PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

1. SCOP

Prezenta procedură are drept scop stabilirea modului de execuţie a terasamentelor pentru
modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice
comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor,
compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie

2. DOMENIU DE APLICARE

Această procedură se aplică de către personalul din cadrul firmei cu atribuţii în lucrări de
umpluturi şi refacerea carosabilului.

Elementele geometrice prezentate în capitolele procedurii sunt informative, procedura se va

adapta la variantele proiectate ale straturilor de îmbrăcăminţi.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

▪ SR 4163/3-96 - Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi

exploatare”-
▪ C 29-85. - Normativul privind îmbunătăţirea terenului de fundare slabe prin procedee
mecanice, indicativ
▪ STAS 7970 – 76 - Mixtură densă
▪ STAS 174 / 1,2 – 2002 - Execuţia straturilor de binder şi beton asfaltic
▪ STAS 539 – 79 - Filer de calcar
▪ STAS 9095 – 90 - Pavaje din bolovani
▪ STAS 175 – 87 - Îmbrăcăminte din asfalt turnat
▪ STAS 183 / 1 / 95; STAS 6400 / 84 - Îmbrăcăminte din beton de ciment
▪ STAS 6400 – 84 - Strat de bază şi fundaţie din beton de ciment
▪ STAS 662 – 89 - Strat de fundaţie din balast
▪ STAS 6400 – 84 - Strat nisip
▪ STAS 2314 – 4 – 89 - Terasamente
▪ Caiet de sarcini anexă la contract
▪ Legea 10-1995 - Lege privind calitatea în construcţii.
▪ STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului
▪ C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor
aferente Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii
▪ STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si
deplasarii constructiilor si terenurilor.
▪ STAS 1242/1 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a
terenului de fundare

Pag. 1/111
 ▪ STAS 9824/1 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agricole
▪ STAS 1913/4 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate
▪ STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare
▪ C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor
▪ P 7-92- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi
sensibile la umezire;
▪ P 70-79- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi
cu contractii mari;
▪ C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii;
▪ C-29-86- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice;

Legislatie SSM siSU

▪ Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca

▪ Hg 1425/2006 Rev si Mod cu HG 966/2010 Normele de aplicare a L 319/2006
▪ HG 1051/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala
▪ HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare si mobile
▪ Legea 307/12.07.2006 Rev si Act Ord.166/2010 cu privind apararea impotriva
incendiilor;
▪ O163/2007 – Norme de prevenire contra incendiilor
▪ P118-99 - Normativul privind siguranta la foc a constructiilor;
▪ NP 086-2005 - Normativul privind proiectarea si executia instalatiilor PS
▪ Legea 486/2008 - Propectia impotriva Situatiilor de urgenta

3.DEFINITII SI PRESCURTARI

Acestea sunt prezentate im Manualul de Management Integrat cod MMI

3.1.RTE-Responsabil Tehnic cu Executia

3.2.SS- Sef de Santier

3.3.SPL – Sef Punct de Lucru

3.4.CRP- Comisia de receptie a materialelor aprovizionate

3.5 OP- Operator

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1. Şeful de şantier

Pag. 2/111
  Asigură documentaţia de execuţie şi resursele necesare, instruieşte şi verifică personalul
de execuţie de prevederile documentaţiei şi prezentei instrucţiuni tehnice de execuţie;
 Răspunde de asigurarea tuturor condiţiilor materiale şi organizatorice pentru activitatea de
executare a lucrărilor de refacere a carosabilului;
 Urmăreşte îndeplinirea condiţiilor impuse de prezenta procedură;
 Răspunde de instruirea personalului implicat în această activitate cu cerinţele de asigurare
a calităţii impuse de procedură.

5.2. Şeful punctului de lucru

 Urmăreşte permanent îndeplinirea condiţiilor de calitate conform prezentei proceduri şi

proiectului;
 Întocmeşte fişa tehnologică pentru executarea lucrărilor de executare a lucrărilor pe timp
friguros;
 Asigură măsurile pregătitoare executării lucrărilor de refacere a carosabilului;
 Asigură utilajele şi dotările corespunzătoare în conformitate cu fişa tehnologică de
execuţie;
 Stabileşte şi instruieşte formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie;
 Instruieşte personalul executant referitor la prezenta procedură cu condiţiile de protecţia
muncii şi securitate contra incendiilor, în vigoare;
 Răspunde de execuţia încredinţată, cu respectarea strictă a prevederilor proiectului de
execuţie, caietului de sarcini;
 Răspunde de instruirea personalului cu prevederile PTE şi întocmeşte procesul verbal de
instruire;
 Asigură siguranţa circulaţiei conform planului de Trafic Management.

5.3. Responsabilul CQ

 Efectuează controale conform PCCVI elaborat împreună cu şeful punctului de lucru;

 În cazul în care depistează o neconformitate emite RNC;
 Urmăreşte modul de rezolvare a acţiunilor corective propuse în RNC;
 Răspunde de verificarea pe teren a îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru execuţia
lucrărilor de refacere a carosabilului;
 Urmăreşte îndeplinirea prevederilor din proiectul de execuţie;
 Verifică existenţa PV de instruire a personalului cu datele din prezenta procedură;
 Completează dosarul de lucrări cu înregistrările şi documentele privind calitatea;
 Urmăreşte permanent respectarea tuturor cerinţelor de calitate prevăzute în documentaţia
de execuţie PTE si PCCVI;
 Efectuează controale planificate conform PCCVI şi inopinate la lucrare. În cazul în care
depistează o deficienţă, are obligaţia de a da dispoziţie de remediere imediată sau
întreruperea lucrării; în acest caz se descrie neconformitatea şi se consemnează acţiune în RNC;

 Urmăreşte instituirea comisiei de remediere a deficienţelor şi soluţionarea acestora în

termenul prevăzut în RNC;
 Urmăreşte evitarea şi repetabilitatea situaţiilor neconforme;

Pag. 3/111
 5.4. Responsabilul tehnic cu execuţia atestat

 Verifică şi avizează PCCVI sau după caz planul calităţii (dacă clientul solicită prin contract);
 Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie
verificate de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi;
 Opreşte execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s-au produs defecte grave de
calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie;
 Propune soluţii/acţiuni corective pentru remedierea lucrării.

5.5. Personalul de execuţie

Răspunde de execuţia corectă a operaţiilor în ordine tehnologică, de respectarea

prevederilor proiectului şi prezentei instrucţiuni de lucru.

5.6. Controlul punctului de lucru

Se efectuează preventiv şi permanent pentru atestarea şi certificarea execuţiei corecte a

lucrării. Acest control poate fi făcut atât la nivel de şantier, cât şi la nivel de organizaţie.

6.DESCRIEREA PROCEDURII

PREVEDERI GENERALE

La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 – 84 si alte standarde si

normative in vigoare, la data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin prezentul
caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare

fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa

conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele

testelor si a celorlalte cerinte.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala
Antreprenorului.

Pag. 4/111
MATERIALE FOLOSITE

PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant

vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.

PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la

executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.

Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la
orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice
si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.

Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologice

locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS
1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum.

In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte
rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 (g/cm3),
vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau in lianti
(var, cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la
o adancime de minim 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in cazul pamanturilor
foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cm3.
Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile
locale concrete, de catre Inginer.

Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe
grosime de min 15 cm.

Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e

(cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca
alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu
probe de laborator pe considerente tehnico-economice.

Nu se vor utiliza in rambleuri pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si

vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum
si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in
umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde,
frunzis, radacini, crengi, etc).

Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS 2914-
84

Tabel 1a
Pag. 5/111
 Indice
de
Granulozitate Continut in parti fine in plastici
Coefici Calitate ca
% din masa totala pentru: tate Ip
ent de Umflare material
pentru
neuni- libera UL pentru
Denumirea si fractiu
formita % terasament
nea
caracteristicile te Un
sub
e
Simbol
principalelor tipuri 0,5
mm
de pamanturi
 <0,0
 <0,
5
005  <0,25 mm
mm mm

Pamanturi necoezive cu foarte

grosiere (fractiunea putine parti
mai mare de 2 mm fine,
reprezinta mai mult neuniforme
de 50% din masa) (granulozitate
foarte
continua); 1a >5
Blocuri, bolovanis, buna
insensibile la
pietris inghet- <1 <10 <20 0 -
dezghet si la
variatiile de
umiditate

idem 1a, dar

uniforme foarte
1b  5
(granulozitate buna
discontinua)

Pamanturi necoezive cu parti fine,

medii si fine neuniforme
(fractiunea mai mica (granulozitate
de 2 mm reprezinta continua);
mai mult de 50% din sensibilitate >5
foarte
masa) mijlocie la 2a
buna
inghet-
Nisip cu pietris, nisip dezghet, <6 <20 <40  10 -
mare, mijlociu sau fin insensibile la
variatiile de
umiditate

idem 2a, dar

uniforme
2b buna
(granulozitate  5
discontinua)

Pag. 6/111
Pamanturi necoezive cu multe parti
medii si fine fine; foarte
(fractiunea mai mica sensibile la
de 2 mm reprezinta inghet-
mai mult de 50% din dezghet ,
masa), cu liant fractiunea fina 3a  40 mediocra
constituit din prezinta
pamanturi coezive. umflare libera
(respectiv - >10
6  20  40
Nisip cu pietris, nisip contractie)
mare, mijlociu sau fin, redusa
cu liant prafos sau
argilos idem 3a, dar
fractiunea fina
prezinta
3b >40 mediocra
umflare libera
medie sau
mare

