Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAIET DE SARCINI
Extindere retele electrice de iluminat public pe
strada Prunilor si strada Progresului,
Oras Videle , jud. Teleorman
Beneficiar:
nov. - 2014
FOAIE DE SEMNATURI
Proiectant de specialitate
_________
_________
MEMORIU TEHNIC
I.
Date generale:
- din punct de vedere climatic, zona studiata apartine sectorului cu clima continentala si se
caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea abundente ce cad sub forme de averse, si
prin ierni relative reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de frecvente perioade de incalzire care
provoaca discontinuitati repetate ale stratului de zapada si repetate cicluri de inghet dezghet.
- adancimea de inghet in terenul natural conform STAS 6054-77 este de 0,70-0,80 m;
Echipamentele si instalatiile tehnologice se vor alege, respectiv dimensiona pentru functionare
inurmatoarele conditii de mediu ambiant:
- zona meteo B;
- altitudine (peste nivelul marii) max. 2000 m;
- temperaturi ale mediului ambiant conf. IEC 60068-2-1 si 60068-2-2:
- la exterior max. +40 0C; min. -30 0C;max. a mediei in 24h: +350C;
- la interior max. +40 0C; min. +5 0C;
- umiditatea relativa conf. IEC 60068-2-3:la interior max. 80%;la exterior max. 100%;
- grosimea stratului de chiciura 22 mm;
- viteza maxima a vantului:
-fara chiciura 33 m/s;
- cu chiciura 19 m/s;
2.1.3 -geologia, seismicitatea;
Din punct de vedere seismic amplasamentul studiat este incadrat in zona de macroseismicitate l=81 pe
scara MSK (unde indicele I corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani), conform SR
11100/1-93, iar potrivit normativului P100-1/2006 se situeaza in zona C, careia ii corespund valoarea de
varf a acceleratiei ag=0,20g si o perioada de colt Tc = 1,6 sec.
- nivel de seismicitate (acceleratie la sol) 3m/s2;
- vibratii conf. IEC 60255-21-1 clasa 1;
- socuri conf. IEC 60255-21-2 clasa 1;
- cutremure conf. IEC 60255-21-3 clasa 1.
Terenul prezinta urmatoarea succesiune litologica pe verticala:
- la suprafata exista un strat de sol de 0.40 m grosime;
- sub acesta se dezvolta un pachet de luturi argiloase, alcatuit din argila prafoasa cafenie, urmata de
argila prafoasa cafenie cu concretii calcaroase;
- in continuare, stratificatie se continua cu un strat de argila cafenie cu zone ruginii, mai nisipoasa la
partea inferioara
- nivelul apei subterane nu a fost intalnit pana la adancimea investigata. Din informatiile din zona,
nivelul apei se afla la peste 12.00 m.
2.2. Descrierea lucrarilor
2.2.1. Consideratii generale.
Prezentua documentatie isi propune sa rezolve iluminatul stradal in zone deficitare din
orasul Videle, in concordanta cu cerintele actuale stabilite prin reglementarile actuale interne si
internationale .
Iluminatul public reprezinta unul dintre criteriile de calitate ale civilizatiei moderne. El are rolul
de a asigura atat orientarea si circulatia in siguranta a pietonilor si vehiculelor pe timp de noapte, cat si
crearea unui ambient corespunzator in orele fara lumina naturala.
Realizarea unui iluminat corespunzator determina in special, reducerea riscului de accidente
rutiere, reducerea numarului de agresiuni contra persoanelor, imbunatatirea orientarii in trafic,
imbunatatirea climatului social si cultural prin cresterea sigurantei activitatilor pe durata noptii.
