Pe 102 86 Normativ Proiectarea Si Executarea Instalatiilor de Conexiuni Si

Aleea Lt. Av. Gh.
Stâlpeanu 11, sector 1 Tel/fax: (021)-665 73 96

Bucureşti 011481 Mobil: 0727 147 057
Reg. Com. J40/4279/2003 E-mail: ci_see@k.ro
Cod Unic de Înregistrare:15327036
Contract nr. 8/28.07.2008
Revizuire PE 102/86 „Normativ pentru proiectarea şi

executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni
până la 1000 V c.a. în unităţile energetice
Faza a III-a: redactare finala

Revizia 4
Elaborator SC CI_SEE srl: ing. Nicolae Oprişiu
Responsabil lucrare SC Electrica SA: dr.ing. Dan Stănculescu
Director programe,
prof.dr.ing. Bogdan Nicoară
Decembrie 2008
Consultanţă şi Inginerie pentru Sisteme Electroenergetice
CUPRINS
I. SCOP....................................................................................................................................... 2
II. DOMENII DE APLICARE.................................................................................................... 2
III. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI ...................................................................................... 4
IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ ............................................................................... 9
V. AMPLASAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE ............................................................. 14
VI. SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI ........................................................................ 18
VII. CONDIŢII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE .................. 20
VII.1 Condiţii generale ........................................................................................................... 20
VII.2 Distanţa de izolare în aer, de conturnare şi de protecţie ........................................... 20
VII.3 Coridoare şi accese ........................................................................................................ 21
VII.4 Tablouri de conexiuni şi distribuţie............................................................................. 23
VII.5 Aparate de conectare………………………………………………………………….25
VII.6 Siguranţe fuzibile........................................................................................................... 27
VII.7 Baterii de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere. .................... 27
VII.8 Căi de curent.................................................................................................................. 29
VII.9 Dispunerea fazelor şi marcarea ................................................................................... 31
VIII. ÎNCĂPERI DE PRODUCŢIE ELECTRICĂ ................................................................... 33
IX. CONDIŢII IMPUSE LA CONECTAREA SURSELOR NECONVENŢIONALE (MICI
CENTRALE EOLIENE) ............................................................................................................. 35
X. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ................................................................... 36
ANEXA 1...................................................................................................................................... 37
GRADUL DE PROTECŢIE MINIM ADMIS PENTRU TABLOURI DE DISTRIBUŢIE ŞI
BARE DE DISTRIBUŢIE ÎN DIFERITE CATEGORII DE ÎNCĂPERI SAU SPAŢII ......... 37
ANEXA 2...................................................................................................................................... 38
TREPTE DE TENSIUNI NOMINALE STANDARDIZATE. .................................................. 38
ANEXA 3...................................................................................................................................... 40
SCHEME DE LEGARE LA PĂMÂNT....................................................................................... 40
ANEXA 4 Tabele cu curentii de scurtcircuit si marimi de calcul…………………………..42
ANEXA 5 Corectarea factorului de putere. Exemple……………………………………….45
Ediţia 1 Revizia 4 1
I. SCOP
Art. 1 Scopul normativului este acela de a promova şi impune reguli şi cerinţe tehnice
necesare la proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu
tensiuni până la 1000V c.a. în unităţile energetice pentru a se asigura o funcţionare
fiabilă şi economică.
II. DOMENII DE APLICARE
Art. 2 Prezentul normativ se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnologice

electrice de conexiuni şi distribuţie, fixe şi definitive, a căror tensiune nu depăşeşte
1000 V, şi cu frecvenţa nominală de 50 Hz, din unităţile energetice, şi anume: din
staţii de transformare şi conexiuni şi instalaţii electrice de distribuţie publică.
Art. 3 Proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente construcţiilor din unităţile

energetice indicate la Art. 2 se vor realiza în conformitate cu Normativul privind
proiectarea şi executarea instalaţilor electrice cu tensiuni până la 1000 V la
consumatori (17-02. )
Art. 4 Prezentul normativ nu se aplică la realizarea instalaţiilor electrice în medii cu

pericol de explozie, pentru care se vor folosi prevederile din prescripţiile specifice
prezentate la Cap. IV.
Art. 5 Prezentul normativ se aplică la instalaţiile noi. Instalaţiile electrice, care la data
intrării în vigoare a prezentului normativ sunt executate sau în curs de execuţie, în
conformitate cu condiţiile anterioare ale acestei prescripţii, pot fi menţinute în
situaţia existentă. Adaptarea la prezentul normativ se realizează din iniţiativa benefi-
ciarului.
Art. 6 Extinderea instalaţiilor aflate în funcţiune sau înlocuirea unor elemente din acestea
se va efectua, de regulă, conform prezentului normativ. În cazul unor dificultăţi de
realizare, justificate prin proiect, extinderea se admite să se facă după vechile
prescripţii.
Art. 7 În afara prevederilor din prezentul normativ, la amenajarea instalaţiilor electrice

menţionate la Art. 2, trebuie să se ţină seama de prevederile prescripţiilor şi
standardelor CEI şi SR in vigoare, prevăzute în Cap. IV.
Art. 8 Echipamentele şi materialele electrice utilizate la realizarea instalaţiilor electrice

trebuie să corespundă standardelor de fabricaţie în vigoare şi să fie omologate, în
conformitate cu cele enumerate la Cap. IV.
III. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI
Art. 9 În sensul prezentului normativ, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) Definiţii generale
a1 Echipamentul electric se consideră totalitatea maşinilor electrice, aparatelor electrice şi

materialelor electrice din componenţa unei instalaţii electrice.
a2 Aparatele electrice se consideră toate elementele principale din componenţa unei
instalaţii electrice de joasă tensiune, exclusiv maşinile electrice, ca de exemplu:
- aparate de conectare, ca: întreruptoare, contactoare, separatoare etc. (inclusiv dispozitivele
lor de acţionare);
- siguranţe şi alte dispozitive de protecţie;
- transformatoare de măsură etc.
a3 Materialele electrice reprezintă toate elementele din componenţa unei instalaţii electrice
de joasă tensiune care servesc la asamblarea maşinilor electrice şi a aparatelor electrice, ca de
exemplu:
conductoare izolate sau neizolate;
materiale izolante;
cleme, armături etc.
a4 Tabloul de distribuţie (tablou) este echipamentul care realizează distribuţia energiei

electrice la acelaşi nivel de tensiune şi poate fi constituit din unul sau mai multe panouri sau
dulapuri.
a5 Panoul electric este un element component, în construcţie deschisă, al unui tablou de
distribuţie echipat cu aparate şi materiale electrice
a6 Dulapul electric este un element component, în construcţie închisă, al unui tablou de
distribuţie echipat cu aparate şi materiale electrice
a7 Barele de distribuţie se consideră un ansamblu de materiale şi eventual, aparate electrice
destinate realizării unor conexiuni.
a8 Separarea de lucru se numeşte separarea vizibilă a unei instalaţii electrice sau a unei
părţi dintr-o instalaţie electrică faţă de elementele aflate sub tensiune, pe toate părţile, în vederea
efectuării unor lucrări sau operaţii, cu respectarea normelor de protecţie a muncii în vigoare
pentru instalaţii electrice.
a9 Distanţa de izolare în aer între două părţi neizolate sub tensiune sau între acestea şi părţi
legate la pământ este distanţa cea mai scurtă în aer liber, fără interpuneri de alte materiale izolate.
a10 Distanţa de conturnare reprezintă distanţa cea mai scurtă de-a lungul izolaţiei, între
două părţi neizolate sub tensiune sau între ea şi părţi legate la pământ.
a11 Distanţa de protecţie contra atingerilor accidentale este distanţa determinată de
condiţiile împiedicării apropierii periculoase de părţile sub tensiune ale personalului de
exploatare sau ale utilajelor de exploatare şi de reparaţii, cu respectarea normelor de protecţie a
muncii în vigoare pentru instalaţii electrice.
a12 Condiţiile climatice normale ale mediului ambiant se consideră acele condiţii în care nu
se depăşesc valorile normate.
b) Categorii de instalaţii
b1 Instalaţie electrică de conexiuni şi distribuţie (instalaţie electrică) se consideră acea

instalaţie care primeşte şi distribuie energie electrică şi care cuprinde ansamblul tablourilor
electrice (principale şi secundare) şi al aparatelor, inclusiv căile de curent pentru alimentarea lor.
b2 Instalaţii electrice de utilizare sunt acele instalaţii care cuprind circuitele receptoarelor
individuale (motoare, rezistenţe, corpuri de iluminat etc.) alimentate din tablourile de forţă şi/sau
iluminat.
b3 Instalaţie electrică de exterior este o instalaţie electrică sau o parte dintr-o instalaţie
electrică, în care echipamentele electrice sunt amplasate într-un spaţiu deschis, acoperite sau
neacoperite.
b4 Instalaţie electrică de interior este o instalaţie sau o parte din aceasta în care
echipamentele electrice sunt amplasate într-un spaţiu închis (în interior) şi sunt protejate
împotriva influenţei directe a intemperiilor atmosferice.
b5 Instalaţie electrică de tip deschis este o instalaţie electrică în care persoanele sunt
protejate numai împotriva atingerilor accidentale ale părţilor sub tensiune, prin îngrădiri de
protecţie sau prin amplasarea echipamentului la înălţimea corespunzătoare, în zone inaccesibile
atingerilor accidentale.
b6 Instalaţie electrică de tip închis este o instalaţie electrică în care echipamentul electric
este dispus în carcase închise astfel, încât nici o parte sub tensiune din instalaţie nu poate fi
atinsă, cu grad de protecţie minimum IP 20.
b7 Instalaţie electrică capsulată este o instalaţie electrică la care echipamentul este închis în
carcasă de protecţie, în general metalică, legată la pământ, cu grad de protecţie minimum IP 54.
b8 Instalaţie electrică prefabricată este o instalaţie electrică conţinând aparate de
conectare, instrumente de măsură, dispozitive de protecţie şi automatizare şi care se livrează
complet pregătită şi încercată electric pentru a fi montată pe şantier.
c) Categorii de încăperi şi spaţii