Pag. 7/111
Tabel 1b

Indice de
Granulozitate plasticitate Ip
Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de Simb Umflare Calitate ca material
pentru
pamanturi ol libera UL% pentru terasamente
Conform nomogramei Casagrande fractiunea sub
0,5 mm

4.Pamanturi anorganice, cu
coezive: nisip compresibilitate si
umflare libera reduse, 4a <10 <40 mediocra
prafos, praf nisipos, sensibilitate mijlocie la
nisip argilos, praf, inghet-dezghet
praf argilos-nisipos,
anorganice, cu
praf argilos, argila compresibilitate
prafoasa nisipoasa, mijlocie, umflare libera
argila nisipoasa, redusa sau medie,
4b <35 <70 mediocra
argila prafoasa, foarte sensibile la
inghet-dezghet
argila, argila grasa
organice, (MO>5%)* cu 7
compresibilitate si 0
umflare libera reduse, 4c  10 <40 mediocra
sensibilitate mijlocie la 6
4
inghet-dezghet 0
d
anorganice, cu 4d 5 >35 >70 rea
compresibilitate si 0

Pag.
umflare libera mare, 4
sensibilitate mijlocie la 0 4
inghet-dezghet a

organice, (MO>5%)* cu 3 4
compresibilitate 0 b
mijlocie, umflare libera
redusa sau medie, 2 4
4e 0 <35 <75 rea
foarte sensibile la f
inghet-dezghet
1 4 4
0 c e

organice, (MO>5%)* 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
cu compresibilitate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - >40 foarte rea
mare si umflare libera 0
medie sau mare, foarte
sensibile la inghet- 4f axa x = limita de curgere Wc%
dezghet
axa y = indicele de plasticitate Ip

Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)

Pag.
APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina

materii organice in suspensie.

Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului” cu exceptia terasamentelor din spatele
lucrarilor de arta.

Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face

decat cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile

trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de 100 mm.

VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia

prevazute in tabelul 2.

Tabel 2

Metode de
Nr.crt. Caracteristici care se verifica Frecvente minime determinare
conform STAS

1 Granulozitate In functie de heterogenitatea 1913/5-85

pamantului utilizat insa nu va fi
2 Limita de plasticitate 1913/4-86
mai mica decat o incercare la
3 Densitate uscata maxima 5.000 m3. 1913/3-76

4 Coeficient de neuniformitate 730-89

5 Caracteristicile de compactare 1913/13-83

Pag.

6 Umflare libera
Pentru pamanturile folosite in
rambleurile din spatele zidurilor
si pamanturile folosite la
protectia rambleurilor, o
incercare la fiecare 1.000mc 1913/12-88

O incercare la fiecare:

-2.000mcpamant pentru
7 Sensibilitate la inghet-dezghet 1709/3-90
rambleuri

-250ml de drum in debleu

8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de

laborator.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

PICHETAJUL LUCRARILOR

De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin
borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si
de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei
drumului cel putin cate doi reperi pe km.

In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului

proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de
unghi si a reperilor de pe teren.

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la

restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea
pichetajului complet nou in cazul situatiei de pct. 8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30m in
aliniament si de 20m in curbe.

Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de
aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.

Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa

prin tarusi si sabloane urmatoarele:

Pag.
 ▪ inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
▪ punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
▪ inclinarea taluzelor.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.

In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu
notificare cu cel putin 24 ore in devans.

Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,

electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii
sau protejarii acestora .

LUCRARI PREGATITOARE

▪ Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari

pregatitoare in limita zonei expropriate:
▪ defrisari;
▪ curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
▪ decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
▪ asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
▪ demolarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa
scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este
necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2

m precum si la debleuri.

Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.

Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a

gropilor de imprumut.

Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si
depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.

In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa
in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare,
drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.

Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.

Pag.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.

Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,
etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine
gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b.

Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa constate si sa

accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.

Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

MISCAREA PAMANTULUI

Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in

profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta ( inclusiv tabel de
miscare a terasamentelor ), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distante, etc.).

Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii

rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie
inlocuite vor fi transportate in depozite definitive.

Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.

Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”.

Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de
sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si
conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze “Inginerul” si sa-i
supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura,
pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si
evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.

La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in
cadrul unui caiet de sarcini speciale “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se
defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.

Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor “Tabloul miscarii
pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum

Pag.
izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de “Tabloul de
corespondenta a pamantului” stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de
trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale.
Acest plan este supus apobarii “Inginerului” in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului
de incepere a lucrarilor.

GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT

In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
“Inginerului”. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:

un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor
din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate
pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului;

acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentru gropile de imprumut;

un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.

La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:

▪ Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit

conform prevedeilor proiectului;
▪ Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
“Inginerului”, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
▪ taluzurile gropilor de imprumut;
▪ sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in
debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;

Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;

Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de

1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa
nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.

Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:

in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind

nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata

Pag.
superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota
muchiei platformei rambleului drumului proiectat;

la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor
existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina
aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.

La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu

provoace inzapezirea drumului.

Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita

stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube.

“Inginerul” se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de

a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.

Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de

pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

EXECUTIA DEBLEURILOR

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor

de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre “Inginerul” lucrarii.

Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.

Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se

realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.

Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie “Inginerul”
lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.

La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,

asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea
sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.

In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta prevazuta, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare

Pag.
100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul
de compactare la 97% Proctor Normal.

Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de

prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta “Inginerului”
neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si
modificarea volumului terasamentelor.

Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de

maximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.

Tabel 3

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau

1.0 : 1.5
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase

Pamanturi marnoase 1.0 : 1.0 … 1.0 : 0.5

Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1

Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de

1.0 : 1.5 … 1.0 : 1.0
alterabilitate si de adancimea debleurilor

Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1

Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala

stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea sau chiar in consola

In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va
stabili printr-un calcul de stabilitate.

Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.

Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,

Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp “Inginerul”.

Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe
o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).

In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui

sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa
se obtina:

▪ degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;

▪ cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a
lucrarilor.

Pag.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se
inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze.

Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo
unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara
necesara.

Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m

sunt date in tabelul 4.

Tabel 4

TOLERANTE ADMISE
PROFILUL
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE

Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm

Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm

Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in functie de natura

rocii

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de
a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.

Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,

“Inginerul” va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:

▪ in perioada ploioasa: extragere verticala;

▪ dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in
apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau
inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la
partea de jos a rampelor profilului in lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui

sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute
in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Pag.
Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele
de debleu cat si celor de rambleu.

Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.

Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui
sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru
umplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre
exterior.

Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.

Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta

se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30
cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.

EXECUTIA RAMBLEURILOR

Prescriptii generale

Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in

caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de “Inginer”.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.

Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.

Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sau, sau
la propunerea Antreprenorului.

Modul de executie a rambleurilor

Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe

intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se
segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.

Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, impun ca executia straturileor

elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi
executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca
decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima
impusa.

Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a
benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.

Pag.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va
avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie.

La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:

▪ impanarea golurilor cu pamant;

▪ asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
▪ realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel
putin 2.00 m grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce
umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-
l aduce la valoarea umiditatii optime.

Compactarea rambleurilor

Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal
prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 5.

Tabel 5

PAMANTURI

NECOEZIVE COEZIVE
ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE Imbraca Imbracami Imbraca Imbracamin
PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE minti nti minti ti

permane semiperm permane semiperma

nte anente nte nente

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un

rambleu cu inaltimea h  2.00 m
100 95 97 93
h > 2.00 m
95 92 92 90

b. In corpul rambleurilor la adancimea (h)

sub patul drumului: h  0.50 m
100 100 100 100
0.5 < h  2.00 m
100 97 97 94
h > 2.00 m
95 92 92 90

Pag.
c. In debleuri pe adancimea de 30 cm sub 100 100 100 100
patul drumului

NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20mm in proportie mai mare
de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor
Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de
compactare.

Antreprenorul va trebui sa supuna acordul “Inginerului” cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant,
care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul
5 , cu echipamentele existente si folosite pe santier.

In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de

minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate
fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va
aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor
incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.

In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu

va putea depasi 20 cm dupa compactare.

Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment

si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de
verificare.

CONTROLUL COMPACTARII

In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:

▪ controlul va fi pe fiecare strat;

▪ frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6

FRECVENTA MINIMALA A
DENUMIREA INCERCARII OBSERVATII
INCERCARILOR

Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 pentru fiecare tip de pamant

Determinarea continutului de
1 la 250 ml de platforma pe strat
apa
Determinarea gradului de 3 la 250ml de platforma pe strat

Pag.
compactare

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele

privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat si sector de drum.

Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va
trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.

Profile si taluze

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa
fie realizate cu tolerantele admisibile.

Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului .

Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii
contrare in caietul de sarcini speciale.

Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta

corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in
tabelul 7.

Tabel 7

H
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU
(max m)

Argile prafoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietrisuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare
indicat in tabelul 5.

In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la
maxim 12.00m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe
restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.

In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale
vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,

Pag.
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1.3…1.5.

Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor

avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in
functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Tabel 8

Caracteristicile terenului de fundatie

a) Unghiul de frecare interna in grade

Panta terenului 5o 10o 15o

de fundatie b) Coeziunea materialului Kpa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m

0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00

1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00

1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00

1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:

▪ platforma fara strat de forma +/- 3 cm

▪ platforma cu strat de forma +/- 5 cm
▪ taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.

Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm.

Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa

Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, “Inginerul” va putea
ordona Antreprenorului urmatoarele:

▪ asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de

imprumut cu un grad de umiditate convenabil;
▪ un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in
exces prin evaporare;

Pag.
 ▪ tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
▪ practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu
exces de apa..
Pentru aceste pamanturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.

Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stincos

Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.

Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului

si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa
depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine
blocuri mai mari de 0.20 m.

Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in
depozite definitive.

Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.

Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat, este interzisa.

Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu
senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aranjarea blocurilor.

Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde:

Q – reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa

compactare;

S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a

deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.

Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin
500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15.

Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise
in registrul de santier.

Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor

in material stancos, vezi tabel.4.

Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumatate din grosimea lor.

Pag.
Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase

Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in

scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.

Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati
omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.

Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste

tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin)

In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu
exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie,
marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea
umpluturii.

Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii

lucrarilor de arta.

Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului

acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.

Protectia impotriva apelor

Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si

inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai
puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.

Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.

EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se

sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.

Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.

Pag.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri cazute.

FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in

profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.

Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4.

In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:

- la latimea platformei:

+/- 0.05 m, fata de ax;

+/- 0.10 m, pe intreaga latimea;

- la cotele proiectului:

+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,

platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu
inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte
sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.

Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.

Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.

Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp

de ploaie.

DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi

evacuate gravitational.

Lucrari de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre “Inginer” si reglementarea lor se va face, in lipsa

Pag.
unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor
contractuale.

INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe

cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si
sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.

In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea

scrisa a “Inginerului”, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu
este raspunzator.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

▪ verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare;

▪ verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
▪ verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
▪ verificarea grosimii straturilor asternute;
▪ controlul compactarii umpluturilor;
▪ controlul caracteristicilor patului drumului;
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea

acestora cu stratul urmator.

Verificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare.

Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor

urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-
0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.

Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu)

Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratului

vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.

Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de

compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.

Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.

Pag.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare.

Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform

Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 31-2002.

Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m

unul dupa altul, in trei puncte (dreapta, ax, stanga).

La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca

deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile
din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile
admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul
pamantului de fundatie conform tabel 9.

Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu

masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.

Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi

Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale

pamantului, conform tabelului 2.

Verificarea grosimii straturilor asternute

Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.

Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru
tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare.

Verificarea compactarii umpluturilor

Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant
pus in opera.

In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la

baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza
stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va
preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3
conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va
face potrivit notei din tabelul 5.

Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a

acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS
1913/13-83.

Pag.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte
repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.

La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de

compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250m.

In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul
5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.

Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare

prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.

Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul

cu parghie.

Controlul caracteristicilor platformei drumului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor

si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul
deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.

Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele
sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini.

Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.

Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.

Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata

capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei
etalon de 100 KN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% din
numarul punctelor masurate .

Tabel 8

Valoarea admisibila a deformatiei

Tipul de pamant conform STAS 1243-88
elastice 1/100 mm

Nisip prafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa 450

nisipoasa, argila

Pag.
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,
Antreprenorul va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de
Inginer.

In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-89,

frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m
lungime.

RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.

RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuiaza conform

Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de
MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.

In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma

posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

Receptia pe faze se executa de catre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se incheie

ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.

Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

▪ trasarea si pichetarea lucrarii;

▪ decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
▪ compactarea terenului de fundatie;
▪ in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la
realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului;
▪ in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la

efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:

concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini

speciale si a proiectului de executie;

natura pamantului din corpul drumului.

Lucrarile nu se vor receptiona daca:

Pag.
 ▪ nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect;
▪ nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe
fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
▪ lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
▪ nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei;
▪ se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.;
▪ nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si
termenele de remediere.

RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform

Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
cu HGR 273/9.4

RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si

daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in
conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

STRATURI DE FORMA

GENERALITATI

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in

STAS 12253, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea
complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.

Prezentul caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.

Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:

a. materiale necoezive:

pamanturi necoezive;

Pag.
impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10cm.

b. materiale coezive:

pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);

pamanturi coezive tratate cu var;

pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.

Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza
la terasamentele din pamanturi coezive.

Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la
drumurile de clasa tehnica I si II.

Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt
indeplinite conditiile de la punctul 3.2.

PREVEDERI GENERALE

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si

organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si

aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.

De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare

fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de

forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca

este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile
respective au fost receptionate pe faze de executie.

Pag.
CONDITII TEHNICE

ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect .

Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului
drumului si daca grosimea este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata
latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm.

Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.

Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei
imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului
3.5.

La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil

transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %.

Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12 % pe ultimii 80

cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.

Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale
imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.

Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ±0,05m fata de axa si de ±0,10m la
latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de ± 0,05 m. Abaterile
limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in
profiluri consecutive.

MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA

PAMANTURI

Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se

clasifica si identifica conform STAS 1243 in functie de compozitia granulometrica si indicele
de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2.

In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume:

Loess cu fractiunea:

▪ 0,01 ... 0,1 mm > 60 % si

▪ greutatea volumica de 12-16KN/mc
▪ Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60 %.

Pag.
Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera
numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate,
avand un continut mai mare de argila sau nisip.

Pamanturi coezive si slab coezive

Tabel 1

CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA

GRANULOMETRICA
Nr. Argila
DENUMIREA Nisip %
% Praf %
Crt I.P.
PAMANTURILOR 0,05...2
< 0,005 0,005...0,05mm
mm
mm

1 2 3 4 5 6

1 Foarte Argila groasa < 60 variabil variabil > 35

coeziv
2 Argila 35...60 < decat argila < 30 25...35
e

< decat
3 Argila prafoasa 35...50 > decat argila 15...35
praf

Coeziv Argila
4 30...60 < decat argila > 30 15...35
e nisipoasa

Argila praf
5 30...35 > decat argila > 30 15...25
nisipoasa

6 Praf argilos 15...30 > decat nisip < 30 10...25

Praf argilos
7 15...30 > decat nisip > 30 5...20
nisipos

8 Praf 0...15 > decat argila < 30 5...15

Slab
9 Praf nisipos 0...15 > decat nisip > 30 0...10
coezive
> decat
10 Nisip argilos 15...30 < decat nisip 5...20
praf

> decat
11 Nisip prafos 0...15 < decat nisip 0...10
praf

Pag.
Pamanturi necoezive

Tabel 2

Caracteristica Conditii de admisibilitate

Sort 0-63

Continut de fractiuni:

sub 0.02mm max. 3

0....8mm 40...80

Granulozitate continua

Coeficient de neuniformitate (Un), min 15

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,min 35x10-3

Inaltimea capilara maxima (H) cm, max Grosimea stratului

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele

granulare aluvionare.

Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu
var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare
de 5 %.

Tabel 3

DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA

Dimensiunea maxima a granulei 100 mm

Granulozitate continua

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in

Pag.
 stare uscata - min.

Coeficient de calitate - min. 60 %

Coeficient de gelivitate max. 7

3%

VAR

Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var:

▪ var nehidratat macinat, conform STAS 9310;

▪ var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.

Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane

cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezeala.

Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri

metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme
curate.

Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a

calitatii care se va pastra in registrul de santier.

Tabel 4

Var nestins Var pentru constructii

macinat Nestins, bulgari Stins, pulbere
Metoda de
Tipuri de var incercare
CARACTERISTICI
CL CL
CL 90 CL 80 CL 90 CL 80
90 80

Oxid de calciu si magneziu SR EN

(CaO + MgO) totali, 90 80 90 80 90 80
% min 196-22)

Oxid de magneziu (MgO), % )

 101)
max

Dioxid de carbon (CO2), 5 4 7 4 7

%max

Pag.
Trioxid de sulf (SO2)3; %
2
max

Durata de stingere
determinata pe probe luate in
15 15 -
timpul incarcarii lotului, (tu),
minute

Temperatura finala de
stingere determinata pe  60
 50  60  50 - -
probe luate in timpul
incarcarii lotului (Tmax,) C

Finetea de macinare, rest pe SR EN

sitele
7 7 459-2
- 0,09 %
2 2
- 0,20 %

Densitate aparenta,
- - 0.3...0.6
kg/dm3

Randament in pasta,
- -  26
dm3/10kg

Apa libera, % - - 2

1) Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1

2) La var nestins macinat (SR 9310, pct.2)

3) La var pentru constructii (SR ENV 459-1, pct.4.4).

APA

Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
SR EN 1008.

In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu

prevederile tabelului 5.

Pag.
Tabel 5

Material FRECVENTA MINIMA Metode de

determinare
Actiunea, procedeul de La aprovizionarea Inainte de
conform
verificare sau caracteristicile ce materialelor utilizare
STAS
se verifica
Compozitia granulometrica In functie de - 1913/5
heterogenitatea
Indice de plasticitate pamantului insa cel 1913/4
putin o incercare la
Pamanturi
1000 mc
coezive
Continutul de substante La schimbarea sursei - 1243
organice si humus de aprovizionare

Umiditate - O proba 1913/1

pe
schimb

Pamanturi Compozitia granulometrica O proba la fiecare lot -

necoezive, aprovizionat
deseuri
Rezistenta la sfaramare prin
cariera
compresiune pe piatra sparta
in stare uscata O proba la fiecare -
730
furnizor

Coeficient de gelivitate pe Din buletinul de la -

piatra furnizor

Umiditate - O proba
pe 4606
schimb

Pamanturi Compozitia granulometrica -

necoezive
material Echivalentul de nisip O proba pe fiecare lot 730
pietros aprovizionat
-
aluvionar
Umiditate - O proba
pe 4606
schimb

Pag.
 Examinarea datelor inscrise in -
cartificatul de calitate
La fiecare lot
aprovizionat
Var
Finetea -
La fiecare lot
Densitatea aparenta a varului SR EN
aprovizionat si la
hidratat in pulbere
expirarea termenului - 459-2
Durata de stingere de garantie
-

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe

toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform
prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.

Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea

stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand
stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic; cu
var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv
stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.

Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE

In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt
asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a
rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform
proiect de 4,0 % .

Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de
compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta
prescrise pe toata grosimea lui.

In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de

compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru.

In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe

tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului

Pag.
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare.

Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.98 %
pentru cel putin 95 % din punctele masurate si a gradului de compactare de min. 95 % in
toate punctele de masurare.

Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson

experimental de min.30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili:

▪ grosimea optima de compactare;

▪ umiditatea optima de compactare;
▪ componenta atelierului de compactare ;
▪ numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la
obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 9.5.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.

Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartare
de material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA

Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se

executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.

Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea

impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.

Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare

pana la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin
95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC

Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se

realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat
mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din
impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.

Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

▪ indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %;

▪ echivalentul de nisip EN  30 %;

Pag.
 ▪ granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6;
▪ umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13;
▪ continutul in elemente moi si gelive, max 5 %;
▪ sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Tabel 6

Treceri prin site sau ciururi in % din masa

Domenii de
Limita Ochiuri patrate conform SR EN 933-2/1998 (Tabelul 2)
granulozitate
0,063 0,16 0,5 2 6.3 16 25 63

min 6 8 12 18 31 53 65 100

0 - 63

max 12 20 28 43 67 98 100 100

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare

conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea
lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer.

Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea

asigurarii unei productivitati corespunzatoare.

Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma
prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.

Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de

treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental
(vezi pct.9.6).

Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu

ajutorul autogrederului.

Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu

autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime
de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se
reduca continutul de apa prin zvantare.

Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare

manuala la sablon.

Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu

sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea
unui grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata prin

Pag.
 incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95 % din punctele de
masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare.

In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta
transversala de 10-12% pe ultimi 80 cm pana la taluz .

In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate
fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR

Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la masa
pamantului uscat si dozajul optim se supune aprobarii inginerului.

Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de

umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata
prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului
umed.

Valorile date in tabelul nr.7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor
stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS
10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins
macinat sau var stins in pulbere.

Tabel 7

Dozaj in % din masa

Denumirea pamanturilor
Umiditatea pamantului var var nestins var hidratat
bulgari macinat pulbere

Pamanturi foarte coezive De la Wopt + 4...7 %

si coezive pana la Wopt + 12...15 % 4 4 -

Sub Wopt + 4...7 % 3 3 4

De la Wopt + 4...7 %

Pamanturi slab coezive pana la Wopt + 12...15 % 3 3 -

Sub Wopt + 4...7 % 2 2 3

Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de
mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea
optima de compactare Wopt +10...15 % contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2 %
pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului.

Pag.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative .

In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare

inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de
santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.

In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,

Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau
mai multe reprize de lucru.

Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata

latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelor:

Dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant;

▪ grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat;

▪ umiditatea optima de compactare;
▪ componenta atelierului de compactare;
▪ intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer,
se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei
lucrarilor.

La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele

operatiuni:

scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul unor
utilaje specifice astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de
experimentarea pe teren;

realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se
utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului.

Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al

acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de faramitare se
determina conform STAS 10473/2.

Pag.
se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri:

daca:

▪ Wa < Wopt - 3 % , se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-

3 treceri pentru omogenizare;
▪ Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3 %, se trece la operatiunea urmatoare de executie;
▪ Wa > Wopt + 3 %,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat
sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt ± 3 %.

▪ se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;

▪ in intervalul 8...28h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de
inginer, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul
atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici
autopropulsati.
Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98%
din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata,
conform STAS 1913/13 pentru cel putin 95% din punctele masurate si de minim 95% in toate
punctele de masurare.

La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu

autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta
operatiunile aratate mai sus.

Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii,

prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se

efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8

Tabel 8

Metoda Tipul stratului de

Actiunea, procedeul de verificare sau Frecventa de forma care se
carac-teristicile care se verifica minima verificare verifica
conform
STAS A B C D

1 2 3 4 5 6 7

Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x

Pag.
 zilnic si ori 1913/1 x
de cate ori
Umiditatea materialelor granuloase
este
necesar

zilnic si ori 1913/1 x x

Umiditatea pamantului dupa de cate ori
imprastiere este
necesar

zilnic si ori 1913/1 x x

Umiditatea amestecului de pamant cu de cate ori
material granular este
necesar

Granulozitatea amestecului de pamant cel putin 3 1913/5 x x

cu material granular probe la
1000 mc

zilnic si ori - x
de cate ori
Dozajul de var
este
necesar

Umiditatea amestecului de var si zilnic 1913/1 x

pamant

in cel putin 10473/2 x

Gradul de sfaramare al pamantului
doua
dupa amestecare cu var si
puncte la
omogenizare a amestecului
1000 mp

in cel putin 10473/2 x x x x

Gradul de compactare al stratului de doua
forma puncte la 1913/15
1500 mp

prin sondaj - x x x x
Respectarea uniformitatii grosimii cel putin
stratului de forma unul la 200
ml

in cel putin 10473/2

doua serii a
Rezistenta la compresiune la varsta
trei
de 14 zile a pamantului stabilizat
epruvete la
1500 mp

Pag.
A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de
balastiera

B - strat de forma din impietruiri existente

C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic

D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var

Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei

acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului
pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.

Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca

valoarea admisibila a deflexiunii ( dadm0.01mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu
sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din
punctele de masurare.

Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie

este sub 40 %.

Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si
care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:

▪ datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor

▪ masurile tehnologice luate de constructor.

MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma

din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat
premergatoare inghetului.

In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar
permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin
taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa
vibratoare sau cu maiul mecanic.

In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au

determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a

Pag.
stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare
executiei stratului de fundatie.

In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa
minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei
terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.13.2 dupa receptia pe faza a
acestuia.

RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR

Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in

documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si

calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.

In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza’’ in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA PRELIMINARA

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor
legale in vigoare .

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele

verbale de reeceptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .

RECEPTIA FINALA

Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii

acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

FUNDATII DIN BALAST

GENERALITATI

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Pag.
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast
optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.

El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de
fundatie realizat.

Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere

cu acordul proprietarului acestor drumuri.

PREVEDERI GENERALE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si
30 cm.

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare

pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator

autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata

de prevederile prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va

dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost
finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale
straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior.

MATERIALE

AGREGATE NATURALE

Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.

Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate.

Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca

caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

Pag.
 Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.

Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal

astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor

efectuate de laborator.

Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si

rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si
vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.

In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.

In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,

granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

Tabel 1

CONDITII DE ADMISIBILITATE

Completarea sistemului
CARACTERISTICI Amestec Fundatii rutier la inghet – dezghet
optim rutiere
Strat de forma

Sort 0-63 0-63 0-63

Continutul de fractiuni , %

Sub 0.02mm max 3 max 3 max 3

Sub 0.2mm 4-10 3-18 3-33

0-1mm 12-22 4-38 4-53

0-4mm 26-38 16-57 16-72

0-8mm 35-50 25-70 25-80

0-16mm 48-65 37-82 37-86

0-25mm 60-75 50-90 50-90

Pag.
0-50mm 85-92 80-98 80-98

0-63mm 100 100 100

Conform fig.2 Conform fig.2

Granulozitate Conform fig.2 SR 662
SR 662 SR 662

Coeficient de neuniformitate
- 15 15
(Un), min

Echivalent de nisip (EN) min 30 30 30

Uzura cu masina tip Los

30 50 50
Angeles (LA) % max.

APA

Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790.

CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE

REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu

prevederile cuprinse in tabelul 2

Tabel 2

Actiunea,procedeul de Frecventa minima Metoda de

Nr. verificare sau determinare

crt La locul de punere in
caracteristici ce se La aprovizionare
opera conform
verifica STAS

Examinarea datelor
inscrise in certificatul de La fiecare lot
1
calitate sau certificatul aprovizionat - -
de garantie

Pag.
 O proba la fiecare
lot aprovizionat
Determinarea
2 pentru fiecare sursa
granulometrica - 4606-80
(daca este cazul
pentru fiecare sort)

O proba pe schimb
(si sort) si ori de cite
ori se observa o
3 Umiditate - 4606-80
schimbare cauzata
de conditii
meteorologice

Rezistente la uzura cu
masina tip Los Angeles O proba la fiecare
(LA) lot aprovizionat
4 - 730-89
pentru fiecare sursa
(sort)

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;

Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe

prelevate din lucrare si anume:

du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc

Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;

▪ in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.

▪ du ef.
▪ gc =---------------------100
▪ du max.PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in
cadrul prezentului caiet de sarcini.

Pag.
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.

Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii
in opera a balastului sau balastului optimal.

Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in
proiect.

In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se
va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15
cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.

In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.

EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta

experimentare.

Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime

de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a

componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de
raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.

Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului",

efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate.

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa

realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.

Pag.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

▪ grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;

▪ conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;

S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.

In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj
se cumuleaza.

Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.

Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul

sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.

Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste

de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.

Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,

acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile
de evacuare a apelor.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din
nou.

Este interzisa executia din balast inghetat.

Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de gheata.

Pag.
CONTROLUL CALITATII

In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru
verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa
mentionata in acelasi tabel.

