Proceduri de Executie

PROCEDURA TEHNICĂ DE EXECUŢIE
INSTALAŢII CU ŢEVI DIN

POLIPROPILENĂ ŞI POLIETILENĂ
Titlu INSTALAŢII CU ŢEVI DIN POLIPROPILENĂ ŞI POLIETILENĂ

Cod document PTE-01
Destinatarul exemplarului ASOCIEREA SENGHER SISTEME (LIDER DE
ASOCIERE), S.C.IPA S.A, S.C. BRISANT
INNOVATIVE S.R.L. , S.C. VALORIS S.R.L.,
S.C. ALMER PROIECT S.R.L,
Ediţia: 1 Revizia: 0 Exemplar nr...
Toate copiile acestui document sunt considerate CONTROLATE, cu excepţia acelora
pentru care cîmpul "COPIE NECONTROLATA" de mai jos este marcat!
Marcat dacă această copie este necontrolată!
Documentul intră în vigoare la data de
Elaborat Verificat Aprobat

Numele şi prenumele
Funcţia
ASOCIEREA Sistem de Management Integrat Calitate – Mediu - SSO Pagina 2 din 15
SENGHER PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE Ed. 1 Rev. 0 1 2 3 4
SISTEME Instalaţii cu ţevi din polipropilenă şi polietilenă Cod : PTE - 01
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Semnătura
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 3
2 SCOP 4
3 DOMENIU 4
4 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI 4
5 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 4
6 RESPONSABILITĂŢI 5
7 PROCEDURA 7
8 ÎNREGISTRĂRI 15
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Asigurarea instruirii unitare şi coerente instalatorilor – sanitari ai societăţii, privind
îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.
Asigurarea prevenirii abaterilor accidentale şi corelării continue a acestora pe parcursul
executării lucrărilor de instalaţii tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din polipropilenă (PP) şi
polietilenă (PE).
3 DOMENIU
Procedura se aplică la executarea şi exploatarea reţelelor de alimentare cu apă rece şi caldă
şi de canalizare din instalaţiile sanitare şi tehnologice, care se execută cu ţevi şi fitinguri din PP şi
PE.
4 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
PC – Planul Calităţii;
PCCVI – Plan de control de calitate, verificări şi încercări;
RCQ – Responsabil cu Controlul Calităţii;
RTE – Responsabil Tehnc cu Execuţia;
MSMI – Manual Sistem Management Integrat;
PP – Polipropilenă;
PE – Polietilenă.
5 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
1. Legea nr. 10/1993 – privind calitatea în construcţii
2. HGR nr. 766/1997 – Regulamente privind calitatea în construcţii
3. C. 56/1985 – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente
4. I22-1999 – Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a
reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor
5. NP-84-2003 – Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor
sanitare şi a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din PVC şi
POLIETILENĂ.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6 RESPONSABILITĂŢI
6.1 ŞEF ŞANTIER
6.1.1 Asigură şi răspunde de întocmirea PC/PCCVI-ului pentru procese tehno;ogice de
execuţie a lucrărilor încredinţate.
6.1.2 Colaborează cu personalul CQ în vederea specificării punctelor de control-inspecţii.
6.1.3 Urmăreşte respectarea tuturor cerinţelor prevăzute în PCCVI.
6.1.4 Arhivează în dosar PCCVI-uri cu înregistrările cerute de PCCVI.
6.1.5 Supraveghează execuţia lucrării asigurând calitatea execuţiei, în conformitate

cu documentaţia de execuţie.
6.1.6 Răspunde ca execuţia lucrării s fie asigurată cu personal calificat, materiale

şi echipamente de calitate.
6.1.7 Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor

de execuţie verificate de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi.
6.1.8 Întocmeşte şi ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le

urmărete tehnic şi de care răspunde.
6.1.9 Opreşte execuţia lucrărilor în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau
abateri de la prevederile proiectului de execuţie şi permite reluarea lucrărilor numai
după remedierealor.
6.1.10 Răspunde de executarea lucrărilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea

strictă a proiectelor de execuţie, a caietelor de sarcini, a prescripţiilor tehnice.
6.1.11 Verifică întocmirea şi ţinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativă a

execuţiei lucrărilor, procese verbale de lucrări ascunse, în conformitate cu
prescripţiile tehnice şi cerinţele MSMI.
6.1.12 Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu personalul CQ,

beneficiarul şi alte organe autorizate, documentele prevăzute de reglementările în
vigoare pentru aceste lucrări.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.2 ŞEF PUNCT DE LUCRU

6.2.1 Efectuează toate verificările şi încercările conform PC/PCCVI, convocând
participanţii prevăzuţi pentru fiecare fază.
6.2.2 Întocmeşte înregistrările, le păstrează la dosarul lucrării şi le predã la terminarea

lucrării la şef compartiment, înainte de recepţia la terminarea lucrării.
6.2.3 Răspune de executarea lucrărilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea strictă

a prescripţiilor tehnice şi a prezentei proceduri tehnice de execuţie.
6.2.4 Ia măsuri pentru executarea corectă a operaţiunilor de trasare şi urmreşte, pe tot

parcursul execuţiei, respectarea riguroasă a caracteristicilor geometrice a
construcţiilor.
6.2.5 Controlează, în toate fazele de execuţie, modul în care subordonaţii săi asigură
respectarea riguroasă a tehnologiilor de execuţie a obiectivelor, a condiţiilor tehnice
impuse execuţiei de reglementările în vigoare şi procedurile tehnice de execuţie.
6.2.6 Întocmeşte şi ţine la zi toate documentele de atestare calitativă a execuţiei lucrărilor.
6.2.7 Instruieşte personalul din subordine cu toate prevederile reglementărilor

aplicabile lucrărilor pe care le execută.
6.2.8 Întocmeşte pentru fiecare obiectiv procedura operaţională de execuţie.
6.2.9 Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu responsabilul

CQ, beneficiarul şialte organe autorizate, documentele de atestare calitativă a
lucrărilor executate.
6.2.10 Îndrumă şi controlează activitatea şefilor de echipă şi a muncitorilor.
6.2.11 Verifică calitatea materialelor înainte de punerea lor în operă.
6.3 RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUŢIA (RTE)

6.3.1 Admite execuţia numai a lucrărilor de construcţii ce au la bază proiecte şi detalii
de execuţie verificate de specialiştii verificatori de proiecte.
6.3.2 Verifică şi avezează fişele sau proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de

realizare a lucrărilor, arobă planurile de control-inspecţie, verifică proiectele de
organizare a execuţiei lucrătrilor, precum şi programele de realizare a lucrărilor.
6.3.3 Opreşte lucrările cu neconformităţi majore şi impune acţiuni corective de
remediere sau demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.4 RESPONSABIL CU CONTROLUL CALITĂŢII (RCQ)

6.4.1 Efectuează inspecţii de urmărire a calităţii execuţiei în punctele obligatorii de
staţionare din PCCVI şi validează documentele de atestare calitativă specifice lucrării.
6.4.2 Înscrie în documentele stabilite prin „Sistemul propriu de asigurarea calităţii” toate
constatările în urma controlului efectuat pentru realizarea cerinţelor impuse de
standarde, normative şi caiete de sarcini.
6.4.3 Înştiinţează în scris conducerea asupra nerespectării soluţiilor din documentaţia faza
DDE prin deschiderea RNC-ului, urmărind realizarea lichidării neconformităţii.
6.4.4 Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalelel faze de execuţie stabilite

prin normele tehnice şi semnează procesele verbale de atestare a calităţii.
6.4.5 Participă şi semnează documentele întocmite la verificările efectuate în fazele

de execuţie care, prin natura lor, sunt determinante pentru asigurarea calitătii
construcţiilor.
6.4.6 Înştiinţează operativ conducerea şi, în maximum 24 ore, inspecţiile teritoriale.
6.4.7 Verifică respectarea de către factorii implicaţi a prevederilor Legii nr. 10/95 privind
calitatea în construcţii, cu privire la utilizarea numai de produse tradiţionale, fabricate
pe bază de standarde şi de produse, echipamente şi procedee noi, pentru care există
agremente tehnice.
6.4.8 Verifică utilizarea numai de materiale şi echipamente pentru care s-au emis certificate
de conformitate, în cazul utilizării acestora la construcţii de categorie de importanţă
excepţională, a construcţiilor pentru lucrările publice reaizate din fonduri bugetare,
precum şi a lucrărilor care asigură cerinţele stabilite la articolul 5 din Legea 10/95.
6.4.9 Verifică realizarea prevederilor „Regulamentului pentru asigurarea activităţii

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 GENERALITĂŢI
Ţevile şi fitingurile din PP Şi PEHD se pot folosi:
- la instalaţiile interioare de apă rece şi caldă în locuinţe, clădiri civile şi anexe sociale ale
construcţiilor industriale;
- la branşamente şi reţele exterioare îngropate de alimentare cu apă rece şi caldă şi la stins
incendii aferente categogoriilor de construcţii;
- la reţele interioare de apă rece şi caldă au tehnologică sau reţele exterioare îngropate de
alimentare cu ap rece, caldă sau tehnologică sau reţele exterioare îngropate de stins incendii
pentru construcţii industriale, agricole sau zootehnice;
- la reţele interioare şi exterioare pentru transportul agenţilor chimici pentru care PP şi PEHD
prezintă stabilitate totală în limita temperaturilor indicate;
- la instalaţiile de încălzire de joasă temperatură (până la 60o C) sau la reţeaua de încălzire,
în cazul utilizării sistemului de încălzire prin pardoseală;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- la instalaţiile interioare şi exterioare de evacuare a apelor uzate menajere, meteorice şi a
apelor reziduale al căror conţinut chimic se înscrie în lista de agenţi chimici faţă de care PP
şi PEHD prezintă stabilitate totală.
7.2 MATERIALE
7.2.1 Se vor folosi numai materiale care corespund, din punct de vedere calitativ,
prevederilor din normele şi standardele naţionale i europene în vigoare.
7.2.2 În instalaţiile care fac obiectul prezentei PTE se vor folosi următoarele materiale din
PP şi PEHD:
- ţevi şi fitinguri pentru presiuni nominale de 6÷25 bar, în funcţie de instalaţia de
alimentare la care se utilizează;
- ţevi şi fitinguri pentru presiuni de 2,5÷4 bar, cu etanşare cu garnitură de cauciuc, în
funcţie de tipul de canalizare;
- piese speciale pentru instalaţii de canalizare.
7.2.3 Se utilizează dispozitive de sudură tip „polifuzion”, „oglindă” sau „electrosudură”

pentru realizarea îmbinrilor între ţevi şi fitinguri.
7.3 PRESCRIPŢII DE MONTAJ

7.3.1 Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea materialelor
- Manipularea şi transportul materialelor din PP şi PEHD se va face cu grijă pentru a le feri
de lovituri sau zgârieturi La încărcare, descărcare şi diverse manipulări în depozite sau
şantiere, materialele din PP şi PEHD nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor
depozita sau arunca alte materiale.
- Ţevile vor fi aşezate pentru transport numai orizontal, pe suprafeţe drepte, netede,
sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în stive care să nu depăşească 1,50 m înălţime.
- La transportul cu autocamioanele a ţevilor din PP şi PEHD cu lungimi de peste 4 m
autocamionul respectiv trebuie să fie prevăzut, în mod obligatoriu, cu remorcă monaxă.
- Materialele vor fi sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste altele în timpul
transportului. Nu se vor efectua transporturi cu alte materiale aşezate deasupra
materialelor din PP şi PEHD.
- Transportul materialelor din PP şi PEHD trebuie efectual la adăpost de acţiunea directă a
radiaţiilor solare.
- Transportul materialelor din PP şi PEHD pe timp friguros trebuie făcut cu măsuri
suplimentare de asigurare contra loviturilor şi zgârieturilor..
- Materialele din PP şi PEHD vor fi depozitate în magazii închise, bine aerisite sau în locuri
acoperite şi ferite de soare. Temperatura de depozitare recomandată este de 0÷+4 o C.
- Ţevile se vor aranja în rastele orizontale pe sortimente şi dimensiuni, stivuindu-se pe
înălţimi de maximum 1,50 m. Ele se vor sprijini continuu pe toată lungimea, pe suprafeţe
drepte şi netede.
- Fitingurile se vor aranja în rafturi, de asemenea pe sortimente şi dimensiuni.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3.2 Temperaturi de prelucrare în ateliere şi de montare pe şantiere
- Temperatura optimă de prelucrare a materialelor din PP şi PEHD, atât în ateliere cât şi la
montare pe şantier, este de +5o ÷ +30o C.
- Nu este recomandabilă prelucrarea mecanică a ţevilor la temperaturi sub +5o C, de aceea
materialele depozitate la temperaturi sub +5 o C se vor ţine 24 de ore la temperatura
atelierului sau a încăperii de lucru, înainte de a fi supuse prelucrărilor. Celelalte prelucrări
(deformare la cald, sudură), precum şi montarea pe şantier se pot efectua şi la
temperaturi sub +5o C, însă cu mai multă atenţie decât la temperaturi normale de lucru.
Pe cât posibil conductele nu se vor monta la temperaturi ambiante sub 0 o C; în orice caz,
nu se vor face montaje la temperaturi sub – 5 o C
În timpul montajului se va avea grijă ca ţevile de PP şi PEHD să nu stea timp îndelungat
sub acţiunea razelor solare.
7.3.3 Verificarea materialelor

Înainte de prelucrare materialele din PP şi PEHD vor fi verificate vizual şi dimensional, astfel:
a) Examinarea cu ochiul liber:
- ţevile trebuie să fie drepte, culoarea uniformă şi de aceeaşi nuanţă. Suprafaţa interioară
şi exterioară să fie netedă, fără fisuri, arsuri sau cojeli;
- nu se admit bule de aer, incluziuni şi arsuri în secţiunea transversală a ţevii;
- nu se admit urme liniare continue şi uşor adâncite;
- suprafeţele de îmbinare ale fitingurilor trebuie să fie netede, fără denivelări, arsuri,
zgârieturi, incluziuni, cojeli, etc. Pe celelalte suprafeţe se admit uşoare denivelări care să
nu influenţeze grosimea minimă necesară a fitingurilor. Nu se admit bule sau goluri.
b) Verificarea cu şublerul:
- se verifică abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al ţevilor şi la diametrul
interior al mufelor fitingurilor;
- abaterile dimensionale trebuie să se încadreze în cele admise de standardele de
produs. Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în lucru.
7.3.4 Prelucrarea materialelor din PP şi PEHD şi personalul tehnic utilizat

- Prelucrarea materialelor din PP şi PEHD se va face conform fişei tehnice a materialului.
- Prelucrarea şi montarea materialelor din PP şi PEHD în instalaţii tehnico-sanitare şi
tehnologice se vor efectua numai cu personal tehnic de specialitate, instruit în domeniul
prelucrrii materialelor plastice şi montării elementelor de instalaţii din material plastic şi
verificat ca stare de unităţile de execuţie a lucrărilor din instalaţii.
7.3.5 Îmbinarea conductelor

- Îmbinarea ţevilor din PP şi PEHD se va realiza numai cu piese uzinate prin sudură tip
„polifuzion” şi „cap la cap”. Alte sisteme de îmbinare care mai pot fi folosite sunt cele cu
„electrofitinguri” din PP şi PEHD sau cu fitinguri metalice cu etanşare prin presare.
Îmbinările realizate prin aceste sisteme sunt îmbinări fixe.
- Îmbinările demontabile se pot realiza cu racorduri olandeze din PP sau PP/metal cu
etanşare garnitură de cauciuc sau clingherit.
- Pentru schimbări de direcţie se vor folosi coturi, iar pentru ramificaţii, teuri şi reducţii
uzinate. Nu sunt permise improvizaţii realizate prin sudură cap la cap în afara instalaţiilor.
- Pentru unele operaţiuni tehnologice de montaj, cum este cazul probelor, se vor utiliza
capace din PP şi PEHD.
- Pentru montarea conductelor de canalizare se vor folosi piese la care etanşarea este
asigurată cu o garnitură inelară de cauciuc.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3.6 Îmbinarea materialelor din PP şi PEHD cu alte materiale

- Îmbinările fixe ale ţevilor din PP şi PEHD cu ţevi din oţel se vor executa cu ajutorul
fitingurilor din PP cu filet uzinat.
- Îmbinările demontabile ale ţevilor din PP şi PEHD cu ţevi din oţel se vor executa cu
ajutorul racordurilor olandeze mixte realizate din PP şi metal. La racordarea dispozitivelor
de refulare a substanţelor de stingerea incendiilor se vor utiliza piese de îmbinare mixte
între metal şi PP.
- Îmbinarea ţevilor din PP şi PEHD cu ţevi din fontă de presiune se va efectua în două
moduri:
- cu flanşă liberă metalică strânsă cu şuruburi de flanşa tubului de fontă;
- cu piesă de etanşare şi trecere specială.
- Îmbinarea ţevilor din PP şi PEHD pentru canalizare cu ţevi de canalizare din alte
materiale (PVC, fontă) se va realiza prin intermediul pieselor speciale de trecere.
7.3.7 Montarea armăturilor de presiune şi scurgere

- Armăturile metalice cu filet interior sau exterior (robinete de serviciu, robinete pentru
pişoare, robinete de colţ, de trecere, de descărcare, hidranţi de grădină, etc.) se vor
îmbina cu ajutorul fitingurilor din PP cu filet uzinat.
- Armăturile metalice cu piuliţă olandeză (robinete lavoar, cu plutitor, baterii amestecătoare,
etc.) se vor îmbina prin intermediul unor tuburi metalice flexibile sau elastice, plumb,
cupru şi alte materiale care vor avea la ambele capete piuliţă olandeză şi cu fitinguri din
PP cu filet uzinat.
- Armăturile montate pe conducte vor fi susţinute separat pentru a nu se transmite eforturi
asupra ţevilor.
7.3.8 Montarea sifoanelor şi ventilelor de scurgere la obiecte sanitare

- Racordarea sifoanelor de lavoar, spălător şi pişoar se va face cu un racord din ţeavă Pp
cu etanşare cu garnitură inelară de cauciuc.
- Racordarea ventilului căzii de baie şi a rezervorului de WC se va face cu racorduri
speciale din PP.
- Sifoanele de pardoseală din PP simple sau combinate se vor monta în pardoseală numai
după ce au fost prevăzute cu un strat izolator de bitum tip D50. Izolaţia se va executa prin
vopsirea suprafeţei exterioare a sifonului cu un strat subţire de citrom şi acoperirea
acestuia cu un strat de bitum D50 de 4 mm grosime.
- Racordarea sifoanelor de terasă la conducte de scurgere şi trecerea ventilaţiilor
coloanelor prin terase se va face cu piesde speciale din PP.
7.3.9 Montarea conductelor în clădiri

- La trecerea prin pereţi şi planşee se va proteja conducta din PP cu un tub de diametru
mai mare, tot din PP sau alt material (PP, metal).Diametrul interior al tubului de protecţie
va fi cu 10-20 mm mai mare decât diametrul exterior al ţevii. Spaţiul liber între ţeava PP şi
tubul de protecţie se va completa cu pâslă minerală, carton, etc.
Tubul de protecţie se va fixa bine în perete sau planşeu. La trecerile prin pereţi, tubul de
protecţie va avea lungimea egală cu grosimea finită a pereţilor, iar la trecerile prin
planşee tubul de protecţie va depăşi partea superioară finită a planşeului cu 20 mm si va
fi la nivelul părţii finite inferioare a plnşeului.
Trecerile prin fundaţii sau pereţii exteriori se vor realiza cu măsuri speciale de etanşare
contra infiltraţiilor.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- Nu se admit îmbinări ale conductelor în manşoanele de protecţie.
- Distanţa minimă între marginea tubului de protecţie şi cea mai apropiată îmbinare sau
deviaţie va fi de 5 cm.
- Prinderea şi susţinerea conductelor orizontale se fac cu:
- brăţări de perete, metalice;
- brăţări şi console metalice ancorate, de construcţie curentă.
Brăţările se vor executa cu muchii rotunjite. Ele se vor strânge uşor peste garniturile de
protecţie din pâslă, PE expandată, carton ondulat, cauciuc, etc.
Garniturile vor avea o grosime minimă de 5 mm şi vor depăşi lăţimea brăţărilor cu cca. 10
mm.
- Distanţa minimă între punctele de susţinere şi cea mai apropiată îmbinare va fi de 5 cm.
- Prinderea şi susţinerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul
brăţărilor şi protecţiilor elastice fixate pe perete sau pe cadrul nodurilor sanitare.
Prinderea se va face la 3-4 cm de mufa cea mai apropiată de punctul de susţinere.
- Punctele fixe se vor realiza prin intermediul a 2 coliere metalice cu şuruburi strânse pe
ţeava din PP şi PEHD protejată cu o bandă de cauciuc în grosime de 2mm, de ambele
părţi ale unei brăţări încastrate în perete sau fixată pe cadrul nodurilor sanitare.
- În cazul reţelelor aparente ţevile se vor monta numai după ce s-au executat tencuielile.
Distanţa liberă de la conductă la perete va fi de minimum 1 diametru. În locurile unde
schimbările de direcţie urmează să preia o anumită variaţie de lungime, distanţa dintre
ţeavă şi perete va fi cel puţin egală cu această variaţie de lungime.
- Montarea conductelor sub tencuială se va executa în:
- şliţuri acoperite cu tencuială;
- şliţuri acoperite cu rabitz.
Şliţurile vor fi suficient de largi pentru a permite dilatarea ţevilor. Conductele vor fi învelite în
carton ondulat sau alt material elastic şi moale; la curbe şi ramificaţii se va îngroşa în mod
special învelişul pe o lungime de 10-15 ori diametrul ţevii.
- Conductele îngropate în pereţi se vor amplasa în locuri unde în mod normal nu se bat
cuie în pereţi de către locatari.
- Se vor lua măsuri speciale ca în perioada probei şi a executării lucrărilor de acoperire a
şliţurilor, ţevile să nu sufere deteriorări prin lovire.
7.3.10 Montarea conductelor în pământ

- În exterior, conductele din PP şi PEHD se vor monta (conform proiectului) îngropate în
pământ sau în canale din beton, vizitabile sau nevizitabile. În toată perioada de montaj şi
probe conductele trebuie ferite de lovituri.
- La montajul îngropat direct în pământ lăţimea şanţului va fi minimă, atât cât este necesar
pentru executarea lucrărilor de săpătură.
Fundul şanţului se netezeşte şi se curăţă de pietre. În cazul terenurilor stâncoase fundul
şanţului se acoperă cu un strat de nisip cu o înălţime de 10 cm. După pozare, conducta
se acoperă complet cu un strat de nisip. Înălţimea stratului de nisip de deasupra
conductei ca fi de minimum 5 cm.
- Lucrările de îmbinare a conductelor se vor executa pe marginea şanţului.
După efectuarea îmbinărilor sudate şi răcirea naturală a acestuia, conductele pot fi
lansate în şanţ. Lungimea tronsoanelor realizate depinde de mărimea reţelei şi
dispozitivelor de coborâre în şanţ, etc.
Flexibilitatea materialului permite ca oricare din capetele tronsonului realizat să rămână la
suprafaţa solului pentru racordarea la tronsonul următor.
- După lansarea în şanţ, conductele se acoperă cu un strat de nisip şi în continuare se
acoperă cu pământ curăţat de pietr, până la 10 cm deasupra stratului de nisip, după care
şanţul se poate umple cu restul de pământ.
- Pentru preluarea dilatărilor, conductele vor fi montate ondulat pe fundul şanţului.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- În apropierea punctelor de racordare a branşamentelor se vor prevedea obligatoriu
puncte fixe pe conductele magistrale. Armăturile de închidere, precum şi celelalte
armături vor fi montate pe postamente de beton astfel încât manevrarea lor să nu solicite
îmbinarea sau conductele de PP.
- Alte prevederi specifice privind montarea conductelor din PP şi PEHD vor fi conform
STAT 6819:Alimentări cu apă „Aducţiuni”.
7.3.11 Repararea conductelor deteriorate

- Este interzisă repararea piesei defecte prin sudarea locului defect cu electrodul de adaos.
- Repararea conductelor din PP şi PEHD se face în timp scurt, iar instalaţia executată cu
ţevi şi fitinguri din PP va putea fi repusă în funcţiune de îndată ce temperatura ultimei
îmbinări sudate a scăzut, în mod natural, la cea a mediului ambiant.
- Reparaţia porţiunii defecte se poate realiza în următoarele moduri:
a) în cazul în care conductele au posibilităţi de deplasare axială şi transversală: reparaţia cu
fitinguri PP cu îmbinare tip „polifuziune” sau „electrofuziune”;
b) în cazul în care conductele au posibilităţi de deplasare transversală:
- reparaţia cu fitinguri PP/metal sau fitinguri PP prevăzute cu filet de îmbinare
tip „polifuziune” cu racord olandez metalic;
- reparaţie cu fitinguri metalice cu îmbinare prin presare pe ţeva de PP;
- reparaţie cu fitinguri PP cu îmbinare tip „electrofuziune”.
- Conductele de canalizare defecte se vor rapara prin înlocuirea porţiunii defecte cu ţeavă
de acelaşi diametru şi utilizarea unei piese cu mufă specială care va permite deplasarea
axială a posţiunii noi de ţeavă din PP şi PEHD.
- Deşeurile realizate din lucrare se vor depozita în containere special amenajate pentru
predare la beneficiar.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4 PROBAREA INSTALAŢIILOR ŞI DAREA LOR ÎN FUNCŢIUNE

7.4.1 Probarea instalaţiilor executate cu ţevi şi fitinguri din PP şi PEHD sau, după caz,
repunerea în funcţiune a instalaţiilor se va efectua numai după răcirea liberă a ultimei
îmbinări realizate prin sudură, pnă la temperatura mediului ambiant.
7.4.2 Pentru verificarea etanşeităţii instalaţiei, presiunea de incercare va fi de 1,5

ori presiunea nominală, iar durata de încercare de 30 minute.
7.4.3 În cazul unor îmbinări defecte, acestea se vor remedia conform prevederilor din
fişa tehnică a materialelor după care se va relua verificarea etanşeităţii.
7.4.4 După executarea probelor şi înainte de darea în folosinţă instalaţiile de alimentare

cu apă executate din ţevi şi fitinguri din PP şi PEHD se vor umple cu apă şi se vor
goli după 24 ore, timp de 3 zile consecutiv.
7.4.5 Celelalte condiţii de verificare a instalaţiilor de alimentare cu apă vor fi conform

prevederilor din „Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente” (indicativ C 56) şi din „Normativul pentru proiectarea şi
executarea instalaţiilor sanitare” (indicativ I19).
7.4.6 Probarea şi verificarea conductelor din reţelele de alimentare cu apă care se

montează pe pământ se va face în conformitate cu prevederile specifice pentru ţevile
PP şi PEHD cuprinse în prevederile din STAS 6819.
7.4.7 Probarea de presiune la conductele care se montează în pământ se poate efectua pe

marginea şanţului, pe un tronson sau pe mai multe tronsoane în şanţ. În cazul în care
proba se efectuează în şanţ, îmbinările trebuie să fie libere pentru a se observa
eventualele pierderi.
7.5 PREVEDERI PENTRU EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

- Beneficiarii lucrărilor de instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare executate cu ţevi şi
fitinguri PP şi PEHD au obligaţia de a asigura, în timpul exploatării, personalul instruit
necesar pentru întreţinerea şi repararea acestor instalaţii.
- Tevile şi fitingurile din PP şi PEHD trebuie ferite de radiaţia solară, de radiaţii calorice,
lovituri sau alte solicitări.
- În timpul efectuării reparaţiilor, pentru a se evita răcirea accidentală cu apă a îmbinărilor
sudate, se va întrerupe temporar alimentarea cu apă rece şi caldă.
- În instalaţiile de alimentare cu apă şi reţele tehnologice este permisă utilizarea fluidelor şi
cu temperaturi peste 60o. În aceste cazuri, durata de utilizare a instalaţiei va fi în funcţie
de tipul ţevii, temperatura şi presiunea de serviciu. Pentru fluide tehnologice cu diferite
compoziţii chimice duratele de viaţă vor rămâne aceleaşi sau se vor reduce în funcţie de
rezistenţa chimică a PP şi PEHD faţă de agentul vehiculat.
- Dezgheţarea ţevilor din PP şi PEHD se va efectua prin învelirea cu cârpe umede având
temperaturi de până la +80oC.
- Pentru desfundarea instalaţiilor de canalizare executate cu tevi din PP şi PEHD se vor
utiliza dispozitive care nu vor avea vârfuri metalice ascuţite.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- În instalaţiile de canalizare executate cu ţevi din PP şi PEHD este permisă evacuarea
apelor uzate cu temperaturi de până la +80oC şi, cu intermitenţă, temperaturi de până la
+95oC.
- Gestionarea deşeurilor rezultate se va face pe categorii în locuri special amenajate.
7.6 PRESCRIPŢII DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

- Prelucrarea materialelor din PP şi PEHD se va efectua în ateliere bine ventilate.
- Degajările de etilen şi de alţi compuşi chimici care apar la efectuarea îmbinărilor sudate
tip „polifuziune”, „electrofuziune” sau „cap la cap” trebuie eliminate printr-un sistem de
ventilare locală adecvat.
- În afară de prevederile de mai sus se vor respecta prevederile din „Normele de protecţia
muncii în construcţii” şi din „Normele republicane de protecţia muncii”.
7.7 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE STINGEREA INCENDIILOR (PSI)

- Unităţile economice care au în domeniul de activitate executarea lucrărilor de instalaţii cu
ţevi şi fitinguri din PP şi PEHD trebuie să aplice, în depozitele pentru produsele PP şi
PEHD şi în atelierele de prelucrare a acestor materiale, măsuri de prevenirea şi stingerea
incendiilor stabilite prin reglementările în vigoare şi în special:
- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor (MI nr. 381/1994 şi
MLPAT nr. 1219/NC/1994);
- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor la proiectarea şi
realizarea construcţiilor şi instalaţiilor (Decret nr. 209/1977);
- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora (MLPAT C 300/1994).
- La organizarea depozitelor pentru produsele din PP şi PEHD şi a atelierelor de prelucrare
a acestora se vor aplica şi măsuri specifice corespunzătoare caracteristicilor fizico-
chimice şi de ardere a materialelor din PP.
- Unităţile de execuţie a lucrărilor de instalaţii cu şi PEHD care organizează în cadrul lor
depozite şi ateliere permanente şi depozite şi ateliere cu caracter temporar pe şantiere
vor aplica următoarele măsuri specifice:
a) La organizarea depozitelor şi atelierelor se va avea în vedere mărimea acestora şi natura
materialelor depozitate sau prelucrate. Funcţie de acestea se vor aplica în afară de
normele generale specifice în vigoare şi prevederile Normativului C 300/1994.
b) Se interzice depozitarea materialelor în spaţiile libere de siguranţă, pe drumuri şi în spaţii
destinate circulaţiei; căile de acces la hidranţi, vane, tablouri electrice vor fi menţinute în
permanenţă libere.
c) În depozitele cu materiale din PP şi PEHD nu se admite amenajarea de spaţii pentru
birouri, pentru lucrări de verificare a caracteristicilor, precum şi pentru distribuirea
lichidelor combustibile. Astfel de spaţii se vor amenaja ca încăperi separate de cele
pentru depozitare.
d) Depozitele principale şi cele de bază pentru materialele din PP şi PEHD vor fi amenajate
în clădiri independente sau în încăperi separate de restul construcţiei prin pereţi antifoc.
e) La depozitarea materialelor se va ţine seama de caracteristicile acestora pentru a se
stabili modul cum trebuie compartimentate încăperile, cum trebuie aşezate diverse
materiale unul faţă de celălalt, cantităţile depozitate în fiecare stivă, spaţiile de siguranţă
dintre acestea, precum şi orice elemente care să asigure reducerea la minimum a riscului
de propagare a unui eventual incendiu.
f) Depozitarea materialelor din PP şi PEHD în atelierele de prelucrare şi montaj se va face
crearea de stocuri tampon.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
i) Pe timpul operaţiilor de îmbinare a tevilor din PP şi PEHD se va asigura menţinerea
permanentă a temperaturii sub valoarea maximă admisă pentru operaţiile respective în
vederea evitării riscului aprinderii acestora.
j) În atelierele de prelucrare şi de montaj a ţevilor din PP şi PEHD nu se admit operaţiuni
tehnologice cu surse de căldură cu foc deschis.
k) Pentru stingerea produselor din PP şi PEHD care ard se va folosi apă pulverizată sau/şi
spumă.
7.8 SECURITATEA MUNCII

- Legea 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
- Legea 307/2006 – Apărarea împotriva incendiilor;
- Ordin 216/2007 – Norme generale de apărare împotriva incendiilor.
7.9 PROTECŢIA MEDIULUI

Colectarea, depozitarea, gestionarea şi valorificarea deşeurilor rezultate în urma lucrărilor
executate se va face pe categorii de materiale şi în locuri special amenajate conform procedurii
CONTROLUL OPERAŢIONAL, în vigoare. Se va respecta legislaţia de protecţie a mediului.
8 ÎNREGISTRĂRI
 Proces verbal de recepţie calitativă cod F-PTE-01.01;
 Proces verbal de deşeuri cod F-PTE-01.02;
 PCCVI cod F-PS-27.01;
 Raport de neconformitate cod F-PG-04.02;
 Proces verbal probe de presiune F-PTE-01.03 ;
 Anexă la proces verbal probă de presiune F-PTE-01.04;
 Proces verbal de trasare F-PTE-01.05;
 Registru materiale F-PTE-01.06.
MONTAJUL CONDUCTELOR PE,

FITINGURILOR ŞI ARMĂTURILOR
Titlu MONTAJUL CONDUCTELOR PE, FITINGURILOR ŞI

ARMĂTURILOR
Cod document PTE-02

Funcţia
Semnătura
SISTEME Montajul conductelor PE, fitingurilor şi armăturilor Cod : PTE - 02
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 6
8 ÎNREGISTRĂRI 17
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură are ca scop stabilirea modului de montaj al conductelor PE, fitingurilor şi
armăturilor.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la executarea şi exploatarea reţelelor de alimentare cu apă rece şi caldă
şi de canalizare din instalaţiile sanitare şi tehnologice, care se execută cu ţevi PE .
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
4. I22-1999 – Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a
5. NP-84-2003 – Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor
sanitare şi a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din PVC şi
POLIETILENĂ.
6. UNI 10520-97 – Suduri în materiale plastice. Sudura cap la cap. Sudura între tuburi şi
racorduri din PE pentru transportul de gaz combustibil, apă sau alte fluide sub presiune.
7. UNI 10521-97 – Suduri în materiale plastice. Sudura prin electrofuziune. Sudura între
tuvuri şi racorduri din PE pentru transportul de gaz combustibil, apă sau alte fluide sub
presiune.
8. UNI 9737-97 – Calificarea şi clasificarea sudorilor în mase plastice. Sudori pentru
procedee de îmbinare prin electrofuziune la conducte şi racorduri din PE pentru
transportul de gaz combustibil, apă sau alte fluide.
9. ISO 12176-1 – Ţevi şi fitinguri din materiale plastice. Aparatul de sudură pentru sistemele
din polietilenă. Partea I : Sudură cap la cap.
10. ISO 12176-2 – Ţevi şi fitinguri din materiale plastice. Aparatul de sudură pentru sistemele
din polietilenă. Partea I : Electrosudură.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER
6.1.1 Asigură şi răspunde de întocmirea PC/PCCVI-ului pentru procese tehnologice de
6.1.5 Supraveghează execuţia lucrării asigurând calitatea execuţiei, în conformitate cu

documentaţia de execuţie.
6.1.6 Răspunde ca execuţia lucrării s fie asigurată cu personal calificat, materiale şi

echipamente de calitate.
6.1.7 Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de

execuţie verificate de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi.




(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

6.2.1 Efectuează toate verificările şi încercările conform PC/PCCVI, convocând participanţii
prevăzuţi pentru fiecare fază.

6.2.3 Răspune de executarea lucrărilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea strictă a

prescripţiilor tehnice şi a prezentei proceduri tehnice de execuţie.

construcţiilor.
6.2.7 Instruieşte personalul din subordine cu toate prevederile reglementărilor aplicabile

lucrărilor pe care le execută.
6.2.9 Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu responsabilul CQ,

beneficiarul şialte organe autorizate, documentele de atestare calitativă a lucrărilor
executate.

6.3.1 Admite execuţia numai a lucrărilor de construcţii ce au la bază proiecte şi detalii de
execuţie verificate de specialiştii verificatori de proiecte.

6.3.3 Opreşte lucrările cu neconformităţi majore şi impune acţiuni corective de remediere
sau demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

6.4.4 Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalelel faze de execuţie stabilite prin
normele tehnice şi semnează procesele verbale de atestare a calităţii.
6.4.5 Participă şi semnează documentele întocmite la verificările efectuate în fazele de

execuţie care, prin natura lor, sunt determinante pentru asigurarea calitătii
construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
La executarea sistemelor de distribuţie sub presiune se utilizează materiale, dispozitive şi procedee care
au agremente tehnice potrivit legislaţiei şi care au certificate de calitate, verificate în ceea ce priveşte
respectarea cerinţelor de calitate din standardele prevăzute în proiectele avizate de furnizor.
Nu se utilizează materiale, echipamnete şi dispozitive care prezintă defecte.
Toate armăturile se probează la o presiune cel puţin egală cu 1,5 ori presiunea de regim la care vor fi
încercate împreună cu instalaţia la care se vor utiliza.
7.1 Materiale
7.1.1 Ţeavă şi fitinguri din polietilenă
Pentru alcătuirea reţelei de distribuţie fluide sub presiune ( gaze, apă ) se vor utiliza:
a. ţevi din PE 80 SDR 11;
b. fitinguri din PE 80 SDR 11;
Ţevile din polietilenă au culoarea neagră cu dungi longitudinale galbene sau complet galbene.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.2 Racorduri de trecerepolietilenă-oţel
Pentru realizarea transziţiei de la polietilenă la oţel se vor utiliza fitinguri de tranziţie fixe –
sudate atât pe conducta din polietilenă cât şi pe cea de oţel. Se vor utiliza numai racorduri
atestate tehnic şi omologate.
7.1.3 Armături
Se vor utiliza robinete de secţionare confecţionate în întregime din polietilenă montate
îngropat cu tija de acţionare de la suprafaţa solului.
7.1.4 Tuburi de protecţie
Pentru protecţia mecanică a conductelor din polietilenă şi pentru dirijarea eventualelor scăpări
de fluid tehnologic se vor utiliza tuburi de protecţie din :
a. ţeavă de oţel pentru montare :
- în carosabil;
- la subtraversării de linii CF.
b. tuburi din material plastic pentru montare:
- în trotuare;
- lângă sau la intersecţia cu cabluri electrice, telefonice sau instalaţii de apă-canal.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.5 Firul trasor
Conductele şi branşamentele sunt însoţite pe întreg traseul de un conductor de cupru

cu izolaţie corespunzătoare unei tensiuni de străpungere de minim 5 KV, cu secţiunea
de minim 0,8 mmp , prin care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cărora se
poate determina cu precizie poziţia conductelor şi integritatea acestora.
Fiecare îmbinare se realizează conform unei tehnologii elaborată sau aprobată de

operatrul licenţiat.
7.1.6 Cutii de vizitare a firului trasor
Cutiile de vizitare a firului trasor se dispun la distanţe de 300 m, în zonele fără construcţii.
7.1.7 Manşoane de protecţie
Manşoanele de protecţie trebuie montate pe toate fitingurile de tranziţie pentru creşterea

rezistenţei îmbinării la trecerea PE / OL.
7.1.8 Răsuflători
Răsuflători se montează în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane pe

reţele de distribuţie subterane, astfel:
- la distanţe de 150-300 m cel puţin 1 răsuflător între două diafragme

impermeabile realizate din teren compact care să întrerupă drenajul gazelor
naturale acumulate prin neetanşeităţi ( la transportul de gaze prin conducete );
- la capetele tuburilor de protecţie;
- la ramificaţii de conducete şi la schimburi de direcţie;
- la ieşirea capetelor de branşament din pământ;
- alte situaţii deosebite evidenţiate de proiectant.
Confecţionarea răsuflătorilor se face din ţeavă de oţel cu diametrul nominal DN 50.

Răsuflătorile la care sse montează capac GN au calota prevăzută cu opritor pentru
evitarea degradării conductelor cu dispozitivul de curăţare a răsuflătorilor.
7.2 Manipularea, transportul , depozitarea şi conservarea materialelor
Manipularea şi transportul conductelor şi fitingurilor din PE se face cu grijă, pentru a le feri de
lovituri sau de zgârâieturi. La încărcare, descărcare şi diverse alte manipulări în depozite sau
pe şantiere, conductele şi fitingurile din PE nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu vor fi
depozitate alte materiale. Conductele livrate în tronsoane drepte se aşează pentru transport
numai orizontal, pe suprafeţe drepte şi netede, sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în
stive care să nu depăşească 1,5 m înălţime. Conductele livrate în colaci se aşează pentru
trasport , de preferinţă, pe orizontală. Conducetele se sprijină lateral, pentru a nu se răsturna
unele peste altele în timpul transportului. Nu se efectuează transporturi cu alte materiale
aşezate easupra conductelor şi fitingurilor din PE.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Transportul conductelor şi fitingurilor din PE pe timpul verii trebuie astfel efectuate încât să
se evite acţiunea directă a radiaţiilor solare asupra acestora. Conductele şi fitingurile din PE se
depozitează în magazii închise, bine aerisite sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directă
a soarelor sau a intemperiilor. Locul de depozitare va fi curat şi uscat, amplasat la cel puţin 2
m distanţă de orice sursă de căldură.
Conductele livrate în tronsoane drepte se aranjează în rastele orizontale pe sortimente şi
dimensiuni, stivuindu-se pe înălţimi de maxim 1,5 m. Ele se sprijină continuu pe toată
lungimea, pe suprafeţe drepte şi netede. Conductele livrate în colaci se depozitează în rastele
orizontala , pe sortimente şi dimensiuni, stivuindu-se pe înălţimi de maximum 2 m. La baza
inferioară se va utiliza o platformă de lemn ( palet) pentru asigurarea uniformităţii aşezării
colacului. Este obligatorie verificarea existenţei cpacelor de protecţie ale ţevilor depozitate.
Ţevile livrate în colaci şi pe mosoare vor fi presurizate.
Fitingurile se aranjează în rafturi, deasemenea pe sortimente şi dimensiuni.
Dispozitivele de sudare şi accesoriile necesare pentru montarea ţevilor pe şantier se
depozitează în rafturi pe sortimente şi dimensiuni.
7.3 Şanţuri pentru conducte subterane

Adâncimea minimă de montaj pentru conductele din PE (calculată de la generatoarea
superioară a ţevii ) este de 0,9 m .
La capătul pantei conductei de branşament, adâncimea minimă de montaj poate să fie de 0,6
m . În cazuri speciale se pot utiliza şi adâncimi de montaj mai mici decât cele precizate, cu
condiţia montării conductei din PE protejată în tuburi de protecţie din oţel beton sau plăci de
protecţie din beton.
Lăţimea şanţului, la partea inferioară, trebuie să fie cu minim 0,2 m superioară diametrului
nominal al conductei care se montează.
Fundul şanţului se netezeşte bine şi se curăţă de pietre. Fundul şanţului se acoperă cu unstrat
de 10-15 cm de nisip de granulaţie 0,3-0,8 mm.
Săparea şanţului se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.
Lucrările de îmbinare ale conductelor se efectuează , de regulă, în afara şanţului. Se
recomandă ca îmbinarea să se efectueze în tronsoane de 100-150 m. Imedia după trecerea
timpului pentru răcirea sudurilor traonsonului, se introduce şerpuit în şanţ şi se acoperă cu
nisip ( se utilizează nisip până se realizează un strat de minim 10 cm deasupra conductei).
După stratul de nisip, acoperirea conductei se efectuează în straturi subţiri, cu pământ
mărunţit, prin compactare după fiecare strat.
Acoperirea conductei, pentru primii 50 de cm deasupra conductei, se efectuează într-o
perioadă mai răcoroasă, pe zone de 20-30 m, avansând într-o singură direcţie, pe cât posibil ,
în urcare.
Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului
minim de protecţie a conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a
utilajului la gradul de compactare maximă.
În dreptul răsuflătorilor, conducta care a fost acoperită pe toată lungimea cu un strat de nisip
gros de 10-15 cm, se pune un strat de piatră de râu cu granulaţia de 5-8 mm, gros de 5 cm,
peste care se aşează calota răsuflătorii.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4 Temperatura de prelucrare pe şantier
Temperatura optimă de prelucrare a materialelor din PE, atât în ateliere de prefabricate cât şi
pe şantier, este cuprinsă în domeniul de + 15 ...+30 grd C.
Nu este recomandabilă prelucrarea mecanicp a conductelor la tempraturi sun 5 grd C. De
aceea materialele depozitate la temperaturi sub 0 grd C se ţin timp de 24 ore la temoeratura
atelierului sau a încăoerii de lucru, înainte de a fi supuse prelucrării.
Nu se efectuează montaj de conducte la temperaturi sub 5 grd C.
În cazuri excepţionale se lucrează numai sub cort încălzit.
În timpul montajului se evită expunerea conductelor din PE pe un timp îndelungat , la acţiunea
directă a razelor solare.
Efectuarea îmbinărilor sudate (polifuziune, electrofuziune sau sudură cap la cap) poate fi
realizată pe şantier în locuri uscate, fără praf, curenţi de aer cu temperaturi cuprinse între 5 –
40 grd C. În cazul în care aceste condiţii nu există, se utiizează corturi mobile în interiorul
cărora se realizează condiţiile impuse pentru efectuarea în bune condiţii a îmbinărilşor sudate.
Aceste corturi sunt considerate provizorii ( în caz de intervenţei ) şi se desfac câns sunt
îndeplinite condiţiile de mediu de lucru.
7.5 Verificarea materialelor

Înainte de prelurare, conductele şi fitingurile din PE vor fi verificate vizual şi dimensional
astfel:
a. la exeminarea cu ochiul liber, conductele trebuie să fie drepte, culoarea lor să fie
uniformă şi de aceeaşi nuanţă; suprafeţele exterioară şi interioară trebuie să fie
netede, fără fisuri, zgârâieturi, arsuri sau cojeli şi să fie inscripţionate cu marcajul
producătorului. Suprafeţele trebuie să fie netede, fără denivelări, arsuri, zgârâieturi,
incluziuni , cojeli, etc;
b. la verificarea dimensiunilor ( cu şublere verificate metrologic, cu precizia de 0.05 mm,
abaterile la diametrele nominale şi la grosimile de pereţi petnru conducte şi fitinguri
terbuie să fie în limitele valorilor nominale +/- abaterea precizată de producător.
c. Diametrul exterior mediu (Dem) se determină prin medierea valorilor a 4 diametre
măsurate la unghiuri de 45 grdunul faţă de celălalt.
d. Grosimea minimă a peretelui se determină prin măsurarea grosimii peretelui ăe întrega
circumferinţă a ţevii.
e. Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse în operă urmân a fi izolate şi trate
conform procedurii „ Tratarea produsului neconform”.
7.6 Prelucrarea materialelor din PE
Prelucrearea şi montarea conductelor şi fitingurilor din PE în reţelele de distribuţie de fluide
sub presiune se efectuează numai de personal tehnic de specialitate, instruit în domeniul
materialelor plastice, autorizat în conformitate cu prevederile legale.
7.7 Îmbinarea conductelor
Îmbinarea conductelor din PE se realizează prin sudură (fuziune) sau cu fitinguri mecanice (
etanşe prin presare pe pereţii ţevilor).
Îmbinările prin sudură se execută de sudori autorizaţi. Îmbinarea prin sudură a conductelor şi
fitingurilor din PE se realizează prin mai multe metode:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
 Polifuziune (conductă sudată în fitinguri sau racorduri de branşament pe peretele lateral

al ţeviloşr cu ajutorul unui element încălzitor), în general pentru diametre de 75-110
mm;
 Sudură cap la cap (conductă sudată cu altă conductă sau fitinguri pe secţiunea
transversală cu ajutorul uni element încălzitor) pentru conducte şi fitinguri cu diametre
de cel puţin 75 mm;
 Electrofuziune (c0onductă sudată în electrofitinguri cu ajutorul unei rezistenţe electrice
înglobate în fiting) , pentru diametre peste 32 mm (petrnu care există electrofitinguri).
 Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din PE se realizează cu aparate de sudură care au fost
agrementate în România de către instituţiile autorizate. Aceste aparate vor fi supuse
reviziilor tehnice în conformitate cu cărţile tehnice ale fiecăruia. Reviziile tehnice se
vor efectua de către unităţile de SERVICE precizate/agreate de către producător.
 Îmbinarea cu fitinguri mecanice se face prin strângerea şi presarea fitingurilor
metalice ( sau PE ) pe pereţii ţevilor din PE ( până la diametrul de 63 mm), numai
pentru capetele de branşament fără anod de protecţie.
7.8 Îmbinarea conductelor din PE cu conducte din metal
Trecerea de la conducte din PE la conducte din metal se realizează cu ajutorul fitingurilor
uzinale . Se pot utiliza fitinguri din PE cu racord filetat, fitinguri de tip olandez ( 2 părţi
metalice şi o parte PE), fitinguri adaptor de flanşă şi flanşe (pentru diametre mari sau
racorduri de vane).
Îmbinările între conductele din PE şi conductele din metal se realizează cu fitinguri de
tranziţie. Acestea pot fi fixe ( sudate atât pe conducta din PE cât şi pe conducta din metal) sau
demontabile (cu filete şi flanşe în cămin de vizitare) pentru diametre mari.
Trecerea de la PE la metal se face:
- cu fitinguri de tranziţie;
- în porţiunea orizontală îngropată;
În cămine de vizitare.
7.9 Schimbări de direcţie, ramificaţii, reducţii

Pentru realizareade schimbări de direcţii, ramificaţii şi reducţii se pot utiliza:
- fitinguri uzinale;
- fitinguri njectate ) coturi, curbe, teuri, reducţii);
- din segmente de conductă prin sudură cap la cap (coturi, teuri, cruci);
- curbarea la rece a conductelor din PE (după raza de curbură permisăde material în funcţie de
diametrul nominal şi grosimea peretului).
7.10 Montarea conductelor

7.10.1 Generalităţi
Pentru montarea conductelor se vor respecta prevederile din NT-DPE-01/2004 .
Înainte de începerea lucrărilor de montaj se vor efectua unele operaţiuni pregătitoarepentru a
se preveni eventualele nepotriviri, sau alte defecte datorate unor interpretări eronate ale
diferitelor informaţii tehnice, procedândla identificarea în amănunt a traseelor, măsurători
pentru verificarea posibilităţilor de respectare a datelor prevăzute în proiect (lungimi, pante,
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
unghiuri, cote de nivel), măsurători privind amplasamentele diferitelor echipamente şi

armături.
Înainte de montaj fiecare element de conductă va fi verificat pentru corespondenţa cu
prevederile din proiect privind dimensiunile, materialul, suprafeţele de etanşare ale flanşelor
pentru conductă şi ale flanşelor armăturilor. Totodată se va verifica corespondenţa fizică a
acestora cu documentaţia de certificare a calităţii, orecum şi starea de curăţenie.
Înainte de a fi preluate, conductele şi fitingurile din PE vor fi verificate vizual şi dimensional.
La verificarea vizuală:
- Conductele trebuie să fie drepte, culoarea uniformă şi de aceeaşi nuanţă,
suprafeţele interioare şi extrerioare trebuie să fie netede, fără fisuri, zgârâieturi, arsuri sau
cojeli şi inscripţionate cu marcajul producătorului;
- Fitingurile trebuie să aibă suprafeţe netede, fără denivelări, arsuri, zgârâieturi.
Materiale şi componentele care nu corespund , ca şi cele fără certificate de calitate, nu vor fi
puse în operă.
Temperatura optimă de prelucrare a materialelor din PE este cuprinsă între + 15 grd C şi 30
grd C.
Nu se realizează montaje de conducte la temperaturi ambiante mai mici de +5ºC. Nu se
recomandă prelucrarea mecanică a conductelşor la temperaturi mai mici de 0ºC.
Realizarea îmbinărilor sudate (polifuziune, electrofuziune, sudură cap la cap) se poate face
numai de către personal tehnic de specialitate, instruit şi autorizat în domeniu.
Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din PE se poate face prin fuziune(sudu8ră) sau fitinguri
mecanice. Imbinarea ţevilor din PE cu ţevi din oţel se realizează cu fitinguri de tranziţie.
Trecerea de la conducte de PE la conducte din metal se face cu ajutorul fitingurilor uzinate.
Petnru fiecare tip de îmbinare se vor aplica metodele specifice de control conform
normativului NT-DPE-01/2004 şi prescripţiilor tehnice indicativ ST 023-99, ST 024-2000.
Realizarea alinierii tronsoanelşor de conductă în vederea asamblării la poziţie , ne se admite a
fi făcută forţt, prin deformare elastică.
Nu se admite montajul fără a fi verificate , în prealabil, la presiune, la bancul de probă.
Acestea vor fi încercate la presiunea de rezistenţă şi etanşeitate conform normelor
producătorului.
La punerea în operă conductele se curăţă la interior şi exterior şi se protejează în timpul
montajului împotriva pătrunderii de corpuri străine. Capetele tronsoanelor se astupă cu
capace. Conductele se monteazăşerpuit , pe orizontală, în şanţ.
În timpul montării conductelor se iau măsuri petrnu evitarea deteriorării instalaţiilor şi
construcţiilor subterane aparţinând altor deţinători.
Sudurile la poziţie se execută, de preferinţă, în perioadele răcoroase ale zilei.
În interiorul tuburilor de protecţie cu lungimi de peste 6 m se admit numai suduri inevitabile.
În interiorul tuburilor de protecţie cu lungimi sub 6 m nu se admit nici un fel de suduri.
Conductele din PE sunt însoţite pe întreg traseul de un conductor de cupru izolat de secţiune
1,5 mmp, montat de-a lungul conductei şi prin care se pot transmite semnale electrice cu
ajutorul cărora se poate determina cu precizie amplasarea conductei şi integritatea acesteia.
7.10.2 Montarea conductelor
La instalarea conductelor se vor respecta instrucţiunile prevăzute de NT-DPE-01/2004 şi în
special:
- se vor utiliza numai materiale agrementate şi / sau omologate şi verificate;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- terasamentele se vor reealiza conform proiect, cu respectarea straturilor de fundare şi

de aşezare a conductei;
- conductele se vor îmbina folosind procedee de PT ISCIR CR 21/99;
- pentru realizarea schimbărilor de direcţie se vor utiliza fitinguri uzinatesau se va face
curbarea ţevii cu o rază minimă de curbură R min= 30 DN ;
- conductele se lansează manual sau mecanizat, în funcţie de dimensiuni;
- lansarea se face cu conducta prinsă în chingi cu lăţimea de minim 150 mm,
petrnu prevenirea deteriorării suprafeţei exterioare;
- este interzisă lansarea conductei folosind lanţuri sau cabluri;
- petrnu coborârea ţevilor şi conductelor în şanţuri se pot folosi şi planuri înclinate. În
acest caz se interzice muncitorilor să stea în faţa ţevilor care se coboară, dirijarea coborârii
ţevilor se va face numai din poziţie laterală;
- prezenţa conductelor va fi marcată pe repere fixe prin inscripţii sau plăcuţe
indicatoare amplasate la distanţe de 30 m;
- se interzice montarea conductelor de presiune ( în special cele de gaze), în următoarel
cazuri:
- sub terenuri susceptibile la tasări, alunecări, eroziuni;
- sub construcţii de orice categorie;
- în tunele, galerii;
- în canale de orice categorie;
- la nivel inferior fundaţiei clădirilor învecinate, la distanţe sub 2 m.
7.10.3 Montarea fitingurilor

După vgerificarea materialelor, îmbinările ţevilor din PE se pot realiza înainte de coborârea
acestora în şanţ printr-una din metodele menţionate. Lansarea conductei, după asamblare, se
poate face numai după răcirea ultimei îmbinări sudate realizate.
7.10.4 Montarea armăturilor
Se vor instala astfel încât să nu supună la sarcini suplimentare în timpul manevrării lor. Pentru
aceasta se va asigura un suport stabil prin compactarea corespunzătoare a solului înainte de
aşezare. Înainte de montare se va verifica şi funcţionarea robinetului. Pentru protejare se vor
folosi tuburi din PE.
7.10.5 Montarea firului trasor
Se va acorda o importanţă deosebită asigurării continuitpşii firului trasor la conducte de
distribuţie şi branşamente. Firul se va lega din 4 în 4 m de conductă şi la fiecare conexiune sau
fiting de pe aceasta. Pentru ramificaţii se utilizează conectori. Firul se înfăşoară de câteva ori
pe teul de branşament înainte de coneciune. Firul trasor va fi sco s la capătul branşamentului
unde se va etanşa cu bandă fiind accesibil personalului de verificare.
După realizarea reţelei se va efectua verificarea continuităţii firelor.
7.11 Verificarea şi controlul în timpul executării lucrărilor

Executantul verifică, în timpul realizării lucrărilor, respectarea prevederilor proiectului şi ele
prezenteiproceduri. Fiecare porţiune de instalaţie, care se poate proba independent, constituie
fază determinantă (tronsoane de până la 500 m sau lucrări efectuate într-o zi de lucru) şi se
supun verificării.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Pentru următoarele operaţiuni rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces verbal de

lucrări ascunse :
- realizarea sudurilor;
- respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte instalaţii;
- traversarea traseelor altor instalaţii;
- adâncimea de pozare a conductelor.
Realizarea sudurilor se verifică de către persoane şi laboratoare autorizate grad I de către
MLPAT şi MEC-ISCIR Central conform HG 766/1997 şi Ordin 31/N/1995 MLPAT.
Verificarea se realizează prin metode distructive sau nedistructive.
Metodele nedistructive de verificare a sudurilor conductelor şi fitingurilor din PE utilizate
pentru transportul gazului metan sau a altor fluide sub presiune, se utilizează pe şantier. Prin
utilizarea lor se obţin date calitative privind sudurile efectuate de către sudorii calificaţi.
Metodele nedistructive sunt diferite în funcţie de tipul de îmbinare sudATĂ.
Metoda nedistructivă cea mai simplă şi cea mai des utilizată este compararea cu suduri martor
din fiecare tip în parte.
La sudura tip polifuziune se verifică forma, continuitatea şi mărimea bavurii care apare la
îmbinarea între conductă şi fiting. Totodată se compară dimensiunile bavurilor de la
îmbinările alăturate. Se admit diferenţe de până la 10 % între două îmbinări alăturate.
La sudura cu electrofitinguri se verifică dimensiunile celor doi matori existenţi la capetele
fiecărui electrofiting. Aceşti martori trebuie să fie împinşi în exterior la cota maximă
prevăzută pentru fiecare tipodimensiune. În cazul în care unul dintre cei doi martori ( sau
amândoi) nu a fost împins la cota maximă prevăzută, rezultă că îmbinarea nu a fost bine
executată din diferite motive (conductele nu au fost bine ţinute coaxial, conductele au avut
diametrele nominale sub valoarea standardizată, programare greşită a dispozitivelor de
sudură). În acest caz, îmbinarea se va îndepărta prin tăiere şi se va reface cu ub alt
electrofiting.
La sudura cap la cap se verifică , vizual şi cu ajutorul echipamentelor de măsură, dimensiunile
cordoanelor de sudură. Acestea trebuie să fie uniforme pe întreaga circumferinţă, să nu
prezinte exfolieri faţă de ţeavă. Diametrul conductei trebuie să fie mai mic decât diametrul
minim dintre cele două cordoane de sudură. Lăţimea celor două bavuri care compun cordonul
de sudură trebuie să fie egală, admiţându-se diferenţe de maxim 10 % între cele două
cordoane.
Toate aceste verificări nedistructive duc la aprecieri relative privind modul de realizare a
sudurilor de sudori calificaţi, fără a confirma calitatea acestora.
Este obligatorie verificarea nedistructivă a 25 % din îmbinările efectuate prin sudură cu
sisteme care să realizeze fotografii relevante ale îmbinărilor sudate.
Se pot utiliza metode pe bază de materiale fisionabile Selenium-75(Se-75) sau pe bază de
ultrasunete.
Verificările nedistructive ale sudurilor vor fi efectuate de laboratoare specializate de grad I
autorizate de către MLPAT şi MEC, cu echipamnete şi procedee agrementate tehnic de către
organismele abilitate în România.
Verificările nedistructive vor fi efectuate pe tronsoane de până la 500 m în 3 etape. În prima
etapă se verifică 25 % din suduri. În cazul în care una dintre sudurile verificate este defectă se
trecer la cea de a doua etapă în care se repetă verificarea pe alte 25 % din sudurile tronsonului
rspectiv. Dacă şi în acest caz una dintre sudurile verificate este defectă, se trece la etapa finală
în care se verifică şi restul de suduri ale tronsonului.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Metodele nedistructive se utilizează în îmbinarea de conducte şi fitinguri PE pentru gaze sau

alte fluide sub presiune şi se efectuează în cadrul unor instituţii şi laboratoare autorizate de
MLPATşi MEC.
Metodele distructive sunt următoarele:
- verificara la presiune interioară de durată;
- verificarea la tracţiune;
- verificarea la îndoire;
- verificarea la răsucire.
Prin efectuarea lor se obţin date cantitative privind calitatae sudurii şi comportarea acesteia în
timp.
Furnizorul controlează, în timpul execuţiei, calitatea lucrărilor pentru reţelele de distribuţie,
sub aspectele pe care le consideră necesare, având dreptul de a cere constructorului efectuarea
sudurilor prin oricare din metodele prezentate.
Îmbinările sudate găsite defecte se refac prin tăierea lor şi sudarea prin una din metodele
prezentate.
7.11.1 Repararea conductelor deteriorate în timpul execuţiei lucrărilor de construcţii
Este interzisă repararea unei piese sau porţiuni deteriorate în timpul execuţiei unei reţele de
distribuţie executată cu conducte şi fitinguri din PE prin sudarea locului defect.
Se înlătură, prin tăiere, porţiunea defectă (conductă, fiting, racord de branşament) şi se
înlocuieşte cu o piesă similară.Îmbinarea noii piese la reţeaua existentă, se face în funcţie de
diametrul conductei şi de poziţia porţiuinii (piesei) defecte, cu electrofitinguri sau sudură cap
la cap şi adaptor de flanşă.
7.12 PROBAREA INSTALAŢIILOR ŞI DAREA LOR ÎN FUNCŢIUNE

7.12.1 Probarea instalaţiilor executate cu ţevi şi fitinguri din PE sau, după caz,
repunerea în funcţiune a instalaţiilor se va efectua numai după răcirea liberă a ultimei
îmbinări realizate prin sudură, pnă la temperatura mediului ambiant.
7.12.2 Pentru verificarea etanşeităţii instalaţiei, presiunea de incercare va fi de 1,5 ori

presiunea nominală, iar durata de încercare de 30 minute.
7.12.3 În cazul unor îmbinări defecte, acestea se vor remedia conform prevederilor din
fişa tehnică a materialelor după care se va relua verificarea etanşeităţii.
7.12.4 După executarea probelor şi înainte de darea în folosinţă instalaţiile de

alimentare cu apă executate din ţevi şi fitinguri din PE se vor umple cu apă şi se vor
goli după 24 ore, timp de 3 zile consecutiv.
7.12.5 Celelalte condiţii de verificare a instalaţiilor de alimentare cu apă vor fi conform

prevederilor din „Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
construcţii şi instalaţii aferente” (indicativ C 56) şi din „Normativul pentru proiectarea şi
executarea instalaţiilor sanitare” (indicativ I19).
7.12.8 Probarea şi verificarea conductelor din reţelele de alimentare cu apă care se
montează pe pământ se va face în conformitate cu prevederile specifice pentru ţevile
PE cuprinse în prevederile din STAS 6819.
7.12.9 Probarea de presiune la conductele care se montează în pământ se poate

efectua pe marginea şanţului, pe un tronson sau pe mai multe tronsoane în şanţ. În
cazul în care proba se efectuează în şanţ, îmbinările trebuie să fie libere pentru a se
observa eventualele pierderi.
7.13 PREVEDERI PENTRU EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

- Beneficiarii lucrărilor de instalaţii de alimentare cu apă cu ţevi şi fitinguri PE au obligaţia
de a asigura, în timpul exploatării, personalul instruit necesar pentru întreţinerea şi
repararea acestor instalaţii.
- Tevile şi fitingurile din PE trebuie ferite de radiaţia solară, de radiaţii calorice, lovituri sau
alte solicitări.
- În timpul efectuării reparaţiilor, pentru a se evita răcirea accidentală cu apă a îmbinărilor
sudate, se va întrerupe temporar alimentarea cu apă rece şi caldă.
- În instalaţiile de alimentare cu apă şi reţele tehnologice este permisă utilizarea fluidelor şi
cu temperaturi peste 60o. În aceste cazuri, durata de utilizare a instalaţiei va fi în funcţie
de tipul ţevii, temperatura şi presiunea de serviciu. Pentru fluide tehnologice cu diferite
compoziţii chimice duratele de viaţă vor rămâne aceleaşi sau se vor reduce în funcţie de
rezistenţa chimică a PE faţă de agentul vehiculat.
- Dezgheţarea ţevilor din PE se va efectua prin învelirea cu cârpe umede având
temperaturi de până la +80oC.
- Gestionarea deşeurilor rezultate se va face pe categorii în locuri special amenajate.
7.14 PRESCRIPŢII DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

- Prelucrarea materialelor din PE se va efectua în ateliere bine ventilate.
- Degajările de compuşi chimici care apar la efectuarea îmbinărilor sudate tip „polifuziune”,
„electrofuziune” sau „cap la cap” trebuie eliminate printr-un sistem de ventilare locală
adecvat.
- În afară de prevederile de mai sus se vor respecta prevederile din „Instrucţiunile proprii
de SSM”.
7.15 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE STINGEREA INCENDIILOR (PSI)

- în domeniul de activitate executarea lucrărilor de instalaţii cu ţevi şi fitinguri din PE , în
depozitele pentru produsele din PE şi în atelierele de prelucrare a acestor materiale, se
vor aplica măsuri de prevenirea şi stingerea incendiilor stabilite prin reglementările în
vigoare şi în special:
MLPAT nr. 1219/NC/1994);
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- La organizarea depozitelor pentru produsele din PE şi a atelierelor de prelucrare a
acestora se vor aplica şi măsuri specifice corespunzătoare caracteristicilor fizico-chimice
şi de ardere a materialelor din PE
- Punctele de lucru a lucrărilor de instalaţii cu PE care organizează în cadrul lor depozite şi
ateliere permanente şi depozite şi ateliere cu caracter temporar pe şantiere vor aplica
următoarele măsuri specifice:
c) În depozitele cu materiale din PE nu se admite amenajarea de spaţii pentru birouri,
pentru lucrări de verificare a caracteristicilor, precum şi pentru distribuirea lichidelor
combustibile. Astfel de spaţii se vor amenaja ca încăperi separate de cele pentru
depozitare.
d) Depozitele principale şi cele de bază pentru materialele din PE vor fi amenajate în clădiri
independente sau în încăperi separate de restul construcţiei prin pereţi antifoc.
f) Depozitarea materialelor din PE în atelierele de prelucrare şi montaj se va face crearea
de stocuri tampon.
g) Pe timpul operaţiilor de îmbinare a tevilor din PE se va asigura menţinerea permanentă a
temperaturii sub valoarea maximă admisă pentru operaţiile respective în vederea evitării
riscului aprinderii acestora.
h) În atelierele de prelucrare şi de montaj a ţevilor din PE nu se admit operaţiuni tehnologice
cu surse de căldură cu foc deschis.
i) Pentru stingerea produselor din PE care ard se va folosi apă pulverizată sau/şi spumă.

