranţei în funcţionare

4.3.1. Calculul siguranţei în funcţionarea reţelelor de distribuţie publică se va efectua conform PE

013/94. Indicatorii de fiabilitate calculaţi se vor lua în consideraţie la compararea tehnică a variantelor ca
parte integrantă din calculul indicatorilor de eficienţă economică.

4.4. Alegerea numărului şi puterii optime a transformatoarelor din staţiile de

transformare de 110 kV/MT şi din posturile de transformare

4.4.1. La alegerea numărului şi puterii transformatoarelor de 110/20 kV se vor avea în vedere

următoarele condiţii iniţiale care se cer bine precizate:
a) nivelul curentului de scurtcircuit admis în reţeaua de MT, care depinde de soluţiile constructive
adoptate de regimul de funcţionare şi de soluţiile protecţiei prevăzute pentru această reţea;
OBSERVAŢII : nu se recomandă să se utilizeze soluţii în care caracteristicile transformatoarelor
impun utilizarea de bobine de reactanţă pentru limitarea nivelului curentului de scurtcircuit în reţeaua
de MT, deoarece această soluţie necesită suprafeţe şi volume construite suplimentar, investiţii şi
consumuri tehnologice suplimentare faţă de variantele de schemă fără bobine de reactanţă.
b) regimul normal de funcţionare al transformatoarelor staţiei, care se referă la modul de alimentare din
reţeaua de IT, funcţionarea lor pe bare separate de MT sau în paralel la caracteristicile tehnice ale
transformatoarelor ( putere, tensiune de scurtcircuit etc.);
c) puterea maximă cerută dintr-o staţie de 110 kV/MT, la funcţionarea în regim normal, de reţeaua de
MT;
OBSERVAŢII : la alegerea puterii maxime a staţiei de transformare corespunzătoare consumului
maxim prevăzut, se va avea în vedere şi timpul cât este solicitată această putere maximă, timp care
corespunde cu durata vârfului de sarcină. În cele mai multe cazuri, supraîncărcarea transformatoarelor
staţiei pe o durată de timp limitată, la durata acestui vârf de sarcină poate să evite utilizarea neraţională
a unor transformatoare de putere mare sau poate justifica chiar etapizarea profilului staţiei.
d) puterea maximă în regim de avarie, prevăzută să se distribuie în reţeaua de MT, prin staţia de
transformare de 110/20 kV;
e) densitatea medie de sarcină în zona de reţea unde se amplasează staţia de transformare;
f) volumul de reţea de medie tensiune aferent unei staţii de transformare de 110/20 kV de distribuţie
publică şi volumul de reţea de medie tensiune corespunzător unei anumite densităţi medii de sarcină,
în cazul reţelelor urbane.
4.4.2. Pentru staţiile de transformare din zonele rurale care alimentează, de regulă, atât distribuţia
publică, cât şi consumatorii agro-industriali, profilul acestor staţii se va stabili, de regulă, având la bază
puterea solicitată de consumatorii agro-industriali, care sunt preponderenţi, la care se va adăuga consumul
pentru distribuţia publică.
4.4.3. Pentru staţiile de transformare destinate distribuţiei publice urbane profilul acestor statii se
va optimiza în funcţie de densitatea de sarcină a zonei alimentate, pe baza unui calcul tehnico-economic
(1E-Ip 51/1-94-Instrucţiuni privind stabilirea puterilor nominale economice pentru trafo. de 110 kV/MT).
4.4.4. La efectuarea calculelor tehnico-economice, pentru determinarea profilului staţiilor de
transformare se consideră cunoscute schema staţiei de transformare, precum şi schema şi structura
reţelelor de înaltă şi medie tensiune.
4.4.5. Calculele tehnico-economice pentru determinarea numărului şi puterii transformatoarelor