c1 încăpere sau spaţiu de producţie se numeşte acea încăpere sau spaţiu în care se
efectuează diverse operaţii sau procese tehnologice, accesibil şi persoanelor neinstruite în
exploatarea instalaţiilor electrice.
c2 încăpere sau spaţiu de producţie electrică se numeşte acea încăpere sau spaţiu care
serveşte exclusiv pentru procese tehnologice electrice. Accesul în aceste încăperi sau spaţii este
permis numai persoanelor autorizate pentru exploatarea instalaţiilor electrice respective şi care
au responsabilitate în acest sens, în conformitate cu normele de protecţie a muncii pentru
instalaţii electrice.
c3 Coridor de manevră (deservire) se numeşte coridorul de pe care este prevăzut a acţiona
cel puţin un aparat de conectare dintr-o instalaţie electrică.
c4 Coridor de supraveghere se numeşte coridorul care serveşte exclusiv pentru
supravegherea funcţionării sau pentru revizia aparatelor montate şi de pe care nu se fac acţionări
de aparate de conectare din instalaţia electrică
c5 Din punct de vedere al pericolului de electrocutare, se deosebesc următoarele categorii
de încăperi sau zone:
încăpere sau zonă periculoasă (la şoc electric), caracterizată în următoarele condiţii
de mediu:
umiditatea relativă a aerului: maximum 75%; temperatura aerului; +15°C ...
+30°C;
pardoseală izolată electric;
încăpere sau zonă periculoasă, caracterizată prin cel puţin una în următoarele condiţii
de mediu:
umiditatea relativă a aerului: între 75% şi 97%;
temperatura aerului: +30°C ... +35°C;
pulberi conductive (pilitură de fler, grafit etc);
fluide care micşorează rezistenţa corpului uman;
elemente conductoare în legătură electrică cu pământul, ocupând în zona de
manipulare minimum 60% din suprafaţă;
pardoseală neizolată electric (beton, pardoseală umedă, pământ etc);
încăpere sau zonă foarte periculoasă, caracterizată prin cel puţin una din următoarele
condiţii de mediu:
umiditatea relativă a aerului: peste 97%;
temperatura aerului: peste +35CC;
agenţi corosivi;
elemente conductoare în legătură electrică cu pământul, care ocupă în zona
de manipulare peste 60% din suprafaţa zonei.
c6 Încăperi cu pericol de incendiu sunt acele încăperi în care se prelucrează, se utilizează

sau se depozitează materiale combustibile.
d) Abrevieri
SR Standard român aprobat după 28. Aug.

1992.
CEI Comitetul Electrotehnic Internaţional.
NTE Normă Tehnică Energetică.
ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în
domeniul Energiei.
PE Prescripţie energetică.
LEA Linie Electrică Aeriană.
LES Linie Electrică Subterană.
LTc Linie de Telecomunicaţie.
OD Operator de Distribuţie.
RED Reţea electrică de distribuţie.
ST Staţie transformare.
PT Post transformare.
PA Punct alimentare
PE Conductor de protecţie
N Conductor neutru
PEN Conductor legat la pământ (funcţie
protecţie+neutru).
Art. 10 În prezentul normativ se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului de
obligativitate a prevederilor:
- trebuie, este necesar, urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în
cauză;
- de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea
cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie justificată întotdeauna în proiect;
- se recomandă, pe cât posibil indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să fie luată în
considerare la alegerea soluţiei, dar care nu este obligatorie;
- se admite indică o soluţionare satisfăcătoare, care poate fi aplicată în situaţii particulare,
fiind obligatorie justificarea ei în proiect.
IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ
Art. 11 Următoarele documente normative conţin prevederi care prin menţionarea lor în
acest text constituie prevederi valabile pentru prezentul normativ.
La momentul publicării prezentului normativ ediţiile indicate erau în vigoare.
a) Acte normative de referinţă;

Legea nr. 13 /2007 Legea energiei electrice
Legea 307/2006 Legea privind apărarea împotriva
incendiilor
Legea 319/2006 Securitatea şi sănătatea muncii. HGR
1425/2006 de aprobare a normelor de aplicare.
Ordinul MMSS 275/2002 Norme specifice de protecţie a muncii
pentru transportul şi distribuţia energiei
electrice.
Legea 18/1998 Legea fondului funciar
Legea 137/2002 Legea protecţiei mediului
Legea 213/1998 Legea privind proprietatea publică şi
regimul juridic al acesteia
Legea 107/2004 Legea apelor
Legea 26/1996 Codul silvic
HGR 918/2002 Stabilirea procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului
Decizia ANRE 4/9.03.2007 completat cu Norme tehnice privind delimitarea
49/29.11.2007 zonelor de protecţie şi siguranţă aferente
capacităţilor energetice
Decizia ANRE 101/2000 (cod –RED) Codul tehnic al reţelei electrice de
distribuţie
Ordin ANRE 45/2006 Regulament privind stabilirea soluţiilor
de racordare a utilizatorilor la reţelele electrice
de interes public
HGR 1535/2004 Strategia de valorificare a surselor
regenerabile de energie
HGR 958/2005 Sistemul de promovare a producerii
energiei electrice din surse regenerabile de
energie.
b) Standarde
IEC 60.439-1 Ansambluri de aparatj de joasă tensiune.

(Low Voltaje Switchgear and Controlgear
assamblies). Reguli pentru ansamblurile
tipizare.Teste.
IEC 60.439-2 (2005-10) Tablouri de joasă tensiune. Cerinţe
particulare pentru sistemele principale de
bare/prefabricate.
IEC 60.529 Grade de protecţie. (I.P. Code)
IEC 60.664 Coordonarea izolaţiei pentru
echipamentele din sistemul de joasă tensiune.
IEC 60.947-1 Aparataj de joasă tensiune. Reguli
generale.
IEC 60.947-2 Aparataj de joasă tensiune. Întrerupătoare
automate.
IEC 60.947-3 (2005-06) Aparataj de joasă tensiune.Întrerupătoare
comutatoare, separatoare şi combinaţii cu
siguranţe.
IEC 60.947-4 (2002-12) Aparataj de joasă tensiune. Contactori şi
demaroare cu semiconductori.
IEC 60.947-5 Dispozitive de comandă.
CEI 61.921 (2003-04) Condensatoare de putere. Baterii de
compensarea factorului de putere pentru J.T.
IEC 60.726 Transformatoare uscate IT/JT.
IEC 60.076-1 (2000-04) Transformatoare de putere.
IEC 60.252- 1 Condensatoare pentru motoare c.a.
IEC 60.269 Siguranţe de joasă tensiune.
IEC 60.050 ( SR CEI 60.050 ) International Electrotehnical Vocabulary.
Cap. 4.4.1 – aparataj comutaţie; Cap. 604
producerea, transportul şi ditribuţia energiei
electrice.
IEC 60446 Identificarea conductorilor după culoare
sau număr.
CEI 62271-202 Aparataj IT. Posturi prefabricate IT/JT.
Echipamente de comutaţie.
CEI 417 Simboluri grafice utilizate.
STAS 6877/9,10,11 Echipamentele electrice pentru atmosferă
explozivă. Determinarea temperaturii gazelor -
grupe explozive - capsulare.
SR CEI 60.364-5(3) Alegerea şi punerea în operă a
materialelor şi echipamentelor electrice.
SR ISO 181/1998 Materiale plastice. Determinarea
caracteristicilor de inflamabilitate a
materialelor plastice.
SR EN 60.617 Simboluri grafice pentru scheme
electrice.
SR EN 60529-1995 Grade normale de protecţie asigurate prin
carcase. Cod IP
STAS 4102-85 Piese pentru instalaţii de legare la pământ
de protecţie.
STAS 2612 Protecţia împotriva electrocutărilor.
Limite admise.
SR HD 472 S1-2002 Tensiuni nominale ale reţelelor electrice
de distribuţie publică de joasă tensiune.
CEI 61.643-1-98 Dispozitive de protecţie conectate in
retelele de joasa tensiune
c) Prescripţii energetice generale
P 118/99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a
construcţiilor privind protecţia la acţiunea
focului.
I 7-02 Normativ privind proiectarea şi
executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni
până la 1000V c.a. şi 1500 V c.a.
PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi
verificarea instalaţiilor electroenergetice la
solicitări mecanice şi termice în condiţiile
curenţilor de scurtcircuit.
NTE 006/06/00 Normativ privind metodologia de calcul
al curenţilor de scurtcircuit în reţelele eletrice
cu tensiunea sub 1 kV.
NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice.
PE 106/2004 Normativ pentru construcţia liniilor
electrice aeriene de joasă tensiune.
PE 022-3/87 Prescripţii generale de proiectare a
reţelelor electrice.
PE 009/93 Norme de prevenire, stingere şi dotări
împotriva incendiilor pentru ramura energiei
electrice şi termice.
PE 111-7/95 Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de
conexiuni şi transfromare. Reprezentarea şi
marcarea instalaţiilor electrice.
PE 112-93 Normativ pentru proiectarea instalaţiilor
de curent continuu din centrale şi staţii
electrice.
PE 143/94 Normativ privind limitarea regimului
nesimetric şi deformant în reţelele electrice.
PE 148/94 Instrucţiuni privind condiţiile generale de
proiectare antiseismică a instalaţiilor
tehnologice din staţiile electrice.
I5-79 Norme pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor de ventilaţie.
PE 101/R Normativ pentru construţia instalaţiilor
electrice de conexiuni şi transfromare cu
tensiuni peste 1kV.
NTE 401/03/00 Metodologie privind determinarea
secţiunii economice a conductoarelor în
instalaţiile electrice de distribuţie.
ID 17 Normativ privind proiectarea instalaţiilor
electrice în medii cu pericol de explozie.
PE 132/2003 Normativ pentru proiectarea reţelelor
electrice de distribuţie publică.
PE155 Normativ privind proiectarea şi
executarea branşamentelor electrice pentru
clădirile publice.
d) Prescripţii energetice specifice

I 226/2002 Instrucţiuni de realizare a protecţiei
împotriva supratensiunilor în instalaţiile
electrice de joasă tensiune.
I LJ – 185- 03 Prescripţii de coordonare a izolaţiei în
instalaţiile de distribuţie de joasă tensiune.
IRE- Ip 30/2004 Îndreptar de proiectare şi execuţie a
instalaţiilor de legare la pământ.
e) Bibliografie
Manualul instalaţiilor electrice. Schneider Electric (în conformitate cu CEI 364 şi I 7-98).
V. AMPLASAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
Art. 12 Amplasarea tablourilor de distribuţie principale şi secundare se va face pe principiul

optimului tehnico-economic.
La amplasarea instalaţiilor electrice trebuie să se ţină seama de posibilitatea de extindere a

acestora. De regulă, intervalul de timp pentru care se va asigura această posibilitate va fi de
circa 10-15 ani.
Art. 13 Se va evita pe cât posibil amplasarea tablourilor de conexiuni şi distribuţie în