Studiile efectuate pe plan mondial arata o imbunatatire continua a nivelului tehnic al instalatiilor
de iluminat public. Cresterea nivelului de iluminare determina cresterea nivelului investitiilor si conduce
la reducerea pierderilor indirecte datorate evenimentelor rutiere. Astfel, experienta unor tari vest
europene arata ca pe durata noptii riscul de accidente este de 1,6 ori mai mare fata de zi si cu o gravitate
mult mai mare (numarul de morti de 5,4, iar numarul de raniti de 2,1 ori mai mare fata de lumina
naturala).
Raportul Comitetului European de Iluminat, CIE 99, evidentiaza reducerea numarului de
evenimente rutiere, in cazul unui iluminat corespunzator, cu 30 % a numarului total de accidente pe
timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45 % pe cele rurale si cu 30 % pentru autostrazi. Totodata,
iluminatul corespunzator al trotuarelor reduce substantial numarul de agresiuni fizice, conducand la
cresterea increderii populatiei pe timpul noptii.
Iluminatul public trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de normele luminotehnice,
fiziologice, de siguranta a circulatiei, si de estetica arhitectonica, in urmatoarele conditii:
utilizarea rationala a energiei electrice;
recuperarea costului investitiilor intr-o perioada considerata cat mai mica
reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a elementelor componente SIP instalatiilor electrice
de iluminat.
2.2.2 Conditii de iluminare si cerinte impuse iluminatului stradal in zona studiata:
Determinarea conditiilor de iluminare si definirea cerintelor impuse iluminatului stradal s-a
realizat in conformitate cu reglementarile europene CEN/TR 13201-1 ale Comitetului European de
Normare pe baza caracteristicilor de trafic si al vitezei de deplasare a utilizatorilor principali ,
autovehiculele cat si a altor vehicule acceptate in trafic in concordanta cu cerintele Codului Rutier si al
reglementarilor Primariei Videle.
In determinarea conditiilor de iluminare s-au luat in considerare urmatorii paremetri:
- viteza tipica a utilizatorului principal ( autovehicule) medie ( 30 60 km/h )
- la trafic participa si vehicule care se deplaseaza incet ( viteza mai mica de 40km/h )
in trafic sunt acceptati biciclisti si pietoni.
In cadrul proiectului , in alegerea solutiilor tehnice s-a urmarit ca in concordanta cu categoria
strazii ( categoria IV strada cu intensitatea traficului redusa 30 - 160 veh / ora si banda (conform RE
Ip 3 91) ) din punct de vedere calitativ sa se asigure in special :
- nivelul de iluminare si luminanta:
-Iluminare medie Emed = 2 lm ,
-luminanta medie Lmed = 0.08 0.1 cd/mp
- uniformitatea repartitiei luminantelor si iluminarilor:
-factor de ulminanta q = 0.04 0.087
-factor de uniformitate al iluminarii K1 , K2 ~ 0.166
- factorul de orbire
- coeficientul de orbire G = 4,2 corespunzatoare corpurilor de iluminat cu distributie larga amplasate pe
lungimea strazilor.
In conditiile de mai sus rezulta ca necesare conditii minime de iluminare A3
In calcule a fost luat in considerare factorul de mentinere 0.57 corespunzator echipamentului montat in
exterior cu ciclu de intretinere de 3 ani.
Avand in vedere latimea redusa a strazii s-a optat pentru dispunerea unilaterala a corpurilor de
iluminat utilizand stalpi pentru retele electrice cu lungimea tipica de 10m (SE4, SE10 )
Pentru legarea la pamant a retelei proiectate s-au prevazut un numar de 4 prize de pamant liniare
de tip 1C3 amplasate la stalpii 1, 7, 17, 24. De asenemea s-a prevazut legarea la nulului la armatura
stalpului la toti stalpii neprevazuti cu priza de pamant artificiale.
Pentru protectia impotriva suprtensiunilor s-a prevazut montarea de descarcatoare cu oxid de
zinc la la stalpul nr 1.
Obiectul : Iluminat public strada PROGRESULUI.