- Ordin 216/2007 – Norme generale de apărare împotriva incendiilor

8 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

 Proces verbal probe de presiune F-PTE-01.03 ;
 Anexă la proces verbal probă de presiune F-PTE-01.04;
 Proces verbal de trasare F-PTE-01.05;
 Registru materiale F-PTE-01.06.
TERASAMENTE GENERALE, EXECUŢIE

SĂPĂTURI CU SPRIJINIRI
Titlu TERASAMENTE GENERALE, EXECUŢIE SĂPĂTURI CU

SPRIJINIRI
Cod document PTE-03

Funcţia
Semnătura
SISTEME Terasamente generale, execuţie săpături cu sprijiniri Cod : PTE - 03
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 6
8 ÎNREGISTRĂRI 13
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură
- stabileşte etapele şi modul de execuţie al lucrărilor de terasamente, săpături şi sprijiniri –

umpluturi;
- asigură instruirea unitară şi coerentă a personalului implicat în lucrări de terasamente,
săpături şi sprijiniri – umpluturi;
- asigură prevenirea abaterilor accidentale şi corelarea continuă a acestora pe parcursul
executării lucrărilor de terasamente, săpături şi sprijiniri – umpluturi.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia lucrărilor de terasamente, săpături şi sprijiniri – umpluturi.
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Sprijiniri – Elemente alcătuite dintr-o cămăşuială realizată din dulapi aplicaţi
pe peretele săpăturii şi din elementele de sprijinire (spraituri, proptele)
4.2 ABREVIERI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER







(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




construcţiilor.


executate.


sau demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Generalităţi
7.1.1 Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se restabileşte axul traseului şi reperii
care determină elementele acestuia.
Întrucât lucrările se execută mecanizat, reperii se asamblează în afara zonei de lucru
pentru a putea fi păstraţi şi utilizaţi la restabilirea axului şi cotelor drumului.
7.1.2 Materializarea pe teren a lucrărilor se face prin şabloane de inventar sau cu materiale
recuperabile.
7.1.3 Picheţii şi şabloanele trebuie să materializeze:

- axul traseului şi înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii;
- punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- înclinarea taluzurilor.
7.1.4 Lucrările de terasamente la drumuri pot fi:

- Concentrate (ramblee şi deblee mari, rampe de acces la poduri);
- Liniare, continue în lungul drumului, în spaţii largi, unde utilajele pot intra direct , sau
în spaţii înguste.
7.1.5 La alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se au în vedere

următorii factori:
- posibilităţile de lucru ale utilajelor: utilaje care sapă şi încarcă; utilaje care sapă,
încarcă şi transportă; utilaje care sapă – împing; utilaje de nivelat – finisat; utilaje de
compactare;
- concentrarea, natura şi caracterul lucrărilor de terasamente;
- poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului;
- amplasarea sursei de pământ faţă de locul de executare a terasamentelor;
- distanţa de transport;
- durata de execuţie a lucrărilor şi anotimpul;
- consistenţa pământului de săpat, respectiv dificultatea de săpare.
7.1.6 Procedeele de executare a lucrărilor cu excavatorul pot fi:

a) cu excavatorul cu lingură dreaptă - săpare prin curse longitudinale directe cu
încărcarea pământului în vehicule de transport dispuse lateral, paralele cu mişcarea
excavatorului;
b) cu excavatorul cu cupă de adâncime – lingură inversă – se pot efectua lucrări de
excavare atât cu descărcarea pământului în depozit, cât şi cu descărcarea pământului în
vehicule de transport;
c) săpături cu draglina:
- săpare laterală care se foloseşte la executarea umpluturilor din gropi de împrumut şi
la executarea săpăturilor cu descărcare în depozit;
- săpare frontală;
- utilizarea draglinei la săpături cu descărcarea în mijloace de transport.
7.1.7 Productivitatea de exploatare a excavatorului cu o cupă este în funcţie de

natura terenului, respectiv de echipamentul folosit, de capacitatea cupei, de
înălţimea frontului şi de modul de descărcare a pământului.
7.1.8 Diferitele operaţii executate cu buldozerul sau anglodozerul sunt:

- scoaterea buturugilor;
- executarea treptelor de înfrăţire;
- deplasări de pământ;
- executarea de profile mixte;
- umplerea tranşeelor;
- nivelări.
7.1.9 Screperul este singurul utilaj capabil să sape, să încarce, să transporte şi să
repartizeze pământul în cursul descărcării, pe distanţe de 300 – 1000 m.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2 Executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor
construcţiilor civile şi industriale
7.2.1 Lucrările respective comportă volume importante de pământ, soluţia de executare a

terasamentelor stabilindu-se pe baza unui calcul de optimizare, criteriile de bază fiind
consumul de energie, costul şi durata de execuţie a lucrărilor. De regulă, executarea
acestor lucrări se face mecanizat, metodele manuale aplicându-se numai acolo unde
folosirea mijloacelor mecanice nu se justifică din punct de vedere tehnico-economic.
7.2.2 În timpul executării lucrărilor constructorul are obligaţia să urmărească atât stabilirea
masivelor de pământ, cât şi stabilitatea construcţiilor sau instalaţiilor invecinate.
Pentru sprijinirea săpăturilor se folosesc de regulă elemente de inventar modulate.
7.2.3 Atunci când executarea săpăturilor pentru fundaţii implică dezvelirea unor reţele
existente subterane care rămân în funcţiune, trebuie luate măsuri corespunzătoare de
protejare a acestora. În cazul în care în proiect nu a fost prevăzută existenţa acestor
instalaţii, se opresc lucrările şi, prin beneficiar, este chemat proiectantul.
7.2.4 Dezafectarea acestor instalaţii se face numai cu acordul părţilor interesate şi sub
supravegherea beneficiarului sau a unităţii de exploatare.
7.2.5 Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise se execută o serie de lucrări pregătitoare

şi anume: defrişări, demolări, amenajarea platformei, etc.
7.2.6 Excavarea stratului vegetal se face de obicei mecanizat. Scurgerea apelor de

suprafaţă spre terenul pe care se execută lucrările de construcţii trebuie oprită prin
executarea de şanţuri de gardă care să dirijeze aceste ape în afara zonelor de lucru.
Dimensiunile acestor şanţuri, pantele de scurgere şi modul de protejare a taluzurilor
se prevăd în proiect.
7.2.7 În cazul terenurilor accidentale sau când debitul apelor de colectat este redus,
executarea şanţurilor de gardă nefiind economică, se prevăd rigole.
7.3 Executarea săpăturilor şi sprijinirilor

7.3.1 La executarea săpăturilor pentru fundare trebuie avute în vedere următoarele:
- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundare sau în jurul
fundaţiilor clădirilor existente astfel încât să nu fie periclitată rezistenţa – stabilitatea
acestora;
- atunci când turnarea betonului de fundaţie nu se face imediat după terminarea
săpăturilor, aceasta se va opri la o cotă mai ridicată decât cota finală;
- atunci când în aceeaşi incintă sau platformă se execută mai multe construcţii
apropiate între ele, atacarea lucrărilor se face astfel încât să se asigure executarea
fundaţiilor începând cu cele care sunt situate la adâncimea cea mai mare
- la săpăturile de lungimi mai mari pentru fundare, fundul săpăturii trebuie să fie înclinat
spre unul sau mai multe puncte de colectare a apelor;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- prezenţa apei subterane constituie cea mai dificilă problemă în execuţia excavaţiilor
pentru fundaţii;
- trebuie avut grijă ca lucrările de epuismente să nu producă modificări ale stabilităţii
masivelor de pământ din zona lor de influenţă şi să pericliteze rezistenţa şi stabilitatea
clădirilor învecinate existente;
- în cazul terenurilor nesensibile la acţiunea apei lucrările de excavare se execută de la
început până la cota prevăzută în proiect
- în cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura se va opri mai sus decât cota
prevăzută în proiect, şi anume:
- 0,20-0,30 m pentru nisipuri fine
- 0,15-0,25 m pentru pământuri argiloase
- 0,40-0,50 m pentru pământuri sensibile la umezire.
- atunci când la cota de fundare pe fundul gropii apar crăpături în teren trebuie chemat
proiectantul care stabileşte măsurile ce trebuie luate în vederea fundării;
- dacă înainte de începerea lucrărilor de turnare a betonului în fundaţii fundul gropii este
umezit superficial în urma unei ploi de scurtă durată, el este lăsat să se zvânte, iar
atunci când umezirea este mai puternică, se îndepărtează stratul de noroi respectiv;
- schimbarea cotei de fundare se poate face numai cu acordul proiectantului şi orice
modificare în acest sens se consemnează în registrul de procese verbale de lucrări
ascunse;
- în cazul unor lucrări de terasamente cu volume mari la care se aplică tehnologii noi
care cer precizie mare în executarea lucrărilor, acestea se execută numai pe bază de
caiet de sarcini, fişe sau proiect tehnologic;
- în cazul săpăturilor cu pereţi verticali nesprijiniţi se vor lua următoarele măsuri pentru
menţinerea stabilităţii malurilor:
- terenul din jurul săpăturii să nu fie incărcat şi să nu fie supus la vibraţii;
- pământul rezultat din săpătură să nu fie depozitat la o distanţă mai mică de 1
m de la marginea gropii de fundare;
- se vor lua măsuri rapide de înlăturare a apelor de precipitaţii sau provenite
accidental;
- săpăturilor cu pereţi verticali sprijiniţi se utilizează în următoarele situaţii:
- când adâncimea săpăturii epăşeşte condiţiile menţionate la săpături cu pereţi
verticali nesprijiniţi;
- când nu este posibilă desfăşurarea taluzului;
- când pe baza unui calcul economic rezultă eficienţa sprijinirilor.
o Sistemul de sprijinire se alege de către proiectant, pe baza datelor din studiile
geotehnice şi a observaţiilor.
o Tipul de sprijinire se alege în funcţie de natura terenului şi dimensiunile săpăturii.
- atunci când condiţiile locale nu permit săparea în taluz pe toată adâncimea sau când
acest lucru nu este indicat, se pot utiliza săpături de fundare cu pereţi parţial sprijiniţi
pe o anumită adâncime a părţii inferioare a gropii, iar pe partea exterioară să se
execute taluz.
7.3.2 Săpăturile cu pereţi în taluz se pot executa în orice fel de teren, cu
respectarea următoarelor condiţii:
- pentru adâncimi până la 2 m:
- săpătura de fundare nu stă deschisă mult timp;
- pământul are o umiditate naturală de 12-18% şi se asigură condiţiile să nu
crească;
- panta taluzului săpăturii nu trebuie să depăşească valorile maxime admise
pentru diverse categorii de pământuri;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- pentru săpăturile manuale cu adâncimi mai mari de 2 m:
- taluzurile trebuie executate în trepte prevăzându-se pe înălţimi banchete
care să permită evacuarea pământului prin relee;
- în funcţie de condiţiile locale se vor face şi calcule de stabilitate a pereţilor
săpăturii.
7.3.3 Săpăturile sub nivelul apelor subterane sau în terenuri cu infiltraţii puternice de apă:
- Îndepărtarea apei se poate efectua prin una din următoarele metode:
- epuismente directe prin pomparea directă a apei din groapa de fundare;
- epuismente indirecte – constau în coborârea nivelului apei subterane cu
ajutorul unor puţuri filtrante şi filtre aciculare amplasate în afara conturului
excavaţiei
- În situaţiile când în proiect nu se prevede schema de evacuare a apei din groapa de
fundare şi epuismentele nu se fac pe baza unui studiu prealabil, trebuie avute în
vedere următoarele recomandări:
- se preferă ori de câte ori este posibilă evacuarea directă a apei;
- alegerea modului de execuţie a epuismentelor depinde de situaţia
hidrogeologică din zona amplasamentului.
- La epuismentele directe, în cazul unui aflux de apă foarte mare şi a unor pământuri cu
particule fine, se construieşte pe fundul puţului un filtru pentru a preîntâmpina
fenomenul de afuiere. Se recomandă a se utiliza pompe centrifuge în cazul apelor
curate sau puţin murdare şi pompe cu diafragmă, când apa este murdară şi
antrenează nămol sau nisip. Puterea pompelor se verifică în prealabil prin încercări de
pompare . Apa trebuie evacuată cât mai departe de săpătură pentru a nu se infiltra din
nou. Pentru un calcul prealabil, se consideră că i mp de suprafaţă afundată debitul de
apă este:
- la nisipuri fine........................0,16 mc/h;
- la nisipuri mijlocii...................0,24 mc/h;
- la nisipuri mari............0,20 – 0,36 mc/h;
- la stânci fisurate.........0,15 – 0,25 mc/h.
- Sistemul de sprijinire se alege de către proiectant pe baza datelor geotehnice şi a
observaţiilor;
- Tipul de sprijinire se alege în funcţie de natura terenului şi dimensiunile săpăturii.
- Epuismentele indirecte se pot executa în diferite sisteme. De regulă, epuismentele
indirecte sunt prevăzute în proiectul de execuţie, cu toate detaliile necesare.
- Puţurile filtrante de diametru mare se execută în foraje tubate având Ø200-600 mm.
Distanţa dintre puţuri şi adâncimea până la care sunt duse se stabileşte prin calcul.
- Când există infiltraţii puternice de apă în incintă este necesar să se ia măsuri speciale
de închidere a stratului prin pereţi de palplanşe, ecrane de etanşare sau folosirea
excavaţiei sub apă, chesoane.
- Pentru depresionarea nivelului apei în pământuri relativ puţin permeabile se folosesc
filtre aciculare. Filtrele sunt conectate prin conducte etanşe la o pompă cu vacuum
construită astfel încât să poată absorbi atât apă cât şi aer.
- Cu filtrele aciculare se poate produce o drenare forţată a apei din terenurile alcătuite
din nisipuri fine-prăfoase, coborându-se nivelul hidrostatic cu 3-5 m.
- În pământurile prăfoase şi argiloase care cedează mai greu apa eficienţa filtrelor
aciculare poate fi sporită prin asocierea la drenarea prin vacuum a drenării
electroosmotice.
- În cazul săpăturilor adânci, sub nivelul apelor subterane sau în terenuri cu infiltraţii
puternice de apă, sprijinirea pereţilor săpăturii de fundare se face palplanşe metalice
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
de inventar, ecrane de impermeabilizare sau pereţi turnaţi în teren. Pereţii adânci
turnaţi în teren se utilizează numai în cazul în care fac parte din lucrarea definitivă.
- Executarea săpăturilor în terenurile cu apă subterană, pentru lucrări de o importanţă
deosebită, se pot efectua în incinte etanşe închise, utilizându-se în acest scop ecrane
de etanşare realizate prin tehnologia pereţilor mulaţi în teren.
- Sprijinirea săpăturilor pentru fundaţii trebuie făcută mai ales în cazul săpăturilor relativ
înguste şi adânci, la pământurile caracterizate prin taluzuri naturale cu înclinări line
sau în cazul celor supuse pericolului de afuiere.
- Sprijinirile obişnuite – simple sunt lucrări cu caracter provizoriu care se execută pentru
susţinerea verticală a malurilor şi care sunt de obicei alcătuite din dulapi, bile de lemn
şi şpraiţuri metalice de inventar. Ele se dimensionează astfel încât să reziste la
împingerea pământului.
- Sprijinirile cu dulapi orizontali se folosesc în cazurile în care pământul respectiv în
săpătură se poate menţine în taluz vertical, nesprijinit pe o anumită înălţime.
- Filatele la rândul lor, sunt susţinute fix prin şpraiţuri orizontale în cazul în care pereţii
sunt suficient de apropiaţi pentru a sprijini cu acelaşi şprait ambii pereţi.
- În cazul săpăturilor mai largi de 5-6 m, acestea nu pot fi sprijinite transversal cu
şpraiţuri simple întrucât lungimea de flambaj ar deveni prea mare şi atunci se crează
puncte intermediare de rigidizare.
- Sprijinirile cu dulapi verticali se folosesc în cazul pământurilor cu consistenţă redusă.
Pentru o mai bună susţinere, atunci când condiţiile locale impun acest lucru, filatele şi
şpraiţurile se înlocuiesc cu cadre din lemn.
- În cazul adâncimilor mai mici de săpătură (≤ 3 m) şi pentru lăţimi cuprinse între 1 şi 3
m, dimensionarea sprijinirilor se face constructiv.
- În cazul în care condiţiile locale nu permit săparea în taluz pe toată adâncimea sau în
condiţiile tehnico-economice o impun, se adoptă soluţia cu pereţi sprijiniţi parţial pe o
anumită adâncime şi parţial în taluz.
- În cazul în care săpăturile sunt mai mici de 5-6 m şi lungimea dulapilor verticali nu mai
este suficientă se procedează la amplasarea dulapilor în etaje succesive pe verticală,
montându-se pe şpraiţuri platforme de lemn cu ajutorul cărora pământul poate fi
evacuat succesiv pe înălţime până la suprafaţă. Acest sistem prezintă însă
dezavantajul că se îngustează progresiv săpătura spre adâncime. Pentru remedierea
acestui incovenient se poate folosi sistemul marciavanti la care dulapii se bat înclinaţi
şi se împănează.
- În cazul săpăturilor largi şi adânci sprijinirile devin sisteme spaţiale complexe fiind
alcătuite din elemente orizontale, verticale şi înclinate.
7.3.4 Sprijiniri cu palplanşe

- Aceste elemente speciale de sprijinire se folosesc la susţinerea săpăturilor cu pereţi
verticali adânci executate sub nivelul apei subterane. Se confecţionează din lemn,
beton sau metal. Alegerea materialului din care urmează a se executa pereţii de
palplanşe se face în funcţie de natura lucrii şi de importanţa solicitării.
- Palplanşele se înfig in teren şi se asamblează sub forma unor pereţi continui care
trebuie să fie etanşi, rezistenţi şi să asigure stabilitatea necesară atât la împingerile
exterioare, cât şi faţă de pericolul de afuiere. De cele mai multe ori palplanşele
servesc la sprijinirea malurilor excavaţiilor pentru fundaţii, ele constituind lucrări
provizorii.
- Palplanşele de lemn se folosesc în caZul incintelor de dimensiuni mai mici, cu
adâncimi de până la 4-5 m. Ele se realizează din lemn de brad sau de stejar, sub
formă de dulapi sau de grinzi. Palplanşele din lemn se pot realiza în formă de coadă
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
de rândunică sau cu lambă şi uluc, ulucul făcându-se puţin mai strâmt decât lambul
pentru ca acesta să intre forţat.
- Introducerea palplanşelor în teren se face prin batere sau vibrare. Capetele
palplanşelor se protejază cu brăţară metalică pentru a nu se degrada în timpul baterii.
Înfigerea palplanşelor se face cu lambul înainte. Pentru batere palplanşele se
solidarizează două câte două cu ajutorul scoabelor.
- Înainte de înfigerea palplanşelor se introduc în teren piloţi de ghidaj din lemn care
asigură şi rigidizarea pereţilor de palplanşe; piloţii de ghidaj au secţiune pătrată şi sunt
prevăzuţi cu uluce în care pătrund lambii palplanşelor marginale.
- Între piloţi se prevăd cleşti sau moaze de ghidaj din dulapi de lemn.
- Înfigerea palplanşelor se face în scară cu trepte de cel mult 1 m, în pachete de ≈10
palplanşe cuprinse între piloţi succesiv. Pentru batere se folosesc berbeci manuali sau
sonete uşoare. O pătrundere uniformă şi fără şocuri se poate obţine folosind ciocane
pneumatice adaptate în acest scop.
- După terminarea lucrărilor palplanşele se extrag din teren cu ajutorul unor trolii după
care se curăţă şi se depozitează în stive.
- Palplanşele metalice se folosesc în general la executarea săpăturilor adânci, sub
nivelul apei subterane sau pe malul apelor. Ele se utilizează atât la lucrările de
susţinere provizorii cât şi la lucrări definitive şi se confecţionează din oţeluri speciale
de înaltă rezistenţă, iar profilele care se obţin prin laminare sunt foarte variate,
deosebindu-se atât prin formă, cât şi prin modul de îmbinare.
7.3.5 Executarea umpluturilor compactate pentru construcţii civile şi industriale

- Umpluturile se execută din pământurile coezive, slab coezive şi necoezive rezultate
din lucrările de săpătură. Se pot utiliza şi zguri sau reziduuri din exploatările miniere,
etc., cu condiţia ca înainte de punerea lor în operă să fie studiate atât din puct de
vedere al posibilităţilor de compactare, cât şi al eventualelor acţiuni chimice care ar
putea avea asupra elementelor de construcţii.
- Este interzisă realizarea umpluturilor din pământuri cu umflături sau contracţii mari,
prafuri, mâluri, argile moi cu conţinut de materii organice, etc.
- Umpluturile din pământuri loessoide se execută cu respectarea prevederilor din
Normativul C29-77.
- Înainte de executarea umpluturilor este obligatoriu să fie îndepărtat stratul vegetal, iar
suprafaţa rezultată să fie amenajată cu pante de 3-5% şi compactată corespunzător.
- În cazul umpluturilor care se execută pe pământuri ce s-au aflat sub apă şi la care în
timpul executării săpăturilor nivelul hidrostatic a fost coborât, este recomandată
realizarea unui strat de rupere a capilarităţii.
- În cazul în care înclinarea terenului este mai mare de 1:3, se execută trepte de
înfrăţire a umpluturii cu stratul de bază.
- Pământul folosit pentru umpluturi va avea umiditatea cât mai apropiată de cea optimă
de compactare.
- Umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor se execută după decofrarea
fundaţiilor.
7.4 Securitatea muncii

- La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele acte normative:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
Legea nr. 307/2006 – privind apărarea împotriva incendiilor
Ordin nr. 216/2007 – Norme generale de apărare împotriva incendiilor

8 ÎNREGISTRĂRI
EXECUŢIE STAŢIE POMPARE
Titlu EXECUŢIE STAŢIE POMPARE

Cod document PTE-04

Funcţia
Semnătura
SISTEME Execuţie staţie pompare Cod : PTE - 04
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
4 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI...............................................................................................3
5 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ......................................................................................3
6 RESPONSABILITĂŢI........................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
8 Controlul calităţii.................................................................................................................8
9 Securitatea muncii...............................................................................................................9
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................9
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură
- stabileşte etapele şi modul de execuţie al lucrărilor de construcţii pentru realizare staţie

de pompare fluide;
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizare staţie de pompare
fluide ( reţele alimentare cu apă, reţele de canalizare).
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Reţele de alimentare cu apă – totalitatea reţelelor de pe o anumită zonă din teritoriu;
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



6.1.10 Întocmeşte şi ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe

care le urmărete tehnic şi de care răspunde.
6.1.11Opreşte execuţia lucrărilor în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau
abateri de la prevederile proiectului de execuţie şi permite reluarea lucrărilor numai după
remedierealor.

6.1.13 Verifică întocmirea şi ţinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativă

a execuţiei lucrărilor, procese verbale de lucrări ascunse, în conformitate cu prescripţiile
tehnice şi cerinţele MSMI.
6.1.14 Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu personalul

CQ, beneficiarul şi alte organe autorizate, documentele prevăzute de reglementările în




parcursul execuţiei, respectarea riguroasă a caracteristicilor geometrice a construcţiilor.
respectarea riguroasă a tehnologiilor de execuţie a obiectivelor, a condiţiilor tehnice impuse
execuţiei de reglementările în vigoare şi procedurile tehnice de execuţie.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.2.11Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu responsabilul CQ,

executate.


realizare a lucrărilor, arobă planurile de control-inspecţie, verifică proiectele de organizare a
execuţiei lucrătrilor, precum şi programele de realizare a lucrărilor.

sau demolare.

constatările în urma controlului efectuat pentru realizarea cerinţelor impuse de standarde,
normative şi caiete de sarcini.

execuţie care, prin natura lor, sunt determinante pentru asigurarea calitătii construcţiilor.

calitatea în construcţii, cu privire la utilizarea numai de produse tradiţionale, fabricate pe
bază de standarde şi de produse, echipamente şi procedee noi, pentru care există
agremente tehnice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
excepţională, a construcţiilor pentru lucrările publice reaizate din fonduri bugetare, precum
şi a lucrărilor care asigură cerinţele stabilite la articolul 5 din Legea 10/95.
6.4.11Verifică realizarea prevederilor „Regulamentului pentru asigurarea activităţii

metrologice”.
7 PROCEDURA
Etapele de execuţie a lucrărilor de execuţie staţie de pompare sunt următoarele:
7.1 Împrejmuirea punctului de lucru unde este proiectat a fi amplasată satţia
de pompare
7.1.1 Aceasta se face în baza procesuluiverbal de predare – primire amplasament;
7.1.2 Zona de lucru va fi semnalizată corespunzător cerinţelor legale şi a cerinţelor

clientului funcţie de modul de finanţare a proiectului şi de cerinţele din documentaţia de
atribuire în baza căreia s-a atribuit contractul de execuţie lucrări.
7.2 Trasarea lucrării conform datelor din proiectul de execuţia şi a procesului

verbal de predare – primire amplasament şi a bornelor de axare şi
nivelment
7.2.1 La predarea-primirea reperelor va fi convocat şi priectantul lucrării;
7.2.2 Trasarea va fi marcată prin balize fixe care nu pot fi deteriorate pe parcursul execuţiei
staţiei de pompare;
7.2.3 La această fază vor mai fi invitaţi şi deţinătorii de reţele subterane.
7.3 Eliberarea terenului şi înlăturarea stratului vegetal

7.3.1 Executare platforma pentru montaj cuţit.
7.4 Executţie cuţit tip Cheson

7.4.1 Montaj cuţit propriu-yis din platbandă de oţel cu grosimea de 16 mm şi lăţimea de 200
mm;
7.4.2 Montaj armătură cheson conform proiect de execuţie;
7.4.3 Montaj cofraj interior şi exterior pentru realizarea pereţilor chesonului;

7.4.4 Turnarea betonului în pereţi;
7.4.5 Decofrarea pereţilor şi pregătirea chesonului cuţit pentru lăsarea la cotă;
7.5 Începerea săpăturii în interiorul chesonului cuţit pentru aducerea la cotă

conform proiect
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5.1 La săpătură se foloseşte excavator cu grefier şi manual conform Listei de
echipamente disponibile pentru lucrare ofertată;
7.5.2 Se asigură săpătura astfel încâtcuţitul să se lase în pământ pe plan orizontal, uniform
fără ca acesta să se încline;
7.5.3 După aducerea la cotă se va monta ca şi la cuţit, chesoanele nr. 1, 2 până ce cuţitul
va atinge cota din proiect.
7.5.4 În acest timp săpătura se va realiza atât mecanizat cât şi manual;
7.5.5 Se vor executa epismente acolo unde va fi nevoie.
7.6 Realizarea hidroizolaţiilor la radier şi la pereţi
7.7 Armarea şi turnarea radierului conform proiect de execuţie

7.7.1 Armarea şi turnarea betonului la pereţii despărţitor;
7.7.2 Tratarea betonului la suprafaţă cu subsatnţe anticirizive.
7.8 Cofrarea
7.8.1 Armarea şi turnarea betonului la planşeul staţiei de pompare cota 0,00;
7.8.2 executarea probei de etanşeitate a rezervorului;
7.8.3 remedierea hidroizolaţiei pereţilor radierului.
7.9 Execuţia construcţiei supraterane pentru instalaţii electrice de comandă

pentru pompe
7.9.1 Execuţie cofreţilor circuitelor de alimentare de forţă şi de automatizare;
7.9.2 Execuţia construcţie supraterane pentru grupul electrogen de rezervă;
7.10 Execuţia instalaţiilor hidromecanice din interiorul staţiei de pompare şi a

legăturii cu avalul ( emisarul pentru staţiile de pompare- canalizări)
7.10.1 Montarea pompelor;
7.10.2 Verificarea instalaţiilor de transport fluide ( îmbinări, suduri).
7.11 Execuţia instalaţiilor electrice

7.11.1 Execuţie Tablou electric şi instalaţie de forţa:
7.11.2 Execuţie instalaţie de comandă şi automatizare;
7.11.3 Execuţie instalaţie de iluminat;
7.11.4 Execuţia probelor electrice şi AMC;

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.12 Executarea branşamentului electric şi alimentarea tabloului electric

din staţia de pompare
7.12.1 Efectuarea probelor de funcţionare a pompelor;
7.13 Executarea lucrărilor de împrejmuire a incintei

7.13.1 Execuţia umpluturilor de pământ vegetal în jurul construcţiilor;
7.13.2 Executarea drumurilor şi racordarea la drumul de acces;
7.13.3 Finalizarea finisajelor interioare şi exterioare;
7.13.4 Punerea în funcţiune a staţiilor de pompare.
7.14 Recepţia lucrării
8 Controlul calităţii
Controlul calităţii lucrărilor se va delimita în 3 grupe:
8.1 Etapa preliminară în care se vor controla:

8.1.1 Măsurile de semnalizare rutieră;
8.1.2 Protrecţia zonei de lucru;
8.1.3 Execuţia corectă a trasării având ca referinţă proiectul de execuţie;
8.1.4 Dotarea cu scule şi echipamente de lucru.
8.2 Etapa de execuţie în care se vor controla:

8.2.1 Proiectul de execuţie, cerinţele legale şi de reglementare;
8.2.2 Cota de fundare;
8.2.3 Montarea corectă a echipamentelor de sprijinire ( conform fişei tehnologice);
8.2.4 Evacuarea apelor meteorice;
8.2.5 Poziţionarea corectă a conductelor;
8.2.6 Calitatea materialului de umplutură;

8.2.7 Grosimea stratului elementar;
8.2.8 Umiditatea reală a stratului de umplutură care nu trebuie să o depăşească pe cea

prevăzută în caietul de sarcini;
8.2.9 Gradul real de compactare al fiecărui strat elementar.
8.3 Verificarea definitivă a lucrărilor executate.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
9 Securitatea muncii

10 ÎNREGISTRĂRI
- Proces verbal de predare-primire amplasament şi borne de reper – cod F-PTE-04.01;
- Proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor cod F-PTE-04.02;
- Proces verbal de recepţie calitativă pentru cota de fundare cod F-PTE-04.03;
- Proces verbal privind natura terenului de fundare cod F-PTE-04.04;
- Proces verbal de recepţie calitativă cod F-PTE-04.05;
- Proces verbal de recepţie lucrări ascunse cod F-PTE-04.06;
- Proces verbal de apreciere a calităţii betonului pus în lucrare cod F-PTE-04.07;
- Proces verbal de verificare a aspectului betonuui după decofrare şi poziţionarea goluri
tehnologice şi de instalaţii cod F-PTE-04.08;
- Condica de betoane cod F-PTE-04.09;
- Proces verbal de recepţie finală cod F-PTE-04.10;
- Proces verbal de control al calităţii lucrărilor în faze determinante cod F-PTE-04.11;
- Proces verbal predare-primire amplasament organizare de şantier cod F-PTE-04.12;
- Proces verbal de Punere In Funcţiune cod F-PTE-04.13.
EXECUŢIE CĂMINE DE VIZITARE

REŢEA DE CANALIZARE
Titlu EXECUŢIE CĂMINE DE VIZITARE REŢEA DE CANALIZARE

Cod document PTE-05

Funcţia
Semnătura
SISTEME Execuţie Cămine de vizitare reţea de canalizare Cod : PTE - 05
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
8 ETAPELE DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR..................................................................9
9 CONTROLUL CALITĂŢII...............................................................................................18
10 SECURITATEA MUNCII.............................................................................................19
11 ÎNREGISTRĂRI............................................................................................................19
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură
- stabileşte modul de pregătire, trasare şi execuţie a lucrărilor de cămine de vizitare reţea

canalizare
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia reţelelor subterane pe drumurile publice.
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Cămine de vizitare reţea canalizare – totalitatea căminelor de pe o anumită zonă de
teritoriu;
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



remedierealor.









(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
executate.



sau demolare.


agremente tehnice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Modul de lucru
7.1.1 Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448, la o distanta
de maxim 60 m, la intersectii, la schimbarea directiei, pantei sau diametrului.
7.1.2 Racordarea tubului din PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin
intermediul unei piese speciale care asigura o etanseitate corespunzatoare. Suprafata
exterioara a “piesei de acces la camin” (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre
suprafetele exterioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc.
Aceasta piesa asigura si o deviatie de 3º de la ax. La montare, capatul interior al piesei
trebuie sa fie in acelasi plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa
doar la capatul exterior.
7.1.3 Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:

- turnarea partiala a fundatiei caminului, respectiv pana la cotele de montare a tuburilor ce vor fi
inglobate partial in fundatie prin intermediul “piesei de acces in camin”;
- pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu avand Dn 100 cm si a cosului de acces din
tuburi de beton simplu avand Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar
M100, inclusiv a placii intre camera de lucru si cosul de acces (poz. 7 STAS 2448);
- montarea placii suport din beton armat Bc 20 (C16/20) si monolitizarea acesteia din
corpul caminului (cos acces) cu mortar de ciment M100;
- pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308/82) care va fi de tipul IV, carosabile si
monolitizarea ramei cu mortar de ciment M100;
- montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton Ø 20 mm, prima treapta urmand a fi
fixata la max. 50 cm distanta de capac, iar ultima la max. 30 cm distanta fata de bancheta de lucru;
- curatirea caminului si sclivisirea acestuia cu mortar de ciment.
7.1.4 Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor

canalului, de regula din aval spre amonte.
7.1.5 Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face

concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont de
conditiile de exploatare ale acestora.
7.2 Organizarea punctului de lucru

Lucrările vor începe pe o zonă precis delimitată, după devierea în paralel a circuitului rutier şi
executarea lucrărilor de pichetare, trasare şi împrejmuire a zonei.
La întocmirea planurilor de organizare se va ţine seama de :
7.2.1 Drumurile de acces în zonă a utilajelor şi miloacelor de transport;
7.2.2 Spaţii pentru depozitarea pământului necesar executării umpluturilor;
7.2.3 2-3 barăci .

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3 Resurse
7.3.1 Materiale
- tuburi din beton;
- capace cămin carosabil;
- piese de trexere cămin;
- panouri metalice de protecţie;
- panouri semnalizare lucrări : „lucrări”, „drum îngustat”, „limitare de viteză”;
- lampă cu lumina galbenă intermitentă;
- podeţe metalice.
7.3.2 Forţa de muncă

- săpători;
- muncitori deservenţi utilaje;
- betonişti;
- muncitori auxiliari.
7.3.3 Utilaje
- excavator pe pneuri P802 cu cupa inversă de 0,34-0,56 mc pentru săpături
şanţuri cu cupa de 0,7 - 0,8 m lăţime;
- generator curent;
- mai manual şi mecanic;
- placă vibrantă;
- autocisternă 5.000 l;
- autobasculantă 16 t.
7.3.4 Scule
a. trasare:
- teodolit;
- mira;
- nivela;
- bormaşina;
- ruletă de oţel 50-100 m ;
- fir cu plumb;
- teuri;
- furtun de nivel;
- ţăruşi metalici;
- vopsea nelavabilă;
- ciocan 2-5 kg;
b. terasamente:
- lopeţi;
- cazmale;
- târnăcop.
c. Sprijiniri:
- montanţi metalici tip 30 şi 60;
- spraituri metalice;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- dulapi de lemn;
- scări mobile pentru acces în excavaţii.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8 ETAPELE DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

8.1 Generalităţi
8.1.1 Execuţia căminelor de vizitare se va face cu respectarea următoarelor specificaţii:
8.1.1.1 Respectarea poziţiei de amplasare conform proiect;
8.1.1.2 Realizarea cotei de fundare a radierului căminului;

8.1.2 Căminele de vizitare se vor executa conform STAS 2448/82 fiind alcătuite din:
8.1.2.1 Fundaţie din beton prefabricată (preferabil);
8.1.2.2 Fundaţie din beton simplu Bc 10 (B150);
8.1.2.3 Camera de lucru din tuburi prefabricate din beton simplu Dn 100 cm cu
lungimea L = 2 m;
8.1.2.4 Coş de acces din tuburi prefabricate din beton simplu Dn 80 cm, L = 2 m;
8.1.2.5 Piesa prefabricată pentru aducerea la cotă a ansamblului ramă-capac;
8.1.2.6 Piessa prefabricată pentru rezemarea capacelor şi ramelor;

Capac şi ramă din fontă conform STAS 2308/81, tip IV B carosabil cu balama;
8.1.2.7 Scara de acces cu trepte din OB 37 STAS 438/1/80 cu diametrul de 20 mm.

8.1.3 Tunarea radierului căminului în cofraje se face cu respectarea dimensiunilor
caracteristice ale acestuia (grosime pereţi din beton, acoperire conducte, pozare piese de
trecere) pentru realizarea camei de lucru a căminului;
8.1.4 Montajul tuburilor din beton pe radierul căminului se face în funcţie de specificaţiile
tehnice ale proiectului (tuburile din beton vor avea diametrul Dn 800 pentru cămine cu
înălţimea mai mică de 2,5 m şi diametrul Dn 1000 până la înălţimea de 2,00 m de la cota
radierului căminului şi Dn 800 până la cota amenajată;
8.1.5 Umerii chiunetei vor avea o pantă de 1:10 pentru scurgere iar diametrul fundului
chiunetei trebuie să fie egal cu diametrul tubului de canalizare, conform STAS 2448-82;
8.1.6 Pentru realizarea rigolei din radierul căminului se montează o ţeavă din PVC egală în
diametru cu ieşirea din cămin care ulterior se decupează la jumătate în sens longitudinal
creându-se astfel rigola de scurgere prin jumătatea rămasă înglobată în radier. La schimbări
de direcţie se montează coturi prefabricate din PVC.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.2 Semnalizare şi protecţie

8.2.1 Semnalizarea rutieră se execută pe teren împreună cu Inspectoratul de circulaţie din
cadrul Poliţiei. În acest scop se vor stabili programe pe zone de drum bine precizate ca
lungime şi durată de timpîn baza cărora se va trata semnalizarea rutieră şi devierea
circulaţiei cu respectarea instrucţiunilor nr. 630/2330 din 20.04.1989 MTTC şi MI.
8.2.2 În timpul zilei de lucru panourile de semnalizare a circulaţiei vor delimita zona
de lucru, la care se adaugă la capete 10-25 m pentru organizarea de şantier;
8.2.3 În timpul nopţii sau în zilele nelucrătoare, lucrările vor fi semnalizate prin indicatoare
reflectorizante sau iluminări vizibile de la cel puţin 100 m;
8.2.4 Lucrătorii vor fi echipaţi cu veste portocalii reflectorizante.
8.3 Trasare topo

8.3.1 Axul lucrării se fixează pe teren pa baza planului de situaţie şi a profilelor
longitudinale;
8.3.2 Înainte de începerea lucrărilor beneficiarul trebuie să predea executantului, pe bază

de proces verbal, schiţa de reperaj, bornele principale care definesc traseul (aliniamente şi
schimbări de direcţie) corespunzător prevederilor din proiectul de execuţie.
8.3.3 La predarea reperelor va fi convocat şi proiectantul;
8.3.4 Reperele lucrării sunt:

- repere de planeitate prin care se materializează axul traseului;
- repere de nivelment.
8.3.5 Executantul va verifica exactitatea plasării bornelor şi trasării de ax. Pentru
executarea corectă a lucrării se va completa trasarea, conform proiect, punctele
intermediare şi alte puncte necesare, se vor verifica în permanenţă pe măsura înaintării
execuţiei;
8.3.6 Linia de tăiere în asfalt sau platforma betonată s vba trasa cu vopsea nelavabilă;
8.3.7 Înainte de începerea săpăturilor executantul trebuie sa fixeze ţăruşi în punctele

principale ale traseului de o parte şi de alta a axei, care vor fi deplasate până la finalizarea
lucrării astfel ca în orice stadiu al lucrării de montaj să se poată determina axa traseului;
8.3.8 La executarea săpăturii, la intervale de 30-40 m de o parte şi de alta a traseului şi 50

cm de marginea săpăturii se înfig perechi de stâlpi astfel încât să nu poată fi dislocaţi în
timpul lucrărilor. Pe aceste perechi de stâlpi se vor fixa perpendicular pe axa canalului rigle
de vizitare pentru stabilirea poziţiei reţelelor;
8.3.9 Stâlpii şi riglele se montează de la începerea lucrărilor de săpătură în cazul executării

manuale şi după terminarea săpăturii în cazul executării cu utilaje mecanice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.3.12 Realizarea precisă a a adâncimii şi panta canalului faţă de rigle trebuie să se
facă cu teurile de vizitare.
8.4 Împrejmuirea lucrărilor
8.4.1 Împrejmuirea lucrărilor se exeuctă paralel cu laturile săpăturii , la distanţă suficientă
pentru a nu stânjeni execuţia, în imitele prevăzute în autorizaţia de execuţie.
8.4.2 Împrejmuirile se execută conform planurilor din borduri de beton 20 x 25 x 1,00

prevăzute cu două ştuţuri metalice Ø 52 m şi panouri metalice de protecţie.
8.4.3 Pe panoiurile de protecţie se montează indicatoare reflectorizante sau becuri

de semnalizare pe timpul nopţii.
8.5 Tăiere şi demolare drum

8.5.1 Pavajele de pe traseul reţelei se vor desface pe o lăţime care să nu
depăşească limita săpăturii cu mai mult de 40 cm.
8.5.2 Calea de asfalt a drumului existent existent se taie pe conturul săpăturii proiectate
cu freza meacnică. În caz de indisponibilitate a frezei, tăierea se poate efectua cu ciocanul
pneumatic alimentat cu aer comprimat de la motocompresor.
8.5.3 Sterilul rezultat din demolare se adună în grămezi şi se încarcă în autobasculante şi

se evacuează în depozitul de steril.
8.5.4 Executantul şi beneficiarul vor stabili natura şi caracteristicile pavajului precum

şi lucrările ce trebuie executate pentru refacerea lui.
8.6 Execuţie săpătură

La execuţia săpăturilor trebuie să se aibă în vedere următoarele:
8.6.1 Să se asigure echilibrul natural al pământului din jurul săpăturii.
8.6.2 Să se asigure stabilitatea construcţiilor învecinate.
8.6.3 Să se asigure păstrarea sau îmbunătăţirea caracteristicilor pământului de sub reţeaua

de cabluri sau conducte.
8.6.4 Să se asigure securitatea muncii în timpul lucrărilor prin executarea de sprijiniri.

Necesitatea sprijinirilor este funcţie de umiditatea naturală a pământului, de adâncimea
săpăturii, de durata lucrărilor de execuţie;
8.6.5 Să se asigure protecţia construcţiilor învecinate şi a eventualelor instalaţii subterane
existente pe amplasament;
8.6.6 Să se asigure scurgerea şi îndepărtarea eventualelor ape meteorice;
8.6.7 Să se verifice corespondenţă dintre situaţia reală şi proiectul de execuţie

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.6.10 Săpăturile se pot executa manuial sau mecanic după cum se prevede în proiectul
de
execuţie;
8.6.11Controlul geometric al săpăturii va urmări încadrarea în dimensiunile şi toleranţele din
proiectul de execuţie şi caietul de sarcini.
8.6.12 Săpăturile manuale executate în spaţii înguste, sunt limitate ca adâncime

conform normativ C 169/1981 astfel
- săpături împrejmuite în taluz vertical max 0,75 m în terenuri slab coezive, max
2,0 m în terenuri tari şi foarte tari;
- în zonele în care u fost depistate reţele subterane, săpătura se execută
obligatoriu manual.
8.7 Execuţie sprijiniri

8.7.1 Sistemul de sprijinire, atât în cazul terenurilor coezive, cât şi necoezive, se realizează
din dulapi metalici sau de lemn, cu montanţi metalici şi sprijiniri metalice reglabile;
8.7.2 În cazul terenurilor necoezive, din cauza instabilităţii malurilor, sprijinirea se execută
concomitent cu pătrunderea în adâncimea săpăturii.
8.8 Evacuarea apelor meteorice

8.8.1 Pentru evacuarea apelor meteorice, de pe fundul săpăturii, se amenejează un şanţ de
scurgere care va conduce apa spre unul sau mai multe puncte de colectare, de unde apele
sunt evacuate prin pompare.
8.9 Nivelare şi compactare fund săpătură

8.9.1 Fundul tranşeii trebuie să fie nivelat în conformitate cu profilul longitudinal al reţelei şi
curăţat de orice asperitate pietroasă;
8.9.2Pentru uşurarea montajului , în zonele de racorduri ale reţelei se vor creea nişe de
pozare.
8.9.3 În cazul în care terenul este sfărâmicios şi aproximativ omogen este posibilă pozarea
directă a conductelor pe fundul transeei;
8.9.4 Când fundul tranşeei nu se pretează la o pozare directă, se realizează un pat

de pozare din pământ maruntit de 10 cm.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.10 Montarea căminelor de vizitare reţea canalizare

8.10.1 Lucrările se execută conform proeiectelor tehnice de execuţie;
8.10.2 Dacă adâncimea h a căminului de vizitare este sub 2,0 m , se poate renunţa la
camera de lucru.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.10.5 Forma şi dimensiunile căminelor de vizitare sunt determinate de dimensiunile
orizontale sau verticale ale secţiunii transversale a canalelor la care se face accesul, de
structura acestora precum şi de felul camerei de lucru. În figura următoare este arătată
fundaţia căminului tip CVT-A3-f , la care se racordează un canal din tuburi cu secţiunea
circulară:
Unde 1 – fundaţie din beton simplu sau armat,; 2 – canalul la care se face accesul alcătuit din
tuburi ; 3 – rigolă tencuită cu mortar de ciment; placă între fundaţie şi coşul de acces; 5 –
guler de mortar de ciment pentru etanşare;
8.10.6 Formele şi dimensiunile radierului căminelor de vizitare de intersecţie
sunt indicate tot în STAS 2448.
8.10.7 Figura urmatoare reprezintă radierul unui cămin de vizitare de intersecţie tip
CVI-c(r)
8.10.8 Turnarea parţială a fundaţiei căminului, respectiv până la cotele de montare a

tuburilor ce vor fi înglobate parţial în fundaţie;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.10.11 Pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu având Dn =1000 mm şi a
coşului de acces din tuburi de beton simplu având Dn=1000 mm, monolitizarea şi
rostuirea tuburilor se va face cu mortar M 100.
8.10.12 Pozarea ramei şi a capacului care va fi de tipul IV, carosabile şi monolitizarea
ramei cu mortar de ciment M 100.
8.10.13 Curăţirea caminului.
8.10.14 Construirea căminelor se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor

canalului9, de regulă din aval spre monte.
8.10.15 Verificarea calităţii căminelor de vizitare şi proba de etanşeitate se va face

concomitent cu verificarea şi probarea tronsoanelor de canal realizate ţinând cont de
condiţiile de exploatare ale acestora.
8.11 Execuţie umplutură
8.11.1 Se dislocă şi se transportul materialul de umplutură din depozit;
8.11.2 După pozarea şi probarea la presiune tranşeele se astupă cu straturi de

pământ de 20 cm grosime, mai întâi pe ambele părţi ale căminului, bine compactate cu
maiul de mână sau placa vibratoare până la 30 cm;
8.11.3 La executarea umpluturilor se va urmări să nu se deterioreze tuburile din beton;
8.11.4 Pământul care se pune în jurul tubului se fărămiţează;
8.11.5 Se determină umiditatea reală, a fiecărui strat elementar, şi se adduce la

umiditatea optimă, fie prin stropire, fie prin zvântare, după care urmează să fie compactat;
8.11.6 Compactarea fiecărui strtat elementar se face cu maiul sau plăci vibratoare
8.11.7 Se face verificarea compactării fiecărui strat elementar;
8.11.8 Şanţurile nu trebuie ţinute deschise pe o perioadă mai lungă întrucât pe timp
ploios pot fi inundate.
8.11.9 CONTROLUL CALITĂŢII

Controlul calităţii lucrărilor se execută în 3 etape:
9.1 Etapa preliminară în care se vor controla:

9.1.1 Măsurile de semnalizare rutieră;
9.1.2 Protecţia zonei de lucru;
9.1.3 Execuţia corectă a trasării conform prevederilor din proiectele de execuţie;
9.1.4 Dotarea cu scule şi echipamnete de lucru.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
9.2 Etapa de execuţie, în care se vor respecta:
9.2.1 Proiectul de execuţie şi prescripţiile în vigoare;
9.2.2 Stabilirea cotei de fundare conform proiect;
9.2.3 Montarea corectă a elementelor de sprijinire, conform fişelor tehnologice;
9.2.4 Evacuarea apelor meteorice;
9.2.5 Poziţionarea corectă a căminelor;
9.2.6 Verificarea calităţii materialelor de umplutură;
9.2.7 Verificarea grosimii stratului elementar;
9.2.8 Verificarea umidităţii reale a stratului de umplutură, care nu trebuie să depăşească

cotele prevăzute în caietul de sarcini;
9.2.9 Verificarea gradului real de compactare a fiecărui strat elementar;
9.2.10 Verificarea refacerii îmbrăcăminţii de drum conform proiecct de execuţie.
9.3 Etapa finală

9.3.1 Verificarea definitivă a lucrărilor
10 SECURITATEA MUNCII

11 ÎNREGISTRĂRI
- Proces verbal de predare-primire amplasament şi borne de reper – cod F-PTE-04.01;
- Proces verbal de trasare a lucrărilor – cod F-PTEP05.01;
- Proces verbal de recepţie calitativă MATERIALE cod F-PTE-06.02;
- Proces verbal privind natura terenului de fundare cod F-PTE-04.04;
- Proces verbal de recepţie calitativă MONTAJ CĂMINE VIZITARE cod F-PTE-04.05;
- Proces verbal de recepţie preliminară cod F-PTE-06.04.
INSTALAREA ŞI VERIFICAREA
ECHIPAMENTELOR
DIN STAŢIA DE POMPARE
Titlu INSTALAREA ŞI VERIFICAREA ECHIPAMENTELOR DIN

STAŢIA DE POMPARE
Cod document PTE-06

Funcţia
Semnătura
Sistem de Management Integrat Calitate – Mediu - SSO Pagina 2 din 10
ASOCIEREA PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE Ed. 1 Rev. 0 1 2 3 4
SENGHER Instalarea şi verificarea echipamentelor din staţia de
SISTEME Cod : PTE - 06
pompare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
8 SECURITATEA MUNCII.................................................................................................10
9 ÎNREGISTRĂRI................................................................................................................10
pompare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură tehnică de execuţie se aplică la executarea staţiilor de pompare a apei
potabile, la instalarea şi verificarea utilajelor, pompelor şi a altor echipamente.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia staţiilor de pompare a apei potabile, la instalarea şi
verificarea utilajelor, pompelor şi a altor echipamente.
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Reţea de apă potabilă – totalitatea conductelor şi accesoriilor de transport a
apei potabile de la căminele de racord până la staţiile de tratare;
4.1.2 Apă potabilă - apa destinată consumului ca apă rece şi utilizată la prepararea apei
calde menajere;
4.1.3 Staţie de pompare – construcţie destinată colectării şi pompării apei potabile din uzina
de preparare în reţeaua de apă potabilă;
4.1.4 Bazin de aspiraţie – parte din construcţia staţiei destinată montării tubulaturii de
aspiraţie a pompelor;
4.1.5 Camera pompelor – parte din construcţia staţiei destinată montării şi funcţionării
pompelor care asigură circulaţia apei potabile.
4.2 ABREVIERI
pompare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER




remedierealor.