dintr-o staţie, precum şi numărul de staţii necesare pentru o zonă dată se efectuează luând în consideraţie:
a) cheltuielile de investiţii în reţelele de IT, MT şi în staţiile de transformare;
b) consumul propriu tehnologic în reţeaua de IT, MT şi în transformatoarele din staţie.
4.4.6. Calculele necesare de fiabilitate pentru fiecare variantă de profil analizată, se vor efectua
conform PE 013/94.
4.4.7. Alegerea variantei optime va fi determinată de următoarele criterii:
a) indicatorii de eficienţă economică cei mai favorabili (conform Deciziei GTDEE nr.
51/09.02.1998);
b) consumul propriu tehnologic minim;
c) indicatorii de fiabilitate cei mai buni;
d) suprafeţe şi volume construite minime;
e) asigurarea de condiţii optime pentru exploatare.
4.4.8. Profilul constructiv al staţiei se stabileşte pentru o etapă de perspectivă de 15÷20 ani.
4.4.9. Puterea optimă a posturilor de transformare se determină în funcţie de densitatea economică
a zonei, schema şi structura reţelelor de MT şi JT fiind cunoscute.
4.4.10. Determinarea puterii optime a postului se face pentru zone mari de consum la care se
calculează :
a) cheltuielile de investiţii în reţeaua de MT, posturi de transformare şi reţeaua de JT;
b) consumul propriu tehnologic în reţeaua de MT, posturi de transformare şi reţeaua de JT;
c) domeniul de încărcare maximă anuală în funcţie de durata de utilizare a sarcinii maxime (3 RE-Ip
51/2-93).
4.4.11. Pentru schemele reţelelor de MT şi JT recomandate la capitolul 3 şi pentru condiţiile
actuale de calcul tehnico-economic, se recomandă următoarele puteri optime ale posturilor de
transformare de 20/0,4 kV:
a) în mediul rural, pentru alimentarea consumatorilor casnici şi social-edilitari, posturile de transformare
vor fi echipate de regula cu un transformator de 40-63-100 kVA, montat pe stâlp.
Pentru alimentarea unor consumatori izolaţi sau a unor consumuri concentrate în afara localităţilor
rurale, se vor utiliza transformatoare de puteri mai mici (5  40 kVA).
 Pentru astfel de zone, de regulă, se vor utiliza transformatoare cu puteri de 5, 10, 16, 25 şi 40 kVA
în montaj monofazat sau bifazat (funcţie de modul de tratare al neutrului) alese pe baza unui calcul al
indicatorilor de eficienţă economică.
Amplasarea transformatoarelor monofazate sau bifazate se va face cât mai aproape de centrul de
greutate al consumului, asigurându-se astfel reducerea pierderilor în reţeaua de joasă tensiune,
reducerea investiţiilor în reţeaua de medie tensiune şi obţinerea unor parametri economici avantajoşi
ai alimentării. Soluţiile utilizând transformatoare de mică putere, monofazate sau bifazate, sunt
deosebit de avantajoase în cazul consumatorilor izolaţi şi în cazul consumatorilor amplasaţi liniar.
b) posturile de transformare din mediul urban care vor alimenta consum terţiar (casnic, social-edilitar,
cultural etc.), se vor realiza cu izolaţie la 20 kV, indiferent de tensiunea de funcţionare provizorie (6-
10 kV) echipate cu transformatoare de regula 1x100÷1x250 kVA.
Gabaritul posturilor va permite montarea unui transformator de maxim 630 kVA.
c) posturile de consumator alimentate din reţeaua publică de MT vor fi echipate cu maximum 2 unităţi
de transformatoare de până la 1600 kVA fiecare.
4.4.12. Amplasarea grupurilor pentru măsurarea energiei electrice şi stabilirea punctelor de
delimitare privind gestiunea şi exploatarea instalaţiilor electrice de distribuţie publică trebuie să se facă
în conformitate cu prevederile ANRE în vigoare (licenţe, cod tehnic, cod de măsură etc.).