Tronsonul de strada are o lungime de aproximativ 370 m si actualmente nu este prevazut cu retea
de iluminat public.
Pe lungimea sa tronsonul de drum in cauza are o latime de 6m cu doua benzi de circulatie fara
trotuar pentru circulatie pietonala si traverseaza prin doua poduri din beton paraul Glavacioc. Intre
suprafata carosabila si terenul adiacent exista dfetenta de nivel cuprinsa intre 1 si 2.5 m.. De asemenea
paralel cu strada pe partea dreapta in sensul de mers dinspre Videle catre Cartojani se afla, pozata la
aproximativ 1,5m de la marginea carosabilului, o conducta principala de gaze naturale iar pe partea
stanga exista o linie electrica cu tensiunea de 20kV
In conditiile constrangerilor de mai sus a fost adoptata solutia realizarii retelei de iluminat public
cu lampi de iluminat stradal pozate cu carje lungi pe stalpi din beton armat vibrat (respectiv
centrifugat)cu inaltimea de 8m (respectiv 10m desupra solului) si fixate cu cate doua bride metalice
adecvate tipului de stalp. Inaltimea de montaj a corpului de iluminat va fi la aproximativ 6.00m fata de
sol. Orientarea carjei de sustinere a corpului de iluminat va fi perpendicular pe axul drumului , avind o
inclinare fata de planul orizontal de maxim 30.
Pentru realizarea circuitelor de iluminat se folosesc conductoare torsadate din aluminiu cu
izolatie din PVC de tip TYIR 50OlAl+16Al+16Al.
Reteaua de iluminat proiectata va fi compusa din doua tronsoane , conform planurilor E1A, E1B.
Tronsonul de retea 1A in lungime de 120m presupune plantarea a 4 stilpi dupa cum urmeaza:
1 buc stalp din beton vibrat de tip SE10 plantati in fundatie din beton turnata. (borna 1A)
2 buc stalpi din beton vibrati de tip SE4 plantati in fundatie burata. (bornele 2A, 3A, )
1 buc stalp din beton centrifugat de tip SC15007 (l=14m)
Echiparea fiecarui stalp se face caz conform fisei de pichetaj FP2.
Plantarea stalpilor 1-4 se realiseaza pe partea dreapta a drumului (in directia Videle -Cartojani) la
o distanta de 2-2.5m de la marginea carosabilului (dupa caz) , cu respectarea conditiilor de coexistenta
cu eventuala conducta de gaze existenta in zona.
Stalpul terminal al tronsonului 1A de va planta in fundatie turnata pe un teren stabil si
neinundabil in zona podului peste Glavacioc.
Pentru functionarea la schema normala se propune alimentarea retelei de iluminat proiectata din
reteaua de distributie de joasa tensiune afaranta postului de transformare aerian PTA 5578 Progresu.
Comanda aprinderii iluminatului se va realiza din punctul de aprindere prevazut a fi instalat pe
stalpul numarul 1 (SE10).
Pentru legarea la pamant a retelei proiectate s-au prevazut un numar de 2 prize de pamant liniare
de tip 1C3 amplasate la stalpii 1A (SE10) si 4A (SC15007). De asenemea s-a prevazut legarea la
nulului la armatura stalpului la toti stalpii neprevazuti cu priza de pamant artificiale.
Pentru protectia impotriva suprtensiunilor s-a prevazut montarea de descarcatoare cu oxid de
zinc la la stalpul nr 1.
Tronsonul de retea 1B in lungime de 250m presupune plantarea a 8 stilpi dupa cum urmeaza:
2 buc stalp din beton vibrat de tip SE10 plantati in fundatie din beton turnata. (borna 1B si 5B)
5 buc stalpi din beton vibrati de tip SE4 plantati in fundatie burata.(bornele 2B, 3B,4B,6B,7B )
1 buc stalp din beton centrifugat de tip SC15007 (l=14m) (borna 8B )
Echiparea fiecarui stalp se face dupa caz conform fisei de pichetaj FP1.