6.1.12 Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu

personalul CQ, beneficiarul şi alte organe autorizate, documentele prevăzute de
reglementările în vigoare pentru aceste lucrări.



pompare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


executate.



sau demolare.

pompare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
agremente tehnice.
6.4.10 Verifică utilizarea numai de materiale şi echipamente pentru care s-au emis
certificate de conformitate, în cazul utilizării acestora la construcţii de categorie de
importanţă excepţională, a construcţiilor pentru lucrările publice reaizate din fonduri
bugetare, precum şi a lucrărilor care asigură cerinţele stabilite la articolul 5 din Legea 10/95.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Generalităţi
7.1.1 Executarea staţiilor de pompare se face în construcţie cheson din beton armat.
7.1.2 Înainte de a se introduce în operă, materialele se vor recepţiona calitativ. La

executarea lucrărilor se vor folosi numai materiale ce corespund tehnic şi calitativ ,
prevederilor proiectului de execuţie a lucrărilor.
Înaintea punerii în operă, toate materialele se vor supune unui control cu ochiul liber,
consattând dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic şi calitativ, se vor
remedia defecţiunile respective sau se vor înlocui materialele necorespunzătoare.
7.1.3 În vederea conservării calităţii materialelor ,până la introducerea în lucru, se vor
depozita şi păstra în magazii sau spaţii de depozitare speciale, în condiţii care să asigure
buna conservare şi securitate deplică. În vederea conservării calităţii utilajelor, pompelor şi
echipamentelor, până la introducerea în lucru, se va asigurarea şi pîstrarea acestora în
magazii acoperite.
7.2 Transportul şi manipularea

7.2.1 Transportul şi manipularea echipamentelor şi pompelor se face în condiţii care să
asigure stabilitatea încărcăturii, integritatea acestora.
7.2.2Transportul se asigură cu autovehicule dotate cu dispozitive dotate cu dispozitive sau

elemente de ancorare;
7.2.3 Încărcarea şi descărcarea se asigură cu dispozitive adecvate, cabluri metalice

protejate sau chingi textile.
pompare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3 Trasarea lucrărilor şi executarea săpăturilor

7.3.1 Trasarea pe teren a staţiei de pomppare se face conform prevederilor din proiect.
7.3.2 Excavaţia ,pentru pozarea chesonului se face conform proiectului , cu respectarea

normelor de protecţia muncii, adecvat condiţiilor locale de teren.
7.3.3 Excavaţia se execută mecanizat ţinând cont de starea terenului şi nivelul apei
freatice. Lucrările se efectuează cu asigurarea unui epuisment realizat cu filtre acirculare.
7.3.4 Profilul excavaţiei, adâncimea şi gradul de compactare vor respecta indicaţiile

din proiect.
7.3.5 Pereţii excavaţiei se cofrează conform proiectului în funcţie de starea terenului şi

geometria chesonului.
7.4 Turnarea chesonului

7.4.1 Chesonul din beton armat se toarnă în structură cofrată. Armătura din beton va
respecta prescripţiile din proiect;
7.4.2 Pereţii chesonului se realizează în 3 etape succesive în concomitent , executându-se

lucrările de săpătură în cheson deschis;
7.4.3 După fiecareetapă de realizare a chesonului şi atingerea cotei propuse în

proiect , seefectueaeză realizarea radierului iar apoi realizarea planşeelor prevăzute în
proiect;
7.4.4 Clasa betonului folosit va ţine seama de agresivitatea apei subterane şi va realiza
gradul de impermeabilitate cerut (P8).
7.5 Montarea echipamentelor

7.5.1Tubulatura de transfer a apei potabile din bazinul de decantare va străbate peretele
chesonului la nivelul superior al camerei de aspiraţie;
7.5.2 Tubulatura de aspiraţie a pompelor se montează în bazinul de aspiraţie şi va traversa

planşeul bazinului de aspiraţie;
7.5.3 Pompele se montează în camera pompelor pe planşeul de deasupra bazinului

de aspiraţie ;
7.5.4Manipularea pompelor se face cu un sistem electropalan montat pe tavanul

camerei pompelor;
7.5.5 Construcţia staţiei este prevăzută cu cameră specială pentru sistemul de vane de
menţinere a presiunii în sistem;
7.5.6 Montarea pompelor se face pe postamente din beton sau metalice.Pompele

funcţionează în sistem tandem pentru asigurarea presiunii constante în sistem.
pompare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.6 Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor
7.6.1 Controlul calităţii lucrărilor se efectuează pe parcursul executării lucrărilor de către
conducătorul tehnic al lucrării şi de către RTE .Controlul lucrărilor ce devin ascunse se
efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării şi de către şeful de şantier, rezultatele
verificărilor consemnându-se în procese verbale de recepţie calitativă.
7.6.2 Toate materialele şi semifabricatele care intră în componenţa staţiei de pompare ,

sunt introduse în lucrare numai dacă în prealabil:
7.6.2.1 S-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că sunt însoţite de certificate de calitate
prin care să fie confirmat că materialele sunt corespunzătoare normelor tehnice şi
prevederilor proiectului de execuţie; Nu sunt permise înlocuiri de materiale decât în cazuri
excepţionale , prin dispoziţie de şantier emisă de către proiectant şi cu acordul
beneficiarului;
7.6.2.2 Materialele au fost recepţionate, depozitate, conservate şi manipulate conform procedurilor

aprobate;
7.6.2.3 Materialele utilizate au fost verificate înainte de punerea în operă prin măsurarea
tipodimensională (dimensiunilor geometrice), în conformitate cu prevederile standardului de
produs, normativelor, neputându-se utiliza dacă nu se încadrează în abaterile din
referenţial.
7.6.3 Materialel, semifabricatele şi prefabricatele recepţionate în şantier se înscriu în

Registrul pentru recepţia calitativă a materialelor , prefabricatelor şi elementelor de
construcţii – instalaţii, înainte de introducerea acestora în lucrare.
7.6.4 Toate obiectele , armăturile şi accesoriile vor fi examinate de către şeful de echipă
înainte de montare, luându-se măsuri de curăţire de resturi de materiale şi unsori ( inclusiv
de cale provenite de la conservare).
7.6.5 Părţile din instalaţie prefabricate în atelierele proprii , la sosirea pe şantier, vor fi
verificate calitativ privind corespondenţa cu proiectul, de către şeful punctului de lucru ,
folosinduse Echipamente de măsurare şi monitorizate verificate din punct de vedere
metrologic.
7.6.6 Se va verifica la faţa locului coewspondenţa execuţiei cu prevederile proiectului de

execuţie / montaj în ceea ce priveşte ampolasamentul, traseul , caracteristicile şi
dimensiunile diferitelor echipamente dinb staţia de pompare;
7.6.7 Verificările şi probele staţiei de pompare se fac de către conducătorul tehnic al lucrării
şi dirigintele de şantier (din partea beneficiarului ) şi seconsemnează în procese verbale de
recepţie calitativă.
7.7 Verificarea staţiei de pompare
7.7.1 Tubulatura de aspiraţie se verifică la etanşeitate;
7.7.2 Umplerea tubului de aspiraţie cu apă se face după închiderea capului de aspiraţie cu
capace asigurate şi sprijinite conform detaliilor din proiect;
pompare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.7.5 Umplerea tubului de aspiraţie cu apă se face după ce ,în prealabil , s-au deschis
robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte care apoi se închid (după evacuarea
aerului din conductă);
7.7.6 Presiunea de probă şi durata de probă se stabilesc prin proiectul de execuţie şi
montaj.
7.7.7 Tubulatura de aspiraţie se menţine plină cu apă cel puţin 24 de ore de la efectuarea
probei;
7.7.8 Se măsoară pierderile de apă la încercarea la etanşeitate care trebuie să se

regăsească în limitele prescrise prin proiect;
7.7.9 Bazinulde aspiraţie se verifică la impermeabilitate după ce se umple cu apă.
7.7.9.1 Proba de etanşeitate se consideră reuşită dacă seîndeplinesc următoarele condiţii:
7.7.9.2 La examinarea vizuală nu se constată scurgeri vizibile de umezeeală pe traseele verificate;
7.7.9.3 La examinarea vizuală nu se constată scurgeri vizibile de umezeală pe suprafaţa tubului şi

în special în zonele de îmbinare;
7.7.9.4 Pierderea de apă se în cadrează în limitele admisibile precizate prin proiectul de

execuţie/montaj.
7.7.8 După verificarea probei de etanşeitate se efectuează următoarele activităţi:

7.7.8.1 Se întocmeşte Proecsul verbal al probei de etanşeitate;
7.7.8.2 Se umple chesonulcorespunzător bazinului de aspiraţie, cu apă;
7.7.8.3 Se pornesc succesiv pompele şi se verifică funcţionarea acestora pe o durată de timp care
se coreleează cu volumul bazinului de aspiraţie şi cu debitul pompelor.
7.7.9 Se efectuează dezinfectarea bazinului de aspiraţie;
7.7.10 Se face Punerea în Funcţiune de către beneficiar , în prezenţa constructorului /

executantului lucrării.
7.8 Recepţia lucrărilor

7.8.1 Recepţia lucrărilor se face în două faze
7.8.1.1 Recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;
7.8.1.2 Recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţoe prevăzută în proiect.

7.8.2Recepţia lucrărilor se face conform Legii10 /1995 şi Regulamentuliu de recepţie – HG
273/1994;
7.8.3Cartea tehnică a construcţiei va fi compusă din:
pompare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.8.5.1 Proiectul de execuţie;
7.8.5.2 Registrul pentru recepţia calitativă a materialelor )conducte, armături,aparate şi

echipamente);
7.8.5.3 Procese verbale de recepţie calitativă;
7.8.5.4 Procese verbale de recepţie finală
7.8.5.5 Procese verbale pentru proba de etanşeitate.

9 ÎNREGISTRĂRI
- Registrul pentru recepţia mateialelor, prefabricatelor şi elementelor de construcţii –
instalaţii, înainte de introducerea acestora în lucrare, cod F-PTE-06.01;
- Proces verbal privind PROBA DE ATNŞEITATE cod F-PTE-06.03
LUCRARI DE SPRIJINIRI
Titlu LUCRARI DE SPRIJINIRI

Cod document PTE-07

Funcţia
Semnătura
PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE Ed. 1 Rev. 0 1 2 3 4
SENGHER Lucrări de sprijiniri Cod : PTE - 07
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
9 PROTECŢIA MEDIULUI................................................................................................23
10 ÎNREGISTRĂRI............................................................................................................23
SISTEME Lucrări de sprijiniri Cod : PTE - 07
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Prezenta procedură tehnică de execuţie se aplică la executarea sprijinirilor
la săpături.
3 DOMENIU
3.1 Procedura se aplică la execuţia reţelelor de apă şi canalizare.
4.1 DEFINIŢII
Conform Manualului Sistemului de Management Integrat
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


remedierealor.









(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
executate.



sau demolare.


agremente tehnice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
metrologice”.
7 PROCEDURA
Din procesul tehnologic de mecanizare complexa a lucrarilor de pamant fac parte si
lucrarile complementare,numite si auxiliare,cum cele de sprijinire a malurilor si de
evacuare a apelor din sapatura.
Tratarea acestor lucrari se face pentru sapaturi in spatii inguste si strinse unde ele sint
intalnite mai frecvent.
7.1 Sprijinitrea peretilor din pamant
Procesul tehnologic de sprijinire consta in placarea peretilor verticale cu elemente
metalice de inventar(dulapi,panouri palplanse),a caror stabilitate se asigura cu montati sau
glisiere,spraituri sau cadre de imbinare.
Tipul de sprijinire (Tp) este in functie de adancimea sapaturii (U) categoria terenului
(K),de ptrezenta apei pe amplasamentul sapaturii si de latimea sapaturii (L):
Tp=F(U,K,W,L).
Sapaturile cu pereti nespeijiniti pot fi executate in terenuri lipsite infiltratii de apa in
urmatoarele situatii:pereti in taluz inclinat avand pa......de 45...60°,pana la adancimea de
2,0m;pereti in taliz vertical cu adancimea de pana 0,75m la pamanturi prafoase(categoria 1)
pana la 1,25 m la argile nisipoase si pana la 2, 0 m, la argile si pamanturi tari.
Sprijinirea sapaturilor cu adîncime de pana la 5,0 m se executa cu elemente metalice de
inventar, după normative tehnice.La sapaturile cu adancime mai mare de 5,0m , sprijinirile se
executa dupa proiecte special intocmite.
In continuare se prezinta sprijinirea peretilor verticali la sapaturi in spatii inguste si
restranse ,executate dupa normative tehnice.
Elementede metalice de inventar care alcatuiesc diferite tipuri constructive de sprijiniri
pot fi grupate astfel:dulapi si spraituri mecanice ,cadre verticale cu spraituri hidraulice,
panouri portglisiere si spraituri mecanice ,panouri si cadre verticale cu spraituri mecanice;
palplanse si cadre metalice orizontale cu spraituri hidraulice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.1 Dulapi si spraituri mecanice pentru sprijiniri
Un dulap metalic este executat din tabla ambutisata sub forma unui chason rigidizat cu o
nervura interioara din tabla ondulata.
Unul din tipurile constructive de dulap mecanic are latimea de 0,2 m, lungimea de 3,0 m
si masa 48 kg.
SPRIJINIREA PEREŢILOR VERTICALI CU DULAPI METALICI ŞI ŞPRAIŢURI
METALICE
Dv- dulap metalinc vertical; Mo-montant metalic orizontal; Do-dulap metalic orizontal;
Mv – montant metalic vertical; S- şpraiţ mecanic.
a – secţiune transversală şi vedere în plan pentru sprijinirea cu dulapi metalici dispuşi vertical;
b – dulapi metalici dispuşi vertical; c – dulapi metalici dispuşi orizontal.
Placarea peretilor se face fie cu dulapi metalici dispusi verticali (fig. 1,a) fie cu dulapi metalici
dispusi orizontali (fig1,b).Stabilitatea dulapilor se asigura prin montanti orizontali pentru
dulapi verticali si cu motanti verticali pentru dulapi orizontali, mentinuti de catre spraituri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
mecanice. Un sprait mecanic sau hidraulic esteun element mecanic de inventar ce se

pozitioneaza orizontal, pe directie transversala santului,care are posibilitatea de extindere
reglabila sau /si continua cu blocare ,in scopul asigurarii stabilitatii elementelor metalice de
placare a pertilor verticali.
Marimea interspatilor dintre dulapi (i) este de :sub 5 cm(dulapi juantivi) pentru sprijiniri
foarte grele (pamanturi necoezive, cu infiltratii de apa);de 5..20cm , pentru sprijiniri grele; de
21...60 cm ,pentru sprijiniri mijloci; de 61...100 cm pentru sprijiniri usoare(pamanturi coezive
fara infiltratii de apa)
Pentru adncimea sapaturii U≤4,0 m, montantii se aseaza la distanta d=2,0 m, iar
spraiturile se fixeaza la distantele de S=0,8m , pentru montanţii orizontali ,şi Sv = 1,0 m,
pentru montanţi verticali.
Distantele intre spraituri se pot stabilii si prin calcul in functie de suprafata de perete
aferenta a unu sprait, cu relatia : A=N/p0 (m²) unde : A este suprafata de perete aferenta a unui
sprait, in m² ; N- incarcarea maxima admisa de sprait pentru sprijinit in daN;p0-presiunea
pamantului asupra spraitului in daN/m²
Spraiturile mecanice sunt distantiere extensibile dispuse orizontal executate in mai
multe variante constructive , care pot avea o deschidere minima de 550 mm si o deschidere
maxima de 2650 mm, realizate prin reglare, extensie filetata si tevi interschimbabile.Cursa de
reglare prein filetare este circa 300mm; sarcina maxima de sprijinit, de N=5000daN .
Asezarea dulapilor verticali sau orizontali se face cu o depasire a cotei de teren natural
(CTN) de marime a=10...15 cm ,in scopul de a evita caderea pamantului evacuat di sapatura
sau alunecarea si caderea muncitorilor.Pamantul provenit din sapatura se depoziteaza la o
distanta de cel putin 0,5m de la marginea peretilor sapaturi .Latimea sapaturii cu sprijinire
(Ls) este mai mare decat latimea necesara executarii lucrarii in transe (Ln) , si anume :
ls=ln+∆l; ∆l=2(c1+c2)
unde ∆l este grosimea elementelor de sprijinire;c1-grosimea dulapului de sprijinire;
c2-grosimea montantului pe care se sprijina spraitului.
Tehnologia de sprijinire cu dulapi mecanici prezinta unele neajunsuri cum sunt
:consumul ridicat de manopere la montare-demontare; pentru pozitionarea montantilor si
spraiturilor montatorul trebuie sa coboare in sapatura, lucrand in conditi de efort fizic si de
pericol de preoducere a accidentelor de munca
7.1.2 Cadre verticale portspraituri hidraulice
Un cadru metalic vertical este construit din 2 montanti din aluminiu sau din otel asamblati
cu doua spraituri hidraulice .
SPRIJINIREA PEREŢILOR CU CADRE METALICE ALCĂTUITE DIN MONTANŢI
VERTICALI ŞI ŞPRAIŢURI HIDRAULICE
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 – montant metalic vertical; 2 – şpraiţ hidraulic; pompă hidraulică antrenată manual; U – adâncimea săpăturii; l s – lăţimea săpăturii
Imbinarile dintre montanti si spraituri sunt mobile, asa fel incat cadrul metalic se poate plia
pentru introducerea si extragerea lui in si din sapatura ,si pentru transportare. Lungimea
montantului poate fi de 1,5 si 2,1 m , iar extensia spraitului hidraulic , de 0,55...1,85 m
O pompa hidraulica antrenata manual de la suprafata se racordeaza printrun furtun la
cilindrul hidraulic al spraitului.Prin actionarea pompei hidraulice , cilindrii se extind astfel
incat cadrul metalic se fixeaza in sant .
Cadrele verticale portspraituri hidraulice se utilizeaza pentru sprijinirea peretilor in
pamant uri coezive de categoria a IV-a, fara infiltratii de apa.Ele se dispun la distanta de 1,0m.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.3 Panouri metalice portglisiere cu spraituri mecanice
Tehnologia de sprijinire utilizeaza elemente spatiale tip cheson,care asambleaza la

suprafata , dupa care se coboara in sapatura.Un element spatial se compunea din doua panouri
metalice portglasiere,în care se introduc patru şpraiţuri mecanice. Fiecare panou metalic are
două glisiere fixate la capete , pe partea inferioară.
PANOU METALIC PORTGLISIERE
1- panou metalic; 2 – teşitură tip cuţit; 3 – şină de îmbinare panouri; 4 – glisieră; 5 – loc pentru
fixarea şpraiţului.
Lungimea unui panou este de 2- 4 m , cu variaţie în trepte de 0,5 m (masa de 650 – 1850 kg).
Lungimea de 4 m este cea mai avantajoasă; Se deosebesc panoul de bază cu înălţimea de 2,4
m care are la partea inferioara o tesitura tip cutit si panoul superior ( de suprapunere ) avand
inaltimi de 0,7..1,6 m,cu variatie in trepte de 0,3m.Cu un panou de baza si unul de
suprapunere se poate realiza sprijinirea pe o adancime de 4,0 m.Panourile se asambleaza intre
ele cu o imbinare tip sina.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
PANOURI METALICE CU ÎMBINARE TIP ŞINĂ
1 – Panou metalic; 2 – şină pentru îmbinare; 3 – glisieră; 4 – şpraiţ metalic.

Pentru realizarea anumitor lungimi de sprijinire, se utilizeaza panouri intercalate cu
lungimea de 0,25...1,00mcu variati in trepte de 0,25 m.
MODUL DE ASAMBLARE A PANOURILOR METALICE INTERCALATE
1 – panou metalic curent; 2 – panou metalic intercalat; 3 – îmbinare tip şină; 4 – şpraiţ metalic.
Panoul are o structura de profile orizontale si tevi verticale cu tabla neteda pe fata
exterioara protejata cu email contra ruginei si uzurii ; este calculat la o presiune de 15 t/mp.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Şpraiţul mecanic este alcătuit din elementul de bază . în lungime extensibilă de 1 – 1,4 m şi cu
masa de 50 kg, cu eleemnte modulate de prelungire din 0,25 în 0,25 m , până la 3,75 m, ceea
ce permite o lărgime maximă de până la 5, 2 m.
EXEMPLE DE UTILIZARE A SPRIJINIRII CU ŞPRAIŢURI METALICE AVÂND
ELEMENTE METALICE DE PRELUNGIRE ŞI PANOURI METALICE PORTGLISIERE
Variaţia capacităţii de încărcare N a şpraiţului în funcţie de deschidere este prezentată în

următoarea figură
Panourile metalice portglasiere cu spraituri

mecanice sunt destinate pentru utilizarea curenta
in terenuri usoare cu impingeri laterale mici de
regula la sprijinirea santurilor de pana la 4,0m
adancime ( doua randuri de panouri ) , iar in unele
cazuri chiar pana la adncimea de 6,3m (trei
randuri de panouri).
Tehnologia de montare introducere-
extragere. Panourile metalice si spraiturile se
asambleaza la sol (suprafata) , formand un
element spatial tip caseta (cheson) .Se aseaza pe
sol primul panou de baza ( 4,0 x 2,4 m ) dupa care
,in glisiera lui se introduc patru spraituri care se
pozitioneaza cu zavoare la inaltimea calculata. Se aseaza al doilea panou in sens opus
primului, formand ansamblu tip caseta.De regula casetele contin un singur panou de
suprapunere realizand o adncime maxima de sprijinire de 4,0 m
In terenuri stabile (coezive) , unde nu exista pericolul de surpare, se sapa mai intai
santul, la largimea si adancimea prevazuta de proiect , dupa unde peretii transei se surpa , se
sapa mai intai un sant de adncime mica (0,50 m) si de latimea prevazuta in proiect , aici se
introduce caseta de baza dupa care se continue saparea santurilor , in adancimea cu un
excavator hidraulic echipat cu o cupa inversa .Caseta se afunda fie sub greutatea proprie, fi
prin apasarea cu cupa excavatorului, sau chiar prin baterii usoare in partea ei superioara .A
doua caseta de suprapunere se poseaza in acelasi mod , introducand glisierele in cele ale
primeicasete de baza.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Extragerea casetei la terminarea lucrarii se face , fie prin retragere directa din sant, cand
impingerile laterale ale pamantului au valori normale , fie prin retragere alternativa, de fiecare
parte cu 10...20 cm, atunci cand impingerile pamantului sunt mari.
7.1.4 Panouri metalice si cadre verticale portspraituri mecanice sau hidraulice
In aceasta tehnologie de sprijinire se deosebesc doua componente principale: panoul

metalic prevazut la capete ,pe cant, cu elemente de fixare in glasiera;cadrul metalic vertical
portspraituri, construit cu elemente spatial , alcatuit din 2 montanti la care sunt asamblati
daoua sau trei spaituri mecanice sau hidraulice.Cadrele verticale portspraituri sunt intercalate
intre panouri pe lungimea sprijinirii.Corespunzator adancimii de sapare, panourile metalice
pot fi dispuse pe un singur rand, pe doua sau pe trei randuri, situatie in care sprijinirea se
realizeaza pe o adancime de pana 7,0m.
SPRIJINIRE CU PANOURI METALICE ŞI CADRE VERTICALE PORTŞPRAIŢURI
a- panouri metalice dispuse pe două rânduri; b – panouri metalice dispuse pe trei rânduri.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
VEDERE LATERALĂ SPRIJINIRE PERETE CU PANOURI METALICE

DISPUSE PE TREI RÂNDURI
Sistemele constructive de imbinare a panourilor cu cadrele metalice sunt diferite:sina sau

role(bolturi) fixate pe panou cu glisiere canal formate pe montati ; role purtate de spraituri in
glisiere tip carlig fixate de panou. Imbinarea spraitului cu cadru vertical este în general de tip
fus cu cap rotund la şpraiţ, glisieră în formă de C la montant având zăvoare reglabile pentru
fixare pe înălţime.
SISTEM CONSTRUCTIV DE ÎMBINARE CU ROLE PURTATE DE ŢPRAIŢURI ÎN
GLISIERE TIP CÂRLIG, FIXATE DE PANOURILE METALICE
SENGHER Lucrări de sprijiniri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
a - vedere în plan; b – detaliu ; A – glisieră; 1 – panou metallic; 2 – glisieră tip cârlig pentru role; 3 – role purtate de şpraiţuri; 4 –
glsieră pentru şpraiţ; 5 – şpraiţ metalic.
SISTEM CONSTRUCTIV DE ÎMBINARE CU ŞPRAIŢ METALIC SCURT
7.1.5 Panou metalic cu role de ghidare si cadru vertical portsprait hidraulic cu canal
de ghidare.
Panoul metalic de baza are lungimea de 2,0...4,0 m cu variatii intre trepte de modul 0,5 m si
inaltimea de 2,4 m.La partea inferioara este prevazut cu o tesitura ascutita, sub forma de cutit
pentru a usura infingerea in pamant.Masa unui panou este de 450...890 kg.In cazul
adancimilor de sprijinirii mai mari se folosesc panouri suprapuse de aceasi lungimea si de 1,5
m inaltime avand masa de 280 ... 560 kg.Panoul de baza este prevazut la extremitati pe cant,
cu cate 3 role pe fiecare parte iar panoul suprapus cu cate doua role.
Asamblarea panourilor se realizeaza cu ajutourul unor cadre metalice alcatuita din
montantii verticali prevazuti la interior cu o glesier pe care se monteaza la sol spraituri
hidraulice,iar la extremitati, pe cant ,cu canale (santuri) de ghidare in care culiseaza rolele
fixate pe panou.
Lungimea spraiturilor este reglata de la inceput pentru dimensiunea corespunzatoare
latimii santului.Eventualele abateri sunt preluate de dispozitivele cu arcuri elicoidale,
amplasate la capetele spraitului, care permit abateri de la pozitie in plan vertical de
±10º.Latimea de sprijinire la interior poate fi 920...4500 mm.
DETALIU DE PRINDERE A ŞPRAIŢULUI HIDRAULIC
LA CADRUL METALIC AL PANOULUI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 – panou metalic de sprijinire; 2 – cadru metalic vertical; 3 – şpraiţ hidraulic; 4 – nervură de rigidizare; 5 – arc spiral ce permite
deplasări unghiulare ale şpraiţului; 6 – bolţ de fixare a şpraiţului hidraulic
In cazul unor adncimi de sant mai mari(4,0...5,0...6,0 m) sau in cazul unor trenuri cu
impingeri mari cadrele metalice verticale au la extremitati doua canale de ghidare .Pe canalul
de mica deschidere se monteaza intodeauna panoul de baza , iar la partea superioara a
santului
,pe glisiera exterioarase se monteaza panoul superior de suprapunere .
CADRU METALIC DE MONTARE A PANOURILOR CU DOUĂ CANALE DE

GHIDARE AVÂND DESCHIDERI DIFERITE
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Ps – panou superior; Pi – panou inferior
Tipurile de sprijiniri din panouri metalice si cadre verticale portspraituri sunt destinate a se
folosi in terenuri coezive de categoriile a treia si a patra care inlesnesc extragerea unui
ansamblu spatial tip caseta in pamanturi cu impingeri mari sau la santuri de mare largime si
adncime, la care unele tipuri constructive ajung pana la 9,0 m adancime.La adancimile de 3,5
...7,0 m, aceste tipuri de sprijiniri au cea mai economica folosire. În funcţie de adâncimea
săpăturii, panourile se montează pe unul , pe două sau pe trei rânduri.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
GRAFIC DE COMBINARE A PANOURILOR METALICE DE DIFERITE

MĂRIMI PENTRU REALIZAREA ANUMITOR ADÂNCIMI DE SPRIJINIRE
7.1.6 Tehnologia de sprijinire .

Sistemul de sprijinire se realizeaza alternativ cu saparea de catre un excavator hidraulic
echipat cu o cupa inversa , care exercita toate activitatile procesului tehnologic:

In faza 1 se sapa santuri pe adncimea de 1,25 m si se aseaza cadrul mecanizat cu sine
duble de glisare care se apasa cu cupa excavatorului pentru a fi mai bine asezat.Se continua
saparea pamantului cu descarcarea lui in basculante.
In faza 2 se introtuc in sinele glesiere de mare deschidere panourile exterioare superioare
( de o parte si de cealalta parte ).Montarea se face cu excavatorul hidraulic prevazut cu carlig
la cupa.
In faza 3 se introduce un nou cadru-portspraituri, ghidat in panouri de suprapunere si
presat cu cupa excavatorului.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
In faza 4 se continua saparea si se imping in adancime cadrele cu panourile, cam câte 50

cm o dată.
In faza 5 dupa ce a fost introdus la cota cadrul vertical, iar panoul ajunge la 10 cm
deasupra cotei de teren natural, se introduc in sinele glisiere de mica distanta panourile de
baza inferioare, care glesiere sub protectia panourilor superioare.In acest mod, panourile de
baza si cele superioare nu sunt suprapuse si ele pot glisa in mod independent in plan vertical.
Aceasta tehnologie se aplica in pamanturi necoezive care se surpa usor pe
amplasamente situate in localitati urbane.L demontare se extrage mai intai panoul de baza (de
jos ) ,se executa umplutura pe inaltimea respectiva si apoi se extrage panoul superior.
In terenuri stabile se asambleaza panourile cu cadre la sol formand casete care se
coboara in sapatura efectuata mai inainte.
Pentru extragerea casetelor de sprijinire se mai utilizeaza un excavator hidraulic
echipat cu graifar, prevazut cu dispozitiv de extragere(ridicare) , excavator care este folosit si
pentru astuparea santurilor.
EXCAVATOR HIDRAULIC ECHIPAT CU GRAIFĂR CU
DIPOZITIV HIDRAULIC
DE EXTRAGERE A PANOURILOR ŞI CADRELOR METALICE
Montarea-demontarea unei unitati de sprijinire se face mecanizat , de la suprafata,

eliminanduse accesul oamenilor in sapatura.
Productivitatea la sprijinire, pentru lucru cu un excavator hidraulic si un om, este
de 30 de m de sant sprijinit pe zi.
7.1.7 Calculul panourilor.
Acest calcul se efectueaza in conditile unor ipoteze simplificatoare si anume pamant omogen
si izotrop; distributia presiunilor pamantului asuprea panoului este arhimedica(p =y.U);
presiunea de calcul p1=2p, datorita accesului utilajelor pe marginile sapaturii
GRAFICUL DE DISTRIBUŢIE A PRESIUNILOR PĂMÂNTULUI ASUPRA PANOULUI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Presiunea pamantului (p0) transmisa spraitului se calculeaza cu relatia :
p0=y.U.tg²(45º- φ2/2 ) [daN/m²] ( 14.4)
unde :y este greutatea specifica a pamantului ( =22...30º).
7.1.8 Palplanse si cadre metalice orizontale portspraituri hidraulice
Aceasta tehnologie se aplica in terenuri unde nivelul apelor freatice situat deasupra
fundului sapaturii santului.Sprijinirea este insotita de lucruri de epuizmente.Peretii santului se
placheaza cu palplanse de canal a caror stabilitate se asigura de cadre metalice orizontale,
portspraituri hidraulice dispuse pe doua nivelui .
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
SPRIJINIRE CU PALPLANŞE ŞI CADRE METALICE ORIZONTALE

PORTŞPRAIŢURI HIDRAULICE
1 – palplanşe metalice de canal; 2 – lanţuri de prindere cadre; 3 - cadru metalic orizontal; 4 – şpraiţ hidraulic; 5 – pompă centrifugă
pentru epuizmente; 6 – conductă de absorbţie.
Cadrul metalic, care se poate plia, format din cate doi montanti si cate doua spraituri
hidraulice care racordeaza la o pompa hidraulica actionata manual de la suprafata.
Pentru lansare in sapatura si pozitionare la cota de fixare , fiecare ca orizontal este
prins la extremitati cu lanturi, atat la partea superioara a planselor de capat, cat si intre
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
cadre.Lungimea unui cadru este de 0,5 ; 4,0; 5,0 m, iar diferite tipuri de spraituri pot realiza
sprijinirea santului cu latimea de 0,55 ...4,0 m.
Un anumit tip de sprait realizeaza deschideri de 0,55...0,85m .Acest.................de
sprijinire utilizeaza palplanse de canal in lungime de pana la 6...8....................care se imbina
prin suprapunerea(fig 14.19).Ele sunt destinate pentru sprijinirea transeelor si a axcavatilor de
mica adanime la care nu se cere o etanşeitate pronuntata .
PALPLANŞE METALICE
1 – îmbinare prin suprapunere; 2 – îmbinare prin joante
Pentru sprijinirea malurilor inalte , protejarea unor excavatii adanci sub nivelul apei
subterane sau pentru izolarea unor incinte de lucru, se utilizeasa parplanse cu sectiuni in U , de
tip ,,Larssen’’ , cu lugimi de 6........m,la care imbinarea se face prin joante; se mai utilizeaza si
alte sectiuni (s,z).
Infingerea palplanselor se aseaza cu lovire in ceata (5. 60 lovituri/min) numite cu rara cadenta, cu lovire
rapida(150de... 170de lovituri/min) si cu utilaje vibratoare (1000. .3500 oscilatii/min) pentru pamanturi instabile,
necoezive, estenecesara o viteza ridicata de impact cu energie mica de lovire.La soluri stabile coezive este necesara o
viteza scazuta de impact cu energie de lovire ridicata.Rezultate bune in toate tipurile de pamant dau utilajele cu lovire
rapida, actionate cu aer comprimat .
Palplansele sunt prevazute la partea superioara cu gauri de prindere unde se agata carligul macaralei pentru
manipularea si pozitionarea lor la punerea in opera.Directionarea infigerii se face cu ajutorul unor clesti de ghidaj ,grinzi
de ghidare, suport-portal s.a.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.9 Tehnologia de sprijinire.

Se realizeaza in felul urmator: se aseaza patru palplanse verticale in fiecare colt al cadrului
orizontal. Primul rand de cadru orizontal se prinde prin lanturi de un carlig la cadrul si de
imbinari cu bolturi la palplanse, in asa fel incat el sustine al doilea rand de cadre.Lungimile
lanturilor se regleaza pentru ca cele doua cadre orizontale sa coboare cat este
nevoie.Urmatoarele palplanse se pozitioneaza in spatele cadrelor.
Pentru trecerea peste santuri sapate si sprijinite , se folosesc podine metalice prevazute
cu parapete si borduri.
Cand sapaturile se executa in apropierea strazilor sau a zonelor de lucru cu circulatie
mare, se iau masuri de ingradire cu parapete metalice avand inaltimea de cel putin de 1,0m.In
timpul noptii aceste ingradiri se vor ilumina .
Coborarea lucratorilor in sapaturi se face pe scari metalice, cu o latime de cel putin
0,75m ,avand mana curenta.Se interzice coborarea pe spraituri.
9 PROTECŢIA MEDIULUI
10 ÎNREGISTRĂRI
- Registrul pentru recepţia mateialelor, prefabricatelor şi elementelor de construcţii –
instalaţii, înainte de introducerea acestora în lucrare, cod F-PTE-06.01;
LUCRĂRI DE BETONARE
Titlu LUCRĂRI DE BETONARE

Cod document PTE-08

SISTEME Lucrări de betonare Cod : PTE - 08
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.....................................................................................................................................................2
2 SCOP............................................................................................................................................................3
3 DOMENIU...................................................................................................................................................3
4 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI.......................................................................................................................3
5 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ..............................................................................................................3
6 RESPONSABILITĂŢI................................................................................................................................3
7 PROCEDURA..............................................................................................................................................4
8 ÎNREGISTRĂRI........................................................................................................................................16
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Pocedura are ca scop precizarea acţiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor, uneltelor şi
materialelor necesare pentru executarea lucrărilor de betonare şi decofrare în conformitate cu
cerinţele de calitate prevăzute.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia lucrărilor de betonare şi decofrare .
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
RTE – Responsabil Tehnic cu Execuţia; MSMI
– Manual Sistem Management Integrat; PE –
Proiect de execuţie;
CS – caiet de sarcini.
5.1 Proiectul de execuţie
5.2 Caietul de sarcini
5.3 Legea nr. 10/1995(A) – privind calitatea în construcţii
5.4 CP 012/1-07 – Cod de practică pentru producerea betonului
5.5 C 149-87 –Normativ–remedierea defectelor elementelor din beton şi beton armat
5.6 C 56/1985 –Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii.
6.1 ŞEF ŞANTIER
6.1.1 Asigură buna organizare a procesului de producţie.
6.1.2 Asigură executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie, a
prescripţiilor tehnice şi a procedurilor tehnice de execuţie.
6.1.3 Opreşte executarea necorespunzătoare a lucrărilor şi ia măsuri de remediere.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.4.1 Organizează locul de muncă, creând condiţiile necesare executării lucrărilor.
6.4.2 Urmăreşte şi verifică calitatea lucrărilor executate de echipa de lucru.
6.4.3 Prelucrează cu personalul muncitor prevederile prezentei proceduri.
6.4.4 Efectuează şi gestionează înregistrările calităţii pe faze de execuţie.

6.3.1 Verifică execuţia lucrărilor în condiţiile respectării documentaţiei tehnice de execuţie şi a
procedurilor de lucru.
6.3.2 Admite execuţia lucrărilor numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie verificate de
specialişti atestaţi.
6.3.3 Verifică şi avizează documentele şi înregistrările întocmite pe parcursul realizării acestora.

6.4.1 Răspunde de controlul exigent şi sistematic al calităţii lucrilor pe faze de execuţie şi de
aprecierea corectă a importanţei neconformităţilor constatate în corelare cu prevederile
normelor tehnice.
6.4.2 Elaborează şi supune spre aprobare programul de control.
6.4.3 Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalele faze de execuţie care prin natura lor
sunt determinante pentru asigurarea calităţii şi semnează procesele verbale de atestare a
calităţii.
6.4.4 Verifică utilizarea numai a materialelor şi echipamentelor pentru care s-au emis documente
de certificare a calităţii în conformitate cu reglementările în vigoare.
6.4.5 Verifică aplicarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, de către cei implicaţi în
realizarea lucrărilor.
6.4.6 Informează în scris conducerea asupra aspectelor privind respectarea necesităţii

întreprinderii de acţiuni corective sau preventive.
6.4.7 Verificarea calităţii remedierilor executate.
6.4.8 Verifică îndeplinirea de către cei nominalizaţi a prevederilor Planului calităţii adoptat de
unitate.
6.4.9 Înştiinţează operativ conducerea unităţii şi în maxim 24 de ore inspecţiile teritoriale ale
Inspectoratului de stat în construcţii (sub semnătura conducătorului unităţii) de producerea
unor accidente tehnice.
7 PROCEDURA
7.1 CONDIŢII PREALABILE
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.1 întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de
către consultanţă;
7.1.2 sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie
şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;
7.1.3 au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături, după caz;
7.1.4 în cazul în care de la montarea la recepţionarea armăturii a trecut o perioadă

îndelungată (peste 6 luni), este necesară o inspectare a stării armurii de către o
comisie alcătuită din: beneficiar, executant, proiectant şi reprezentantul ISC, care va
decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de
specialitate şi va dispune efectuarea ei; în orice caz, dacă se constată prezenţa
frecventă a ruginii neaderente, armura, după curăţire, nu trebuie să prezinte o
reducere a secţiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs; se va
proceda apoi la o nouă recepţie calitativă;
7.1.5 suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit care vor veni în contact cu betonul
proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment sau de impurităţi; suprafeţele
nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibă
rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între două betoane;
7.1.6 sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă

a betonului;
7.1.7 sunt satbilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonării în cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de
transport de rezervă, sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru
protejarea unui rost de lucru, etc.);
7.1.8 nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtună, etc.);
7.1.9 în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din
precipitaţii, astfel încât aceasta să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se
betona;
7.1.10 sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în

operă şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la
descărcarea din mijlocul de transport;
7.1.11este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc

condiţiile tehnice satbilite şi sunt refuzate.
7.1.12 Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată pe baza unei noi
verificări, în cazurile în care:
- au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării
(intemperii, accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate);
- betonarea nu a început în intervalul de 7 zile de la data aprobării.
7.2 MODUL DE LUCRU

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4.1 Resurse materiale – clase uzuale ale betonului
Clasa de C C C C C C C C
rezistenţă C 4/5 C 8/10 C 12/15
16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/50 45/55 50/60
a betonului
fck cil 4 8 12 16 20 25 30 35 40 45 50
fck cub 5 10 15 20 25 30 37 45 50 55 60
C140/86 Bc5 Bc10 Bc15 Bc20 Bc25 Bc30 - - Bc50 - Bc60
Clasa de C* C* C* C* C* C C C C C C
rezistenţă 2,8/3,5 6/7,5 18/22,5 28/35 32/40 25/30 30/37 35/45 40/50 45/55 50/60
a betonului
fck cil 2,8 6 18 28 32
fck cub 3,5 7,5 22,5 35 40
C140/86 Bc3,5 Bc7,5 Bc22,5 Bc35 Bc40
Compoziţia betonului se va stabili pe bază de încercări preliminare.
7.4.2 Condiţii de mediu
7.4.2.1 Betonul este preparat cu agregate dezgheţate având temperatura minimă de +5oC;
7.4.2.2 În perioada cu timp friguros graficul de execuţie a lucrărilor prevede turnarea betonului în fundaţiile
podeţelor şi în fundaţiile podului.
7.4.2.3 Temperatura betonului, după punerea lui în operă nu trebuie să coboare sub temperatura sa de îngheţ,
înainte de a atinge nivelul critic de întărire, variabil în funcţie de raportul A/C şi exprimat în procente
din clasa betonului.
Nivelul critic de întărire, în % din clasa betonului pentru A/C

0,40 0,50 0,60 0,70
18 25 31 36
7.4.2.4 Temperatura de îngheţ a betonului este considerată valoarea de 0oC cu excepţia cazurilor în care se
folosesc aditivi care coboară această temperatură până la o valoare specificată în Instrucţiunile de
folosire.
7.4.2.5 Realizarea nivelului critic de întărire se va controla prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al
betonului şi compararea echivalentului sau la temperatura normală +20oC cu gradul critic de
maturizare Mk, în funcţie de tipul cimentului folosit.
7.4.2.6 La executarea lucrărilor de beton se vor respecta următoarele condiţii:

Condiţii de realizare Regim termic critic
Procesul tehnologic Temperatura oC Durata
Cu agregate dezgheţate În momentul
+5
având temperatura amestecării cu
Prepararea betonului minimă cimentul
Cu agregate încălzite la
temperatura superioară +6.....+25
celui de dezgheţ
Cu apă încălzită la +20....+80
temperatura
Temperatura la preparare +5....25 La descărcarea din
să fie malaxor
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Transportul şi Protejarea mijloacelor şi Durata de transport

+3....17
descărcarea betonului la reducerea duratelor astfel şi descărcare la
obiect încât temperatura la obiect
livrare să fie minimă
Protejarea mijloacelor şi
Transportul şi punerea +1....15 Durata de transport
în operă a betonului reducerea duratelor astfel şi punerea în operă
încât temperatura să fie
minim
Protejarea betonului după
Încălzirea betonului +1....15 Durata critică de
(maturizarea) punerea în operă astfel maturizare
încât pe perioada critică
tempratura să fie cuprinsă
7.2.3 Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componenţilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu benă, pompe, vagoneţi, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de arşiţă sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanţe mai mari de
3 km, suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea
caracteristicilor betonului urmare a modificării conţinutului de apă.
Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi condiţiile
atmosferice.Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi
sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile orientative pentru cimenturi de clase
32,5/42,5 decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.
Durata mazimă de transport a betonului cu autoagitatoare:
Durata maximă de transport
Temperatura
(minute)
amestecului de beton
Cimenturi cu clasa Cimenturi cu clasa
(oC)
32,5 42,5
10o< t <30o 50 35
T < 10o 70 50
În general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie
cuprinsă între (5-30)oC.
În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute faţă de
limitele prezentate mai sus.
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijlocului de
transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă.
În cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 mc. De apă şi se vor roti cu viteză
mazimă timp de 5 minute după care se vor goli complet de apă.
7.2.4 Reguli generale de betonare

Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a
prevederilor prezentului cod şi procedurii de execuţie.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare.
Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a. cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile, care vor veni în contact cu betonul
proaspăt, vor fi udate cu apă cu 2-3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa
rămasă în denivelări va fi înlăturată;
b. descărcarea betonului din mijlocul de transport se va face în: bene, pompe, benzi,
transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare;
c. dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de
consistenţă admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare; se
admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui superplastifiant;
d. betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului urmărindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei
betonului turnat anterior;
e. se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de
poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă;
dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;
f. se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se
grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
g. nu este permisă ciocnirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe
armături a vibratorului;
h. în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii,
prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul
în care aceste măsuri nu sunt eficiente se va crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii
care să permită pătrunderea vibratorului;
i. se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor
acestora, luîndu-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;
j. circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe podine
rezemate astfel încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături
sau pe zonele cu beton proaspăt;
k. betonarea se va face continuu, până la rosturile prevăzute în proiect sau procedura de
execuţie;
l. durata maximă admisă a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesară luarea
unor măsuri speciale la reluarea turnării nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei
betonului, care, în lipsa unor determinări de laborator, se va considera de 2 ore de la prepararea
betonului în cazul cimenturilor cu adaosuri şi, respectiv, 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos;
m. în cazul în care s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este
permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor, astfel:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- la stâlpi se vor prevede rosturi numai la bază, secţiunea I-I; în cazul unor tehnologii
speciale se admit rosturi la 30. 50 mm sub grindă sau placă;
- la grinzi, dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se va
face în regiunea de moment minim, secţiunea II-II;
- în cazul în care grinzile se betonează separat, rostul se lasă la 30....50 mm sub
nivelul inferior al plăcii sau vutei plăcii;
- la plăci rostul de lucru va fi situat la 1/5....1/3 din deschiderea plăcii;
- la planşee cu nervuri, când betonarea se face în direcţia nervurilor, rostul se face în

zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea nervurilor;
- la planşee cu nervuri, când betonarea se face prpendicular pe direcţia nervurilor,
rostul se va face în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea grinzii principale,
căutându-se pe cât posibil ca în placă rostul să fie de 1/5....1/3 din deschiderea
acesteia;
- la bolţi şi arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare împărţindu-se bolta sau
arcul în bolţari dispuşi simetric faţă de cheie; nu se admit rosturi având faţă în plan
orizontal;
- la bolţi cu înălţime mare rosturile de lucru se pot face mpărţindu-şe bolta într-o serie
de bolţi mai înguste;
- la plăci curbesubţiri şi la pereţii rezervoarelor pentru lichide nu se admit rosturi de
lucru; turnarea betonului se va face fără întrerupere;
- la fundaţiile de utilaje supuse la solicitări dinamice pot fi prevăzute rosturi în zona cu
eforturi minime numai dacă se adoptă dispoziţii de armare corespunzătoare;
n. în cazul pereţilor structurali sau pereţilor de lungime mare se vor prevede rosturi
verticale pentru evitarea fisurării din contracţie sau limitarea frontului de lucru; asemenea rosturi se
vor dispune la maximum 15 m între ele şi vor fi realizate cu un cofrag interior cu şicane (din lemn
sau tablă) sau cu tablă expandată;
o. în cazul elementelor masive cu lungimea mai mare de 20 m se vor prevede rosturi
verticale cu tablă expandată sau cofraje, creându-se ploturi care se betonează alternativ;
dimensiunile ploturilor se vor stabili cu acordul ambelor părţi: proiectant şi executant;
p. în cazul elementelor masive având grosime mare (de regulă peste 2,5 m) se va prevede
un rost orizontal, creându-se două lame suprapuse; pentru asigurarea conlucrării lamelelor se vor
adopta una, sau eventual două, dintre următoarele soluţii: se vor crea la betoane denivelări
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
(praguri) sau se vor dispune armături suplimentare de legătură între lamele; în asemenea cazuri
armăturile situate la partea superioară vor fi montate parţial urmând a se completa înainte de
betonarea stratului care se înglobează;
s. instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al
betonului pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături
este permisă numai după 24 – 48 ore în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat
(de exemplu, 24 ore dacă temperatura este peste 20 oC şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai
mare de 32,5)
7.2.5. Compactarea betonului

Betonul trebuie compactat astfel încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de
consistenţa betonului, tipul elementului, etc.
Cea mai răspândită metodă de compactare mecanică a betonului este compactarea prin
vibrare care se realizează prin transmiterea în masa betonului a unor vibraţii de frecvenţă mare,
domeniul indicat fiind 3000....12000 vibr./min. şi amplitudine mică de 0,5....1,8 mm. Sub influenţa
vibrării betonul capătă o mai mare mobilitate, devine fluid şi curge, tinde să ocupe un volum cât mai
mic prin îndesare sub influenţa gravitaţiei, eliminarea bulelor de aer şi, parţial a apei din masa sa.
Astfel, masa fluidă de beton îmbracă armătura din oţel-beton şi umple complet părţile inaccesibile
ale cofrajului.
Compactarea manuală (cu maiul, vergea sau şipci, în paralel, după caz, cu ciocănirea
cofrajelor) se admite în următoarele cazuri:
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă datorită dimensiunilor secţiunii
sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
- întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea
trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare unui rost.
În timpul compactării betonului proaspăt se va evita deplasarea şi degradarea armăturilor
şi/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.
Compactarea prin vibrare mecanică
1. După modul de acţionare a vibratorului utilizat asupra betonului, compactarea mecanică

prin vibrare se poate realiza prin:
- vibrare internă folosind vibratoare de interior sau de adâncime (pervibratoare);
- vibrare externă folosind vibratoare de cofraj;
- vibrare de suprafaţă folosind vibratoare placă sau rigle vibratoare
2. Procedeul de vibrare cel mai uzual este vibrarea de adâncime.
3. Tipul cel mai corespunzător de butelie de vibrare (cap vibrator) se alege pe baza
dimensiunilor cofrajului şi ale spaţiilor libere dintre barele de armătură. Din punct de vedere
constructiv, cele mai răspândite sunt:
- vibratoarele de interior cu arbore flexibil;
- vibratoarele cu motorul înglobat în butelie compuse dintr-un tablou electric şi un
convertizor de frecvenţă la care sunt racordate 2-3 vibratoare de interior cu motor
înglobat.
4. Consistenţa betoanelor compactate prin vibrare internă depinde de forma cofrajului şi
desimea armăturilor.
5. Spaţiul sau zona de acţiune a vibratorului de interior este porţiunea de beton pe care se
simte mişcarea de vibrare generată de vibrator.
6. La schimbarea zonei de acţiune, butelia vibratoare nu trebuie să producă transportarea
laterală a betonului, deoarece aceasta poate duce la segregări şi supravibrare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Durata de vibrare optimă, adică timpul cât butelia este ţinută în beton, în acelaşi loc, este
9.
cuprinsă între 5-30 sec., în funcţie de tasarea betonului şi tipul de vibrator utilizat.
Vibrarea s-a terminat când:
10.
- betonul nu se mai tasează;

- suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
- nu mai apar bule de aer la suprafaţa betonului.
Distanţa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
11.
maximum 1 m, reducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi desimea armăturii.

12. Grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depăşească ¾ din
lungimea capului vibrator. La compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă 50-150 mm în
stratul compactat anterior. În mod corect, betonul se introduce în straturi de 30-40 cm înălţime.
Vibrarea se realizează sistematic: butelia se scufundă circa 15 cm în betonul introdus înainte şi
vibrat anterior. În lipsa unei vibrări sistematice se produce repartizarea neuniformă a betonului.
13. Vibrarea externă este recomandată la executarea elementelor prefabricate sau în cazul
elementelor turnate monolit de grosimi reduse şi cu armături dese, sau care nu pot fi compactate
prin vibrare internă. În zonele în care este posibil, se pot folosi suplimentar şi vibratoare de interior.
14. În cazul compactării cu vibratoare de exterior trebuie luate măsuri constructive speciale
prin mărirea rigidităţii cofrajelor şi prin prevederea, în măsura în care este posibil, de legături
elastice între cofraje şi elementele de susţinere şi rezemare.
15. Consistenţa betoanelor compactate prin vibrare externă este recomandat să fie cu tasare
minimă 50 mm.
16. Vibrarea de suprafaţă se utilizează la compactarea plăcilor cu grosimea de până la
maximum 200 mm.
17. Consistenţa betoanelor compactate prin vibrare de suprafaţă se recomandă să fie cu
tasare de minimum 20 mm.
18. Este recomandat ca timpul de vibrare să fie de 30-60 sec, timpul optim de vibrare
stabilindu0se prin determinări de probă efectuate în operă la prima şarjă de beton care se
compactează.
19. Grosimea stratului de beton turnat, înainte de compactare, trebuie să fie de 1,1......,35 ori
mai mare decât grosimea finală a stratului compactat, în funcţie de consistenţa betonului. Grosimea
stratului de beton turnat necesară pentru realizarea grosimii finite a elementului se stabileşte prin
determinări de probă (prevăzute la punctul 16).
20. distanţa între două poziţii succesive de lucru ale plăcilor vibrante se stabileşte astfel încât
să fie asigurată suprapunerea de minimum 50 mm în raport cu poziţia precedentă.
7.2.6. Tratarea betonului după turnare
Pentru obţinerea proprietăţilor potenţiale ale betonului, în special zona suprafeţei trebuie
tratată şi protejată o anumită perioadă de timp funcţie de tipul structurii, de tipul elementului, de
condiţiile de mediu din momentul turnării şi de condiţiile de expunere în perioada de serviciu a
structurii.
Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.
Acoperirea cu materiale de protecţie se realizează imediat ce betonul capătă rezistenţă
suficientă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature, în particular,
datorită radiaţiilor solare şi vântului.
Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor:
- antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii sau apelor curgătoare;
- diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului;
- temperaturii scăzute sau îngheţului;
- eventualelor şocuri sau vibraţii carea r putea conduce la o diminuare a aderenţei
beton-armătură după întărirea betonului.
Principalele metode de tratare/protecţie a betonului sunt:
- menţinerea în cofraje;
- acoperirea cu materiale de protecţie menţinute în stare umedă;
- stropirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
Recomandări privind durata tratării betonului pentru cimenturi tip I (Portland)
a. Durata orientativă a tratării betonului (în zile)
Dezvoltarea rezistenţei betonului rapidă medie lentă

Temperatura betonului în timpul tratării (oC) 5 10 15 5 10 15 5 10 15
Condiţii de mediu în timpul tratării
Elementele expuse indirect razelor solare, 2 2 1 3 3 2 4 4 2
umiditate sub 80%
Elemente expuse razelor solare sau vântului 4 3 2 6 4 3 8 5 4
cu viteză medie, umiditate peste 50%
Elemente expuse la razele intense ale soarelui 4 3 2 8 6 5 10 8 5
sau la o viteză mare a vântului sau la o
umiditate sub 50%
Durata de tratare depinde în mod substanţial de temperatura betonului, de exemplu la 30 oC

durata tratării poate fi aproximativ jumătate din durata tratării betonului la 20 oC. Astfel, izolarea prin
cofraj poate fi o metodă de reducere a timpului de tratare.
b. Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului
Betonul preparat cu cimenturi care conţin şi alte componente decât clincher (tip II 32,5; tip III
32,5; tip IV 32,5; etc.) sau care conţin anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la
tratamente decât betonul preparat cu ciment tip I, la acelaşi raport apă/ciment. Astfel, pentru
betonul preparat cu cimenturi tip II, III, IV sau V, este recomandabil ca durata tratării să crească în
medie cu două zile.
În cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura se va afla în condiţii severe
de expunere, se recomandă creşterea duratei de tratare cu 3-5 zile.
Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire şi a reduce deformaţiile din contracţie trebuie
menţinută umiditatea dimp de minimum 7 zile după turnare, cu excepţia recipienţilor pentru lichide
în cazul cărora se va asigura menţinerea umidităţii 14-28 zile, în funcţie de anotimp şi condiţiile de
expunere.
Protecţia betonului se realizează cu diferite materiale: prelate, strat de nisip, rogojini, etc.
Materialul de protecţie trebuie menţinut permanent în stare umedă.
Stropirea cu apă va începe după 2-12 ore de la turnare, în funcţie de cimentul utilizat şi
temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această
operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment. Stropirea se repetă la intervale de 2-6 ore astfel încât
suprafaţa să se menţină permanent umedă. Apa folosită la stropire trebuie să îndeplinească condiţii
de calitate similare cu condiţiile de la apa de amestecare.
Când temperatura mediului este mai mică de +5 oC nu se va proceda la stropire cu apă ci se
vor aplica materiale sau pelicule de protecţie. Peliculele de protecţie se aplică în conformitate cu
reglementările speciale. În general, protecţia este necesară până în momentul în care se obţine o
rezistenţă a betonului de 5 N/mmp.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă
atât timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.
Betonul care urmează să vină în contact cu ape curgătoare se va proteja de acţiunea
acestora printr-o deviere provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme de protecţie
(palplantardouri).
7.2.7. Decofrarea
Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă.
Pentru betonul neprotejat trebuie avute în vedere condiţiile speciale ale decofrării elementelor de
beton care au fost supuse îngheţului în faza întăririi.
Părţile laterale ale cofrajelor se îndepărtează după ce betonul a atins o rezistenţă de
minimum 2,5 N/mmp astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate;
Cofrajele feţelor inferioare la plăci şi grinzi se îndepărtează menţinând sau remontând popi
de siguranţă. Atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă următoarele procente:
- 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
- 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.
Popii de siguranţă se îndepărtează atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă
următoarele procente:
- 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m;
- 112% pentru elemente cu deschideri de 6-12 m;
- 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.
Rezistenţele la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se stabileşte prin
încercarea epruvetelor de control, pe faze, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii
similare elementelor în cauză conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obţinute pe
epruvetele de control trebuie să se ţină seama de faptul că poate exista o duferenţă între aceste
rezultate şi rezistenţa reală a betonului din element, evoluţia diferită a căldurii în beton în cele două
situaţii, tratarea betonului.
Termenele minime de decofrare ale feţelor laterale funcţie de temperatura mediului şi

viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului
Viteza de Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura

dezvoltare a mediului (oC)
rezistenţei +5 +10 +15
betonului
Lentă 2 1
Medie 2 1 1
Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor cu

menţinerea popilor de siguranţă
Condiţii tehnologice Termenul (în zile) de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistenţei Lentă Medie
betonului
Temperatura mediului (oC) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschiderea de max. 6,00 m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu deschidere >12,00 m 10 8 6 6 5 4
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranţă
Viteza de dezvoltare a Lentă Medie
rezistenţei betonului
Temperatura mediului (oC) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschiderea de 18 14 9 10 8 5
max. 6,00 m
Grinzi cu deschideri de 6- 21 18 12 14 11 7
12 m
Grinzi cu deschidere
>12,00 m 36 28 18 28 21 14
Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +5 oC atunci se recomandă ca

durata de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata îngheţului.
7.3 CRITERII DE ACCEPTARE

7.3.1 Înainte de punerea în operă a betonului inspecţiile trebuie să aibă în vedere
următoarele aspecte:
- geometria cofrajului şi poziţionarea armăturii;
- înlăturarea impurităţilor şi substanţelor de orice natură de pe suprafaţa cofrajelor în contact
cu betonul;
- stabilirea cofrajelor;
- integritatea cofrajelor pentru a împiedica scurgerea pastei de ciment;
- tratarea suprafetei cofrajelor;
- curăţirea armăturilor de impurităţi şi substanţe care ar slăbi aderenţa;
- dimensiunea distanţierilor;
- condiţiile necesare unui transport eficient, măsurile de compactare şi tratare funcţie de
consistenţa specificată a betonului;
- recepţionarea calitativă a betonului;
- rezultatele şi concluziile verificărilor efectuate până la această fază;
- asigurarea unor măsuri pentru situaţii accidentale.
7.3.2 Controlul în timpul transportului, compactării şi tratării betonului trebuie să aibă în

vedere următoarele aspecte:
- menţinerea omogenităţii betonului în timpul transportului şi punerii în operă;
- distribuţia uniformă a betonului în cofraj;
- compactarea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării;
- înălţimea maximă de cădere a betonului;
- viteza de turnare tinând seama de acţiunea betonului asupra cofrajelor;
- durata între etapele de amestecare, descărcare şi turnarea betonului;
- măsuri speciale în cazul turnării în condiţii de vreme rece sau călduroasă;
- măsuri speciale în cazul rosturilor de lucru;
- tratarea rosturilor înainte de turnare;
- metode de tratare şi durata tratării betonului duncţie de condiţiile atmosferice şi evoluţia
rezistenţei;
- evitarea unor eventuale deteriorări ce pot apare ca urmare a unor şocuri.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3.3 Controlul betonului proaspăt la locul de punere în operă:
- examinarea documentelor de transport pentru garantarea calităţii de către producător şi
respectarea duratei de transport;
- verificarea consistenţei betonului pentru confirmarea caracteristicilor impuse betonului, o
probă pentru fiecare tip de beton, dar cel puţin 1 probă la 20 mc de beton.
7.3.4 Verificarea betonului întărit

Determinarea rezistenţei la Stabilirea termenelor de Dacă este prevzut prin proiect sau
compresiune pe epruvete decofrare procedură specială o probă pe schimb
cilindrice/cubice conf. STAS
1275/88 pentru verificarea
rezistenţelor de control pe
faze.
Determinarea rezistenţei la Verificarea condiţiilor de Pentru fiecare tip de beton, parte de
compresiune pe epruvete calitate pentru clasa de structură (fundaţie, nivel, tronson), dar cel
cilindrice/cubice conf. STAS beton prescrisă puţin o probă pe zi de turnare şi nu mai
Beton întărit 1275/88 pentru verificarea puţin de o probă la:
clasei betonului - 300 mc pt. C 6/7,5;
- 100 (200) mc pt. C 8/10-C 16/20;
- 50 (100) mc pt. clase > C 16/20.
Obs,: Cifrele din paranteză se referă la
elementele sau părţi din structura cu
volum mai mare de 300 mc şi care se
betonează fără întrerupere
Determinarea gradului de Verificarea indeplinirii O probă la 300 mc dar nu mai puţin de
impermeabilitate conf. STAS condiţiilor prevăzute în două probe pentru fiecare obiect
3519/76 proiect sau conform
procedurii speciale
Determinarea gradului de O probă la 1000 mc.
gelivitate conf. STAS 3518/86
7.3.5 Verificări la decofrarea oricărei părţi de construcţie:

- aspectul elementelor semnalându-se dacă se întâlnesc zone cu beton necorespunzător
(beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.);
- dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;
- distanţa între diferitele elemente;
- poziţia elementelor verticale (stâlpi, diagrame, pereţi) în raport cu cele corespunzătoare
situate la nivelul imediat inferior;
- poziţia golurilor;
- poziţia armăturilor care urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior.
Verificările la decofrare se efectuează prin sondaj consemnându-se în procesul verbal dacă
sunt respectate prevederile proiectului. La consemnarea constatărilor se va ţine seama de
prevederile privind abaterile admisibile:
Elemente după decofrare
Abateri în mm, pentru:
Poziţia
Înclinarea suprafeţei faţă de: Forma muchiei elementelor
Elementul Poz. oblică din axe
Vericală Orizontală pe 1m
Dimensiune Dimensiuni proiect total lung. în Cote de
sau
de referinţă 1m 1m 1m sau supr. plan nivel
1 m2 totală 1 m2 totală 1 m2 totală 1 m2
oriz.
Lungime
Lăţime 20 - 20 16
L 3m...10 10
<2m...20 3<L 9m...12
Înălţime 16 - 16
>2m...30
3 5 5 4 10
<3m...16
Înălţime 3-6m...20 16 20 9<L <6m..10
>6m...25
18m...16 >6m...16
Dimens. <50cm...5 - -

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
secţ. >50cm...8
Lungime <3m...16 - - -
3-6m...20
Înălţime >6m...25 16 - -
L< 18m...20
<10cm...3
Grosime >10cm...5 - - -
Înălţime - 3 40 5 - 5 - 4 10 gr. rulare
<3m...16
Lungime 3-6m...20 5 10 10
>6m...25 5
Dimens. <50cm...5
secţ. - - -
>50cm...8
<3m...16
Lungime 3-6m...20 - 10 10
sau lăţime >6m...25
<10cm...3
Grosime - - -
>10cm...5
7.4 ASPECTE SPECIFICE

7.4.1 Aspecte de mediu
Lucrările se vor executa pe perioada de timp friguros pe baza proiectului de organizare a

execuţiei lucrărilor elaborat de executant şi aprobat de consultant, cu respectarea prevederilor
Normativului C16-84.
7.4.2 Aspecte/riscuri SSM

La execuţia lucrărilor se vor respecta [revederile reglementărilor tehnice specifice:
- Legea nr. 319/14 iulie 2006, Monitorul Oficial nr. 646/26 iulie 2006 – Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă;
- HG nr. 1.425/11 octombrie 2006, Monitorul Oficial nr. 882/30 octombrie 2006 – pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006;
- HG nr. 300/2 martie 2006, Monitorul Oficial nr. 252/21 martie 2006 – privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.
8 ÎNREGISTRĂRI
- Condica pentru evidenţa betoanelor turnate cod F-PTE-08.01;
- Bon de transport/livrare beton cod F-PTE-08.02;
- Rapoarte de încercare cod F-PTE-08.03;
- Fişa de betonare cod F-PTE-08.04.
- Proces verbal de verificare a aspectului betonului după decofrare cod F-PTE-08.05
LUCRĂRI DE TERASAMENTE – LUCRĂRI

PREGĂTITOARE
Titlu Lucrări de terasamente – lucrări pregătitoare

Cod document PTE-09

Funcţia
Semnătura
SENGHER Lucrări de terasamente – lucrări pregătitoare Cod : PTE - 09
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
8 ÎNREGISTRĂRI................................................................................................................10
SISTEME Lucrări de terasamente – lucrări pregătitoare Cod : PTE - 09
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură are ca scop execuţia lucrărilor de terasamente în condiţii de asigurare a
calităţii, respectarea fazelor tehnologice, a modului de lucru, precum şi înregistrările privind
confirmarea şi atestarea lucrărilor
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia lucrărilor de terasamente, platforme, ramblee şi deblee.
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Teren de fundare – zona situată la suprafaţa scoartei terestre în care, datorită execuţiei
construcţiei, au loc schimbări faţă de situaţia anterioară şi în care se resimte efectul acţiunilor
construcţiei;
4.1.2 Rambleu – lucrare de terasament executată în scopul ridicării unui teren la nivelul necesar
construcţiei unui drum, cale ferată, dig, etc.
4.1.3 Debleu – săpătură executată sub nivelul terenului natural în vederea executării platformei
unui drum, a unei căi ferate sau construirii unui canal deschis.
4.2 ABREVIERI
PE – proiect de execuţie;
CS – caiet de sarcini;
RTE – Responsabil Tehnic cu Execuţia;
1. Proiect de execuţie
2. Caiet de sarcini
6. STAS 4032/1-1990 – Lucrări de drumuri – Terminologie
7. STAS 2914-1984 – Lucrări de drumuri – Terasamente – Condiţii tehnice generale de
calitate
8. STAS 2916-1973 – Lucrări de drumuri căi ferate
9. STAS 2561/1 – 1974 – Teren de fundare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER
6.1.1 Asigură şi răspunde de întocmirea PC/PCCVI-ului pentru procese tehnologice de execuţie a
lucrărilor încredinţate.

