S.C. ELECTRICA S.A.

PE 132/2003

NORMATIV
PENTRU PROIECTAREA REŢELELOR
ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE PUBLICĂ

Bucureşti - 2003
Lucrare coordonată de: ing. Marian GEANTĂ – Şef Serviciu Strategie Studii
Dezvoltare Reţele - S.C. ELECTRICA S.A.

2
S.C. ELECTRICA S.A.

DECIZIA Nr. 725

Directorul General al S.C. ELECTRICA S.A., ing. Silviu Lucian BOGHIU – numit
prin Ordinul Ministrului Industriilor şi Resurselor nr. 3049/14.03.2001.
Văzând Avizul nr. 2966 /2003 al CTES – ELECTRICA S.A;
În temeiul HGR nr. 627 / 31.07.2000 privind reorganizarea Companiei Naţionale de
Electricitate S.A. şi a HGR nr. 1342 / 2001 privind reorganizarea S.C. ELECTRICA S.A,
emite următoarea

DECIZIE:

Art. 1. Se aprobă prescripţia de interes specific “Normativ pentru proiectarea reţelelor

electrice de distribuţie publică” – PE 132/2003.

Art. 2. Prescripţia de la art. 1 se aplică de la data de 01.10.2003. Pe aceeaşi dată încetează

aplicarea PE 132/95 aprobată cu Decizia nr. 757 a RENEL.

Art. 3. Direcţia Dezvoltare prin Serviciul Strategie Studii Dezvoltare Reţele va multiplica
prescripţia PE 132/2003 în numărul de exemplare rezultat din ancheta de tiraj şi o
va difuza factorilor interesaţi.

Art. 4. Direcţia Dezvoltare va aduce la îndeplinire prevederile prezentei Decizii.

Dată la: 17.09.2003

Silviu Lucian BOGHIU

DIRECTOR GENERAL
VIZAT :

Dan ŢECULESCU
Director Dezvoltare

Magda NICULESCU
Şef Serviciu Juridic

3
 Normativ pentru proiectarea Indicativ :
S.C. ELECTRICA S.A reţelelor electrice de PE 132 – 2003
distribuţie publică Înlocuieşte :
PE 132/95

CUPRINS Pag.
1. CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Domeniul de aplicare, obiectul şi scopul normativului…………………… 6
1.2. Terminologia……………………………………………………………… 6

2. SARCINILE ELECTRICE ALE REŢELELOR

2.1. Caracteristicile generale ale sarcinilor…………………………………….. 7
2.2. Puterile de calcul ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice…………. 9

3. SCHEMELE ŞI STRUCTURA REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE

3.1. Criterii de alegere a schemelor şi structurii reţelelor…………………….. 10
3.2. Tensiunile nominale ale reţelelor electrice de distribuţie…………………. 12
3.3. Sistemul de distribuţie de înaltă tensiune de 110 kV…………………….. 12
3.4. Sistemul de distribuţie de medie tensiune………………………………… 14
3.5. Sistemul de distribuţie de joasă tensiune………………………………….. 15
3.6. Principiile de autostructurare a reţelelor de distribuţie…………………… 16

4. CALCULUL ŞI DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE
4.1.Principii de bază ale calculului reţelelor electrice de distribuţie………….. 29
4.2. Algoritmii şi programele pentru calculul reţelelor………………………. 30
4.3. Calculul siguranţei în funcţionare…………………………………………. 30
4.4. Alegerea numărului şi puterii optime a transformatoarelor din staţiile de
transformare de 110 kV/MT şi din posturile de transformare……………. 30
4.5. Calculul tehnico – economic……………………………………………… 32
4.6. Calculul mecanic al reţelelor electrice de distribuţie……………………… 32

5. ALEGEREA SOLUŢIEI DE TRATARE A NEUTRULUI REŢELELOR

ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE………………………………………………….. 32

6. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE…………………………………………. 33

7. PROTECŢIILE PRIN RELEE, AUTOMATIZĂRI, TELECONDUCERE………... 34

8. PROTECŢIA PERSONALULUI ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE

8.1. Protecţia împotriva atingerii directe………………………………………. 34
8.2. Protecţia împotriva tensiunilor accidentale……………………………….. 35

Elaborat de : Aprobat de S.C. ELECTRICA S.A Ediţii

S.C. ELECTRICA S.A cu Decizia nr. 725 anterioare :
din 17.09.2003 1 - 1995

4
 Normativ pentru proiectarea Indicativ :
S.C. ELECTRICA S.A reţelelor electrice de PE 132 - 2003
distribuţie publică Înlocuieşte :
PE 132/95
Pag.
9. MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR……………... 35

10. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE REŢELELOR ELECTRICE DE

DISTRIBUŢIE
10.1. Staţiile de transformare………………………………………………….. 35
10.2. Reţelele de 110 kV………………………………………………………. 36
10.3. Posturile de transformare………………………………………………… 36
10.4. Reţelele de medie şi joasă tensiune………. 36
……………………………… 37
10.5. Branşamente……………………………………………………………...
37
11. ÎNDRUMARELE DE PROIECTARE...................................................................

ANEXA 1. PRESCRIPŢII TEHNICE CONTINGENTE 38

A. Standarde…………………………………………………………………. 38
B. Prescripţii tehnice republicane……………………………………………. 38
C. Prescripţii tehnice departamentale………………………………………...
40
ANEXA 2. PUTERI DE CALCUL…………………………………………………….

ANEXA 3. PROGRAME DE CALCUL CE POT FI UTILIZATE LA

56
DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE .....

Normativ pentru proiectarea Indicativ :

S.C. ELECTRICA S.A reţelelor electrice de PE 132 - 2003
distribuţie publică Înlocuieşte :
5
 PE 132/95

1. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Domeniul de aplicare, obiectul şi scopul normativului

1.1.1. Normativul se aplică la proiectarea reţelelor electrice de distribuţie de 110 kV

medie tensiune (20 kV) şi joasă tensiune (400/230 V) urbane şi rurale, pentru alimentarea
cu energie electrică a consumatorilor casnici, terţiari, şi micii consumatori.
Nu se aplică la proiectarea branşamentelor şi coloanelor, care se dimensionează în
conformitate cu PE 155/94 şi I 7/2002.

1.1.2. Normativul are ca scop stabilirea liniilor directoare şi a ipotezelor de bază ce

vor fi aplicate în vederea dezvoltării reţelelor şi a modernizării celor existente, pe criterii
tehnico-economice în soluţii care să asigure un nivel de fiabilitate ridicat, un cost al
lucrărilor competitiv şi o exploatare de bună calitate.

1.1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:

- reţelele electrice de distribuţie care alimentează în exclusivitate consumatori
industriali şi similari;
- alimentarea de rezervă, independentă de sistem, a consumatorilor vitali, care se
asigură prin mijloace proprii ale consumatorilor;
- reţelele de 110 kV care servesc la evacuarea de putere din centrale.

1.1.4. În afara prevederilor cuprinse în prezentul normativ se va avea în vedere

respectarea normelor, prescripţiilor şi standardelor în vigoare, referitoare la proiectarea,
execuţia şi exploatarea reţelelor electrice (anexa 1).

1.2. Terminologie

1.2.1. Prin reţele de distribuţie publică se înţelege ansamblul liniilor de 110 kV, al
staţiilor de conexiuni de 110 kV, al staţiilor de transformare 110 kV/MT şi MT/MT, al
liniilor de medie şi joasă tensiune şi al posturilor de transformare de MT/JT destinate
alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici, terţiari, inclusiv al micilor
consumatori industriali (<100 kW şi care solicită condiţii de alimentare cu energie electrică
similare consumatorilor terţiari - conform metodologiei ANRE privind încadrarea pe
categorii a consumatorilor captivi).

1.2.2. Reţelele de distribuţie care alimentează în principal consumatori casnici şi

terţiari aflaţi în majoritate în perimetrul urban se numesc reţele electrice de distribuţie
urbană.

1.2.3. Reţelele de distribuţie care alimentează consumatori aflaţi în afara

perimetrului urban, se numesc reţele electrice de distribuţie rurală.

1.2.4. În normativ se folosesc următorii termeni pentru indicarea gradului de

obligativitate a prevederilor.

6
 - " trebuie ", " este necesar ", " urmează " indică obligativitatea strictă a respectării
prevederilor în cauză;
- " de regulă " indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în
majoritatea cazurilor; nerespectarea prevederii respective trebuie justificată totdeauna în
proiect;
- " se recomandă " indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să se aibă în vedere la
alegerea soluţiei, dar care nu este obligatorie;
- " se admite " indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată în situaţii
particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect.

2. SARCINILE ELECTRICE ALE REŢELELOR

2.1. Caracteristicile generale ale sarcinilor

2.1.1. Puterea activă instalată "Pi" a unui consumator este suma puterilor
nominale ale tuturor receptoarelor, fixe sau mobile, ale consumatorului respectiv.
În cazul în care nu se cunosc date certe P i se va aprecia după valori constatate la
consumatori similari.
În anexa 2 se face o clasificare a consumatorilor casnici în raport cu:
 variante de dotare cu receptoare electrocasnice;
 variante posibile de puteri instalate;
 puteri de calcul diferenţiate funcţie de dezvoltarea zonei geografice (minime şi
maxime).
Pentru restul consumatorilor, în cazul în care nu se cunosc date certe, la
dimensionarea reţelelor de alimentare se vor lua în considerare consumurile de putere şi
energie electrică constatate la consumatori similari existenţi. În situaţia concretă a unui
consumator se vor lua datele precizate de acesta prin chestionarul energetic.

2.1.2. Puterea activă absorbită de un consumator individual într-un interval de

timp (de regulă, 1 an) variază de la o valoare minimă "P min" la o valoare maximă "Pmax".
Pentru dimensionarea reţelelor de alimentare a consumatorului, se va lua în considerare
valoarea maximă a puterii absorbite, "Pmax", care, pentru consumatorii noi, este valoarea
precizată de aceştia în cererea de racordare şi furnizare a energiei electrice, iar la
consumatorii existenţi, acolo unde nu există măsurători, se va deduce din energia anuală
totală furnizată, prin formula:

Wa
Pmax = ,
TU max

 kW  (2.1)

unde:
Wa (Kwh) - reprezintă energia electrică activă consumată într-un an, cunoscută din
facturile pe acest interval de timp;
TUmax (h) - reprezintă o valoare de calcul pentru durata de utilizare a puterii
maxime într-un an, respectiv intervalul de timp în care, dacă un
consumator ar solicita o putere constantă şi egală cu o putere maximă,
el ar consuma aceeaşi cantitate de energie ca şi în cazul real.

7
 2.1.3. Pentru determinarea puterii active absorbite de un consumator se definesc
următoarele mărimi:
- energia electrică activă consumată într-un interval de timp, de regulă un an Wa
(Kwh), cunoscută din facturările pe acest interval de timp;
- durata de utilizare a puterii maxime (h);

Această durată este în funcţie de tipul consumatorilor şi este cuprinsă, de

regulă,între 2000 ÷ 5000 h anual.
Atunci când nu se cunosc datele specifice categoriei consumatorului respectiv,
aceasta se apreciază după consumatori similari în intervalul sus-menţionat.
Pentru consumul casnic, de regulă, din experienţa şi măsurătorile anterioare,
valoarea duratei de utilizare a puterii maxime se situează în prezent în jurul a 2500 h, cu
tendinţa de creştere spre 3000 h.

2.1.4. Factorul de utilizare a puterii instalate " K ui " pentru un consumator se

defineşte ca raportul între putere activă medie absorbită şi puterea activă instalată.

Pmed Ti
Kui = =
Pi To

(2.2)

Ti
Kui = (2.2)
T0

în care:
Pmed - este puterea medie consumată în intervalul de timp dat;

Wa
Pmed =
Pi  To
Wa - este energia electrică activă consumată în intervalul de timp dat;
Pi - puterea activă instalată;
Ti - este o valoare fictivă şi reprezintă durata de utilizare a puterii instalate într-un
anume interval de timp;
Wa
Ti =
Pi
(h) (2.3)

To - este durata intervalului dat.

2.1.5. Puterea activă de calcul, "Pc", (sau puterea cerută) este puterea activă pentru
care se dimensionează un element de reţea la care se va racorda un grup de "n"
consumatori.
Puterea activă de calcul pentru un element de reţea (linie de joasă tensiune, post de
transformare MT/JT, linie de medie tensiune, staţie de transformare) reprezintă suma
puterilor active absorbite simultan de consumatorii alimentaţi prin acelaşi element de reţea.
8
 n
Pc = Ksi · 
j 1
Pj , (kW) (2.4)

unde:
Pc - este putere activă de calcul pentru un element de reţea;
Ksi- este factorul de simultaneitate care arată contribuţia unui consumator, la
încărcarea elementului de reţea care se dimensionează;
Pj - puterea activă maxim absorbită de consumatorii de tip "j" (puterile de calcul
din tabelele 1÷4), racordaţi la acelaşi element de reţea şi care urmează a fi
dimensionat.