încăperi umede, cu acţiune chimică dăunătoare, cu praf, cu temperatură ridicată şi
cu pericol de incendiu.
Dacă amplasarea instalaţiei în condiţiile de mediu de mai sus este necesară din punct de
vedere al procesului de producţie, amenajarea acestor instalaţii şi alegerea echipamentului se vor
face cu respectarea măsurilor suplimentare de protecţie indicate în prezentul capitol. Pentru
alegerea gradului şi măsurilor de protecţie necesare, se va ţine seama de efectele cumulate ale
pericolelor existente.
Art. 14 Amplasarea instalaţiilor electrice în spaţii de producţie deservite de macarale,
poduri rulante, monoraiuri sau alte mecanisme pentru transport şi pentru ridicare se
va face în afara zonelor de acţiune ale acestor mecanisme.
Art. 15 În spaţiile de producţie pot fi amplasate numai instalaţii electrice de tip închis sau
capsulat.
Se admite amplasarea instalaţiilor de tip deschis, cu condiţia ca părţile aflate sub tensiune
să nu fie accesibile personalului neinstruit (fig. 1) şi cu respectarea condiţiilor de la Art. 13.
Fig. 1. Amplasarea panourilor deschise în spaţii de producţie.
În spaţiile de producţie electrică, protecţia personalului împotriva atingerilor accidentale ale
elementelor aflate sub tensiune, în timpul executării lucrărilor de exploatare, se asigură
printr-una din următoarele măsuri:
a) amplasarea la înălţime, corespunzătoare, în zonele inaccesibile atingerilor accidentale
(Art. 46). b) Îngrădiri de protecţie definitive, pline sau din plasă (se admite şi folosirea
barierelor) (Art. 37 b, c).
c) dispunerea echipamentului în carcase închise (instalaţii de tip închis).
Art. 16 Se admite montarea în aceeaşi încăpere a unor instalaţii de tensiuni diferite, în cazul în
care exploatarea lor se face de aceeaşi organizaţie de exploatare (de exemplu, tablourile de j.t.
împreună cu transformatoarele de m.t./j.t.).
Se recomandă ca instalaţiile electrice de interior cu tensiunea până la şi peste 1000 V să fie
amplasate în încăperi separate.
Art 17 Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul

încăperilor de cabluri, cu excepţiile prevăzute în normativul NTE 007/08/00.
Art.18 Amplasarea şi montarea aparatelor şi tablourilor electrice trebuie să se facă astfel,

încât ele să nu stânjenească circulaţia pe coridoare.
Art.19 Amplasarea şi montarea aparatelor şi tablourilor electrice trebuie să se facă astfel,

încât întreţinerea, verificarea, localizarea defectelor şi reparaţiilor să se poată realiza cu
uşurinţă.
Art.20 În cazul înglobării instalaţiilor electrice în clădiri cu alte destinaţii, precum şi la

amplasarea instalaţiilor electrice în raport cu alte construcţii, se vor folosi echipamente
electrice cu grad de protecţie corespunzător mediului respectiv.
Art.21 Se interzice modificarea destinaţiei încăperilor situate deasupra instalaţiilor electrice

înglobate în clădiri, modificare care contravine proiectului iniţial.
Orice lucrare care ar putea afecta şi încăperea instalaţiei electrice înglobată în clădire se va
executa numai cu acordul prealabil al întreprinderii care exploatează aceste instalaţii.
Art.22 La amplasarea instalaţiilor electrice este necesar a se ţine seama de următoarele

condiţii:
a) Condiţiile climatice normale ale mediului ambiant pentru echipamentul instalaţiilor
electrice de joasă tensiune sunt indicate în tabelul 1.
Tabelul 1.
Denumirea factorilor climato- Unitatea de Amplasarea instalaţiilor

meteorologici măsură în interior în exterior
Temperatura Valoarea maximă de scurtă °C +40 +40

ambiantă durată
Valoarea maximă a °C +35 +35
mediei în 24 de ore
Valoarea minimă °C -5 -30
Umiditatea relativă maximă % 80 la 35 100 la+25

°C °C
NOTĂ. 1. Pentru echipamentele de măsură, comandă, automatizare şi similare, înglobate în

echipamentul de joasă tensiune, valoarea minimă a temperaturii în interiorul echipamentului va
fi de +5°C.
2. Valorile din tabelul 1 sunt valabile pentru echipamente electrice amplasate până la
altitudinea de 1000 m.
Se admite montarea aparatelor în staţii în care temperatura minimă poate fi sub +5°C, cu
condiţia prevederii unei încălziri locale care să asigure temperatura minimă necesară sau în
cazul în care fabrica producătoare a aparatului permite acest lucru.
În cazul instalării echipamentelor în spaţii în care temperatura maximă depăşeşte +35°C,
dar nu mai mult de +40°C, se vor lua măsuri pentru reducerea încărcării pe căile de curent
(inclusiv cele ale aparatelor) sau pentru climatizarea încăperilor, pentru a nu depăşi temperatura
limită admisă pentru aceasta.
În cazul în care, în locul de instalare, temperatura depăşeşte +40°C, se vor monta instalaţii
şi aparate special construite, în vederea funcţionării la temperaturi mai ridicate.
b) Condiţiile climatice normale ale mediului ambiant pentru conductoarele flexibile din
instalaţiile electrice exterioare de joasă tensiune sunt indicate în normativul PE 106/2003.
c) Altitudinea. Dacă instalaţiile electrice urmează a se monta o altitudine mai mare de
1000 m, se vor utiliza aparate corespunză toare funcţionării la altitudinea respectivă, conform
indicaţiilor fabrici constructoare referitoare la: curenţi de sarcină, tensiune de lucru etc.
În aceste instalaţii, distanţele de izolaţie se vor mări faţă de cele indicate la Cap. VII.2. cu
1,25% pentru fiecare 100 m, între 1000 m şi 3000 m altitudine.
d) Pericolul pătrunderii apei şi prafului. În încăperile cu praf sau în care există pericolul
pătrunderii apei, se vor utiliza aparate, tablouri sau dulapuri închise etanş, cu gradul de protecţie
stabilit conform IEC 60.529 şi conform normativului republican I 7/02.
e) Pericolul de coroziune. Întregul echipament montat în încăperi cu pericol de coroziune
va fi protejat prin închidere în carcase rezistente la acţiunea umidităţii şi contra agentului corosiv
respectiv. In cazul în care nu se pot realiza condiţiile de mai sus, se admite folosirea de
echipamente în construcţie normală, însă prevăzute cu o protecţie suplimentară (de exemplu,
acoperirea cu vopsea rezistentă la agentul corosiv, capsulare etc), care nu trebuie să afecteze
condiţiile de funcţionare a echipamentului.
f) Pericolul de incendiu. Încadrarea încăperilor din punct de vedere al pericolului de
incendiu se va face conform normelor P118. Sistemul constructiv al tablourilor şi echipamentelor
montate în aceste încăperi trebuie astfel realizate, încât să nu poată constitui cauza unui eventual
incendiu (arce electrice libere, temperaturi ridicate în interiorul echipamentului).
Construcţiile pentru montajul instalaţiilor electrice vor fi confecţionate din materiale
incombustibile (panouri, stelaje etc).
Pentru elementele de izolaţie se admite şi folosirea de materiale greu combustibile.
Clemele şi carcasele aparatelor vor fi din materiale incombustibile sau termorezistente cu
R1≥2, conform SR ISO 181/98, privind rezistenţa la incandescenţă a materialelor plastice.
Se interzice amplasarea aparatelor cu ulei în interiorul tablourilor.
g) Pericolul de deteriorări mecanice. Se va evita amplasarea instalaţiilor electrice în locuri
în care acestea pot fi expuse deteriorărilor mecanice.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, instalaţiile vor fi protejate împotriva
deteriorărilor mecanice prin mijloace speciale.
La proiectarea instalaţiilor electrice de joasă tensiune se vor respecta şi indicaţiile privind
măsurile de protecţie antiseismică, prevăzute în instrucţiunile PE 148/94.
h) Iluminatul şi ventilarea. Instalaţiile electrice trebuie să fie prevăzute cu iluminat şi
ventilare, în conformitate cu prevederile PE 022 şi I7-02.
VI. SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI
Art.23 Schema electrică de conexiuni şi distribuţie a unei instalaţii electrice trebuie să fie
simplă şi clară şi să permită efectuarea manevrelor rapid şi fără pericol de accidentare.
Treptele de tensiuni nominale conform standardului CEI-38 sunt redate în anexa nr. 2.
Art.24 Aparatele de comutaţie instalate in tablourile de conexiuni şi distribuţie în funcţie de

destinaţia lor trebuiesc prevăzute cu interblocaje mecanice şi electrice incluse în structura
mecanismelor şi a circuitelor de comandă, pentru a constitui o măsură de protecţie împotriva
manevrelor incorecte executate de personalul de exploatare.
Este important să se prevadă o schemă de interblocare la faza de proiectare a instalaţiilor de
IT/JT astfel încât aparatele de comutaţie vor fi echipate din fabricaţie într-o manieră unitară cu
chei şi dispozitive de blocare.
Interblocările pentru circuite foarte importante se recomandă a se efectua pe două căi:
interblocare în schema de comandă şi interblocare mecanică (ex.: evitarea punerii în paralel a
două surse nesincrone, depăşirea puterii de scurtcircuit, circulaţii de puteri inadmisibile etc.).
Art.25 Circuitele de alimentare (intrare) a tablourilor vor fi prevăzute cu întreruptoare

(manuale sau automate). În posturile de transformare se admite să nu se monteze aceste
întreruptoare, în cazul în care există altă posibilitate de întrerupere a curentului pe circuitul de
alimentare în cadrul postului, în aceeaşi încăpere, cu respectarea prevederilor art. 29.
Art.26 Întreruptoarele automate vor fi prevăzute, de regulăr numai pe acele circuite pentru
care nu se pot asigura cu alte aparate, mai ieftine (separatoare de sarcină, siguranţe etc),
condiţiile de rupere a curenţilor de scurtcircuit, selectivitatea protecţiei sau operaţiilor de
automatizare necesare.
Art.27 Schema electrică a instalaţiilor şi echipamentului prevăzut trebuie să permită realizarea

şi exploatarea instalaţiilor pentru măsură şi protecţie, precum şi a altor instalaţii (de exemplu,
automatizare, telemecanică etc), în condiţii lipsite de pericol pentru personal.
Art.28 Pentru instalaţiile electrice care alimentează consumatori importanţi care nu suportă
întreruperi de lungă durată în alimentare este necesar să se prevadă şi o alimentare de rezervă, iar
după caz şi o alimentare de siguranţă conectata la o sursă independentă (grup Diesel, invertor).
Cuplarea secvenţială a alimentării de rezervă şi cea de siguranţă se va face automat,
durata pauzei de tensiune se alege în funcţie de durata admisă de consumatorii sensibili la
variaţia tensiunii.
Art.29 Toate instalaţiile de conexiuni şi distribuţie trebuie prevăzute cu dispozitive pentru

separări de lucru. În cazul în care punctele de separare nu se găsesc în zona de lucru, condiţia
de separare se consideră îndeplinită numai dacă responsabilitatea separărilor de lucru este a
aceleiaşi persoane şi dacă această responsabilitate unică poate fi asigurată pe timpul separării
de lucru, la toate punctele de separaţie.
Art.30 Ca elemente de separare urmează a fi folosite numai aparate sau dispozitive cu