Plantarea stalpilor 1-8 se realiseaza pe partea stanga a drumului (in directia Videle -Cartojani) la
o distanta de 2-2.5m de la marginea carosabilului (dupa caz) , cu respectarea conditiilor de coexistenta
cu eventuala conducta de gaze existenta in zona.
Stalpul terminal al tronsonului 1B de va planta in fundatie turnata pe un teren stabil si
neinundabil in zona podului peste Glavacioc.
Pentru functionarea la schema normala se propune alimentarea retelei de iluminat proiectata din
reteaua de distributie de joasa tensiune afaranta postului de transformare aerian PTA 5598 Cartojanca.
Comanda aprinderii iluminatului se va realiza din punctul de aprindere prevazut a fi instalat pe stalpul
numarul 1 (SE10).
Pentru legarea la pamant a retelei proiectate s-au prevazut un numar de 2 prize de pamant liniare
de tip 1C3 amplasate la stalpii 1 (SE10) si 8 (SC15007). De asenemea s-a prevazut legarea la nulului la
armatura stalpului la toti stalpii neprevazuti cu priza de pamant artificiale.
Pentru protectia impotriva suprtensiunilor s-a prevazut montarea de descarcatoare cu oxid de
zinc la la stalpul nr 1.
Reteaua de iluminat proiectata va utiliza ambele conductoare din aluminiu ca circuite active de
faza, lampile fiind legate alternativ pe circuite, conductorul din otel-aluminiu fiind utilizat atat pentru
intinderea faciculului cat si pentru nul.
Conditiile de mai sus asigura functionarea circuitelor retelei proiectate cu o incarcare de pina in
10% din curentul admisibil si cu asigurarea unei caderi de tensiune la capatul retelei de maxim 2.5%.
Pentru functionarea la schema normala se propune alimentarea retelei de iluminat proiectata din
reteaua de distributie de joasa tensiune afaranta postului de transformare aerian PTA 5838 Tamasesti.
3. Rezultatele calculelor de dimensionare
Calculele de dimensionare sunt prezentate in breviarele de calcul (anexa 1, 1A, 1B, 1C)
4.1 Justificarea alegerii sectiunii
Sectiunea conductorului a fost aleasa in functie de necesarul de putere calculat pe baza consumului
specific al lampilor avandu-se in vedere si asigurarea posibilitatii suplimentarii consumului prin
racordarea temporara suplimentar a unor reclame luminoase sau iluminat decorativ de sarbatori in
conditiile asigurarii unei caderi de tensiune mai mica de 3 %
Rezultatele se regasesc in breviarul de calcul si in schemele monofilare ale fiecarui tronson proiectat.
Nr.
crt
1
2
3
Lungime
tronson
978
252
130
DU (V)
DU (%)
1.97
0.14
0.03
0.85
0.06
0.01
Cauzele care determina supratensiuni tranzitorii (de scurta durata) in instalatiile electrice de
alimentare cu energie electrica de joasa tensiune si in echipamentele (receptoarele) cu componente
electronice sunt in principal:
a) loviturile directe de trasnet in instalatia de protectie impotriva trasnetelor, in antene sau in
linia de alimentare cu energie electrica, in special in liniile aeriene;
b) efectele secundare (indirecte) ale trasnetelor fata de pamant, respectiv efectele campurilor
electromagnetice produse in acest caz;
c) efectele secundare ale descarcarilor dintre nori, respectiv efectele campurilor
electromagnetice respective produse;
d) efectele secundare ale arcurilor electrice la cuplarea si decuplarea dispozitivelor de comutatie
(intreruptoare, separatoare etc.), respectiv supratensiunile de comutatie produse;
e) efectele descarcarilor capacitive, sau efectele altor fenomene tranzitorii.