4.5. Calculul tehnico-economic

4.5.1. Criteriul pentru alegerea soluţiei este costul total actualizat minim, calculat conform PE
011 şi cel al indicatorilor de eficienţă economică determinaţi după metodologia programului EFECON
varianta 2000.
4.5.2. De regulă, timpul de utilizare a puterii maxime pentru consumatorii alimentaţi din reţelele
de distribuţie publică este TPM = 3500 - 4500 h/an, la care corespunde un timp de calcul al pierderilor:
10000  TPM
 = TPM (NTE-401/03/00)
27520  TPM
4.5.3. Se vor compara economic numai variantele echivalente din punct de vedere tehnic.
La reţelele electrice urbane compararea tehnico-economică se va face numai pentru soluţiile care
prezintă indicatori de siguranţă superiori celor recomandaţi de PE 013 pentru acest gen de reţele.

4.6. Calculul mecanic al reţelelor electrice de distribuţie

Se va efectua conform prescripţiilor: PE 104/93, pentru linii electrice aeriene de IT şi MT.; PE

106/95, pentru linii electrice de JT.; PE 107/95, pentru linii electrice subterane; PE 111, pentru staţii de
transformare.

5. ALEGEREA SOLUŢIEI DE TRATARE A NEUTRULUI

REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

5.1. Pentru reţelele de distribuţie 110kV care sunt concepute să funcţioneze cu neutrul legat
la pământ, tratarea neutrului se va realiza în conformitate cu precizările INSTRUCŢIUNII III-RS-DN/73
care reglementează modul de tratare a neutrului în reţelele de 750 kV, 400 kV, 220 kV şi 110 kV din
Sistemul Energetic Naţional.
5.2. Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune care sunt concepute cu neutrul izolat pot
funcţiona după cum urmează :
-cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10A ;
-cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10A ;
Tratarea neutrului se poate face prin bobina de stingere cu /fără reglaj automat, rezistenta de
limitare a curentului de scurtcircuit monofazat sau mixt, cu/fără întrerupător shunt.
5.3. Neutrul reţelelor aeriene şi subterane de medie tensiune, la care curentul capacitiv depăşeşte
valoarea de 10 A, se leagă, de regulă, la pământ, printr-o rezistenţă de limitare a curentului de scurtcirciut
monofazat la următoarele valori:
a) 1000 A pentru reţele subterane realizate din cabluri cu înveliş de Pb sau din cabluri tip A2YSY
respective A2XSrZ însoţite pe teren cu un conductor de compensare;
b) 600 A pentru reţele subterane, precum şi pentru reţelele mixte cu un curent capacitiv peste 150 A;
c) 300 A pentru reţelele aeriene, precum şi pentru reţelele mixte cu un curent capacitiv până la 150 A.
Alegerea soluţiei de tratare a neutrului reţelelor de medie tensiune se va face în conformitate cu
prevederile normativului PE 109/92 în baza unor calcule tehnico-economice având în vedere, în principal,
următoarele :
- tensiunea, structura şi caracteristicile reţelei ;
- exigenţele consumatorilor referitoare la continuitatea şi calitatea alimentării;
- localizarea rapidă şi selectivă a defectelor;
- tensiuni de atingere şi de pas sub limitele admisibile;
- siguranţa în exploatarea reţelei;
- valori cât mai reduse ale supratensiunilor şi curenţilor de defect .
5.4. Se interzice proiectarea unor reţele care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează
a fi legate galvanic.
5.5. În reţelele de distribuţie de joasă tensiune, neutrul reţelelor se va lega rigid la pământ la PT şi
repetat, în reţea, conform STAS 12604/90.

6. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

6.1. Soluţia de compensare a puterii reactive, prin folosirea de surse specializate de putere reactivă,
se stabileşte pe bază de calcule tehnico-economice efectuate conform PE 120 şi PE 111-11.
6.2. De regulă, în reţelele electrice de distribuţie publică se folosesc, ca surse specializate pentru
compensarea puterii reactive, bateriile de condensatoare tip shunt.
Nu se recomandă folosirea compensatoarelor sincrone.
6.3. Compensarea centralizată se face, de regulă, prin montarea bateriei de condensatoare pe barele
de medie tensiune ale staţiilor de transformare, pe barele de joasă tensiune din posturile de transformare
sau la barele de joasă sau medie tensiune ale consumatorilor importanţi.
În aceste din urmă cazuri, va fi necesară, de cele mai multe ori, combinarea acestora cu instalaţii
de filtre de armonici.
6.4. În reţelele de distribuţie de j.t. se admit şi compensări locale în reţea. Locaţia pentru injecţia
de putere reactivă se va stabili pe bază de calcule tehnico-economice privind circulaţia de putere reactivă
şi nivelele de tensiune.

7. PROTECŢII PRIN RELEE, AUTOMATIZĂRI, TELECONDUCERE

7.1. Proiectarea instalaţiilor noi de protecţie, comandă, măsură, semnalizare, blocaj şi

automatizare din staţiile de transformare se va face conform PE 501/85 şi PE 504/96.