6.1.6 Răspunde ca execuţia lucrării s fie asigurată cu personal calificat, materiale şi echipamente
de calitate.
6.1.7 Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie
verificate de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi.
6.1.8 Întocmeşte şi ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le urmărete

tehnic şi de care răspunde.
6.1.9 Opreşte execuţia lucrărilor în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri
de la prevederile proiectului de execuţie şi permite reluarea lucrărilor numai după
remedierealor.
6.1.10 Răspunde de executarea lucrărilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea strictă a

proiectelor de execuţie, a caietelor de sarcini, a prescripţiilor tehnice.
6.1.11 Verifică întocmirea şi ţinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativă a execuţiei

lucrărilor, procese verbale de lucrări ascunse, în conformitate cu prescripţiile tehnice şi
cerinţele MSMI.
beneficiarul şi alte organe autorizate, documentele prevăzute de reglementările în vigoare
pentru aceste lucrări.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

6.2.2 Întocmeşte înregistrările, le păstrează la dosarul lucrării şi le predã la terminarea lucrării la

şef compartiment, înainte de recepţia la terminarea lucrării.

6.2.4 Ia măsuri pentru executarea corectă a operaţiunilor de trasare şi urmăreşte, pe tot parcursul
execuţiei, respectarea riguroasă a caracteristicilor geometrice a construcţiilor.
6.2.5 Controlează, în toate fazele de execuţie, modul în care subordonaţii săi asigură respectarea
riguroasă a tehnologiilor de execuţie a obiectivelor, a condiţiilor tehnice impuse execuţiei de
reglementările în vigoare şi procedurile tehnice de execuţie.
6.2.7 Instruieşte personalul din subordine cu toate prevederile reglementărilor aplicabile lucrărilor
pe care le execută.

executate.

6.3.1 Admite execuţia numai a lucrărilor de construcţii ce au la bază proiecte şi detalii de execuţie
verificate de specialiştii verificatori de proiecte.
6.3.2 Verifică şi avizează fişele sau proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a
lucrărilor, arobă planurile de control-inspecţie, verifică proiectele de organizare a execuţiei
lucrătrilor, precum şi programele de realizare a lucrărilor.
6.3.3 Opreşte lucrările cu neconformităţi majore şi impune acţiuni corective de remediere sau
demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

6.4.1 Efectuează inspecţii de urmărire a calităţii execuţiei în punctele obligatorii de staţionare din
PCCVI şi validează documentele de atestare calitativă specifice lucrării.
6.4.3 Înştiinţează în scris conducerea asupra nerespectării soluţiilor din documentaţia faza DDE
prin deschiderea RNC-ului, urmărind realizarea lichidării neconformităţii.
6.4.4 Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalele faze de execuţie stabilite prin normele
tehnice şi semnează procesele verbale de atestare a calităţii.
6.4.5 Participă şi semnează documentele întocmite la verificările efectuate în fazele de execuţie

care, prin natura lor, sunt determinante pentru asigurarea calitătii construcţiilor.
6.4.7 Verifică respectarea de către factorii implicaţi a prevederilor Legii nr. 10/95 privind calitatea în
construcţii, cu privire la utilizarea numai de produse tradiţionale, fabricate pe bază de
standarde şi de produse, echipamente şi procedee noi, pentru care există agremente
tehnice.
6.4.8 Verifică utilizarea numai de materiale şi echipamente pentru care s-au emis certificate de
conformitate, în cazul utilizării acestora la construcţii de categorie de importanţă
excepţională, a construcţiilor pentru lucrările publice reaizate din fonduri bugetare, precum şi
a lucrărilor care asigură cerinţele stabilite la articolul 5 din Legea 10/95.
6.4.9 Verifică realizarea prevederilor „Regulamentului pentru asigurarea activităţii metrologice”.
6.4.10
7 PROCEDURA
7.1 GENERALITĂŢI
7.1.1 Înainte de începerea lucrărilor de terasamente suprafaţa terenului trebuie să fie pregătită în
prealabil prin lucrări speciale numite lucrări pregătitoare sau lucrări de pregătire mecanizată
a terenului.
7.1.2 Lucrările pregătitoare se desfăşoară în avans faţă de lucrările de bază (săpături, umpluturi),
în aşa fel încât să se poată asigura frontul de lucru şi condiţiile necesare asigurării ritmului de
execuţie a acestora.
7.1.3 Pregătirea mecanizată a terenului cuprinde următoarele procese tehnologice de lucru:
- defrişarea mecanizată a terenului de tufişuri, arbuşti, arbori, inclusiv scoaterea
rădăcinilor;
- curăţirea (defrişarea) terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni, vegetaţie de baltă,
pietre, deşeuri, etc.;
- săparea şi îndepărtarea (decaparea, decopertarea) stratului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime;
- demolarea construcţiilor existente şi îndepărtarea materialului rezultat.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Pe un amplasament apare necesitatea executării numai a unora dintre aceste procese
tehnologice.
7.1.4 Se execută obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor, precum şi scoaterea buturugilor
şi rădăcinilor.
7.1.5 Doborârea arborilor şi a pomilor, precum şi transportul materialului lemnos rezultat se face
după îndeplinirea formelor legale.
7.1.6 Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la ramblee cu înălţimea mai mică de 2
m, precum şi la deblee.
7.1.7 Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale se face pe întreaga
suprafaţă a antreprizei.
7.1.8 Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a antreprizei drumului şi a

gropilor de împrumut. Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii se depozitează
în depozit definitiv. Pământul vegetal poate fi pus în depozit provizoriu în vederea unei
eventuale reutilizări.
7.1.9 În porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul drumului, acestea
trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara
antreprizei drumului.
7.1.10 Demolarea construcţiilor existente se execută până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
7.1.11 Materialele provenite din demolare se strâng cu grijă pentru a fi utilizate conform
indicaţiilor precizate în caietul de sarcini speciale sau, în lipsa acestora, se evacuează în
groapa publică cea mai apropiată, transportul intrând în sarcina antreprenorului.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2 PICHETAJUL LUCRĂRILOR
7.2.1 Pichetajul axei traseului este efectuat, de regulă, prin grija beneficiarului.
7.2.2 Se materializează pe teren punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar
vârfurile de unghi, prin borne de beton legate de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului.
7.2.3 Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton,
aplasaţi în afara zonei drumului, cel puţin câte doi reperi pe km.
7.2.4 În cazul în care documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui se face la începerea lucrărilor de
execuţie, pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a
reperilor de pe teren.
7.2.5 Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece la restabilirea şi

completarea pichetajului existent sau la executarea pichetajului complet nou.
7.2.6 Picheţii implantaţi în cazul pichetajului complementar se leagă în plan şi în profil, în lung, de
aceeaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.
7.2.7 După definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, antreprenorul trebuie să

materializeze prin ţăruşi şi şabloane:
- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax;
- punctele de intersecţii ale taluzelor cu terenul natural (antrepriza);
- înclinarea taluzelor.
7.2.8 Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor de a le

restabili sau a le reamplasa dacă este necesar. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara
amprizei lucrărilor este efectuată de către antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar
numai după ce obţine aprobarea, în scris, a dirigintelui de şantier, cu cel puţin 24 ore în
devans.
7.2.9 Odată cu pichetajul se identifică şi toate instalaţiile subterane şi aeriene, electrice, de

telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau
protejării acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber
constructorului.
7.3 MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

7.3.1 Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături în
profilele cu umplutură a proiectului.
7.3.2 Excedentul de săpătură, ca şi pământurile din deblee care sunt improprii realizării de
ramblee, precum şi pământul din patul drumului trebuie transportate în depozite definitive.
7.3.3 Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de
7.3.4 Recurgerea la deblee şi ramblee în afara profilului dinproiect, sub formă de supralărgire,
trebuie supusă aprobării dirigintelui de şantier.
7.3.5 Dacă pe parcursul execuţiei lucrărilor se constată că natura pământurilor provenind din
deblee şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile, antreprenorul trebuie să
informeze dirigintele de şantier şi să-i supună spre aprobare propunerile de modificare a
provenienţei pământului pentru umplutură.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3.8 La lucrările importante, administraţia drumului, dacă consideră necesar, poate întocmi, în
cadrul caietului de sarcini speciale, „Tabloul de corespondenţă a pământului prin care
se defineşte destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit din deblee sau gropi de
împrumut.
7.3.9 Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de antreprenor, „Tabloul mişcării
pământului”, care definee în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărui volum izolat de
debleu sau din groapa de împrumut considerată în mod individual. „Tabloul mişcării
pământului” ţine seama de „Tabloul de corespondenţă a pământului” stabilit de administraţia
drumului, dacă acesta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de
trensport şi prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării
dirigintelui de şantier în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începere a
lucrărilor.
7.4 GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE

7.4.1 În lipsa unor precizări în caietul de sarcini speciale, alegerea gropilor de împrumut
sau a depozitelor este lăsată la latitudinea antreprenorului, sub rezerva aprobării
dirigintelui de şantier. Acest acord trebuie solicitat cu minimum 8 zile înainte de
începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor.
7.4.2 Dacă dirigintele de şantier consideră că este necesar, cererea privind alegerea
gropilor de împrumut sau a depozitelor va fi însoţită de:
- o justificare a calităţii materialelor (a pământurilor pentru terasamente) conform STAS
1243-88, în ce priveşte gropile de împrumut, cheltuielile pentru sondaje şi analize intrând
în sarcina antreprizei;
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite şi pentru extragerea de pământ din
gropile de împrumut, dat de proprietarul terenului.
7.4.3 La exploatarea gropilor de împrumut antreprenorul trebuie să respecte următoarele

reguli:
- în lipsa autorizaţiei prealabile a dirigintelui de şantier, crestele taluzelor gropilor de
împrumut trebuie să fie la o distanţă mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- săpăturile în gropile de împrumut pot fi efectuate în continuarea taluzelor de debleu cu
condiţia ca fundul săpăturii să fie terminarea extragerii, nivelate astfel încât evacuarea
apelor din precipitaţii să se realizeze în bune condiţii, iar taluzele să fie îngrijit executate;
- nu se practică săpături în gropile de împrumut sub nivelul proiectat al drumului, în
profilele de debleu sau sub cota şanţului de scurgere a apelor în zona de rambleu.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4.4 În albiile majore ale râurilor gropile de împrumut se execută în avalul drumului
amenajând o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de
împrumut.
7.4.5 Fundul gropilor de împrumut trebuie să aibă o pantă transversală de 1÷3% spre
exterior şi o pantă longitudinală care să asigure evacuarea apelor.
7.4.6 Taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se execută cu înclinarea

de 1:5÷1:3; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se
lasă niciun fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
7.4.7 Surplusul de săpătură în zonele de debleu poate fi depozitat astfel:

- în continuarea terasamentului în rambleu fiind nivelate, compacte şi taluzate conform
prescripţiilor aplicabile rambleelor drumului; suprafaţa lor superioară va fi nivelată la o
cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului;
- la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor în execuţie sau a celor
existente şi în afara firelor de scurgere a apelor.
În ambele situaţii este necesar să se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se
respecte condiţiile impuse.
7.4.8 La amplasarea depozitelor se urmăreşte ca prin amplasarea lor să nu se provoace

înzăpezirea drumului.
7.4.9 Antreprenorul trebuie să aibă grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu

compromită stabilitatea masivelor naturale, nici să nu rişte antrenarea lor de ape sau
să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii personale sau bunuri publice
particulare, caz în care antreprenorul este răspunzător de pagube, în întregime.
7.4.10 Dirigintele de şantier se poate opune executării gropilor de împrumut sau

depozitelor susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor.

La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele acte normative:
- Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
- Legea nr. 307/2006 – privind apărarea împotriva incendiilor
- Ordin nr. 216/2007 – Norme generale de apărare împotriva incendiilor

8 ÎNREGISTRĂRI
EXECUTAREA REŢELELOR DE
CANALIZARE DIN
ŢEVI DE PVC
Titlu EXECUTAREA REŢELELOR DE CANALIZARE DIN ŢEVI DE PVC

Cod document PTE-10
ASOCIEREA SENGHER Sistem de Management Integrat Calitate – Pagina 2 din 13

SISTEME S.C.IPA S.A, Mediu - SSO
S.C. BRISANT PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE Ed. 1 Rev. 0 1 2 3 4
INNOVATIVE S.R.L. , S.C. Executarea reţelelor de
VALORIS S.R.L., S.C. Cod : PTE - 10
ALMER PROIECT S.R.L, canalizare din
ţevi de PVC
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................7
8 CONTROLUL OPERAŢIONAL PE MEDIU ŞI SSO.......................................................9
9 CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR...........................................10
10 SECURITATEA MUNCII.............................................................................................13
11 ÎNREGISTRĂRI............................................................................................................13
SC BUGARU PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE Ed. 1 Rev. 0 1 2 3 4
TRANS SRL Executarea reţelelor de canalizare din Cod : PTE - 10
ţevi de PVC
2 SCOP
Prezenta procedură tehnică de execuţie se aplică la executarea reţelelor de canalizare din ţevi de PVC.
Procedura constitue documentul de referinţă pentru execuţia, controlul şi recepţia acestui gen de lucrări.
3 DOMENIU
Prevederile prezentei proceduri tehnice se aplică la executarea reţelelor de canalizare din ţevi de PVC,
precum şi la refacerea reabilitarea şi modernizarea lucrărilor existente.
Procedura nu treatează execuţia instalaţiilor de pompare, a rezervoarelor pentru depozitarea apei, a
instalaţiilor de pompare, a rezervoarelor precum depozitarea apei, a staţiilor pentru prepararea apei calde
şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare.
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Conform Manualului SMI
4.1.2 Suport fix = accesoriu prevăzut în scopul evitării deplasării conductelor.
4.1.3 Suport mobil = accesoriu al reţelei prevăzut în scopul descărcării conductelor de

sarcini gravitaţionale asigurând totodată libertatea de dilatare a conductelor
4.1.4 Reţea interioară de canalizare = totalitatea conductelor şi accesoriilor de evacuare

apei la instalaţiile sanitare din imobil
4.1.5 Reţea exterioară de canalizare = totalitatea conductelor şi accesoriilor de transport a

apei de la căminele de racord.
4.2 ABREVIERI
ţevi de PVC
5.1 Legea nr. 10/1993 – privind calitatea în construcţii
5.2 Legea 319/2006 – Privind securitatea şi sănătatea în muncă
5.3 I 22/1999 – Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de

aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor
5.4 SR8591/1997 – Reţele edilitare subteran. Condiţii de amplasare
5.5 SR 4163 - 1,2,3 - Alimentări cu apă. Reţele exterioare de execuţie
5.6 STAS 2250/1973 - Presiuni nominale, presiuni de încercare şi presiuni de

lucru maxim admisibile
5.7 STAS 3479/1976 - Hidrant de suprafaţă
5.8 SR EN 752 - 3/98 - Reţele de canalizare - Prescripţii generale de proiectare
5.9 SR EN 161%0 – Execuţia şi încercarea reţelelor de canalizare
5.10 EN 1401- Ţevi din PVC pentru canalizare
6.1 ŞEF ŞANTIER
Răspunde de:
a. Aprovizionarea punctului de lucru cu materiale prevăzute în proiect la calitatea prescrisă şi cu
sculele şi dispozitivele necesare execuţiei lucrării la parametrii proiectaţi.
b. Recepţionarea materialelor aprovizionate la lucrare şi întocmirea documentelor de atestare a
calităţii lucrărilor pentru cartea tehnică a construcţiei.
c. Aplicarea în execuţie a prescripţiilor prezentei proceduri şi prescripţiilor proiectului precum şi
a PCCVI- ului specific.
d. Efectuarea tuturor remedierilor indicate în urma controlului sau autocontrolului efectuat de pe
linie de asigurare a calităţii lucrării în termenul stability.
e. Asigurarea tuturor garanţiilor solicitate de investitor privind exigenţele de calitate ale reţelei de
canalizare.
2) Investitorul, prin dirigintele de şantier, răspunde de:
 Respectarea tuturor restricţiilor din prezenta procedură de către constructor.

 Evidenţierea tuturor testelor (încercări, probe) de confirmare a calităţii lucrărilor ce fac
obiectul prezentei proceduri.
 Acordul final pentru execuţia conformă a lucrării şi trecerea la faza următoare.
ţevi de PVC





remedierealor.







ţevi de PVC


executate.



sau demolare.


ţevi de PVC
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Generalităţi
7.1.1 Executarea reţelelor de canalizare se va face coordonat cu celelalte reţele ţinînd

seama de planul coordinator al reţelelor. Această coordonare se va urmării pe întreg
parcursul execuţiei începând de la trasare.
7.1.2 Înainte de a se introduce în operă, materialele se vor recepţiona calitativ. La

executarea lucrărilor se vor folosi numai materiale şi aparataje ce corespund tehnic şi
calitativ prevederilor proiectului. Înaintarea punerii în lucru, toate materialele şi aparatajele
se vor supune unui control cu ochiul liber constatând dacă nu au suferit degradări de natură
să le compromită tehnic şi calitativ( deformări sau blocări la aparataje, starea filetelor, a
flanşelor, funcţionarea armăturilor), se vor remedia defecţiunilor respective sau se vor
înlocui aparatele sau materialele necorespunzătoare. La aparatele de măsură şi control se
va verifica existenţa sigiliului şi a buletinului de verificare emis de metrologie.
7.1.3 În vederea conservării calităţii materialelor până la introducerea în lucru se vor

depozita şi păstra în magazii sau spaţii de depozitare speciale,în condiţii care să asigure
buna conservare şi securitate deplină.
7.1.4 Materialele asupra cărora condiţiile atmosferice nu au influenţa nefavorabilă se vor

depozita în aer liber pe platforme special amenajate, cu respectarea normelor specifice de
tehnica securităţii muncii.
7.2 Transport, manipulare şi depozitare
7.2.1 Transportul şi manipularea se face astfel încât conductele să nu se deterioreze în

timpul transportului la încărcare sau descărcare
ţevi de PVC
7.2.4 Ţevile din PVC sunt de obicei ambalate funcţie de mijlocul de transport(rutier,
feroviar, naval)
7.2.5 Încărcarea descărcarea se asigură cu dispozitive adecvate, cabluri metalice protejate
sau chingi textile
7.2.6 Tuburile se descarcă din mijloacele de transport şi se pozează de-a lungul şanţului
respectând distanţele prevăzute în normele de protecţie a muncii. Se evită depozitarea
tuburilor pe pietre şi structuri metalice.
7.2.7 Ţevile din PVC se depozitează în stive cu trei sau patru ţevi pe rand. Stiva să aibă o
înălţime corespunzătoare şi să nu depăşască 1,5 m.
7.3 Trasarea lucrărilor şi executarea săpăturilor
7.3.1 Trasarea pe teren a conductelor se face conform prevederilor din proiect.
7.3.2 Execuţia şanţului pentru pozarea conductelorse face conform proiectului cu

respectarea normelor de protecţia muncii, adecvat condiţiilor locale de teren
7.3.3 Săparea şanţului se execută mecanizat exclusiv patul de pozarecare se execută

manual cu puţin timp înainte de montarea tuburilor pentru a evita înmuierea terenului şi
surparea şanţului
7.3.4 Profilul şanţului, lăţimea, panta, adâncimea şi patul de pozare cu gradul de

compactare vor respecta indicaţiile din proiect
7.3.5 Pereţii şanţului se sprijină conform proiectului în funcţie de starea terenului
7.3.6 Fundul şanţului trebuie să fie stabil prin compactare în caz contrar se prevăd lucrări
suplimentare pentru realizarea unei fundaţii stabile.Pe terenuri nisipoase fundul şanţului se
poate profila fără a mai fi nevoie de realizarea unui pat de pozare
7.3.7 Granulaţia patului trebuie să respecte cerinţele din proiect recomandându-se folosirea
nisipului cu o granulaţie de maxim 10 mm.
7.4 Lansarea ţevilor în şanţ
7.4.1 Lansarea ţevilor în şanţ se face după o verificare prealabilă a

capetelor(extremităţilor).
7.4.2 ţevilor cu scopul realizării corecte a unei îmbinări.
7.4.3 Lansarea ţevilor se face evitându-se ciocnirea şi deteriorarea suprafeţelor.
7.4.4 Lansarea ţevilor se face manual, utilizând chingi late.

ţevi de PVC
7.4.7 Ţevile de canalizare se montează mai întâi provizoriu (fără a se îmbina) la poziţia
corectă în profil longitudinal al reţelei
7.4.8 Montajul definitiv se face din aval spre amonte, cu verificarea poziţiei corecte a
îmbinărilor( se verifică cu crucile mici creasta ţevilor)
7.5 Îmbinarea ţevilor
7.5.1 Ţevile din PVC se livrează la lungimea de 1.000; 1.500; 2000; 3000; 4000+/ 50mm
7.5.2 Îmbinările se pot efectua rigide cu mufa lisa sau elastice cu inel de etanşare.
7.5.3 îmbinări tip Gibault
7.5.4 manşon dublu de îmbinare
7.5.5 coliere de racord
7.5.6 Se recomandă ca avansarea săpăturilor să se execute corelat cu montarea ţevilor.
7.5.7 Înainte de coborârea ţevilor în vederea îmbinării, se realizează o groapă de

poziţie (clopot) în dreptul racordului, pentru a permite asamblarea corespunzătoare a
îmbinării, astfel ca greutatea ţevii să fie preluată de corpul ţevii nu de record.
7.5.8 Etanşarea îmbinării se face cu garniture, care se unge cu clei tangit.
7.6 Umplerea şanţurilor
7.6.1 Patul de sprijinire se realizează din nisip cu granulaţie de cea 10 mm fără piatra,
compactat foarte bine în straturi successive cu grosimea de 10 mm fără piatră, compactat

foarte bine în straturi succesive cu grosimea de 10 mm.
7.6.2 Patul de pozare se realizează din nisip curat cu granulaţia de maxim 10 mm

compactat foarte bine, înălţimea stratului trebuie să depăşască 15 cm pe generatoarea
superioară a ţevii.
7.6.3 Stratul de acoperire- pământul rezultat din săpătură din care s-a îndepărtat piatra
cu dimensiuni mai mari de 5 cm se compactează potrivit în straturi succesive cu

grosimea de 15 cm.
8 CONTROLUL OPERAŢIONAL PE MEDIU ŞI SSO

ţevi de PVC
8.1 În toate operaţiile de execuţie a reţelelor de canalizare se respectă

următoarele acte normative referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena
muncii:
8.1.1 Legea 319/2006 privind sănătatea şi securitatea în muncă
8.1.2 Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă la executarea reţelelor de

canalizare
8.2 La executare lucrărilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor

respecta măsurile de protecţia mediului prevăzute în:
8.2.1 Planurile de gestionare a deşeurilor elaborate la nivel de organizaţie;
8.2.2 Acordul de mediu obţinut la IPM pentru fiecare proiect;
8.2.3 Prevederile legale şi alte reglementări de protecţia mediului specifice pentru lucrările
care fac obiectul prezentei proceduri.
8.3 Respectarea lucrărilor de PSI precum şi echiparea cu mijloace PSI sunt

obligatorii la execuţia reţelelor de canalizare în timpul operaţiilor de revizii,
reparaţii şi remedieri ale avariilor- Normativ PSI-O.M.1. 775/1998.
9 CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR
9.1 Prevederile generale

9.1.1 Controlul calităţii lucrărilor se efectuează pe parcursul execuţiei lucrărilor, de către
conducătorul tehnic al lucrării şi de către controlorul CTC. Lucrările care devin ascunse se
verifică de către dirigintele de şantier, rezultatele verificărilor consemnându-se în procese
verbale de recepţie calitativă,
9.1.2 Toate materialele şi semifabricatele care intră în componenţa instalaţiei vor fi

introduse în lucrare numai dacă în prealabil:
ţevi de PVC
9.1.4.1 s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate,
care să confirme fără dubiu că materialele sunt corespunzătoare normelor respective şi
prevederilor proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al
beneficiarului şi proiectantului;
9.1.4.2 materialele au fost recepţionate, depozitate, conservate şi manipulate conform procedurilor

aprobate;
9.1.4.3 materialele folosite au fost verificate înainte de punerea în operă prin măsurarea
dimensiunilor geometrice, etc. În conformitate cu prevederile standardelor, normelor de
produs, neputînd fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele admisibile.
9.1.3 Materialele, semifabricatele şi prefabricatele recepţionate la şantier se înscriu în

Registrul pentru recepţia calitativă a materialelor, prefabricatelor şi elementelor de
construcţii- instalaţii înainte de introducerea acestora în lucrare
9.1.4 Recepţionarea lucrărilor de reţele de canalizare este precedată de controlul riguros al

acestora:
9.1.4.1 verificarea tranşeelor şi patul conductelor
9.1.4.2 verificarea la presiune
9.1.4.3 verificarea armăturilor
9.1.4.4 verificarea umpluturilor şi pavajelor refăcute
9.1.5 Etapele de realizare a recepţiei sunt:
9.1.5.1 recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în proiect
9.1.5.2 recepţia finală- după expirarea perioadei de garanţie prevăzută în proiect
9.1.6 Se va verifica la faţa locului corespondenţa execuţiei cu prevederile proiectului şi ale

prescripţiilor tehnice aferente, în ceea ce priveşte amplasamentul, traseul, caracteristicile şi
dimensiunile diferitelor părţi ale reţelei de apă
9.1.7 Verificările şi probele reţelelor de canalizare se face de către conducătorul tehnic al
lucrării şi dirigintele de şantier şi se consemnează în procese verbale de probe
9.2 Verificarea reţelelor de canalizare
9.2.1 Ţevile reţelei de canalizare se verifică astfel:

9.2.1.1 Se verifică distanţele minime între conductele reţelei de canalizare şi conductele aferente
altor instalaţii (gaze,electrice etc.) Cre trebuie să corespundă prevederilor prescripţiilor
tehnice respective.
9.2.2 Lucrările de verificare a etanşeităţii şi rezistenţei se vor verifica astfel:
9.2.2.1 Proba de etanşeitate pe tronson de conducte

9.2.2.1.1 - Proba de etanşeitate se face numai cu apa pe tronsoane de conducte şi pe ansamblu conducta
ţevi de PVC
9.2.2.1.4 - Tronsonul de probă nu va depăşi 500 m lungime
9.2.2.2 - Se supun probei de etanşeitate numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
9.2.2.2.1 Au montate toate armăturile
9.2.2.2.2 S-a realizat o acoperire parţială a conductei lăsându-se libere îmbinările
9.2.2.2.3 S-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale
9.2.2.2.4 Umplerea tronsonului cu apă se face prin punctul cel mai de jos al acestuia după ce în prealabil s-au deschis
robinetele de dezaerisire prevăzute în punctele cele mai înalte care se închid după evacuarea aerului din
conductă
9.2.2.2.5 Presiunea de probă şi durata de probă se stabilesc prin proiect
9.2.2.2.6 Proba de etanşeitate se recomandă a se efectua dimineaţa sau seara
9.2.2.2.7 Proba de etanşeitate se consideră reuşită dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
9.2.2.2.8 La examinarea vizuală nu se constată scurgeri vizibile de apă, pete de umezeală pe suprafaţa tubului şi în special
în zona mufelor la îmbinări
9.2.2.2.9 Pierderea de apă să nu depăşească valorile prevăzute în proiect
9.2.2.3 Proba de etanşeitate pe ansamblu

9.2.2.3.1 - Proba de etanşeitate pe ansamblu se face după legătura între tronsoanele adiacente probate anterior
9.2.2.3.2 - Îmbinarea între trosoane rămâne descoperită
9.2.2.3.3 - Proba pe ansamblu conductei se face în regim de funcţionare a acesteia cu ansamblu tronson umplut cu apă
prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane
9.2.2.3.4 - Proba de etanşeitate se face într-o perioadă de 3 zile la care temperature minimă prognozată este de 5ºC
9.2.2.3.5 - În cazul când proba de etanşeitate nu este corespunzătoare se iau măsuri de remediere necesare şi se reface
proba de etanşeitate.
9.3 Lucrări, verificări şi probe în vederea punerii în funcţiune

9.3.1 După verificarea probei de etanşeitate se efectuează următoarele operaţii:
9.3.1.1 Întocmirea procesului verbal al probei de presiune
9.3.1.2 Umplerea şanţului în zona îmbinărilor
9.3.1.3 Umplerea completă şi compactarea şanţului cu verificarea gradului de compactare
9.3.1.4 Refacerea părţilor carosabile, trotuare şi spaţii verzi
9.3.1.5 Executarea marcajului reţelei de canalizare

9.3.1.5.1 Ridicarea topografică detaliată a conductei(plan şi profil în lungime) cu precizarea robinetelor îngropate
căminelor etc.
9.3.1.5.2 Punerea în funcţiune de către unitatea de exploatare a reţelei asistata de constructor
9.4.1 Recepţia lucrărilor se face în două faze:

9.4.1.1 recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract
9.4.1.2 recepţia finală după expirarea perioadei de garahţie prevăzută în proiect
9.4.2 Recepţia lucrărilor se face conform legii 10/1995 şi regulamentului de recepţie

ţevi de PVC
HG 273/1994
9.4.5 Cartea tehnică a construcţiei
9.4.5.1 Proiectul de execuţie
9.4.5.2 Registru pentru recepţia calitativă a materialelor(conducte armături aparate)
9.4.5.3 Proces-verbal de recepţie calitativă la terminarea lucrărilor
9.4.5.4 Proces verbal de recepţie finală
9.4.5.5 Proces verbal pentru proba de presiune

11 ÎNREGISTRĂRI
- Registrul de recepţie calitativă a materialelor înainte de punerea lor în operă - RRCMIPO
- Raport de încercare - RI
ÎMPRĂŞTIEREA ŞI COMPACTAREA
PĂMÂNTULUI ÎN SPAŢII LARGI
Titlu Împrăştierea şi compactarea pământului în spaţii largi

Cod document PTE-11

Funcţia
Semnătura
Împrăştierea şi compactarea pământului Cod : PTE - 11
ASOCIEREA în spaţii largi
SENGHER
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
8 SECURITATEA MUNCII...................................................................................................8
9 PROTECŢIA MEDIULUI..................................................................................................8
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................8
11 Anexa 1 Formular Proces Verbal de Recepţie Calitativă...............................................9
SENGHER Împrăştierea şi compactarea pământului
(LIDER DE în spaţii largi
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
- Scopul prezentei proceduri este de a detalia datele tehnice la executarea umpluturilor în
mai multe straturi, în spaţii largi.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la diguri, la infrastructura căilor ferate şi rutiere cuprinzând următarele
activităţi tehnologice:
- împrăştierea (aşternerea în straturi uniforme a materialului rezultat din
săpătură;
- udarea fiecărui strat în parte;
- compactarea pământului strat cu strat.
4.1 DEFINIŢII
Grosimea torală a umpluturii se realizează din mai multe straturi aşternute uniform, nivelate şi
compactate fiecare în parte; acestea se numesc straturi elementare orizontale.
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER

ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




remedierealor.







ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

executate.



sau demolare.


agremente tehnice.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Generalităţi
Umpluturile de pământ se realizează la platforme pentru construcţii industriale, la acoperirea
şanţurilor tehnologice, la diguri, la infrastructura căilor ferate şi rutiere cuprinzând următarele
- împrăştierea (aşternerea în straturi uniforme a materialului rezultat din
săpătură;
Corespunzător dimensiunilor frontului de lucru se deosebesc: împrăştierea în spaţii largi şi
împrăştiarea în spaţii înguste.
7.2 Împrăştierea pământului în spaţii largi

Pământul se aduce pe ectorul de lucru cu mijloace de transport, se încarcă în depozite
provizorii (grămezi) de unde se preia cu buldozere şi se împrăştie în straturi uniforme conform
figurii nr. 1
Transportul pământului se poate realiza cu screpere, încărcătoare având cupa dublă sau cu
remorci pentru transportat pământul cu descărcarea prin partea inferioară.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
În sectoarele de drum în care terenul este denivelat, umplutura se realizează în straturi
elementare orizontale discontinue, în aşa fel încât profilul longitudinal al sectorului de lucru să
ajungă cât mai repede la o linie orizontală continuă.
Straturile elementare orizontale au grosimi de 15....20; 21....30; 31....50; 51....100 cm.

Mărimea lor depinde de tipul constructiv al utilajului care efectuează compactarea (Tn) şi
categoria terenului din care este provenit pământul (K):
ha= f(Tu,K)
Grosimea stratului elementar de pământ în care se împrăştie se calculează astfel:
Va/Vn=Ka
Vc/Vn=c
Pentru unitatea de suprafaţă A:
A · h a / A · h n = Ka ;
A · hc / A · hn = c;
Ka/c = ha / hc ;
ha = Ka · hc / c ;
Ka > 1 ;
C > Ka .
Unde :
Va – volumul de pământ în stare afânată în m3;
Vn – volulum de pământ în stare naturală în m3;
Vc – volumul de pământ după compactare în m3 ;
Ka – coeficientul de afânare;
C – coeficientul de compactare;
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
ha - grosimea stratului elementar de pământ ce se împrăştie;

hc – grosimea stratului depământ după compactare.
Diametrul granulelor mari nu trebuie să depăşească 2/3 din grosimea stratului ce se

compactează. În cazul depăşirii acestei limite, bulgării se sfarmă cu maşini de discuit.
Norma de timp a utilajului de împrăştiere este în funcţie de :
Ntu = f (Tu , K, ha)
10 ÎNREGISTRĂRI
- Proces verbal de recepţie calitativă cod F-PS-CMSMC-23.15;
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
11 Anexa 1 Formular Proces Verbal de Recepţie Calitativă
SANTIER: .............................................. PUNCT DE LUCRU: ....................

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
PROCES VERBAL DE RECEPTIE CALITATIVA
Nr………….. Data…………………….
Cu ocazia verificarii efectuate la:

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
*Au stat la baza verificarilor urmatoarele elemente:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Din verificarile efectuate pe teren si examinarea documentelor au rezultat urmatoarele:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Au fost stabilite urmatoarele masuri:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
CONSTRUCTOR, BENEFICIAR, PROIECTANT
Functia R.T.E. Diriginte de şantier
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
ÎMPRĂŞTIEREA ŞI
COMPACTAREA PĂMÂNTULUI
ÎN SPAŢII ÎNGUSTE
Titlu ÎMPRĂŞTIEREA ŞI COMPACTAREA

PĂMÂNTULUI ÎN SPAŢII ÎNGUSTE
Cod document PTE-12

Funcţia
Semnătura
în spaţii înguste
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................8
(LIDER DE în spaţii înguste
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
mai multe straturi în spaţii înguste
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia umpluturilor în şanţurile tehnologice executate de către
constructor.
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER
6.1.1 Asigură şi răspunde de întocmirea PC/PCCVI-ului pentru procese tehnologice
de execuţie a lucrărilor încredinţate.

ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



remedierealor.




6.2.2 Întocmeşte înregistrările, le păstrează la dosarul lucrării şi le predã la

terminarea lucrării la şef compartiment, înainte de recepţia la terminarea lucrării.



ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

executate.



sau demolare.



agremente tehnice.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Generalităţi
Umpluturile de pământ se realizează la platforme pentru construcţii industriale, la acoperirea
şanţurilor tehnologice, la diguri, la infrastructura căilor ferate şi rutiere cuprinzând următarele
- împrăştierea (aşternerea în straturi uniforme a materialului rezulktat din
săpătură;
Corespunzător dimensiunilor frontului de lucru se deosebesc: împrăştierea în spaţii largi şi
împrăştiarea în spaţii înguste.
7.2 Împrăştierea pământului în spaţii înguste

Pământul se aduce pe ectorul de lucru cu mijloace de transport, se încarcă în depozite
provizorii (grămezi) de unde se preia cu buldozere şi se împrăştie în straturi uniforme .
In aceasta situatie sunt umpluturile efectauate în spaţii înguste la şanţuri pentru conducte şi
cabluri după pozare, umpluturile efectuate în spaţii restranse care nu permit deplasarea şi
întoarcerea utilajelor de compactat , prin rulare.
Pentru lucrări de natura fundaţiilor de silozuri, coşuri de fum, turnuri de răcire s-au
stabilit unele soluţii tehnologice cu graifăr hidraulic montat pe tractor sau excavator cu
cabluri, care împrăştie pământul în timp se sunt poziţionate la cota de teren natural
Pentru lucrări de şanţuri răcire s-au stabilit unele soluţii tehnologice cu
buldoexcavatoarele , ce se deplasează în şanţ sau în fundaţie, prin preluarea pământului
împins de buldozere de la cota de teren natural.
Excavatorul se deplasează de a lungul marginii superioare a gropii , preia pământul din
depozit şi îl aşează uniform în straturi groase de 30 cm . Fiecare strat se nivelează după care se
compactează.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
UDAREA PĂMÂNTULUI
Titlu UDAREA PĂMÂNTULUI

Cod document PTE-13

Funcţia
Semnătura
SC BUGARU Sistem de Management Integrat Calitate – Mediu - SSO Pagina 2 din 9
TRANS SRL PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE Ed. 1 Rev. 0 1 2 3 4
Udarea pământului Cod : PTE - 13
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................8
2 SCOP
mai multe straturi pentru operaţia de udare a pământului
3 DOMENIU
constructor.
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER





remedierealor.










executate.



sau demolare.


agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Generalităţi
Mărimea umidităţii pământului în momentul compactării are un rol important , influenţând
unele proprietăţi, cum sunt :
7.1.1 Compresibilitatea;
7.1.2 Capacitatea de compactare;
7.1.3 Greutatea volumică;
7.1.4 Rezistenţa la tăiere;
7.1.5 Lucrul mecanic de compactare necesar.

Prin încercări de laborator şi de teren s-a determinat, pentru anumite condiţii, umiditatea
optimă de complactare Wopt . La această stare de umiditate, pământul compactat cu mijloace
adecvate ajunge la o valoare maximă a greutăţii volumice în stare uscată cu un consum redus
de energie pentru compactare. Umiditatea optimă de compactare nu este o mărime constantă
ci depinde de natura pământului, de utilajele de compactare şi de caracteristicile tehnice ale
acestora.
Pentru umiditatea reală W a materialului de umplutură, în cadrul fiecărui strat
elementar, se admit abateri de cel mult +/- 3 % (în valori absolute) faţă de umiditatea optimă
Wopt prevăzută în proiect:
W = Wopt +/- (1....3) %
7.2 Tehnologia
Umiditatea optimă de compactare Wopt este în funcţie de natura pământului ; de
exemplu, pentru nisip Wopt = 8...12%, iar pentru pământ argilos Wopt = 14. . .18%.
În procesul de compactare, atât excesul de umiditate cât şi insuficienţa acesteia, prezintă
neajunsuri.
Când umiditatea pământului este mai mare decât umiditatea optimă, cea mai mare parte din
porii existenţi în masa de pământ sunt umpluţi cu apă, iar pământul capătă o consistenţă
asemănătoare unui fluid vâscos. Energia de compactare se consumă, în cea mai mare parte,
pentru distrugerea legăturilor create prin peliculele de apă. Compactarea pământului se
realizează foarte greu şi numai atunci când apa se evacuează prin porii pământului.
În această situaţie , când umiditatea depăşeşte cu puţin pe cea optimă, înainte de compactare
se efectuează uscarea pământului timp de 2...3 zile prin întinderea şi întoarcerea lui de 2. 3
ori. Dacă depăşirea umidităţii optime este mare, pământul se tratează cu var, zgură sau
stabilizatori chimici. La pământuri necoezive, influenţa unui exces de umiditate este
neînsemnată.
Când umiditatea reală a pământului este mai mică decât umiditatea optimă, W < Wopt
pământurile, în special cele granulare, au o comportare asemănătoare cu cele uscate, la care
energia de compactare se consumă, în principal, pentru reducerea frecării. În această situaţie

se iau măsuri pentru aducerea umidităţii reale la valori optime, prin completare, operaţie care
se numeşte udareapământului strat cu strat. Udarea se realizează prin stropirea fiecărui strat
elementar de pământ înainte de compactare ( pământurile prăfoase cu 1...2 ore; pământurile
argiloase cu 24 ore).
7.3 Udarea pământului în spaţii largi

Se execută mecanizat , prin stropire din mers, cu autocisternă de 5000 l sau 8000 l, precum şi
cu cisternă tractatp prevăzută cu dispozitiv de stropire.
Cantitatea specifică de apă (la 1 m3 de pământ) necesară udării(Δw) se calculează cu
formula:
Δw = ή d  (Wopt W )
(m3 apă / m3 pământ în umplutură)
100  w
Unde:  este coeficientul de compensare a pierderilor prin evaporare ( 1,1.. .1,25) ;
ρd – densitatea materialului de umplutură în stare uscată;
ρw – densitatea apei (1,0);
Wopt – umiditatea optimă de compactare;
W – umiditatea reală a materialului ce trebuie compactat.
În cazul construcţiilor fundate pe loess, sensibil la uimezire, cantităţile de apă pentru aducerea
pământului la umiditatea optimă sunt indicate în următorul tabel.
Starea Umiditatea iniţială a pământului, în /

pământului Volumul de
în care se pământ pentru UM 6 7 8 9 10 11 12 13 14
măsoară care se dă
3
cantitatea de apă Cantitatea de apă, în l/m
cantitatea necesară
de apă 120 108 96 84 72 60 48 36 24
Pământ 15 cm 18 16 14 13 11 9 7 5 4
aşternut în 1 m2
strat, strat cu 20 cm 24 22 19 17 14 12 10 7 5
înaintea grosimea 1/m2
compactării 25 cm 30 27 24 21 18 15 12 9 5
(pământ
afânat) 35 cm 42 38 34 29 25 21 17 13 8
Umplutură 1m2 10 cm 16 15 13 12 10 8 7 5 3
compactată strat cu 15 cm 2 25 22 20 17 15 12 10 7 5
cu ρd = grosimea 20 cm
1/m
33 30 26 23 20 16 13 10 7
1,55 t/m3 25 cm 41 37 33 29 25 21 16 12 8
Umplutură 1 m2 10 cm 18 16 14 12 10 9 7 5 4
compactată strat cu 15 cm 26 24 21 18 16 13 11 8 5
cu ρd = 1/m2
grosimea 20 cm 35 32 28 24 21 18 14 10 7
1,70 t/m3 25 cm 44 39 35 31 26 22 18 13 9
Norma de timp a utilajului (Ntu)pentru udarea cu autocisternă de 5 t, având dispozitiv de

stropire, este de 0,10 ore/1 m3 de apă. În normă nu se cuprind transportul apei de la sursă la
locul de udare. Corespunzător acestei norme revine o productivitate de 10 m3 apă / oră.
Udarea pământului în spaţii înguste se execută manual cu un furtun sau o stropitoare. Se
adoptă un consummeiude 0,10 m3 de apă pentru 1 m3 de umplutură.
10 ÎNREGISTRĂRI

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
LUCRĂRI DE SĂPARE ŞANŢURI
Titlu LUCRĂRI DE SĂPARE ŞANŢURI

Cod document PTE-14

Funcţia
Semnătura
SISTEME Lucrări de săpare şanţuri Cod : PTE - 14
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................8
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
- Scopul prezentei proceduri este de a prezenta modalitatea de realizare a săpăturii pentru
execuţia şanţului la lucrările de montaj pentru conducte.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la executarea tuturor categoriile de săpătură a şanţului conductei în
vederea montării conductelor din oţel, polietilenă sau PVC.
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
4. SR 4163-3/ 1996 Alimentări cu apă, Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi
exploatare
5. Normativ departamental nr. 100/ 38313 – 1981 – Proiectarea şi construcţia conductelor
magistrale pentru transportul ţiţeiului şi produselor petroliere lichide.
6.1 ŞEF ŞANTIER

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



remedierealor.









(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
executate.



sau demolare.


agremente tehnice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
metrologice”.
7 PROCEDURA
Săparea şanţului va începe după:
- finalizarea aprovizionării cu ţevi şi materiale de montaj şi execuţie;
- localizarea fizică a reţelelor subterane;
- executarea decopertării.
Săparea şanţului pentru pozarea conductelor se face cu respectarea:
- cerinţelor tehnice din proiectul de execuţie;
- condiţiilor locale din teren;
- normelor de sănătate şi securitate în
muncă. Săpătura se poate executa:
- manual;
- mecanic;
- mixt,
conform prevederilor din proiectul de execuţie.
Săpătura manuală se va executa în terenuri pomicole, viticole, silvice şi în toate cazurile în
care săpătura mecanizată nu se poate executa.
Săparea şanţului, pentru pozarea conductelor, se poate executa în terenuri cu umiditate
naturalăşi fără ape freatice, cu pereţi verticali, fără sprijiniri, în următoarele tipuri de teren:
- teren uşor la adâncimea maximă de 0,75 m de la suprafaţa terenului;
- teren mijlociu la adâncimea maximă de 1,25 m de la suprafaţa terenului;
- teren tare la adâncimea maximă de 2 m de la suprafaţa terenului;
- teren foarte tare la adâncimea de peste 2 m de la suprafaţa terenului.
În cazl în existenţei unor terenuri cu condiţii difertite de cele arătate mai sus, şanţul se execută
cu pereţii în taluzuri, fără sprijiniri sau cu pereţi verticali sprijiniţi pe toată înălţimea.
Înălţimea taluzului sau modul de sprijinire este indicat în proiectul de execuţie.
Pentru adâncimi de până la 5 m sprijinirea pereţilor verticali ai săpăturii se face , de regulă, cu
elemente de inventar (panouri şi grinzi de lemn), conform proiectului. Pentru adâncimi mai
mari de 5 m sprijinirile se execută după proiecte special întocmite.
Alegerea lăţimii tranşeelor se face avându-se în vedere asigurarea spaţiului de lucru minim
necesar pentru o execuţie corectă a montajului conductei.
Pentru şanţuri cu pereţi verticali şi adâncimi de săpătură până la 4 m se indică următoarele
valori orientative pentru ampriza conductei:
- minim 0,70 m , conducte cu Dn mai mic sau egal cu 200 mm;
- pentru diametre mai mari de 200 mm lăţimea de lucu B se stabileşte conform
valorilor din următorul tabel:
-
Diametrul nominal (mm) B lucru minim (cm)
200<Dn<350 25
350<Dn<700 30
700<Dn<1400 40
Dn >1400 55
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Pentru şanţurile sprijinite valorile minime se asigură între feţele ale dulapurilor.
Pentru adâncimi de săpătură mai mari de 4 m, valorile din tabel se pot mări cu 5 cm , iar
lăţimea şanţului trebuie să fie de minim 90 cm.
În timpul lucrărilor de execuţie a reţelelor, şanţurile şi gropile pentru îmbinări, cămine, se
păstreză uscate.
Adâncimea de acoperire a conductei este întotdeauna superioară adâncimii de îngheţ.
Fundul şanţului trebuie să asigure rezemarea conducteiuniform , pe toată lungimea acesteia,
conform profilului longitudinal din proiect. Dacă este necesar , funcţie de tipul materialului
conductei, în dreptul îmbinării să măreşte adâncimea şi lăţimea şanţului pentru a se permite
efectuaera la poziţie , a îmbinărilor.
Patul de pozare a conductei trebuie să asigure o repartizare uniformă a eforturilor, Nu se admit
rezemări punctuale sau pe generatoare.
Unghiul de rezemare este specificat pentru fiecare material, funcţie de condiţiile specifice ale
terenului de pozare.
DE regulă, pământul natural poate fi utilizat , în condiţii bune, drept pat de pozare.
Fac excepţie terenurile stâncoase, cele care nu sunt capabile să preia sarcinile ceprovin din
pozarea conductei, ca şi terenurile necoezive ce nu pot fi compactate corespunzător. În acest
din urmă caz se procedează la eliminarea pământului necorespunzător şi înlocuirea sa cu
pământ cu capacitate de compactare sau se prevăd paturi din pietriş.
În terenuri stâncoase şanţul se execută funcţie de materialul conductei şi de prezenţa protecţiei
exterioare. Aducerea terenului la cota de pozare a conductei se face prin realizarea unui pat de
pozare din nisip şi pietriş sau pământcernut, fără impurităţi sau corpuri ascuţite.
Grosimea patului de pozare, după compactare trbuie să fie 100 mm + 0,1 Dn, dar minim 150
mm.
În cazul terenurilor slabe , măsurile ce trebuie luate pentru realizarea patului de pozare sunt
determinate din proiect, pe baza studiilor geotehnice.
Patul de pozare , în condiţii variabile de teren în lungul axei conducte sau în zona intersecţiilor
cu alte conducte existente, se realizează cu luarea tutturor măsurilor de protecţie pentru
conductă. Acestea pot consta în realizarea unui pat de nisip mai gros sau prevederea unor
îmbinări elastice şi lungimi reduse de tronsoane de ţeavă pe zonele respective.
În terenuri cu pantă mare trebuie luate măsuri speciale care să împiedice spălarea patului de
pozare.
Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a şanţului, opusă părţii pe care
se lucrează la asmablarea conductei (în cazul terenurilor agricole, solul vegetal se va depozita
separat pentru a se realcătui stratul respectiv).
Neconformităţile dimensiunilor de şanţ vor fi consemnate în dispoziţiile de şantier semnate de

reprezentanţii beneficiarului şi însuşite de executant.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
EPUIZMENTE
Titlu EPUIZMENTE
Cod document PTE-15

Funcţia
Semnătura
SISTEME Epuizmente Cod : PTE - 15
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
10 ÎNREGISTRĂRI............................................................................................................10
11 Anexa 1 Formular Proces Verbal de Recepţie Calitativă.............................................11
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
- Scopul prezentei proceduri este de a detalia activitatea tehnologică de îndepărtare a apelor
din interiorul unei săpături, în vederea relizării unui spaţiu uscat, pentru executarea de lucrări în terenuri
acvifere sau sub nivelul apei
3 DOMENIU
constructor.
4.1 DEFINIŢII
4.1.2 Epuizment – activitatea tehnologică de îndepărtare a apelor din interiorul unei

săpături, în vederea relizării unui spaţiu uscat, pentru executarea de lucrări în terenuri
acvifere sau sub nivelul apei.
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,





a execuţiei lucrărilor, procese verbale de lucrări ascunse, în conformitate cu

CQ, beneficiarul şi alte organe autorizate, documentele prevăzute de reglementările
în vigoare pentru aceste lucrări.




construcţiilor.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

executate.



sau demolare.


construcţiilor.

agremente tehnice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

metrologice”.
7 PROCEDURA
Prin epuizment se intelege activitatea tehnologica de indepartare apelor din interiorul

unei sapaturi, in vederea reallizarii unui spatiu uscat, pentru executarea de lucrari in terenuri
acvifere sau sub nivelul apei.
Pentru evacuarea apei din sapatura se folosesc doua metode; evacuarea apei prin
pompare directa (epuizmente cu pompe); evacuare indirecta a apei prin coborarea temporara a
nivelului panzei freatice
7.1 Epuizmente directe cu pompe
Aceasta tehnologie se aplica , in principal , la pamanturi coezive cu granulatie mare ,

care formeaza straturi stabile.Utilizarea pomparii directe a apei in cazul pamanturilor cu
granulatie fina provoaca antrenarea particulelor fine , periclitand stabilitatea generala a
pamantului din incinta si din jurulei fapt ce constituie un dezavantaj in cadrul lucrarilor de
fundatii.
Pomparea directa a apei se efectueaza cu urmatoarele doua grupe DE POMPE:
 Pompe centrifuge absorbant refulante monoetajate, adică de joasă presiune , numite
şi pompe de debit;
 Pompe submersibile (numite de epuizment) care sunt tot pompe centrifuge monoetajate
cu arbore vertical, însă numai refulante.
7.2 Epuizmente cu pompe centrifuge absorbant-refulante.
Prin aceasta tehnologie se realizeaza pomparea directa din incinta apelor ce contin nisip
, noroi sau alte particule solide in suspensie , de pana la 10 mm diametru.
Sapaturile in spatii inguste, de la care se indeparteaza apa cu particule in suspensie, pot
fi executate cu taluzuri inclinate sau cu pereti verticali avand sprijiniri.
Pentru evacuarea directa a apei infiltrate in incinta, se executa un sistem de pante si
santuri de scurgere care dirijeaza apa in gropi de colectare, cu adncimea de aproximativ 1,0 m,
amplasate in punctele cele mai joase ale sapaturii.
Pompele centrifuge absorbant-refulante , specifice lucrarilor de pe santier, sunt
montate de regula pa un sasiu monoax pe roti cu pneuri uneori sasiu tip sanie. Ele sunt
constituite fie in grup motopompa , la care actionarea pompei se face cu moto tehnic fie in
grup electropompa , la care actionarea se face cu motor electric.Conducta de absorbtie prin
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
care se face amorsarea pompei se ttermina cu un sorb care se instaleaza in groapa de

colectare.Conducta de refulare dirijeaza apa, cu particule in suspensie la canalizare sau in
santuri de colectare de supafata.Diametrele conductelor de aspiratie /refulare ( in mm) sunt in
functie de tipul constructiv si de marimea pompei ca de exemplu:80/80; 80/50; 150/125; 108/2
x 50 ( doua conducte de refulare) .Debitele maxime variaza de la 30 la 200 m³/h si uneori
chiar pana la 1000m.Inaltimea de refulare variaza de la 0,3 la 5m.Adancimea de absorbtie
poate fi 6,0...9,6m.
Constructile moderne de pompe au sistem de amorsare automat cu adancimi de
absorbtie de 8,5...9,6 m.Acest tip constructiv de pompa centrifuga este folosit si pentru
coborarea si controlul nivelului apei freatice.
Pentru alegerea pompelor centrifuge se utilizeaza curbele caracteristice.O electro
pompa centrifuga cu amorsare automata are curbele caracteristice Q (m²/h), H(m),N(CP)si
(%).
Schema cu epuizmente cu o pompa centrifuga absorbant-refulanta si sapaturi in

taluzuri inclinate:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3 Epuizmente cu pompe centrifuge submersibile(de epuizment).
Pompa de epuizment submersibila este o pompa centrifuga cu ax vertical, antrenata de

un motor electric inglobat intr-o constructie compacta si etansa.Functioneaza inecat , total sau
partial, sub nivelul apei in sistem cu automorsare.Debitul maxim variaza intre 25 si 500 m³/h,
iar inaltimea de refulare intre 10 si 25 m.
Pompa submersibila EPET-65 are un debit nominal de 400m³/h, o inaltime de refulare
de 15m, o putere instalata de 4,0 kW, cu masa constructiva de 48 kg
Functioneaza in curent alternativ , atat monofazat (3x220V) cat si trifazat (3x380V) Cablul
electric de alimentare este de 4x1,5mm² si are 8,0m lungime.Permite circulatia apei cu o
granulatie maxima a suspensilor de 5mm si un continut maxim de corpuri solide
20...25%.Nivelul mediu pentru amorsarea automata este de 70mm prin cuplarea succesiva a
mai multor pompe pot fi realizate inaltimi mari de refulare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
S-au realizat pompe submersibile care controleaza nivelul hidrostatic, intrand automat in
functiune atunci cand apa ajunge la un anumit nivel.
Unde:
1- tablou electric;
2- cablu electric dealimentare;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
5- pompă submersibilă;
6- conductă de refulare.
Pompa de epuizment submersibilă intră şi în componenţa agregatului de pompare de la
instalaţia cu filtre aciculare.
10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………

Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
MONTAJ CONDUCTĂ ÎN FIR
Titlu MONTAJ CONDUCTĂ ÎN FIR

Cod document PTE-16

Funcţia
Semnătura
SISTEME Montaj conductă în fir Cod : PTE - 16
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................7
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
- Scopul prezentei proceduri este de a detalia montajul conductelor în fir.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia conductelor magistrale, la reparaţiile capitale la reţelele de
conducte, la legăturile / racordurile de conducte de transport fluide gen apă, gaz, produse
petroliere.
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



remedierealor.