2.1.6. Puterea reactivă de calcul, "Q", este suma puterilor reactive maxim
absorbite la un moment dat de un grup de receptoare sau de consumatori.

2.1.7. Factorul de putere mediu la care este consumată energia de către un

consumator sau la care se tranzitează energia electrică printr-un element de reţea într-un
anumit interval de timp se determină

Wai
astfel: cos  med = (2.5)
Wai2  Wri 2

unde:
Wai - energia electrică activă consumată (sau tranzitată) în intervalul de timp "i";
Wri - energia electrică reactivă consumată (sau tranzitată) în intervalul de timp "i".

2.1.8. Densitatea de sarcină este o valoare de dimensionare a unui ansamblu de

reţele electrice ce alimentează un grup de consumatori, de regulă, de acelaşi tip şi
caracterizează o zonă de consum (casnic, terţiar, mici consumatori industriali). Densitatea
de sarcină reprezintă raportul între puterea maximă simultan absorbită de consumatori şi
unitatea de suprafaţă.
Prin unitatea de suprafaţă se înţelege suprafaţa construită.

2.2. Puterile de calcul ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice

2.2.1. Consumatorii urbani, rurali şi cei din extravilan pentru care se aplică
prezentul normativ, cu excepţia celor prezentaţi la cap. 1 pct. 1.1.3 , se compun din
următoarele categorii:
a. consumatori casnici;
b. consumatori concentraţi (mici consumatori industriali şi similari, terţiari);
c. iluminat public.

2.2.2. Puterea activă de calcul pentru consumatorii casnici din mediul urban se va
stabili conform tabelului 1 din anexa 2. În cazul în care din chestionarul energetic sau din
analiza receptoarelor electrice din dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari
decât cele din tabelul 1, dimensionarea instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.

2.2.3. Pentru consumatorii concentraţi din mediul urban, puterile active de calcul se
vor stabili conform precizărilor date de aceştia în chestionarul energetic şi acolo unde
aceste date nu se cunosc, ele se vor stabili în funcţie de consumurile unor consumatori
similari existenţi. Datele din tabelul 2, anexa 2 sunt orientative.
9
 2.2.4. Puterile active de calcul pentru iluminatul public stradal se determină în
funcţie de caracteristicile luminotehnice prezentate în îndrumarul de proiectare
1 RE – Ip 3 – 91 şi SR 13433/99.

2.2.5. Puterile active de calcul pentru consumatorii casnici din mediul rural se vor
stabili conform tabelului 3 din anexa 2.

2.2.6. Puterile active de calcul pentru consumatorii concentraţi din mediul rural se
vor stabili în funcţie de precizările solicitanţilor sau în lipsa acestor date, în funcţie de
consumurile constatate la consumatori existenţi similari. Datele din tabelul 4, anexa 2 sunt
orientative.

2.2.7. Coeficienţii de simultaneitate pentru determinarea puterii active de calcul la

consumatorii urbani şi rurali sunt redaţi în anexa 2, tabelul 5 şi se aplică pentru diverse
elemente de reţea după cum urmează:
a) pentru un grup de consumatori casnici (apartamente pe o scară a unui bloc, un bloc, mai
multe blocuri sau mai multe locuinţe individuale) racordaţi la aceeaşi linie de joasă
tensiune (aeriană sau în cablu) se vor utiliza coeficienţii de simultaneitate din tabelul 5
al anexei 2, pct. 1;
b) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unui post de transformare se va utiliza un
coeficient general de simultaneitate de 0.85, aplicat la suma puterilor absorbite pe toate
liniile de joasă tensiune alimentate în regim normal din acel post;
c) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei linii de medie tensiune (aeriene sau
subterane) se va aplica un coeficient general de simultaneitate de 0.9, aplicat la suma
puterilor absorbite de toate posturile de transformare alimentate în regim normal de
funcţionare din linia respectivă;
a) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei staţii de transformare de 110 kV/MT, se
va aplica un coeficient general de simultaneitate de 0.8 la suma puterilor vehiculate pe
liniile de medie tensiune, care în regim normal de funcţionare vor fi racordate la această
staţie.

2.2.8. În cazul în care din experienţă şi din urmărirea unor consumatori similari,
rezultă coeficienţi de simultaneitate diferiţi de cei din tabelul 5, anexa 2, valorile propuse
în proiectare pentru dimensionarea reţelelor de repartiţie şi distribuţie se vor justifica în
memoriul lucrării prin date concrete.

2.2.9. Puterile de calcul pentru consumatorii urbani şi rurali noi din anexa 2 sunt
date pentru etapa 2003 ÷ 2025.

2.2.10. Tendinţa evoluţiei în timp a consumului casnic (putere absorbită la nivel

PT) până la nivelul anului 2025 este prezentată în tabelul 6 şi figura 1 pentru consumatorii
urbani (varianta minimă şi maximă) şi în tabelul 7 şi figura 2 pentru consumatorii din
mediul rural .

3. SCHEMELE ŞI STRUCTURA REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE

3.1. Criterii de alegere a schemelor şi structurii reţelelor.

10
 3.1.1. Prin alegerea structurii şi arhitecturii unei reţele electrice de distribuţie
publică urbane sau rurale se înţelege alegerea configuraţiei schemei reţelei în raport cu
tensiunea nominală a acesteia şi dimensionarea optimă a elementelor componente.

3.1.2. Criteriile de alegere a schemelor şi structurii reţelelor electrice sunt

următoarele:
a) asigurarea în perspectiva de lungă durată (10÷20 ani) a consumului de energie
electrică a zonei alimentate;
b) optimizarea indicatorilor de eficienţa economică;
c) realizarea siguranţei necesare şi asigurarea continuităţii în funcţionarea instalaţiilor
de alimentare cu energie electrică;
d) reducerea numărului şi duratei de întrerupere a consumatorilor;
e) asigurarea calităţii energiei furnizate consumatorilor conform SR-EN 50160/98
precum şi limitarea în cadrul valorilor admisibile a perturbaţiilor provocate de
consumatori în funcţionarea reţelelor electrice de m.t. şi j.t. (PE143/94 şi CEI 1000-
2-2/90);
f) asigurarea funcţionării economice a reţelelor de distribuţie publică.

3.1.3. Pentru fiecare sistem de distribuţie publică, alegerea schemelor reţelelor de

110kV, 20kV şi joasă tensiune, a staţiilor şi posturilor de transformare, a arhitecturii
reţelelor şi a soluţiilor constructive se face numai pe baza unui studiu de dezvoltare şi
modernizare în perspectivă, pe o durată de minim 10 ani a reţelei electrice, studiu
fundamentat tehnico-economic.
Soluţiile alese trebuie să permită dezvoltarea instalaţiilor şi după această perioadă,
fără modificări esenţiale, cu integrarea elementelor principale ale reţelelor existente.
Studiile de dezvoltare se vor reactualiza periodic şi ori de câte ori se modifică
semnificativ ipotezele de bază.

3.1.4. Experienţa acumulată în ultimii ani privind comportarea în exploatare a unor

reţele de distribuţie publică va fi hotărâtoare la fundamentarea şi reactualizarea studiilor de
perspectivă.
Această experienţă se va baza pe evidenţa, pentru o perioadă de 5-10 ani, a datelor
statistice referitoare la regimurile de funcţionare a elementelor principale ale instalaţiilor şi
a instalaţiilor de rezervă.

3.1.5. Soluţiile stabilite la proiectarea reţelelor electrice de distribuţie se vor încadra

în perspectiva stabilită prin studiile de fundamentare a strategiei de dezvoltare şi
modernizare a RED, cu etapizarea realizării lucrărilor, corelat cu datele de evoluţie a
consumului (stabilite conform precizărilor de la capitolul 2).

3.1.6. Alegerea schemei electrice şi a profilului staţiilor de transformare de IT/MT

de distribuţie publică se va face numai în ansamblul reţelei de distribuţie de înaltă tensiune
(reţeaua de alimentare a staţiilor) şi de medie tensiune (reţeaua de consum).
Structura schemelor electrice primare şi soluţia constructivă pentru instalaţiile
tehnologice primare ale staţiile de transformare se va stabili ca urmare a concluziilor unui
studiu de fezabilitate prin care se vor compara din punct de vedere tehnico-economic
soluţiile de echipare clasice cu cele care utilizează echipamente compacte,
multifuncţionale, de gabarit redus, având indicatori de fiabilitate superiori, mediu de
stingere a arcului electric în SF6 sau vacuum şi izolaţie compozită.
Reţeaua de distribuţie de medie tensiune poate să constituie, prin concepţia ei,
rezerva de alimentare a consumatorilor conectaţi în regim normal pe barele de medie
11
tensiune ale unei staţii de transformare de IT/MT, situaţie care trebuie luată în consideraţie
la stabilirea schemei electrice şi a numărului şi puterii transformatoarelor din staţie.

3.1.7. Schema reţelei de joasă tensiune şi modul de asigurare a rezervării la nivelul

consumatorilor influenţează schema şi parametrii reţelei de medie tensiune.
Analiza modului cum schema reţelei de medie tensiune răspunde la continuitatea
alimentării consumatorilor se va face numai în corelare cu modul de rezolvare a acestei
probleme şi la nivelul reţelei de joasă tensiune.
Se recomandă aducerea mediei tensiuni cât mai aproape de consumatori având ca
scop reducerea lungimii plecărilor de joasă tensiune (ţinând seama de condiţiile impuse de
căderea de tensiune admisă, asigurarea selectivităţii protecţiilor) şi a CPT-ului.

3.1.8. În funcţie de condiţiile de continuitate cerute de consumatori, alimentarea din

sistemul electroenergetic se va realiza prin una sau două căi de alimentare, dimensionate
fiecare corespunzator puterii economice în regim normal de funcţionare şi la capacitatea
maxima admisibila in regim de avarie.
În cazul în care un consumator solicită o alimentare continuă cu energie electrică,
acesta îşi va prevede surse auxiliare de alimentare independente de RED.

3.1.9. Consumatorii casnici şi terţiari din localităţile urbane vor fi alimentaţi pe

joasă tensiune, de regulă, într-o schemă buclată, cu funcţionare radială în regim normal,
separaţia realizându-se în puncte optime pe criteriul CPT minim şi al protecţiilor selective.
Consumatorii casnici şi terţiari din mediul rural vor fi alimentaţi, de regulă, în schemă
radială.

3.2. Tensiunile nominale ale reţelelor electrice de distribuţie

3.2.1. În România se vor utiliza următoarele tensiuni standardizate pentru reţelele

electrice de distribuţie:
a) în reţelele de joasă tensiune: 400/230 V;
b) în reţelele de medie tensiune: 20kV.
OBSERVAŢII :
- în reţelele de medie tensiune interne de alimentare a unor consumatori concentraţi
se admit şi alte tensiuni de utilizare, numai în cazul în care consumatorul are receptoare
electrice care funcţionează la tensiunea respectiva;
c) în reţelele de distribuţie de IT: 110 kV.

3.2.2. Reţelele de medie tensiune de distribuţie publică existente la tensiunile de 6

şi/sau 10 kV, se vor trece etapizat la tensiunea de 20 kV, atât cele aeriene cât şi cele
subterane. Etapele şi modul de trecere la 20 kV se vor stabili pe bază de calcul tehnico-
economic, luându-se în considerare următoarele:
a) valoarea neamortizată şi starea de uzură fizică a reţelelor existente;
b) creşterea consumului existent în zonă şi/sau apariţia de noi consumatori, corelată cu
capacitatea economică a reţelelor existente;
c) lucrările de urbanizare şi sistematizare propuse de administraţia locală, lucrări care
determină necesitatea de restructurare a reţelelor electrice;
d) posibilitatea asigurării tensiunii de 20 kV în surse.

3.2.3. Trecerea la 20 kV se va efectua ori de câte ori se vor face lucrări majore în
reţele existente (vezi pct. 3.2.2 (a÷d)).

12
 În cazul în care, aceste reţele vor funcţiona o perioadă limitată la altă tensiune,
instalaţiile noi se vor prevedea cu izolaţie de 20 kV.

3.3. Sistemul de distribuţie de înaltă tensiune de 110 kV

3.3.1. Sistemul de distribuţie de 110 kV pentru zonele rurale sau urbane se va

dezvolta în funcţie de consumul, întinderea zonei şi configuraţia reţelei de medie tensiune,
într-una din variantele prezentate în tabelul 3.1.
De regulă, pentru reţelele de distribuţie de 110 kV se va alege schema în buclă
(inel), alimentată de pe barele a două puncte de injecţie diferite, cu racordarea staţiilor în
sistemul intrare-ieşire.
Funcţionarea acestor reţele de 110 kV în regim radial, se va stabili de la caz la caz
funcţie de necesitatea şi oportunitatea cerinţelor de sistem.