7.2. La proiectarea protecţiilor prin relee a reţelelor electrice de distribuţie publică se va urmări :
a) alegerea protecţiei corespunzător concepţiei de realizare şi de funcţionare a schemei reţelelor ;
b) coordonarea protecţiei reţelelor de distribuţie cu protecţia instalaţiilor din amonte (sistemul de
alimentare) şi din aval (instalaţiile consumatorilor);
c) asigurarea gradului de sensibilitate atât pentru protecţia de bază, cât şi pentru protecţia de rezervă;
d) asigurarea selectivităţii între protecţiile montate la diferite niveluri ale instalaţiei.
7.3. Modernizarea instalaţiilor electrice de distribuţie existente privind componentele circuitelor
secundare se va face, de regulă, prin acţiuni RETROFIT.
7.4. Instalaţiile noi proiectate sau instalaţiile existente supuse acţiunii de modernizare
(retehnologizare) vor fi promovate, de regulă, cu interfeţe pentru includerea acestora în sisteme de
monitorizare şi teleconducere.
7.5. Sistemele de protecţie prin relee, automatizare şi teleconducere trebuie să fie concepute
conform principiului de up-gradare pentru a permite etapizarea şi dezvoltarea RED.
7.6. Concepţia reţelelor electrice de distribuţie de MT şi JT trebuie să se alinieze la strategia de
implementare privind "automatizarea sistemelor de distribuţia (DSA)".
7.7. Promovarea sistemelor de monitorizare şi teleconducere trebuie să se facă în baza unor analize
tehnico-economice de eficienţă.
 7.8. Sistemele moderne de protecţie prin relee, automatizare şi teleconducere vor avea în vedere
toate aspectele de compatibilitate .
7.9. Proiectarea instalaţiilor de protecţie împotriva supratensiunilor de comutaţie şi a
supratensiunilor atmosferice se va face conform PE 109/92.

8. PROTECŢIA PERSONALULUI ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE

8.1. Protecţia împotriva atingerii directe

8.1.1. Pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice de distribuţie, acestea se vor
proiecta în conformitate cu prescripţiile de proiectare în vigoare, pentru fiecare categorie de instalaţii: PE
101, PE 102, PE 104, PE 106 şi PE 107.
Se vor respecta, de asemenea, prevederile privind partea de proiectare din PE 006, STAS 8275,
STAS 12604 şi în special din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice (65/2002 cap. 5).

8.2. Protecţia împotriva tensiunilor accidentale

8.2.1. Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva

accidentelor datorate tensiunilor de atingere şi de pas.
Proiectarea acestor instalaţii se va face în conformitate cu prevederile grupei de standarde STAS
12604.
Se vor respecta, de asemenea, prevederile îndreptarelor de proiectare a instalaţiilor de protecţie
prin legare la pământ şi la nul.

9. MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

9.1. Măsurile obligatorii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, care trebuie să fie aplicate în
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice şi construcţiilor aferente, sunt cele prevăzute în "Normele
tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului", precum şi
prescripţiile de proiectare, în vigoare, pe categorii de instalaţii.

9.2. Măsurile speciale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor care trebuie aplicate în proiectarea
şi execuţia unor categorii de instalaţii electrice vor avea la bază studii de risc conform legislaţiei în
vigoare.

10. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE REŢELELOR

ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

10.1. Staţiile de transformare 110kV/MT

10.1.1. Lucrări noi :

 staţiile noi de transformare se vor realiza, de regulă, cu partea de 110 kV montată în exterior, iar partea
de MT montată în interior ;
 staţiile noi de transformare cu varianta integrală de montaj la interior a părţii de 110 kV sau varianta
mixtă cu transformatoarele montate în exterior, se vor promova numai în cazuri bine justificate (lipsă
teren pentru construcţia staţiei, mediu foarte poluat, considerente de sistematizare etc.) ;
 se recomandă scheme electrice monofilare caracteristice staţiilor de transformare profil limitat: bară
simplă dublu secţionată prin separatoare la 110 kV şi bară simplă secţionată prin cuplă cu întrerupător
la MT, într-o concepţie autostructurantă care să permită etapizarea dezvoltării ;
OBSERVAŢII : alte scheme electrice monofilare adoptate pentru staţiile de transformare vor fi
justificate ca necesitate şi oportunitate.
 suprastructura pentru partea de 110 kV se va realiza pe construcţii metalice zincate pentru profile cu
dispoziţia echipamentelor pe orizontală, verticală sau în sisteme modulare.
 OBSERVAŢII : se admite, de la caz la caz, şi suprastructuri realizate cu elemente prefabricate din
beton centrifugat.
 dispoziţia echipamentelor aferentă părţilor de MT, de regulă, se va face după o configuraţie în « U »
a barelor colectoare ;
 echipamentele se vor alege în raport cu piaţa tehnologică a momentului ;
 staţiile de transformare se vor concepe cu interfeţe pentru monitorizare şi teleconducere .