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se

determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor
cu parghie - indicativ CD 31-2002

Tabel 3

Frecvente minime la locul Metode de

Determinarea, procedeul de verificare
verificare
sau caracteristica care se verifica de punere in opera conform STAS

Fiecare studiu de compozitie

1 Incercare Proctor modificata 1913/13-83
pentru balast optimal -

Determinarea umiditatii de minim 3 probe la o suprafata de

2 1913/1-76
compactare 2.000 mp de strat

Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafata de

3 -
compact 2.000 mp de strat

Verificarea realizarii intensitatii de

4 zilnic -
compactare Q/S

minim 3 puncte pentru suprafete

Determinarea gradului de
< 2.000 mp si minim 5 puncte
5 compactare prin determinarea 1913/15-75
pentru suprafete > 2.000 mp de
greutatii volumice in stare uscata
strat

In cite doua puncte situate in

profiluri transversale la distante Normativ
Determinarea capacitatii portante la
6 de max 20 m unul de altul
nivelul superior al stratului de fundatie CD 31-
pentru fiecare banda cu latime
de 4,0 m
2002

Pag.
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat.

Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.

Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.

Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.

Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.

Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de  0,4% si se masoara

la fiecare 25 m sau in profilele din proiect.

Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm.

CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare Proctor modificat de min.98%, pentru cel putin 93% din punctele
masurate si min. 95% in rest, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 100% Proctor
modificat pentru drumurile din clasele tehnice I – III in cel putin 95% din punctele masurate si
min. 98% in rest.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca

valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4.

Tabelul 4

Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm)

Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:

Grosimea
stratului de Pamanturi de tip: (conform STAS 1243)

Argila;
Strat de Nisip prafos; Praf nisipos;
Argila nisipoasa;
fundatie din forma Nisip argilos Praf argilos;
Pag.
 Praf
balast h, cm argila prafoasa
15 163 284 327 366

20 144 252 290 325

25 129 226 261 292

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime

astfel:

in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm

in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si

calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.

RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.

Pag.
FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

GENERALITATI

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra
sparta sau piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice.

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul de
fundatie realizat.

PREVEDERI GENERALE

Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.

Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive,
stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un
substrat de fundatie care poate fi:

Substrat drenant din balast de minim 10cm. grosime dupa cilindrare.

Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de
substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si
masurile de evacuare a apei.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.

Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de

prevederile prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va

dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

MATERIALE

AGREGATE NATURALE

Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:

piatra sparta amestec optimal 0-63mm.

Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.

Pag.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de

admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
(bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1

CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI
Amestec optimal

SORT 0-63

Continut de fractiuni,%

Sub 0,02mm max 3

Sub 0,2mm 4-10

0-1mm 12-22

0-4mm 26-28

0-8mm 35-50

0-16mm 48-65

0-25mm 60-75

0-50mm 85-92

0-63mm 100

Granulozitate Conf. fig. 2 SR 662

Coeficient de neuniformitate (Un), min. -

Echivalent de nisip (EN) min. 30

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30

NISIP-conditii de admisibilitate

Tabel 2

Caracteristici Domenii de utilizare:

Strat izolant Macadam

Pag.
 Umplerea
golurilor
Protectie
dupa
impanare

Conditii de admisibilitate

Sort 0-4 0-4 4-8*

Granulozitate:
14 - -
continut de fractiuni sub 0,1mm. max;

continut de fractiuni sub 0,02mm % -

............-strat de baza - 5...15 max 5

-imbracaminte - 15...30 -

conditii de filtru invers* 5 pd15d15f5d58p - -

Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min. 6x10-3 - -

* 5 pd15d15f5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de

15%, respectiv 85% de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru(f).

PIATRA SPARTA-Conditii de admisibilitate

Tabel 3.

Savura Piatra sparta (split) Piatra sparta mare

Conditii de admisibilitate
Sort /Caracteristici
16- 25-
0-8(16) 8-16 40-63 63-80
25(31) 40

Continut de granule: 5 5 5 5

-raman pe ciurul superior(dmax)

-trec prin ciurul inferior (dmin), - 10 10 10

% max.

Continut de granule alterate, moi,

friabile, poroase si vacuolare, - 10 10 -

%,max.

Pag.
Forma granulelor:
- 35 35 35
-coeficient de forma,%, max.

Continut de impuritati:
1 1 1
-corpuri straine,%,max.

-fractiuni sub 0,1mm,%,max. - 3 Nu este cazul

Uzura cu masina Corespunzator clasei

- 30
Los Angeles, %, max. rocii conform SR 662

Rezistenta la actiunea repetata a

Nu este
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 - 6 3
cazul
cicluri, %, max.

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa
ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.

In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de

impurificari.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care

sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.

Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile

din tabelul 4.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;

Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de

laborator.

In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal

aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta
se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.

APA

Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.

Pag.
CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE
FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu

prevederile cuprinse in tabelul 4.

AGREGATE

Tabelul 4.

Frecventa minima
Metode de
Actiunea, procedeul de verificare sau La locul de determinare
caracteristicile care se verifica La aprovizionare punere in conf. STAS
opera

Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot

certificatul de calitate sau certificatul aprovizionat - -
de garantie

Corpuri straine:

argila bucati; In comparatie in Ori de cate ori

care se observa apar factori de 4606-80
argila aderenta; prezenta lor impurificare
continutul de carbune

O proba la max.
500m3 pentru
Granulozitatea sorturilor - 4606-80
fiecare sort si
fiecare sursa

O proba la max.
Aspectul si forma granulelor pentru
500T pentru fiecare - 4606-80
piatra sparta
sort si fiecare sursa.

Echivalentul de nisip O proba la max.

500m3 - 730-89
pentru fiecare sursa

O proba pe
schimb si sort
si ori de cate
Umiditate - ori se observa 4606-80
o schimbare
cauzata de
cond. meteo

Pag.
Rezistenta la sfaramare prin O proba la 500 m3
compresiune pe piatra sparta in stare pentru fiecare sort
- 730-89
saturata la presiune normala. de piatra sparta si
sursa

Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la 500 m3

pentru fiecare sort si - 730-89
fiecare sursa

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DE

FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc

de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

du max.P.M.=greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3;

Wopt. P.M.=umiditatea optima de compactare, exprimata in %

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe

prelevate din lucrare si anume:

du ef.=greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3;

Wef.= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %

In vederea stabilirii gradului de compactare gc:

 duef
gc  100
du max PM

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la

punctul 7.1.

REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

MASURI PRELIMINARE

Pag.
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.

Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii
in opera a stratului de fundatie.

Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatii – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.

In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a
nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita
si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.

Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte
compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua
compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.

Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se

compacteaza din nou.

Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se
acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).

CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta
amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate
in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se

determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform „Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere
suple si semirigide”, indicativ CD 31-2002.

Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executant:

compozitia granulometrica a agregatelor;

Pag.
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscata);

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

Tabel 5

Metode de
Nr. Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la
verificare conf.
crt. sau caracteristicile care se verifica locul de punere in opera
STAS

1 Incercarea proctor modificata - 1913/13-83

Minim 3 probe la o
2 Determinarea umiditatii de compactare suprafata de 2000 m2 de 4606-80
strat

Minim 3 probe la o
Determinarea grosimii startului
3 suprafata de 2000 m2 de -
compactat
strat

Verificarea realizarii intensitatiide

4 zilnic -
compactareQ/S

Minim 3 puncte pentru

Determinarea gradului de compactare suprafete 2000m2 si 1913/115-75
5 prin determinarea greutatii volumetrice minim 5 puncte pentru
pe teren suprafete 2000m2 de 12288-85
strat

Verificarea compactarii prin incercarea Minim 3 incercari la o

6 179-84
cu p.s. in fata compresorului suprafata de 2000 m2

In cate doua puncte

situate in profiluri
Determinarea capacitatii portante la transversale la distante Normativ
7
nivelul superior al stratului de fundatie de max 20 m unul de CD 31-
altul pentru fiecare
banda cu latimea de 4.0 2002
m

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

Abaterile limita la grosime poate fi maximum  20mm.

Pag.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m. de strat executat sau la 1500 m2 suprafata de drum.

Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.

Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.

Abaterile limita la latime pot fi  5cm.

Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.

Abaterea limita la panta este de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m.

Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.

Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de  10mm.

CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare 98%…100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-
III.

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca

valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile care este de 250 sutimi de mm.

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00m. lungime astfel;

▪ In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si

nu pot fi mai mari de  9 mm.
▪ In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
nu pot fi mai mari de  5 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.

Pag.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.

RECEPTIE FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.

IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA

GENERALITATI

Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase

cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos.

Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor

publice, la constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de
baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

Definirea tipurilor de mixturi

Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua
straturi:

▪ stratul superior(de uzura sau de rulare)

▪ stratul inferior (de legatura)
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta
poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de
uzura.

Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si
puse in opera mecanizat.

PREVEDERI GENERALE

Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini .

Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor

Pag.
prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a
imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

MATERIALE

AGREGATE

Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate

neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR 662 si SR 667.

Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate

imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :

Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza :

▪ cribluri sorturile 4 – 8 , 8-16 si 16 – 25 ; SR 667

▪ nisip de concasare sort 0 – 4
▪ agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare
▪ nisip natural sort 0-4, conf STAS 662
▪ nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.

Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii si impurificarii agregatelor.

Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
conform tabelului nr. 1.

Tabel nr. 1

STRAT de UZURA STRAT de LEGATURA

Nr. TIPUL MIXTURII ASFALTICE

Fractiuni de agregate naturale
crt. din amstecul total BA16 BAD25

Filer si fractiuni din nisipuri sub

1 9…13 2…7
0,1mm,%

2 Filer si fractiunea (0,1…4)mm,% Diferenta pana la 100%

Cribluri cu dimensiunea peste

3 34….58 55…72
4mm,%

Pag.
 Pietris concasat cu dimensiunea
4 - 18…34-
peste 8mm,%

Pietris sortat cu dimensiunea

5 - -
peste 8 mm,%

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura

asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul
nr.2.