3.3.2. Staţiile de transformare de 110 kV/MT se vor realiza pentru:

a) racordarea la sistem a centralelor electrice de putere medie;
b) alimentarea cu energie electrică a consumatorilor concentraţi de zona;
c) alimentarea zonelor de consum urbane şi rurale .
Staţiile de transformare de alimentare a zonelor de consum urbane şi rurale (de
distribuţie publică sau mixtă) se vor realiza cu un transformator a cărui putere la profil final
va fi maximum 25 MVA. Rezervarea consumatorilor se va realiza prin reţeaua de medie
tensiune.

3.3.3. Staţiile de transformare 110 kV/MT se vor realiza cu două unităţi de

transformare în următoarele situaţii şi se vor justifica tehnico-economic:
- rezervarea consumatorilor este absolut obligatorie şi poate fi realizată numai pe
barele aceleiaşi staţii (distanţa foarte mare până la o altă staţie şi rezervarea pe medie
tensiune nu se justifică tehnico-economic).
- staţia de transformare alimentează şi unul sau mai mulţi consumatori concentraţi
(staţie cu profil mixt), din care cel puţin un consumator solicită un timp de nealimentare
foarte scurt şi nu există posibilitatea rezervării convenabile tehnico-economic pe medie
tensiune din altă staţie de transformare.

3.3.4. Staţiile de transformare cu două transformatoare, vor avea profilul final de

maximum 225 MVA.
Puteri unitare mai mari de 25 MVA, respectiv 40 MVA şi 63 MVA vor fi utilizate
numai în cazuri bine justificate prin densităţi de sarcină peste 15 MVA / km 2, în zone
constructive dense, având la bază calcule comparative tehnico - economice.

3.3.5. Profilul final al staţiilor de transformare se va realiza etapizat, în funcţie de:

- evoluţia consumului în zonă;
- evoluţia reţelei de 110 kV şi de medie tensiune în zonă;
- schema optimă pentru aceste reţele în etapă finală.

3.3.6. Calculul "puterii disponibile" a staţiilor de transformare se va face în

următoarele condiţii :
a) încărcarea economică a transformatoarelor pentru un regim normal de funcţionare;
b) în regim de avarie:
- luându-se în consideraţie posibilităţile de rezervare prin reţelele de medie tensiune
încărcate până la limita termică a acestora sau
13
 - posibilităţile de încărcare peste limita economică a unui transformator, în cazul
avariei în staţia vecină sau a avariei celui de al doilea transformator în aceeaşi staţie .

3.3.7. Alimentarea staţiilor de 110 kV din reţeaua de înaltă tensiune de 110 kV se

va face într-una din schemele prezentate în tabelul 3.1.

3.3.8. Pentru partea de medie tensiune a staţiilor se va utiliza schema electrică cu

bare simple nesecţionate sau secţionate după profilul staţiei (cu o unitate sau două de
transformare). În cazul barelor secţionate se va monta o celulă de cuplă longitudinală.
Numărul celulelor de linii de medie tensiune se va stabili în funcţie de capacitatea
finală a staţiei (MVA) şi de capacitatea economică a unei linii de medie tensiune cu
secţiunea maximă.
Schema electrică cu bare duble pe partea de M.T. se va utiliza numai în cazuri bine
justificate din punct de vedere tehnico-economic, prin concepţia reţelelor de M.T., prin
regimul de funcţionare adoptat şi prin influenţa ei asupra continuităţii alimentării
consumatorilor.

3.3.9. Staţiile de transformare care alimentează zonele urbane sau rurale de consum
se vor prevedea la tensiunile 110/20 kV în formă finală, chiar dacă în zonă există reţele de
alte tensiuni, acestea fiind preluate de staţie prin instalaţii provizorii la 6 sau 10 kV.

3.3.10. Amplasamentul staţiilor de transformare de 110/20 kV se va stabili în

funcţie de schema de alimentare pe 110 kV a zonei şi cât mai aproape de centrul de
greutate al consumului, urmărindu-se ca reţelele de medie tensiune să aibă o lungime cât
mai redusă.

3.4. Sistemul de distribuţie de medie tensiune

3.4.1. Sistemul de distribuţie de medie tensiune, aerian sau subteran se va realiza la

20 kV, chiar dacă în prima etapă va funcţiona la altă tensiune.

3.4.2. Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile de alimentare de

110/20 kV, reţelele de medie tensiune pot fi clasificate în două categorii :
a) reţele cu racordare directă;
b) reţele cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni.
Reţelele cu racordare directă sunt acelea în care posturile de transformare 20/0,4
kV sunt racordate direct la barele de 20 kV ale staţiilor de transformare, prin intermediul
liniilor de medie tensiune.
Reţelele cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni sunt acelea în care
posturile de transformare 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului
de conexiuni care, la rândul său, este alimentat din staţii de 110/20 kV prin linii care au sau
nu alte sarcini pe ele.
Prin punct de conexiune se înţelege bara de medie tensiune a unei viitoare staţii de
110 kV/M.T., a cărei apariţie se justifică prin creşterea consumului din zonă.
În reţelele de medie tensiune nu se va mai dezvolta sistemul de distribuţie prin
puncte de alimentare.

3.4.3. În dezvoltarea, sistematizarea şi retehnologizarea reţelelor electrice de

distribuţie publică se va adopta, de regulă, sistemul de racordare directă la barele staţiilor
de 110/20 kV.

14
 Sistemul de racordare indirectă se va utiliza în situaţii speciale, când staţia de
transformare de 110/20 kV este situată departe şi când prin consumul zonei nu este pe
moment justificată apariţia unei staţii noi de 110/20 kV. În această situaţie, staţia de
conexiuni va fi concepută, amplasată şi construită de aşa manieră, încât să formeze corpul
de conexiuni de 20 kV al unei viitoare staţii 110/20 kV.

3.4.4. Schemele reţelelor de medie tensiune (20 kV) sunt prezentate în tabelul 3.2.
Alegerea schemei optime pentru o zonă de consum se va face pe baza unui studiu
de fezabilitate, luându-se în considerare şi schemele de 110 kV, precum şi configuraţia
reţelelor de joasă tensiune.

3.4.5. În sistemul de distribuţie urban se va utiliza schema de medie tensiune

corespunzătoare densităţii de sarcină rezultate, pentru perioada de perspectivă de la 4 ani
la 10 ani, reprezentată în tabelul 3.2.

În regim normal de funcţionare, reţelele de 20 kV de distribuţie publică vor fi

alimentate din două staţii de transformare, fiind secţionate (funcţionare radială) în punctul
optim din punctul de vedere al consumului propriu tehnologic şi al automaticii de sistem.

3.4.6. În sistemul de distribuţie rural, se va utiliza schema radială sau/şi buclată, cu

secţionare în regim normal de funcţionare în punctul optim din punct de vedere al valorii
consumului propriu tehnologic.
Posturile de transformare 20/0,4 kV vor fi alimentate prin derivaţii din axele de
20 kV.

3.4.7. După destinaţia pe care o au, posturile de transformare pot fi :

a) de reţea - care alimentează consumatori casnici si tertiari;
b) de consumator - care alimentează un singur consumator (tertiari sau mici consumatori);
c) mixte- care alimentează atât consumatori casnici si tertiari cât şi mici consumatori .
OBSERVAŢII : din posturile de transformare mixte se va evita alimentarea unor
consumatori a căror curbă de sarcină reclamă o durată de utilizare a puterii maxime
absorbite care conduce la funcţionare neeconomică şi respectiv la diminuarea rezervei
de putere a transformatorului.

3.4.8. Partea de construcţie a posturilor de transformare de reţea se va dimensiona

pentru următoarele puteri plafon:
a) 630 kVA pentru posturile la sol, cabină zidită şi/sau compactizate. Puterile mai mari
de 630 kVA se vor justifica ca necesitate şi oportunitate;
b) 250 kVA pentru posturile de tranformare montate pe un stâlp; 400 kVA şi 630 kVA
pentru posturi montate pe doi stâlpi.
Realizarea profilului final se va face etapizat, în funcţie de evoluţia consumului şi
configuraţia reţelelor de medie şi joasă tensiune, respectându-se încărcarea optimă conform
Instrucţiunii 3 RE - Ip 51/2 - 93.
În cazul alimentării consumatorilor izolaţi se vor utiliza transformatoare de putere
monofazate (art. 4.4.11).

3.4.9. Schema şi puterea posturilor de transformare, de consumator sau mixte, se

vor realiza, de regulă, în una din variantele din tabelul 3.4., în funcţie de puterea şi nivelul
de rezervare cerut de consumatorii concentraţi. Se recomandă să nu se monteze unităţi
trafo. cu putere mai mare de 1600 kVA.

15
 3.4.10. Schema şi instalaţiile de automatizare dintr-un post de transformare de
consumator sau mixt se vor corela cu schema şi automatizările tabloului general al
obiectivului alimentat din postul respectiv.

3.4.11. Se va solicita proiectanţilor de instalaţii de utilizare ale obiectivelor

montarea de surse proprii, care să poată prelua automat receptoare vitale, în caz de
întrerupere totală a alimentării din sistemul energetic naţional.

3.5. Sistemul de distribuţie de joasă tensiune

3.5.1. Schemele reţelelor de joasă tensiune utilizate în distribuţia publică sunt

prezentate în tabelul 3.3.

3.5.2. Schema reţelelor de joasă tensiune urbane şi rurale se va alege în funcţie de

densitatea de sarcină, de configuraţia reţelelor de medie tensiune, de numărul de posturi de
transformare de MT/JT şi numărul şi durata întreruperilor în alimentare admise de
consumatori.
Regimul de funcţionare de joasă tensiune va fi radial indiferent de configuraţia
schemei.

3.5.3. Alimentarea cu energie electrică a reţelelor de iluminat public se va face din

posturile de transformare de reţea, în schemă radială şi se va alinia la prevederile
Ordonanţei nr. 42/2003 privind acţiunile de separare a instalaţiilor de iluminat public.
OBSERVAŢII: clasificarea reţelelor de iluminat public, calculul şi dimensionarea lor,
schemele şi normele de organizare sunt indicate în îndrumarul de proiectare pentru reţelele
de iluminat public 1 RE - Ip 3 – 91 şi SR 13433/99.

3.6. Principiile de autostructurare a reţelelor de distribuţie

3.6.1. Reţelele de 110 kV, medie şi joasă tensiune se vor realiza etapizat, cu
înscriere într-o schemă finală stabilită pentru o perioadă de minim 10 ani, în soluţii
"autostructurante" care permit preluarea consumului crescut, fără modificarea elementelor
esenţiale şi a caracteristicilor tehnico-constructive principale ale reţelelor existente.

3.6.2. Exemple de realizare a reţelelor în această concepţie sunt prezentate în

tabelele 3.5. şi 3.6.

16
 TABELUL 3.1

Scheme reprezentative pentru reţele de distribuţie de 110 kV

Nr.
Crt. Schema Domeniul de utilizate
0 1 2
A B Alimentarea reţelelor de MT din
110 kV 110 kV MT zonele rurale sau urbane, când
1 20 kV reţeaua de MT are asigurată
MT
rezervarea din altă staţie de
transformare racordată la sursă
diferită de 110 kV.
Alimentarea reţelelor de MT din
zone rurale sau urbane, când reţeaua
de MT are asigurată rezervarea de pe
bare de MT din staţii diferite, cu
alimentare diferită la 110 kV şi
configuraţia geografică a amplasării
A1
staţiilor la 110 kV impune alegerea
B
110 kV 110 kV MT acestei scheme în locul schemei de
20 kV alimentare în inel. Soluţia poate
constitui prima etapă a unei scheme
în inel.
Alimentarea reţelelor de MT din
2 zone urbane cu rezervarea asigurată
C sau A2
de pe barele de MT ale aceleiaşi
110kV staţii. Alimentarea staţiilor cu profil
mixt  consumatori edilitari, social-
culturali şi mici consumatori
industriali, care necesită nivel ridicat
de rezervare (secţii administrative
importante, transport în comun
electrificat, staţii de pompare pentru
alimentarea cu apă etc.).
În cazul reţelelor de MT cu rezervare

17
 de pe barele de MT din staţii diferite,
puterea instalată a staţiei se va
calcula considerând ambele
transformatoare în funcţiune, de
regulă, fără rezervare integrală între
ele.

0 1 2
A Alimentarea unor zone în care sunt
110 kV
B1 MT necesare atât staţii cu o unitate, cât şi
110kV staţii cu două unităţi şi condiţiile
geografice fac posibilă realizarea
schemei inel.
Staţiile A şi C sunt „sursă” (fie ale
110kV
centralelor, fie din reţeaua de FIT).
3 N = 6 (maxim).