întreruperea vizibilă a circuitului (siguranţe fuzibile, întreruptoare în aer, separatoare, aparate
debroşabile, eclise etc).
Art.31 Legarea la pământ şi la nul trebuie realizată conform condiţiilor prevăzute în, STAS
4102, IEC 60.439 şi IEC 60.947.
În anexa nr. 3 sunt enumerate principalele tipuri de scheme.
VII. CONDIŢII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR

ELECTRICE
VII.1 Condiţii generale
Art.32 Întregul echipament din instalaţiile electrice cu tensiuni sub 1000 V (de exemplu,
tablourile, aparatele, barele de distribuţie, izolatoarele, căile de curent etc.) trebuie să fie astfel
ales, dimensionat şi instalat, încât să corespundă din toate punctele de vedere condiţiilor de
exploatare, în toate regimurile de funcţionare stabilite, instrucţiunilor de montare şi utilizare ale
fabricii constructoare, precum şi condiţiilor de mediu în care este pus să funcţioneze.
Verificarea aparatelor şi a căilor de curent la scurtcircuit se va face în conformitate cu

prevederile instrucţiunilor PE 103 şi IEC 60.947.
În anexa nr. 4 se prezintă valori de scurtcircuit pentru transformatoare IT/JT.
Art.33 Fiecare aparat trebuie să fie prevăzut cu o plăcuţă indicatoare, care să corespundă
datelor sale tehnice, precum şi indicatorului de recunoaştere.
Art.34 La alegerea aparatelor şi materialelor electrice trebuie să se ţină seama de
caracteristicile lor particulare (sistemul de montaj, efectele funcţionării asupra spaţiului
înconjurător, degajări de căldură,sistemul de legare a conductoarelor etc).
Art.35 Sistemul constructiv şi amplasarea tablourilor, aparatelor şi materialelor în instalaţiiile

electrice trebuie să fie în aşa fel realizate, încât să se asigure păstrarea caracteristicilor de
funcţionare, posibilitatea transportului, manipulării, supravegherii, revizuirii şi reparării
acestora, fără pericol şi, de regulă, fără perturbarea instalaţiilor vecine.
VII.2 Distanţa de izolare în aer, de conturnare şi de protecţie
Art.36 În cazul instalaţiilor prefabricate, distanţele de izolare minime nu se normează. Aceste

instalaţii se vor verifica la tensiunile de încercare pentru prefabricate electrice de joasă tensiune
în IEC 60.439, IEC 60.664, IEC 60.947.
Art.37 La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie se vor respecta următoarele:
a) Distanţa minimă de izolare în aer între piesele sub tensiune fixe ale diferitelor faze,
precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ trebuie să fie de cel puţin 15 mm, iar
distanţa de conturnare trebuie să fie de cel puţin 30 mm.
b) Distanţa de protecţie de la părţile neizolate care se află sub tensiune trebuie să fie:
a = 50 mm, la pereţi, uşi pline sau alte elemente de construcţie;
b = 100 mm, la îngrădiri sau uşi din plasă;
c = 200 mm, la bariere.
(pentru distanţele a, b, c, vezi fig. 2).
c) Pereţii de protecţie sau uşile pline, precum şi îngrădirile de protecţie sau uşile din plasă
trebuie să aibă înălţimea minimă de 1,7 m, iar barierele de 1,2 m.
d) Pereţii, uşile, îngrădirile de protecţie şi barierele trebuie să fie suficient de rezistente
din punct de vedere mecanic şi bine fixate.
Pereţii de protecţie sau uşile pline trebuie executate din materiale rigide şi incombustibile.
În cazul folosirii tablei de oţel, acesta va avea o grosime de cel puţin 2 mm. Îngrădirile sau uşile
din plasă se execută din plasă metalică cu ochiuri de cel mult 40 x 40 mm. Barierele se execută,
de regulă, din material rău conducător de electricitate (de exemplu, din lemn ignifugat).
e) În situaţia în care, din diverse motive, distanţele din figura 2 nu pot fi respectate, se
admite folosirea unor pereţi intermediari din materiale izolante, dacă prin încercări se va proba
capacitatea de izolare pentru dispoziţia respectivă şi numai în cazul folosirii de materiale izolante
care să-şi păstreze în timp caracteristicile dielectrice.
Verificarea se va face la tensiunile de încercare prevăzute în IEC 60.664.
VII.3 Coridoare şi accese
Art.38 Lăţimea şi înălţimea coridoarelor de deservire trebuie să asigure posibilitatea

deplasării uşoare, efectuării reviziilor locale şi manipulării comode a aparatelor,
echipamentelor şi utilajelor de lucru din instalaţie, precum şi posibilităţi de evacuare în caz de
incendiu.
Art.39 Lăţimea coridorului de deservire din faţa sau spatele tabloului, măsurată de la
îngrădirea de protecţie şi alte elemente de construcţie (perete, bariere de protecţie etc.) până la
părţile proeminente ale tabloului trebuie să fie de cel puţin 0,8 mm, iar distanţa între elementele
neizolate aflate sub tensiune, din spatele tabloului, şi elementele de construcţie de pe peretele
opus trebuie să fie de cel puţin 1 m.
Art.40 Distanţa între tablou şi perete, în cazul în care nu este necesar accesul în spatele
panoului, nu se normează.
Art.41 Distanţa pe orizontală între marginea tabloului de distribuţie şi conductele metalice
aparente (neacoperite cu materiale) în contact cu pământul va fi de minimum 1,25 m.
Art.42. Lăţimea coridorului de deservire între două tablouri sau între alte tablouri şi alte utilaje
electrice trebuie să fie de cel puţin 1 m, iar distanţa d între elementele neizolate, sub tensiune,
situate de o parte şi de alta a coridorului trebuie să fie de cel puţin 1,4 m (fig. 2).
Art.43 În cazul în care distanţele d şi a de la art. 39 şi 42 nu pot fi respectate, se vor prevedea

îngrădiri din plasă sau tablă până la înălţimea de la care aceste distanţe sunt respectate, dar nu
mai puţin de 1,7 m.
Art.44 Înălţimea liberă a coridorului de deservire, măsurată între pardoseală şi tavanul

încăperii sau până la alte elemente constructive, care nu se găsesc sub tensiune, trebuie să fie de
cel puţin 1,9 m (fig. 2).
Art.45 Distanţa între părţile sub tensiune neîngrădite, situate deasupra coridoarelor de
deservire şi pardoseală, trebuie să fie de cel puţin 2,5 m (fig. 2).
Art.46 În cazul în care această distanţă nu poate fi respectată, ea va putea fi micşorată, cu

condiţia îngrădirii în plan orizontal, dedesubtul părţilor sub tensiune, prin plase sau tablă.
Această îngrădire nu va putea fi însă sub înălţimea de 1,9 m.
Fig. 2. Distanţe minime de protecţie şi de deservire.
Art.47 Înălţimea minimă faţă de pardoseală a legăturilor de jos ale tablourilor închise trebuie
să fie astfel stabilită, încât să permită posibilitatea realizării razei de curbură a cablului cu
diametrul cel mai mare, iar înălţimea maximă, faţă de pardoseală, a laturii de sus a tabloului să
fie de cel mult 2,2 m.
Art. 48 Coridoarele de deservire a şirului de tablouri, care au o lungime mai mare de 10 m pe

o singură latură, vor fi cu două accese.
Accesul în coridorul din spatele tablourilor poate fi realizat fie dinspre coridorul din faţa
tablourilor, fie dinspre o altă încăpere.
Când coridorul are o lăţime mai mare de 3 m, prevederea a două accese nu este obligatorie.
Art.49 Uşile încăperilor se vor deschide, de regulă, spre exterior, cu excepţia uşilor care
separă încăperi cu instalaţii cu tensiunea de peste 1000 V, faţă de cele cu tensiunea până la
1000 V, ia care deschiderea uşilor se va face spre încăperile cu tensiunea până la 1000 V.
Uşile trebuie prevăzute cu broaşte a căror deschidere fără cheie să se poată efectua numai
din interior. Lăţimea uşilor va fi de cel puţin 0,75 m, iar înălţimea de cel puţin 1,9 m.
VII.4 Tablouri de conexiuni şi distribuţie
Art.50 Condiţiile generale privind instalarea tablourilor electrice de conexiuni şi distribuţie

vor fi cele de la cap. VII.1.
Art.51 Alegerea tipului de tablouri care urmează a fi folosite pentru realizarea instalaţiilor
electrice de conexiuni si distribuţie se va face ţinând seama de condiţiile indicate la art. 15 şi
art. 22. În conformitate cu CEI 60.439-1 sunt definite patru forme de ansamble, în funcţie de
gradul de separaţie internă prin bariere sau pereţi despărţitori în cadrul unor compartimente
diferite, în concordanţă cu cerinţele utilizatorilor.
Formele tipice de separare prin bariere sau pereţi despărţitori sunt următoarele:
- separarea barelor de unităţile funcţionale;
- separarea barelor de unităţile funcţionale şi separarea tuturor unităţilor funcţionale una de
alta;
- idem şi cu separarea bornelor de ieşire.
În aceste cazuri barele sunt capsulate, permiţând o intervenţie eficientă la unităţile
funcţionale, sistemele fiind modulate.
Încercările de tip individual, verificările şi încercările funcţionale realizate pe durata
fabricaţiei tabourilor şi a echipamentelor componente se va face în conformitate cu CEI
60.439(1,2) şi CEI 60.947(1÷5).
Panourile de tip deschis cu accese prin spate vor fi prevăzute cu bariere sau uşi din plasă,
conform art. 37 c.
Art.52 Materialele care pot fi folosite la confecţionarea tablourilor trebuie să fie

incombustibile şi nehigroscopice. Se admit materiale termorezistente cu Ri>2.
Art.53 Tablourile de distribuţie trebuie montate perfect vertical şi fixate bine pentru a nu fi
supuse vibraţiilor.
Art.54 Conductoarele electrice, barele, clemele şi bornele de legătură din interiorul

dulapurilor sau din spatele tablourilor trebuie să fie uşor de identificat şi accesibile pentru
verificări şi reparaţii.
Art.55 Se recomandă ca legăturile pentru curenţi mai mari decât 100 A, din interiorul
tablourilor, să fie realizate din bare.
Art.56 Se recomandă ca în acelaşi panou (dulap) să nu fie grupate circuite de curent

alternativ cu circuite de curent continuu sau circuite de tensiuni diferite.
În cazul în care această condiţie nu poate fi realizată, se recomandă ca circuitele să fie

montate separat şi marcate distinct. Această condiţie nu se aplică la aparate care, prin
funcţionarea lor, necesită circuite cu curenţi de natură diferită sau tensiuni diferite.
Art.57 Tablourile închise pentru curenţi până la 200 A şi cel mult cinci circuite se admit a fi
executate fără cutii de bare.
Art.58 La posturile de transformare pe stâlp, tabloul de joasă tensiune cu aparate de protecţie