La loviturile directe de trasnet in instalatia de protectie impotriva trasnetelor legata la pamant,
atat carcasele legate la pamant cat si conductoarele de protectie (in general instalatia de legare la pamant
in ansamblu) sunt supuse la un potential ridicat intr-un timp foarte scurt de ordinul a 10-6 s.
Datorita curentului care se stabileste in reteaua de legare la pamant, chiar daca se realizeaza o
echipotentiere locala, are loc o crestere a potentialului prizei care poate sa conduca la deteriorari de
izolatii datorita acestui potential al prizei in raport cu potentialul conductoarelor de faza
(strapungeri/conturnari inverse).
Campurile electromagnetice constituie un pericol real pentru echipamentele electronice din
componenta lampilor, datorita supratensiunilor induse in circuitele respective.
Protectia impotriva supratensiunilor in retele reteaua de iluminat datorate campurilor
electromagnet-tice ce apar la producerea trasnetelor se face cu respectarea prescriptiilor 1 LJ -I85- 03
Prescriptii de coordonare a izolatiei in instalatiile de distributie de joasa tensiune
- Pentru protectia instalatiilor de distributie de joasa tensiune descarcatoarele cu rezistenta variabila se
vor monta intre :
- conductorul de faza ale retelei electrice (F) si conductoul de protectie (PE);
- conductorul de nul al retelei electrice (N) si conductoul de protectie (PE);
Se vor monta descarcatoare de joasa tensiune intre fiecare conductor al retelei de iluminat proiectate
si nul la stilpul nr 1 al fiecarui circuit de iluminat proiectat (conform foilor de pichetaj)
-
In cazul retelelor de joasa tensiune legate la pamant (inclusiv in cazul retelei de iluminat
proiectata, indiferent de rezultatul calculului privind rezistenta de dispersie a instalatiei de legare la
pamant, aceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea de 4 .
Conductorul de nul si prizele artificiale se vor lega la armaturile stalpilor.
In conformitate cu STAS 12604/5-2005 se vor lega la conductorul de nul toate elementele
metalice ale stalpilor care pot fi atinse si care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care in caz
de defect pot ajunge la tensiune periculoasa:
- armaturile metalice ale stalpilor;
- console metalice;
- bratari de fixare.
Conform STAS 6616/92 in retelele de joasa tensiune torsadate se aplica solutia de protectie prin
legare la nul, astfel:
- nulul purtator se va lega la priza de pamint la toti stalpii speciali;
- la stalpii de sustinere, conductorul de nul se va lega la armatura stalpilor;
- se vor monta prize artificiale cu rezistenta de dispersie de 4 ohni la stalpii indicati in proiect
conform fiselor de pichetaj si planuriloi E1A, E1B , respectiv E2A , E2B, E2C
5. Coexistenta cu alte instalatii
5.1 Traversari si apropieri fata de drumuri
Instalatiile de iluminat public ce fac obiectul proiectului sunt amlplasate in interiorul localitatii
paralel cu drumuri clasificate in conformitate cu O.G.R. 43/98 si O.M.T. 571/97, astfel:
Din punctul de vedere al destinatiei:drumuri publice - obiective de utilitate publica
destinate transportului rutier in scopul satisfacerii cerintelor economiei nationale, ale populatiei
si de aparare a tarii;
Din punctul de vedere functional si administrativ teritorial:
strazi (drumuri publice din interiorul localitatii, indiferent de denumire: strada, bulevard, sosea,
alee etc.). Strada Prunilor respectiv strada Plopilor
In cazul de fata avem de a face cu drumuri de interes local - strazi
Tabel 1
Categoria drumului
autostrazi
drumuri nationale
drumuri judetene
strazi urbane si
comunale
drumuri de
exploatare
TRAVERSARI
Masurile de siguranta
Dista
n
pe verticala, intre
conductorul inferior
al LEA si carosabil
* Nu se admit traversari.
* Se vor executa subtraversari in cablu.