C Bn

Alimentarea prin LEA de 110 kV a

110 kV MT zonelor rurale, la care se impun statii
B
4 cu două unităţi.

Alimentarea staţiilor din zone rurale

110 kV prin LEA de 110 kV.
A
B1 20 kV Staţiile A şi C sunt staţii „sursă” (fie
5 ale centralelor, fie din reţeaua de
FIT).
N = 6 (maxim).
N  se deduce din calculul
sensibilităţii protecţiilor.
C Bn

18
 0 1 2
20 kV Model de schemă utilizată în
A B municipiul Bucureşti
110 kV 110 kV

NOTĂ : Soluţiile de racordare la Sistemul Electroenergetic Naţional a reţelelor de

distribuţie de 110 kV se vor motiva, de la caz la caz, prin concepţia de proiectare.

19
 TABELUL 3.2

Scheme reprezentative pentru reţele de distribuţie de 20 kV

Nr. Tipul Variantele Domeniul de

crt. schemei Schema de utilizare
realizare
0 1 2 3 4
Distribuţia cu Axa rurală cu
directă separaţie alimentare PT în
prin LEA MT MT
realizată în derivaţie sau intrare-
cu rezervă punctul ieşire
1 pe staţii S1 S2
determinat
diferite prin calcul
de
optimizare
a schemei
Distribuţie cu Reţele de distribuţie
directă separaţie de MT din zonele
prin LES realizată în urbane, când nu
cu rezervă punctul există posibilitatea
pe aceeaşi determinat asigurării rezervării
2 staţie prin calcul de pe bare de MT din
de altă staţie de
optimizare transformare
a schemei
Distribuţie cu Reţele de distribuţie
directă separaţie de MT din zonele
prin LES MT MT realizată în urbane, când există
3 cu rezervă punctul posibilitatea asigu-
pe staţii S1 S2 determinat rării rezervării de pe
diferite prin calcul barele de MT din
de staţii diferite
optimizare
a schemei

20
0 1 2 3 4
Distribuţie cu Reţele de distribuţie
directă tip separaţie de MT din zonele
MT
grilă prin realizată în urbane cu densităţi
LES cu punctul de sarcină de peste
rezervare determinat 4 MVA/km2 sau
pe aceeaşi prin calcul pentru a reduce
staţie sau de volumul de cabluri.
pe staţii optimizare Poate constitui o
diferite a schemei extindere a variantei
2 sau 3.
S1 S2
4

Distribuţie Reţele de distribuţie

directă tip cu densitate de
dublă deri- sarcină de peste 8
vaţie prin MVA/km2
LES cu re-
zervare pe
5 aceeaşi
staţie sau
pe două
staţii
diferite

Distribuţie Reţele de distribuţie

directă tip cu densitate de
simplă sau sarcină de peste 8
dublă deri- MVA/km2
vaţie cu
unităţi de

21
 6 secţionare
a reţelei şi
rezervare
pe aceeaşi
staţie sau
pe două
staţii
diferite

TABELUL 3.3

Scheme reprezentative pentru reţele de distribuţie de JT (0,4 kV)

Nr. Tipul Domeniul Modul de
crt. schemei Schema de alimentare
utilizare
0 1 2 3 4
Distribuţie Reţele de Nu se asigură la
radială PT distribuţie dimensionare
1 de JT din rezervă pentru
zonele avarie
rurale şi
din zonele
urbane
periferice
Distribuţie PT pot fi Liniile de JT se
T2
buclată cu racordate vor dimensiona
funcţionar PTb Tc
la acelaşi astfel:
e radială cablu de - să asigure Jec în
MT sau la regim normal
cabluri (separaţie pe
distri- parcursul
buitoare buclei);
diferite. - să asigure
PT1 PT4 Reţele de Imax.admis > Iîncărc.
2 distribuţie pentru regimul
de JT din de avarie
PTa PTd
zone (separaţie la
rurale în capătul buclei).
cazul unor Transformatoarel
PT3
consuma- e vor avea
tori im- rezerva necesară
portanţi. pentru preluarea
22
 Reţele de integrală a
distribuţie liniilor de JT
de JT din care ar rămâne
zone nealimentate, la
urbane. avarierea trans-
formatorului
dintr-un post
învecinat.

TABELUL 3.4

Scheme reprezentative PT de reţea mixte şi de abonat

Mod de Dedicaţia
Nr. Tipul Schema Principiile de intrerupere la alimentării
crt. schemei dimensionare JT
Def 1 Def 2
0 1 2 3 4 5 6
PT cu bare Dacă: Pauză Pauză Distribuito-
de MT  întreg de de rii se pot
secţionate consumul AAR AAR alimenta de
alimentate necesită sigu- pe secţii de
din surse ranţă mărită şi bare, din
diferite şi durată mică de staţii diferi-
L1 L2
cu bare de nealimentare, te sau de pe
JT atunci acesta se secţii de
secţionate asigură în bare
şi 1 20kV proporţie de separate
automati- 100% prin ca- (care se
zare pe blurile de MT şi rezervă cu
cupla de în AAR) din
JT., transformatoare; aceeaşi
DAS AAR DAS 0,4kV
 pe barele de staţie de
1 JT sunt transfor-
C2,3 C1 C1 C2,3
conectaţi şi alţi mare
consumatori
care nu impune
nivel de
siguranţă mare,
aceştia vor fi
deconectaţi prin
23
 DAS când
lucrează insta-
laţia AAR. (în
acest caz re-
zerva care este
necesară pentru
a se asigura în
linie şi transfor-
mator, se va
diminua
corespunzător
cu puterea
consumatorilor
ce pot fi
deconectaţi.

0 1 2 3 4 5 6
PT cu bare Capacitatea de Pauză Pauză Distribuito-
de MT transport a de de rii pot fi
secţionate sursei 2 şi a AAR AAR alimentaţi
alimentate transformato- de pe secţii
L1 L2 L3
din surse rului de rezervă de bare din
diferite cu se va corela cu staţii diferi-
un puterea consu- te sau de pe
2 transfor- matorilor care secţii de
mator de 2 20kV necesită bare
rezervă siguranţă mărită separate
pentru de pe cea mai (care se
două încărcată din rezervă cu
transfor- 0,4kV barele de JT AAR) din
matoare în AAR AAR aceeaşi
sarcină şi C2 C1 C1 C2 staţie de
două in- transfor-
stalaţii de mare
automa-
tizare pe
cupla de
JT
PT din
LEA MT 3 LEA MT
alimentată
dintr-o
3 singură
sursă fără
JT
rezervare
pe JT
4 LEA MT
PT din Rezervarea
LES MT barei JT se
24

JT
 6

alimentată poate face

dintr-o cu un
singură transforma-
sursă fără tor de
4 rezervare rezervă
pe JT cu /fără
AAR
sau reţea JT
alimentată
din alt PT

0 1 2 3 4 5 6
5 PT tip Rezervarea
intrare- barei JT se
ieşire poate face
alimentat cu un
dintr-o 5 MT transforma-
singură tor de
sursă rezervă
cu /fără
JT AAR
sau reţea JT
alimentat
din alt PT
PT Rezervarea
alimentată barei JT se
din două MT poate face
surse cu un
6 diferite transforma-
6 tor de
rezervă
cu /fără
JT AAR
sau reţea JT
alimentat
din alt PT
PT cu bare L1 L2 Capacitatea de Timpul Pauză Racordarea
de MT transport a necesar de PT prin
secţionate, sursei nr. 2 şi a mane- AAR intrare-
7
alimentate 20kV celui de al vrei de ieşire pe un
din surse doilea trans- izolare distribuitor
diferite cu formator se a defec-

25
AAR
0,4kV

C
 un trans- dimensionează tului pe
formator pentru preluarea partea
de rezervă consumatorilor de MT
şi un care nu necesită
trans- siguranţă mărită
7 formator
în sarcină,
cu o
instalaţie
de auto-
matizare
pe între-
ruptorul de
JT al
transfor-
matorului
de rezervă

0 1 2 3 4 5 6
PT cu bară Capacitatea de Pauză Pauză Racordarea
L1
simplă de transport a de de PT prin
MT. Re- sursei nr. 2 pe AAR AAR intrare-
zervarea JT se va ieşire pe un
se face din dimensiona, de distribuitor
20kV
reţeaua de 8 regulă, pentru a
8 JT cu prelua puterea
automati- consumatorilor
zare pe L2 ce necesită
cupla de AAR siguranţă mărită
AAR
JT R JT

Legendă:
Întreruptor;
Separator,
Siguranţă fuzibilă.

Notă:
 C1  consumator care necesită rezervă de 100%;
 C2,3  consumator care nu necesită siguranţă mărită;
 Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) constituie sursă unică de alimentare cu
energie electrică. La consumatorii cu receptoare de categoria zero se vor prevedea
şi surse de alimentare proprii.
 Def 1 ↔ defect 1  pe bara de MT din staţia de transformare sau distribuţie
conectat la bara staţiei;
 Def 2 ↔ defect 2  într-un transformator din PT

26
 TABELUL 3.5

Soluţii de autostructurare care permit mărirea capacităţii de tranzitare

a reţelelor de medie tensiune

Nr.
crt. Schema Situaţia existentă Autostructurarea
Reţea de Realizarea unei a
distribuitori, ce se doua staţii de
1 închid pe aceeaşi 110/MT şi mutarea
staţie cu separatie la separaţiilor în
capăt. mijlocul reţelei
Reţea de Realizarea unei a treia
distribuitori, ce se staţii de 110/MT, cu
închid pe două staţii mutarea separaţiilor la
2 cu separţie la mijlocul reţelei
mijloc. dinspre staţiile
existente şi cea nouă
Reţea de Realizarea a două
distribuitori, ce se staţii de 110/MT, cu
închid pe două staţii mutarea separaţiilor la
cu separaţie la mijlocul reţelei
3 mijloc. dinspre staţiile
existente şi cele noi

27
 Legendă:
Statie de 110/MT existentă;
Staţie de 110/MT nouă;
Separaţie pe ramura distribuitoare existentă;
Separaţie pe ramura distribuitoare nouă

TABELUL 3.6

Soluţii de autostructurare care permit mărirea capacităţii de tranzitare

a reţelelor de joasă tensiune

Nr. Situaţia
crt. Schema existentă Autostructurarea
Reţele de JT Posturi de trans-
construite formare noi, cu
T2
buclat cu preluare prin in-
funcţionare trare-ieşire a reţe-
radială lei de JT
existente.
Funcţionarea este
tot radială,
modificându-se
T1 T5 T6 T3
1 separaţiile

T4

28
 Legendă:
Post de transformare – PT de 20/0,4 kV existent;
Post de transformare – PT de 20/0,4 kV nou;
Separaţii existente;
Separaţii noi.

4. CALCULUL ŞI DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE

DE DISTRIBUŢIE

4.1. Principiile de bază ale calculului reţelelor electrice de distribuţie

La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie trebuie să se respecte următoarele

principii:
a) Planificarea dezvoltării si modernizarii reţelelor electrice de distributie se va face în
baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă fundamentat din punct de vedere tehnico-
economic, pe etape de studiu, după cum urmează:
- etapa de studiu pe termen scurt de 1 an până la 3 ani;
- etapa de studiu pe termen mediu de la 4 ani până la 10 ani;
- etapa de studiu pe termen lung de 10 ani cu orizont până la 20 ani.
 Studiile cu etapa de analiză de 1 până la 3 ani au ca scop analiza concretă a
condiţiilor de funcţionare a reţelelor electrice în perspectiva următorilor 3 ani şi
stabilirea definitivă a reţelelor electrice ce urmează a fi construite sau modernizate în
această perioadă.
 Studiile de dezvoltare a reţelelor electrice cu etapa de analiză de la 4 ani până la
10 ani au ca scop stabilirea concepţiei generale conform obiectivelor şi direcţiilor
prioritare ale strategiei de dezvoltare şi modernizare a RED şi a investitiilor necesare
pentru dezvoltarea optimă din punct de vedere tehnico-economic.
 Studiile cu etapa de analiză de la 10 ani până la 20 de ani au ca scop stabilirea
tendinţelor de evoluţie a cerinţelor reţelelor electrice pentru evidenţierea necesităţilor
privind: active noi, alinierea la piaţa tehnologică, trecerea la tensiuni superioare, noi

29
 plafoane de scurtcircuit, corelarea cu prognoza consumului de energie electrică,
optimizarea regimurilor de funcţionare şi concepţii moderne de exploatare.
Este necesar ca aceste studii să fie periodic reactualizate (la 3÷5 ani), în funcţie de
modificările intervenite asupra premiselor de bază privind resursele energetice,
amplasamente de surse şi/sau consumatori.
b) Utilizarea tehnico-economică a capacităţii reţelelor electrice de distribuţie existente.
c) Corelarea lucrărilor necesare în diferite etape pentru soluţii rezultante care să permită
up-gradarea în etapele de perspectivă.
d) Analiza mai multor variante si stabilirea solutiei optime , în baza indicatorilor de
eficienţă economică şi a calculelor tehnico-economice, conform PE 011 şi
NTE-401/03/00.
e) Satisfacerea gradului de siguranţă în alimentare, cerut de consumatori.
f) Rezervarea necesară în cabluri şi transformatoare pentru situaţiile de avarie, in conditii
de asanare si disponibilizare RED.
g) Dimensionarea liniilor de 110 kV, mt şi JT la funcţionarea normală, pe baza densităţii
economice de curent, conform „Metodologiei privind determinarea secţiunii economice
a conductoarelor în instalaţiile electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” (NTE-401/03/00),
şi la funcţionarea la avarie, în funcţie de curentul maxim admisibil, cu asigurarea
nivelului de tensiune stabilit prin SR-EN 50160/98.

