Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Director General
Instructiune de lucru
ELABORAT
Responsabil Management Integrat
1.SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DEFINITII
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1 GENERALITATI
Liniile electrice subterane (LES) sânt folosite pentru transportul şi distribuţia
energiei electrice în oraşe, pe platforme industriale, în incintele întreprinderilor, în
centrale şi staţii electrice, în complexe agricole şi zootehnice, în apropierea
aeroporturilor, la unele traversări etc.
Faţă de liniile aeriene ele reprezintă o serie de avantaje: siguranţă mărită în
funcţionare, spaţii redus ocupate, evitarea pericolului de atingere directă a părţilor sub
tensiune, lipsa influenţei factorilor poluanţi şi a celor atmosferei, neafectarea din
punct de vedere estetic a zonelor parcurse.
Au în schimb unele dezavantaje: cost mai ridicat, depistarea şi repararea mai dificilă a
defecţiunilor, necesitatea utilizării unui personal cu calificare superioară la o parte din
lucrările de montaj
În funcţie de tensiunea la care funcţionează liniile electrice subterane se împart în:
• linii electrice subterane de joasă tensiune, cu tensiunea de funcţionare până la
1000v;
• linii electrice subterane de medie tensiune, cu tensiunea de funcţionarea mai mare
de 1000v;
• linii electrice subterane de înaltă tensiune, de la 100kv în sus.
Principalele elemente componente ale unei linii electrice subterane sînt cablurile
electrice, manşoanele de legătură şi de deriveţie şi cutiile terminale.
Distanţa liberă pe orizontală L între cabluri pozate în acelaşi şanţ sau în şanţuri
separate nu va fi mai mică decât valorile minime indicate în normativele de
proiectare.
Distanţele între cabluri pozate în pământ şi diverse reţele, construcţii sau obiecte
nu vor fi mai mice decât cele indicate în normative. Cablurile se pozează în şanţuri
între două straturi de pământ sau nisip respectându-se prevederile proiectului. Peste
aceste straturi se montează un material
avertizor (de exemplu benzi avertizoare sau plăci avertizoare) şi pământ rezultat din
săpătură.
lucrărilor de săpături;
verificarea dimensiunilor gropii şi a stării malurilor;
realizarea zonei protejate şi a zonei de lucru;
transportarea şi amplasarea în zona de lucru a sculelor, dispozitivelor şi setului
de
materiale necesare executării manşonului.
pregătirea cablului de derivaţie;
pregătirea cablului principal şi a capătului cablului de derivaţie (măsurarea,
marcarea şi
îndepărtarea mantalei exterioare, a armăturii metalice, a mantalei interioare, a
izolaţiei);
îmbinarea conductoarelor;
refacerea izolaţiei conductoarelor;
etanşarea interioară şi umplerea golurilor dintre conductoare;
executarea mantalei de etanşare interioară;
executarea continuităţii armăturii metalice;
executarea mantalei de protecţie exterioară;
marcarea manşonului;
demontarea cortului de protecţie, strângerea sculelor, dispozitivelor, a
mijloacelor deprotecţie, recuperarea materialelor refolosibile.
În urma reparării unui cablu defect, executarea unui manşon de derivaţie implică
următoarele operaţii:
luarea măsurilor de protecţie a muncii;
demontarea şi remontarea cablului reparat pe porţiunea necesară;
realizarea unui manşon de derivaţie în cazul existenţei rezervei de cablu;
executarea, în cazul lipsei rezervei de cablu, a unui manşon de legătură, prin
poziţionarea unei bucăţi de cablu nou cu o lungime prestabilită;
protejarea, atunci când este cazul, atât a manşonului de derivaţie, cât şi a
manşonului de legătură.
încercări la fabrică
încercările la punerea în funcţiune şi în exploatare
verificarea contibuităţii li identificarea fazelor
încercare izolaţiei
încercarea mantalei din pvc sau pe
măsurarea rezistenţei ohmice a conductoarelor şi a exranelor
aparate şi instalaţii pentru încercarea cablurilor
laborator mobil pentru încercări cu tensiune mărită.
Caracteristicile tehnice ale laboratorului mobil pentru încercări cu tensiune mărită:
• tensiunea de încercare în curent continuu (reglabilă) O-90 kV;
• curentul de încercare de scurtă durată (10 s) în curent continuu 100 mA;
• curentul de încercare de durată (14) în curent continuu 30 mA;
• tensiunea de încercare în curent alternativ (reglabilă 10-70 kV);
• curentul de încercare de scurtă durată (15 min.). În curent alternativ: 200 MA;
• curentul de încercare de durată (1 h) în curent alternativ 100 mA;
• arderea defectelor în cabluri în curent continuu: 15 min. +7 kV, 2A; 1h:7kV, 2A: 14
kV, 1A;
• arderea completă a locului defect în cabluri de joasă tensiune;
• tensiunea maximă de ardere: 2000-1000-500v;
• curentul debitat timp de 1h:2,5-51OA;
• curentul debitat timp de 5min: 5-10-20A;
• arderea completă a locului defect în cabluri de joasă tensiune prin aplicarea directă a
unei tensiuni alternative reglabile debitat timp de O-220v;
• curentul debitat timp de 1h:50A;
6. RESPONSABILITATI