Tabel nr. 2

TIPUL MIXTURII ASFALTICE

BA16
Marimea ochiului sitei
BAD25
(mm)

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2

25 mm - 90…100

16 mm - 73…90

8 mm 66…85 42…61

4 mm 42…66 28…45

2 mm 30…55 20…35

1 mm 22…42 14…32

0.63 mm 18…35 10…30

0.20 mm 11…25 5…20

0.10 mm 9….13 2…7

Nota: 1.La betoanele asfaltice BA16, BAD25, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si
nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:

-25% pentru BA16;

-50% pentru BAD25,

La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 se recomanda adaugarea a 2% filer.

Pag.
FILER

Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile

prevazute in STAS 539-79:

▪ finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%

▪ umiditatea max 2%
▪ coeficient de hidrofilie max. 1%

Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de
la exhaustorul statiei de asfalt.

In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor

STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %.

Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare

pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

LIANTI

Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie

de zona climatica:

▪ bitum tip D 60/80;- zona climatica calda

▪ bitum tip D80/100 zona climatica rece conform AND 537/97

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.

Tabelul 3

Mod de verificare
Conditii de admisibilitate
Caracteristici conform STAS

D 60/80 D 80/100

Penetratie la 250C mm 60…80 80-100 42-68

Punct de inmuiere 0C 49…55 44-49 60-69

Ductibilitate cm min:– la 50C >4 >5 SR 61-97

Pag.
- la 250C >100 >100 -

Pag.
Punctul de rupere Fraas, C < -13 < -15 STAS 113-74

Punctul de inflamare Marcusson, > 250 >250 STAS 5489-80

C

Solubilitare in solenti organici, % > 99 > 99 STAS 115-80

Continutul de parafina, % <2 <2 STAS 8099-74

Densitatea la 15C, gr/cm3 > 0,995 > 0,992 STAS 35-81

Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 0,5 Instructiuni tehnice

N. 521/R elaborate
de AND

Aderenta la agregate > 80 > 80 STAS 10969/3-83

TFOT Instructiuni tehnice

N. 535 elaborate de
AND

Pierderi de masa, % < 0,80 < 0,80

Penetrare reziduala, % > 50 > 47

Cresterea punctului de inmuiere, < 10 <9

C

Ductibilitate reziduala la 25C, cm > 50 > 75

RTFOT Instructiuni tehnice

N. 536 elaborate de
AND

Pierderi de masa, C < 0,90 < 0,90

Penetrare reziduala, % > 50 > 47

Cresterea punctului de inmuiere, < 10 <9

C

Ductibilitate reziduala la 25C, cm > 50 > 75

In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va

stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga
cu acordul ,,Inginerului’’,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.

Pag.
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de
uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de: min. 80% .

CONDITII TEHNICE

TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura)
si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4

Tabelul 4

Nr.
TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE
crt.

Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-

25; Nisip de concasare sort 0-

1 Betoane asfaltice bogate in criblura
4; Nisip natural sort 0-4;

Filer

Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-

25; Nisip de concasare sort 0-

2 Beton asfaltic deschis cu criblura
4; Nisip natural sort 0-4;

Filer

Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-

25; Nisip de concasare sort 0-4;

3 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
Nisip natural sort 0-4;

Filer

Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

4 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
Nisip natural sort 0-4;

Filer

Pag.
Elemente geometrice

Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339,

tinand cont si de prevederile SR 174-1.

Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca

conditiile din tabelul 5.

Tabelul 5

Abateri limita locale

Nr. Conditii de
Elemente geometrice admise la elementele
crt. admisibilitate
geometrice

- max. 10% in minus fata

Grosimea minima a stratului de grosimea prevazuta in
compactat, cm, min: proiect, pentru fiecare
Strat de uzura cu bitum modificat, strat
bitum aditivat, bitum - abaterile in plus nu
1. 4.0
constituie motiv de
Strat de legatura:
respingere a lucrarii
cu criblura
4.0
cu pietris concasat sau pietris sortat
5.0

2. Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 ±50 mm

Profil transversal:
sub forma de
Drumuri
acoperis
± 5,0 mm, fata de cotele
3. In aliniament
conform STAS 863 profilului adoptat
In curbe si zone aferente
panta unica
Cazuri speciale

Pag.
 Profil longitudinal:

Declivitate, %, max ± 5,0 mm fata de cotele

profilului proiectat, cu
4. Drumuri 6,0 conditia respectarii
Betoane asfaltice bogate in criblura pasului de proiectare
adoptat
Beton asfaltic cu pietris concasat

6,0

COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se

stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.

Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un

laborator autorizat.

Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile

efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii “Inginerului”.

Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:

stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a

fiecarui material component;

proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de

mixtura asfaltica studiat;

determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS

alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum;

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, “Inginerul”, daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.

Pag.
Pag.
Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1.

Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limite date in tabelul nr 2.

Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru
imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).

Tabel 6

Nr. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din

Clasa tehnica a
masa mixturii asfaltice
crt drumului
%

1 Strat de uzura BA16 6.5……7.5 IV….V

BAD25 4.0……5.0 I….V

2 Strat de BADPC25,BADPC25a
4.0……5.0 III….V
legatura
BADPS25,BADPS25a 4.0……5.0 IV….V

Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat
de uzura este conform tabel 7.

Tabelul 7

Nr. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant

Crt.
( recomandat)

1 Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura :

1.3….1.8
-cu dim.max.granula de 16mm

2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25,

0.5….1.4
BADPC31, BADPS31

Caracteristicile fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul

studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si
nr. 9.

Tabelul 8

Pag.
 Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip
Marshall
Clasa
Tipul tehnica Densit
Nr. Tipul Stabilita Indice de Raport
mixturii a ate Absor
Bitumului tea curgere S/I, aparen btie de
Crt. drumul
asfaltice (I),
ui (S)la60 KN/m ta, apa ,%
0C, mm m min.,k vol.
g/m3

2.4...5.
II 8.5 1.5...3.5
6
D 60/80 1.8...5.
III 7.5 1.5...4.0
D 60/80a 0

1.4...4.
IV...V 6.5 1.5...4.5
BA16 3
1 2300 2...5
2.0...5.
II 8.0 1.5...4.0
3
D80/100 1.7...4.
III 7.0 1.5...4.0
D80/100a 6

1.3...4.
IV...V 6.0 1.5...4.5
0

D 60/80 1.1…
I…V 5.0 1.5…4.5
BAD 25 D 60/80a 3.3
2 2250 2…5
BAD 25a D80/100 1.0…
I…V 4.5 1.5…4.5
D80/100a 3.0

D 60/80 1.0…
BADPC 25 III…V 4.5 1.5…4.5
D 60/80a 3.0
3 BADPC 25 2250 2…5
D80/100 0.9…
a III…V 4.0 1.5…4.5
D80/100a 2.6

4 BADPS25 D 60/80 IV…V 4.5 1.5…4.5 1.0… 2250 2…5

3.0
BADPS25a D 60/80a

Pag.
 D80/100 0.9…
IV…V 4.0 1.5…4.5
D80/100a 2.6

Tabelul 9

Nr. Tipul mixturii asfaltice

crt
BAD25, BAD25A,
Caracteristica BA16, BADPC25,
BADPC25A,

BADPS 25,BADPS25A

Caracteristici pe cilindri confectionati la

presa de compactare giratorie:
1
- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. 5.0 -

- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. - 9.5

Rezistenta la deformatii permanente:

2 Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4
mm,max. 7600 -

Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min:

3 -zona climaterica calda 4200 3600

-zona climaterica rece 3600 3000

Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri

4 - 4x10-5
pana la fisurare la 15C,min.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall

din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate
de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).

Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR
174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare.

Pag.
Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de
± 0.3%

Exemplu:

continutul optim de bitum = 5%;

limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7

%;

limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.

CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA EXECUTATE

Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului

caiet de sarcini si anume:

▪ gradul de compactare
▪ uniformitatea suprafetei
▪ rugozitatea suprafetei
Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe
carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.

Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in

cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2. Densitatea
aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.

Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.

Tabel nr.10

Densitatea aparenta Gradul de

Tipul mixturii asfaltice Absorbtie de apa %
kg/mc compactare min%

BA16
2250 2….6 96

BAD25

BADPC31 2200 3….8 96

BADPS31

Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana

conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Pag.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt
urmatoarele:

▪ max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I

▪ max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II
▪ max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III-IV
Rugozitatatea suprafetei

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor

bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu
prevederile SR 174-1-2002.

EXECUTIA LUCRARILOR

Acceptarea Utilajului

Antreprenorul supune acceptarii ”Inginerului” lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea

lucrarilor.

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si

aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

Statia de preparare a mixturilor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa

permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de
Caietul de sarcini.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii

componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Precizia de dozare masica pentru fiecare component

Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa

Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material

vehiculat intr-un interval de 24h.

Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror

capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in

Pag.
prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara,
evitand orice supraincalzire cat de mica.

Stocarea si dozarea filerului de aport

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a
doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.

Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele

potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.

Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in
valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:

▪ 5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea

peste 0,63 mm;
▪ 4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 0,2…0,63 mm;
▪ 3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 0,09…0,2 mm;
▪ 2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni
sub 0,09 mm);

Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice

corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
constante.

Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze

arderea liantului.

Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ;

temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C
pentru liant.

Pag.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

▪ sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica

▪ sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de
dirijare si conditionare higrotermica
▪ valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in
intervalul 165 – 190 0C
▪ continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie < 0.5%

Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

▪ sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%

▪ sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de
mediu.

Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si

dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric.

Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente
de masa in valoare absoluta sunt:  0,3 %.

Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele
destinate santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme

amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

Malaxarea

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a

produce mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie

Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :

▪ buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma

Pag.
 ▪ viteza unghiulara si periferica a paletelor
▪ unghiul de inclinare al paletelor ;
▪ raza de dispunere a paletelor
▪ gradul de uzura al paletelor
▪ sincronizarea arborilor
▪ capacitatea nominala a malaxorului
▪ starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele
in vigoare

Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata
timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va

stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul
limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

Fabricarea

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in

statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor
asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.).

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si

se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod
convenabil.

Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse
intre urmatoarele valori:

▪ 160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;

▪ 155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100;
▪ 150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea
mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

Reglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice

Pag.
Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin “Inginerul” lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:

▪ a debitului dozatoarelor pentru agregate;

▪ a debitului pompelor pentru liant;
▪ a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune
functionari a malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de “Inginer” dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.

Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,

antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna
aprobarii “Inginerului”.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea
autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

Controlul fabricatiei

Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse

incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in
cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in
tabelul nr. 11.

Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie

cu dispozitive de control de blocare.

Tabelul 11

Categoriax)
Faza de Natura controlului sau a Frecventa controlului
controlului
executie incercarii sau a incercarii
A B C

Studiu Pentru fiecare tip de

Studiul compozitiei x
produs

Controlul reglajului statiei Inaintea inceperii

de asfalt inclusiv stabilirea x fabricatiei fiecarui tip
duratei de malaxare de produs

Determinarea continutului x Zilnic

de bitum si filer

Pag.
 Granulometria
x Zilnic
amestecului

Temperatura agregatelor
minerale, a bitumului si a
x Permanent
mixturii la iesirea din
malaxor

Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to

Indicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare 400 to

Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to

Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to

x) A – Incercari preliminare de informare

B – Controlul de calitate

C – Controlul de receptie

MODUL DE PUNERE IN OPERA

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu

bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta

(motorina, pacura, etc.) este interzisa.

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de

functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat
sa nu avem intreruperi.

Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea

incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

Lucrari pregatitoare

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul,
apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:

▪ se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;

▪ se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ;

Pag.
 ▪ se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva
problemele privind drenarea apelor ;
▪ se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama
autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.
▪ se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

AMORSAREA

La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport

cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza
mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea
uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele
cazuri:

▪ strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;

▪ strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum

pur.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.

Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie

uscata.

ASTERNEREA

Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile
fixate.

In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte

urmatoarele:

▪ temperatura mixturii asfaltice la asternere ;

▪ grosimea constanta a stratului asternut ;
▪ parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform
documentatiei de executie
▪ senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se
faca inainte de inceperea lucrului

Pag.
 ▪ incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30
min. inainte de inceperea turnarii).
▪ trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda
nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC,
in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.

De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,

temperaturile conform tabelului nr. 12

Tabel 12

Tipul Temperatura mixturii Temperaturile minime la compactare in o C

liantului asfaltice la asternere, o
C Inceput Sfarsit

D60/80 145 140 110

D80/100 140 135 100

D100/120 135 130 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a

obtine compactarea optima.

Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi
refuzate.

Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca
urmare a unei pene.

Grosimea stratului de asternere

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

Pag.
In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui
strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea

volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii
asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie .

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:

▪ stratul de uzura intr-o singura asternere;

▪ stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie
de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin
caietul de sarcini;
Punerea in opera

Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul
caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu
palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea
unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,

Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor

longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la

statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa

asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de
material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a

se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului

longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de
legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu
liant hidraulic.

Pag.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel
incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de

bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de

cca. 50 cm.

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de

realizarea benzii noi.

COMPACTAREA

Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de

goluri continut in masa materialului pus in opera.

La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice

si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.

Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa

incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:

▪ sarcina fiecarui utilaj;

▪ planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
▪ viteza de mers a fiecarui utilaj;
▪ presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
▪ temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul
precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe
un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in
functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .

Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea

respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia
curenta.

Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor
trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se
va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.

Pag.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare
(deflexiuni caracteristice).

Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu

rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.

Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul

drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm,
continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea
ruloului.

Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce
doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge
sa calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea

imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de

compactare este alcatuit din :

▪ compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN

▪ compactor cu rulouri netede de 120 KN
In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de
compactare minim necesar.

Tabel nr. 13

ATELIER DE COMPACTARE

A B

COMPACTOR CU COMPACTOR CU
COMPACTOR CU
TIPUL STRATULUI RULOURI NETEDE RULOURI NETEDE
PNEURI 160 KN
120KN 120KN

NR. TRECERI

STRAT DE UZURA 10 4 12

STRAT DE
12 4 14
LEGATURA

Pag.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata
sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

Tratarea suprafetei

Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor

suprafetei prin raspandire de 2…3 kg/mp nisip sort 0…3,15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin
cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.

Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in
zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea
Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.

Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu
60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata
nealcalina) si raspandire de nisip sort 0…3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub
0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:

▪ stropire cu bitum 0,5 kg/mp

- raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3…5 kg/mp
▪ stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8…1 kg/mp
- raspandire nisip 3…5 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de
bitum cu aceeasi cantitate de nisip.

Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu

agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se

verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in
prezentul caiet de sarcini.

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:

Bitum

▪ penetratia la 25 oC STAS 42-68

▪ punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69;
▪ ductilitatea la 25C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )

Pag.
Criblura

▪ natura mineralogica (examinare vizuala);

▪ granulozitatea STAS 730, SR 667
▪ forma granulelor STAS 4606-80;
▪ determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667
Pietris

▪ natura mineralogica (examinare vizuala);

▪ granulozitatea STAS 730, SR 662
▪ forma granulelor STAS 730, SR 662
▪ parte levigabila STAS 4606-80;
Nisip natural

▪ natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;

▪ granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662:
▪ parte levigabila STAS 4606-80;
▪ continut de impuritati – corpuri straine;
▪ humus STAS 4606-80;
▪ mica libera;
▪ echivalent de nisip STAS 730-89;
Nisip de concasaj

▪ natura petrografica si mineralogica:

STAS 6200/4-81 (pentru roca);

STAS 9110-87 (pentru produse);

▪ granulozitatea:
STAS 730-89;

STAS 4606-80;

continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80

continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80;

coeficient de activitate STAS 730-89;

Filer

▪ continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72

▪ umiditate STAS 539-79;
▪ granulozitate STAS 539-79;
▪ coeficient de hidrofolie STAS 539-79;

Pag.
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice
inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune
in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.

Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc.).

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui
tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.

Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Inginerului.

Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.

CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE

Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode

nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu
gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote - [o placa de min. (40x40) cm sau carote
cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata].

Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la

aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.

Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului
executat.

Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca

conditiile din Tabelul 14.

Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase

Tabelul 14

Nr. Conditii de
Caracteristica Metoda de incercare
crt. admisibilitate

1. Planeitatea in profil longitudinal* Reglementari tehnice

in vigoare privind
Indice de planeitate, IRI, m/km: masuratori cu
drumuri de clasa tehnica I-II ≤ 2,5 analizorul de profil
longitudinal (APL)
drumuri de clasa tehnica III ≤ 3,5

Pag.
 ≤ 4,5

drumuri de clasa tehnica IV ≤ 5,5

Udrnuimfourmri

idtaetecalaisnaptreohfinl

ilcoangVitudinal.* Denivelari admisibile

≤ 3,0
masurate sub Dreptarul de 3 m,
2. SR 174-2/97
mm
≤ 4,0
drumuri de clasa tehnica I si

strazi de categoria tehnica I…III

≤ 5,0
drumuri de clasa tehnica II si

strazi de categoria tehnica IV

drumuri de cls. tehnica III-V

Rugozitatea

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati

SRT:
STAS 8849
drumuri de clasa tehnica I-II ≥ 80

drumuri de clasa tehnica III ≥ 70

drumuri de clasa tehnica IV-V ≥ 60

- Rugozitatea geometrica, HS, mm:

3.
drumuri de clasa tehnica I-II ≥ 0,7
STAS 8849
drumuri de clasa tehnica III ≥ 0,6

drumuri de clasa tehnica IV-V ≥ 0,55

- Coeficientul de frecare (µGT): Reglementari tehnice

in vigoare cu
drumuri de clasa tehnica I-II ≥ 0,95 aparatul de masura
drumuri de clasa tehnica III-V ≥ 0,7 Grip Tester

Pag.
 Aspect fara degradari
sub forma de exces
4. Omogeneitate. Aspectul suprafetei de bitum, fisuri, zone Vizual
poroase, deschise,
slefuite.

Pag.
Nota: Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate
IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de

beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mentiune speciala.

Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul

antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:

▪ masurarea grosimii stratului;

▪ determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
▪ determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici
fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform
SR 174-2.

CONTROLUL PUNERII IN OPERA

CONTROLUL COMPACTARII

Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:

▪ cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.

▪ utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
▪ elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul
compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile
pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

CONTROLUL OCAZIONAL DE COMPACTARE

Pag.
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru
a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.

In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta

prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari
de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.

Reglarea nivelmentului

Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,

verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de
lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:

▪ +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.

Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.

CONTROLUL DENIVELARILOR

Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la ;

Verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:

▪ verificarea cotelor profilului longitudinal,

▪ verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max.50m.
▪ verificarea regularitatii suprafetei;
▪ in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
▪ in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;

Rugozitatea stratului de uzura

Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi

respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.