NOTĂ : Reţelele de joasă tensiune se vor dimensiona corespunzător valorii tensiunii de

400/230V în concordanţă cu parametrii transformatoarelor de MT/JT, cu SR-EN 50160/98
şi cu recomandările CEI.

4.2. Algoritmi şi programe pentru calculul reţelelor

Pentru calculul reţelelor electrice de distribuţie cu ajutorul calculatorului se vor

folosi programele din anexa 3 sau alte programe similare specializate achiziţionate.

4.3. Calculul siguranţei în funcţionare

4.3.1. Calculul siguranţei în funcţionarea reţelelor de distribuţie publică se va

efectua conform PE 013/94. Indicatorii de fiabilitate calculaţi se vor lua în consideraţie la
compararea tehnică a variantelor ca parte integrantă din calculul indicatorilor de eficienţă
economică.

4.4. Alegerea numărului şi puterii optime a transformatoarelor din staţiile de

transformare de 110 kV/MT şi din posturile de transformare

4.4.1. La alegerea numărului şi puterii transformatoarelor de 110/20 kV se vor avea

în vedere următoarele condiţii iniţiale care se cer bine precizate:
a) nivelul curentului de scurtcircuit admis în reţeaua de MT, care depinde de soluţiile
constructive adoptate de regimul de funcţionare şi de soluţiile protecţiei prevăzute
pentru această reţea;
OBSERVAŢII : nu se recomandă să se utilizeze soluţii în care caracteristicile
transformatoarelor impun utilizarea de bobine de reactanţă pentru limitarea nivelului
curentului de scurtcircuit în reţeaua de MT, deoarece această soluţie necesită suprafeţe
şi volume construite suplimentar, investiţii şi consumuri tehnologice suplimentare faţă
de variantele de schemă fără bobine de reactanţă.

30
b) regimul normal de funcţionare al transformatoarelor staţiei, care se referă la modul de
alimentare din reţeaua de IT, funcţionarea lor pe bare separate de MT sau în paralel la
caracteristicile tehnice ale transformatoarelor ( putere, tensiune de scurtcircuit etc.);
c) puterea maximă cerută dintr-o staţie de 110 kV/MT, la funcţionarea în regim normal,
de reţeaua de MT;
OBSERVAŢII : la alegerea puterii maxime a staţiei de transformare
corespunzătoare consumului maxim prevăzut, se va avea în vedere şi timpul cât este
solicitată această putere maximă, timp care corespunde cu durata vârfului de sarcină. În
cele mai multe cazuri, supraîncărcarea transformatoarelor staţiei pe o durată de timp
limitată, la durata acestui vârf de sarcină poate să evite utilizarea neraţională a unor
transformatoare de putere mare sau poate justifica chiar etapizarea profilului staţiei.
d) puterea maximă în regim de avarie, prevăzută să se distribuie în reţeaua de MT, prin
staţia de transformare de 110/20 kV;
e) densitatea medie de sarcină în zona de reţea unde se amplasează staţia de transformare;
f) volumul de reţea de medie tensiune aferent unei staţii de transformare de 110/20 kV de
distribuţie publică şi volumul de reţea de medie tensiune corespunzător unei anumite
densităţi medii de sarcină, în cazul reţelelor urbane.

4.4.2. Pentru staţiile de transformare din zonele rurale care alimentează, de regulă,
atât distribuţia publică, cât şi consumatorii agro-industriali, profilul acestor staţii se va
stabili, de regulă, având la bază puterea solicitată de consumatorii agro-industriali, care
sunt preponderenţi, la care se va adăuga consumul pentru distribuţia publică.

4.4.3. Pentru staţiile de transformare destinate distribuţiei publice urbane profilul

acestor statii se va optimiza în funcţie de densitatea de sarcină a zonei alimentate, pe baza
unui calcul tehnico-economic (1E-Ip 51/1-94-Instrucţiuni privind stabilirea puterilor
nominale economice pentru trafo. de 110 kV/MT).

4.4.4. La efectuarea calculelor tehnico-economice, pentru determinarea profilului

staţiilor de transformare se consideră cunoscute schema staţiei de transformare, precum şi
schema şi structura reţelelor de înaltă şi medie tensiune.

4.4.5. Calculele tehnico-economice pentru determinarea numărului şi puterii

transformatoarelor dintr-o staţie, precum şi numărul de staţii necesare pentru o zonă dată se
efectuează luând în consideraţie:
a) cheltuielile de investiţii în reţelele de IT, MT şi în staţiile de transformare;
b) consumul propriu tehnologic în reţeaua de IT, MT şi în transformatoarele din staţie.

4.4.6. Calculele necesare de fiabilitate pentru fiecare variantă de profil analizată, se

vor efectua conform PE 013/94.

4.4.7. Alegerea variantei optime va fi determinată de următoarele criterii:

a) indicatorii de eficienţă economică cei mai favorabili (conform Deciziei GTDEE
nr. 51/09.02.1998);
b) consumul propriu tehnologic minim;
c) indicatorii de fiabilitate cei mai buni;
d) suprafeţe şi volume construite minime;
e) asigurarea de condiţii optime pentru exploatare.

4.4.8. Profilul constructiv al staţiei se stabileşte pentru o etapă de perspectivă de

15÷20 ani.
31
 4.4.9. Puterea optimă a posturilor de transformare se determină în funcţie de
densitatea economică a zonei, schema şi structura reţelelor de MT şi JT fiind cunoscute.

4.4.10. Determinarea puterii optime a postului se face pentru zone mari de consum
la care se calculează :
a) cheltuielile de investiţii în reţeaua de MT, posturi de transformare şi reţeaua de JT;
b) consumul propriu tehnologic în reţeaua de MT, posturi de transformare şi reţeaua de
JT;
c) domeniul de încărcare maximă anuală în funcţie de durata de utilizare a sarcinii
maxime (3 RE-Ip 51/2-93).

4.4.11. Pentru schemele reţelelor de MT şi JT recomandate la capitolul 3 şi pentru

condiţiile actuale de calcul tehnico-economic, se recomandă următoarele puteri optime ale
posturilor de transformare de 20/0,4 kV:
a) în mediul rural, pentru alimentarea consumatorilor casnici şi social-edilitari, posturile
de transformare vor fi echipate de regula cu un transformator de 40-63-100 kVA,
montat pe stâlp.
Pentru alimentarea unor consumatori izolaţi sau a unor consumuri concentrate în
afara localităţilor rurale, se vor utiliza transformatoare de puteri mai mici (5  40
kVA).
Pentru astfel de zone, de regulă, se vor utiliza transformatoare cu puteri de 5, 10, 16,
25 şi 40 kVA în montaj monofazat sau bifazat (funcţie de modul de tratare al neutrului)
alese pe baza unui calcul al indicatorilor de eficienţă economică.
Amplasarea transformatoarelor monofazate sau bifazate se va face cât mai aproape
de centrul de greutate al consumului, asigurându-se astfel reducerea pierderilor în
reţeaua de joasă tensiune, reducerea investiţiilor în reţeaua de medie tensiune şi
obţinerea unor parametri economici avantajoşi ai alimentării. Soluţiile utilizând
transformatoare de mică putere, monofazate sau bifazate, sunt deosebit de avantajoase
în cazul consumatorilor izolaţi şi în cazul consumatorilor amplasaţi liniar.
b) posturile de transformare din mediul urban care vor alimenta consum terţiar (casnic,
social-edilitar, cultural etc.), se vor realiza cu izolaţie la 20 kV, indiferent de tensiunea
de funcţionare provizorie (6-10 kV) echipate cu transformatoare de regula
1x100÷1x250 kVA.
Gabaritul posturilor va permite montarea unui transformator de maxim 630 kVA.
c) posturile de consumator alimentate din reţeaua publică de MT vor fi echipate cu
maximum 2 unităţi de transformatoare de până la 1600 kVA fiecare.

4.4.12. Amplasarea grupurilor pentru măsurarea energiei electrice şi stabilirea

punctelor de delimitare privind gestiunea şi exploatarea instalaţiilor electrice de distribuţie
publică trebuie să se facă în conformitate cu prevederile ANRE în vigoare (licenţe, cod
tehnic, cod de măsură etc.).

4.5. Calculul tehnico-economic

4.5.1. Criteriul pentru alegerea soluţiei este costul total actualizat minim, calculat
conform PE 011 şi cel al indicatorilor de eficienţă economică determinaţi după
metodologia programului EFECON varianta 2000.

32
 4.5.2. De regulă, timpul de utilizare a puterii maxime pentru consumatorii
alimentaţi din reţelele de distribuţie publică este TPM = 3500 - 4500 h/an, la care
corespunde un timp de calcul al pierderilor:
10000  TPM
 = TPM (NTE-401/03/00)
27520  TPM

4.5.3. Se vor compara economic numai variantele echivalente din punct de vedere
tehnic.
La reţelele electrice urbane compararea tehnico-economică se va face numai pentru
soluţiile care prezintă indicatori de siguranţă superiori celor recomandaţi de PE 013 pentru
acest gen de reţele.

4.6. Calculul mecanic al reţelelor electrice de distribuţie

Se va efectua conform prescripţiilor: PE 104/93, pentru linii electrice aeriene de IT

şi MT.; PE 106/95, pentru linii electrice de JT.; PE 107/95, pentru linii electrice subterane;
PE 111, pentru staţii de transformare.

5. ALEGEREA SOLUŢIEI DE TRATARE A NEUTRULUI

REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

5.1. Pentru reţelele de distribuţie 110kV care sunt concepute să funcţioneze cu

neutrul legat la pământ, tratarea neutrului se va realiza în conformitate cu precizările
INSTRUCŢIUNII III-RS-DN/73 care reglementează modul de tratare a neutrului în reţelele
de 750 kV, 400 kV, 220 kV şi 110 kV din Sistemul Energetic Naţional.

5.2. Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune care sunt concepute cu

neutrul izolat pot funcţiona după cum urmează :
-cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10A ;
-cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10A ;
Tratarea neutrului se poate face prin bobina de stingere cu /fără reglaj automat,
rezistenta de limitare a curentului de scurtcircuit monofazat sau mixt, cu/fără întrerupător
shunt.

5.3. Neutrul reţelelor aeriene şi subterane de medie tensiune, la care curentul

capacitiv depăşeşte valoarea de 10 A, se leagă, de regulă, la pământ, printr-o rezistenţă de
limitare a curentului de scurtcirciut monofazat la următoarele valori:
a) 1000 A pentru reţele subterane realizate din cabluri cu înveliş de Pb sau din cabluri tip
A2YSY respective A2XSrZ însoţite pe teren cu un conductor de compensare;
b) 600 A pentru reţele subterane, precum şi pentru reţelele mixte cu un curent capacitiv
peste 150 A;
c) 300 A pentru reţelele aeriene, precum şi pentru reţelele mixte cu un curent capacitiv
până la 150 A.
Alegerea soluţiei de tratare a neutrului reţelelor de medie tensiune se va face în
conformitate cu prevederile normativului PE 109/92 în baza unor calcule tehnico-
economice având în vedere, în principal, următoarele :
- tensiunea, structura şi caracteristicile reţelei ;
- exigenţele consumatorilor referitoare la continuitatea şi calitatea alimentării;
- localizarea rapidă şi selectivă a defectelor;
- tensiuni de atingere şi de pas sub limitele admisibile;
33
 - siguranţa în exploatarea reţelei;
- valori cât mai reduse ale supratensiunilor şi curenţilor de defect .

5.4. Se interzice proiectarea unor reţele care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu
care urmează a fi legate galvanic.

5.5. În reţelele de distribuţie de joasă tensiune, neutrul reţelelor se va lega rigid la

pământ la PT şi repetat, în reţea, conform STAS 12604/90.

6. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

6.1. Soluţia de compensare a puterii reactive, prin folosirea de surse specializate de

putere reactivă, se stabileşte pe bază de calcule tehnico-economice efectuate conform
PE 120 şi PE 111-11.

6.2. De regulă, în reţelele electrice de distribuţie publică se folosesc, ca surse

specializate pentru compensarea puterii reactive, bateriile de condensatoare tip shunt.
Nu se recomandă folosirea compensatoarelor sincrone.

6.3. Compensarea centralizată se face, de regulă, prin montarea bateriei de

condensatoare pe barele de medie tensiune ale staţiilor de transformare, pe barele de joasă
tensiune din posturile de transformare sau la barele de joasă sau medie tensiune ale
consumatorilor importanţi.
În aceste din urmă cazuri, va fi necesară, de cele mai multe ori, combinarea acestora
cu instalaţii de filtre de armonici.

6.4. În reţelele de distribuţie de j.t. se admit şi compensări locale în reţea. Locaţia

pentru injecţia de putere reactivă se va stabili pe bază de calcule tehnico-economice privind
circulaţia de putere reactivă şi nivelele de tensiune.

7. PROTECŢII PRIN RELEE, AUTOMATIZĂRI, TELECONDUCERE

7.1. Proiectarea instalaţiilor noi de protecţie, comandă, măsură, semnalizare, blocaj

şi automatizare din staţiile de transformare se va face conform PE 501/85 şi PE 504/96.

7.2. La proiectarea protecţiilor prin relee a reţelelor electrice de distribuţie publică

se va urmări :
a) alegerea protecţiei corespunzător concepţiei de realizare şi de funcţionare a schemei
reţelelor ;
b) coordonarea protecţiei reţelelor de distribuţie cu protecţia instalaţiilor din amonte
(sistemul de alimentare) şi din aval (instalaţiile consumatorilor);
c) asigurarea gradului de sensibilitate atât pentru protecţia de bază, cât şi pentru protecţia
de rezervă;
d) asigurarea selectivităţii între protecţiile montate la diferite niveluri ale instalaţiei.

7.3. Modernizarea instalaţiilor electrice de distribuţie existente privind

componentele circuitelor secundare se va face, de regulă, prin acţiuni RETROFIT.

34
 7.4. Instalaţiile noi proiectate sau instalaţiile existente supuse acţiunii de
modernizare (retehnologizare) vor fi promovate, de regulă, cu interfeţe pentru includerea
acestora în sisteme de monitorizare şi teleconducere.

7.5. Sistemele de protecţie prin relee, automatizare şi teleconducere trebuie să fie

concepute conform principiului de up-gradare pentru a permite etapizarea şi dezvoltarea
RED.

7.6. Concepţia reţelelor electrice de distribuţie de MT şi JT trebuie să se alinieze la

strategia de implementare privind "automatizarea sistemelor de distribuţia (DSA)".

7.7. Promovarea sistemelor de monitorizare şi teleconducere trebuie să se facă în

baza unor analize tehnico-economice de eficienţă.

7.8. Sistemele moderne de protecţie prin relee, automatizare şi teleconducere vor

avea în vedere toate aspectele de compatibilitate .

7.9. Proiectarea instalaţiilor de protecţie împotriva supratensiunilor de comutaţie şi

a supratensiunilor atmosferice se va face conform PE 109/92.

8. PROTECŢIA PERSONALULUI ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE

8.1. Protecţia împotriva atingerii directe

8.1.1. Pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice de distribuţie,

acestea se vor proiecta în conformitate cu prescripţiile de proiectare în vigoare, pentru
fiecare categorie de instalaţii: PE 101, PE 102, PE 104, PE 106 şi PE 107.
Se vor respecta, de asemenea, prevederile privind partea de proiectare din PE 006,
STAS 8275, STAS 12604 şi în special din Normele specifice de protecţie a muncii pentru
transportul şi distribuţia energiei electrice (65/2002 cap. 5).

8.2. Protecţia împotriva tensiunilor accidentale

8.2.1. Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie

împotriva accidentelor datorate tensiunilor de atingere şi de pas.
Proiectarea acestor instalaţii se va face în conformitate cu prevederile grupei de
standarde STAS 12604.
Se vor respecta, de asemenea, prevederile îndreptarelor de proiectare a instalaţiilor
de protecţie prin legare la pământ şi la nul.

9. MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

9.1. Măsurile obligatorii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, care trebuie să

fie aplicate în proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice şi construcţiilor aferente, sunt
cele prevăzute în "Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind
protecţia la acţiunea focului", precum şi prescripţiile de proiectare, în vigoare, pe categorii
de instalaţii.

35
 9.2. Măsurile speciale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor care trebuie
aplicate în proiectarea şi execuţia unor categorii de instalaţii electrice vor avea la bază
studii de risc conform legislaţiei în vigoare.

10. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE REŢELELOR

ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

10.1. Staţiile de transformare 110kV/MT

10.1.1. Lucrări noi :

 staţiile noi de transformare se vor realiza, de regulă, cu partea de 110 kV montată în
exterior, iar partea de MT montată în interior ;
 staţiile noi de transformare cu varianta integrală de montaj la interior a părţii de 110 kV
sau varianta mixtă cu transformatoarele montate în exterior, se vor promova numai în
cazuri bine justificate (lipsă teren pentru construcţia staţiei, mediu foarte poluat,
considerente de sistematizare etc.) ;
 se recomandă scheme electrice monofilare caracteristice staţiilor de transformare profil
limitat: bară simplă dublu secţionată prin separatoare la 110 kV şi bară simplă
secţionată prin cuplă cu întrerupător la MT, într-o concepţie autostructurantă care să
permită etapizarea dezvoltării ;
OBSERVAŢII : alte scheme electrice monofilare adoptate pentru staţiile de
transformare vor fi justificate ca necesitate şi oportunitate.
 suprastructura pentru partea de 110 kV se va realiza pe construcţii metalice zincate
pentru profile cu dispoziţia echipamentelor pe orizontală, verticală sau în sisteme
modulare.
OBSERVAŢII : se admite, de la caz la caz, şi suprastructuri realizate cu elemente
prefabricate din beton centrifugat.
 dispoziţia echipamentelor aferentă părţilor de MT, de regulă, se va face după o
configuraţie în « U » a barelor colectoare ;
 echipamentele se vor alege în raport cu piaţa tehnologică a momentului ;
 staţiile de transformare se vor concepe cu interfeţe pentru monitorizare şi
teleconducere .

10.1.2 Lucrari de modernizare şi/sau retehnologizare :

 staţiile de transformare propuse pentru modernizare, de regulă, se vor trata după
principiile acţiunilor retrofit ;
 staţiile de transformare propuse pentru retehnologizare vor face obiectul unor cazuri de
analiză specială pe baza unor criterii tehnice de eficienţă economică.

10.2. Reţele de 110 kV

 liniile de 110 kV se vor realiza, de regulă, în soluţie aeriană pe stâlpi metalici cu

conductoare OL-AL şi izolaţie compozită ;
 utilizarea stâlpilor de beton se va argumenta ca necesitate şi oportunitate ;
 liniile de 110 kV subterane se admit numai în cazuri bine justificate.

10.3. Posturi de transformare

10.3.1. În funcţie de soluţia constructivă posturile de transformare vor fi clasificate

după cum urmează:
36
 posturi de transformare aeriene pe stâlpi metalici sau de beton în următoarele posibile
variante:
- racordate direct fără separatoare de post şi siguranţe fuzibile;
- racordate direct fără separatoare de post cu siguranţe fuzibile incluse în trafo
sau în montaj independent;
- racordate prin separatoare de post în montaj orizontal sau vertical şi siguranţe în
montaj individual;
- racordate prin separatoare de post în montaj vertical, cu siguranţe incluse pe
cuţitele separatorului.
OBSERVAŢII : se admit montaje cu separatorul de post pe stâlpul postului de
transformare şi racordarea postului în variantă aeriană sau în cablu.
 posturi de transformare în construcţie la sol cu montaje exterioare;
 posturi de transformare în cabină supraterană în anvelopă de beton sau metal cu
alimentare, de regula, în cablu (eventual trecere din LEA în LES);
 posturi de transformare înglobate în construcţii deservite.
OBSERVAŢII : se admit posturi de transformare subterane numai în cazuri cu totul
speciale bine justificate.

10.4. Reţele de medie şi joasă tensiune

 LEA de MT noi, de regulă, se vor realiza pe stâlpi de beton (SE sau SC) cu utilizare de
coronamente compactizate, conductoare izolate sau soluţie clasică şi izolaţie compozită
funcţie de costuri, posibilitatea de execuţie, exploatarea comună cu JT, etc;
OBSERVAŢII :
 promovarea stâlpilor metalici în construcţia liniilor de MT se va face numai
în cazuri speciale justificate ca necesitate şi oportunitate;
 se admite execuţia de LEA MT şi în soluţii clasice constructive pentru
lucrări care nu sunt dominante ca volum şi se integrează în instalaţia
existentă;
 utilizarea conductoarelor izolate şi a izolaţiei compozite în instalaţiile
existente se va analiza tehnico-economic ca necesitate şi oportunitate.
 LES de MT se vor realiza prin utilizarea de cabluri performante cu montaj, de regulă,
în pământ în profile de canalizare tip. Utilizarea de canalizaţii betonate (canivouri) se
va aplica numai în cazuri justificate;
 LEA de j.t. se vor realiza, de regulă, numai în soluţie cu conductoare izolate torsadate,
pe stâlpi de beton, lemn sau metalici;
 LES de j.t. se vor realiza, de regulă, în pământ în profile de canalizare tip.
OBSERVAŢII : se admit şi soluţii tehnice aeriene pe stelaje tip mecano sau
suspendat pe fir purtător numai în cazuri justificate tehnico-economic.

10.5. Branşamente

Branşamentele se vor realiza, de regulă, în soluţie modernizată pentru racord şi bloc

de masură şi protecţie.

11. ÎNDRUMARELE DE PROIECTARE

Îndrumarele de proiectare pentru staţii de transformare de 110/20 kV, posturi de

transformare de 20/0,4 kV, linii electrice aeriene de 110 kV, linii electrice aeriene şi
subterane de 20 kV şi 0,4 kV, precum şi pentru instalaţii de iluminat public sunt indicate în
37
catalogul prescripţiilor elaborat anual de ANRE. În anexa 1 se prezintă prescripţiile tehnice
contingente.

ANEXA 1

PRESCRIPŢII TEHNICE CONTINGENTE

A. STANDARDE

SR EN 50160: 1998 Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de

distribuţibuţie.
STAS 1590 - 71 Semne convenţionale pentru centrale, staţii şi posturi de
transformare, linii de transport şi distribuţie a energiei electrice.
SR CEI 60071-1-1996 Coordonarea izolaţiei.Partea I – Definiţii, principii şi reguli.
SR CEI 60071-2-1996 Coordonarea izolaţiei.Partea II – Ghid de aplicare.
STAS 6290 - 80 Încrucişări ale liniilor de energie electrică cu liniile de
telecomunicaţii.
STAS 12604/3 - 87 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.
STAS 12604/4 - 89 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe.
Prescripţii.
38
STAS 12604/5 - 90 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe.
Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.

B. PRESCRIPŢII TEHNICE REPUBLICANE

Codul Tehnic al RED

I 7/2002 Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la
consumator, cu tensiuni până la 1000 V.
SR 13433-99 Iluminatul public.
1 RE - Ip 3-91 Îndrumar de proiectare pentru iluminat public stradal.

C. PRESCRIPŢII TEHNICE DEPARTAMENTALE

PE 011 / 82 Cu modificarea 1 (1990).

Normativ privind calculul comparativ tehnico-economic la
instalaţiile de producere, transport şi distribuţie a energiei
electrice şi termice.
PE 013 / 94 Normativ privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în
funcţionare a instalaţiilor energetice.
PE 101 / 85 Republicat în 1993 cu modificări.
Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi
transformare cu tensiuni peste kV.
PE 103 / 92 Instrucţiuni privind dimensionarea şi verificarea instalaţiilor
electroenergetice la solicitări mecanice şi termice, în condiţiile de
scurtcircuit.
PE 104 / 2002 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică
peste 1 kV (în curs de revizuire la ANRE).
PE 106 / 95 Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasă
tensiune.
PE 107 / 95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri
electrice (în curs de reactualizare la ELECTRICA SA).