10.1.2 Lucrari de modernizare şi/sau retehnologizare :

 staţiile de transformare propuse pentru modernizare, de regulă, se vor trata după principiile acţiunilor
retrofit ;
 staţiile de transformare propuse pentru retehnologizare vor face obiectul unor cazuri de analiză
specială pe baza unor criterii tehnice de eficienţă economică.

10.2. Reţele de 110 kV

 liniile de 110 kV se vor realiza, de regulă, în soluţie aeriană pe stâlpi metalici cu conductoare OL-AL
şi izolaţie compozită ;
 utilizarea stâlpilor de beton se va argumenta ca necesitate şi oportunitate ;
 liniile de 110 kV subterane se admit numai în cazuri bine justificate.

10.3. Posturi de transformare

10.3.1. În funcţie de soluţia constructivă posturile de transformare vor fi clasificate

după cum urmează:
 posturi de transformare aeriene pe stâlpi metalici sau de beton în următoarele posibile variante:
- racordate direct fără separatoare de post şi siguranţe fuzibile;
- racordate direct fără separatoare de post cu siguranţe fuzibile incluse în trafo sau în montaj
independent;
- racordate prin separatoare de post în montaj orizontal sau vertical şi siguranţe în montaj
individual;
- racordate prin separatoare de post în montaj vertical, cu siguranţe incluse pe cuţitele
separatorului.
OBSERVAŢII : se admit montaje cu separatorul de post pe stâlpul postului de transformare şi
racordarea postului în variantă aeriană sau în cablu.
 posturi de transformare în construcţie la sol cu montaje exterioare;
 posturi de transformare în cabină supraterană în anvelopă de beton sau metal cu alimentare, de regula,
în cablu (eventual trecere din LEA în LES);
 posturi de transformare înglobate în construcţii deservite.
OBSERVAŢII : se admit posturi de transformare subterane numai în cazuri cu totul speciale bine
justificate.

10.4. Reţele de medie şi joasă tensiune

 LEA de MT noi, de regulă, se vor realiza pe stâlpi de beton (SE sau SC) cu utilizare de coronamente
compactizate, conductoare izolate sau soluţie clasică şi izolaţie compozită funcţie de costuri,
posibilitatea de execuţie, exploatarea comună cu JT, etc;
OBSERVAŢII :
 promovarea stâlpilor metalici în construcţia liniilor de MT se va face numai în cazuri
speciale justificate ca necesitate şi oportunitate;
 se admite execuţia de LEA MT şi în soluţii clasice constructive pentru lucrări care nu sunt
dominante ca volum şi se integrează în instalaţia existentă;
 utilizarea conductoarelor izolate şi a izolaţiei compozite în instalaţiile existente se va
analiza tehnico-economic ca necesitate şi oportunitate.
 LES de MT se vor realiza prin utilizarea de cabluri performante cu montaj, de regulă, în pământ în
profile de canalizare tip. Utilizarea de canalizaţii betonate (canivouri) se va aplica numai în cazuri
justificate;
 LEA de j.t. se vor realiza, de regulă, numai în soluţie cu conductoare izolate torsadate, pe stâlpi de
beton, lemn sau metalici;
 LES de j.t. se vor realiza, de regulă, în pământ în profile de canalizare tip.
OBSERVAŢII : se admit şi soluţii tehnice aeriene pe stelaje tip mecano sau suspendat pe fir
purtător numai în cazuri justificate tehnico-economic.

10.5. Branşamente

Branşamentele se vor realiza, de regulă, în soluţie modernizată pentru racord şi bloc de masură şi
protecţie.

11. ÎNDRUMARELE DE PROIECTARE

Îndrumarele de proiectare pentru staţii de transformare de 110/20 kV, posturi de transformare de 20/0,4
kV, linii electrice aeriene de 110 kV, linii electrice aeriene şi subterane de 20 kV şi 0,4 kV, precum şi
pentru instalaţii de iluminat public sunt indicate în catalogul prescripţiilor elaborat anual de ANRE. În
anexa 1 se prezintă prescripţiile