(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
executate.



sau demolare.


agremente tehnice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
metrologice”.
7 PROCEDURA
Montajul conductelor se execută cu personal calificat, cu mijloace tehnice de execuţie
specifice monitorizarea lucrărilor efeczuându-se cu echipamente de măsurare şi monitorizare
verificate metrologic.
7.1 Aproviozionarea
7.1.1 Conductele şi celelalte materiale necesare execuţiei lucrării:
- electrozi;
- bocuri;
- elemente de montaj;
vor fi recepţionate calitativ şi cantitativ pe şantier. Se vor verifica documentele
însoţitoare ce atestă calitatea raportându-se la specificaţiile din proiectul de execuţie.
7.1.2 Se vor executa probe martor de intrare în lucru ale sudorilor conform CR 9 şi I 27/82.
7.2 MONTAJUL
Montajul conductelor se va efectua în următoarele etape:
7.2.1Prinderea şi manipularea ţevilor cu chingi corespunzătoare şi înşiruirea acestora pe
trase cap la cap pe bocuri sau suporţi de lemn;
7.2.2 Înşirarea se va executa mecanizat cu lansator sau macara astfel încât izolaţia
conductelro sp nu fie deteriorată şi capetele ţevilor să nu se demonteze;
7.2.3 Dacă condiţiile din teren nu permit înşiruirea pe traseu, acestea vor fi depozitate în
rastele special amenajate după care vor fi transportate bucată cu bucată cu ajutorul TL-
urilor;
7.2.4 Ţevile vor fi aşezate cap la cap pe saci cu nisip sau rumeguş pentru a se evita
deteriorarea izolaţiei sau pe bocuri fixe sau cu role sprijinirea lor făcându-se pe capetele
neizolate ale ţevilor;
7.2.5Îmbinarea ţevilor se poate face astfel:

- sudură electrică cap la cap cu rotire în staţie fixă cu instalaţie de sudură
automată şi obţinerea de dubleţi, după care se face transportul acestora pe
şantier acolo unde îmbinarea acestora se va executa prin suduri cap la cap de
poziţie;
- sudura electrică cap la cap pe şantier, prin folosirea bocurilor cu role care
permit rotirea ţevilor pe măsura executării cordonului de sudură. Astfel se
realizează dubleţi sau se îmbină 4 ţevi (în funcţie de diametrul ţevilor) după
care urmează lansarea în şanţ;
- sudură cap-cap electrică de poziţie pe bocuri fixe la îmbinarea conductelor
după lansarea în şanţ a dubleţilor executaţi pe malul şanţului;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.6Îmbinările sudate se execută de către sudori autorizaţi conform clasei de calitate a
sudurii prevăzută în documentaţia de execuţie;
7.2.7 Efectuarea controlului îmbinărilor sudate se face conform cerinţelor din documentaţia
de execuţie ( RP sau ultrasonic) în procentul stabilit de proiectant, înainte de lansarea
conductei în şanţ;
7.2.8 Izolarea îmbinărilor sudate se va executa după efectuarea controlului sudurilor şi

înainte de lansarea în şanţ;
7.2.9 Se execută lansarea în şanţ, controlat, cu participarea personalului calificat şi a

conducătorului de lucrare;
7.2.10 Se va executa controlul izolaţiei atât la îmbinările sudate cât şi în lungul ţevilor,
înainte şi după lansarea la şanţ, verificându-se continuitatea şi aderenţa izolaţiei;
7.2.11 Continuitatea izolaţiei se va efectua cu defectoscopul cu scântei iar aderenţa cu

acul penetrant.
7.2.12 Porţiunile din izolaţie care nu corespund calitativ din punct de vedere al
continuităţii şi aderenţei izolaţiei se vor remedia pe poziţie.
7.2.13 SECURITATEA MUNCII

9 ÎNREGISTRĂRI
- Schema izometrică, ultima revizie cod F-PTE-19.01;
- Fişa de urmărire a sudurilor cod F-PTE-19.02;
- Lista sudorilor autorizaţi cod F-PTE-19.03;
- Certificat calitate izolaţie în staţie fixă cod F-PTE-19.04;
- Buletin de examinare cu radiaţii penetrante sau US cod F-PTE-19.05;
- Buletin privind calitatea ţevilor, curbelor tip 2.2/SR EN 10204 cod F-PTE-19.06.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
MARCARE TRASEU CONDUCTĂ
Titlu MARCARE TRASEU CONDUCTĂ

Cod document PTE-17

Funcţia
Semnătura
SISTEME Marcare traseu conductă Cod : PTE - 17
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................7
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
- Scopul prezentei proceduri este de a detalia marcarea traseului conductei în scopul
localizării exacte şi atenţionării despre existenţa obiectivului.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la toate lucrările de reţele de alimentare / distribuţie de fluide ( apă,
canalizare, gaze, produse petroliere), după terminarea lucrărilor de montaj.
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER


(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


remedierealor.









(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
executate.



sau demolare.


agremente tehnice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
metrologice”.
7 PROCEDURA
Montajul conductelor se execută cu personal calificat, cu mijloace tehnice de execuţie
specifice monitorizarea lucrărilor efeczuându-se cu echipamente de măsurare şi monitorizare
verificate metrologic.
7.1 Amplasament
7.1.1 După terminarea lucrărilor de montaj , pe traseul conductei se vor monta borne cu
plăcuţe indicatoare pentri identificarea conductei , în următoarele locuri:
- punctul iniţial;
- punctul final;
- traversările de apă şi căi de comunicaţie , la ambele capete;
- schimbările de direcţie;
- robinete de secţionare şi regulatoare;
- separatoare.
7.2 Plăcuţele indicatoare

7.2.1 Aceste plăcuţe se vor confecţiona din din tablă de aluminiu de 0,7 sau 1 x 120 x 150
(SR EN 485-4/1995 pe care se va imprima:
- Produsul vehiculat ( apă potabilă, apă uzată, ţiţei, gaze);

- Denumirea deţinătorului (administratorului);
- Diametrul conductei;
- Presiunea de regim;
- Data PIF.
7.2.2 Plăcuţele indicatoare se vor monta pe părţile aparente le conductei (armături,

răsuflători, traversări) sau pe suporţii din beton armat plantaţi la schimbările de direcţie şi pe
bornele de marcaj ale traseului.
7.2.3 Plăcuţa indicatoare idicatoare va avea forma de săgeată cu vărful direcţionat în

sensul de curgere a fluidului. La schimbarea de direcţie această plăcuţă este deformată în
planul vertical indicând astfel unghiul şi traseul conductei.
7.2.4 Conductele care au prize de potenţial vor avea plăcuţele montate pe aceste prize;

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
PREDARE-PRIMIRE AMPLASAMENT
Titlu PREDARE/PRIMIRE AMPLASAMENT

Cod document PTE-18

Funcţia
Semnătura
SISTEME Predare-primire amplasament Cod : PTE - 18
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................3
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................5
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Procedura prezintă metologia de predare-primire a amplasamentului (frontului de lucru )
conductelor .
3 DOMENIU
canalizare, gaze, produse petroliere), după contractare.
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER
6.1.1 Asigură şi răspunde de întocmirea PV de predare – primire amplasament.

7 PROCEDURA
7.1 Analiza documentaţiei tehnice ( proiectului de execuţie)
7.1.1 Se analizează traseul conductei astfel încât să se cunoască:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- lungimea traseului;
- punctele de reper ale traseului conductei;
- natura terenului;
- locurile pe care le traversează;
- domeniul public;
- domeniul privat;
- traversările de drumuri;
- traversările de căi ferate;
- traversările de râuri;
- intersecţiile cu alte conducte;
- intersecţiile cu cabluri subterane.
7.1.4 Se verifică dacă documentaţia prezentată de client conţine:
- autorizaţia de construcţie;
- acorduri şi avize de la:
o proprietarii terenurilor ;
o Regia Naţională de Drumuri;
o Romsilva;
o Regional CF;
o Mediu;
o Romtelecom;
o ENEL.
7.1.5 În cazul în care se constată că documentaţia prezentată de către client este
incompletă, se informează în scris clientul petnru a face demersurile necesare să fie
completată.
7.2 Verificare amplasamentului

7.2.1 Se va parcurge împreună cu clientul şi proiectantul, traseul conductei, urmărindu-
se:
- concordanţa cu prescripţiile proiectului;
- eliberarea de eventuale obstacole;
- asigurarea cculoarului optim de lucru.
7.3 Predarea – primirea efectivă

7.3.1 Predarea amplasamentului se face de către un reprezentant împuternicit în scris de
către client, împuternicitul constructorului, pe baza unui proces verbal în care se va
consemna dacă traseul este liber de servituţi sau dacă lucrările de execuţie, în special cele
de săpături, vor fi obstrucţionate de unele obiective existente, îngropate (conducte, cabluri,
cămine). Se consemnează ca aceste obiective să fie pichetate înainte de începerea
lucrărior sau identificarea prin sondaje împreună cu reprezentantul prprietarului /
administratorului acestora.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI
- Proces verbal de predare-primire amplasament cod F-PTE-18.01;
TRASAREA LUCRĂRILOR
Titlu TRASAREA LUCRĂRILOR

Cod document PTE-19

Funcţia
Semnătura
SISTEME Trasarea lucrărilor Cod : PTE - 19
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................4
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................7
11 ANEXA 1 – Proces verbal de trasare a lucrărilor de......................................................8
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Procedura descrie determinarea, materializarea şi reperaraea elementelor caracteristice care
definesc amplasamentul şi axele unei lucrări de construcţii
3 DOMENIU
canalizare, gaze, produse petroliere), la lucrările de construcţii civile,industriale şi agrozootehnice,
de drumuri şi căi ferate.
4.1 DEFINIŢII
4.1.2 Trasare – operaţia de fixare pe teren a formei şi dimensiunilor exacte în plan a

construcţiei ce urmează a se executa. Datele necesare trasării sunt cuprinse ăn proiectul de
execuţia a lucrării.
4.2 ABREVIERI
6.1 Directorul Tehnic
6.1.1 Preia de la proiectant , în prezenţa beneficiarului, lista reperelor topografice
pe baza cărora se trasează amplasamentul lucrării şi o predă topometrului de şantier;
6.1.2 Asistă la materializarea pe teren a reperelor care marchează amplasamentul şi

axele lucrării;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1.5 Semnează în numele sucursalei documentul de predare-primire amplasament
şi repere.
6.2 Topometrul de şantier ;

6.2.1 Preia de la Doirectorul Tehnic lista bornelor de reper şi, în baza documentaţiei de
trasare, execută trasarea reţelei de repere pentru dimensiunile elementelor construcţiei;
6.2.2 Verifică periodic trasarea de detaliu efectuată de şeful lucrării;
6.2.3 Asigură asistenţa tehnică de specialitate şefului de lucrare ori de câte ori este
solicitat.
6.3 Şeful de lucrare

6.3.1 Ia în primire amplasamentul lucrării şi reţeaua de trasare a construcţiei;
6.3.2 Execută trasarea de detaliu a lucrărilor şi instruieşte şefii de echipe cu privire la

modul de raportare în execuţie la reţeaua de repere;
6.3.3 Asigură instrumentele de trasare şi verificare a dimensiunii pentru personalul

muncitor din subordine.
6.4 Personalul muncitor

6.4.1 Asigură integritatea reperelor de trasare pe toată durata execuţiei;
6.4.2 Respectă şi verifică dimensiunile gepmetrice ale lucrărilor executate.
7 PROCEDURA
7.1 Trasarea construcţiei
Trasarea construcţiei se face pe baza:
7.1.1 Planului de situaţie care conţine atât caracteristicile construcţiei cât şi legarea
topografică în plan şi în înălţime a construcţiei. Pe el este indicat sistemul de
coordonate utilizat pentru trasare şi cota absolută corespunzătoare cotei zero.
7.1.2 Planul de trasare al axelor principale ale construcţiei;
7.1.3 Planul de fundaţie pe care sunt trecute toate axele de trasare şi de care se leagă
fundaţiile tuturor elementelor.
Aplicarea pe teren a reţelei de trasare se face prin metode care să asigure precizia necesară
folosind punctele reţelei topografice existente şi aparatura topo (taximetru-teodolit, nivela,
mire, ruleta). Această aparatură trebuie verificată metrologic în prealabil iar punctele de reper
trebuie clar recunoscute, inclusiv coordonatele lor.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2 Măsuri de asigurarea calităţii
7.2.1 Punctele reţelei de trasare se materializează pe teren prim mărci şi repere conform
STAS 9824/74;
7.2.2 Se interzice folosirea lucrărilor de trasare nerecepţionate;
7.2.3 Recepţia lucrărilor de trasare se face de către beneficiar în prezenţa constructorului

şi ,în cazuri excepţionale, a proiectantului;
7.2.4 Rezultatele recepţiei se înscriu într-un proces verbal care trebuie să cuprindă:
- enumerarea obiectivelor de construcţii trasate;
- operaţiile de recepţie efectuate: măsurători lineare, unghiulare, calcule;
- deficienţele constatate faţă de toleranţele prescrise arăt-ndu-se care din acestea
sunt acceptate de proiectantul construcţiei;
- concluziile recepţiei cu fixarea măsurilor de remediere şi a termenelor
respective.
7.3 Trasarea în teren

Trasarea în teren a construcţiilor cuprinde:
7.3.1 Trasarea axelorp principale ale construcţiei. Pe baza planului de situaţie şi în
raport cu reperele topografice existente pe teren pe plan se trasează axele fundaţiei
(fundaţiilor) determinate cu teodolitul şi cu panglica prin metode planimetrice şi se
marchează extremităţile ei prin ţăruşi şi cu cui în cap. Unghiurile drepte se pot trasa şi cu un
echer de dimensiuni mari din scânduri;
7.3.2 Trasarea perimetrului înconjurător. După trasarea axelor principale, se marchează

conturul exterior al construcţiei şi se trasează perimetrul înconjurător ABCD... la o distenţă
de 2 m de laturile conturului. Perimetrul înconjurător constituie scheletul care serveşte la
trasarea zidurilor, stâlpilor şi celorlalte elemente ale construcţiei. Pe laturile perimetrului
înconjurător se execută gropi de 1 m adâncime în care se plantează stâlpi ( înfipţi prin
batere) de 15-20 cm diametru ( latura) şi înălţime de 4-5 cm cu marginea superioară la
aceeaşi cotă. Se efectuează trasarea axelor principale şi secundare de pe borne pe
scânduri cu ajutorul teodolitului.
7.3.3 Trasarea gropilor pentru fundaţii se face pe baza planului de fundaţii, folosind
axele principale şi secundare care sunt marcate pe scândurile de pe perimetrul înconjurător
şi vizualizate cu sârme. Marcarea pe teren a axelor fundaţiilor se face cu firul cu plumb care
se deplasează pe sârmele corespunzătoare axelor.
Se materializează pe pământ cu ţăruşi punctele determinate cu firul cu plumb şi se obţin
axele fundaţiilor. La dreapta şi la stânga ţăruşilor de pe axele fundaţiilor se măsoară
laturile fundaţiei marcând punctele respective cu ţăruşi.
Marcarea gropilor de fundaţie se poate face cu ajutorul caprelor sau a dulapilor.
Caprele sunt alcătuite din câte 2 stâlpişori lungi de 1,5 – 2 m şi cu diametrul de 10-15 cm pe
care se fixează, la acelaşi nivel şi la cca 1 m de la sol, o scândură de 2,5 x 1,5 cm;
Aceste capre se fixează prin baterea stâlpişorilor în pământ, la colţurile săpăturii de fundaţie,
câte una pentru fiecare latură la o depărtare de cca 1,5 m de construcţie, peste scânduri se
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
întind sârmele care marchează fundaţiile şi se însemnă poziţia fiecărei sârme prin câte o
crestătură sau prin câte 2 cuie bătute apropiat, printre care se trece sârma.
7.3.4 Conturul gropii de fundaţie se poate fixe pe teren şi prin dulapi sau rame de
scânduri de 2,5 x 10 cm , prinse lateral pe ţăruşi obţinându-se astfel groapa cu muchii
drepte şi protejate de scânduri.
7.3.5 Nivelul până la care trebuie săpate gropile, se controlează cu niovela şi mira faţă de
reperele de nivelment din jurul construcţiei;
7.3.6 Atât cotle punctelor de la suprafaţă cât şi cele ale săpăturii executate se notează pe
schemele finale de execuţie permiţând astfel stabilirea caracteristicilor de calitate ale
lucrării.
7.4 Trasarea în înălţime

7.4.1 Trasarea în înălţime se face în raport cu reperele de pe platforma construcţiei şi de
reţeaua de nivelment din jurul construcţiei;
7.4.2 Pentru o clădire sunt necesare cel puţin 3 repere de la care se transmit cotelel
pentru trasarea lucrărilor pe verticală;
7.4.3 Transmiterea cotei în înălţime se face analog cu transmiterea cotei în adâncime.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI
- Proces verbal de trasare a lucrărilor de......cod F-PS-CMSMC-23.16;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
11 ANEXA 1 – Proces verbal de trasare a lucrărilor de ...........
SANTIER: PUNCT DE LUCRU:

OBIECTUL:
BENEFICIAR:
PROCES-VERBAL DE TRASARE A LUCRARILOR DE

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..
Nr………….. Data……………………
Trasarea a fost executata pe baza planselor nr. …………………………………………………….

din proiectul nr. ………………………………………………………………………………………….
Elementul de reper si verificarea este (borna,constructia invecinata etc.)…………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
avind coordonatele: x ……………………………………………………
y ……………………………………………………
z ………………………………………. …………..
Cota: ……………………………………………………………
Numele Prenumele Semnatura

Executat trasarea: ……………………… …………………… …………………………..
Verificat : ……………………… …………………… …………………….…….

EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE
COFRARE LA STRUCTURILE DE BETON
ŞI BETON ARMAT
Titlu EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE COFRARE LA STRUCTURILE

DE BETON ŞI BETON ARMAT
Cod document PTE-20

Funcţia
Semnătura
ASOCIEREA Executarea lucrărilor de cofrare la
SENGHER Cod : PTE - 20
SISTEME structuri de beton şi beton armat
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................4
9 PROTECŢIA MEDIULUI.................................................................................................12
10 ÎNREGISTRĂRI.............................................................................................................12
11 ANEXA 1 - PROCES VERBAL PENTRU VERIFICAREA CALITATII
LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE
13
12 ANEXA 2 PROCES-VERBAL DE VERIFICARE A ASPECTULUI BETONULUI
DUPA DECOFRARE SI POZITIONARE GOLURI TEHNOLOGICE SI DE INSTALATIE
14
SENGHER Executarea lucrărilor de cofrare la
(LIDER DE structuri de beton şi beton armat
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Procedura are scopul de a pune la îndemâna executanţilor operaţiile şi măsurile necesare a se
realiza în vederea confecţionării şi montării cofrajelor la structuri de beton şi beton armat.
3 DOMENIU
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
4. NE 012/1999 proiecte de execuţie şi caiete de sarcini
6.1 Şeful de şantier

6.1.1 Asigurarea tuturor condiţiilro prealabile începerii lucrărilor;
6.1.2 Realizarea lucrărilor la nivelul de calitate cerut de documentaţia de execuţie;
6.1.3 Întocmirea înregistrărilor de calitate aferente lucrărilor;
6.1.4 Efectuarea recepţiei calitative şi cantitative a materialelor necesare execuţiei

lucrărilor;
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.2 Şeful de echipă

6.2.1 Efectuarea verificărilor cantitative şi calitative ale materialelor preluate în
depozitul din organizarea de şantier, înainte de introducerea în execuţie;
6.2.2 Executarea lucrărilor conform prevederilor din Procedurile tehnice de execuţie, a

planurilor de execuţie;
6.2.3 Efectuarea autocontrolului pe faze de lucrări executate;
6.2.4 Asigurarea ordinei şi curăţeniei la locul de muncă.
6.3 Responsabilul CQ pe lucrare

6.3.1 Executarea controlului tehnic de calitate şi consemnarea rezultatelor în
înregistrările de calitate;
6.3.2 Urmărirea respectării în execuţie a prevederilor din procedurile tehnice de execuţie

şi din normativele în vigoare;
6.3.3 Monitorizarea calităţii materialelor puse în operă, a documentelor de însoţire/ de

certificare a calităţii acestora;
6.3.4 Întocmirea rapoartelşor de neconformitate pe perioada controalelor şi

dispunerea de acţiuni preventive şi preventive atunci când este cazul.
7 PROCEDURA
7.1 Condiţii prealabile
Pentru executarea lucrărilor sunt necesare următoarele:
7.1.1 Asigurarea documentelor de execuţie;
7.1.2 Verificarea calităţii privind trasarea şi natura terenului de fundare;
7.1.3 Instruirea personalului de execuţie;
7.1.4 Dotarea materială pentru lucrări de cofrare;
7.1.5 Dotarea cu scule şi dispozitive necesare realizării lucrărilor;

7.1.6 Racorduri de energie, apă şi alte utilităţi;
7.1.7 Trasarea lucrărilor;
7.1.8 Existenţa înregistrărilor de calitate pentru montaj armătură şi piese metalice

îngllobate, conform planurilor de execuţie.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2 Descrierea procedurii
7.2.1 Cofrajele şi susţinerile trebuie să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului
de finisare prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate;
7.2.2 Cofrajele şi susţinerile trebuie să reziste la toate acţiunile ce pot apare în timpul
execuţiei. Ele trebuie să rămână stabile până când betonul atinge o rezistenţă suficientă
pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limită acceptabilă de
siguranţă.
7.2.3 Cofrajele şi susţinerile trebuie să fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea
toleranţelor pentru structură şi a nu afecta capacitatea lor portantă;
7.2.4 Cofrajele vor fi dispuse astfel încât să fie posibilă amplasarea corectă a armăturii
cât şi realizarea compactării corecte a betonului.
7.2.5 Cofrajele se pot executa din lemn, metal, produse pe bază de polimeri, cu
condiţia ca ele să corespundă reglementărilor specifice. Este necesar ca aceste cofraje să
asigure suprafeţe de beton corespunzătoare tipului de finisaj adoptat;
7.2.6 Confecţionarea cofrajelor se face pe baza unui proiect tehnic de execuţie care
trebuie să cuprindă detalii privind cofrajul propriu zis şi elementele de susţinere;
7.2.7 Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite

deformarea lor, murdărirea, ruginirea, putrezirea. Este interzisă depozitarea direct pe
pământ sau depozitarea altor materiale peste stivele de cofraje;
7.2.8 Depozitarea cofrajelor se face pe grinzi de beton sau pe profile metalice;
7.2.9 Se vor folosi obligatoriu materiale pentru ungerea cofrajelor pentru reducerea
aderenţei dintre beton şi cofraje. Cofrajele vor fi curăţate în prealabil;
7.2.10 Ordinea de mintare şi demontare a cofrajelor tebuie stabilită astfel încât să nu se

producă degradarea elementelor de beton cofrate;
Cofrajele vor fi proiectate şi montate astfel încât să se permită decofarrea fără deteriorarea sau
lovirea betonului;
7.2.11 Îmbinările dintre panourile cofrajului trebhie să fie etanşe;
7.2.12 Suprafaţa interioară a cofrajului trebuie să fie curată. Substanţele de ungere a

cofrajului trebuie aplicate în straturi uniformepe suprafaţa interioară a cofrajului iar betonul
trebuie turnat când aceşti agenţi sunt eficienţi.
7.2.13 Distanţierii cofrajului, lăsaţi în beton, nu trebuie să afecteze durabilitatea sau

aspectul betonului. Cofrajul trebuie executat şi finisat astfel încât să nu existe pierderi de
părţi fine sau să producă pete pe suprafaţa betonului.
7.3 Transportul, manipularea, depozitarea şi întreţinerea panourilor de cofraj
7.3.1 Transportul
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Transportul panourilor atât de la furnizori la şantier cât şi de la un şantier la altul, se va face în

pachete de cel mult 500 kg cuprinzând 10 – 16 panouri de acelaşi tip, asamblate prn balotare.
Sârma cu care pachetele sunt legate trebuie să nu se imprime pe suprafaţa de contact cu
betonul a panoului sau pe muchiile laterale. La manipulare se folosesc dispozitive de
manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor.
7.3.4 Depozitarea
Depozitarea se va face pe tipuri , în stive, pe suporţi de 15-20 cm înălţime. Stivele vor fi
formate prin suprapunerea panourilor astfel încât suprafeţele lor de contact cu betonul să se
afle faţă în faţă. Dacă depozitarea se va face pe o perioadă mai mare de timp, stivele se vor
acoperi cu o prelată. Se vor depozita în ordine şi celelalte materiale auxiliare.
7.3.5 Manipularea
Manipularea se va face cu atenţie pentru a nu se degrada prematur şi a nu se descompleta.
7.3.6 Întreţinerea după recuperare prin decofrare

Panourile şi celelalte piese componente se curăţă de resturile de beton şi se ung pentru o mai
bună conservare, până la următoarea folosire.
7.4 Montarea cofrajelor
7.4.1 Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor, se vor curăţi şi
pregărisuprafeţele care vor veni în contact cu betonul şi urmează a se turna şi a se verifica
şi corecta poziţia armăturilor;
7.4.2 Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:

- trasarea poziţiei cofrajelor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- verificarea şi corectarea poziţiei panoului;
- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
7.4.3 În cazul în care elementele de susţinere a cofrajelor se reazămă pe teren, se va

asigura repartizarea solicitărilor ţinând seama de gradul de compactare şi de posibilităţile de
înmuiere, astfel încât să se evite producerea tasărilor.
7.5 Condiţii privind cofrarea diferitelor elemente de construcţie

7.5.1 Cofrarea fundaţiilor continue sau izolate cu înălţime mică
Panourile se dispun cu latura lungă orizontal
7.5.2 Cofrarea fundaţiilor continue sau izolate
Panourile se dispun cu latura mai lungă pe verticală.
7.5.3 Pentru solidarizarea şi sprijinirea panourilor se folosesc montanţi, cleşti, distanţieri,
ţăruşi, dulapi de aliniere, proptele, după ce, în prealabil, s-a verificat poziţia cofrajelor în
raport cu prevederile proiectului.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5.6 La fundaţiile izolate, pe fundul săpăturii, se trasează cele două axe
perpendiculare ale fiecărei fundaţii în parte în raport cu care se trasează apoi poziţia
feţelor interioare ale panourilor de cofraj.
7.5.7 Cofrarea pereţilor – panourile pot fi dispuse cu latura lungă fie orizontal , în cazul în
care panourile sunt susţinute de montanţi verticale, aliniaţi pe orizontala cu rigle, fie vertical ,
în care caz sunt susţinute şi aliniate prin moaze orizontale dispuse la minim 2 niveluri.
7.5.8 Cofrarea se execută în următoarea ordine:

- se montează armătura peretelui;
- se fixează cutiile şi ramele pentru goluri;
- se montează panourile pentru cofraj pe cea de a doua faţă a peretelui;
- se montează distanţierii prin care se introduc tiranţii;
- se montează scheletul de susţinere şi se fixează cu tiranţi;
- se verifică verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului de pluimb şi se face
proptirea în poziţia definitivă.
7.5.9 Panotarea va trebui să înceapă de la intersecţiile pereţilor spre mijloc. Pentru a se
putea prelua abaterile inerente atât la trasarea peretelui cât şi la dimensiunile efective ale
panourilor rezultate la confecţionare sau în urma repetatelor folosiri, panotarea va trebui să
prevadă , în timp, un interstiţiu de minim 5 cm lăţime. Acoperirea acestui interstiţiu se va
putea face fie cu o furură din lemn fie cu o piesă din tablă.
7.5.10 Pentru obţinerea unei suprafeţe plane, panourile se vor alinia riguros. La partera
inferioară alinierea se va realiza cu ajutorul unor tălpi de rezemare şi se vor menţine feţele
la distanţa corespunzătoare grosimii peretelui cu ajutorul unor distanţieri.
7.5.11 Menţinerea alinierii panourilor asamblate se obţine cu ajutorul montanţilor şi al

riglelor de aliniere respectiv a moazelor şi cu ajutorul tiranţilor trecuţi prin distanţieri.
Asigurarea verticalităţii se face prin proptele, de preferinţă reglabile.
7.5.12 Cofrarea stâlpilor

Se alcătuieşte , în general, din panouri dispuse vertical. Panourile vor putea fi aşezate în plan:
- fie simetric în care caz o latură a stâlpului, de regulă, se cofrează cu un
panou special de lăţimea stâlpului, calotarea făcându-se cu caloţi drepţi pe
două laturi paralele legaţi cu tiranţi din buloane sau din oţel beton;
- fie decalate în morişcă în care caz calotarea , de regulă, se face cu caloţi
triunghiulari, strânşi prin piese speciale cu pană. Pentru teşirea muchiilor
stâlpului se folosesc elemente triunghiulare din şipci de lemn sau PVC.
Trasarea bazei se face printr-o ramă de scândură.
7.5.13 Montarea cofrajelor din panouri pentru stâlpi se execută în următoarea ordine:
- se trasează axele perpendiculare şi conturul stâlpului fixându-se rama de
trasaj;
- se montează armătura;
- se curăţă baza stâlpului;
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- se montează cofrajul gata asamblat şi prevăzut cu şipci triunghiulare de teşire

a colţurilor;
- se sprijină propvizoriu cofrajul;
- după verificarea poziţiei şi verticalităţii se strâng definitiv proptelele. În
cazul prevederii ferestrelor de vizitare se curăţă baza stâlpului.
- În cazul asamblării la faţa locului a cofrajului, 3 laturi ale acestuia se
montetază înaintea armăturii.
7.6 Cofrarea grinzilor şi nervurilor
7.6.1 Pentru feţele laterale panourile se dispun cu latura lungă pe orizontală. Panoul
pentru fundul grinzii trebuie să fie cupruns între panourile de cofraj ale feţelor laterale şi să
fie susţinut aparte pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea
panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri legate la partea
superioară prin tiranţi de oţel beton trecând prin distanţieri tubulari din PVC.
7.6.2 Montarea se face în următoarea ordine:

- pe eşafodajul stabilit de proiectant şi executant se fixează pe traverse cofrajul
pentru fundul grinzii sau nervurii verificându-se cota, rectiliniaritatea,
orizontalitattea;
- se montează panourile feţelor laterale;
- în cazul unor grinzi înalte , după cofrarea unei feţe se montează armătura;
- se consolidează cofrajul grinzii prin montarea jugurilor care au la partea
superioară tiranţi de strângere.
7.7 Cofrarea plăcilor
7.7.1 Panotarea va urmări o raţională dispunere a elementelor de susţinere ( popi, grinzi,
eşafodaje) precum şi acoperirea unei suprafeţe maxime cu panouri. Pentru uşurarea
decofrării este necesar să se prevadă pe ambele direcţii câte o fâşie de compensare de 5-
10 cm lăţime.
7.7.2 Montarea cofrajelor din panouri pentru plăci se face în următoarea ordine:
- se montează panourile şi eventualele panouri de completare pe
eşafodajul pregătit corespunzător planului de panotaj luând măsuri să nu
se producă deplasarea orizontală în timpul turnării betonului;
- se verifică cotele intradosului plăcii şi orizontalitattea acestuia.
În cazul cofrării concomitent a elementelor verticale cu cele orizontale în scopul turnării
betonului într-o singură fază, îmbinarea cofrajelor se va face în aşa fel încât panourile de
cofraj pentru elementele orizontale să se suprapună pe cele verticale, pentru a permite
decofrarea pereţilor şi a stâlpilor înaintea grinzilor şi a plăcilor.
7.8 Susţinerea cofrajelor

7.8.1 Eşafodajele de susţinere a cofrajelor de planşee sunt formate din grinzi extensibile
rezemate pe popi contravântuiri. Elementele eşafodajului trebuie să prezinte suficientă
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
rezistenţă şi stabilitate pentru a putea prelua integral sau parţial sarcinile pentru care au fost
proiectate.
7.8.4 Se au în vedere condiţiile speciale ale decofrării elementelor din beton care au fost
supuse îngheţului în faţa întăririi;
7.8.5 Se recomandă următoarele valori ale rezistenţei la care se poate decofra:

- părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o
rezistenţă de minim 2,5 N/mm2, astfel încât feţele şi muchiile elementelor să
nu fie deteriorate;
- cofrajele feţelor inferioare, la plăci şi grinzi, se vor îndepărta menţinând sau
remontând popi de siguranţă, atunci când rezistenţa betonului a atins
următoarele procente:
- 70 – 80 % pentru elemente cu deschidere demax. 6 m;
- 85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6 m.
7.8.6 Popii de siguranţă se vor îndepărta atunci cînd rezistenţa betonului a atins faţă de
clasa următoarlee procente:
- 95 % pentru elemente cu deschidere demax. 6 m;
- 112 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6 m;
- 115 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 12 m.
7.8.7 Stabilirea rezistenţelorla care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării

se face prin încercarea epruvetelor de control, pe faze, confecţionate în acest scop şi
păstrate în condiţii similare elementelor în cauză conform STAS 1275/88.
7.8.8 Termenele minime de decofrare ale feţelor laterale funcţie de temperatura mediului
şi viteza de dezvoltare rezistenţei betonului sunt următoarele:
Viteza de dezvoltare a Termenul (în zile) pentru temperatura mediului (°C)
rezistenţei betonului
+5 +1 +15
Lentă 2 11/2 1
Medie 2 1 1
7.8.9 Termenele minime de decofrare ale feţelor inferioare ale cofrajelor cu menţinerea
popilor de siguranţă sunt:

betonului
Temperatura mediului +5,+10,+15 +5,+10,+15
Grinzi cu deschiderea de max. 6 m 6,5,4 5,5,3
Grinzi cu deschiderea > 6m 10,8,6 6,5,4

7.8.10 Termenele minime pentru îndepărtarea popilor de siguranţă sunt:
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
betonului
Temperatura mediului +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschiderea de max. 6 m 18 14 9 10 8 5
Grinzi cu deschiderea 6-12 m 21 18 12 14 11 7
Grinzi cu deschiderea > 12 m 36 28 18 28 21 14
7.9 Decofrarea elementelor verticale

La decofrarea elementelor verticale ordinea operaţiilor este:
7.9.1 Desfacerea zăvoarelor şi scoaterea tiranţilor;
7.9.2 Scoaterea elementelor de susţinere;
7.9.3 Scoaterea fururilor de compansare la pereţi;
7.9.4 Scoaterea panourilor;
7.9.5 Demontarea scândurilor de aliniere.
7.10 Decofrarea elementelor orizonatale

La decofrarea elementelor orizontale ordinea operaţiilor este:
7.10.1 Slăbirea contravântuirilor;
7.10.2 Coborârea elementelor de susţinere;
7.10.3 Scoaterea la plăci a fururilor de compensare şi a panourilor de cofraj;
7.10.4 Demontarea eşafodajului
7.11 Cerinţe pe timp friguros

7.11.1 La execuţie cofrajele trebuie să fie curăţate de zăpadă şi gheaţă prin mijloace
mecanice şi , în final, dacă este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald;
7.11.2 Cofrajul trebuie să aibă rosturile dintre panouri etanşe iar faţa lor interioară să fie
unsă cu subsatnţe care uşurează decofrarea, aplicate numai după curăţarea şi uscarea
suprafeţei;
7.11.3 Se va acorda o atenţie deosebită rezemării elementelor de susţinere a cofrajelor

luându-se măsuri corespunzătoare în funcţie de comportarea la îngheţ a terenului şi anume:
 Pentru pământurile stabile la îngheţ, rezemarea elementelor de susţinere se va face pe tălpi
aşezate pe terenul nivelat şi curăţat în prealabil de zăpadă, gheaţă şi de stratul vegetal;
 Pentru pământurile nestabile la îngheţ precum şi în cazul umpluturilor, popiii se vor aşeza
pe grinzi cu suprafaţa mare de rezemare , îngropate sub adâncimea de îngheţ, pe fundaţii
existente sau pe piloţi.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.12 Abateri ale cofrajelor şi elementelor de beton şi beton armat:

Cofraj / elemente după decofrare
Abateri în mm pentru:
Diemnsiunea de referinţă
Forma muchiei sau

Înclinarea suprafeţei faţă de: Poziţia elem.
Înclinare faţă de proiect
supraf.
Poz oblică din
Elementul
verticală orizontală proiect

Dimensiuni
Dimensiuni
Cote de nivel
Axe în plan
Sau 1 mp
orizontal
Total lungime sau
Totală
Totală
Totală
Pe 1 m
1m
1m
1m
1m
1m
1m
p
suprafaţă
Lungime +/- 15 3mm/
+/- 20 20 16
Lăţime +/- 6 m 10
Fundaţii <2m 16
Înălţime +/- 10 15mm/ +/-20; 16 10
total >2m
-30
<3m L<3m
+/-16;
+/-10;
Înălţime +/- 10 3-6m 16 20 4 <6m
3<l<9m
+/-20; +/-10
>6m +/-12;
Stâlpi +/-25 9<l<18m
<50m 3 5 5 +/-16
Dim.secţ +/- 3 +/-5; >6m
>50m +/-10
+/-8
Lungime +/- 10 <3m
+/-16; L<18m
3-6m +/-20
Înălţime +/-20; 16
>6m
Pereţi +/-25
<10cm
Grosime +/- 3 +/-3;
>10cm
+/-5
<3m
+/-16;
Lungime +/- 10 3-6m 5 10 +/-5
+/-20;
2mm/ >6m
Grinzi +/-25
m
<50m
Dim.secţ +/- 3 +/-5;
>50m
+/-8
<3m
Lungime +/-16;
sau +/- 10 3-6m 10
lăţime +/-20;
10 mm >6m
Plăci +/-25
total
<10cm
Grosime +/- 3 +/-3;
>10cm
+/-5
7.13 Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor
7.13.1 În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor executa verificări
etapizate astfel:
 Preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subabsamblele
de cofraj şi susţineri;
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
 În cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de

fixare a elementelor;
 Final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor într-un registru de Procese
Verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.
7.13.2 Verificarea dimensiunilor
La terminarea executării cofrajelor se va consemna în proces verbal constatările cu privire la
 Alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;
 Încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii necesare;
 Dimensiunile în plan şi ale secţiunilor transversale;
 Poziţia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivelele
inferioare;
 Poziţia golurilor.
10 ÎNREGISTRĂRI
- Proces verbal de recepţie lucrări ascunse cod F-PS-CMSMC-23.04;
- Proces verbal de verificare a aspectului betonului după decofrare cod F-PS-CMSMC-
23.17
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
PROCES VERBAL PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE
Nr………….. Data…………………….
Faza din lucrare supusa verificarii:

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
Elemente de identificare (sector, portiune, ax, cota, etc):
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
Verificarile s-au facut pe baza prevederilor proiectului nr…………………………………………….
Plansele …………………………………….si/sau a dispozitiei de santier nr………………………...
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................
CONSTRUCTOR, BENEFICIAR, RTE PROIECTANT

Diriginte de santier (dace cazul)
Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura
Atestam refacerea (remedierea) lucrarilor conform prevederilor proiectantului.

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
CONSTRUCTOR, BENEFICIAR,
Diriginte de şantier
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
12 ANEXA 2 PROCES-VERBAL DE VERIFICARE A

ASPECTULUI BETONULUI DUPA DECOFRARE SI
POZITIONARE GOLURI TEHNOLOGICE SI DE INSTALATIE
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
PROCES-VERBAL DE VERIFICARE A ASPECTULUI BETONULUI DUPA

DECOFRARE SI POZITIONARE GOLURI TEHNOLOGICE SI DE INSTALATIE
Nr………….. Data…………………….
S-au verificat urmatoarele elemente de beton:

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...........
………………………………………………………………………………………………………………......
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………Turnat pe data de………………………...........
Aspectul betoanelor dupa decofrare:
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………............…
……………………………………………………………………………………………………………………
Existenta si pozitia golurilor verificate dupa plansele nr…………………………………………….....
sau/si a dispozitiei de santier nr…………………....……………din data……………………………….
Se vor lua urmatoarele masuri inscrise mai jos:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
.
CONSTRUCTOR, ..BENEFICIAR, PROIECTANT

Functia ……………....…....…… …,………....………. …............………………..
Numele …........………………… …….....……………. ……............……………..
Prenumele …….........……………… ……......……………. ...........…………………..
Semnatura ….........………………… ……......……………. ……...........……………..
Remedierea defectelor constatate s-a facut pe baza solutiei date de………………………………

………………………………………………………prin………………………………………………….
Se confirma executarea corespunzatoare (de calitate) a remedierilor.
Data: ………………………

Numele …………………… ………………….
Prenumele …………………… ………………….
Semnatura …………………… ………………….
MONTARE CONFECŢII METALICE
Titlu MONTARE CONFECŢII METALICE

Cod document PTE-21

Funcţia
Semnătura
Montare confecţii metalice Cod : PTE - 21
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 4
8 MONITORIZAREA ŞI MĂSURAREA LUCRĂRILOR DE MONTARE A
CONFECŢIILOR METALICE 11
9 SECURITATEA MUNCII 11
10 PROTECŢIA MEDIULUI 11
11 ÎNREGISTRĂRI 11
LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE 12
2 SCOP
realiza în vederea montării confecţiilor din oţel şi a tâmplăriei metalice.
3 DOMENIU
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
4. NE 012/1999 proiecte de execuţie şi caiete de sarcini

lucrărilor;




6.3.3 Monitorizarea calităţii materialelor puse în operă, a documentelor de însoţire/

de certificare a calităţii acestora;

7 PROCEDURA
7.1.1 Lucrările se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie, instrucţiunile
tehnice aplicabile emise de producător, proiectant sau executant;
7.1.2 Se va verifica , la începerea lucrării:

 Existenţa autorizaţiei de construicţie;
 Existenţa procesului verbal de predare-primire a frontului de lucru;
 Existenţa utilităţilor (energie electrică , apă);
 Existenţa echipamentelor de lucru adecvate;
 Existenţa echipamentelor de măsurare şi monitorizare specificate în
PCCVI şi în PTE;
 Existenţa sculelor necesare efectuării operaţiilor tehnologice specifice
lucrării;
 Finalizarea/recepţionarea lucrărilor pregătitoare;
 Instruirea personalului cu PTE şi instrucţiuni de lucru aplicabile;
 Dotarea personalului de execuţie cu echipament individual de proteţie

corespunzător lucrărilor de efectuat (şalopetă, cască, cizme de cauciuc,
ochelari de protecţie).
7.2 Montajul confecţiilor metalice

7.2.1 Montarea se realizează pe baza prevederilor proiectului de execuţie şi a
reglementărilor tehnice în vigoare;
7.2.2 La primirea pe şantier a elementelor metalice se va efectua recepţia acestora;
7.2.3 Montarea se face prin intermediul şuruburilor (buloanelor) de montaj sau prin
sudare de praznuri, respectiv plăcuţe metalice înglobate;
7.2.4 Principalele operaţii ale montajului sunt următoarele:
7.2.4.1 Verificarea elementelor metalice ce urmeează a fi montate;
7.2.4.2 Trasareapoziţiei de montaj a elementelor;
7.2.4.3 Poziţionarea elementelor metalice ce urmează a fi montate;
7.2.4.4 Asigurarea poziţiei finale a elementelor metalice, avându-se în vedere următoarele:
- verticalitatea şi orizontalitatea elmentelor montate;
- înălţimea constantă faţă de pardoseală;
- alinierea în planul pereţilor;
- luftul constant al foilor de uşi faţă de pardoseală;
- poziţionarea şi completitudinea feronieriei;
- asamblarea definitivă şi prinderea corespunzătoare a elementelor construcţiei.
7.3 Verificarea calităţii şi primirea pe şantier

7.3.1 La primirea pe şantier a elementelor sau a materialelor metalice pentru montare, se
va efectua recepţia acestora, după cum urmează:
7.3.1.1 Verificarea existenţei şi examinarea atât a conţinutuluidocumentaţiei de atestare a calităţii

elementelor din oţel, care trebuie să fie transmisă de producător la şantier odată cu
livrarea subansamblelor cât şi a corespondenţei calităţii oţelului pieselor şi a clasei de
calkitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de execuţie şi ale prescripţiilor
tehnice.
Documentaţia de atestare a calităţii trebuie să cuprindă documente de certificare a calităţii tuturor

elementelor din oţel livrate la care trebuie anexate:
- confirmarea scrisă a producătorului bazată pe documente ale furnizorilot saă sau

pe încercări proprii, că toate materialele utilizate corespund proiectului şi
prescripţiilor tehnice;
- buletine de verificare nedistructivă pentru toate cordoanele de sudură cap la cap
executate de producător şi pentru care proiectul prevede asrfel de încercări (din
buletine trebuie să rezulte în mod clar clasa de calitate rezultată prin încercare);
- procese verbale de recepţie a montajului de probă prealabil, dacă acesta este

prevăzut în proiectul de execuţie, cu specificarea realizării contrasăgeţii prescrise;
- documente privitoare la încercarea prin încărcare a confecţiei metalice (care să

includă rezultatele şi concluziile încercării), dacă necesitatea acetsei încercări a
fost prevăzută în proiectul de execuţie, în actele de control, sau a fost cerută prin
expertiză tehnică;
- schiţe cu marcarea şi poziţionarea elementelor din oţel;
- piese scrise şi desenate ale proiectului de execuţie care au suferit modificări şi

completări pe parcursul execuţiei , în care au fost introduse modificările şi
completările efectuate, însoţite de aprobarea în scris a proiectantului şi
beneficiarului, pentru fiecare din modificări;
7.3.1.2 verificarea prin încercări directe a calităţii confecţionării elementelor din oţel (verificarea
vizuală şi prin măsurare a formei şi dimensiunilor, atât a pieselor care alcătuiescelementul
cât şi a elementului în ansamblu, inclusiv îmbinările), a pregătirii suprafeţelor în vederea
aplicării protecţiei anticorozive, precum şi a realizării stratului de protecţie temporară;
7.3.1.3 încercări directe asupra calităţii materialelor şi îmbinărilor pentru toate elementele furnizate
fără documente de certificare a calităţii, pentru cele ce au fost deteriorate înaintea montării,
care provin din demontarea unei construcţii metalice existente.
7.3.2 Verificarea subansamblelor se face bucată cu bucată. În cazul când la unul la mai
multe subansamble se vor constata deficienţe de calitate, acestea vor fi consemnate în acte
de constatare însoţite de schiţe şi detalii suficiente pentru ca ulterior , la verificarea cu
delegaţii producătorului să poată fi uşor identificate.
7.3.3 Elementele pentru care nu a fost primită la şantier, parţial sau total documentaţia, la
care se costată neconcordanţă între calitatea ce rezultă din documentaşia primită de la
producător şi cea prevăzută în proiectul de execuţie sau în prescripţiile tehnice, precum şi
cele la care, cu ocazia verificării calităţii prin încercări directe, s-au constatat deficienţe, vor
fi respinse la recepţie.
7.4 Materiale de asamblare

În cazul recepţiei, la primirea pe şantier a materialelor metalice ( şuruburi, piuliţe, şaibe,
electrozi, fondanţi, sârme pentru sudare) pentru montarea elementelor metalice, verificarea
calităţii acestora va consta din:
7.4.1 Verificarea existenţei şi examinara conţinutului documentelor de certificare a calităţii
materialelor şi a corespondenţei cu prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice;
7.4.2 Verificarea prin încercări directe a calităţii materialelor în conformitate cu

prevederile prescripţiilor tehnice corespunzătoare.
Materialele care nu corespund la verificarea calităţii, vor fi respinse la recepţie.
7.5 Verificarea calităţii lucrărilor la montare

7.5.1 Înainte de începerea efectuării lucrărilor de montare se vor efectua verificări care să
ateste:
7.5.1.1 Exactitatea axelor principale ale construcţiei, precum şi a elementelor, îm raport cu axele
construcţiei;
7.5.1.2 Existenţa şi conţinutul documentelor de verificare şi recepţionare a elementelor de

construcţii care constituie suporturi sau reazeme pentru confecţia metalică şi care să
ateste că sunt corespunzătoare cerinţelor din proiectul de execuţie şi a prescripţiilor
tehnice;
7.5.1.3 Poziţia în plan ca nivel al reazemelor şi buloanelor de ancorare;
7.5.1.4 Îndreptarea de către constructor a pieselor sau barelor elementelor din oţel, deformate în
timpul manipulăriloe, depozitării sau transportului pe şantier;
7.5.1.5 Instruirea suficientă şi însuşirea corectă a tehnologiei de execuţie de către echipele care
execută îmbinările cu şuruburi pretensionate;
7.5.1.6 Existenţa şi poziţionarea corectă a elementelor provizorii de susţinere, ancorare.
7.5.2 În perioada executării lucrărilor de montare se vor efectua verificări referitoare la :
7.5.2.1 Îndeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din
oţel;
7.5.2.2 Realizarea de bună calitate , în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie şi ale

prescripţiilor tehnice, a lucrărilor de montare precum şi poziţionarea corectă a elementelor
din oţel (verificarea dimensională şi calitativă se face prin încercări directe, în mod
permananet pe parcursul fazelor de montare, abaterile limită admise la lucrările de montare
fiind cele cuprinse în STAS 767/09);
7.5.2.3 Recepţia lucrărilor sau părţilor de confecţie metalică , care devin ascunse )cordoane de
sudură care nu mai sunt accesibile la sfârşitul fazei de lucrări, prelucrarea marginilor
pieselor care se îmbină prin sudură la montare, executarea diferitelor straturi deprotecţie
anticorozive, verificarea calităţii curăţării elementelor care se îmbină prin şuruburi
pretensionate);
7.5.2.4 Verificarea strângerii şuruburilor de înaltă rezistenţă precum şi realizarea chituirii, grunduirii
şi vopsirii îmbinărilor controlate;
7.5.2.5 Varificarea , prin încercări nedistructive, a calităţii sudurilor cap la cap realizate la montare,
a căror verificare este indicată în proiectul de execuţie.
7.5.3 La termionarea lucrărilor de montare, se va efectua verificarea calităţii lucrărilor de

montare executate, după cum urmează:
7.5.3.1 Examinarea existenţei şi conţinutului docuemntaţiei de atestare a calităţii, care trebuie să
cuprindă:
 Documente de certificare a calităţii sau buletine de încercări pentru toate piesele şi

materialele metalice folosite atât la montare cât şi la eventualele refaceri, consolidări sau
remedieri executate;
 Procese verbale de lucrări ascunse, buletine de încercare nedistructivă a sudurilor cap la
cap, a căror executare la montare este prevăzută în proiectul de execuţie, buletinele unor
eventuale încercări dispuse prin dispoziţiile de şantier ale proiectantului, prin actele de
control;
 Tebele cu sudorii autorizaţi care au executat sudurile de montare;
 Fişele în care au fost consemnate rezultatele controlullui îmbinărilor cu şurub de înaltă

rezistenţă;
7.5.3.2 Verificări referitoare la montarea confecţiilor metalice:
 Terminarea integrală a lucrărilor din cadrul fazei;
 Verificarea dimensională şi calitativă , bucată cu bucată, a îmbinărilor şi celorlalte lucrări de

montare a elementelor metalice;
 Existenţa şi calitatea ntuturor accesoriilor metalice;
 Verticalitatea tocurilor şi a căptuşelkilor – nu se admit abateri mai mari de 1 mm / m;
 Între foaia de uşă şipardoseală trebuie să fie un spaţiu consatnt de 3-8 mm;
 Încastrarea tocului să fie făcută în zidărie prin şuruburi sau praznuri astfel ca tocul să aibă
joc;
 Abaterile de la planitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1500 mm trebuie să fie mai
mici de 1% din lungimea pieselor respective;
 Potrivireea corectă a foilor de uşi precum şi a cercevelelor pe tocuri, pe toată lungimea

falţului respectiv, abaterea este de 2 mm;
 Între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm;
 Glafturile interioare vor fi montate cu o pantă către interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă
de pardoseala camerei;
 Existenţa poeselor auxiliare (lăcrimare, pazii de tablă) la ferestre, pentru îndepărtarea apelor
de ploaie, este obligatorie;
 Accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect;
 Balamalele, cremoanele, drucărele să fie montate la înălţime constantă (pentru fiecare în

parte) de la pardoseală;
 Lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri trebuie să fie protejate

prin plăcuţe metalice sau alte dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau a tocului;
 Şnaperele (pentru ferestre duble cu deschidere interioară) sau cârligele de vânt (pentru
ferestre cu deschidere exterioară) să fie montate în poziţie corectă;
 Deschiderea cerdcevelelor trebuie să se facă cu uşurinţă, ele nu trebuie să fie blocate din
cauza vopsirii;
 Asamblarea elementelor componente, conform indicaţiilor din proiect ( sudură, şuruburi);

 Prinderea tâmplăriei de zidărie sau stâlpi de beton, prin sudare ei de praznuri sau plăci
metalice (conform numărului şi amplasării lor dată de proiect);
 Nu se admit şuruburi lipsă sau nestrânse, cordoane de sudură neuniforme, cu scurgeri de

material sau cu găuri produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate;
 Grunduirea cu minium de plumb să fie realizată uniform , pe toate feţele , inclusiv la

cordoanele de sudură;modul cum s-a realizat montarea garniturii de cauciuc.
7.5.3.3 Verificări referitoare la îmbinările sudate:
 Controlul vizual - prin examinarea vizuală se verifică dacă şuruburile au şaibele, piuliţele şi
contrapiuliţele (sau eventual alte piese care au scopul de a-mpiedica deşurubarea piuliţelor)
prevăzute în proiect, dacă capetele şuruburilor sau piuliţelor se sprijină cu toată suprafaţa pe
piesele strânse sau pe şaibe şi dacă partea filetată a şurubului depăşeşte piuliţele în afară cu 5-
10 mm (controlul trebuie efectuat la toate şuruburile îmbinărilor iar şuruburile care prezintă
defecte vor fi înlocuite);
 Controlul dimensional la toate şuruburile ămbinărilor prin care se verifică:
- corespondenţa cu proiectul de execuţie a poziţionării şuruburilor faţă de axele

îmbinării, a distanţei între şuruburi şi a poziţionării îmbinării faţă de axele
elementului;
- grosimea totală a şaibelor să nu depăşească70 % din diametrul şurubului

respectiv, iar capul şurubului să depăşească piuliţa cu două pasuri de filet;
- dacă există şuruburi obllice, nu se admit şuruburi a căror oblicitate depăşeşte 40

% din grosimea pachetului de piese strânse, numărul de şuruburi cu oblicitate sub
limita admisă nu trebuie să depăşească 15 % din numărul total de şuruburi al
îmbinării respective;
- abaterile limită la poziţionarea şuruburilor şi a distanţei dintre ele sunt:
a. la maxim 30 % din totalul şuruburilor unei îmbinări 0,5mm;
b. la maximum 15% din totalul şuruburilor unei îmbinări 0,5...1,0

mm;
c. în total, abateri de cel mult 35% din numărul total al

şuruburilor din element.
7.5.3.4 Controlul prin desfacerea şuruburilor
 La îmbinările cu şuruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea a 5% din

numărul şuruburilor fiecărei îmbinări, dar cel puţin al unui şerub la fiecare îmbinare, după
desfacere se verifică diametrul şurubului şi al găurii (dacă unul sau mai multe diin şuruburile
desfăcute ale unei îmbinări diametrele nu corespund prevederii proiectului, dacă marginea găurii
dinspre capul de aşezare nu este zencuită pe o lăţime de 1-2 mm, iar marginea găurii dinspre
piuliţă nu este debavurată) la toate şuruburile îmbinării se vor remedia deficienţele constatate;
 La şuruburile care lurează la forfecare, se verifică prin desfacerea şaibei, dacă capătul interior al
porţiunii filetate a tijei şurubului este situat cel puţin la mijlocul grosimii şaibei;
numărulîncercărilor, tehnica controlului precum şi măsurile ce trebuie luate în cazul în care nu
sunt respectate condiţiile de calitate, vor fi identice cu situaţia de mai sus;
7.5.3.5 Controlul prin strângere cu chei obişnuite: controlul prin strângere 5 % dinnumărul
şuruburilor fiecărei îmbinări, dar cel puţin al unui şurub la fiecare îmbinare, controlul se va
efectua pentru verificarea strângeriicorecte a piuliţelor prin rotirea lor în sensul de
strângere (dacă cel puţin la unul dinşuruburile controlate se constată strângerea
insuficientă, atunci se vor verifica toate şuruburile îmbinării şi se vor efectua strângerile
corecte) – nu se admit şuruburi cu piuliţa sudată pe tijă;
7.5.4 Verificări referitoare la îmbinările cu şuruburi pretensionate: condiţiile de calitate pe

care trebuie să le-ndeplinească îmbinările cu şuruburi pretensionate, sunt conform tabelului
de mai jos:
Nr Denumirea abaterilor Abateri admise fără remedieri (mm)
crt
1 Abateri de la alinierea suprafeţelor superioare, respectiv inferioare, ΔH 1 mm
ale elementelor care se îmbină, tălpi;
2 Abateri de la alinierea suprafeţelor stânga, respectiv dreapta, ale Δg 1 mm
elementelor care se îmbină,inimă
3 Abateri de la diametrul găurilor (Δg) - 0,5 Δdg +0,5 mm
4 Abateri de la distanţele dintre (Δls) -0,5 Δls +0,5 mm
5 Abateri de la distanţele dintre găurile marginile corespondente ale -0,5 lm +0,5 mm
elementelor care se îmbină (Δlm)
8 MONITORIZAREA ŞI MĂSURAREA LUCRĂRILOR DE MONTARE A

CONFECŢIILOR METALICE
Nr Denumirea activităţilor Perioada/frecvenţa Factorii care Documentele care
crt de monitorizare şi măsurare De efectuare a efectuează se elaborează
activităţilor activităţile
Activităţi de monitorizare şi măsurare înainte de începerea execuţiei lucrărilor
Înainte de PVPP;
1. Verificarea frontului de lucru începerea I; E
FL
lucrărilor
2. Verificarea datelor înscrise în documentele de La fiecare lot E RRCMIPO
certificare a calităţii materialelor aprovizionat
Activităţi de monitorizare şi măsurare în cursul execuţiei lucrărilor
1. Verificarea elementelor suport La începerea I; E PVRC
lucrărilor
2. Verificarea montării După montare I; E RI; PVRC
Activităţi de monitorizare şi măsurare la finalitzarea lucrărilor
Verificarea lucrărilor executate, urmărindu-se
următoarele: La terminarea
a. respectarea prevederilor proiectului lucrărilor de
1. şi ale regelementărilor tehnice; montare a I; E PVRC
b. ducerea la îndeplinire a măsurilor confecţiilor
dispuse de către organele de inspecţie şi metalice
control
Activităţile de monitorizare şi măsurare trebuie completate cu verificările prevăzute de

proiectant în fazele determinante ale execuţiei lucrărilor.