NTE 001/03/00 Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi

protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor.
PE 111 - 1 12/75-94 Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare.
PE 120/94 Instrucţiuni privind compensarea puterii reactive în reţelele
electrice de distribuţie şi la consumatorii industriali şi similiari.
PE 124/95 Normativ privind stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie
electrică a consumatorilor industriali şi similari.
PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de
scurtcircuit în reţele electrice cu tensiunea peste 1 kV.
PE 134-2/96 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de
scurtcircuit în reţele electrice cu tensiunea sub 1 kV.
NTE 401/03/00 Metodologie privind determinarea sectiunii economice a
conductoarelor în instalaţiile electrice de distribuţie de 1-110 kV.
1E-Ip 51/1-94 Instrucţiuni privind stabilirea puterilor nominale economice pentru
transfo. de 110 kV de MT.
3 RE - Ip51/2 - 93 Instrucţiuni privind stabilirea puterilor nominale economice
pentru
transformatoarele din posturi (înlocuieşte PE 145/93).
PE 143/94 Normativ privind limitarea regimului nesimetric şi deformant în
39
 reţelele electrice.
PE 155/94 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru
clădiri civile (în curs de revizuire la ELECTRICA SA).
PE 501/85 Normativ privind proiectarea protecţiilor prin relee şi
automatizărilor instalaţiilor electrice ale centralelor şi staţiilor.
PE504/96 Normativ pentru proiectarea sistemelorde circuite secundare a
staţiilor electrice .
PE 006/81 Instrucţiuni generale de protecţie a muncii pentru unităţile MEE.
65/2002 Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi
distribuţia energiei electrice aprobate prin ordinul Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 655/10.07.1997.
E - Ip 35/1 - 90 Îndrumar de proiectare pentru reţelele de medie tensiune cu neutru
tratat prin rezistenţă. Protecţia în staţii şi posturi de transformare.
1 RE - Ip 35/2 - 92 Idem. Instalaţii de legare la pamânt pentru linii aeriene, cabluri
subterane, staţii şi posturi de transformare.
1 RE - Ip 45 - 90 Îndreptar de proiectare a protecţiei prin relee şi siguranţe fuzibile
în posturile de transformare şi în reţeaua de j.t.

ANEXA 2
PUTERI DE CALCUL (punct 2.2)
TABEL 1
Puterea activă de calcul pentru consumatorii casnici
din mediul urban (punctul 2.2.2.)
Putere
Putere de calcul
VARIANTA Nr. camere instalată
pe apartament
DE DOTARE de locuit pe apartament
Pc [kW]
Pi [kW]
Var. min Var.max
1. Garsoniere 1 camera 8 2,0 2,5
2. Apartament cu 2-3 camere 12 3,0 3,5
A 3. Apartament cu 4-5 camere 20 3,5 4,0
4. Vile ≤ 5 camere 20 3,5 4,0
5. Vile > 5 camere 25 5,5 6,0
1. Garsoniere 1 camera 10 2,5 3,0
40
 2. Apartament cu 2-3 camere 15 3,5 4,0
B 3. Apartament cu 4-5 camere 23 4,0 4,5
4. Vile ≤ 5 camere 23 4,0 4,5
5. Vile > 5 camere 28 6,5 7,0
1. Garsoniere 1 camera 13 3,0 3,5
2. Apartament cu 2-3 camere 18 4,0 4,5
C 3. Apartament cu 4-5 camere 26 4,5 5,0
4. Vile ≤ 5 camere 26 4,5 5,0
5. Vile > 5 camere 30 7,5 8,0
1. Garsoniere 1 camera 18 3,5 4,0
2. Apartament cu 2-3 camere 23 5,5 6,0
D 3. Apartament cu 4-5 camere 32 7,5 8,0
4. Vile ≤ 5 camere 32 7,5 8,0
5. Vile > 5 camere 35 8,5 9,0

NOTĂ:
1.Variantele de dotare A ÷ D se referă la modul de satisfacere a utilităţilor şi anume:
A. - Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audio-
vizual, activităţi gospodăreşti şi asigurarea apei calde, a încălzirii şi al gătitului
prin termoficare sau centrale proprii şi cu racord de gaze la bucătării.
B. - Idem A şi în plus asigurarea electrică a apei calde.
C. - Idem B şi în plus gătit electric.
D. - " Tot electric ", respectiv C şi în plus încălzit electric.
2. La calculul puterii de calcul pe apartament, pentru blocurile cu mai mult de 4 (patru)
niveluri se va adăuga pe fiecare apartament 100 W/ap. care reprezintă consum mediu pe
apartament pentru utilităţi comune: iluminat scări, ascensor, hidrofor,etc.
3. Pentru determinarea puterilor de calcul la diferite niveluri ale reţelei de distribuţie,
reprezentând contribuţia consumului casnic la puterea de dimensionare a acestora, se vor
aplica coeficienţii de simultaneitate conform tabelului 5 din anexa 2.
4. În cazul în care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din
dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari decât cele din tabelul 1,
dimensionarea instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.
5. Varianta minimă şi maximă se va alege funcţie de zona geografică şi densitatea de
consum (aglomerări urbane, zone periferice, etc.).

TABEL 2
Puteri active de calcul orientative pentru consumatori edilitari,
social culturali (terţiari) din mediul urban (punctul 2.2.3.)

Putere instalată orientativă Coeficient

Nr. de utilizare
crt. ku
Destinaţia consumatorului specifică totală
U. M. valoare kW
0 1 2 3 4 5

41
 Magazine, spaţii comerciale,
1 W/m2 75 ÷100 - 0,80
servicii (inclusiv reclame)
- fără restaurante kW/cam 1 - 0,70
2 Hoteluri kW/cam 1 0,90
- cu restaurante -
kW +15÷100
Sedii administrative, politice,
3 W/m2 120 ÷ 200 - 0.90
economice, etc.
4 Policlinici - - 20 ÷ 140 0,65
5 Spitale, clinici, sanatorii W/pat 500 ÷ 1000 - 0,70

6 Creşe, grădiniţe, cămine W/m2 20 ÷ 50 - 0,75

7 Şcoli generale, licee W/m2 20 ÷ 50 - 0,75

Facultăţi, institute de învăţământ
8 W/m2 50 ÷ 75 - 0,80
superior
Teatre, filarmonici, muzee, săli de
9 W/m2 50 ÷ 75 - 0,60 ÷ 0,75
expoziţie, etc
10 Cinematografe - - 50 ÷ 70 0,70
11 Puncte termice - - 80 ÷ 120 0,85

NOTĂ:
1. Consumurile indicate reprezintă valori orientative şi vor fi utilizate acolo unde nu se
cunosc alte date pentru studii de ansamblu pentru zone urbane extinse.
2. Pentru consumatorii particulari concentraţi (ateliere de reparaţii, mică producţie, etc.) se
vor lua în considerare consumuri deja cunoscute pentru astfel de consumatori.
3. Prin unitatea de măsură Watt/m2 se înţelege Watt/m2 suprafaţă utilă.

TABELUL 3

Puteri active de calcul pentru iluminat şi utilizări

casnice în mediul rural (punctul 2.2.5.)

VARIANTA Putere instalata Putere de calcul

pe gospodarie pe gospodarie
DE DOTARE
Pi [kW] Pc [kW]
A1 sat izolat 4 0,7÷0,9
A2 sat dezvoltat 6 1,1÷1,6
A3 casa vacanta 5 1,1÷1,5
B1 sat izolat 5 0,9÷1,2
B2 sat dezvoltat 9 1,9÷2,5
B3 casa vacanta 7 1,5÷1,8
1. sat izolat 6 1,2÷1,4
I 2. sat dezvoltat 10 2,2÷2,7
3. casa vacanta 8 1,7÷2,0
1. sat izolat 7 1,4÷1,6
C II 2. sat dezvoltat 12 2,7÷3,2
3. casa vacanta 42 10 2,0÷2,2
1. sat izolat 9 1,8÷2,2
III 2. sat dezvoltat 14 3,2÷3,7
3. casa vacanta 12 2,2÷2,7
NOTĂ:
1. Variantele A, B şi C au următoarele semificaţii:
A - dotare pentru iluminat şi utilizări casnice comune
B - idem A şi în plus pentru gătit şi preparare apă caldă electric
C - idem B şi în plus încălzit spaţiu electric.
Zonele I, II şi III sunt definite în STAS 1907/80 (Instalaţii de încălzire - Calculul
necesarului de căldură) şi indicate în harta din fig.7, din cuprinsul acestuia.
2. Variantele B şi C se vor lua în considerare numai dacă există certitudinea că în zonă nu
există alte posibilităţi de asigurare a combustibilului decât energia electrică.
3. Pentru determinarea puterilor de calcul la diferite niveluri ale reţelei de distribuţie,
reprezentând contribuţia consumului casnic la puterea de dimensionare a acestora, se vor
aplica coeficienţi de simultaneitate conform tabelului 5 din anexa 2.
4. În cazul în care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din
dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari decât cele din tabelul 3,
dimensionarea instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.
5. Minimul şi maximul de la Pc se va alege funcţie de zona geografică şi densitatea de
consum.
6. În zonele în care se află construcţii tip “case de vacanţă” în număr mare, acestea se pot
asimila cu zone urbane de vile.

TABELUL 4
Puterile de calcul pentru consumatorii concentraţi
în mediul rural (punct 2.2.6)

Denumirea Putere instalată Factorul de

consumatorului orientativă utilizare ku
1 2 3 4
2
Şcoală W/m 20 0,75
2
Magazin W/m 20 0,80
2
Instituţii şcolare W/m 75 0,60
Creşă, grădiniţă W/m2 20 ÷50 0,75
Dispensar, cabinet medical W/m2 30 0,70
Liceu, gimnaziu KW 50 ÷ 150 0,75
Poştă KW 20 0,65
Moară KW 50 ÷ 120 0,80
2
Lăptărie, Brutărie W/m 30 0,60
Crescătorie păsări W/m2 15 0,60
2
Crescătorie animale W/m 15 0,60
2
Grajduri staule W/m 10 0,60
43
 Atelier mecanic W/m2 25 ÷ 60 0,70
Pompă de apă KW 7,5 ÷ 22 0,80
Hambar de cereale W/m2 5 0,60
Depozit materiale W/m2 5 0,60
Spital W/m2 500 ÷1000 0,70

NOTĂ:
1. Consumurile indicate sunt valori orientative şi vor fi utilizate acolo unde nu se cunosc
alte
date pentru studii de ansamblu.
2. Prin unitatea de măsură Watt/m2 se înţelege Watt/m2 suprafaţă utilă.

TABELUL 5

Coeficienţii de simultaneitate pentru determinarea puterilor de calcul

necesare dimensionării diverselor elemente de reţea (pct. 2.2.7)

Elementul Număr de Coeficientul de simultaneitate (Ks)

de reţea consumatori URBAN RURAL
1 2 3 4
1. Pc1 - Linie electrică aeriană sau subterană 1 1,00 1,00
care alimentează un număr de 2 0,65 0,52
apartamente sau locuinţe individuale 3 0,64 0,52
4 0,63 0,51
5 0,63 0,51
6 0,62 0,50
7 0,62 0,50
8 0,61 0,49
9 0,60 0,49
1 2 3 4
10 0,59 0,48
11 0,58 0,48
12 0,57 0,48
13 0,56 0,47
14 0,55 0,47
15 0,54 0,47
16 0,53 0,46
17 0,52 0,46
18 0,51 0,46
19 0,51 0,45
20 0,51 0,45
21 0,50 0,44
22 0,49 0,42
23 0,48 0,40
24 0,47 0,38
25 0,46 0,36
26 0,45 0,34
27 0,44 0,33
44
 28 0,43 0,32
29 0,42 0,31
30 0,41 0,30
31 0,40 0,30
32 0,40 0,30
33 0,40 0,30
34 0,39 0,30
35 0,39 0,30
36 0,39 0,29
37 0,38 0,29
38 0,38 0,29
39 0,37 0,29
40 0,37 0,29
4160 0,36 0,28
6175 0,35 0,27
76100 0,34 0,26
100 0,33 0,25
2. Pc2 - Post de transformare aerian sau n

în cabină de zid, urban sau rural Pc2 = Ks1·  Pc1n 0,85 = Ks1
n 1

3. Pc3 - Linie electrică de medie tensiune,

aeriană sau subterană, urbană sau n 0,9 = Ks2
rurală Pc3 = Ks2 
n 1
Pc2n

4. Pc4 - Staţie
2000 2003 de transformare
2004 110/202006
2005 kV de 2007 2010 2015 2018 2020 2025
A1 0,200 alimentare
0,29 a reţelei
0,32 de distribuţie
0,35 0,37 0,40 0,45
n
0,52 0,55 0,8 0,57
= Ks3 0,62
A2 0,305 urbană
0,45 sau0,50
rurală 0,54 0,57 Pc4 = Ks0,68
0,60 3
n 1
Pc0,79
3n 0,84 0,87 0,94
A3,A4 0,356 0,52 0,58 0,63 0,67 0,70 0,80 0,92 0,98 1,02 1,10
A5 NOTĂ: 0,75
0,485 pentru vile0,84
şi case de vacanţă0,99
0,92 se vor folosi
1,06 următorii
1,22 coeficienţi
1,43 de simultaneitate:
1,54 1,61 1,76
- în mediul urban 2 10 vile – 0,75 ;
10  20 vile – 0,65.
- în mediul rural Varianta de –dotare
2 10 case vacanţă 0,50; "A"
10  20 case vacanţă – 0,45.
2,000
TABELUL 6
1,800
VARIANTA MINIMĂ
1,600