* "Siguranta marita"
7m
* "Siguranta"
7m
6m
* "Siguranta"
6m
APRO PIERI.
!
ele minime
pe orizontala, intre
fandatia stalpului si
ampriza
Stalpii se vor amplasa in
afara zonei de siguranta a
drumului
Pentru zona strazilor in care se afla proprietati ingradite, stalpii vor fi amplasati la minim 0,6 m
de limita de proprietate
5.2 Incrucisari si apropieri fata de linii electrice aeriene :
Incrucisarile si apropierile fata de LEA cu tensiunea peste 1000 V se vor trata conform
normativului PE 104: "Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiunea
peste 1000 V".
Incrucisarile si apropierile fata de LEA cu tensiunea sub 1000 V se vor trata conform tabelului 2.
Tabelul 2.
(incrucisari si apropieri intre LEA cu tensiuni mai mici sau egale cu 1000 V)
Tipul liniei
Distanta minima,
(m)
Linia care traverseaza
Linia traversata
Traversare Apropiere
Conductoare izolate
Conductoare izolate
0,05
torsadate
torsadate
Conductoare izolate
Conductoare neizolate
0,3
torsadate
Conductoare neizolate
Conductoare izolate
0,3
torsadate
Conductoare neizolate
Conductoare neizolate
0,5
Traversarile si apropierile fata de liniile electrice aeriene se trateaza conform tabelului
3. asigurandu-se distantele pe orizontala si verticala corespunzatoare celor din tabele .
Conditii de calcul
ale
distantei
pe
verticala
Simbol
Tensiunea
nominala a Masuri de
liniei care siguranta 1) si protectie
traverseaza
1 kV Un
20 kV
Generale:
20 kV Un
110 kV
Un = 220 kV
Un = 400 kV
Regim normal
Ruperea
unui
conductor
intr-o 6)
deschidere
vecina
Regim normal
Ruperea
unui
conductor
intr-o 6)
deschidere
vecina
Regim normal
Ruperea
unui
conductor
intr-o 6)
deschidere
vecina
Regim normal
Ruperea
unui
conductor
intr-o 6)
deschidere
vecina
H1
l 40 m 4)
l 40 m 4)
2,00
2,50
H2
1,00
1,00
H1
3,00
4,00
H2
1,00
1,00
H1
4,00
5,00
H2
2,00
2,00
H1
5,00
6,00
H2
3,00
3,00
Distanta pe orizontala
de la orice element al
stalpului LEA peste
1000 V, la cel mai
al
apropiat conductor
LEA sub 1000 V5): d
3,00
5,00
7,00
10,00
Apropieri 5)
Tabelul 3
1) Pentru LEA cu Un <110 kV prevazute cu izolatoare suport, situate in interiorul localitatilor, se vor adopta masurile de siguranta prevazute la trecerea LEA prin zone cu circulatie frecventa
(tabelul 30).
2) Exceptand cazurile in care sunt prevazute lanturi multiple, din considerente mecanice.
3) Distanta pe verticala se verifica in conditiile:
- conductorul LEA peste 1000 V se afla la t = -5oC cu chiciura, iar cel al LEA sub 1000 V la t = -5oC fara chiciura;
- ambele conductoare se afla la t = +40oC.
4) l este distanta de la axul stalpului liniei care traverseaza, pana la punctul de incrucisare in axul liniei traversate.
5) Se tine seama de echipamentul prezent si viitor pe care il permite linia, inclusiv circuitele de telecomunicatii, daca este cazul.
6) Verificarea distantei se face numai in cazul stalpilor prevazuti cu lanturi de izolatoare.