11 ÎNREGISTRĂRI

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
PROTECŢIA ÎMPOTRIVA
COROZIUNII EXTERIOARE
Titlu PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII EXTERIOARE

Cod document PTE-22

Funcţia
Semnătura
SENGHER Protecţia împotriva coroziunii exterioare Cod : PTE - 22
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 4
10 ÎNREGISTRĂRI 6
LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE 7
SISTEME Protecţia împotriva coroziunii exterioare Cod : PTE - 22
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Descrierea metodei de protecţie împotriva coroziunii exterioare.
3 DOMENIU
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
4. Normativ I 13-02, C 56/2000


lucrărilor;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,






7 PROCEDURA
Pentru execuţia lucrărilor sunt necesare următoarele:
7.1.1 Asigurarea documentaţiei de execuţie;
7.1.2 Verificarea materialelor aprovizionate necesare a fi puse în operă;
7.1.3 Verificarea condiţiilor speciale;
7.1.4 Instruirea personalului privind modul de execuţie a luicrărilor;
7.1.5 Dotarea cu scule şi dispozitive necesare realizării lucrărilor;

7.1.6 Asigurarea meiului de lucru necesar realizării lucrărilor.
7.2 Descriearea procedurii

7.2.1 Toate conductele , indiferent de locul de montaj şi de caracteristicile fluidului
vehiculat precum şi utilajele statice şi dinamice , se vor proteja împotriva coroziunii printr-un
strat de bază anticoroziv, aplicat pe suprafaţa de contact cu mediul înconjurător;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.4 Stratul de bază pentru protecţia anticorozivă se va executa cu miniu de plumb,
aplicat după curăţirea de rugină a suprafeţelor de protejat;
7.2.5 La conductele montate aparent, neizolate termic, în spaţiui cu cerinţe estetice şi
igiecico-sanitare , se vor aplica peste stratul anticoroziv de bază , două straturi de vopsea
de ulei şi unul de lac rezistent la temperatură;
7.2.6 La pozarea fără canal a reţelelor de apă şi canalizare se va studia necesitatea

prevederii unei protecţii electrice a conductelor împotriva coroziunii , provocate de
agresivitatea solului şi a apelor freatice, precum şi de curenţii turbionari;
7.2.7 Stabilirea necesităţii prevederii protecţiei electrice, proiectarea şi execuţia acestei

protecţii se va face potrivit indicaţiilor din „Normativul pentru protecţia contra coroziunii a
construcţiilor metalice îngropate” indicativ I 14., STAS 10128, STAS 10166/1, STAS
10702/1-2, STAS 7335/3...7, referitoare la protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor
metalice şi a conductelor subterane şi supraterane;
7.2.8 Pregătirea stratului suport pentru protecţia împotriva coroziunii se face la o

temperatură de minim 0 °C;
7.2.9 Executarea stratului anticoroziv se face la o temperatură de minim -10 °C;
7.2.10 La executarea lucrărilor se vor respecta „Normele interne de SSM”;
7.3 Controlul calităţii şi recepţia lucrării

7.3.1 Controlul calităţii se face vizual urmărindu-se realizarea unei protecţii continue şi
uniforme;
7.3.2 La vopsirile anticorozive se va folosi metoda de determinare a aderenţei prin tăiere

echidistantă în formă de grilă conform STAS 3661. Aderenţa este foarte bună dacă nici-un
pătrat din cadrilaj nu este desprins;
7.3.3 Se verifică aspectul stratului de protecţie urmărindu-se obţinerea unui sistem de

protecţie continuu, uniform, lipsit de băşici şi încreţituri;
7.3.4 Se verifică grosimea sistemului de protecţie conform C 139 şi numărul de straturi

aplicat;
• SECURITATEA MUNCII


(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
9 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura
Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
LUCRĂRI DE CANALIZARE
Titlu LUCRĂRI DE CANALIZARE

Cod document PTE-23

Funcţia
Semnătura
SISTEME Lucrări de canalizare Cod : PTE - 23
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 6
8 CONTROLUL CALITĂŢII ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR 10
11 Anexa 1 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce devin Ascunse _ 14
12 Anexa 2 Formular Proces Verbal de Recepţie Calitativă 15
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură tehnică de execuţie se aplică la executarea reţelelor de canalizare.
3 DOMENIU
Prevederile prezentei proceduri tehnice se aplică la lucrările de canalizare contractate cu beneficiarul pe
baza proiectului de execuţie emis de terţă persoană.
4.1 DEFINIŢII
4.1.2 Sistem de canalizare – cuprinde totalitatea constructiilor si i9nstalatiilor

care colecteaza, transporta, epureaza si evacueaza in emisar apele de canalizare
4.1.3 Instalatie – ansamblu de constructii aparate, masini, conducte si accesorii
4.1.4 Conducta – constructie executata din elemente tubulare rigide, asamblate convenabil
si etans pentru a permite transportul si distribuirea materialelor aflate in stare fluida sau
fluidizata (materiale pulverulente in suspensie intr-un fluid)
4.1.5 Canal – constructie cu lungime mare in raport cu dimensiunile sectiunii transversale,

care serveste la transportul fluidelor
4.1.6 Imbinare – asamblarea intre ele a unor elemente incat sa se poata

transmite solicitarile care actioneaza in acestea.
4.1.7 Receptor – colector de apa
4.2 ABREVIERI
5.2 Normative republicane :

I 22 – 84 ; C 90 – 83 ; P 28/2 – 88 ; P 66 – 79 ; NP 8 – 76; STAS 7335 – 71; STAS 3051 – 68; STAS 2448 –
73; STAS 817 – 71; STAS 4706 – 74
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER
Răspunde de:

canalizare.





remedierealor.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,








executate.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

sau demolare.


agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Organizarea executiei lucrarilor de canalizare
7.1.1 Stabilirea celor mai bune metode de executie a retelei de acnalizare, cu folosirea
intensiva a utilajelor necesare a micii mecanizari si a sculelor aplicand metoda de lucru in
flux continuu.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.4 Stabilirea unui plan calendaristic rational de esalonare a lucrarilor pentru
nerespectarea termenelor de dare in folosinta a fiecarei parti a lucrarii.
7.1.5 Recunoasterea traseului si luarea in primire de la beneficiar a reperelor lucrarii
instalate pe termen de catre acesta, conform proiectului.
Asfel se vor preda :
7.1.5.1 Reperele de nivelment ;
7.1.5.2 Reperele de planimetrie, pentru fixarea varfurilor de unghi, racorduri de colectare,

pozitie camin, statii de pompare.
7.2 Trasarea lucrarii

7.2.1 Trasarea lucrarii se incepe prin pichetarea axei canalului si a punctelor caracteristice,
se executa apoi un nivelment de precizie, in raport cu reperele topografice permanente
existente sau realizate cu prilejul lucrarilor de canalizare
7.2.2 Pentru executia canalului pe axul trasat, se executa la distante de 40 – 60 m si in

punctele caracteristice o constructie alcatuita din doi stalpi de lemn, asezati la cca 80 cm.
De marginea benzii de o parte si de alta, de care se prinde o rigla de lemn orizontala, la
1,50m deasupra terenului, pe care se transmite axul. Constructia ramane nemiscata pana la
terminarea lucrarii. Lateral se aseaza un reper fix de nivelment, in fundatia de beton, cu
placa pentru asezarea mirei (stadiei)
7.3 Executarea sapaturilor

7.3.1 Executia sapaturilor se incepe prin desfacerea pavajului, daca este cazul, pe latimi
corespunzatoare (6,60 m de o parte si de alta a marginei transeei)
7.3.2 Transeele se executa cu latimi minime necesare, cu respectarea conditiilor de

executie a lucrarilor, functie de natura terenului si diametrul exterior al conductei de metoda
de sapare (mecanizat sau manual) si modul de executie a sprijinirilor. Peretii transeelor se
executa vertical sau in taluz, in functie de natura solului si a spatiului disponibil pentru
executarea sapaturii. Latimea transeei trebuie sa fie cam de 2,5 – 3 ori diametrul exterior al
conductei .
7.4 Pregatirea stratului de support de fundare

7.4.1 In terenuri cu pietrisuri grosiere, marne sau stanca nu este permisa rezemarea direct
ape sol a tuburilor circulare. In asemenea situatii, este necesara executarea bunui reazem
de nisip, balast (gram max. 3 cm) sau beton. Reazemul va avea grosimea de cel putin
Dn Dn
10 + ——— 5 + ————
10 (cm ) pentru nisip si balast si 10 (cm ) pentru beton
7.4.2 Contactul dintre reazemul de beton si tub trebuie sa fie continuu, fara
denivelari, pentru a evita concentrarile de eforturi in tuburi.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5 Lansarea in transee

7.5.1 Lansarea tuburilor in transee se poate face cu trepiede de montare a conductelor,
macarale portal, tractoare speciale de lansare automacarale. Pentru lansare trebuie sa se
foloseasca chingi late ; cablurile sau lanturile pot deteriora stratul superficial .
7.6 Executarea imbinarilor

7.6.1 Imbinarea tuburilor din beton se poate face cu cep si buza sau mufa. La etansarea
imbinarilor cu cep si buza se foloseste manson de mortar de ciment, iar la cele cu mufa
franghie gudronata sau inele de cauciuc (STAS 6907 – 74)
7.6.2 Imbinarea conductelor din teava de otel se poate face cu sudura sauf ara sudura.
Imbinarea prin sudura se face pentru tevile care trebuie sa reziste la 20 25 atm., iar la cele
imbinate fara sudura (manson filetat) la presiuni de 20 -60 atm.
7.6.3 Tevile sunt protejate la exterior prin bitumare (citamare) si acoperite cu banda PVC.
7.6.4 Izolatia interioara se face cu lac bituminos, cu un strat de masa plastica sau prin
cauciucare.
7.6.5 Protectia catodica (STAS 7335 – 71) consta in introducerea unui curent electric in
directia sol conducta, intreaga suprafata a conductei transformandu-se in catod. Protectia
se datoreaza fenomenului de polarizare catodica, potrivit caruia hidrogenul se depune pe
catod si formeaza un filtru protector care izoleaza conducta fata de pamant impiedicand
coroziunea.
7.6.6 Imbinarea conductelor din material plastic, folosite pantru ape de

canalizare necorozive, se poate face prin lipire de adeziv in mufe.
7.7 Executarea caminelor de vizitare

Conform STAS 3051 – 68 caminele de vizitare se prevad la canalele nevizitabile, astfel :
7.7.1 In aliniament, la distante max de 60 m ;
7.7.2 In punctele de schimbare a dimensiunilor ;
7.7.3 In punctele de schimbare a pantei ;

7.7.4 In punctele de schimbare a directiei ;
7.7.5 In punctele de descarcare a canalelor colectoare nevizitabile
7.7.6 La canalele semivizitabile, la distanta de 75 ml, in aliniament
7.7.7 La canalele vizitabile la distanta de 150 ml, in aliniament

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.7.10 La toate categoriile de canale ;
7.7.10.1 In punctele in care apele de canalizare necesita controlul calitativ ;
7.7.10.2 In punctele de record pentru canale cu sectiunea mai mare de 0,12 mc² ;
7.7.10.3 In punctele de racord pentru canale de racord care evacueaza debite mai mari de 100
dm³/s.
7.8 Probe de etanseitate

7.8.1 Aceasta se executa de regula intre doua camine, realizand in paralel o serie de lucrari
pregatitoare : umpluturi partiale peste canal, lasand imbinarile libere ; inchiderea etansa a
tuturor orificiilor, blocarea capetelor canalului etc.
7.8.2 Se umple apoi canalul cu apa pe la capatul aval evacuand aerul pe la capatul
amonte ; se lasa canalul plin cu apa timp de max. 24 de ore ; presiunea de proba se ia
egala cu 5 N/cm².
7.8.3 Durata probei este de 15 min., in timpul probei se ?apa,

apa pierduta , masurandu-se cantitatile adaugate. Pierderile admise sunt in functie de
diametrul canalului, forma sectiunii, materialul folosit in peretele canalului.
7.9 Realizarea umpluturii si compactarii

7.9.1 Umplerea transeeleor se face cu lopata pentru volume mai mici si mecanizat
(buldozer) pentru volume mari. Umplerea se face in straturi de 20 cm. In jurul canalului se
asigura umplutura manuala, executata din straturi de 10 cm. Bine compactate pana la cel
putin 30 cm.deasupra crestei tubului peste aceasta cota se poate folosi compactarea
mecanica cu maiuri mecanice, talti vibrante cilindru compactor vibrant.
7.10 Racordarea obiectivelor la canalizare

7.10.1 Rcaordul este constructia care face legatura dintr-un camin interior de racord
cu canalul public
7.10.2 La punctul de intersectie trebuie evitata posibilitatea crearii de ramuri ; in acest

scop trebuie ca radierul canalului de racord sa fie deasupra nivelului apei din canalul
colector.
7.11 Racordarea canalizarii la statia de epurare si descarcare in receptor

7.11.1 Canalizarea poate fi racordata la statia de epurare prin curgere libera sau prin
statie de pompare. In al doilea caz inaintea statiei de pompare sunt asezate gratare si site.
7.11.2 Evacuarea apelor uzate in emisari nu trebuie sa prejudicieze folosintele din

aval, de aceea este necesar ca apa emisarului dupa amestecul cu apa uzata sa respecte
conditiile de STAS 4707 – 74
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



aprobate;


acestora:


(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.2 Verificarea reţelelor de canalizare
8.2.1 Ţevile reţelei de canalizare se verifică astfel:

8.2.1.1 Se verifică distanţele minime între conductele reţelei de canalizare şi conductele aferente
altor instalaţii (gaze,electrice etc.) Cre trebuie să corespundă prevederilor prescripţiilor
tehnice respective.
8.2.2 Lucrările de verificare a etanşeităţii şi rezistenţei se vor verifica astfel:

8.2.2.1 Proba de etanşeitate pe tronson de conducte
8.2.2.1.1 - Proba de etanşeitate se face numai cu apa pe tronsoane de conducte şi pe ansamblu conducta
8.2.2.1.2 - Tronsonul de probă nu va depăşi 500 m lungime
8.2.2.2 - Se supun probei de etanşeitate numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
8.2.2.2.1 Au montate toate armăturile
8.2.2.2.2 S-a realizat o acoperire parţială a conductei lăsându-se libere îmbinările
8.2.2.2.3 S-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale
8.2.2.2.4 Umplerea tronsonului cu apă se face prin punctul cel mai de jos al acestuia după ce în prealabil s-au deschis
robinetele de dezaerisire prevăzute în punctele cele mai înalte care se închid după evacuarea aerului din
conductă
8.2.2.2.5 Presiunea de probă şi durata de probă se stabilesc prin proiect
8.2.2.2.6 Proba de etanşeitate se recomandă a se efectua dimineaţa sau seara
8.2.2.2.7 Proba de etanşeitate se consideră reuşită dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
8.2.2.2.8 La examinarea vizuală nu se constată scurgeri vizibile de apă, pete de umezeală pe suprafaţa tubului şi în special
în zona mufelor la îmbinări
8.2.2.2.9 Pierderea de apă să nu depăşească valorile prevăzute în proiect
8.2.2.3 Proba de etanşeitate pe ansamblu

8.2.2.3.1 - Proba de etanşeitate pe ansamblu se face după legătura între tronsoanele adiacente probate anterior
8.2.2.3.2 - Îmbinarea între trosoane rămâne descoperită
8.2.2.3.3 - Proba pe ansamblu conductei se face în regim de funcţionare a acesteia cu ansamblu tronson umplut cu apă
prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane
8.2.2.3.4 - Proba de etanşeitate se face într-o perioadă de 3 zile la care temperature minimă prognozată este de 5ºC
8.2.2.3.5 - În cazul când proba de etanşeitate nu este corespunzătoare se iau măsuri de remediere necesare şi se reface
proba de etanşeitate.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

căminelor etc.

HG 273/1994

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
11 Anexa 1 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
CANALIZARE MENAJERĂ ŞI PLUVIALĂ

DIN TUBURI DE BETON CU MUFĂ
Titlu CANALIZARE MENAJERĂ ŞI PLUVIALĂ DIN TUBURI DE

BETON CU MUFĂ
Cod document PTE-24

Funcţia
Semnătura
Canalizare menajeră şi pluvială din tuburi Cod : PTE - 24
ASOCIEREA de beton cu mufă
SENGHER
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 7
SENGHER Canalizare menajeră şi pluvială din tuburi
(LIDER DE de beton cu mufă
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură tehnică de execuţie se aplică la executarea canalizarii menajere cu tuburi cu mufa din
beton simplu, prefabricate.
3 DOMENIU
4.1 DEFINIŢII


4.1.6 Imbinare – asamblarea intre ele a unor elemente incat sa se poata transmite
solicitarile care actioneaza in acestea.
4.2 ABREVIERI
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
5.2 STAS 816 – 80, Tuburi si piese de canalizare din beton simplu
5.3 STAS 2308 81, Capace si rame pentru camine de vizitare
5.4 STAS 2448 82, Canalizari, camine de vizitare
5.5 STAS 3051 – 91, canale ale retelelor exterioare de canalizare
6.1 ŞEF ŞANTIER
Răspunde de:

canalizare.




ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


remedierealor.









ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
executate.



sau demolare.


agremente tehnice.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Conditii prealabile
7.1.1 Existenta autorizatiei de constructie
7.1.2 Preluarea amplasamentului lucrarii liber de orice sarcina
7.1.3 Existenta P.V. de identificare a retelelor de gospodarii subterane ce intereseaza

traseul canalizarii si modul de protectie prevazut sau de refacere
7.2 Realizarea canalizarii

7.2.1 Preluarea reperelor topo definitive si trasarea reperelor provizorii de-a
lungul canalizarii
7.2.2 Trasarea aliniamentului canalizarii si a intersectiilor
7.2.3 Trasarea nivelmentului de-a lungul traseului conform cu detaliile de executie
7.2.4 Executarea sapaturii mecanice si manuale pana la cota de + 25 cm deasupra

cotei definitive a sapaturii
7.2.5 Depozitarea tuburilor din beton in lungul santului pe tronsonul de executie la o

distanta minima de 0,70 m de marginea sapaturii pe partea opusa a depozitarii pamantului
7.2.6 Efectuarea de epuismente in santul canalizarii, cu electropompa de 8,1 – 14 KW.
7.2.7 Executarea sapaturii manuale de la cota +25 cm deasupra cotei definitive, la cota din
proiect si adancimea corespunzatoare a santului in dreptul imbinarii tuburilor pentru a
permite executarea etansarilor.
7.2.8 Executarea armarii santului conform caietului de sarcini cu dulapi metalici

verticali, cuinterspatii mai mici de 0,5 m.
7.2.9 Executarea patului de nisip de 5 cm grosime pe fundul santului

7.2.10 Executarea fundatiilor caminelor de vizitare
7.2.11 Coborarea tuburilor in sant se face cu automacaraua, unul cate unul pe

masura ce se imbina intre ele. Asezarea tuburilor la cota din proiect se va face prin
scoaterea sau adaugarea unei anumite cantitati de nisip. Tuburile se monteaza din aval
spre amonte cu mufa contra sensului de curgere a apelor.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.14 Executarea caminelor de vizitare conform STAS 2448 - 73 sau a minutelor
modificatoare
7.2.15 Executarea probei de etanseitate pe tronson intre doua . Se astupa cu dopuri
iesirile, se umplu cu apa tronsonul si caminele de capat pana la nivelul capacului si se tin
sub presiune minim 20 minute. Proba este admisa daca pierderea este mai mica de 0,15 l/s
la 100 m lungime de tronson
7.2.16 Realizarea unui strat de umplutura de 40 cm de pamant afanat peste

tuburi, fara bolovani, compactat in straturi de 10 cm.
7.2.17 Demontarea sprijinirilor se face de jos in sus cate un dulap pe fiecare parte
7.2.18 Executarea restului umpluturii mecanizat in straturi de 20 30 cm grosime,

compactate
7.2.19 Refacerea pavajelor si a spatiilor verzi
7.2.20 Proba generala de functionalitate si receptia la terminarea lucrarilor
7.3 Probe de etanseitate

7.3.1 Aceasta se executa de regula intre doua camine, realizand in paralel o serie de lucrari
pregatitoare : umpluturi partiale peste canal, lasand imbinarile libere ; inchiderea etansa a
tuturor orificiilor, blocarea capetelor canalului etc.
7.3.2 Se umple apoi canalul cu apa pe la capatul aval evacuand aerul pe la capatul
amonte ; se lasa canalul plin cu apa timp de max. 24 de ore ; presiunea de proba se ia
egala cu 5 N/cm².
7.3.3 Durata probei este de 15 min., in timpul probei se ?apa,

apa pierduta , masurandu-se cantitatile adaugate. Pierderile admise sunt in functie de
diametrul canalului, forma sectiunii, materialul folosit in peretele canalului.


ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

aprobate;


acestora:






căminelor etc.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
HG 273/1994


10 ÎNREGISTRĂRI
Proces verbal de recepţie calitativă cod F-PS-CMSMC-23.15;
Proces verbal de recepţie lucrări ascunse cod F-PS-CMSMC-23.04;
Registrul de recepţie calitativă a materialelor înainte de punerea lor în operă - RRCMIPO
Raport de încercare - RI
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
LUCRĂRI DE ALIMENTARE CU APĂ
Titlu LUCRĂRI DE ALIMENTARE CU APĂ

Cod document PTE-25

Funcţia
Semnătura
SISTEME Lucrări de alimentare cu apă Cod : PTE - 25
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 6
8 ÎNREGISTRĂRI 8
- Anexa 1 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce devin Ascunse 9
- Anexa 2 Formular Proces Verbal de Recepţie Calitativă 10
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Scopul prezentei proceduri este precizarea etapelor si a modului de executie al retelelor de alimentare
cu apa potabila si industriala.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la executarea şi exploatarea reţelelor de alimentare cu apa potabila si
industriala.
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
5.2 HGR nr. 766/1997 – Regulamente privind calitatea în construcţii
5.3 GR nr. 766/1997 – regulament privind calitatea in constructii ;
5.4 I 22 – 99 – normativ pentru executarea conductelor de alimentare cu apa ;
5.5 I 14 – 76 – normative pentru protectia contra coroziunii a constructiilor

metalice inglobate;
5.6 C56 – 85 – normative pentru verficare calitatii lucrarilor de constructii;

5.7 C 127 – instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva exterioara a
tuburilor din b.a.precomprimat
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER







(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




construcţiilor.


executate.


sau demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Etapele de executie sunt urmatoarele :
7.1.1 Fixarea pe teren a traseelor, instalatiilor de alimenbtare cu apa conform detaliilor din
proiect ;
7.1.2 Executarea sapaturii mecanizat, semimecanizat sau manual pentru pozarea

instalatiilorsubterane, a caminelor de vizitare, de vane, derivatii sau de golire a
retelei ;
7.1.3 Executarea suportilor de sustinere pentru pozarea conductelor (instalatiilor)

subterane;
7.1.4 Pregatirea conductelor si armatuirilor pentru montaj;

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.7 Efectuarea izolatiei anticorozive in interior si exterior;
7.1.8 Pregatirea conductelor pentru imbinare sau inadire;
7.1.9 Lansarea mecanizata sau manuala a conductelor in trasee sau pe suporti de

sustinere;
7.1.10 Executarea imbinarilor sau inadirilor;
7.1.11Verificare imbinarilor si ainadirilor;
7.1.12 Executarea anticoroziva a imbinarilor si a inadirilor;
7.1.13 Acoperirea partiala cu umplutura compactata a conductelor lasand liber

imbuinarile si iandirile ;
7.1.14 Efectuarea propbelor de rezistenta ;
7.1.15 Efectuarea probelor de presiune pe tronsoane stabilite in proiectsi la presiunea

prescrisa in C.S.
7.1.16 Inlaturarea eventualelor defectiuni;
7.1.17 Acoperirea cu umplutura compactata a conductelor in cazul retelelor subterane;
7.1.18 Executarea caminelor de vizitare din beton turnat monolit sau prefabricat;
7.1.19 Incercarea pe ansamblu a aductiunii conf. prevederilor din C.S.
7.2 La realizarea conductelor de aductiune si aretelelor de alimenbtare cu apa

se pot utilize urmatoarele materiale:
7.2.1 fonta ductibila (FD) ;
7.2.2 polietilena de inalta densitate (HDPE) ;
7.2.3 poliester armat cu fibre de sticla si insertie de nisip 9PAFSIN) ;
7.2.4 beton precomprimat (BP) ;
7.2.5 beton armat (BA) ;
7.2.6 otel (OL)

- Ordin 216/2007 – Norme generale de apărare împotriva incen
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- Anexa 1 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor

ce devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura
Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- Anexa 2 Formular Proces Verbal de Recepţie Calitativă

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
LUCRĂRI DE CANALIZĂRI EXTERIOARE
Titlu LUCRĂRI DE CANALIZĂRI EXTERIOARE

Cod document PTE-26

Funcţia
Semnătura
SISTEME Lucrări de canalizări exterioare Cod : PTE - 26
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 7
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Procedura cuprinde spacificatii pentru lucrarile de executie a canalelor din tuburi de beton cu talpa cep si
buza, referindu-se la colectorul de apa uzata menajera.
3 DOMENIU
4.1 DEFINIŢII


4.1.6 Imbinare – asamblarea intre ele a unor elemente incat sa se poata

transmite solicitarile care actioneaza in acestea.
4.2 ABREVIERI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
5.2 STAS 816 – 80, Tuburi si piese de canalizare din beton simplu
5.3 STAS 2308 81, Capace si rame pentru camine de vizitare
5.4 STAS 2448 82, Canalizari, camine de vizitare
5.5 STAS 3051 – 91, canale ale retelelor exterioare de canalizare
6.1 ŞEF ŞANTIER
Răspunde de:

canalizare.





(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

remedierealor.









executate.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



sau demolare.

6.4.3Înştiinţează în scris conducerea asupra nerespectării soluţiilor din documentaţia faza

6.4.4Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalelel faze de execuţie stabilite prin

6.4.5Participă şi semnează documentele întocmite la verificările efectuate în fazele de

agremente tehnice.

metrologice”.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7 PROCEDURA
7.1 Conditii prealabile
7.1.1 Existenta autorizatiei de constructie
7.1.2 Preluarea amplasamentului lucrarii liber de orice sarcina
7.1.3 Existenta P.V. de identificare a retelelor de gospodarii subterane ce intereseaza

traseul canalizarii si modul de protectie prevazut sau de refacere
7.2 Realizarea canalizarii

7.2.1 Executia lucrarilor va incepe din aval, incepand cu caminul de vizitare din amonte de
caminul de vizitare existent al colectorului menajer in care se va face debusarea canalului
proiectat.
7.2.2 Lucrarile de sapatura, umplutura, completari etc. se vor executa manual 38 % si

mecanizat 62%.
7.2.3 Inainte de trasarea axei canalului se vor efectua sapaturi de sondaje executate
manual pentru depistarea exacta a gospodariilor subterane.
7.2.4 Sondajele se vor efectua la maxim 50 m distanta unul de altul si in dreptul fiecarui
camin de vizitare.
7.2.5 Dupa depistarea tuturor retelelor subterane se va trece la trasarea conductei de
canalizare avandu-se in vedere planul coordonator de retele din documentatia
desenata.
7.2.6 Lucrarile de sapatura se vor face manual 30% si mecanizat 70% cu taluzuri verticale
sprijinite cu dulapi metalici de inventar pentru evitarea surparilor taluzurilor.
7.2.7 Pentru stabilirea cotelor sapaturii se vor folosi rigle cu teu si nivelmentul.
7.2.8 Asternerea patului de nisip pentru pozare se va face cu lopata. Se va da o deosebita

atentie la realizarea pantei de montaj a tuburilor de beton pentru realizarea scurgerii
gravitationale a apei in canal si a autocuratirii acestuia.
7.2.9 Se executa lucrarile de betonare in fundatiile caminelor de vizitare.
7.3 Montarea tuburilor din beton simplu

7.3.1 Coborarea tuburilor din beton in organizatie se va executa manual la tuburile Dn =
300mm si cu scripeti pe trepied in cazurile tuburilor Dn = 200mm. Tuburile se vor cobora
unul cate unul pe masura ce se imbina intre ele. Asezarea pe pozitie a tuburilor se va face
astfel incat ele sa capete o stabilitate suficienta si sa fie respectata panta de montaj,
prevazuta in proiect.
7.3.2 Montarea se va face in aval spre amonte.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3.5 Respectarea pantei de montaj se va face folosind nivelmetru si riglele de trasare.
*se va realiza un spatiu de etansare de 10x15 cm in jurul imbinarii
*pe suprafata de etansare a tubului din aval se va aplica un strat de mortar de ciment cu nisip fin (500 kg.
ciment la 1 cm nisip) dupa care al doilea tub se va impinge spre primul cu forta ;
*se curata interiorul canalului de mortar in exces cu o perie, iar la exterior imbinarea se va acoperi cu un guler
de mortar de ciment de 110 mm inaltime si 40 mm grosime.
7.4 Executarea caminelor de vizitare

7.4.1 Inainte de montarea tuburilor de canal se vor turna fundatiile caminelor de vizitare.
Dupa turnarea fundatiilor se va executa rigola caminului, aceasta avand diametrul egal cu
cel al tubului. Caminele se vor amplasa suprapuse canalului incluzand astfel sectiunea
transversala a canalului.
7.4.2 Imbinarile dintre tuburile prefabricate pentru camine se vor monolitiza cu mortar de
ciment se vor rostui pentru a obtine o suprafata interioara neteda a acestuia.
7.4.3 Rigola caminului se va sclivisi la interior cu mortar de ciment.
7.4.4 Montarea ramei capacului se va face cu mortar M 100 – T.
7.4.5 La distanta de 50 cm de capete se va monta prima treapta din otel O20 mm a scarii
de acces.
7.4.6 Ultima trapta se va monta la maximum 30 cm deasupra scarii de acces.
7.4.7 Treptele din otel se vor proteja anticoroziv prin vopsire.
7.5 Executarea umpluturilor

7.5.1 Umplerea transeelor se va face dupa un control al cotelor de montaj, verificarea
calitatii lucrarilor si dupa executarea primei probe de etanseitate.
7.5.2 Umplutura se incepe cu 3 – 4 straturi a cate 10 cm grosime de pamant afanat cu care
se va compacta separat fiecare strat cu deosebita grija pentru a proteja tuburile.
7.5.3 Resturile umpluturilor se va face in straturi de 20 –30 cm grosime, compactandu-se

fiecare strat separat.
7.5.4 Pe parcursul umplerii transeelor se vor scoate elementele de metal ale sprijinirilor
taluzurilor.
7.5.5 Umpluturile se vor executa pana la cota inferioara fundatiei drumului.
7.5.6 Pamantul excedentar ramas pe marginea transeei se va transporta intr-un loc stabilit
de organele competente.
7.5.7 Lucrarea se va incheia prin refacerea structurii drumului pe portiunea desfasurata

pentru executarea canalului.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5.8 Pentru refacerile pavajelor in general se va folosi materialul rezultat din desfaceri, iar
in cazul insuficientei acestuia se vor folosi si materiale noi.
7.5.9 Suprafat drumurilor se va reface in stare initiala a acestuia.
7.6 Verificari in vederea receptiei

7.6.1 verificarea aspectului si a starii generale
7.6.2 verificarile geometrice (cote, dimensiuni, pante de montaj)
7.6.3 probe de etanseitate ale canalelor
7.6.4 probele de etanbseitate si de presiune a conductelor de refulare.



aprobate;


acestora:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




căminelor etc.

HG 273/1994

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
SUDAREA PRIN ELECTROFUZIUNE

A ŢEVILOR DIN PEHD
Titlu SUDAREA PRIN ELECTRIFUZIUNE A ŢEVILOR DIN PEHD

Cod document PTE-27

Funcţia
Semnătura
Sudarea prin electrofuziune a ţevilor din Cod : PTE - 27
ASOCIEREA PEHD
SENGHER
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 5
8 CONTROLUL CALITATII 9
SENGHER Sudarea prin electrofuziune a ţevilor din
(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedura stabileste masurile si actiunile ce trebuiesc luate pentru realizarea proceselor de sudare la
tevile PEHD folosite la transportul fluidelor.
3 DOMENIU
Procedura se aplica la sudarea tevilor de PEHD pentru realizarea conductelor cu utilitati diverse.
In vederea realizarii conductelor din PHED se vor utiliza numai tevi si fitinguri corespunzatoare din punct de
vedere calitativ
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
5.3 DIN 8075 tevi PEHD – cerinte generale de calitate, teste.
5.4 SR ISO 4065/78 – tevi din materiale termoplastice
5.5 RESPONSABILITĂŢI

6.1.1 Coordoneaza activitatea intregului personal din subordine.
6.1.2 Raspunde de aprovizionarea lotului cu materiale de calitate cu dovada existentei

acesteia.
6.1.3 Intocmeste la timp si corect documentele care atesta calitatea lucrarilor executate.
(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1.6 Convoaca simultan reprezentantii autorizati pentru semnarea pe faze a actelor de
atestare a calitatii pentru lucrarile executate.
6.1.7 Instruieste periodic personalul din subordine cu privire la exigentele tehnice

si calitative ale lucrarilor pe care le conduce.
6.1.8 Foloseste personalul autorizat, conform cerintelor de asigurare a calitatii.
6.1.9 raspunde de calitatea lucrarilor executate.
6.1.10 Rezolva corect neconformitatile aparute.
6.1.11 Anunta operativ directorul, inginerul sef constructor cand apar neconformitati.
6.2 RESPONSABILUL CU SUDURA

6.2.1 Face parte din comisia de examinare a sudorilor.
6.2.2 Intocmeste si tine la zi Registrul de evidenta a sudurilor executate in opera.
6.2.3 Participa la receptia lucrarilor de sudura confirmand calitatea lucrarilor de sudura.
6.2.4 Urmareste aplicarea prezentei proceduri.
6.2.5 Efectueaza instruirea personalului de executie pentru lucrarile de sudura.
6.2.6 Anunta operativ seful de lot si seful de organizatie la aparitia

eventualelor neconformitati.

6.3.1 Verifica realizarea prezentei proceduri.
6.3.2 Verifica daca materialele aprovizionate sunt insotite de certificate de calitate.
6.3.3 Verifica daca personalul care lucreaza in procesele de sudare este autorizat.
6.4 SUDORUL
6.4.1 Respecta prevederile prezentei proceduri, norme de tehnica securitatii muncii si
PSI.
6.4.2 Lucreaza numai cu materiale pentru care exista dovada certificarii calitatii lor.
6.4.3 Raspunde de calitatea lucrarilor executate.
6.4.4 Anumta operativ seful de echipa, inginerul de schimb sau seful de lot de aparitia
6.4.5 Nu paraseste locul de munca fara aprobarea sefului de schimb si a inginerului

de schimb.
(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6 PROCEDURA
Sudarea cu element incalzitor se realizeaza prin incalzirea pieselor de sudat cu ajutorul elementului incalzitor
pana la atingerea temperaturii starii fluide.
6.1 Sudarea se realizeaza in trei faze :

7.1.1 incalzirea pieselor de sudat;
7.1.2 indepartarea elementului incalzitor ;
7.1.3 sudarea propriu-zisa.
7.2 MATERIALE DE BAZA

7.2.1 Sudarea cu element incalzitor se aplica tevilor din PEHD cu grosimi mai mari de
2 mm.
7.3 MATERIALE DE ADAOS

7.3.1 Sudarea cu element incalzitor se realizeaza fara material de adaos.
7.4 TEHNOLOGIA DE SUDARE

7.4.1 PREGATIREA MATERIALELOR
7.4.1.1 Suprafetele reperelor ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie curate, fara urma de impuritati
sau grasimi.
7.4.1.2 Pentru curatirea suprafetelor reperelor ce urmeaza a fi sudate se vafolosi grept solvent
alcoolul tehnic care are proprietatea de a nu ataca materialul plastic.
7.4.2 PARAMETRII TEHNOLOGICI

Parametrii tehnologici de sudare sunt:
7.4.2.1 TEI – temperatura elementului incalzitor ;
7.4.2.2 ti – timpul de incalzire ;
7.4.2.3 tM –timpul de manevra ;

7.4.2.4 tS – timpul de sudare ;
7.4.2.5 pi – presiunea de incalzire ;
7.4.2.6 ps - presiunea de sudare.

(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5 SUDAREA TEVILOR DIN PEHD

7.5.1 Polietilena este un material termoplastic, flexibil, insipid, inodor, netoxic ce se
descompunem aproape de 300°C si se inmoaie in jurul temperaturii de 115°C.
7.5.2 Sudarea polimerilor termoplastici se poate realiza in domeniul de temperaturi

cuprinse intre inmuiere, respectiv topirea cristalelor si temperatura de degradare termica.
7.5.3 In vederea realizarii in bune conditiuni a imbinarilor sudate a tevilor din polietilena
de inalta densitate este necesara asigurarea urmatoarelor conditii :
7.5.3.1 incalzire si mentinerea pieselor in zona de sudare, la o anumita temperatura de sudare Ts ;
7.5.3.2 realizarea unui contact cat mai bun a suprafetelor pieselor de sudat in zona de imbinare ;
7.5.3.3 asigurarea unui timp optim de desfasurare al procesului de sudare.
7.5.3.4 Temperatura in procesul de sudare este factorul cel mai imporatnt
7.5.4 Tevile din PEHD functie de diametrul D se pot suda :

7.5.4.1 cap la cap ;
7.5.4.2 cu manson ;
7.5.4.3 in ramificatie.
7.6 SUDAREA CAP LA CAP CU ELEMENT INCALZITOR

7.6.1 La sudarea cap la cap cu element incalzitor a tevilor din PEHD se impune ca
suprafetele ce vin in contact, constituind axa imbinarii sudate, sa fie plane si paralele.
7.6.2 Se recomanda ca sudarea cap la cap a tevilor din PEHD sa se faca

pentru diametre D>110 mm.
7.7 ECHIPAMENTE
7.7.1 Echipamentele pentru sudarea cap la cap trebuie sa asigure prinderea cu axiala
a tevilor si forta axiala necesara la sudare prin dispozitivul de fixare a tevilor.
7.7.2 Totodata echipamentele de sudare cap la cap trebuie sa respecte cerintele legate
de :
(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.7.4.1 - capacitatea de mentinere a presiunii de catre instalatia hidraulica ;
7.7.4.2 rectilinitatea si paralelismul cailor de ghidare ;
7.7.4.3 coaxialitatea bacurilor de prindere ;
7.7.4.4 prinderea tevilor in bacuri fara alunecare ;
7.7.4.5 asigurarea temperaturii prescrise a elementului incalzitor cu o abatere de maxim +/- 5°C.
7.8 PREGATIREA PENTRU SUDARE

7.8.1 Echipamentul se axeaza pe o suprafata orizontala;
7.8.2 In echpament se monteaza bacuri, avand marimea corespunzatoare tevilor ce

urmeaza a fi sudate;
7.8.3 De fiecare parte a echipamentului, la o distanta de 2-3 m, se vor aseza cel putin
cate un dispozitiv de sustinere de cca. 0,5 m ;
7.8.4 Capetele tevilor de sudat se curata de impuritati atat la exterior cat si la interior pe o
lungime de cca. 0,5 m ;
7.8.5 Nu se admit defecte ale capetelor tevilor cum ar fi :
7.8.5.1 neregularitati ale suprafetelor;
7.8.5.2 neomogenitati ale culorii;
7.8.5.3 ovalitate, etc.
7.8.6 Se introduc tevile in bacurile echpamentului de sudat, astfel incat lungimea libera
a capetelor tevilor sa fie cca. 30 – 40 mm.
7.8.7 Se pozitioneaza tevile cu ajutorul dispozitivelor de sustinere astfel incat sa se

elimine excentricitatea.
7.8.8 Tevile fixate definitiv se vor curata cu o carpa imbibata in alcool tehnic sau alti
diluanti pentru grasimi ce nu lasa urme de evaporare.
7.8.9 Dupa uscare, se monteaza in echipament freza si se executa prelucrarea capetelor

de teava ;
7.8.10 Forta de apasare se alege astfel incat discurile aschietoare sa se miste usor ;
7.8.11 Forta de apasare se va reduce treptat la zero, fara desfacerea bacurilor.
7.8.12 Cele doua capete se indeparteaza, se scoate freza din echipament iar
capetele tevilor se aduc din nou in contact ;
7.8.13 Capetele tevilor se forta de sudare.

(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.8.16 Daca excentricitatea si deschiderea sunt in limite admise se poate incepe sudarea
7.8.17 Se curata elementul incalzitor cu o carpa ce nu contine fibre sintetice si nu lasa

scame
7.8.18 Suprafetele elementului incalzitor nu trebuie atinse cu obiecte metalice sau alte
obiecte care ar putea deteriora stratul de teflon.
7.8.19 Cel putin o data pe zi (la inceperea programului) este indicat a se verifica
mentinerea si uniformitatea temperaturii pe suprafata elementului incalzitor .
7.8.20 Cu un termometru de contact se va masura timp de doua min. temperatura

unui punct de pe suprafata elementului incalzitor.
7.8.21 Masuratorile incep la 15 min. dupa stabilizarea temperaturii elementului incalzitor.
7.8.22 Nu se admit variatii mai mari de + - 5°C fata de temperatura indicata.
7.8.23 Elementul incalzitor se aduce la temperatura de sudare, T = 200 – 220 °C,

utilizandu-se temperaturi mai scazute pentru tevi cu grosime mai mare.
7.8.24 Capetele de teava se indeparteaza astfel incat sa poata introduce elementul

incalzitor intre acestea, dupa care apropiind lent tevile se apasa cu forta de incalzire pana
cand pe circumferinta tevilor apare un inel de material topit.
7.8.25 Mentinerea tevilor la aceasta faza de incalzire se un anumit timp, dupa care forta
de apasare se reduce treptat la 0.
7.8.26 La epuizarea timpului de incalzire, tevile se departeaza la aproximativ 50 – 60

mm, iar elementul incalzitor se indeparteaza.
7.8.27 Se aduc din nou in contact capetele tevilor apasansu-se cu o forat care creste
progresiv pana la valoarea fortei necesare sudarii ;
7.8.28 Forta se mentine la aceasta valoare pana la racirea imbinarii sudate (aprox. 40
°C) dupa care se reduce treptat la 0.
7.8.29 Nu este permisa racirea imbinarii sudate prin ventilarea aerului sau cu apa.
7.9 CONDITII DE LUCRU

7.9.1 Procesul de sudare se va desfasura fara masuri de protectie suplimentare in
conditii atmosferice bune (lipsa curentilor de aer, precipitatii atmosferice) cand temperatura
mediului ambiant este de minim +/ -°C.
7.9.2 In cazul in care conditiile atmosferice sunt neprielnice (vant, lapovita, ploaie,
ninsoare) locul va fi protejat obligatoriu cu cabine cort incalzite.
(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7 CONTROLUL CALITATII
7.1 In vederea calitatii imbinarilor sudate se vor executa urmatoarele
controale :
8.1.1 Controlul calitatii tevilorsi mansoanele racordurilor;
8.1.2 Controlul suprafetelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare;
8.1.3 Controlul parametrilor de sudare;
8.1.4 Controlul vizual al imbinarilor sudate;
8.1.5 Controlul dimensional al imbinarilor sudate;
8.1.6 Control Rx, US, etc.
8.1 La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele acte normative:
9.1.1 Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
9.1.2 Legea nr. 307/2006 – privind apărarea împotriva incendiilor
9.1.3 Ordin nr. 216/2007 – Norme generale de apărare împotriva incendiilor
9.1.4 Inainte de inceperea sudarii se va verifica daca toate subansamblele sunt

corect fixate, functioneaza in bune conditii si nu-l pun in pericol pe cel care le utilizeaza.
9.1.5 Se interzice operatorului sudor sa execute o operatie de depanare, aceatea urmand

a fi executate de catre persoane calificate pentru executia acestor lucrari.
9.1.6 Nu se va suda stratul de teflon este deteriorat.
9.1.7 Atingerea zonei active a elementului incalzitor cu mana este strict interzisa.
9.1.8 Elementul incalzitor sa fie ferit impotriva deteriorarilor mecanice.
9.1.9 Subsatntele usor inflamabile vor fi indepartate din zona de lucru ;
9.1.10 cablurile electrice de legatura sa fie protejate de atingerile intamplatoare si de

eventuale deteriorari ;
9.1.11 Daca se vor observa nereguli in functionarea echipamentului in timpul procesului de

sudare se intrerupe imediat procesul de sudare .
(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
(LIDER DE PEHD
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
SUDAREA CAP LA CAP

A ŢEVILOR DIN PEHD
Titlu SUDAREA CAP LA CAP A ŢEVILOR DIN PEHD

Cod document PTE-28

Funcţia
Semnătura
SISTEME Sudarea cap la cap a ţevilor din PEHD Cod : PTE - 28
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 5
8 CONTROLUL CALITATII 9
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedura stabileste masurile si actiunile ce trebuiesc luate pentru realizarea proceselor de sudare la
tevile PEHD folosite la transportul fluidelor.
3 DOMENIU
Procedura se aplica la sudarea tevilor de PEHD pentru realizarea conductelor cu utilitati diverse.
In vederea realizarii conductelor din PHED se vor utiliza numai tevi si fitinguri corespunzatoare din punct de
vedere calitativ
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
5.3 DIN 8075 tevi PEHD – cerinte generale de calitate, teste.
5.4 SR ISO 4065/78 – tevi din materiale termoplastice

6.1.1 Coordoneaza activitatea intregului personal din subordine.
6.1.2 Raspunde de aprovizionarea lotului cu materiale de calitate cu dovada existentei

acesteia.
6.1.3 Intocmeste la timp si corect documentele care atesta calitatea lucrarilor executate.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1.6 Convoaca simultan reprezentantii autorizati pentru semnarea pe faze a actelor de
atestare a calitatii pentru lucrarile executate.
6.1.7 Instruieste periodic personalul din subordine cu privire la exigentele tehnice
si calitative ale lucrarilor pe care le conduce.
6.1.8 Foloseste personalul autorizat, conform cerintelor de asigurare a calitatii.
6.1.9 raspunde de calitatea lucrarilor executate.
6.1.10 Rezolva corect neconformitatile aparute.
6.1.11 Anunta operativ directorul, inginerul sef constructor cand apar neconformitati.
6.2 RESPONSABILUL CU SUDURA

6.2.1 Face parte din comisia de examinare a sudorilor.
6.2.2 Intocmeste si tine la zi Registrul de evidenta a sudurilor executate in opera.
6.2.3 Participa la receptia lucrarilor de sudura confirmand calitatea lucrarilor de sudura.
6.2.4 Urmareste aplicarea prezentei proceduri.
6.2.5 Efectueaza instruirea personalului de executie pentru lucrarile de sudura.
6.2.6 Anunta operativ seful de lot si seful de organizatie la aparitia


6.3.1 Verifica realizarea prezentei proceduri.
6.3.2 Verifica daca materialele aprovizionate sunt insotite de certificate de calitate.
6.3.3 Verifica daca personalul care lucreaza in procesele de sudare este autorizat.
6.4 SUDORUL
6.4.1 Respecta prevederile prezentei proceduri, norme de tehnica securitatii muncii si
PSI.
6.4.2 Lucreaza numai cu materiale pentru care exista dovada certificarii calitatii lor.
6.4.3 Raspunde de calitatea lucrarilor executate.

6.4.4 Anumta operativ seful de echipa, inginerul de schimb sau seful de lot de aparitia
6.4.5 Nu paraseste locul de munca fara aprobarea sefului de schimb si a inginerului

de schimb.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6 PROCEDURA
Sudarea cu element incalzitor se realizeaza prin incalzirea pieselor de sudat cu ajutorul elementului incalzitor
pana la atingerea temperaturii starii fluide.
6.1 Sudarea se realizeaza in trei faze :

7.1.1 incalzirea pieselor de sudat;
7.1.2 indepartarea elementului incalzitor ;
7.1.3 sudarea propriu-zisa.
7.2 MATERIALE DE BAZA

7.2.1 Sudarea cu element incalzitor se aplica tevilor din PEHD cu grosimi mai mari de
2 mm.
7.3 MATERIALE DE ADAOS

7.3.1 Sudarea cu element incalzitor se realizeaza fara material de adaos.
7.4 TEHNOLOGIA DE SUDARE

7.4.1 PREGATIREA MATERIALELOR
7.4.1.1 Suprafetele reperelor ce urmeaza a fi sudate trebuie sa fie curate, fara urma de impuritati
sau grasimi.
7.4.1.2 Pentru curatirea suprafetelor reperelor ce urmeaza a fi sudate se vafolosi grept solvent
alcoolul tehnic care are proprietatea de a nu ataca materialul plastic.
7.4.2 PARAMETRII TEHNOLOGICI

Parametrii tehnologici de sudare sunt:
7.4.2.1 TEI – temperatura elementului incalzitor ;
7.4.2.2 ti – timpul de incalzire ;
7.4.2.3 tM –timpul de manevra ;
7.4.2.4 tS – timpul de sudare ;

7.4.2.5 pi – presiunea de incalzire ;
7.4.2.6 ps - presiunea de sudare.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5 SUDAREA TEVILOR DIN PEHD

7.5.1 Polietilena este un material termoplastic, flexibil, insipid, inodor, netoxic ce se
descompunem aproape de 300°C si se inmoaie in jurul temperaturii de 115°C.
7.5.2 Sudarea polimerilor termoplastici se poate realiza in domeniul de temperaturi

cuprinse intre inmuiere, respectiv topirea cristalelor si temperatura de degradare termica.
7.5.3 In vederea realizarii in bune conditiuni a imbinarilor sudate a tevilor din polietilena
de inalta densitate este necesara asigurarea urmatoarelor conditii :
7.5.3.1 incalzire si mentinerea pieselor in zona de sudare, la o anumita temperatura de sudare Ts ;
7.5.3.2 realizarea unui contact cat mai bun a suprafetelor pieselor de sudat in zona de imbinare ;
7.5.3.3 asigurarea unui timp optim de desfasurare al procesului de sudare.
7.5.3.4 Temperatura in procesul de sudare este factorul cel mai imporatnt
7.5.4 Tevile din PEHD functie de diametrul D se pot suda :

7.5.4.1 cap la cap ;
7.5.4.2 cu manson ;
7.5.4.3 in ramificatie.
7.6 SUDAREA CAP LA CAP CU ELEMENT INCALZITOR

7.6.1 La sudarea cap la cap cu element incalzitor a tevilor din PEHD se impune ca
suprafetele ce vin in contact, constituind axa imbinarii sudate, sa fie plane si paralele.
7.6.2 Se recomanda ca sudarea cap la cap a tevilor din PEHD sa se faca

pentru diametre D>110 mm.
7.7 ECHIPAMENTE
7.7.1 Echipamentele pentru sudarea cap la cap trebuie sa asigure prinderea cu axiala
a tevilor si forta axiala necesara la sudare prin dispozitivul de fixare a tevilor.
7.7.2 Totodata echipamentele de sudare cap la cap trebuie sa respecte cerintele legate
de :
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.7.4.1 - capacitatea de mentinere a presiunii de catre instalatia hidraulica ;
7.7.4.2 rectilinitatea si paralelismul cailor de ghidare ;
7.7.4.3 coaxialitatea bacurilor de prindere ;
7.7.4.4 prinderea tevilor in bacuri fara alunecare ;
7.7.4.5 asigurarea temperaturii prescrise a elementului incalzitor cu o abatere de maxim +/- 5°C.
7.8 PREGATIREA PENTRU SUDARE

7.8.1 Echipamentul se axeaza pe o suprafata orizontala;
7.8.2 In echpament se monteaza bacuri, avand marimea corespunzatoare tevilor ce

urmeaza a fi sudate;
7.8.3 De fiecare parte a echipamentului, la o distanta de 2-3 m, se vor aseza cel putin
cate un dispozitiv de sustinere de cca. 0,5 m ;
7.8.4 Capetele tevilor de sudat se curata de impuritati atat la exterior cat si la interior pe o
lungime de cca. 0,5 m ;
7.8.5 Nu se admit defecte ale capetelor tevilor cum ar fi :
7.8.5.1 neregularitati ale suprafetelor;
7.8.5.2 neomogenitati ale culorii;
7.8.5.3 ovalitate, etc.
7.8.6 Se introduc tevile in bacurile echpamentului de sudat, astfel incat lungimea libera
a capetelor tevilor sa fie cca. 30 – 40 mm.
7.8.7 Se pozitioneaza tevile cu ajutorul dispozitivelor de sustinere astfel incat sa se

elimine excentricitatea.
7.8.8 Tevile fixate definitiv se vor curata cu o carpa imbibata in alcool tehnic sau alti
diluanti pentru grasimi ce nu lasa urme de evaporare.
7.8.9 Dupa uscare, se monteaza in echipament freza si se executa prelucrarea capetelor

de teava ;
7.8.10 Forta de apasare se alege astfel incat discurile aschietoare sa se miste usor ;
7.8.11 Forta de apasare se va reduce treptat la zero, fara desfacerea bacurilor.

7.8.12 Cele doua capete se indeparteaza, se scoate freza din echipament iar
capetele tevilor se aduc din nou in contact ;
7.8.13 Capetele tevilor se forta de sudare.
7.8.14 Daca excentricitatea si deschiderea sunt in limite admise se poate incepe sudarea
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.8.17 Se curata elementul incalzitor cu o carpa ce nu contine fibre sintetice si nu
lasa scame
7.8.18 Suprafetele elementului incalzitor nu trebuie atinse cu obiecte metalice sau alte
obiecte care ar putea deteriora stratul de teflon.
7.8.19 Cel putin o data pe zi (la inceperea programului) este indicat a se verifica
mentinerea si uniformitatea temperaturii pe suprafata elementului incalzitor .
7.8.20 Cu un termometru de contact se va masura timp de doua min. temperatura

unui punct de pe suprafata elementului incalzitor.
7.8.21 Masuratorile incep la 15 min. dupa stabilizarea temperaturii elementului incalzitor.
7.8.22 Nu se admit variatii mai mari de + - 5°C fata de temperatura indicata.
7.8.23 Elementul incalzitor se aduce la temperatura de sudare, T = 200 – 220 °C,

utilizandu-se temperaturi mai scazute pentru tevi cu grosime mai mare.
7.8.24 Capetele de teava se indeparteaza astfel incat sa poata introduce elementul

incalzitor intre acestea, dupa care apropiind lent tevile se apasa cu forta de incalzire pana
cand pe circumferinta tevilor apare un inel de material topit.
7.8.25 Mentinerea tevilor la aceasta faza de incalzire se un anumit timp, dupa care forta
de apasare se reduce treptat la 0.
7.8.26 La epuizarea timpului de incalzire, tevile se departeaza la aproximativ 50 – 60

mm, iar elementul incalzitor se indeparteaza.
7.8.27 Se aduc din nou in contact capetele tevilor apasansu-se cu o forat care creste
progresiv pana la valoarea fortei necesare sudarii ;
7.8.28 Forta se mentine la aceasta valoare pana la racirea imbinarii sudate (aprox. 40
°C) dupa care se reduce treptat la 0.
7.8.29 Nu este permisa racirea imbinarii sudate prin ventilarea aerului sau cu apa.
7.9 CONDITII DE LUCRU

7.9.1 Procesul de sudare se va desfasura fara masuri de protectie suplimentare in
conditii atmosferice bune (lipsa curentilor de aer, precipitatii atmosferice) cand temperatura
mediului ambiant este de minim +/ -°C.
7.9.2 In cazul in care conditiile atmosferice sunt neprielnice (vant, lapovita, ploaie,
ninsoare) locul va fi protejat obligatoriu cu cabine cort incalzite.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7 CONTROLUL CALITATII
7.1 In vederea calitatii imbinarilor sudate se vor executa urmatoarele
controale :
8.1.1 Controlul calitatii tevilorsi mansoanele racordurilor;
8.1.2 Controlul suprafetelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare;
8.1.3 Controlul parametrilor de sudare;
8.1.4 Controlul vizual al imbinarilor sudate;
8.1.5 Controlul dimensional al imbinarilor sudate;
8.1.6 Control Rx, US, etc.
8.1 La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele acte normative:
9.1.1 Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
9.1.2 Legea nr. 307/2006 – privind apărarea împotriva incendiilor
9.1.3 Ordin nr. 216/2007 – Norme generale de apărare împotriva incendiilor
9.1.4 Inainte de inceperea sudarii se va verifica daca toate subansamblele sunt

corect fixate, functioneaza in bune conditii si nu-l pun in pericol pe cel care le utilizeaza.
9.1.5 Se interzice operatorului sudor sa execute o operatie de depanare, aceatea urmand

a fi executate de catre persoane calificate pentru executia acestor lucrari.
9.1.6 Nu se va suda stratul de teflon este deteriorat.
9.1.7 Atingerea zonei active a elementului incalzitor cu mana este strict interzisa.
9.1.8 Elementul incalzitor sa fie ferit impotriva deteriorarilor mecanice.
9.1.9 Subsatntele usor inflamabile vor fi indepartate din zona de lucru ;
9.1.10 cablurile electrice de legatura sa fie protejate de atingerile intamplatoare si de

eventuale deteriorari ;
9.1.11 Daca se vor observa nereguli in functionarea echipamentului in timpul procesului de
sudare se intrerupe imediat procesul de sudare .
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura
Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
PROBA DE PRESIUNE LA REŢELE DE

ALIMENTARE CU APĂ
Titlu PROBA DE PRESIUNE LA REŢELE DE ALIMENTARE CU APĂ

Cod document PTE-29

Funcţia
Semnătura
SENGHER Proba de presiune la reţele de alimentare
(LIDER DE cu apă
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 4
10 ÎNREGISTRĂRI 7
11 Anexa 1 Proces Verbal pentru Proba de Rezistenta si Etanseitate 8
(LIDER DE cu apă
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedura tehnica de executie este elaborata pentru efectuarea probelor de presiune la conducte
pentru alimentari cu apa.
3 DOMENIU
canalizare, gaze, produse petroliere)
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
4. Normativ I 13-02, C 56/2000

lucrărilor;
(LIDER DE cu apă
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



6.3.2 Urmărirea respectării în execuţie a prevederilor din procedurile tehnice de

execuţie şi din normativele în vigoare;

6.3.4 Întocmirea rapoartelor de neconformitate pe perioada controalelor şi dispunerea

de acţiuni preventive şi preventive atunci când este cazul.
• PROCEDURA
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica :
7.1.1 Concordanta lucrarilor executate cu proiectul ;
7.1.2 Caracteristicile robinetelor, hidrantilor, golirilor, ventilelor, clapetelor etc. ;
7.1.3 Pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate;
7.1.4 Pozitiile si executia caminelor, echiparea acestora;
7.1.5 Protectia anticoroziva si termoizolatiile, unde este cazul;
7.1.6 Calitatea sudurilor si a imbinarilor ;
7.1.7 Executia masivelor de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale;

7.1.8 Executia umpluturilor compactate pe o inaltime de 30cm peste generatoarea
superioara cu scopul de testare a conductei in cazul retelelor subterane (zonele de
imbinare, suduri,mufe etc. raman libere.
7.1.9 Fixarea capacelor la capetele tronsonului ;

- prin sudare ;
(LIDER DE cu apă
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- prin popi, in masivele de ancoraj.