1,400
Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de
Pabs (kW)

1,200 A1
PT-kW/ap)pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10) A2
1,000
A3,A4
0,800
A5
0,600

0,400

0,200

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

45 pe apartament la nivel de PT) în mediul urban

Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită

A1: P(t) = 0,200*t 0,35 A2: P(t) = 0,305*t 0,35 A3, A4: P(t) = 0,356*t 0,35 A5: P(t) = 0,485*t 0,40
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
A1 0,255 0,37 0,41 0,45 0,48 0,50 0,57 0,66 0,70 0,73 0,79
A2 0,357 0,52 0,58 0,63 0,67 0,71 0,80 0,92 0,98 1,02 1,10
A3,A4 0,408 0,60 0,66 0,72 0,76 0,81 0,91 1,05 1,12 1,16 1,26
A5 0,530 0,82 0,92 1,01 1,09 1,15 1,33 1,57 1,68 1,76 1,92

Varianta de dotare "A"

2,500
TABELUL 6
VARIANTA MAXIMĂ
2,000

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

Pabs (kW)

1,500 A1
PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10) A2
A3,A4
1,000
A5

0,500

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită46pe apartament la nivel de PT) în mediul urban

A1: P(t) = 0,255*t0,35 A2: P(t) = 0,357*t 0,35 A3, A4: P(t) = 0,408*t0,35 A5: P(t) = 0,530*t 0,40
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
B1 0,295 0,41 0,45 0,48 0,50 0,53 0,59 0,66 0,70 0,72 0,77
B2 0,412 0,57 0,62 0,67 0,71 0,74 0,82 0,93 0,98 1,01 1,08
B3,B4 0,471 0,65 0,71 0,76 0,81 0,84 0,94 1,06 1,12 1,16 1,24
B5 0,663 0,97 1,08 1,16 1,24 1,31 1,48 1,71 1,82 1,89 2,05

Varianta de dotare "B"

2,500
TABELUL 6

2,000
VARIANTA MINIMĂ

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de B1

Pabs (kW)

1,500

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10) B2

B3,B4
1,000
B5

0,500

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe47

apartament la nivel de PT) în mediul urban

B1: P(t) = 0,295*t 0,30 B2: P(t) = 0,412*t 0,30 B3, B4: P(t) = 0,471*t 0,30 B5: P(t) = 0,663*t 0,35
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
B1 0,354 0,49 0,54 0,57 0,61 0,63 0,71 0,80 0,84 0,87 0,93
B2 0,471 0,65 0,71 0,76 0,81 0,84 0,94 1,06 1,12 1,16 1,24
B3,B4 0,530 0,74 0,80 0,86 0,91 0,95 1,06 1,19 1,26 1,30 1,39
B5 0,714 1,05 1,16 1,25 1,34 1,41 1,60 1,84 1,96 2,04 2,20

Varianta de dotare "B"

2,500
TABELUL 6
VARIANTA MAXIMĂ
2,000

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

Pabs (kW)

1,500 B1
PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10) B2
B3,B4
1,000
B5

0,500

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

48 pe apartament la nivel de PT) în mediul urban

Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită

B1: P(t) = 0,354*t0,30 B2: P(t) = 0,471*t 0,30 B3, B4: P(t) = 0,530*t 0,30 B5: P(t) = 0,714*t0,35
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
C1 0,375 0,51 0,55 0,59 0,62 0,65 0,71 0,80 0,84 0,87 0,92
C2 0,499 0,68 0,74 0,78 0,82 0,86 0,95 1,07 1,12 1,15 1,23
C3,C4 0,562 0,76 0,83 0,88 0,93 0,97 1,07 1,20 1,26 1,30 1,38
C5 0,811 1,17 1,28 1,38 1,46 1,54 1,73 1,98 2,11 2,18 2,35
TABELUL 6

Varianta de dotare "C" VARIANTA MINIMĂ

2,500
Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de
PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)
2,000
Pabs (kW)

1,500 C1
C2
C3,C4
1,000
C5

0,500

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

49 pe apartament la nivel de PT) în mediul urban

Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită

C1: P(t) = 0,375*t 0,28 C2: P(t) = 0,499*t 0,28 C3, C4: P(t) = 0,562*t 0,28 C5: P(t) = 0,811*t 0,33
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
C1 0,437 0,59 0,64 0,69 0,72 0,75 0,83 0,93 0,98 1,01 1,08
C2 0,562 0,76 0,83 0,88 0,93 0,97 1,07 1,20 1,26 1,30 1,38
C3,C4 0,624 0,85 0,92 0,98 1,03 1,08 1,19 1,33 1,40 1,44 1,54
C5 0,865 1,24 1,37 1,47 1,56 1,64 1,85 2,11 2,25 2,32 2,50
TABELUL 6

Varianta de dotare "C" VARIANTA MAXIMĂ

3,000
Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

2,500
PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

2,000
Pabs (kW)

C1
C2
1,500
C3,C4
C5
1,000

0,500

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită50pe apartament la nivel de PT) în mediul urban

C1: P(t) = 0,437*t 0,28 C2: P(t) = 0,562*t 0,28 C3, C4: P(t) = 0,624*t 0,28 C5: P(t) = 0,865*t 0,33
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
D1 0,437 0,59 0,64 0,69 0,72 0,75 0,83 0,93 0,98 1,01 1,08
D2 0,687 0,93 1,01 1,08 1,13 1,18 1,31 1,47 1,54 1,59 1,69
D3,D4 0,937 1,27 1,38 1,47 1,55 1,62 1,79 2,00 2,10 2,17 2,31
D5 0,919 1,32 1,45 1,56 1,66 1,75 1,96 2,25 2,39 2,47 2,66

TABELUL 6
Varianta de dotare "D" VARIANTA MINIMĂ

3,000
Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de
2,500 PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

2,000
D1
Pabs (kW)

D2
1,500
D3,D4
D5
1,000

0,500

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe

51 apartament la nivel de PT) în mediul urban

D1: P(t) = 0,437*t 0,28 D2: P(t) = 0,687*t 0,28 D3, D4: P(t) = 0,937*t 0,28 D5: P(t) = 0,919*t0,33
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
D1 0,499 0,68 0,74 0,78 0,82 0,86 0,95 1,07 1,12 TABELUL
1,15 6
1,23
D2 0,749 1,02 1,10 1,18 1,24 1,29 1,43 1,60 1,68 1,73 1,84
D3,D4 0,999 1,36 1,47 1,57 1,65 1,72 1,90 2,13 VARIANTA
2,24 MAXIMĂ
2,31 2,46
D5 0,973 1,40 1,54 1,65 1,76 1,85 2,08 2,38 2,53 2,61 2,81

0Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

Varianta
PT-kW/ap) pentru decasnici
consumatorii dotare "D" urban (punctul 2.2.10)
din mediul

3,000

2,500

2,000
D1
Pabs (kW)

D2
1,500
D3,D4

1,000
D5

0,500

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

Fig. 1 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe apartament

52 la nivel de PT) în mediul urban

D1: P(t) = 0,499*t 0,28 D2: P(t) = 0,749*t 0,28 D3, D4: P(t) = 0,999*t 0,28 D5: P(t) = 0,973*t 0,33
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
A1 0,107 0,13 0,14 0,15 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19TABELUL
0,20 7 0,20
A2 0,143 0,20 0,22 0,23 0,24 0,26 0,29 0,32 0,34 0,35 0,38
A3 0,116 0,17 0,19 0,20 0,22 0,23 0,26 0,30 0,32 0,33 0,36

Legendă: A1-satEvoluţia în timp

izolat; A2-sat a consumului
dezvoltat; putere
A3-casă de absorbită
vacanţă pe gospodărie la nivel
de PT - KW/gospodărie pentru consumatorii casnici din mediul rural (punctul 2.2.10)

Varianta de dotare "Rural A"

0,400

0,350

0,300
Pabs (kW)

0,250
A1
0,200 A2
A3
0,150

0,100

0,050

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

53 gospodărie la nivel de PT) în mediul rural

Fig. 2 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe

A1: P(t) = 0,107 * t0,20 A2: P(t) = 0,143 * t0,30 A3: P(t) = 0,116 * t0,35
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
B1 0,124 0,16 0,18 0,19 0,19 0,20 0,22 0,24 0,26 0,26 0,28
B2 0,223 0,31 0,34 0,36 0,38 0,40 0,45 0,50 0,53 TABELUL
0,55 70,59
B3 0,139 0,20 0,23 0,24 0,26 0,27 0,31 0,36 0,38 0,40 0,43

Legendă: B1-sat izolat; B2-sat dezvoltat; B3-casă de vacanţă

Evoluţia în timp a consumului putere absorbită pe gospodărie la nivel
de PT - KW/gospodărie pentru consumatorii casnici din mediul rural (punctul 2.2.10)
Varianta de dotare "Rural B"
0,700

0,600

0,500
Pabs (kW)

0,400 B1
B2
0,300
B3

0,200

0,100

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

Fig. 2 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe

54 gospodărie la nivel de PT) în mediul rural

B1: P(t) = 0,124 * t0,25 B2: P(t) = 0,223 * t0,30 B3: P(t) = 0,139 * t0,35
 2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025
CI1 0,144 0,19 0,20 0,22 0,23 0,23 0,26 0,28 0,30 0,31 0,32
CI2 0,241 0,34 0,37 0,39 0,41 0,43 0,48 0,54 0,57 0,59 0,63
CI3 0,155 0,23 0,25 0,27 0,29 0,31 0,35 0,40 0,43 0,44 0,48
CII1 0,165 0,22 0,23 0,25 0,26 0,27 0,29 0,32 0,34 0,35 0,37
CII2 0,286 0,40 0,43 0,46 0,49 0,51 0,57 0,64 0,68 0,70 0,75
CII3 0,170 0,25 0,28 0,30 0,32 0,34 0,38 0,44 0,47 0,49 0,52
CIII1 0,227 0,30 0,32 0,34 0,36 0,37 0,40 0,45 0,47 0,48 0,51
CIII2 0,330 0,46 0,50 0,54 0,57 0,59 0,66 0,74 0,79 0,81 0,87
CIII3 0,209 0,31 0,34 0,37 0,39 0,41 0,47 0,54 0,57 0,60 0,64
TABELUL 7
Legendă: A1-sat izolat; A2-sat dezvoltat; A3-casă de vacanţă

Evoluţia în timp a consumului putere absorbită pe gospodărie la nivel

Varianta
de PT - KW/gospodărie pentru de dotare
consumatorii casnici"Rural C" rural (punctul 2.2.10)
din mediul

1,000

0,900

0,800 CI1
CI2
0,700
CI3
Pabs (kW)

0,600
CII1
0,500 CII2

0,400
CII3
CIII1
0,300
CIII2
0,200 CIII3
0,100

0,000
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2010 2015 2018 2020 2025

T (ani)

Fig. 2 - Evoluţia consumului casnic (puterea absorbită pe gospodărie la nivel de PT) în mediul rural

CI1: P(t) = 0,144 * t0,25
0,25
CII1: P(t) = 0,165 * t
CIII1: P(t) = 0,227 * t0,25
CI2: P(t) = 0,241 * t0,30
0,30
CII2: P(t) = 0,286 * t
CIII2: P(t) = 0,33 * t0,30
55
CI3: P(t) = 0,155 * t0,35
CII3: P(t) = 0,17 * t0,35
CIII3: P(t) = 0,209 * t0,35
 ANEXA 3

PROGRAME DE CALCUL CE POT FI UTILIZATE LA

DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

1. STRESS - Calculul mecanic al conductoarelor LEA pornind de la trei stări de

dimensionare.
autori: ing.Mihai Voicu - ELECTRICA
2. LEAMT - Calculul domeniilor de utilizare ale stâlpilor de beton folosiţi la
liniile electrice de M.T.
autor: ing. Mihai Voicu – ELECTRICA
3. RECONF - Reconfigurarea reţelelor electrice de distribuţie.
autor: prof. dr. ing. Eremia - UPB
4. SIGMARK - Calculul indicatorilor de siguranţă - ISPE.

5. RES (SCIT) - Pachet de programe pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în

sistemul energetic - ISPE
autori: Dr.ing.Sebastian Ionescu
56
6. RESS (FAST) - Calculul regimurilor staţionare în reţele electrice - ISPE
autor: sing. Marian Voicu
7. ECODIAL 3 - Dimensionare reţele electrice de distribuţie - Schneider Electric

57