şi măsură (siguranţe sau întreruptoare automate, transformatoare de curent, contoare) trebuie
să fie închis într-o cutie metalică cu gradul de protecţie IPW 33. Se va avea în vedere asigurarea
unei temperaturi minime admise de aparatajul montat şi împiedicarea producerii condensului în
interior (art. 22 pct. a).
Art.59 Tablourile, panourile şi circuitele din acestea se vor prevedea cu etichete pentru
identificare.
Art.60 Tablourile şi stelajele aferente trebuie protejate împotriva coroziunii prin vopsire.
Art.61 Gradul de protecţie a tablourilor va fi stabilit în funcţie de condiţiile de instalare, în

conformitate cu IEC 60.529 şi normativul I 7 - 02 (anexa 2).
Art.62 Începând cu primele etape de proiectare se recomandă a se lua în considerare integrarea
tabourilor de conexiuni şi distribuţie într-un sistem centralizat de management tehnic.
Acest sistem se referă în principal la modul de achiziţie de date şi de transmitere de
instrucţiuni către echipament, respectiv comanda la distanţă, de la un post central.
VII. 5 APARATE DE CONECTARE
Art.63 Condiţiile generale privind instalarea aparatelor de conectare vor fi cele indicate la
cap. VII.1.
Art.64 La alegerea aparatelor de conectare, în afara condiţiilor indicate la cap. VII.1, trebuie
să se ţină seama de capacitatea şi frecvenţa de conectare, precum şi de durata de conectare.
Art.65 a) Alegerea intreruptoarelor de joasă tensiune se va realiza în funcţie de:
- caracteristicile electrice ale instalaţiei pentru care este destinat;
- temperatura ambiantă din interiorul tabloului de conexiuni sau distribuţie (condiţii
climatice);
- cerinţe privind deconectarea curentului de scurtcircuit precum şi a curentului de sarcina.
- specificaţii funcţionale referitoare la declanşarea selectivă, cerinţe de comandă si
semnalizare la distanţă, prezenţa contactelor auxiliare, integrarea într-o reţea locală de
comunicare;
- parametrii şi caracteristicile consumatorilor respectiv motoare, iluminat, transformatoare,
redresoare etc.;
- protecţia personalului de exploatare;
- alegerea curentului nominal în funcţie de temperature ambiantă.
b) Declanşarea selectivă se va realiza cu dispozitive automate de protecţie, astfel încât un
defect care apare în orice punct al instalaţiei să fie deconectat de dispozitivele de protecţie
plasate imediat în amonte de defect, celelalte dispozitive rămânând în aceeaşi stare.
Metode de realizare a selectivităţii:
- selectivitate bazată pe nivelul de curent;
- selectivitate bazată pe nivelurile de timp;
- selectivitate bazată pe curent şi timp;
- selectivitate bazată pe nivelurile energiei arcului electric.
Defectele care apar pe partea de joasă tensiune nu trebuie să ducă la deconectarea
transformatorului pe partea de I.T.(întreruptor sau siguranţe fuzibile IT).
Art.66 Aparatele de conectare trebuie să fie astfel montate, încât să întrerupă simultan toate
fazele circuitului pe care îl deservesc. Nu se admite întreruperea conductorului de protecţie.
Conductorul de nul poate fi întrerupt numai în instalaţiile în care acesta nu este folosit şi pentru
protecţie.
Art.67 Aparatele de conectare se vor amplasa astfel încât arcele sau scânteile electrice care
apar în timpul exploatării normale să nu fie periculoase pentru personalul de exploatare şi să nu
poată cauza scurtcircuite, puneri la pământ sau deteriorarea obiectelor înconjurătoare.
Art.68 Aparatele cu conectare în formă de cuţite se vor monta astfel încât să nu se poată
închide sub acţiunea greutăţii proprii a părţilor mobile, prin vibraţie sau prin lovirea
aparatului. În stare decuplată, elementele (contactele) mobile ale aparatului trebuie, pe cât
posibil, să nu rămână sub tensiune.
Art.69 În dispozitivele de acţionare a aparatelor de conectare cu capac sau montate în spatele

panoului sau în interiorul dulapului şi manevrabile din faţă trebuie indicate clar poziţiile
ÎNCHIS şi/sau DESCHIS.
Art.70 Se recomandă ca acţionarea manuală a aparatelor să se facă prin manete de acţionare.

În cazul acţionării cu ştangă, aceasta va fi izolată cel puţin pentru tensiunea aparatului deservit.
Art.71 Sensul de mişcare al dispozitivului de acţionare manuală trebuie să poată fi clar

recunoscut. El trebuie să aibă aceeaşi semnificaţie pentru aparatele de conectare cu funcţii
identice dintr-o instalaţie.
Art.72 Fiecare aparat de conectare trebuie să fie prevăzut cu o plăcuţă indicatoare care să
cuprindă datele sale tehnice, precum şi un indicativ de recunoaştere.
VII.6 Siguranţe fuzibile
Art. 73 Condiţiile generale privind instalarea siguranţelor fuzibile vor fi cele de la cap. VII.1
şi cele din CEI 60.269 şi IEC 60.947.
Art. 74 În instalaţiile electrice vor fi montate numai siguranţe calibrate.
Art. 75 Siguranţele cu capac filetat trebuie să fie montate în aşa fel încât conductoarele de
alimentare să fie legate la şuruburile de contact, iar conductoarele de plecare spre
consumatori să fie legate la duliile filetate.
Art. 76 Se interzice montarea siguranţelor pe conductoarele instalaţiei de protecţie (nul,

pământ etc).
Art. 77 Siguranţele trebuie să fie astfel montate încât eventualele spaţii ale unui arc să nu
prezinte pericol pentru restul instalaţiei şi pentru personalul de exploatare.
Art. 78 Pe etichetele siguranţelor fuzibile se vor nota şi curenţii nominali ai fuzibilelor.
VII.7 Baterii de condensatoare sunt pentru îmbunătăţirea factorului de putere.
Art. 79 Condiţiile generale privind instalarea bateriilor de condensatoare vor fi cele indicate
la cap. VII.1 şi în CEI 61.921.
Art. 80 Protecţia la supracurenţi a bateriilor de condensatoare se va realiza prin siguranţe

fuzibile sau întreruptoare automate care permit întreruperea curenţilor capacitivi.
Art. 81 În cazul existenţei unor receptoare care constituie surse de armonici periculoase
pentru baterie, se vor face verificările şi se vor lua măsurile prevăzute la normativul
PE 143.
Art. 82 Bateriile de condensatoare trebuie prevăzute cu posibilităţi de descărcare automată

fie pe înfăşurările maşinilor şi transformatoarelor în cazul racordării nemijlocite la
acestea fie pe rezistenţe speciale, care trebuie să asigure scăderea tensiunii la
bornele bateriilor sub 40 V, într-un timp mai scurt de 1 min.
De asemenea, se vor asigura posibilităţi de descărcare suplimentară cu ştangă izolată
conform normelor de protecţia muncii în instalaţiile electrice (cap. 4).
Art. 83 Bateriile de condensatoare pot fi instalate în încăperi separate sau în dulapuri

speciale.
Spaţiile în care se instalează bateriile de condensatoare vor avea asigurată aerisirea, vor fi
uscate, vor fi ferite de praf, de agenţi agresivi, de şocuri, de trepidaţii, de căldură şi de pericol de
incendiu.
La instalarea bateriilor de condensatoare se vor respecta şi condiţiile de umiditate şi
temperatură indicate de producătorul de condensatoare.
Dulapul şi paratura trebuie aranjate astfel încât în caz de defectare a componentelor acestea
să poată fi cu uşurinţă înlocuite.
Art. 84 Carcasa condensatoarelor şi stelajelor de susţinere trebuie legate prin conductoare

de protecţie la pământ.
Art. 85 La proiectarea bateriilor de condensatoare cu unităţi care au impregnant toxic şi

poluant, se vor lua următoarele măsuri:
- uşa de acces la condensatoare se va prevedea cu un indicator de avertizare, din care să
rezulte pericolul prezentat de impregnantul toxic nebiodegradabil;
- precizarea măsurilor de protecţie a muncii care se referă la manipularea şi depozitarea
condensatoarelor care prezintă scurgeri de impregnant, la curăţarea condensatoarelor acoperite
cu impregnant, precum şi regulile care trebuie respectate în scopul prevenirii eventualelor
îmbolnăviri, ca urmare a pătrunderii substanţei toxice în organism;
- dotarea bateriilor de condensatoare cu materiale necesare respectării igienii muncii.
Art. 86 La căderea tensiunii pe barele de JT trebuiesc deconectate rapid motoarele

asincrone ce antrenează utilaje cu momente mari de inerţie. În caz contrar datorită
prezenţei bateriei de condensatoare acestea devin generatoare asincrone, având
drept consecinţă creşterea necontrolată a tensiunii.
În anexa nr. 4 se prezintă avantajele corectării factorului de putere în diverse situaţii.
Art. 87 Conexiunea unui echipament de corecţie a factorului de putere la o reţea unde se

produc armonici poate reduce durata de viaţă a echipamentului. Armonicile pot fi
reduse prin utilizarea de inductanţe antiarmonice potrivite, în serie cu fiecare treaptă
a condensatoarelor.
Înainte de a comanda un echipament de compensare se recomandă verificarea cu atenţie la
locul de instalare a condiţiilor reţelei.
Se recomandă ca, condensatoarele să nu funcţioneze niciodată la curenţi superiori valorii
maxime specificate în CEI 60.831-1 sau CEI 60.931-1.
VII.8 Căi de curent
Art. 88 Condiţiile generale privind alegerea, dimensionarea şi instalarea căilor de curent

vor fi cele de la cap. VII.1.
Art. 89 Pentru realizarea căilor de curent din instalaţiile electrice se vor folosi, de regulă,
conductoare şi bare din aluminiu. Utilizarea conductoarelor şi barelor din cupru
urmează să se facă în următoarele cazuri:
a) la circuitele care alimentează receptoare de importanţă, deosebită, cum sunt pompele
de incendiu, consumatorii vitali etc.;
b) la circuitele care alimentează receptoarele amplasate în medii cu pericol de explozie, în
cazurile indicate în normativele de proiectare specifice acestor medii;
c) în încăperi şi în spaţii din exterior cu mediu corosiv, în cazurile în care stabilitatea
chimică a aluminiului sau oţelului nu este corespunzătoare şi numai dacă instalaţiile nu pot fi
realizate în execuţie etanşă la agenţii corosivi respectivi;
d) la instalaţiile de pe utilajele mobile, cum sunt macaralele, podurile rulante, vibratoarele
şi la cele de pe utilajele supuse şocurilor sau vibraţiilor permanente, care se pot transmite căilor
de curent;
e) la instalaţiile de protecţie prin legare la pământ sau la nul, în cazurile menţionate în
standardele în vigoare specifice acestor instalaţii;
f) la circuitele de comandă, automatizare, măsură şi semnalizare.
Art. 90 La alegerea soluţiilor de realizare a instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie se va