7.1.10 Montarea pompei de mana cu piston cu care se realizeaza presiunea de incercare,
la capatul cel mai coborat al tronsonului de incercat ;
7.1.11 Asigurarea sursei si volumului de apa necesar probelor.
7.2 Proba de presiune

7.2.1 Incercarea se executa pe :
- tronsoane max. 500m ;
- pe ansamblu a conductelor, si se face numai cu apa.
7.2.2 Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inchid capetele tronsonului cu

capace asigurate, sprijinite, conform precizarilor din proiect.
7.2.3 Nu se folosesc robinete sau vane ca piese de inchidere a capetelor tronsoanelor

supuse probei.
7.2.4 Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia dupa
ce, in prealabil, s-aqu deschis robinetele de aerisire prevazute in punctele inalte si care se
inchid treptat, numai prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer.
7.2.5 In vederea eliminarii complete a aerului din conducta, se recomanda ca

umplerea sa se faca cu debite conform tabel :
Dn (mm) <600 600-1200 1200-1600 >1600

g/1/s 5 15 25 40
7.2.6 Tuburile de azbociment si de beton precomprimat si armat se lasa un timp de cel

putin 24 ore sub o presiune de 2 -3 bari pentru saturarea cu apa.
7.2.7 Presiunea de proba se masoara si se realizeaza in punctul cel mai coborat al

retelei ;
7.2.8 Proba de presiune pentru conductele din HDPE si PAFSIN se face conform datelor
producatorului ;
7.2.9 Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe tim racoros, dimineata sau
seara pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de variatiile mari de temperatura ;Probele de
presiune se executa numai la temperaturi minime de +5 °C, prognozate pe o durata de 3
zile ;
7.2.10 Dupa trecerea timpului aferent saturarii cu apa a conductelor(in cazul celor din
beton armat sau azbociment)se ridica presiunea pana la 5 bari si apoi in trepte de 2 bari, la
un sfert de ora pana la realizareapresiunii de incercare.
7.2.11 Presiunea de incercare se alege in functie de materialul conductei si trebuie sa fie

mai mica decat presiunea in regim si suprapresiunea din lovitura de berbec (tabela 1).
SENGHER Proba de presiune la reţele de alimentare Cod : PTE - 29
SISTEME cu apă
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Tabela 1 : Corespondenta intre presiunea de regim ,,pr ‘’ si presiunea de incercare,,pi’’

------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Tipul materialului pr (bar) pi (bar)
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Otel <5 2x pr
>5 1,5x pr ;min 10
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fonta 2x pr
1,5x pr ;min 10
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Azbociment 1,5x pr
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Material plastic 1,5x pr
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Beton armat precomprimat Presiune anominala pentru
care sunt produse tuburile de
catre fabrica furnizoare.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7.2.14 Pentru fiecare tronson se va tine o evidenta a datelor obtinute incheindu-se proces-
verbal pentru fiecare tronson (sectie).
7.2.15 Pentru conductele din tuburi de fonta, otel azbociment si material plastic, incercarea
se considera reusita, daca presiunea a scazut cu mai putin de 10%, timp de o ora de la
atingerea presiunii de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa. In cazul in care aceste
conditii nu sunt indeplinite, se refac lucrarile ce prezinta defecte pe tronsonul supus
incercariisi se repeta incercarea pana la obtinerea conditiilor mentionate.
7.2.16 La conductele din tuburi de beton armat, proba de presiune dureaza 24 ore. La
fiecare ora din cele 24 de proba se riduica presiunea la cea de incercare si se masoara
cantitatea de apa introdusa. Incercarea hidraulica se considera reusita daca pierderea
de apa nu depaseste 0,04l/hx mp de suprafata interioara a peretelui conductei incercate.
7.2.17 La fel se procedeaza si pentru conductele din tuburi de azbociment unde

pierderea de apa in tuburi, maxima admisa, este de cca 0,03 l/h x mp.
7.2.18 In cazul in care proba nu este favorabila, se marcheaza defectiunile si se goleste
conducta. Se remediaza defectiunile si proba se refaceintocmindu-se proces verbal de
remediere.
7.2.19 Incercarea conductelor care functioneaza la presiune se va face la o

suprapresiune de 3 kgf/cmp si la un vacuum de 0,7 kgf/cmp. Incercarea se considera
reusita in cazul cand
, dupa o ora, vacuumetrul, respectiv manometrul, indica o variatie a presiunii de maximum
10 mm Hg (o,013 kgf/cmp).
7.2.20 Proba de presiune se considera reusita pe tronsonul respectiv daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii :
(LIDER DE cu apă
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- la examinarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeala pe tuburi

si in special in zona mufelor, la imbinari ;
- pierderea de presiune sa nu depaseasca valorile prevazute in proiect.
7.2.23 Dupa terminarea probei de tronson, acesta se umple cu pamant si se executa

legatura cu tronsonul adiacent, probat anterior, imbinarile intre tronsoane ramanand
descoperite pana la proba generala a conductei de aductiune.
7.2.24 Incercarea definitiva, pe ansamblul conductei se face in regim de functionare a

acesteia, prin observarea timp de 2 (doua) ore a imbinarilor dintre tronsoane, care nu
trebuie sa prezinte pierderi vizibile de apa.
9 ÎNREGISTRĂRI
- Proces Verbal pentru proba de rezistenţă şi etanşeitate cod F-PS-CMSMC-23.18
(LIDER DE cu apă
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 Anexa 1 Proces Verbal pentru Proba de Rezistenta si Etanseitate

Nr..............din...........................
TRONSONUL :.........................
1. Denumirea obiectivului de investitii:

Numar si denumire obiect : ......................................................................................
Denumire instalatie : ................................................................................................
Numar proiect...........................................................................................................
Plansele....................................................................................................................
Dispozitii de santier..................................................................................................
Tip conducta.............................................................................................................
Procedura montaj.....................................................................................................
2. Date privind proba

Valoarea presiunii de lucru............................(bari) conform proiect.........................
Valoarea presiunii de proba..............................................................................(bari)
Fluid de proba utilizat...............................................................................................
Temperatura fluidului de proba.........................................................(grade Celsius)
Timp de mentinere la presiunea de proba...................................................(minute)
Temperatura mediului ambiant in timpul probei...............................(grade Celsius)
Proba a fost efectuata conform................................................................................
.................................................................................................................................
( se va indica instructiunea sau prescriptia tehnica ).
3. Rezultatul probei (se mentioneaza daca s-au constatat sau nu)............................

Deformatii plastice vizibile........................................................................................
Picaturi sau scapari de fluid din materialul de baza sau la imbinarile sudate..........
..... ............................................................................................................................
Scapari de presiune la suprafetele de etansare......................................................
4. Concluzii :
Proba de rezistenta si etanseitate hidraulica A FOST / NU A FOST corespunzatoare
prevederilor din proiect si normativelor si prescriptiilor tehnice mentionate.

Numele …………………… ………………….
Prenumele …………………… ………………….
Semnatura …………………… ………………….
LUCRĂRI DE CURĂŢIRE A TERENULUI
Titlu LUCRĂRI DE CURĂŢIRE A TERENULUI

Cod document PTE-30

Funcţia
Semnătura
SENGHER Lucrări de curăţire a terenului Cod : PTE - 30
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 6
10 ÎNREGISTRĂRI 9
SISTEME Lucrări de curăţire a terenului Cod : PTE - 30
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură are ca scop execuţia lucrărilor de defrişare mecanizată a terenului în
condiţii de asigurare a calităţii, respectarea fazelor tehnologice, a modului de lucru, precum şi
înregistrările privind confirmarea şi atestarea lucrărilor
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia lucrărilor de defrişare mecanizată a terenului de tufişuri,
arbuşti, arbori, inclusiv scoaterea rădăcinilor.
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul
4.2 ABREVIERI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER

6.1.6 Răspunde ca execuţia lucrării să fie asigurată cu personal calificat, materiale şi echipamente
de calitate.
6.1.8 Întocmeşte şi ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le urmăreşte

de la prevederile proiectului de execuţie şi permite reluarea lucrărilor numai după remedierea
lor.


cerinţele MSMI.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




executate.

demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


tehnice.
7 PROCEDURA
7.1 GENERALITĂŢI
7.1.1 Înainte de începerea lucrărilor de umplutură din pământ şi a celor de săpătură din gropi de
împrumut suprafaţa terenului trebuie să fie pregătită în prealabil prin scoaterea şi
îndepărtarea materialului lemnos, urmată de curăţirea terenului de crengi, rădăcini sau alte
materiale lemnoase.
7.1.2 Pe alte amplasamente pot exista, la suprafaţă, semiîngropate sau îngropate, pietr de diferite
dimensiuni, anumite deşeuri industriale, vegetaţie de baltă şi, în unele cazuri, substanţe
chimice sau materiale explozive.
7.1.3 În procesul tehnologic de curăţire a terenului pot interveni următoarele activităţi:
- îndepărtarea crengilor, cioatelor sau rădăcinilor scoase;
- săparea şi îndepărtarea vegetaţiei de baltă;
- îndepărtarea deşeurilor.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2 ÎNDEPĂRTAREA CRENGILOR, CIOATELOR SAU A RĂDĂCINILOR
SCOASE, PRECUM ŞI A PIETRELOR MICI
7.2.1 Procesul tehnologic de îndepărtare a crengilor, cioatelor, a rădăcinilor sau pietrelor mici de
pe suprafaţa tereenului constă în strângerea materialelor în depozite provizorii (grămezi),
formate pe amplasament sau în afara amplasamentului, încărcarea şi transportul lor la locul
stabilit.
7.2.2 Utilajele folosite la îndepărtarea materialelor de pe suprafaţa terenului sunt: buldozerul,

autogrederul, echipamentul de defrişat şi strâns montat pe tractor.
7.2.3 Schemele de curăţire a terenului cu un buldozer corespund fluxului tehnologic de deplasare

a utilajului în sectorul de lucru:
- circulară longitudinală;
- în spirală;
- în zig-zag: transversală.
7.2.4 Curăţirea circulară longitudinală se utilizează în spaţii largi, iar începerea lucrului este de la
mijlocul sectorului spre exterior.
I – intrarea utilajului în sectorul de lucru; (1)...(5) – ordinea de trecere a utilajului

1 – sector de lucru; 2 – fluxul de deplasare a utilajului
7.2.5 Curăţirea terenului în spirală se realizează prin treceri succesive ale utilajului în două
sectoare de lucru şi se utilizează în spaţii largi.
1 şi 1’ – sectoare de lucru; 2 – fluxul de deplasare a utilajului
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.6 În cazul curăţirii în zig-zag transversală lucrul începe dintr-o extremitate a sectorului de lucru
şi se termină în cealalată extremitate.

1 – sector de lucru; 2 – fluxul de deplasare a utilajului
7.2.7 Curăţirea în zig-zag se utilizează în situaţia spaţiilor înguste, la lucrări de drumuri şi căi
ferate.
7.2.8 În cazul spaţiilor largi, corespunzător dimensiunilor de lucru, curăţirea terenului se realizează
în convoi cu mai multe buldozere.

A, B şi C – convoi de trei buldozere; (1)...(3) – ordinea de trecere a utilajelor; 1 – sector de lucru
7.3 SĂPAREA ŞI ÎNDEPĂRTAREA VEGETAŢIEI DE BALTĂ

7.3.1 Pe terenurile băltite unde, de obicei, creşte vegetaţia de baltă, se realizează mai întâi
scurgerea apelor şi îndepărtarea lor (epuizmente de suprafaţă), după care se sapă vegetaţia
de baltă. care a fost defrişat rămân crengi, rădăcini sau alte materiale lemnoase, care trebuie
îndepărtate.
7.3.2 Activitatea tehnologică de săpare a vegetaţiei de baltă se execută cu excavatoare pe şenile

echipate cu cupe speciale de graifăr care asigură prinderea vegetaţiei şi descărcarea în
autobasculante.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4 ÎNDEPĂRTAREA DEŞEURILOR
7.4.1 In unele cazuri, pe amplasamentul viitoarei construcţii se găsesc depozitate diverse deşeuri
rezultate din procese tehnologice industriale ca resturi de ambalaje din material plastic,
metal, etc.
7.4.2 Pentru strângerea, încărcarea şi transportul deşeurilor se utilizează o sistemă de maşini:

buldozer – excavator – autobasculantă.:
7.4.3 La strângerea şi încărcarea deşeurilor, molozului, pietrelor se foloseşte un utilaj specializat

(tractor), în construcţie articulată, având roţi metalice cu crampoane sau discuri poligonale
care permit lucrul pe orice tip de teren şi se deplasează peste deşeuri.
7.4.4 Pentru strângerea şi deplasarea materialului de pe amplasament utilajul este echipat cu o

lamă (scut).
7.4.5 În cazul încărcării materialului în autobasculantă se foloseşte o cupă prevăzută la

partea din spate cu grilă de protecţie care ajută la susţinerea materialului şi împiedică
alunecarea materialului peste utilaj în timpul ridicării cupei.
10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
TERASAMENTE PENTRU DRUMURI
Titlu TERASAMENTE PENTRU DRUMURI

Cod document PTE-31

Funcţia
Semnătura
SENGHER Terasamente pentru drumuri Cod : PTE - 31
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................4
8 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ.................................................................5
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................5
11 Anexa 1 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce devin Ascunse.....6
SISTEME Terasamente pentru drumuri Cod : PTE - 31
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
realiza în vederea executării terasamentelor de drumuri.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcţia şi
reconstrucţia drumurilor. Procedura cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite
la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, la compactarea, nivelarea şi finisarea
lucrărilor
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI

lucrărilor;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,






7 PROCEDURA
7.1 Prevedri generale
7.1.1 Executantul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare ce terţi specializaţi,
efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentei proceduri;
7.1.2 Executantul este obligat să efectueze , la cererea beneficiarului, şi alte verificări

suplimentare faţă de prevederile prezentei proceduri;
7.1.3 Executantul este obligat să ţină evidenţa zilnică a terasamentelor executate, cu

rezultatele testelor şi a celorlalte cerinţe;
7.1.4 În cazul în care se constată abateri de la prezenta procedură, beneficiarul

poate dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun , pe
cheltuiala executantului.
7.2 Materiale folosite

7.2.1 Pământ pentru terasamente
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.3.1 Categoriile şi tipurile de pământuri care se folosesc la executarea terasamentelor sunt
clasificate conform STAS 1243 ;
7.2.3.2 Pământurile clasificate ca fiind foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi
hidrologice, la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale;
7.2.3.3 Pământurile clasificate ca fiind bune , pot deasemenea utilizate în orice condiţii climaterice
şi hidrologice, la orice înălţime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie
adecvată;
7.2.3.4 Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre, în cazul în carecondiţiile

hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ la lucrările
de drumuri.
8 SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
TRANSPORTUL RUTIER AL
PĂMÂNTULUI
Titlu TRANSPORTUL RUTIER AL PĂMÂNTULUI

Cod document PTE-32

Funcţia
Semnătura
SISTEME Transportul rutier al pământului Cod : PTE - 32
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
8 ÎNREGISTRĂRI................................................................................................................14
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură
- stabileşte mijloacele de transport utilizate pentru evacuarea de pe şantier a pământului

provenit din săpături;
- stabileşte indicatorii de transport şi tipul de autovehicul eficient pentru transportul rutier al
pământului provenit din săpături;
- asigură instruirea unitară şi coerentă a personalului implicat în transportul rutier al
pământului provenit din săpături;
- asigură prevenirea abaterilor accidentale şi corelarea continuă a acestora pe parcursul
transportului rutier al pământului.
3 DOMENIU
Procedura se aplică la transportul rutier al pământului, în cazul tuturor lucrărilor de pământ,
pentru evacuarea de pe şantier a pământului provenit din săpături.
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
– Manual Sistem Management Integrat;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER

de calitate.

remedierealor.


cerinţele MSMI.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



6.2.4 Ia măsuri pentru executarea corectă a operaţiunilor de trasare şi urmreşte, pe tot parcursul

executate.

6.3.2 Verifică şi avezează fişele sau proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a
lucrărilor, precum şi programele de realizare a lucrărilor.
demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

6.4.4 Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalelel faze de execuţie stabilite prin normele

tehnice.
7 PROCEDURA
7.1 Generalităţi
7.1.1 În cazul tuturor lucrărilor de săpătură, peste 80% din cantitatea de pământ săpată se
evacuează de pe şantier prin încărcare în mijloace de transport şi transport rutier până la
depozite permanente.
7.1.2 Ca mijloace de transport se utilizează, în principal, autovehicule şi transportoare cu bandă

staţionare.
7.1.3 Transportoarele cu bandă staţionare se folosesc:

- pentru evacuarea pământului provenit din lucrările de săpătură în spaţii înguste;
- pentru evacuarea pământului provenit din săpături în cadrul marilor şantiere, situaţie
în care au lăţimi de peste 1000 mm şi lungimi de până la 6 km.;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.4 Cadrul – portbandă al transportoarelor cu bandă staţionare este alcătuit din tronsoane
modulate de 5,0...7,5 m care permit montarea, demontarea şi riparea rapidă a benzii, în
funcţie de cerinţele tehnologice.
7.1.5 Din totalul transporturilor cu mijloace de transport rutier efectuate pe şantier, pământul
transportat reprezintă o pondere cantitativă de 22%, reapectiv o pondere valorică de 11%.
7.1.6 Pentru transportul rutier al pământului se folosesc următoarele patru grupe de mijloace de
transport rutier: autobasculante, dumpere, remiremorci şi remorci.
7.1.7 Autobasculantele au, de regulă, descărcare prin basculare pe spate, însă pot avea şi
descărcare laterală.
7.1.8 Capacităţile de încărcare ale autobasculantelor sunt de 5...50 t, şi chiar de 120 t, iar
distanţele obişnuite de transport sunt de 1,0...10,0 km.
7.1.9 Dumperele au tractor monoax şi descărcare prin basculare pe spate
7.1.10 Capacităţile de încărcare obişnuite ale dumperelor sunt de 20...30 t, iar distanţele de
transport convenabile sunt de 3...5 km.
7.1.11 Semiremorcile sunt realizate în două variante constructive:

- semiremorci cu autotractor monoax;
- semiremorci cu autotractor biax.
7.1.12 Descărcarea semiremorcilor cu tractor monoax se realizează prin basculare laterală, pe o

parte sau pe alta.
7.1.13 Capacitatea de încărcare a semiremorcilor monoax este de 10...35 t (până la 20 m 3) şi

distanţa de transport a pământului este de 3...5 km.
7.1.14 Descărcarea semiremorcilor cu tractor biax se realizează prin partea inferioară a remorcii.
7.1.15 Semiremorcile cu tractor biax au capacitate de încărcare mare, până la 200 t, iar distanţa de
transport convenabilă este de 5...15 km.
7.1.16 Remorcile pentru transportul rutier al pământului sunt tractate:

- de tractor pe pneuri pentru distanţe de 3...5 km;
- de tractor pe şenile pentru distanţe de 0,5...1,0 km.
7.1.17 Descărcarea pământului din remorci se realizează pe la partea inferioară a remorcii, iar
capacitatea de încărcare este de 10...35 t.
7.2 Transportul pământului cu dumpere, semiremorci şi remorci
7.2.1 Transportul rutier al pământului cu aceste mijloace de transport este foarte răspdit datorită
următoarelor avantaje:
- mobilitate mare;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- capacitate înaltă de manevrare;
- productivitate ridicată;
- pot circula pe drumuri de pământ nivelate cu buldozerul;
- la dumpere şi semiremorci, autotractorul se poate roti faţă de remorcă, chiar şi cu 90o;
- în timpul mersului autotractorul, respectiv tractorul, se poate înclina transversal faţă de
remorcă, pe ambele părţi, chiar cu un unghi de până la 20o;
- întrţinere şi manevre simple.
7.2.2 Pentru încărcarea acestor mijloace de transport se folosesc excavatoare, încărcătoare,

transportoare, eventual buldozere, care încarcă prin intermediul buncărelor.
7.2.3 Se recomandă ca declivităţile căilor de circulaţie să aibă valori de 10...15% pentru pante
longitudinale şi de 8...10% pentru pante transversale.
7.2.4 Intrările şi ieşirile, în şi din frontul de lucru, vor fi amenajate cu o pantă maximă de 20% şi cu
o lăţime a căii de circulaţie de 4,0...4,5 m, pentru un singur fir de circulaţie.
7.2.5 Aceste mijloace de transport sunt indicate a fi folosite pentru lucrări care necesită un volum
mare de pământ transportat, de peste 100...150 mii m3.
7.2.6 Semiremorcile şi remorcile cu descărcarea prin fundul benei sunt preferate pentru transportul
pământului în umplutură, existând posibilitatea să se realizeze descărcarea pământului în
straturi.
7.2.7 Remorcile cu tractoare pe şenile sunt recomandate pentru transportul pământului pe distanţe
mici, de până la 1,0 km, în condiţii grele de circulaţie, şi anume: lipsa drumurilor amenajate,
în perioade de ploi şi zăpadă, când drumurile sunt desfundate, pe ternuri accidentate.
7.3 Transportul pământului cu autobasculante

7.3.1 Autobasculantele au o gamă largă de capacităţi de încărcare, de la 5,0 t lpână la 120 t şi
sunt utilizate două tipuri constructive:
- autobasculantă cu şasiul rigid nearticulat, având capacitatea de încărcare de 35 t şi
volumul benei de 17,7 m3;
- autobasculantă cu şasiu articulat, având capacitatea de încărcare de 32 t şi volumul
geometric al benei standard de 14,3 m 3, iar încărcată cu vârf de 20,6 m 3 şi poate
ajunge, prin înlocuirea benei, la 26,8 m3;
7.3.2 Panta pe care poate urca autobasculanta cu şasiu articulat poate ajunge la 35%
7.3.3 Repartizarea pe osii a masei totale
7.3.3.1 De regulă, la autobasculanta cu două osii având şasiul rigid, masa proprie, deci goală (M g)
se repartizează astfel:
- 0,5 Mg pe osia din faţă;
- 0,5 Mg pe osia din spate.
7.3.3.2 După încărcare, masa totală a autobasculantei cu două osii având şasiul rigid, deci masa
autobasculantei pline (Mp), reprezentând masa constructivă împreună cu masa încărcăturii,
se repartizează disproporţionat:
- 0,3 Mp pe osia din faţă;
- 0,7 Mp pe osia din spate.
7.3.4 La autobasculanta cu şasiu articulat masa autovehiculului gol (Mg) se repartizează astfel:
- 0,3 Mg pe osia din spate;
iar masa autovehiculului plin (Mp):
- 0,5 Mg pe osia din spate;
ceea ce reprezintă un avantaj pentru circulaţia autobasculantei pe drumuri care suportă o
încărcare pe osie mai mică.
7.4 Indicatori de transport

7.4.1 Parcursul total al unui autovehicul reprezintă suma între parcursul zero, parcursul
productiv şi parcursul neproductiv:
L = L0 + Lp + Lnp
- L0 – parcursul zero, reprezentând parcursul efectuat de autovehicul de la garaj la locul
de încărcare, de la ultimul loc de descărcare la garaj, de la garaj la staţia de
alimentare cu combustibil şi lubrifianţi sau la staţia de întreţinere şi reparaţii;
- Lp – parcursul productiv (plin) efectuat cu autovehicului încărcat;
Lnp – parcursul neproductiv (gol) efectuat de autovehicului neîncărcat, în afara parcursului
zero.
7.4.2 Timpul total de transport are două componente: una constantă, care este timpul total de
staţionare cheltuit cu staţionările la înccare, la descărcare sau pe parcurs, şi o componentă
variabilă, timpul cheltuit cu efectuarea transporturilor:
T = T0 + Tc
7.4.3 Sarcina utilă (nominală) a autovehiculului (Q) reprezintă capacitatea de încărcare.
7.4.4 Cantitatea de marfă transportată (T) sau masa mărfii transportate este totalitatea tonelor
nete efectiv transportate, care, în mod obişnuit, la un transport de pământ este:
T = (0,80 – 1,05) Q
7.4.5 Volumul parcursurilor pământului este volumul în tone nete kilometri:
Tk = T(t) x Lp (km efectiv)
7.4.6 Parcursul echivalent al unui autovehicul este un parcurs convenţional ce ţine seama de
solicitarea motorului şi a celorlalte agregate auto în exploatare, în funcţie de starea de
viabilitate a drumurilor, de acţionarea instalaţiilor speciale cu care este înzestrat şi de
tractarea remorcilor.
7.4.6.1 Determinarea parcursului (Pev), în kilometrii echivalenţi, se face prin înmulţirea parcursului
realizat (Pef), în kilometrii efectivi (extras din foile de parcurs), cu coeficienţii de
transformare şi sporuri stabiliţi:
Pev = Pef x Di
Di – coeficientul de transformare pentru starea drumurilor.
7.4.6.2 Coeficienţii de transformare pentru categoria drumurilor
Categoria drumului M K T L E H
Coeficientul de corecţie Di D1 = 0,9 D2 = 1,0 D3 = 1,1 D4 = 1,2 D5 = 1,4 D6 = 1,6
Categoriile de drumuri sunt următoarele:
- M – drumuri asfaltate în stare bună (beton asfaltic, macadam asfaltic, beton de ciment);
- K – drumuri pavate cu calupuri, macadamizate şi pietruite în stare bună;
- T – drumuri asfaltate, pavate, macadamizate şi pietruite în stare mediocră, care impun
schimbări de viteze pe circa 20% din parcurs;
- L – drumuri pietruite cu piatră spartă, pietriş, pavate cu piatră şi bolovani de râu, în stare
mediocră, drumuri de categoria K şi T cu declivităţi ce impun schimbări de viteză pe circa
40% din parcurs;
- E - drumuri a căror stare impune schimbări de viteză pe circa 70% din parcurs (drumuri
de pământ şi terasamente în satre mediocră, drumuri pavate cu bolovani de râu sau
piatră în stare rea);
- H – toate celelalte drumuri a căror stare de viabilitate sau de declivitate nu permit o
circulaţie cu viteze mai mari de 15 km/h pe toată lungimea lor.
4.6.3 Sporul de kilometrii echivalenţi pentru autobasculante este de 1,0 km.ev. pentru o autobasculantă
completă. In funcţie de capacitatea de încărcare şi de distanţa de transport, un autovehicul se
deplasează pe diferite porţiuni de categorii de drumuri.
Proporţiile de categorii de drum (pi) parcurse de autobasculante la transportul pământului,
în procente:
Categoria de drum Capacitatea autobasculantei

Distanţa de Q < 16 t Q ≥ 16 t
Transport D, în km T L E H E H
D3 = 1,1 D4 = 1,2 D5 = 1,4 D6 = 1,6 D5 = 1,4 D6 = 1,6
3 100 100
5 30 70 100
8 30 70 20 80
10 10 30 60 25 75
20 20 40 40 30 70
30 10 20 40 30 40 60
40 20 25 30 25 50 50
50 30 30 25 20 60 40
7.4.7 Coeficientul de utilizare a parcursului indică gradul de utilizare a parcursului efectuat:

Lp Lp
CUPs = =
L L0  L p  Lg
7.4.8 Parcursul mediu zilnic indică niumărul de kilometrii parcurşi în medie pe zi de un autovehicul
într-o anumită perioadă:
L
PMZ =
Aza
Aza – autovehicule zile-active – cuprinde totalitatea autovehiculelor – zile aflate în circulaţie
7.4.9 Distanţa medie de transport reprezintă raportul dintre volumul parcursului pământlor,
exprimat în tone-km, şi cantitatea de marfă transportată, exprimată în tone:
T Lp
Dm = k sau: Dm =
t nc
nc – numărul de curse
ASOCIEREA Sistem de Management Integrat Calitate – Pagina 11 din 14
SENGHER Mediu - SSO
SISTEME, S.C.IPA PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE Ed. 1 Rev. 0 1 2 3 4
S.A, S.C. BRISANT Transportul rutier al pământului Cod : PTE - 32
INNOVATIVE
S.R.L. , S.C.
VALORIS S.R.L., S.C.
ALMER PROIECT
S.R.L,
7.4.10 Coeficientul de utilizare a tonajului (sarcinii utile) indică gradul de utilizare a sarcinii utile a
autovehiculului:
CUT =
 Ti sau: CUT (%) =
 Ti 100
Q Q
i i
7.4.11 Coeficientul de utilizare a capacităţii de transport a autovehiculului indică gradul de utilizare a

sarcinii utile a autovehiculului în procesul de transport. Pentru ciclul de transport al unui
singur autovehicul:
T  Lp
CUC = = CUT  CUPs
Q
L
7.4.12 Viteza medie tehnică:
PMZ
vt =
tc
tc - timpul mediu de circulaţie
7.4.13 Cantitatea de pământ transportată:
T = nc  Q  CUT
unde CUT = 0,95...1,05
7.4.14 Volumul parcursului pamântului, pentru un singur autovehicul, într-o zi:
Tk = T  Dm
unde: T = nc  Q  CUT
Tk =
Lp  Q  unde: Lp = nc  Dm
CUT
Tk =
PMZ  CUPs  Q  unde PMZ  = Lp
CUT CUPs
7.5 Numărul de cupe de excavator/încărcător necesare şi cantitatea reală de

pământ cu care se încarcă o autobasculantă
7.5.1 În procesul tehnologic de săpare, încărcare şi transport al pământului autobasculanta
lucrează într-o sistemă de maşini în care ea poate fi încărcată direct din săpătură sau dintr-
un depozit de pământ format anterior de alte utilaje.
7.5.2 Principalul criteriu de asociere a sistemei de maşini autobasculantă – excavator/ încărcător,

este raportul dintre capacitatea de încărcare a autobasculantei (Q) şi capacitatea cupei de
excavator/încărcător (q), exprimată în m3, respectiv în tone:
Q
r=
q
7.5.3 Numărul de cupe necesare pentru încărcarea unei autobasculante, în funcţie de utilajul de
încărcare, este indicat să fie:
- pentru excavator echipat cu o cupă, dreaptă sau inversă: n c = 3...6;
- pentru încărcător nc = 2...5;
- pentru draglină nc = 5...10.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5.4 Numărul de cupe de excavator/încărcător necesare unei autobasculante depinde de masa
volumică a pământului, în stare naturală (ρ), capacitatea geometrică a cupei (q), coeficientul
de umplere a cupei (Ku) şi coeficientul de afânare a pământului (Ka):
Q Q  Ka
nc = =
q   q  Ku
Ku
Ka
Valorile medii pentru Ka şi Ku:
Nr. Caracteristici ale pământului Simbol Categoria terenului
crt. I II III IV
1 Masa volumică, în t/m3 Ρ 1,65 1,75 1,90 2,00
2 Coeficientul de afânare a pământului Ka 1,15 1,20 1,28 1,35
3 Coeficientul de umplere a cupei Ku 0,87 0,83 0,80 0,75
7.5.5 Este indicat să se folosească autobasculante care pot fi încărcate cu un număr întreg de
cupe, verificându-se ca mărimea nc să se încadreze în valorile indicate pentru fiecare tip de
utilaj de încărcare.
7.5.6 Cantitatea real pământ cu care se încarcă o autobasculantă:

T = Q  CUT unde CUT = 0,80...1,05
nc    q  Ku
T= Ka = n q  Ka
'
c
Ku
7.6 Viteza de transport normată şi durata unui ciclu de transport
7.6.1 La determinarea vitezei medii de transport trebuie să se ţină seama de faptul că, pe traseul
pe care se deplasează autobasculanta aceasta parcurge mai multe categorii de drum, cu
viteze diferite:
n(max 6)
vm =  pv
i 1
i Di
unde: vDi – viteza cu care se deplasează autobasculanta pe categoria de drum D i

pi – proporţia de drum de categoria Di faţă de lungimea totală parcursă de
autobasculantă
7.6.2 Vitezele medii tehnice (vDi)pentru autobasculante, în km/h, şi mărimile pi, în funcţie de
sarcina utilă (Q) şi categoria de drum (Di):
Q (t)
Categoria drumului 5,0...6,5 8 8,5...12,0 15...16 20 50
T 30 29 27 26 21 16
L 26 23 22 21 17 13
E 22 21 20 18 15 12
H 18 18 18 15 14 11
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.6.3 Durata unui ciclu de transport rectiliniu, între punctul de încărcare la excavator/ încărcător şi
punctul de descărcare, este suma între timpul de încărcare (t i), timpul de mers plin (tp), timpul
de descărcare (td), timpul de manevră pentru poziţionare la utilajul de încărcare şi pentru
opriri pe parcurs la intersecţii (tm) şi timpul de mers în gol (tg):
Tc = ti + tp + td + tm + tg
7.6.4 Pentru o anumită situaţie de lucru timpii componenţi ai unui ciclu de transport se pot grupa în
timp constant (tc) şi timp variabil (tv).
7.6.5 Timpul constant nu depinde de viteza de deplasare şi reprezintă suma timpilor de încărcare,
descărcare şi manevre pentru poziţionare la utilajul de încărcare, împreună cu opriri la
intersecţii:
Tc = ti + td + tm
7.6.5.1 Pentru o anumită situaţie, timpul constant se exprimă în funcţie de tipurile constructive ale
excavatorului/încărcătorului şi autobasculantei, de traseul pe care îl parcurge autovehiculul
la o cursă, precum şi de poziţionarea autobasculantei la încărcare şi descărcare.
7.6.5.2 Pentru ca rotirea excavatorului/încărcătorului să poată fi făcută cu unghiuri cât mai mici se
recomandă ca autobasculanta să fie poziţionată cât mai aproape de utilaj.
7.6.5.3 Se recomandă utilizarea a două poziţii de încărcare, una pe fiecare parte a utilajului, astfel
încât în timp ce o autobasculantă se încarcă, cealaltă se poziţionează prin manevre.
7.6.5.4 Timpul de încărcare depinde de cantitatea reală de pământ cu care se încarcă o

autobasculantă, de norma de timp a utilajului la săpare şi de masa volumică a pământului
în stare naturală.
7.6.5.5 Timpul de descărcare este funcţie de capacitatea de încărcare a autobasculantei:

- td = 0,5 min pentru Q ≤ 16 t;
- td = 0,75 min pentru Q = 16...25 t;
- td = 1 min pentru Q > 25 t.
7.6.5.6 Timpul de manevră şi oprire la intersecţii este funcţie de distanţa de transport:

- tm = 2 min pentru D < 5 km;
- tm = 3 min pentru D = 5...9 km;
- tm = 4 min pentru D = 10...19 km;
- tm = 5 min pentru D = 20...30 km.
7.6.6 Timpul variabil numit şi timp în circulaţie sau timp normat de parcurs (t np) este dat de suma
celor doi timpi de deplasare a autobasculantei şi depinde de distanţa de transport şi de
vitezele de deplasare ale autobasculantei.
tp = D D
60  tg = 60 
vp vg
7.6.7 Timpul normat de parcurs:
2D
tnp = tp + tg = 60  120  D
= vm
vm
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.6.8 Viteza medie de transport este:
2  vp  v
v= v v
p g
iar durata unui ciclunde transport:
Tc = ti + td + tm + tnp
7.6.9 La alegerea tipului de autobasculantă se ţine seama şi de factorii economici:

- numărul de curse pe zi efectuate de o autobasculantă
- parcursul mediu zilnic
- productivitatea orară a unei autobasculante
- cantitatea de pământ transportată de o autobasculantă într-o zi
- costul unei zile de lucru cu o autobasculantă
- costul unitar fizic pentru o tonă de pământ transportată
- costul unitar orar la transportul pământului
- numărul total de autobasculante utilizate pe zi la execuţia unei lucrări
- cantitatea totală de pământ transportată într-o zi
- costurile totale zilnice cu transportul pământului.
7.7 Securitatea muncii


8 ÎNREGISTRĂRI
 Raport de neconformitate cod F-PG-CMCSMC-04.02;
LUCRĂRI TERASAMENTE
INFRASTRUCTURĂ DRUMURI
- PICHETAJUL
LUCRĂRI TERASAMENTE INFRASTRUCTURĂ DRUMURI

Titlu - PICHETAJUL
Cod document PTE-33

SENGHER Lucrări terasamente infrastructură
(LIDER DE drumuri - pichetajul
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 4
10 ÎNREGISTRĂRI 5
11 ANEXA 1 – Proces Verbal de trasare a lucrărilor 6
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Procedura descrie determinarea, materializarea şi reperaraea elementelor caracteristice care
definesc amplasamentul şi axele unei lucrări de construcţii
3 DOMENIU
4.1 DEFINIŢII
4.1.2 Trasare – operaţia de fixare pe teren a formei şi dimensiunilor exacte în plan a

construcţiei ce urmează a se executa. Datele necesare trasării sunt cuprinse ăn proiectul de
execuţia a lucrării.
4.2 ABREVIERI
6.1.1 Preia de la proiectant , în prezenţa beneficiarului, lista reperelor topografice pe
baza cărora se trasează amplasamentul lucrării şi o predă topometrului de şantier;
6.1.2 Asistă la materializarea pe teren a reperelor care marchează amplasamentul

şi axele lucrării;
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
şi repere.

solicitat.




7 PROCEDURA
7.1.1 De regulă , la pichetarea axei traseului , sunt materializate pe teren toate punctele
importante ale traseului prin picheţi cu martori, iart vârfurile de unghi, prin borne de beton
legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de
reperi de nivelment stabili, din borne de beton amplasaţi în afara zonei drumului , cerl puţin
câte doi reperi / km.
7.1.2 În cazul în care documentaţie este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul

drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la
începerea lucrărilor de execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordinate pentru
vârfurile de unghi şi a reperilor de pe teren;
7.1.3 Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, Constructorul , pe cheltuiala sa,
trece la restabilirea şi completarea pichetajului în cazul situaţiei de la pct 1 sau la
executarea pichetajului complet nou în cazul situaţiei de la punctual 2. În ambele cazuri
trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distanţă maximă ,
între acestea, de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Picheţii amplasaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung, de aceeşi reperi
ca şi picheţii din pichetajul iniţial.
7.1.6 Odată cu definitivarea pichetajului, în afara de axa drumului, Constructorul va

materialize prin ţăruşi şi şabloane, următoarele:
7.1.6.1 Înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax de-a lungul axului drumului;
7.1.6.2 Punctele de intersecţiii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
7.1.6.3 Înclinarea taluzelor.
7.1.5 Constructorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor

şi are oblligaţia de a-I restabili sau de a-I reamplasa , dacăeste necesar;
7.1.6 În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor , este efectuată de către
constructor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a beneficiarului,
cu notificare cu cel puţin 24 de ore în devans;
7.1.7 Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate toate instalaţiile subterane şi

aeriene aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.
10 ÎNREGISTRĂRI
- Proces verbal de trasare a lucrărilor cod F-PS-CMSMC-23.16;
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
11 ANEXA 1 – Proces Verbal de trasare a lucrărilor

OBIECTUL:
BENEFICIAR:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..
Nr………….. Data……………………

din proiectul nr. ………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
y ……………………………………………………
z ………………………………………. …………..
Cota: ……………………………………………………………

Verificat : ……………………… …………………… …………………….…….
- LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Titlu LUCRĂRI TERASAMENTE INFRASTRUCTURĂ DRUMURI

- LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Cod document PTE-34

Funcţia
Semnătura
Lucrări terasamente infrastructură Cod : PTE - 34
ASOCIEREA drumuri – lucrări pregătitoare
SENGHER
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 4
10 ÎNREGISTRĂRI 5
(LIDER DE drumuri – lucrări pregătitoare
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Procedura descrie lucrările care se execută înainte de începerea lucrărilor de terasamente
3 DOMENIU
Procedura se aplică la toate lucrările de drumuri .
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
6.1.2 Asistă la materializarea pe teren a reperelor care marchează amplasamentul şi

axele lucrării;
şi repere.

ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
solicitat.




7 PROCEDURA
7.1.1 Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele
lucrări pregătitoare, în limita zonei exprorpiate:
7.1.1.1 Defrişări;
7.1.1.2 Curăţirea terenuluide resturi vegetale şi buruieni;
7.1.1.3 Decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
7.1.1.4 Asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime;
7.1.1.5 Demolarea construcţiilor existente.
7.1.2 Constructorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi

arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv să execute transportul materialului
lemnos rezultat. Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu
înălţime mai mică de 2 m precum şi la debleuri;
7.1.3 Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă , buruieni şi alte materiale se face pe
întrega suprafaţă a amprizei;
7.1.4 Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei drumului şi

a gropilor de împrumur;
7.1.5 Pământul decapat şi orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi , vor
fi transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
terasamentelor drumului.Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii în vederea
reutilizării;
7.1.8 Pe porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleu sau
debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să
evacueze apa în afara amprizei drumului, în general dacă se impune, se vor verifica lucrări
de colectare, drnare şi evacuare a apelor din ampriza drumului;
7.1.9 Demolările construcţiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m

sub nivelul platformei terasamentelor; Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu
grijă, pentru a fi reutilizate conform indicaţiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau ,
în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în
sarcina constructorului;
7.1.10 Toate golurile ca:
7.1.10.1 Puţuri;
7.1.10.2 Pivniţe;
7.1.10.3 Excavaţii;
7.1.10.4 Gropi rezultate după scoaterea buturugilor şi rădăcinilor,

Vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură şi compactate pentru a se obţine gradul de
compactare necesar;
7.1.9 Constructorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca beneficiarul să
constte şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare prezentate anterior. Această acceptare
trebuie să fie menţionată obligatoriu, în registrul de şantier.
10 ÎNREGISTRĂRI
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
- MIŞCAREA PĂMÂNTULUI
LUCRĂRI TERASAMENTE INFRASTRUCTURĂ DRUMURI

Titlu - MIŞCAREA PĂMÂNTULUI
Cod document PTE-35

Funcţia
Semnătura
Lucrări terasamente infrastructură Cod : PTE - 35
ASOCIEREA drumuri – mişcarea pământului
SENGHER
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 4
10 ÎNREGISTRĂRI 6
(LIDER DE drumuri – mişcarea pământului
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Procedura descrie lucrările care se execută la mişcarea pământului în cadrul lucrărilor de
terasamente
3 DOMENIU
Procedura se aplică la toate lucrările de drumuri .
4.1 DEFINIŢII
4.2 ABREVIERI
6.1.2 Asistă la materializarea pe teren a reperelor care marchează amplasamentul

şi axele lucrării;

şi repere.
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
solicitat.




7 PROCEDURA
7.1 Mişcarea pământului
7.1.1 Mişcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din
săpături, în profilele cu umplutură ale proiectului; L a începutul lucrărilor, constructorul
trebuie să prezinte consultantului / proiectantului , spre aprobare, o diagramă a cantităţilor
ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mişcare a terasamentelor), precum şi toate
informaţiile cu privire la mutarea tutilajelor/distanţe;
7.1.2 Excedentul de săpătură şi pământurile din debleuri care sunt improprii realizării
rambleurilor , precum şi pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie
înlocuite, vor fi transportate în depozite definitive;
7.1.3 Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat va proveni din gropi de împrumut;
7.1.4 Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului proiect, sub formă de
superlărgire, trebuie să fie supusă aprobării beneficiarului;
7.1.5 Dacă în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite dij debleuri şi gropi
de împrumut este incompatibilă cu presctipţiile caietului de sarcini sau ale standardelor şi
normativelor tehnice în vigoare privind calitatea şi condiţiile de execuţie a rambleurilor
constructorul trebuiesă informeze beneficiarul şi să-i supună spre aprobare propuneri de
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători şi teste de
laborator, demonstrând existenţa reală a materialelor şi evaluarea cantităţilor de pământ ce
se vor exploata;
7.1.8 La lucrărileimportante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza ,
completa sau modifica prevederile caietului de sarcini. În acest caz constructorul poate
întocmi „tabloul de corespondenţă a pământului” prin care se defineşte destinaţia
fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut;
7.2 Gropi de împrumut şi depozite de pământ

7.2.1 În cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin
proiect, alegerea acestora o face constructorul cu acordul beneficiarului; Acest acord va
trebuisă fie solicitat cu minim 8 zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut
sau a depozitelor;
7.2.2 La exploatarea gropilor de împrumut constructorul va respecta urmatoarele reguli:
7.2.2.1 Pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi refolosit

conform prevederilor proiectului;
7.2.2.2 Crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a

beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
7.2.2.3 Taluzurile gropilor de împrumut pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii să fie nivelat pentru a
asigura evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
7.2.2.4 Săpăturile, în gropile de împrumut, nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri
sau sub cota şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
7.2.2.5 În albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului,
amenajând o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de
împrumut;
7.2.2.6 Fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3 % spre exterior şi o
pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evaciarea apelor;
7.2.2.7 Taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu

înclinarea de 1/1,5...1,3 când înte piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de
împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va
fi de 1/3;
7.2.3 Surplusul de săpătură din zonele de debleu poate fi depozitat în

următoarele moduri:
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.5.1 În continuarea trasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusuk depozitat fiind
nivelat, compactat şi taluzat confromprescripţiilor aplicabile rambleurilor drumului,
suprafaţa superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult
egală cu cea a muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
7.2.5.2 La mai mult de 10 m de crestele taluzutilor de debleu ale drumurilor în eecuţie sau ale
celor existente şi în afara firelor de scurgere aapelor, în ambele situaţii este necesar să
se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile impuse;
7.2.6 La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuţia acestora

să nu se provoace înzăoezirea drumului;
7.2.7 Constructorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită

stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de căte ape sau
să cauzez, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanlelor sau bunurilor publlice
particulare. În acest caz , constructorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube;
10 ÎNREGISTRĂRI
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
LUCRĂRI DE DEFRIŞARE
Titlu Lucrări de defrişare

Cod document PTE-36

Funcţia
Semnătura
SISTEME Lucrări de defrişare Cod : PTE - 36
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 6
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură are ca scop execuţia lucrărilor de defrişare mecanizată a terenului în
condiţii de asigurare a calităţii, respectarea fazelor tehnologice, a modului de lucru, precum şi
înregistrările privind confirmarea şi atestarea lucrărilor
3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia lucrărilor de defrişare mecanizată a terenului de tufişuri,
arbuşti, arbori, inclusiv scoaterea rădăcinilor.
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Teren de fundare – zona situată la suprafaţa scoartei terestre în care, datorită execuţiei
construcţiei;
4.2 ABREVIERI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER

de calitate.
6.1.8 Întocmeşte şi ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le urmăreşte

de la prevederile proiectului de execuţie şi permite reluarea lucrărilor numai după remedierea
lor.


cerinţele MSMI.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




executate.

demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


6.4.7 Verifică respectarea de către factorii implicaţi a prevederilor Legii nr. 10/95 privind calitatea
în construcţii, cu privire la utilizarea numai de produse tradiţionale, fabricate pe bază de
tehnice.
7 PROCEDURA
7.1 GENERALITĂŢI
7.1.1 Înainte de începerea lucrărilor de umplutură din pământ şi a celor de săpătură din gropi de
împrumut suprafaţa terenului trebuie să fie pregătită în prealabil prin scoaterea şi
îndepărtarea materialului lemnos, deoarece în cazul rămânerii lor în pământ, prin putrezire,
ar produce goluri ce pot constitui puternice surse de infiltraţie a apelor şi totodată, la variaţii
de temperatură, prin fenomenul de îngheţ-dezgheţ, se produc tasări neuniforme, deformări
sau degradări ale lucrărilor de pământ executate.
7.1.2 Defrişarea unei suprafeţe este necesară şi pentru a asigura îndepărtarea totală a materialului
lemnos de pe amplasament, deoarece vegetaţia de pe fâşiile adiacente ar putea avea
rădăcini în zona amplasamentului, dar şi pentru a permite accesul utilajelor la punctele de
lucru.
7.1.3 Defişarea mecanizată a terenului constă în scoaterea şi îndepărtarea de pe amplasament a

tufişurilor, arbuştilor, arborilor şi a rădăcinilor, cioatelor sau altor materiale lemnoase, cu
ajutorul utilajelor specializate sau a utilajelor de uz general având echipamente de lucru
specifice.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.6 În cadrul procesului tehnologic de defrişare mecanizată a terenului se pot executa:
- defrişarea mecanizată a terenului de tufişuri sau arbuşti (Ø = 1....10 cm);
- doborârea arborilor (Ø = 11. 30 cm) împreună cu rădăcinile lor;
- doborârea arborilor (Ø > 30 cm) fără rădăcini, prin tăierea cu ferăstrăul mecanic;
- scoaterea rădăcinilor.
Pe un amplasament apare necesitatea executării numai a unora dintre aceste activităţi

tehnologice.
7.1.7 Dacă amplasamentul unui obiect de construcţie are în plan suprafaţa
A0 = L g x L t
defrişarea se face, prin fâşii adiacente fiecărei laturi, pe o suprafaţă mărită
Ad = (Lg + 2d) x (Lt + 2d)
unde: - Lg – lungimea amplasamentului construcţiei

- Lt – lăţimea amplasamentului
- d – lăţimea fâşiilor adiacente fiecărei laturi (d = 4. 5 m).
1- suprafaţa amplasamentului; 2 – suprafaţa mărită de defrişare; 3 – sector de lucru; 4 – fâşie de lucru longitudinală;
5 – fâşie de lucru transversală
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.8 Suprafaţa de defrişat se împarte în sectoarede lucru a căror suprafaţă se dimensionează în
funcţie de anotimpul în care se execută defrişarea, de productivităţile utilajelor care execută
defrişarea şi a celor care urmează să execute următoarea activitate tehnologică de săpătură
sau de umplutură.
7.1.9 Lungimea sectorului de lucru poate fi de 500...1000 m, iar lăţimea sectorului de l = 0...100 m.
7.1.10 În interiorul sectorului de lucru, utlajul sau sistema de maşini execută lucrarea după o
schemă tehnologică de mecanizare care se realizează prin deplasarea utilajului în timpul
lucrului.
7.1.11 Deplasarea utilajului într-un sector de lucru se face fie longitudinal, fie transversal.
7.1.12 La deplasarea în interiorul sectorului de lucru, utilajul lasă o urmă de trecere de lăţime B,
numită fâşie de lucru.
7.1.13 Pentru a se asigura acoperirea totală a sectorului de lucru la trecerea utilajului, fâşiile de
lucru adiacente se suprapun pe lăţimea s = 15...25 cm şi, în acest mod, lăţimea efectivă a
fâşiei de lucru este:
B = B - s.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2 DEFRIŞAREA SUPRAFEŢELOR DE TUFIŞURI SAU ARBUŞTI
7.2.1 Se realizează tăierea tufişurilor şi arbuştilor cu diametrul de 1...10 cm şi deplasarea cu
depozitarea în grămezi a materialului rezultat, urmate de scoaterea şi îndepărtarea
rădăcinilor.
7.2.2 Utilajele folosite la defrişare sunt: defrişatorul ca echipament de lucru montat pe tractor cu
şenile, tăietorul de tufişuri, buldozerul.
7.2.3 Schemele de defrişare corespund fluxului tehnologic de deplasare a utilajului în sectorul de

lucru:
- în zig-zag: transversală sau longitudinală;
- circulară sau eliptică: transversală sau longitudinală;
- în spirală.
7.2.4 Defrişarea în zig-zag se foloseşte atunci când utilajul lucrează într-un spaţiu îngust ca, de
exemplu, pregătirea terenului pentru executarea de drumuri
7.2.5 În cazul defrişării în zig-zag transversală sectorul de lucru se împarte în fâşii de lucru
efective, transversale.
I – intrarea utilajului în sector; T – terminarea lucrului
1 – sector de lucru; 2 – fâşie de lucru; 3 – defrişator; 4 – direcţia şi sensul de deplasare a utilajului; 5 – ordinea de lucru
a utilajului (1...n); 6 – întoarcerea utilajului
7.2.6 Axele fâşiilor de lucru marchează fluxul de deplasare a utilajului.
7.2.7 Pe laturile longitudinale ale sectorului de lucru, în zona adiacentă, se efectuează întoarcerile
defrişatorului.
7.2.8 Defrişarea circulară şi în spirală se utilizează atunci când utilajele lucrează în spaţii largi
7.2.9 La defrişarea circulară longitudinală utilajul începe lucrul din extremitatea sectorului către
mijlocul lui.
7.2.10 În cazul defrişării circulare transversale, se începe lucrul din mijlocul sectorului către
extremităţi.
7.2.11 Corespunzător volumului de lucrări şi dimensiunilor frontului de lucru, la defrişare se poate
lucra cu un singur defrişator sau cu un convoi de defrişatoare (mai multe utilaje).
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3 CURĂŢIREA TERENULUI
7.3.1 Pe ternul care a fost defrişat rămân crengi, rădăcini sau alte materiale lemnoase, care
trebuie îndepărtate.
7.3.2 Activitatea tehnologică de curăţire a terenului constă în strângerea materialului lemnos în

depozite provizorii, formate pe amplasament sau în afara lui, încărcarea şi transportul lor la
locul stabilit.
7.3.3 În procesul tehnologic de curăţire a terenului pot interveni următoarele activităţi:

- îndepărtarea crengilor, cioatelor sau rădăcinilor scoase;
- săparea şi îndepărtarea vegetaţiei de baltă;
- îndepărtarea deşeurilor.
7.3.4 Utilajele folosite la curăţirea terenului sunt: buldozerul, autogrederul, echipamentul de

defrişat şi strâns pe tractor.
7.3.5 Pentru curăţirea terenului cu un singur utilaj se pot folosi următoarele scheme:
- circulară longitudinală;
- spirală cu treceri succesive în două sectoare de lucru
- în zig-zag transversală.
7.3.6 La curăţirea terenului după schema de lucru circulară longitudinală, inceperea lucrului se
face de la mijlocul sectorului.
7.3.7 În cazul schemei în zig-zag transversală, utilajul începe lucrul dintr-o extremitate a sectoruli
de lucru.
7.3.8 Schemele de curăţire a ternului circulară şi în spirală se utilizează în spaţii largi, iar
schema în zig-zag se foloseşte în spaţii înguste, la lucrări de drumuri.
7.3.9 În cazul spaţiilor largi, corespunzător dimensiunilor de lucru, se aplică lucrul în convoi
cu mai multe buldozere.
10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ

TENSIUNE
Titlu INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Cod document PTE-41

Funcţia
Semnătura
SENGHER Instalaţii electrice de joasă tensiune Cod : PTE - 41
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 6
SISTEME Instalaţii electrice de joasă tensiune Cod : PTE - 41
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Procedura are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare in vederea
executarii lucrarilor si efectuarii controlului calitatii pentru instalatiile electrice de
joasa tensiune.
3 DOMENIU
3.1 Procedura se va utiliza la executia instalatiilor electrice de joasa tensiune
(conform Normativ I7-92) aferente tuturor categoriilor de constructii. Prezentul
document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete aferente
lucrarilor Dvs. decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte
proiecte , documentatii tehnice , legi, normative , standarde , etc .
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
5.1 Proiecte de executie, planse aferente fazelor respective de executie
5.2 Proiecte tehnologice de executie
5.3 Normativ I7-9

5.4 Caiet de sarcini intocmit de proiectant
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER





6.1.11Verifică întocmirea şi ţinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativă a





(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
construcţiilor.


executate.



sau demolare.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
construcţiilor.
agremente tehnice.
bugetare, precum şi a lucrărilor care asigură cerinţele stabilite la articolul 5 din Legea
10/95.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 CONDITII PREALABILE
7.1.1 Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferenta lucrarilor de instalatii
electrice cu tensiuni pana la 1.000 V c.a. si 1.500 V c.c.
7.1.2 Instruirea personalului care concura la realizarea instalatiilor electrice (conform

Normativului I7-92) in scopul insusirii proiectelor de executie, caietelor de sarcini si
procedurilor la care se refera faza respectiva de lucru.
7.1.3 Intocmirea, depunerea si avizarea “Dosarului preliminar” aferent lucrarilor de instalatii

electrice executate de personal autorizat de catre RENEL-FRE, inaintea inceperii
lucrarilor.
7.1.4 Intocmirea proiectului de organizare de santier pentru alimentarea cu energie

electrica a utilajelor si iluminatului folosite pe parcursul executiei lucrarilor .
7.1.5 Stabilirea modului de racordare la reteaua de distributie a furnizorului de energie

electrica (direct prin post propriu de transformare pentru organizarea de santier)
functie de tipul consumatorului, de puterea absorbita de acesta (bilant energetic) de
conditiile locale si de criterii economice, respectindu-se regulamentul PE 932 si
normativele RENEL PE 124 si PE 132.
7.1.6 Bransamentele electrice (pentru organizarea de santier sau lucrarea definitiva) se

proiecteaza si se executa respectindu-se conditiile prevazute in normativul PE 106
(bransamente aeriene) sau normativul PE 107 (bransamente subterane).
7.1.7 Asigurarea pe santier, dupa caz, a atelierelor de prefabricare instalatii electrice, de

confectionare dupa caz a tablourilor electrice (de forta, lumina, comanda, etc.)
precum si a materialelor, aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice ce se
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
pun in opera care vor fi receptionate si depozitate conform PTE si standardelor in
vigoare.
7.1.10 Dotarea formatiilor de instalatori electricieni de la punctele de lucru cu unelte,
scule, dispozitive, aparate de masura, control, probe si dotari pentru protectia
muncii.
7.1.11Asigurarea utilitatilor la locul de executie a instalatiilor electrice.
7.1.12 Alimentarea cu energie electrica pentru consumatori de iluminat si forta cu

asigurarea protectiilor impotriva supracurentilor si electrocutarilor.
7.1.13 Asigurarea utilitatilor pentru executia instalatiilor electrice (aer comprimat

pentru utilaje portative).
7.1.14 Asigurarea cu dispozitive pentru transportul utilajelor sau ansamblelor grele ce

urmeaza a fi montate in posturile de transformare, cabine de comanda sau in cadrul
retelelor exterioare (tamburi de cablu, stipli metalici sau din beton).
7.1.15 Asigurarea mijloacelor adecvate de transport pentru materiale, utilaje, etc. si

asigurarea lor in timpul transportului (pentru evitarea deteriorarii lor).
7.1.16 Verificarea asigurarii frontului de lucru pentru executarea lucrarilor de instalatii

electrice (interioare sau exterioare), verificarea cotelor de montaj, verificarea golurilor
de trecere a tuburilor si tevilor de protectie pentru conductori sau cabluri precum si a
dimensiunilor canalelor sau fundatiilor aferente instalatiilor electrice, verificarea
calitatii materialelor aparatelor si echipamentelor aferente instalatiilor electrice.
7.1.17 Certificarea verificarii PRAM de catre unitati autorizate de catre RENEL pentru
aparatajul AMC si de protectie aferente instalatiilor electrice ce se executa.
7.1.18 Verificarea respectarii conditiilor de amplasare si de montare a instalatiilor
electrice.
7.2 MASURI PREVENTIVE

7.2.1 Se va urmari dotarea parcursul executiei lucrarilor atit din punct de vedere a normelor
de protectia muncii si P.S.I. corespunzatoare specificului activitatilor desfasurate.
Personalul de executie va fi instruit si indrumat in vederea respectarii normelor
susmentionate.
7.3 ACTIUNI IMPLICATE

7.3.1 Confectionarea sau procurarea prefabricatelor de instalatii electrice specifice lucrarii
si probarea lor (panouri electrice, tablouri electrice, pupitre de comanda, canale de
bare prefabricate, etc.)
7.3.2 Procurarea utilajelor aferente instalatiilor electrice (panouri pentru imbunatatirea

factorului de purtere).
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3.5 Depozitarea si receptia materialelor de instalatii electrice pentru punerea in opera
conform graficului de executie.
7.3.6 Pregatirea lucrarii (frontului de lucru) si stabilirea etapelor de executie pentru evitarea
necorelarii operatiilor.
7.4 Punerea in opera a prefabricatelor de instalatii electrice, a utilajelor precum si a

celorlalte materiale specifice instalatiilor electrice.
7.4.1 Executarea centralizata a tablourilor electrice si a pupitrelor de comanda.
7.4.2 Stabilirea amplasarii surselor de alimentare cu energie electrica (posturi de

transformare, tablouri de distributie, pupitru comanda, grupuri electrogene, baterii de
acumulatori, etc.) si verificarea gabaritelor.
7.4.3 Trasarea amplasamentului (cote de montaj) aparatelor, echipamentelor si

receptoarelor electrice.
7.4.4 Stabilirea in teren a traseelor de alimentare cu energie electrica in conformitate

cu plansele din proiect.
7.4.5 Montarea tuburilor de protectie, a dozelor centralizatoare, a dozelor de aparat, a

locurilor de lampa (iluminat, normal sau special).
7.4.6 Realizarea si montarea confectiilor metalice (sau plastic-canale de cabluri) pentru

pozarea cablurilor.
7.4.7 In cazul instalatiilor cu grad mare de complexitate se va face o preasamblare a

acestora pe portiuni specifice pentru a verifica gradul de precizie a racordarilor si a
fixarii pe fundatii sau suporti. Preasamblarea si probele se pot realiza atat in cadrul
atelierelor de prefabricare instalatii electrice sau la locul de montaj (canale de
distributie in bare, ansambluri de panouri, utilaje complexe, stipli pentru iluminat
exterior, piloni)
7.5 Depozitarea si receptionarea materialelor

7.5.1 Manipularea, transportul si depozitarea prefabricatelor, utilajelor, aparatelor si
materialelor se va face astfel incit sa se evite deprecierea lor. Este interzisa
depozitarea direct pe pamint sau alte conditii improprii (depozitarea in zone supuse
interperiilor, agentilor corozivi, etc.)
7.5.2 La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale, aparate si echipamente ce
corespund din punct de vedere tehnic cerintelor proiectului.
7.5.3 Materialele si echipamentele utilizate la executie vor avea caracteristicile si
tolerantele prevazute in standardele de stat, sau in prescriptiile tehnice ale RENEL si
vor fi in concordanta cu caietele de sarcini elaborate de proiectantul lucrarii.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5.6 Elementele de instalatii electrice care fac obiectul prescriptiilor energetice RENEL vor
trebui sa corespunda acestora, iar materialele si echipamentele care sunt supuse
conditiilor de omologare ale ICEMENERG sa fie insotite de certificatul de omologare;
de asemeni aparatajul de masura, control si automatii de protectie va fi insotit de
certificatul probelor PRAM efectuate.
7.5.7 Retelele electrice exterioare atit pentru linii electrice aeriene cit si pentru linii electrice
subterane de joasa tensiune se vor realiza cu conductori si cabluri din aluminiu sau
cupru care sa corespunda necesarului energetic al consumatorului si conditiilor de
traseu.
7.6 Pregatirea lucrarii

7.6.1 In urma analizarii detaliilor de executie si a conditiilor specifice de lucru, santierul va
elabora schite si fise tehnologice de detaliu la nivel de maistru necesare realizarii
lucrarilor, care vor cuprinde precizari privind:
7.6.1.1 organizarea de santier
7.6.1.2 lucrari pregatitoare
7.6.1.3 stabilirae fazelor de montaj si realizarea unui grafic de esalonare a lucrarilor

pentru corelarea cu celelalte lucrari de constructii-montaj
7.6.1.4 stabilirea resurselor necesare pentru realizarea obiectivului.