Pag.
Frecventa controalelor

Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.

Tabelul 15

Faza de Natura controlului sau a Categoria de control Frecventa controlului

executie incercarii
A B C

Executarea Temperatura de X Permanent

lucrarilor asternere

Etalonarea atelierului de X La inceputul executiei

compactare lucrarilor apoi un control
ocazional de comp.
Neconforma

Controlul ocazional de X X O carota la fiecare 250

compactare prin carotare ml drum

Controlul Reglajul de suprafata : X X In fiecare zi la sfarsit de

profilelor santier
Controlul cantitatii medii
asternute

Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat

de Inginer

Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat

de Inginer

A – incercari preliminare de informare;

B – controlul calitatii;

C – controlul de receptie.

RECEPTIA LUCRARILOR

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG

273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in
doua etape la terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantie)

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in

documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini .

Pag.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de
catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte)

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

RECEPTIE FINALA

Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu

prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA

GENERALITATI

OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

▪ Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si

evacuarea apelor de suprafata si anume
▪ santuri la marginea platformei
▪ santuri de garda
▪ rigole la marginea platformei
▪ rigole la bordura trotuarului
▪ rigole de acostament
▪ casiuri
▪ lucrari de canalizare
▪ canale de evacuare
▪ puturi absorbante
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si
controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de
executie

In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:

▪ podurile si podetele
▪ lucrari de amenajare si corectare a torentilor
▪ lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata

Prevederi generale

Pag.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

Cimenturi

Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in

Romania

La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment,

care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:

▪ ciment fara adaos tip I conform SREN 388-96

▪ ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR 1500-96
▪ ciment cu zgura tip H I, H IIC conform SR 3011-96

Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare

saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este
aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment.

Pag.
 Tabel
Tipul de ciment

I 42.5 IIA 32.5

. Conditiile de executie sau Clasa
Tipul de beton 42.5 32.5 R H II/A-S
crt. caracteristicile elementelor betonului
R 32.5
IIB 32.5

32.5 R

1 Elemente sau constructii cu C 12/15 Oricare utilizat utilizat utilizat

gropi mai mici de 1.5m
C16/20- Oricare
C25/30

2 Elemente sau C 12/15 Oricare utilizat utilizat utilizat

constr.masive avind gros.
egala sau mai mare de Oricare
1.5m
3 Elemente de constructii din C 30/37 Armat
utilizat utilizat utilizat
betoane superioare

Tabel 2

Nr. Tipul de mortar Tipul de ciment

crt.
Indicat a se utiliza

1 Mortar de zidarie sau tencuiala de marca III A 32.5

50

2 Idem de marca 100 IV A 32.5; 32.5R

3 Mortare de completarea rosturilor dintre II A 32.5; 32.5R

elementele prefabricate
II B 32.5; 32.5R

Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 si 4.

Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini
speciale in functie de lucrare.

Pag.
Tabel
Rezistenta la compresiune N/mm2

Clasa Rezistenta initiala Rezistenta standard

2 zile 7 zile 28 zile

32.5 -  16
 32.5  52.5
32.5 R  10 -

42.5  10 -
 42.5  62.5
42.5 R  20 -

52.5  20 -
 52.5 -
52.5 R  30 -

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda

prevederilor standardelor respective.

In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a

manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri
straine.

Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre

producator.

Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat
decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator .

Pag.
 Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile

tabelului nr. 23.

Agregate

Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:

▪ agregate naturale nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7

▪ balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
▪ agregate concasate nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
▪ piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau
la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase

Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului

folosit la prepararea betonului sau mortarului.

Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait

Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.

Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.

Tabel nr.4

Timpul initial de priza Stabilitate

Clasa de rezistenta
(mm) (mm)

32.5

32.5 R
 60  10
42.5

42.5 R

52.5
 60  10
52.5 R

Pag.
Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile
din tabel 5.

Tabel 5

Denumirea impuritatii Conditii de admisibilitate

Nisip natural sau de Pietris sau piatra

concasaj sparta

Corpuri straine – resturi animale sau vegetale, Nu se admit Nu se admit

pacura, uleiuri

Pelicula de argila sau alt material aderent pe Nu se admit Nu se admit

granulele agregatelor

Mica, % max 1% -

Carbune, % max 0,5 -

Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Galbena Galbena

Argila in bucati %, max 1% 0,25

Parti levigabile %, max 2% 1

Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si

pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.

Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate

indicate in tabelul 6.

Tabel 6

Caracteristici fizicco-mecanice Conditii de admisibilitate

Densitatea aparenta, kg/mc, min 1.800

Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min 1.200

Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2

Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2

Volum de goluri in stare afanata pentru:

- nisip, % max 40
- pietris, % max 45

Pag.
 - piatra sparta, % max 55

Rezistent la strivire %

- in stare saturata, min 60

- in stare uscata, max 15

Coeficient de inmuiere dupa saturare, min 0,80

Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, 90

sau cilindri in stare saturata N/mmp, min

Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea 10

procentuala fata de masa initiala, % max

Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de
granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie
sa depaseasca 1,5 d max.

Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.

In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile

din tabelul 8.

Tabel 7

Sortul de nisip Treceri, in % , prin sita sau ciur de:

0,2 0,5 1 2 3,15 7,0

0-3 min 5 - 35 - 90 -

max 30 - 75 - 100 -

Tabel 8

Balastul pentru betoane Treceri, in % , prin sita sau ciur de:

3,15 5 16 20 D max
0-31 min 20 - 55 - 80

Pag.
 max 50 - 85 - 100

0-71 min 10 - 35 - 80

max 30 - 65 - 100

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care

sa le fereasca de impurificare.

Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile

tabelului nr.19.

Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

▪ intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor

▪ intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

APA

Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
in tabelul 9 conform STAS 790-84.

Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de

catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.

In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,

uleiuri vegetale, argile, etc.

Tabel 9

Pag.
 Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate

Continutul total de saruri gr/l max 4

Sulfati gr. SO42 / litru max 2

Substante organice max 0,5

Cloruri gr. CL/litru max 0,5

Azotati gr. NO3/dm3 max 0,5

Magneziu gr. Mg2/dm3 max 0,5

Materii in suspensie gr max 3

OTEL BETON

Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu
profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89.

La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.

Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.

Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate.

Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea.

Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.

Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

Nisip pentru pereuri uscate

Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max 12 %.

Pag.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.

Piatra bruta pentru pereuri si zidarii

Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.

Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.

Tabel 10

Caracteristici Conditii de admisibilitate

Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp 80

min

Rezistenta la inghet-dezghet:

-coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max 0,3

-coeficient de inmuiere pe epruvete % max 25

Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.

Tabel 11

Caracteristici Conditii de admisibilitate

Forma Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra

sau o pana

Inaltimea, mm 140…180

Dimensiunile bazei, mm – lungime Egala sau mai mare ca inaltimea

- latime 80…150

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % 15

max

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.

Pag.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.

Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de
mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult
de 1 ½ dimensiunea celei mai mari.

BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII

Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si
compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de
clivaj.

Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:

▪ rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60%

▪ rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11
Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12

Tabel 12

Dimensiuni Conditii de admisibilitate

Lungime, latime a fetei , mm 80…140

Inaltime 120…160

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max 15

Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80…200 mm.

MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

Materiale pentru filtre

Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aibe un echivalent de

nisip (En) superior lui 40.

Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice.
Trebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre
terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului.trebuie sa se
supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.

Pag.
 D 15  40 85

Unde:

▪ D 15 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrat

▪ D 85 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 85% sin materialele filtrelor

Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de
adancime.

Ca filtru invers se foloseste geotextil.

Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind

utilizarea geotextilelor” aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88.

Tuburi pentru drenuri

Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:

▪ tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-92.

▪ tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84
▪ tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau
Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13

Tabel 13

Dimensiuni STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP

Buzau

Tub PVC rigid Tub PR rigid Tub PVC

Diametrul ext mm 75 110.0 75 110.0 65.0 80.5

Grosimea nominala mm 3.6 5.3 4.3 6.3 0.6 0.7

Lungimea ml 6.0 6.0 5-12 5-12 140 170

Greutatea kg/ml 1.1220 2.610 0.972 2.080 0.220 0.325

Suprafata activa cmp/ml 24-45 neperforat 24:45 neperfor 24:45 24:45

at

Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si
la drenuri tubate, invelite in geotextil.

Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.

Pag.
Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la

▪ intrari si iesiri din caminele drenurilor

▪ la cap de dren
▪ la cap de aerisire
▪ intre chesoane pentru evacuarea apelor
Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie
intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp
pe ml de tub.

Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu
sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS
816-80 tabel 15.

GEOTEXTIL

Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din “Normele tehnice privind

utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.

Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu
defecte se vor inlatura la punerea in opera.

4. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI

 PV de recepţie calitativă pentru execuţie straturi sistem rutier şi umplutură;

 PVLA de verificare terasamente, a compactării umpluturii pentru fiecare strat de
pământ;
 PVLA pentru turnarea betonului asfaltic;
 Raport de neconformitate.
 Planul de control al calităţii lucrărilor executate, elaborat de proiectant;
 Planul calităţii elaborat de constructor;
 Proces verbal de recepţie calitativă;
 Reţeta privind prepararea betonului;
 Registru pentru probe prelevate la staţia de betoane;
 Buletin privind rezultatele probelor de beton prelevate;
 Bon de livrare beton;
 Buletin de încercare a rezistenţei betonului cu US;
 Borderou pentru transmiterea probelor;
 Buletin unic lucrare;
 Condica betoanelor turnate;
 Declaraţii de conformitate;
 RNC SI RAC;
 FD (dacă este cazul).

Pag.
Pag.