avea în vedere posibilitatea utilizării conductoarelor neizolate.
Art. 91 La montarea conductoarelor rigide se vor prevedea, de regulă, dispozitive de

prindere şi de compensare, care să permită dilatarea barelor şi preluarea vibraţiilor
produse de manevrarea aparatelor de conectare.
Art. 92 În toate cazurile în care se utilizează cabluri, trebuie respectate prevederile din
Normativul pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice NTE
007/08/00, precum şi indicaţiile fabricii constructoare de cabluri.
Art. 93 În toate cazurile în care se utilizează conductoare, trebuie respectate prevederile din
Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până
la 1000 V la consumatori I 7-02 referitoare la aceste conductoare.
Art. 94 Îmbinările şi contactele căilor de curent vor asigura posibilitatea de trecere a

curentului electric corespunzător secţiunii curente, rezistenţa mecanică necesară şi
păstrarea în timp a calităţilor mecanice şi electrice ale contactelor.
Art. 95 Îmbinarea conductoarelor se poate face cu şuruburi sau prin sudură. Îmbinarea prin
lipire nu se admite. Îmbinările dintre conductoare din metale diferite se vor executa
fie cu tratarea corespunzătoare a suprafeţelor de contact, fie prin folosirea unor
piese speciale.
Art. 96 În scopul supravegherii temperaturii îmbinărilor la conductoarele rigide ale căilor

de curent pentru intensităţi mari, se recomandă acoperirea îmbinărilor cu vopsea
care îşi schimbă culoarea în funcţie de temperatură.
Art. 97 Barele sau conductoarele de nul între punctul neutru al transformatoarelor şi

tabouri, precum şi între tabouri se vor monta tot atât de îngrijit ca şi cele de fază, ele
fiind protejate împotriva atingerilor şi deteriorărilor, ca şi conductoarele sau barele
de fază.
Secţiunea conductoarelor sau barelor de nul va fi egală cu secţiunea celor de fază (în cazul
unor materiale identice) până la secţiunea de 16 mm2. În cazul unor secţiuni mai mari de 16 mm2
ale conductoarelor sau barelor de fază, conductorul sau bara de nul va avea secţiuni mai mici
decât conductoarele fazelor, conform STAS 6616.
Bara de nul din interiorul tabloului se va realiza din oţel cu secţiunea minimă de 150 mm2,
dacă din verificarea la stabilitatea termică la scurtcircuit nu rezultă o secţiune mai mare.
Dispunerea barelor colectoare se recomandă să se facă în plan orizontal şi numai în cazuri
bine motivate se recomandă să se facă în plan vertical.
Art. 98 În interiorul tablourilor trebuie să se prevadă pe bare suprafeţe neizolate şi

nevopsite, pentru a face posibilă scurtcircuitarea şi legarea la pământ. Aceste
suprafeţe vor fi cositorite.
Art. 99 Elementele construcţiilor care se găsesc în apropierea părţilor conductoare de curent şi
care pot fi atinse de personal nu trebuie să se încălzească datorită acţiunii curentului electric la
temperaturi peste +50°C, iar temperatura celor care nu sunt accesibile atingerii personalului nu
trebuie să depăşească, de regulă, temperaturi peste +70°C.
Construcţiile conţinând elemente metalice nu se vor verifica la încălzire în regim normal,
când curenţii în căile de curent învecinate nu depăşesc 1000 A.
VII.9 Dispunerea fazelor şi marcarea
Art. 100 Sistemele de bare colectoare se marchează cu cifre arabe, iar secţiile aceluiaşi sistem
de bare colectoare cu litere majuscule.
Art. 101 Marcările panourilor trebuie să fie vizibile:

a) la instalaţiile electrice exterioare, cel puţin din locurile de unde se face manevrarea
aparatelor de conectare de la faţa locului;
b) la instalaţiile electrice interioare, atât atunci când uşile tabloului sunt închise, cât şi
atunci când sunt deschise.
Art. 102 Toate circuitele din tablourile instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie trebuie
prevăzute cu inscripţii vizibile şi neechivoce, în care să se indice destinaţia fiecărui
circuit. Inscripţiile trebuie făcute pe partea din faţă a tablourilor iar, în cazul
deservirii acestora din ambele părţi, inscripţiile trebuie făcute şi pe partea din spate.
Art. 103 Sistemele de bare colectoare, precum şi derivaţiile acestora vor fi marcate prin
vopsire, după cum urmează:
a) faza L1 în culoarea roşu închis;
b) faza L2 în culoarea galben;
c) faza L3 în culoarea albastru închis;
d) bara neutru N în culoarea negru;
e) barele de legare la pământ în culoarea negru;
f) bara de nul de lucru şi de protecţie PEN în culoarea verde-galben.
Art. 104 Izolaţia conductoarelor de nul de proiecţie (PE) sau a conductoarelor (comune) de
nul de lucru şi de protecţie (PEN) trebuie să fie de culoare verde-galben.
Art. 105 Barele neizolate PEN şi PE vor fi marcate cu benzi transversale verzi şi galbene, late
de 15 ... 100 mm
Art. 106 În cazul conductoarelor rigide, acestea vor fi vopsite în întregime (cu excepţia
îmbinărilor) în culoarea respectivă.
În cazul conductoarelor flexibile, marcarea se va face numai în anumite puncte de fixare
vizibile.
Art. 107 Marcarea cablurilor se va face în conformitate cu normativele PE 111-7 şi NTE

007/08/00.
Art. 108 De regulă, se vor monta inscripţii privind destinaţia şi indicatoare de securitate, în
conformitate cu normele de protecţie a muncii. în următoarele puncte:
a) pe toate porţile şi uşile de acces spre spaţiile de producţie electrică şi spre încăperile
tehnologice anexe;
b) pe îngrădirile exterioare (de incintă) spre spaţiile de producţie;
c) pe îngrădirile de protecţie din interiorul spaţiilor de producţie electrică;
d) pe instalaţiile de tip închis din spaţiile de producţie electrică.
Art. 109 În încăperile de producţie electrică se interzice prevederea altor inscripţii, afişe etc.
decât cele legate direct de procesul tehnologic, de protecţie a muncii şi P.S.I.
Art. 110 Culorile lămpilor care indică poziţia unui aparat de conectare trebuie să fie,
următoarele:
a) verde pentru poziţia deschis;
b) alb pentru poziţia închis.
VIII. ÎNCĂPERI DE PRODUCŢIE ELECTRICĂ
Art. 111 Încăperile conţinând instalaţii electrice de conexiuni şi distribuţie trebuie să fie din
materiale incombustibile.
Art. 112 Încăperile de producţie electrică trebuie astfel finisate, încât să permită o întreţinere
uşoară.
Art. 113 În clădirile de producţie electrică, amplasate în afara localităţilor, se admit ferestre
numai dacă terenul pe care se află aceste clădiri este împrejmuit sau păzit.
În acest caz, ferestrele de la parter trebuie prevăzute cu plasă metalică, cu ochiuri de cel
mult 20 x 20 mm.
Se exceptează ferestrele construite din dale de sticlă . Nu se admit luminatoare.
Art. 114 Pentru evitarea pătrunderii animalelor mici în încăperile instalaţiilor electrice, toate
orificiile din încăperi spre exterior sau spre încăperi cu altă destinaţie trebuie
amplasate la o distanţă minimă de la sol de cel puţin 25 cm şi prevăzute cu plasă
metalică cu ochiuri de cel mult 8 x 8 mm. Toate orificiile pentru trecerea dintr-o
încăpere în alta şi în exterior trebuie să fie închise, respectiv etanşate, cu materiale
incombustibile.
Art. 115 Nu se admit denivelări ale pardoselilor sau praguri de-a lungul coridoarelor, în
încăperile de producţie electrică.
Art. 116 Se admite trecerea prin încăperile de producţie electrică a unor conducte de încălzire
în ţeava, servind exclusiv pentru instalaţia respectivă, cu condiţia folosirii de ţevi
îmbinate prin sudură fără flanşe, ventile etc, precum şi a canalelor de ventilare din
cutii sudate, fără flanşe, clapele etc.
Se admite şi instalarea unor conducte de trecere în aceste încăperi, excluzându-le pe cele cu
lichide şi gaze inflamabile sau de abur, în aceleaşi condiţii de mai sus.
Art. 117 În încăperile de producţie (neelectrică), distanţa între marginea tablourilor de
distribuţie şi conductele de apă, abur, aer comprimat, gaze sau lichide inflamabile
etc. trebuie să fie de cel puţin 1,25 m.
Art. 118 Prevederea iluminatului natural în încăperile de producţie electrică nu este

obligatorie. Încăperile instalaţiilor electrice trebuie prevăzute cu iluminat electric,
conform normativelor I7-02 şi PE 136.
Art. 119 Încăperile instalaţiilor electrice vor fi prevăzute, de regulă, cu ventilaţie naturală. În
cazul în care ventilaţia naturală nu asigură condiţiile climatice indicate la art. 22,
trebuie prevăzute instalaţii de ventilaţie mecanică.
Art. 120 În zone cu atmosfera poluată sau agresivă din punct de vedere chimic, este necesar
ca încăperile de producţie electrică să fie prevăzute cu instalaţii care să împiedice
pătrunderea acestei atmosfere în interior (instalaţii de suprapresiune).
IX. CONDIŢII IMPUSE LA CONECTAREA SURSELOR NECONVENŢIONALE (MICI