20
Msuri de
siguran
Denumirea lucrarii
Suprrafata de
teren ocupata
temporar
48
48
20
20
20
La desfacerea pavajelor se va avea in vadere posibilitatea refacerii acestora pentru readucerea lor in starea
initiala ,si in acest sens materialele rezultate din lucrarile de desfaceri se vor aseza in stive sortate,
Pamantul provenit din sapaturi se va aseza la o distanta de cel putin 0,5m de marginea peretilor
sapaturiilor.Nu se va depozita pamantul in dreptul locurilor de acces , iar daca acesta se depune peste rigola
se va urmari ca gurile de scurgere sa ramana libere. La lucrarile de montaj stilpi se va avea in vedere
protejarea culturilor amplasate pe traseul LEA precum si a elementelor de vegetatie forestiera existente in
apropierea traseului LEA,.Se vor alege trsee de circulatie a utilajelor grele care sa nu afecteze in nici-un fel
culturile , trotuarele ,constructiile edilitarevegetatia,solulde pe traseul LEA
c) dupa finalizarea lucrarilor si modul in care acesta a fost readus la parametrii initiali
Se astupa santul cu pamantul rezultat din sapaturi,se refac caile de circulatie si aleile carosabile ,avindu-se in
vedere ca prin refacerea acestora ,pamintul sa fie adus la starea initiala se curata terenul din jurul stilpilor
plantati, de pe traseul cablurilor pozate sdi din jurul posturilor de transformare prefabricate montate de
deseurile provenite de la montaJ (nisip,pietris,balast, ciment intarit bulgari,etc).
11.1. Protectia calitatii apelor:
Linia electrica aeriana nu produce agenti poluanti ai pinzei freatice.
11.2. Protectia aerului:
Linia electrica nu produce agenti poluanti ai aerului.
11.3. Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor:
Linia electrica aeriana nu reprezinta sursa de zgomot sau de vibratii.
11.4. Protectia impotriva radiatiilor:
Linia electrica aeriana nu reprezinta sursa de radiatii.
11.5. Protectia solului si subsolului:
Liniile electrice aeriene nu afecteaza solul si subsolul.
11.6. Protectia ecosistemelor terestre sau acvatice:
Nu sunt afectate ecositemelor terestre sau acvatice.
11.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:
Nu sunt afectate asezari umane.
11.8. Gospodarirea deseurilor:
Materialele rezultate din executia lucrarii : demolari de conjunctura , deseuri rezultate din
dezambalarea echipamentelor se vor transporta la punctul de depozitare a deseurilor specificat de catre
Primaria Videle. Deseurile de natura meterialelor reciclabile ( conductor de aluminiu si bratari si consolele
metelice se vor preda la punctul de colectare specificat.
.
13. Continuitatea in alimentare cu energie electrica
Operatorul de distributie si constructorul vor face toate eforturile pentru reducerea duratei
intreruperilor si pentru ale program ape cat posibil, la date si la ore care vor afecta cit mai putin utilizatorul.
Operatorul de distributie si constructorul vor apela la mijloace speciale (de ex. alimentari provizorii,
lucru sub tensiune, grupuri generatoare mobile) cu scopul limitarii duratei intrerupte sau chiar a eliminarii
intreruperilor . Se vor lua masuri de sectionare a retelor si creerea de zone de lucru care vor fi traversate cu
ajutorul unor cabluri provizorii ce vor fi asigurate de catre constructor.
Durata estima a intreruperilor este cca = 2 ore.
14. Aspecte privind calitatea materialelor
Echipamentele achizitionate de beneficiar (fabricate in tara sau importate ) se supun
obligatoriu certificarii de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale conform Legii 90/96 Legea
protectiei muncii si acestea trebuie sa fie insotite de declaratia de conformitate si de marcajul de securitate
CS.
Materialele si echipamentele prevazute in proiect vor fi achizitionate de la furnizori atestati de
Electrica si vor fi insotite de toate actele necesare in conformitate cu legislatia in vigoare.
Toate materialele si utilajele ce se vor monta vor fi inscriptionate in conformitate cu legislatia in
vigoare.
20
20
INTOCMIT
Ing. Dide I.