CENTRALE EOLIENE) LA TABLOURILE DE CONEXIUNI/DISTRIBUŢIE 0,4 kV
Art. 121 Sistemele eoliene cu viteză variabilă de putere mică (50÷300 kW) echipate cu
generatoare asincrone se vor conecta la reţea prin intermediul convertizoarelor
statice de tensiune şi frecvenţă, pentru a aduce parametrii electrici de la bornele
generatorului la valorile constante ale reţelei respectiv U şi F.
Generatoarele astfel echipate pot suporta rafale ale vântului reducând solicitările mecanice.
Art. 122 În vederea reducerii conţinutului de armonce injectate în reţea convertizoarele

statice de frecvenţă vor fi cu modulaţie în durată a undei tensiunii şi vor fi comandate
de reţea. Dacă este necesar pentru cazul funcţionării în paralel a mai multor eoliene
se vor monta şi filtre pentru reducerea conţinutului de armonici.
Art. 123 Se vor lua măsuri speciale în ceea ce priveşte etapele tranzitorii de funcţionare ale
eolienelor, respectiv pornirea, oprirea sau absorţia rafalelor de vânt.
Reţeaua de 0,4 kV având putere mică de scurtcircuit este foarte sensibilă la variaţii ale
puterii active, având drept consecinţă variaţii ale tensiunii uneori nepermise.
Prin studiu de caz aspectele legate de conectare la reţea, menţionate mai sus vor fi rezolvate
la faza de proiect.
Art. 124 Bateria de consensatoare montată la bornele generatorului se dimensionează pentru

asigurarea energiei reactive de magnetizare şi pentru ameliorarea factorului de
putere global al eolianei.
La declanşarea generatorului prin protecţie este necesară deconectarea rapidă a bateriei de
condensatoare în vederea evitării supratensiunilor (având în vedere faptul că eolienele au
moment de inerţie mare).
X. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI
Art. 125 La proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până

la 1000 Vca se iau măsuri pentru reducerea impactului negativ asupra mediului şi
care au în vedere următoarele:
a) impactul asupra aşezărilor umane;
b) ocuparea terenului cu posturile de transformare şi echipamentele de distribuţie de J.T.;
c) impactul asupra rezervaţiilor naturale;
d) afectarea peisajului (impactul vizual);
e) câmpul electromagnetic;
f) impactul chimic şi depozitarea deşeurilor;
g) monitorizarea impactului asupra mediului pe durata exploatării.
Art. 126 Documentaţia pentru realizarea instalaţiilor de J.T. trebuie să cuprindă toate datele
şi informaţiile necesare, inclusiv planul de management şi monitorizare, care va
include acţiuni de reducere a impactului sub aspectele: electromagnetic, fizic, chimic,
mecanic, sonor, visual şi psihic, asupra factorilor de mediu atât pe perioada de
construcţie şi montaj, cât şi pe perioada de exploatare precum şi la dezafectarea
acestora, în vederea obţinerii acordului de mediu.
În documentaţie se va trata la solicitarea beneficiarului şi cerinţele cuprinse în
procedurile proprii ale acestuia.
ANEXA 1
GRADUL DE PROTECŢIE MINIM ADMIS PENTRU TABLOURI DE DISTRIBUŢIE ŞI

BARE DE DISTRIBUŢIE ÎN DIFERITE CATEGORII DE ÎNCĂPERI SAU SPAŢII
Denumirea Categoria încăperii, locului sau spaţiului

echipamentu-
U0 U1 U2 U3 P1 EE Cu Spaţiu
lui electric
PC pericol de expus la
incendiu intemperii
Tabouri de IP 30 IP 30 IP 33 IP 54 IP 44 IP 00 IP 30 IPW 33
distribuţie şi
bare de
distanţe
Observaţii:
1. Categoria încăperii, locului sau spaţiului este în conformitate cu normativul republican
I7-O2.
2. Gradele normale de protecţie sunt în conformitate cu IEC 60.529.
ANEXA 2
DEFINIREA TREPTELOR DE TENSIUNI NOMINALE CONFORM

STANDARDULUI CEI 38-1983.
a. Pentru joasă tensiune

Trifazat, sisteme cu 4 conductoare Monofazat, sisteme cu 3 conductoare
Tensiunea nominală [V] Tensiunea nominală [V]
- 120/240
230/400(1) -
277/480 -
400/690(1) -
1000 -
Obs. (1) Tensiunile nominale în cazul sistemelor existente 220/380 V şi 240/415 V vor
evolua spre valoarea recomandată de 230/400 V (idem 380/660V spre valoarea 400/690 V).
b. Pentru tensiuni standardizate cuprinse între 1kV şi 35 kV.
Sisteme 50 Hz şi 60 Hz
Serial
Cea mai înaltă tensiune pentru Tensiunea nominală a reţelei
echipament (kV)
3,6 (1) 3,3(1) 3 (1)
7,2 (1) 6,6 (1) 6 (1)
12 11 10
(17,5) - (15) nerecomandat
24 22 20
36 (2) 33 (2) -
40,5 (2) - 35 (2)
Obs.
(1) Nerecomandate pentru distribuţia publică.
(2) Se ia în consideraţie unificarea acestor valori.
ANEXA 3
SCHEME DE LEGARE LA PĂMÂNT
1.Schema de legare la pământ a neutrului la J.T. al unui transformator IT/JT şi modul de

punere la pământ a părţilor intermediare ale instalaţiei de J.T. respective, a maselor
consumatorilor determină măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva atingerilor
indirecte.
Alegerea schemei de legare la pământ determină măsurile de protecţie a persoanelor
împotriva şocurilor electrice datorate atingerii indirecte.
Există trei tipuri principale de scheme de legare la pământ TN, TT, IT.
a) Schema TN-S. Conductorul de protecţie (PE) şi cel de nul (N) sunt separate, sistemul fiind
cu 5 conductoare. Acest sistem este obligatoriu dacă secţiunea conductoarelor este mai mică de
10 mm2 pentru Cu. şi 16 mm2 pentru circuite mobile. Steaua transformatorului este legată direct
la pământ iar masele din instalaţie sunt legate la conductorul de protecţie (legat direct la pământ).
b) Schema TN-C. Conductorul neutru (N) are şi funcţia de conductor de protecţie (PE) având
denumirea de conductor PEN. Steaua transformatorului este legată direct la pământ, iar masele
din instalaţie sunt legate la conductorul nul.
c) Schema TT. Neutrul transformatorului este legat direct la pământ. Toate părţile intermediare
sau masele sunt legate la prize de pământ distincte din punct de vedere electric de priza de
pământ a transformatorului.
Obs. - În afară de schemele de bază prezentate mai sus pot fi implementate simultan schemele
TN-C şi TN-S în aceaşi instalaţie sub determinarea TN-C-S.
- Schema IT (cu neutru izolat) nu conţine nici o legătură între neutrul transformatorului şi
pământ. Masele şi părţile intermediare ale instalaţiei sunt legate de priza de pământ.
Criterii în vederea alegerii schemei de legare la pământ
Condiţiile specifice impuse instalaţiei electrice prin legislaţie şi cerinţele utilizatorului;

Protecţia împotriva şocului electric;
Protecţia la foc de origine electrică;
Continuitate în alimentare;
Protecţia împotriva perturbaţiilor electromagnetice;
Comportarea la supratensiuni şi perturbaţii electromagnetice;
Comparaţie tehnico-economică între scheme.
Măsuri de protecţie împotriva atingerilor indirecte:
a. Deconectarea automată a sursei de alimentare. Această măsură depinde de legarea la

pământ a tuturor maselor echipamentului (crearea unei reţele de echipotenţialitate) şi
deconectarea la timp a secţiunii respective.
b. Timpul de deconectare şi alegerea schemei de protecţie depinde de tipul sistemului de
împământare folosit : TN, TT sau IT
.
ANEXA 4
TABELE CU CURENTII DE SCURTCIRCUIT SI MARIMI DE CALCUL
a) Curentul nominal [A] al siguranţelor fuzibile de I.T. pentru protecţia la supercurenţi, a transformatoarelor de IT/JT din gama (25÷2500) kVA
în concurenţă cu CEI 282-1.
Tensiuni de
alimentare Puterile nominale ale transformatorului (kVA)
(kV)
De serviciu
1000
1250
1600
2000
2500
nominale
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
25
50
3 16 25 40 50 50 63 80 80 100 125 160 200 250

3,6 3.3 16 25 40 50 50 63 80 80 100 125 160 200 250
7.2 4.16 10 25 31,5 40 50 50 63 80 80 100 125 160 200 250

5.5 10 16 25 31.5 40 40 50 63 63 80 100 125 160 200 250
6 10 16 25 31.5 31.5 40 50 50 63 80 80 100 125 160 200 250
6.6 10 16 25 25 31.5 40 40 50 63 80 80 100 125 160 200 250
12 10 6.3 10 16 25 25 31.5 31,5 40 50 50 63 80 80 100 125 160 200

11 6.3 10 16 25 25 25 31,5 31.5 50 50 63 63 80 100 125 160 200
17.5 13.8 6.3 6.3 10 16 25 25 25 31.5 31,5 40 50 63 63 80 100 160 160

15 6.3 6.3 10 16 16 25 25 31.5 31,5 40 50 50 63 80 80 100 160
24 20 6.3 6.3 10 10 16 16 25 25 31.5 31.5 40 50 50 63 80 80 160

22 6.3 6.3 10 10 10 16 25 25 25 31.5 31.5 40 50 50 63 80 160
36 33 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 16 16 16 16 16 31.5 31.5 40 50 63 80
40.5 36.5 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 16 16 16 16 16 25 25 31.5 40 50 63
b) Curenţii nominali şi curenţii de scurtcircuit trifazat simetric corespunzători la terminalele de J.T. ale transformatoarelor de 20/04 kV de
distribuţie (valori orientative).
Puterea nominală a 50 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500
transformat-orului(kVA)
Curentul transformatorului 69 137 220 344 433 550 687 866 1100 1375 1718 2199 2749 3437
In (A)
Transformator imersat în ulei Psc=250 1.71 3.40 5.41 8.38 10.5 13.2 16.4 20.4 17.4 21.5 26.4 33.1 40.4 49.1
MVA
Isc ( KA )
Psc=500 1.71 3.42 5.45 8.49 10.7 13.5 16.8 21.0 17.9 22.2 27.5 34.8 43.0 52.9
MVA
Transformator în răşină de Psc=250 1.14 2.28 3.63 5.63 7.07 8.93 11.1 13.9 17.4 21.5 26.4 33.1 40.4 49.1
MVA
turnare Isc (kA)
Psc=500 1.14 2.28 3.65 5.68 7.14 9.04 11.3 14.1 17.9 22.2 27.5 34.8 43.0 52.9
MVA
Obs. 1). Tensiunea de scurtcircuit variază de la 4% pentru transformatoarele de putere mică în ulei (100÷630 kVA) la 6% pentru
transformatoarele (630÷2500 kVA). Pentru transformatoarele în răşină turnată Usc=6%.
2). Puterea de scurtcircuit din amonte (la 20kV) luată în calcul este de 250MVA (regim minim) şi 500MVA ( regim maxim).
c) Valorile rezistenţei, reactanţei şi impedanţei calculată la bornele de JT, pentru transformatoare de distribuţie tipice cu înfăşurări la IT≤20
kV.(valori orientative )
Puterea nominală a 50 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500
transformatorului (kVA)
Transformator Usc 4 4 4 4 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6
imersat în ulei %
Rtr 95,3 37,9 16,2 9,2 6,9 5,1 3,9 2,9 2,9 2,3 1,8 1,4 1,1 0,9
mΩ
Xtr 104,1 59,5 41,0 26,7 21,3 16,9 13,6 10,8 12,9 10,3 8,3 6,5 5,2 4,1
mΩ
Ztr 141,1 70,5 44,1 28,2 22,4 17,7 14,1 11,2 13,2 10,6 8,5 6,6 5,3 4,2
mΩ
Transformator în Usc 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
răşină de turnare %
Rtr 33,5 18,6 10,7 8,2 6,1 4,6 3,5 2,6 1,9 1,5 1,1 0,8 0,6
mΩ
Xtr 100,4 63,5 41,0 32,6 25,8 20,7 16,4 13,0 10,4 8,3 6,5 5,2 4,2
mΩ
Ztr 105,8 66,2 42,4 33,6 26,5 21,2 16,8 13,3 10,6 8,4 6,6 5,3 4,2
mΩ
d) Valorile standardizate ale curenţilor de scurtcircuit de rupere, pentru intreruptoarele de tensiuni nominale până la 52 kV extrase din CEI 56.
kV 3,6 7,2 12 17,5 24 36 52
- 8 8 8 8 8 8
- 10 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5
kA ef. 16 16 16 16 16 16 20
25 25 25 25 25 25 -
40 40 40 40 40 40 -
- - 50 - - - -
ANEXA 5.
CORECTAREA FACTORULUI DE PUTERE – Exemple tipice
a. Disponibilitatea de putere activă [kW] a transformatoarelor IT/JT de diverse puteri aparente nominale în funcţie de valoarea factorului de
putere.
Cos φ Valoarea nominală a puterii aparente a transformatoarelor (în kVA)
100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000
1 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000
0.98 98 157 245 309 392 490 617 784 980 1225 1568 1960
0.96 96 154 240 302 384 480 605 768 960 1200 1536 1920
0.94 94 150 235 296 376 470 592 752 940 1175 1504 1880
0.92 92 147 230 290 368 460 580 736 920 1150 1472 1840
0.90 90 144 225 284 360 450 567 720 900 1125 1440 1800
0.88 88 141 220 277 352 440 554 704 880 1100 1408 1760
0.86 86 138 215 271 344 430 541 688 860 1075 1376 1720
0.84 84 134 210 265 336 420 529 672 840 1050 1344 1680
0.82 82 131 205 258 328 410 517 656 820 1025 1312 1640
0.80 80 128 200 252 320 400 504 640 800 1000 1280 1600
0.78 78 125 195 246 312 390 491 624 780 975 1248 1560
0.76 76 122 190 239 304 380 479 608 760 950 1216 1520
0.74 74 118 185 233 296 370 466 592 740 925 1184 1480
0.72 72 115 180 227 288 360 454 576 720 900 1152 1440
0.70 70 112 175 220 280 350 441 560 700 875 1120 1400
Obs 1. Instalarea ueni baterii de condensatoare poate evita nevoia schimbării

transformatorului atunci când creşte sarcina pe barele de 0,4 kV.
Corectarea factorului de putere îmbunătăţeşte funcţionarea transformatorului prin mărirea
puterii active debitate.
2. În cazul creşterii de sarcină, este posibil ca în acest mod să se evite înlocuirea
transformatorului cu o unitate mai mare.
b. Transformatoare 20/0,4kV.
Valorile tipice ale pierderilor de putere reactivă pentru circuitul de magnetizare (la gol) şi
la sarcină 100% în cazul transformatoarelor de distribuţie 20/0,4kV (valori orientative).
Valoarea puterii Putere reactivă de compensat (kvar)
kVA Tip imersat în ulei Tip imersat în răşină
În gol Sarcină nominală În gol Sarcină nominală
50 1.5 2.9
100 2.5 5.9 2.5 8.2
160 3.7 9.6 3.7 12.9
250 5.3 14.7 5.0 19.5
315 6.3 18.3 5.7 24.0
400 7.6 22.9 6.0 29.4
500 9.5 28.7 7.5 36.8
630 11.3 35.7 8.2 45.2
800 20 66.8 10.4 57.5
1000 24.0 82.6 12.0 71.0
1250 27.5 100.8 15.0 88.8
1600 32.0 125.9 19.2 113.9
2000 38.0 155.3 22.0 140.6
2500 45.0 191.5 30.0 178.2
Obs 1. Sunt incluse pierderile în reactanţa de dispersie.

2. Compensarea pierderilor de putere reactivă în sarcină se include în condensatoarele de
corectarea factorului de putere la modul global.
c. Puterea reactivă maximă [kVAR] de corecţie a factorului de putere ce se aplică la bornele
unui motor fără risc de autoexercitare.
Motoare trifizate 230/400 V
Putere nominală Putere reactivă de instalat Qc [kvar]
Turaţie (Rpm)
kW hp 3000 1500 1000 750
22 30 6 8 9 10
30 40 7.5 10 11 12.5
37 50 9 11 12.5 16
45 60 11 13 14 17
55 75 13 17 18 21
75 100 17 22 25 28
90 125 20 25 27 30
110 150 24 29 33 37
132 180 31 36 38 43
160 218 35 41 44 52
200 274 43 47 53 61
250 340 52 57 63 71
280 380 57 63 70 79
355 482 67 76 86 98
400 544 78 82 97 106
450 610 87 93 107 117
Obs. Pentru evitarea autoexercitaţiei puterea reactivă a bateriei de condensator trebuie

limitată la o valoare maximă Qc<0,9Io Un 3 (Io curentul absorbit de motor în gol).
Pentru anexele 4 şi 5 s-au utilizat date din bibliografia menţionată la capitolul 4, pct. E.

Pe 102 86 Normativ Proiectarea Si Executarea Instalatiilor de Conexiuni Si

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pe 102 86 Normativ Proiectarea Si Executarea Instalatiilor de Conexiuni Si

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aleea Lt. Av. Gh.

Stâlpeanu 11, sector 1 Tel/fax: (021)-665 73 96

Contract nr. 8/28.07.2008

Revizuire PE 102/86 „Normativ pentru proiectarea şi

Faza a III-a: redactare finala

Elaborator SC CI_SEE srl: ing. Nicolae Oprişiu

Responsabil lucrare SC Electrica SA: dr.ing. Dan Stănculescu

prof.dr.ing. Bogdan Nicoară

II. DOMENII DE APLICARE

Art. 2 Prezentul normativ se aplică la proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnologice

Art. 3 Proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice aferente construcţiilor din unităţile

Art. 4 Prezentul normativ nu se aplică la realizarea instalaţiilor electrice în medii cu

Art. 7 În afara prevederilor din prezentul normativ, la amenajarea instalaţiilor electrice

Art. 8 Echipamentele şi materialele electrice utilizate la realizarea instalaţiilor electrice

III. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI

Art. 9 În sensul prezentului normativ, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a1 Echipamentul electric se consideră totalitatea maşinilor electrice, aparatelor electrice şi

a4 Tabloul de distribuţie (tablou) este echipamentul care realizează distribuţia energiei

b1 Instalaţie electrică de conexiuni şi distribuţie (instalaţie electrică) se consideră acea

c) Categorii de încăperi şi spaţii

c6 Încăperi cu pericol de incendiu sunt acele încăperi în care se prelucrează, se utilizează

SR Standard român aprobat după 28. Aug.

IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ

a) Acte normative de referinţă;

IEC 60.439-1 Ansambluri de aparatj de joasă tensiune.

d) Prescripţii energetice specifice

V. AMPLASAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

Art. 12 Amplasarea tablourilor de distribuţie principale şi secundare se va face pe principiul

La amplasarea instalaţiilor electrice trebuie să se ţină seama de posibilitatea de extindere a

Art. 13 Se va evita pe cât posibil amplasarea tablourilor de conexiuni şi distribuţie în

Fig. 1. Amplasarea panourilor deschise în spaţii de producţie.

Art 17 Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice de conexiuni şi distribuţie în interiorul

Art.18 Amplasarea şi montarea aparatelor şi tablourilor electrice trebuie să se facă astfel,

Art.19 Amplasarea şi montarea aparatelor şi tablourilor electrice trebuie să se facă astfel,

Art.20 În cazul înglobării instalaţiilor electrice în clădiri cu alte destinaţii, precum şi la

Art.21 Se interzice modificarea destinaţiei încăperilor situate deasupra instalaţiilor electrice

Art.22 La amplasarea instalaţiilor electrice este necesar a se ţine seama de următoarele

Denumirea factorilor climato- Unitatea de Amplasarea instalaţiilor

Temperatura Valoarea maximă de scurtă °C +40 +40

Umiditatea relativă maximă % 80 la 35 100 la+25

NOTĂ. 1. Pentru echipamentele de măsură, comandă, automatizare şi similare, înglobate în

VI. SCHEME ELECTRICE DE CONEXIUNI

Art.24 Aparatele de comutaţie instalate in tablourile de conexiuni şi distribuţie în funcţie de

Art.25 Circuitele de alimentare (intrare) a tablourilor vor fi prevăzute cu întreruptoare

Art.27 Schema electrică a instalaţiilor şi echipamentului prevăzut trebuie să permită realizarea

Art.29 Toate instalaţiile de conexiuni şi distribuţie trebuie prevăzute cu dispozitive pentru

Art.30 Ca elemente de separare urmează a fi folosite numai aparate sau dispozitive cu

VII. CONDIŢII PRIVIND INSTALAREA ECHIPAMENTELOR

VII.1 Condiţii generale

Verificarea aparatelor şi a căilor de curent la scurtcircuit se va face în conformitate cu

Art.35 Sistemul constructiv şi amplasarea tablourilor, aparatelor şi materialelor în instalaţiiile

VII.2 Distanţa de izolare în aer, de conturnare şi de protecţie

Art.36 În cazul instalaţiilor prefabricate, distanţele de izolare minime nu se normează. Aceste

Art.37 La realizarea tablourilor şi barelor de distribuţie se vor respecta următoarele:

VII.3 Coridoare şi accese

Art.38 Lăţimea şi înălţimea coridoarelor de deservire trebuie să asigure posibilitatea

Art.43 În cazul în care distanţele d şi a de la art. 39 şi 42 nu pot fi respectate, se vor prevedea

Art.44 Înălţimea liberă a coridorului de deservire, măsurată între pardoseală şi tavanul

Art.46 În cazul în care această distanţă nu poate fi respectată, ea va putea fi micşorată, cu

Această îngrădire nu va putea fi însă sub înălţimea de 1,9 m.

Fig. 2. Distanţe minime de protecţie şi de deservire.

Art. 48 Coridoarele de deservire a şirului de tablouri, care au o lungime mai mare de 10 m pe

VII.4 Tablouri de conexiuni şi distribuţie

Art.50 Condiţiile generale privind instalarea tablourilor electrice de conexiuni şi distribuţie