7.6.2 Agregatele cu piese in miscare (grupuri electrogene, compresoare, pompe, etc.) vor
trebui sa aiba randament ridicat si un nivel redus al zgomotelor si vibratiilor.
7.6.3 Inaintea punerii in opera toate materialele, aparatele si echipamentele se mai supun
unui control vizual pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le
deprecieze. Remedierile defectiunilor se pot realiza numai in conformitate cu PE 016 -
Normativ tehnic de reparatii la echipamentele si instalatiile energetice.
7.6.4 Se verifica daca aparatajul si echipamentele de joasa tensiune au fost supuse

probelor PRAM de catre unitati autorizate ale RENEL (verificari si reglaje).
7.6.5 Aparatele de masura si control trebuie sa fie insotite de certificatele lor de omologare
eliberate de catre Biroul Român de Metrologie Legala (BRML) si de verificare privind
clasa de precizie a aparatului (etalonare cu probe PRAM).
7.6.6 Manipularea, depozitarea si punerea in opera a materialelor se va face cu

respectarea normativelor de tehnica securitatii muncii atit pentru evitarea deteriorarii
echipamentelor si materialelor cit si pentru evitarea producerii accidentelor.
7.7 Executarea lucrarii
In cursul executarii lucrarilor de instalatii electrice se va urmari si respectarea urmatoarelor conditii:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.7.1 Racordarea la reteaua de distributie a furnizorului de energie electrica (direct sau prin
post de transformare, conform aviz si proiect RENEL-FRE), tinind seama de tipul
consumatorului, de puterea absoluta de acesta, de conditiile locale si de criterii
economice, respectandu-se regulamentul PE 932, normativele PE 124 si PE 132.
7.7.2 Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectindu-se
conditiile prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele subterane, respectindu-
se conditiile prevazute in normativul PE 107.
7.7.3 Coloanele electrice colective si individuale ale bransamentelor cladirilor de locuit,

comerciale, social-culturale si administrative, se proiecteaza si executa respectindu-
se conditiile din Normativul I7-92 (art.3.253.56) si conditiile din STAS 234.
7.7.4 Proiectarea si executarea instalatiilor electrice ce trebuie sa respecte conditiile din

regulamentul PE 932 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a
aparatelor de inregistrare a cantitatii de energie consumata (energie activa-reactiva,
contorizare cu dublu cadran pentru diferentiere consumuri in ore de virf de consum
sau in afara virfului, etc.) si a aplicarii atunci cind este cazul a masurilor pentru
imbunatatirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat si a socurilor
conform Normativului PE 143.
7.7.5 Repartizarea pe faze si receptoarelor electrice trebuie sa se realizeze astfel incit sa

se asigure o distrutie echilibrata pentru ca in exploatare sa se asigure o incarcare cit
mai echilibrata a intregii instalatii.
7.7.6 Caracteristicile materialelor, aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice vor

fi in conformitate cu:
7.7.7 specificatiile din proiectul de specialitate (faza DDE)
7.7.8 parametrii regimului de functionare (tensiune, curent, frecventa, putere, etc.)
7.7.9 categoria sau categoriile in care se incadreaza incaperea, spatiul sau zona respectiva
din punct de vedere al mediului conform normativului I7/92-capitolul 2, din punct de
vedere al pericolului de incendiu conform normelor tehnice P118 si din punct de
vedere al pericolului de electrocutare conform STAS 8275.
7.7.10 In toate categoriile de incaperi cu exceptia celor din categoria EE trebuie utilizate
materiale, aparate, echipamente si receptoare electrice realizate in constructie
inchisa cu grad minim de protectie IP 2x (conform STAS 5325) in cazul celor fixe si
cu grad minim de protectie IP 3x, in cazul celor mobile sau portabile. Fac exceptie si
pot fi in executie deschisa materialele, aparatele, echipamentele si receptoarele
electrice fixe daca sunt protejate prin constructii inchise cu grad de protectie minim
IP 2x (dulapuri, carcase, etc.) conductele folosite pentru protectia impotriva
electrocutarilor si conductele aferente instalatiilor de ridicat si transportat cu
elemente mobile, daca li se aplica protectia prin amplasare sau prin ingradiri fixe,
inchise.
7.7.11 Amplasarea instalatiilor electrice in structura de rezistenta a constructorilor se

admite numai in conditiile prevazute de normativul P100.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.7.14 Toate instalatiile electrice trebuie protejate impotriva supracurentilor datorati
scurtcircuitelor si/sau suprasarcinilor (I7-92).
7.7.15 Se prevad sigurante fuzibile pe toate fazele sau polii circuitului sau coloanei de
protejat.
7.7.16 In cazurile in care mai multe dispozitive de protectie de acelasi tip sau tipuri
diferite se inseriaza, caracteristicile lor se aleg astfel incit sa fie asigurata
selectivitatea protectiei (in cazul unei avarii sa functioneze protectia cea mai
apropiata).
7.7.17 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere directa si indirecta sa fie asigurata
prin masuri, mijloace sau sisteme de protectie respectindu-se conditiile din STAS
2612, STAS 8275, STAS 12604, NRPM, PE 119.
7.7.18 In cazul mai multor echipamente invecinate (amplasate in aceeasi zona de

manipulare) mijloacele de protectie aplicate fiecarui echipament se aleg astfel incit ele
sa nu se anuleze reciproc.
7.7.19 La aplicarea mijloacelor de protectie alimentarea la tensiune redusa de protectie,

separarea de protectie, egalizarea potentialelor, a protectiei automate impotriva
tensiunilor de defect (PATD) si a protectiei automate impotriva curentilor de defect
(PACD) trebuie respectate si precizarile din I7-92 de la articolele 3.633.67.
7.7.20 Prizele de pamint si conductele de protectie se proiecteaza si se executa

conform STAS 12604/4 si 5.
7.8 Materiale, sisteme de distributie si de montare
7.8.1 Alegerea si montarea materialelor de instalatii electrice trebuie sa respecte conditiile

impuse de normativul I7-92 privind utilizarea conductelor, cablurilor sau barelor din
cupru si/sau din aluminiu.
7.8.2 Conductele sau barele electrice din otel se pot folosi pentru protectie in conditiile din
STAS 12604/4, 5.
7.8.3 Este obligatorie folosirea conductoarelor si barelor din cupru in urmatoarele situatii:
7.8.4 la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita

(receptoare bloc operator, incaperi reanimare, servicii urgenta din cladiri pentru
spitale si similare, iluminat de siguranta pentru evacuare, instalatii de prevenire
si stingere a incendiilor, consumatori de siguranta din centrale electrice
7.8.5 in inceperi, zone sau spatii din exterior, cu mediu coroziv, in cazurile in care
stabilitatea chimica a aluminiului sau otelului nu este corespunzatoare
7.8.6 la instalatiile electrice de pe utilaje mobile supuse vibratiilor sau socurilor permanente
7.8.7 la instalatiile electrice de protectie contra electrocutarilor - conform STAS 12604/5.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
EXECUŢIE CĂMINE DE VIZITARE CU

ELEMENTE PREFABRICATE TIP
ELPRECO
Titlu EXECUŢIE CĂMINE DE VIZITARE CU ELEMENTE

PREFABRICATE TIP ELPRECO
Cod document PTE-47

Funcţia
Semnătura
SENGHER Execuţie cămine de vizitare cu elemente prefabricate
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................7
10 ÎNREGISTRĂRI............................................................................................................11
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Prezenta procedură se referă la pregătirea execuţiei, execuţia, verificarea şi
recepţia lucrărilor de montaj a căminelor de vizitare pe reţeaua de canalizare şi
în incinta staţiei de epurare.
3 DOMENIU
3.1 Procedura se aplică la pregătirea execuţiei, execuţia, verificarea şi recepţia
lucrărilor de montaj a căminelor de vizitare pe reţeaua de canalizare şi în incinta
staţiei de epurare.
3.2 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

3.3 DEFINIŢII
3.3.1 Conform MSMI
3.4 ABREVIERI
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
4.1 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
4.2 HG 273-1994 - Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente acestora. Anexa: Cartea tehnică a construcţiei
4.3 Legea 50/1991-Legea privind autorizarea executării construcţiilor cu toate

modificările şi completările din aferente
4.4 C58-85-Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii
4.5 C56-2002-Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a

instalaţiilor aferente
4.6 C169-88-Normativ privind executarea terasamentelor pentru realizarea

fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale
4.7 P10-86-Normativ privind proiectarea si executarea fundaţiilor directe
4.8 NE012-99-Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat
4.9 C16-84-Normativ privind realizarea lucrărilor pe timp friguros
4.10 C139-1987-Instrucţiuni tehnice privind protecţia anticorosivă a construcţiilor

metalice
4.11 P118-1999-Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
4.12 C150-84-Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor
civile, industriale şi agricole.
4.14 ŞEF ŞANTIER

4.14.5 Supraveghează execuţia lucrării asigurând calitatea execuţiei, în

conformitate cu documentaţia de execuţie.
4.14.6 Răspunde ca execuţia lucrării s fie asigurată cu personal calificat,

materiale şi echipamente de calitate.
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

4.14.11 Opreşte execuţia lucrărilor în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate
sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie şi permite reluarea lucrărilor numai









executate.
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

6.3.1Admite execuţia numai a lucrărilor de construcţii ce au la bază proiecte şi detalii de


sau demolare.




agremente tehnice.

metrologice”.
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7 PROCEDURA
7.1 Prevederi generale Cămine de vizitare
7.1.1 Căminele de vizitare (trecere şi intersecţie) şi căminele de rupere de pantă de pe
reţeaua de canalizare sunt construcţii din elemente prefabricate din beton cu diametru de
1000 mm şi înălţimi variabile.
7.1.2 Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate.
Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de calitate
şi de garanţie, după caz.
7.1.3 Se va respecta în totalitate tehnologia de execuţie a lucrărilor din

prezenta documentaţie tehnică şi normele specifice date de furnizor.
7.1.4 Atât pentru căminele de trecere cât şi pentru cele de intersecţie, partea inferioară a
căminelor (radierul), este executată monolit. Radierul căminului se confecţionează în
conformitate cu panta, racordurile şi ramificaţiile necesare. În perete se vor îngloba piesele
de trecere etanşe. Rostul dintre radier şi inele, precum şi dintre inelele de aducere la cotă,
se etanşează cu garnituri de cauciuc. La asamblare se foloseşte material lubrefiant.
7.1.5 Partea interioară a radierului (precum şi jgheabul) trebuie să aibă o rugozitate

comparabilă cu cea a canalizării din material PVC (KG-PVC), astfel ca viteza apei din canal
să nu se micşoreze la trecerea prin cămin. Acostamentul radierului se va finisa astfel încât
materialul decantat să fie spălat cu uşurinţă de fluxul de apă din canal şi să revină în
jgheab. Pe suprafaţa elementelor nu se admit fisuri, denivelări, pori, părţi desprinse sau
segregări. Aceste condiţii sunt accentuat impuse în zonele de contact cu inelele de etanşare
din cauciuc. Condiţia de permeabilitate pentru elementele de beton este P8, conform
normativului P73-78.
7.1.6 Amplasarea în plan a căminelor de vizitare respectă STAS 3051/91. În cazul

căminelor de vizitare care se amplasează la o schimbare de direcţie a canalului, unghiul
dintre cele două direcţii trebuie să fie de maxim 90° în cazul canalelor cu dimensiunea
orizontală a secţiunii transversale până la 500 mm inclusiv.
7.1.7 Ramele şi capacele căminelor de vizitare achiziţionate vor respecta STAS2308-81.
7.1.8 Racordarea tuburilor din PVC la căminele din beton se face prin intermediul
unor piese speciale din PVC care asigură o etanşeitate corespunzătoare.
7.1.9 Suprafaţa exterioară a pieselor de acces la cămin face priză cu betonul, iar între
suprafeţele interioare ale piesei şi tubului, etanşeitatea se asigură cu inel de cauciuc.
Această piesă are deviaţie de 3º de la ax. La montare, capătul interior al piesei trebuie să fie
în acelaşi plan cu peretele interior al căminului, iar depăşirea să fie permisă doar la capătul
exterior.
7.1.10 Montajul căminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul

conductelor stradale, de regulă din aval în amonte.
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.13 Verificarea calităţii căminelor de vizitare, precum şi probele de etanşeitate se
vor realiza concomitent cu verificarea şi probarea tronsoanelor de canalizare.
7.2 Manipulare, transport, depozitare
7.2.1 Manipularea elementelor se va efectua cu utilaje care nu produc deteriorări. La
ridicare, elementul trebuie să se găsească în poziţie orizontală. Este interzisă manipularea
elementelor producând şocuri sau ridicarea lor prin introducerea cablului în interiorul
elementului. Aşezarea suprapusă a elementelor se admite numai pe suprafeţe orizontale
care nu permit tasări.
7.2.2 Garniturile de cauciuc trebuie depozitate într-un loc întunecat, răcoros, fără praf,
aşezate lejer. Temperatura de depozitare trebuie să fie cuprinsă între -10ºC şi +30ºC.
Trebuiesc ferite de lubrefianţi şi combustibili. Înainte de montare, acestea şi elementul de
cămin cu care intră în contact se curăţă atent, se verifică dacă nu există defecte ale
elementului de cămin ce poate periclita etanşeitatea.
7.3 Execuţia lucrărilor

7.3.1 În prima fază se va face predarea amplasamentului. Urmează apoi trasarea
construcţiei cu respectarea prevederilor din STAS 9.824-75. Trasarea se va face cu ajutorul
teodolitului şi axele se vor materializa cu ajutorul bornelor fixe din beton, se va face fixarea
reperelor de nivel şi în special a cotei  0,00. De asemenea se va ţine cont şi de
“Instrucţiuni privind trasarea de detaliu” C 83-75.
7.3.2 Prepararea betonului se va face conform prevederilor din capitolul 9 al normativului

NE012-99. Temperatura de turnare a betonului va fi de 5C30C.
7.3.3 Certificarea calitaţii betonului trebuie făcută prin grija producătorului în conformitate
cu Legea 10/1995 şi a Regulamentului privind certificarea calităţii în construcţii.
7.3.4 Pe tot parcursul execuţiei, lucrările vor fi conduse de un cadru tehnic atestat.
Din partea beneficiarului lucrările vor fi urmărite de către un diriginte de şantier.
7.3.5 Lucrările ce devin ascunse vor fi consemnate în procese verbale de lucrări. De

asemenea verificările periodice şi pe stadii fizice vor fi menţionate în procese verbale.
7.3.6 Aceste procese verbale împreună cu proiectul, certificatele de calitate ale materialelor
şi dispoziţiile şi observaţiile efectuate de persoanele cu drept de control vor sta la baza
“Cărţii tehnice” a construcţiei.
7.3.7 Orice neconcordanţă între datele prezentate în proiect şi realitate se va prezenta

proiectantului pentru soluţionare.
7.4 Urmărirea comportării în timp a construcţiei
7.4.1 Urmărirea comportării în timp a construcţilor se va realiza în conformitate cu
reglementările legale şi ţinind cont în primul rând de prevederile P130-1999 Normativ privind
comportarea în timp a construcţiilor, precum şi de STAS 7.883-83 Construcţii hidrotehnice.
Supravegherea comportării în timp.
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4.4 Practic urmărirea comportării în timp a construcţiilor începe odată cu primele lucrări
de realizare a obiectului investiţiei, prin verificările privind asigurarea calităţii construcţiei.
7.4.5 Urmărirea comportării construcţiilor este activitatea sistematică de culegere şi de
valorificare a informaţiilor rezultate din observare şi măsurări asupra unor fenomene şi
mărimi ce caracterizează proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul
ambiant şi tehnologic şi cu sine însăşi.
7.4.6 Scopul urmăririi comportarii construcţiilor este asigurarea aptitudinii lor pe toată
durata de serviciu (durata se stabileşte pentru fiecare mijloc fix în parte conform
HG2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe).
7.4.7 În cazul obiectelor din prezentul proiect se impune supravegherea curentă a stării
tehnice-urmărirea curentă.
7.4.8 Supravegherea curentă a stării tehnice cade în sarcina beneficiarului, care o execută
cu personal şi mijloace proprii şi va avea ca obiective următoarele:
7.4.8.1 depistarea şi semnalarea din faza incipientă a situaţiilor ce periclitează aptitudinea

pentru exploatare a construcţiilor sub aspectul durabilităţii, siguranţei, confortului şi
economicităţii în vederea luării din timp a măsurilor de intervenţie necesare, pentru
înlăturarea cauzelor şi efectelor acestora
7.4.8.2 strângerea centralizată de date cu privire la starea tehnică a construcţiilor
7.4.8.3 evidenţierea aspectelor pozitive şi negative cu caracter generalizat din comportarea

construcţiilor, în vederea îmbunătăţirii proiectării, execuţiei, exploatării şi a
cercetării în acest domeniu.
7.4.7 Urmărirea se va face trimestrial consemnându-se într-un proces verbal concluziile
rezultate. Supravegherea curentă se executa vizual, prin observare directă şi cu ajutorul
mijloacelor de măsurare simple, de uz curent. Toate modificările vor fi cuprinse în Cartea
construcţiei.
7.4.8 Toate obiectele se vor supune următoarelor observaţii:

tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4.10.1 schimbări în poziţia obiectelor în raport cu mediul de implantare al acestora
prin deplasări vizibile verticale, orizontale, rotaţii
7.4.10.2 deschiderea sau închiderea rosturilor dintre obiecte sau părţile unui obiect
7.4.10.3 apariţia de rosturi, crăpături, smulgeri dereglări sau blocarea funcţionarii

unor utilaje condiţionate de poziţia lor
7.4.10.4 defecte şi degradări cu implicaţii asupra functionalităţii obiectelor de

construcţie, înfundarea scurgerilor podului
7.4.10.5 defecte şi degradări în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra

siguranţei obiectelor de construcţie.
7.4.9 De asemenea se vor consemna şi modificările în acţiunea factorilor de mediu natural
şi tehnologic.
7.5 Executarea lucrărilor anexe
7.5.1 Executarea construcţiilor accesorii la reţeaua de canalizare are ca regulă

generală punerea în funcţiune a reţelei din aval spre amonte.
7.5.2 Construcţiile anexe se vor executa concomitent cu realizarea conductelor de legătură,

în ordinea prevăzută în profilele longitudinale.
8.1 Măsuri generale de protecţie a muncii
În timpul executării puţurilor forate, se vor respecta normele generale şi specifice de protecţia
muncii. Se vor avea în vedere următoarele:
8.1.1 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Normele metodologice de
aplicare, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;
8.1.2 Normele generale de protecţia muncii elaborate în comun de Ministerul Muncii,

Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii;
8.1.3 Norme specifice de protecţie a muncii pentru construcţii hidroedilitare.
8.1.4 Protecţia muncii se va asigura şi prin folosirea dispozitivelor de inventar specifice, a

semnelor convenţionale şi a indicatoarelor de securitate.
8.1.5 În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare (cuprinse în normele specifice) care
reglementează prevederea de indicatoare, de marcaje, de mijloace de protecţie adecvate
sau alte atenţionări speciale de protecţie a locurilor de muncă ce prezintă pericole din punct
de vedere al protecţiei muncii, al siguranţei circulaţiei, al prevenirii incendiilor sau al
exploziilor, pe timpul execuţiei şi al exploatării lucrărilor proiectate, executantul şi
beneficiarul lucrărilor vor instala toate indicatoarele şi mijloacele de protecţie sau de
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
atenţionare adecvate şi vor executa toate marcajele necesare pentru protecţie şi avertizare
precum şi cele pentru identificarea în viitor a reţelelor subterane proiectate şi executate.
8.1.8 Locurile periculoase trebuie să fie semnalizate atât ziua cât şi noaptea prin
indicatoare de circulaţie sau tăbliţe indicatoare de securitate, prin mijloace adecvate
(împrejmuiri, balustrade, brăţări colorate - în cazul cablurilor electrice subterane, bariere,
etc.), prin marcaje realizate prin aplicarea de vopsele sau prin materializarea de elemente
prefabricate sau prin orice alte atenţionări speciale, reglementate prin prevederile
dispoziţiilor legale în vigoare sau apărute ca necesare în funcţie de situaţia concretă din
timpul execuţiei sau al exploatării lucrărilor proiectate.
8.1.9 Măsurile şi indicaţiile din normele de protecţia muncii nu sunt limitative, executantul şi
beneficiarul urmând să ia în completare şi orice alte măsuri de protecţia muncii, de
siguranţa circulaţiei şi de PSI, pe care le vor considera necesare sau pe care le vor solicita
autorităţile locale de specialitate, ţinând seama de situaţia concretă a lucrărilor din timpul
execuţiei sau exploatării.
8.1.10 Executantul şi beneficiarul rămân direct răspunzători de neaplicarea tuturor

măsurilor de securitate a muncii care vor trebui să fie aduse la cunoştinţă, prin instructaje
întocmite periodic, tuturor persoanelor implicate în execuţia sau exploatarea lucrărilor
proiectate.
8.2 Măsuri P.S.I.

8.2.1 Pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor prevăzute în obiectivul de investiţie
proiectat, se vor lua toate măsurile necesare de protecţie împotriva posibilităţii izbucnirii unui
eventual incendiu.
8.2.2 Măsuri specifice P.S.I. se vor lua începând încă din faza de şantier, în acest scop
toate materialele combustibile vor fi depozitate în aşa fel încât să nu constituie o sursă de
incendiu. Nu se va permite folosirea de flacără deschisă în apropierea materialelor
combustibile şi inflamabile. În cadrul măsurilor PSI se vor monta plăcuţe şi panouri
avertizoare prin care se va interzice folosirea focului deschis şi fumatul în apropierea
materialelor inflamabile.
8.2.3 Toate materialele combustibile şi inflamabile vor fi îngrădite şi amplasate la distanţe

corespunzătoare de construcţiile existente.
10 ÎNREGISTRĂRI
tip ELPRECO
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
EXECUTAREA UMPLUTURILOR
LA CONDUCTE APĂ PEHD
Titlu EXECUTAREA UMPLUTURILOR LA CONDUCTE APĂ PEHD

Cod document PTE-48

Funcţia
Semnătura
Executarea umpluturilor la conducte apă PEHD Cod : PTE - 48
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................7
10 ÎNREGISTRĂRI....................................................................... Error! Bookmark not defined.
2 SCOP
2.1 Prezenta procedură se referă la executarea umpluturilor la conductele de
alimentare cu apă din PEHD.
3 DOMENIU
3.1 Procedura se aplică la executarea umpluturilor la conductele de alimentare cu
apă din PEHD.
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Conform MSMI
4.2 ABREVIERI





metalice
5.14 ŞEF ŞANTIER













executate.



6.3.3Opreşte lucrările cu neconformităţi majore şi impune acţiuni corective de

remediere sau demolare.




agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Dispoziţii generale pentru executant
7.1.1 Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei
investiţii, executantul va desfăşura următoarele activităţi:
7.1.1.1 Studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie, menţionate
în borderou, precum şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie
la care se face trimitere, astfel încât la începerea execuţiei să poată fi clarificate toate
lucrările ce urmează a fi executate;
7.1.1.2 Va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele neconcordanţe între elementele

grafice şi cifrice sau va prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor
prezentate.
În timpul execuţiei:
7.1.1.3 Va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în

cantităţile şi sortimentele necesare;
7.1.1.4 Va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi

produse prevăzute în documentaţia de proiectare prezentând în acelaşi timp o ofertă a
altui material similar, cu caracteristici cel puţin identice din punct de vedere tehnic şi
economic cu cel prevăzut în proiect;
7.1.1.5 Va asigura forţa de muncă şi mijloacele mecanice necesare în concordanţă cu

graficul de execuţie şi cu termenele parţiale stabilite;
7.1.1.6 Va respecta cu stricteţe tehnologia şi caracteristicile de lucru menţionate în proiect

(tipul materialului, diametre, pante, adâncimea de pozare, pat de material, montaj,
etc.).
7.1.2 Executantul lucrărilor este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată
durata de execuţie şi a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia se
execută lucrările respective, inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs.
7.1.3 Această documentaţie împreună cu procesele verbale de lucrări ascunse,

documentele care atestă calitatea materialelor, instalaţiilor, celelalte documente care atestă
buna execuţie sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor în teren, vor fi
puse la dispoziţia organelor de îndrumare – control. Modificările de orice fel ale
prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai cu avizul proiectantului.
7.1.4 Modificările consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate şi în partea

desenată a documentaţiei, în scopul informării beneficiarului la punerea în funcţiune despre
elementele reale din teren. În caz contrar, executantul devine direct răspunzător de
eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea proiectului.
7.2 Montarea conductelor în pământ

7.2.1 În exterior, conductele din PP şi PEHD se vor monta (conform proiectului) îngropate
în pământ sau în canale din beton, vizitabile sau nevizitabile. În toată perioada de montaj şi
probe conductele trebuie ferite de lovituri.
7.2.2 La montajul îngropat direct în pământ lăţimea şanţului va fi minimă, atât cât este
necesar pentru executarea lucrărilor de săpătură.
7.2.3 Fundul şanţului se netezeşte şi se curăţă de pietre. În cazul terenurilor stâncoase

fundul şanţului se acoperă cu un strat de nisip cu o înălţime de 10 cm. După pozare,
conducta se acoperă complet cu un strat de nisip. Înălţimea stratului de nisip de deasupra
conductei ca fi de minimum 5 cm.
7.2.4 Lucrările de îmbinare a conductelor se vor executa pe marginea şanţului.
7.2.5 După efectuarea îmbinărilor sudate şi răcirea naturală a acestuia, conductele pot fi
lansate în şanţ. Lungimea tronsoanelor realizate depinde de mărimea reţelei şi dispozitivelor
de coborâre în şanţ, etc.
7.2.6 Flexibilitatea materialului permite ca oricare din capetele tronsonului realizat să

rămână la suprafaţa solului pentru racordarea la tronsonul următor.
7.2.7 După lansarea în şanţ, conductele se acoperă cu un strat de nisip şi în continuare se

acoperă cu pământ curăţat de pietr, până la 10 cm deasupra stratului de nisip, după care
şanţul se poate umple cu restul de pământ.
7.2.8 Pentru preluarea dilatărilor, conductele vor fi montate ondulat pe fundul şanţului.
7.2.9 În apropierea punctelor de racordare a branşamentelor se vor prevedea obligatoriu

puncte fixe pe conductele magistrale. Armăturile de închidere, precum şi celelalte armături
vor fi montate pe postamente de beton astfel încât manevrarea lor să nu solicite îmbinarea
sau conductele de PP.
7.2.10 Alte prevederi specifice privind montarea conductelor din PP şi PEHD vor fi
conform STAT 6819:Alimentări cu apă „Aducţiuni”.

7.3.1 Umpluturile se vor executa cu pământ rezultat din săpăturile şanţurilor. Nu se va
permite de către Autoritatea contractantă folosirea pentru umpluturi: a pământurilor
vegetale; a pământurilor cu substanţe organice; a pământurilor cu conţinut de materiale
diverse (cărămizi, bolovani, lemn, fiare rezultate în general din demolări).
7.3.2 Executantul lucrării are obligaţia de a asigura prin compactare cu maiul mecanic:
7.3.2.1 pentru umpluturi în jurul construcţiilor şi în tranşeele conductelor din afara zonelor
carosabile un grad de compactare de 80% Proctor.
7.3.2.4 pentru umpluturi în tranşeele conductelor în zone carosabile şi umpluturi în corpul

drumurilor un grad de compactare de 95% Proctor.
7.3.2.5 pentru umpluturi de amenajare a platformelor 90% Proctor.
7.3.2.6 Pentru umplerea tranşeelor conductelor se va proceda astfel:
7.3.2.7 într-o primă etapă tranşeea se va umple parţial până la 20÷30cm peste partea
superioară a tubului lăsându-se libere zonele de îmbinare între ţevi sau mufe. Această
măsură are drept scop evitarea plutirii conductei în caz de ploi abundente.
7.3.2.8 pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să aibă pietre sau bolovani cu
dimensiunea mai mare de 5 cm. Bulgării de pământ se vor sparge înaintea aşternerii
umpluturii.
7.3.2.9 umplutura din prima etapă va fi compactată cu maiul de mână în straturi de maximum
20 cm.
7.3.2.10 după efectuarea probei de presiune şi remedierea eventualelor defecţiuni se

execută restul umpluturii. Aceasta se va executa în straturi de 30÷40 cm compactate
cu maiul mecanic.
7.3.2.11 în cazul conductelor pozate în zone carosabile umplutura se va executa până

la nivelul stratului îmbrăcăminţii rutiere, iar în cazul conductelor pozate în zone
necarosabile până la 10 cm de la nivelul terenului, peste umplutură urmând a se
aşterne 20÷30 cm de pământ vegetal.
7.3.3 Săpăturile se execută numai după trasarea construcţiei şi verificarea acesteia de
către beneficiar. După execuţia fundaţiilor, înainte de turnarea betonului în pereţi sau
execuţia zidăriei se retrasează axele construcţiei şi se materializează construcţia pe
fundaţii.





proiectate.
8.2 Măsuri P.S.I.

MLPAT nr. 1219/NC/1994);
d) Se interzice depozitarea materialelor în spaţiile libere de siguranţă, pe drumuri şi în spaţii
e) În depozitele cu materiale din PP şi PEHD nu se admite amenajarea de spaţii pentru
pentru depozitare.
f) Depozitele principale şi cele de bază pentru materialele din PP şi PEHD vor fi amenajate
g) La depozitarea materialelor se va ţine seama de caracteristicile acestora pentru a se
h) Depozitarea materialelor din PP şi PEHD în atelierele de prelucrare şi montaj se va face
spumă.
10 ÎNREGISTRĂRI

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
EXECUTAREA UMPLUTURILOR
LA CONDUCTE DE CANALIZARE
DIN PVC
EXECUTAREA UMPLUTURILOR LA CONDUCTE DE

Titlu CANALIZARE DIN PVC
Cod document PTE-49

Funcţia
Semnătura
TRANS SRL Executarea umpluturilor la conducte de canalizare Cod : PTE - 49
din PVC
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................7
10 ÎNREGISTRĂRI............................................................................................................10
11 Anexa 1 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce devin Ascunse....11
din PVC
2 SCOP
2.1 Prezenta procedură se referă la executarea umpluturilor la conductele de
canalizare din PVC.
3 DOMENIU
3.1 Procedura se aplică la executarea umpluturilor la conductele de canalizare din
PVC.

3.3 DEFINIŢII
3.3.1 Conform MSMI
3.4 ABREVIERI
din PVC




metalice
4.14 ŞEF ŞANTIER


din PVC











executate.
din PVC



sau demolare.




agremente tehnice.

metrologice”.
din PVC
7 PROCEDURA
7.1.1 Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei
investiţii, executantul va desfăşura următoarele activităţi:
7.1.1.1 Studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie, menţionate
în borderou, precum şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie
la care se face trimitere, astfel încât la începerea execuţiei să poată fi clarificate toate
lucrările ce urmează a fi executate;
7.1.1.2 Va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele neconcordanţe între elementele

prezentate.
7.1.1.3 Va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în
7.1.1.4 Va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi

produse prevăzute în documentaţia de proiectare prezentând în acelaşi timp o ofertă a
altui material similar, cu caracteristici cel puţin identice din punct de vedere tehnic şi
economic cu cel prevăzut în proiect;
7.1.1.5 Va asigura forţa de muncă şi mijloacele mecanice necesare în concordanţă cu

graficul de execuţie şi cu termenele parţiale stabilite;
7.1.1.6 Va respecta cu stricteţe tehnologia şi caracteristicile de lucru menţionate în proiect

etc.).
durata de execuţie şi a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia se
execută lucrările respective, inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs.

documentele care atestă calitatea materialelor, instalaţiilor, celelalte documente care atestă
buna execuţie sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor în teren, vor fi
puse la dispoziţia organelor de îndrumare – control. Modificările de orice fel ale
prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai cu avizul proiectantului.
7.1.4 Modificările consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate şi în partea

desenată a documentaţiei, în scopul informării beneficiarului la punerea în funcţiune despre
elementele reale din teren. În caz contrar, executantul devine direct răspunzător de
eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea proiectului.
din PVC
7.2 Montarea conductelor în pământ


7.3.1 Umpluturile se vor executa cu pământ rezultat din săpăturile şanţurilor. Nu se va
permite de către Autoritatea contractantă folosirea pentru umpluturi: a pământurilor
vegetale; a pământurilor cu substanţe organice; a pământurilor cu conţinut de materiale
diverse (cărămizi, bolovani, lemn, fiare rezultate în general din demolări).
7.3.2 Executantul lucrării are obligaţia de a asigura prin compactare cu maiul mecanic:
7.3.2.1 pentru umpluturi în jurul construcţiilor şi în tranşeele conductelor din afara zonelor
carosabile un grad de compactare de 80% Proctor.
7.3.2.2 pentru umpluturi în tranşeele conductelor în zone carosabile şi umpluturi în corpul

drumurilor un grad de compactare de 95% Proctor.
7.3.2.3 pentru umpluturi de amenajare a platformelor 90% Proctor.
7.3.2.4 Pentru umplerea tranşeelor conductelor se va proceda astfel:
7.3.2.5 într-o primă etapă tranşeea se va umple parţial până la 20÷30cm peste partea
superioară a tubului lăsându-se libere zonele de îmbinare între ţevi sau mufe. Această
măsură are drept scop evitarea plutirii conductei în caz de ploi abundente.
7.3.2.6 pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să aibă pietre sau bolovani cu
dimensiunea mai mare de 5 cm. Bulgării de pământ se vor sparge înaintea aşternerii
umpluturii.
7.3.2.7 umplutura din prima etapă va fi compactată cu maiul de mână în straturi de maximum
20 cm.
7.3.2.8 după efectuarea probei de presiune şi remedierea eventualelor defecţiuni se execută
restul umpluturii. Aceasta se va executa în straturi de 30÷40 cm compactate cu maiul
mecanic.
7.3.2.9 în cazul conductelor pozate în zone carosabile umplutura se va executa până la

nivelul stratului îmbrăcăminţii rutiere, iar în cazul conductelor pozate în zone
necarosabile până la 10 cm de la nivelul terenului, peste umplutură urmând a se
aşterne 20÷30 cm de pământ vegetal.
din PVC
7.3.3 Săpăturile se execută numai după trasarea construcţiei şi verificarea acesteia de

către beneficiar. După execuţia fundaţiilor, înainte de turnarea betonului în pereţi sau
execuţia zidăriei se retrasează axele construcţiei şi se materializează construcţia pe
fundaţii.
8.1.1Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Normele metodologice de




8.1.7Măsurile şi indicaţiile din normele de protecţia muncii nu sunt limitative, executantul şi

din PVC

proiectate.
8.1.11 PROTECŢIA MEDIULUI
9 ÎNREGISTRĂRI
din PVC

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
din PVC

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
EXECUŢIE FORAJE
ORIZONTALE DIRIJATE
SUBTRAVERSARE DRUMURI
Titlu EXECUŢIE FORAJE ORIZONTALE SUBTRAVERSARE DRUMURI

Cod document PTE-50

Funcţia
Semnătura
ASOCIEREA Execuţie foraje orizontale dirijate subtraversare
SENGHER Cod : PTE - 50
drumuri
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................7
10 ÎNREGISTRĂRI............................................................................................................24
11 Anexa 1 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce devin Ascunse. . .25
SENGHER Execuţie foraje orizontale dirijate subtraversare
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Prezenta procedură se referă la execuţia de foraje orizontale dirijate pentru
subtraversare de drumuri.
3 DOMENIU
3.1 Procedura se aplică la execuţia de foraje orizontale dirijate pentru subtraversare
de drumuri.
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Conform MSMI
4.2 ABREVIERI
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
5.1 I22-99- Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a
5.2 STAS 6819-97- Alimentari cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si

de executie
5.3 STAS 2250-1973/2:1989- Elemente pentru conducte. Presiuni nominale,

presiuni de incercare si presiuni de lucru. Maxime admisibile
5.4 SR 4163/1-95- Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale

de proiectare
5.5 SR 4163/3-96- Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi

exploatare
5.6 SR 8591-97-Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
5.7 STAS 6054-97-Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ
5.8 Legea 10-1995-Legea privind calitatea în construcţii cu toate modificările şi

completările ulterioare
5.9 HG 273-1994-privind aprobarea Regulamentul de recepţie a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora. Anexa: Cartea tehnică a construcţiei
5.10 Legea 50-1991-Legea privind autorizarea executării construcţiilor cu toate

modificările şi completările aferente.
5.12 ŞEF ŞANTIER

5.12.6 Răspunde ca execuţia lucrării s fie asigurată cu personal calificat,

materiale şi echipamente de calitate.
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,










executate.
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



sau demolare.




agremente tehnice.

metrologice”.
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7 PROCEDURA
Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii,
executantul va desfăşura următoarele activităţi:
7.1.1 Studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie,
menţionate în borderou, precum şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de
execuţie la care se face trimitere, astfel încât la începerea execuţiei să poată fi clarificate
toate lucrările ce urmează a fi executate;
7.1.2 Va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele neconcordanţe între elementele

prezentate.
7.1.3 Va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în
7.1.4 Va sigura Va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi

produse prevăzute în documentaţia de proiectare prezentând în acelaşi timp o ofertă a altui
material similar, cu caracteristici cel puţin identice din punct de vedere tehnic şi economic cu
cel prevăzut în proiect;
7.1.5 forţa de muncă şi mijloacele mecanizate necesare în concordanţă cu graficul de

execuţie şi cu termenele parţiale stabilite;
7.1.6 Va respecta cu stricteţe tehnologia şi caracteristicile de lucru menţionate în proiect

(tipul materialului, diametre, pante, adâncimea de pozare, pat de material, montaj, etc.).
Executantul lucrărilor este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată durata de
execuţie şi a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările
respective, inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs.
Această documentaţie împreună cu procesele verbale de lucrări ascunse, documentele care
atestă calitatea materialelor, instalaţiilor, celelalte documente care atestă buna execuţie sau
modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor în teren, vor fi puse la dispoziţia
organelor de îndrumare – control. Modificările de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic
se vor executa numai cu avizul proiectantului.
Modificările consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate şi în partea desenată a
documentaţiei, în scopul informării beneficiarului la punerea în funcţiune despre elementele
reale din teren. În caz contrar, executantul devine direct răspunzător de eventualele consecinţe
negative cauzate de nerespectarea proiectului.
7.2 Subtraversare de drum naţional DN56C.

7.2.1 Subtraversariile drumului naţional vor fi executate prin foraj orizontal dirijat
(respectând STAS 9312-87) Pe porţiunea subtraversării conducta de PEID va fi introdusă
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
într-un tub de protecţie din oţel etanşat la capete (conform SR EN 10297-1:2003). Se va
prevedea un sistem de montaj al conductei din PEID în interiorul conductei de protecţie,
astfel încât să asigure centrarea acesteia la interior şi etanşarea la capete a tubului de
protecţie. Pe o parte a drumului, în afara amprizei drumului, pe conductă în amonte se va
executa un cămin de vane prevăzut cu vane de închidere a accesului apei pe conductă,
pentru a se putea detecta eventualele pierderi de apă şi a se intervenii în cazul unei avarii,
evitând astfel pericolul deteriorării terasamentelor şi a sistemului rutier existent.
7.2.4 Caracteristici subtraversare:
Tronson Conductă transport Tub de protecţie Lungime (m)
1 CV12 – CV58 PEID PE100 PN6 De110 OL, Tv 219x8 25

7.2.5 Subtraversarea drumurilor naţionale sau judeţene se va realiza prin foraj orizontal
dirijat, conform STAS 9312-87. Pe porţiunea subtraversării conducta de apă din PEID va fi
introdusă într-un tub de protecţie din ţeavă de oţel fără sudură, laminat la cald, conform SR
EN 10.297-1:2003, etanşat la capete. Se va prevedea un sistem de montaj al conductei din
PEID în interiorul conductei de protecţie, astfel încât să asigure centrarea acesteia la interior
SENGHER Execuţie foraje orizontale dirijate subtraversare Cod : PTE - 50
drumuri
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
şi etanşarea la capete a tubului de protecţie. La părţile amonte şi aval ale subtraversării se

prevăd cămine de vane de secţionare. Subtraversarea se va realiza perpendicular pe axul
drumului.
7.3 Natura terenului

Constructorul trebuie să cunoască situaţia geotehnică a amplasamentului. Informaţiile minime
care trebuie să se desprindă clar din proiect se vor referi la stratificaţia terenului pe
amplasament, caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor, nivelul şi agresivitatea apei
subterane, variaţiile posibile ale acestuia, coeficienţii de permeabilitate ale diferitelor straturi.
7.4 Trasarea lucrărilor pe teren

7.4.1 Înainte de predarea amplasamentului către executant, benefiaciarul va trebui să
elibereze terenul de orice sarcini. Se va întocmi un proces- verbal semnat de toţi deţinătorii
de reţele subterane din care să rezulte că pe amplsament nu există reţele subterane.
7.4.2Beneficiarul lucrării, împreună cu proiectantul vor preda către executant, pe baza unui
Proces Verbal, amplasamentele pentru forajele care urmează să fie executate.
7.4.3 Odată amplasamentul predat, executantul are obligaţia de a materializa pe teren

acest amplasament prin pichetare cu ţăruşi, în sarcina acestuia intră şi responsabilitatea
protejării picheţilor care materializează amplasamentele primite.
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5 EXECUTIE PRIN METODA TUBURILOR ÎMPINSE
7.5.1 Condiţiile specifice de amplasarea a microtunelurilor
7.5.2 Descrierea metodei PIPE JACKING
Metoda "Pipe jacking" este o metoda de instalare a unor tuburi de otel sau beton pe sub drumuri sau
cai ferate, fără a utiliza săpătura deschisa. Subtraversarea "Pipe jacking" constă în împingerea cu ajutorul unei
instalaţi hidraulice de forţă a tuburilor de dimensiuni ce variază între 400 şi 2800mm. Tehnologia presupune
excavarea unui puţ corespunzător în care să se poata incadra echipamentul.
Etapele lucrarilor folosind metoda Pipe Jacking
- Realizarea putului de lansare
- Montarea dispozitivului hidraulic de impingere
- Realizarea excavatiei in partea din fata a scutului urmata de inaintarea acestuia realizata cu ajutorul
preselor
- Montarea tubului prefabricat pentru operatia de impingere
- Evacuarea sterilului
7.5.3 Metode de excavare a pamantului prin metoda Pipe Jacking
- manual
- miniexcavator
- freze rotative
- buzdugan rotativ
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5.4 Metode de evacuare a pamantului prin metoda Pipe Jacking
- cu ajutorul unei benzi si vagonetului
- cu ajutorul unui snec si vagonetului
- cu ajutorul unei instalatii hidraulice
7.5.5 Metode de marire a lungimii unui microtunel la metoda Pipe Jacking

- prin adaugarea de prese intermediare
- prin injectarea de lubrefiant (bentonita)
7.5.6 Dezavantajele metodei cu sapatura deschisa fata de Pipe Jacking

- poluare sonora
- stres
- deranjare trafic
- deranjare comert
- deranjare constructii
- deranjare mediu
7.5.7 Avantajele metodei Pipe Jacking

- prezinta mai putine riscuri de tasare
- nu necesita captuseala secundara
- considerabil mai putine rosturi decat la un microtunel segmentat
- finisari interioare netede care dau bune caracteristici de curgere
- echipament redus pentru diversitatea utilitatilor din mediul urban
- reducere importanta in costuri cand este comparata cu sapatura deschisa
7.5.8 Metode de reconstructie a podetelor vechi inecate in rambleu prin tehnologia “Pipe
Jacking”
a. Demolarea podetului existent si reconstructia lui prin sapatura deschisa in terasament sub protectia
unui pod provizoriu
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
d. Reconstructia prin demolare partiala a podetului vechi direct in amplasamantul existent prin metoda
“pipe jacking”
7.5.9 Avantajele metodei Pipe Jacking comparativ cu metoda clasica in sapatura deschisa
sunt:
- reducerea costului
- reducerea obstructiilor de trafic
- reducerea considerabila a tasarilor
* avantajele acestei metode cresc odata cu adancimea
7.5.10 Reconstructie podet din aval cu metoda “Pipe Jacking”

- o problema dificila pentru aceste tipuri de lucrari este stabilirea amplasamentului putului de lansare,
datorita conditiilor topografice si dificultatilor de acces.
- In multe cazuri punctul de start a fost stabilit in aval si a necesitat executia unor pereti sau pinteni
provizorii, care sa preia forta de impingere

drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.5.11 Reconstructie podet din amonte cu metoda “Pipe Jacking”
7.6 Analiza starii de efort a conductelor impinse. Incarcarea data de pamant
7.6.1 Cea mai mare solicitare in cazut tuturor tuburilor acoperite cu pamant este cauzata in
mod direct de incarcatura pamantului. Acuratetea determinarii eforturilor din pamant la
tuburi este deosebit de importanta pentru stabilitatea acestora. Aceasta implica cunoasterea
exacta a tipurilor de pamant si a caracteristicilor lor, valori care trebuie sa se bazeze pe
investigatii corespunzatoare ale terenului.
7.6.2 O atentie suplimentara trebuie acordata tipurilor de pamant care tind sa se umfle in
contact cu apa (pamanturi sensibile la umezire).
7.6.3 Cu toate ca acest pamant nu este intalnit foarte des, este important sa se
investigheze terenul din acest punct de vedere, cu o deosebita atentie, deoarece
efectul umflarii pamantului poate avea consecinte asupra operatiei de impingere a
tubului.
Suprafata terenului
Starea initiala de eforturi Ka<K<Kp
Ka = coeficientul impingerii active a pamantului [-],
Kp = coeficientul impingerii pasive a pamantului [-],
K = coeficientul presiunii statice a pamantului.
7.6.4 Operatia de impingere a tubului modifica starea initiala de eforturi din pamant.
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.6.7 O noua stare de eforturi rezulta; ea este asa numita stare secundara de eforturi
care nu poate fi definita exact si poate fi determinata aproximativ doar pe baza de modele.
7.6.8 Modelul care se aplica in acest caz este bazat pe “teoria silozului”, conform
caruia se presupune ca pamantul deasupra tubului se misca in jos intre doua planuri
verticale. Frecarea in lungul planurilor de forfecare activeaza efortul de forfecare din pamant
directionat spre partea superioara. Terzaghi a investigat acest efect prin intermediul
experimentului sau “trapa”. El a observat formarea unei bolti de sustinere in pamant si,
folosind ”teoria silozului” ca fundament, el a stabilit un model de calcul prezentand forta care
actioneaza pe o bucata de pamant, dupa cum se arata in figura urmatoare.
Suprafata terenului Suprafata terenului
Experimentul trapa – Terzaghi Modelul de calcul – Terzaghi
Echilibrul pe directia verticala rezulta din urmatoarele :

  
bdz  vb  v  dv b  2 c  vKtan  dz 0
unde:
c= coeziunea [kN/m2],
δ= unghiul de frecare al peretelui [°],
 c  vKtan [kN/m2]
K= coeficientul impingerii pamantului [-]
Ecuatia diferentiala
dv
  2c tan
dz  2Kv
b b ,
ofera urmatoarea solutie pentru z=h
 2c   h
b    2Ktan b 
b   1  e [kN/m2].
p
Ev
  
2Ktan
7.6.9 In consecinta, calculul incarcarii verticale a pamantului pEv raportat la un tub impins
este in functie de:
- inaltimea de acoperire h,
- densitatea pamantului γ,
- coeficientul impingerii pamantului deasupra tubului,
- influenta latimii pamantului deasupra tubului (b) (latimea ideala a silozului),
- unghiul de frecare δ in planul de forfecare.
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.6.10 Parametrii functionali h si γ sunt valori care pot fi determinate eaxct, dar K,b si δ
sunt valori care trebuie presupuse in conformitate cu mecanica pamanturilor.
7.6.11 Latimea ideala a silozului rezulta din consideratii statice si cinematice in baza
carora este determinata pozitia in pamant a limitei planurilor de forfecare. In acord cu
acestea a fost realizat un calcul modificat, in conformitate cu Terzaghi, incluzand un prism
de pamant de inaltime h si latime b pozitionat deasupra tubului.
Suprafata terenului Suprafata terenului
Prism de pamant deasupra

pamantului
Pozitiile admise de diferiti cercetatori ale planului de forfecare
7.6.12 Cu privire la fixarea latimii de influenta b, au fost facute incercari mari de a

ramane in limita de siguranta. Oricum, exista opinii diferite – Figura de mai sus reprezinta
pozitiile planului de forfecare admise de diferiti cercetatori.
7.7 Presiunea orizontala a pamantului
7.7.1 Corespunzator modelului de incarcare, presiunea orizontala a pamantului actionand

lateral este determinata de
planurile de cedare ale
pamantului la fetele tubului.
Doar incarcarea pamantului,
redusa de factorul k,
actioneaza pe aceste planuri
ale pamantului.
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Incarcarea data de pamant in zona tubului impins
7.7.2 Presiunea orizontala a pamantului care este aplicata la nivelul cheii tubului are
urmatoarea formula:
 da 
pEh pEv  BK2
 2  [kN/m2]
7.7.3 In functie de relaxarea pamantului in timpul microtunelirii, dupa ce tubul a fost

introdus in operaie, sau dupa injectarea intervalului circular cu bentonita coeficientul efectiv
de impingere a pamantului, K2 este in general aplicat la toate tipurile de pamant cu un ordin
de marime care variaza intre impingerea activa a pamantului si impingerea pasiva a
pamantului.
7.8 Incarcarea din trafic
7.8.1 Incarcarile din trafic acopera toate incarcarile care nu actioneaza constant, dar reapar
des (incarcari ciclice). Numarul de cicluri de incarcare poate cauza oboseala materialului
tubului.
7.8.2 Incarcarile din trafic date de vehicule, trenuri sau avioane in cazul aeroporturilor
sunt evaluate ca incarcari care actioneaza pe tuburi dar nu sunt incarcari statice.
7.8.3 In mod normal numai actiunea verticala a incarcarii din trafic trebuie
considerate in ceea ce priveste pamantul care acopera tuburile circulare, iar incarcarile
orizontale din trafic cu un efect sustinator sunt neglijate.
7.8.4 Efortul din pamant rezultat din trafic este calculate pe baza masei semi-infinite,
elastice, izotrope in concordanta cu Boussinesq si prin a include distributia incarcarii
dependenta de lungimea si diametrul tubului.
7.8.5 Coeficientul de impact ia in considerare actiunea incarcarii dinamice care apare

datorita incarcarii din trafic. Actiunea incarcarii dinamice include suprasarcina cauzata de un
singur impact atunci cand un vehicul traverseaza linia tubului, la fel ca incarcarile mici
cauzate de viteza de conducere si de o suprafata neregulata a carosabilului. In consecinta,
incarcarea verticala pe un tub rezulta : pv=φ*p
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.9 SARCINA AXIALA
7.9.1 Impingerea tuburilor implica prezenta incarcarilor transversale la axa tubului in timpul
stadiului de constructie, la fel ca si incarcarile care actioneaza in directia axei tubului.
7.10 Determinarea fortei necesare de impingere

7.10.1 In timpul operatiei de impingere a tubului, forta de impingere trebuie sa invinga
rezistenta la frecare a tubului in pamant (frecare de suprafata), la fel ca si rezistenta la
penetrare a capului de forare si directionare in interiorul pamantului.
Rezistenta la frecare si rezistenta

la penetrare in timpul impingerii
tubului
7.10.2 In conformitate cu figura de mai sus, forta necesara de impingere V este

calculata dupa cum urmeaza:
V≥S+ΣR
unde:
S= rezistenta la penetrare,
ΣR= rezistenta la frecare in lungul tubului.
7.11 Rezistenta la penetrare

7.11.1 Rezistenta la penetrare se opune inaintarii capului de forare si directionare pe
toata durata operatiei de impingere. Rezistenta la penetrare variaza in functie de forma si
actiunea capului de forare folosit si este numita:
- rezistenta pe lama cutitului – metodele de impingere si forare
- rezistenta pe suprafata – metodele de excavare cu scutul.
7.12 Rezistenta pe lama cutitului – Sistemele de impingere si forare

7.12.1 Rezistenta pe lama cutitului Ps este ridicata atunci cand capul de dirijare este
impins prin pamant, si este invinsa datorita aparitiei zonelor de cedare a pamantului in fata
capului de dirijare.
7.12.2 Herzog determina rezistenta pe lama cutitului Ps ca un produs al

suprafetei lamei cutitului si rezistenta de varf din pamant dupa cum urmeaza:
Ps Dmtps
[m]
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
unde:
Dm = diametrul lamei cutitului [m],
t = grosimea lamei cutitului [m],
ps = rezistenta de varf [kN/m2]
Rezistenta de varf depinde de tipul de pamant
7.13 Rezistenta frontala – Sisteme de excavatie cu metoda scutului

7.13.1 In acord cu metodele de excavatie cu metoda scutului rezistenta la penetrare
este compusa din :
- presiunea de contact pe fata a capului de forare (P1),
- presiunea hidraulica din camera de suspensie pentru a suporta frontul si a indeparta pamantul (P2),
- rezistenta pe lama cutitului a capului de dirijare (P3)
7.13.2 Rezistenta pe lama cutitului P3 este neglijata, in general, deoarece capul de

forare este pozitionat ori in apropierea suprafetei lamei cutitului, la o distanta de maxim 5
cm, ori direct in fata lamei cutitului. Rezulta de aici ca rezistenta frontala PB este:
PB=P1=P2 [kN]
P1 = presiunea de contact a capului de forare [kN],
P2 = forta hidraulica de sprijin dintre capul de forare si peretele despartitor [kN].
7.13.3 Conditiile geologice hi hidrogeologice infuenteaza presiunea de contact

si forta hidraulica de sprijin care sunt adaptate la situatia locala existenta. Presiunea de
contact a capului de forare trebuie sa fie mai mare decat impingerea activa a pamantului si
mai mica decat impingerea pasiva a pamantului pentru a preveni tasarea sau ridicarea la
suprafata terenului.
7.13.4 Aceasta poate fi exemplificata folosind exemplul unui perete de galerie.

7.13.5 O impingere a pamantului care actioneaza pe un perete rigid si
nedeplasabil este considerata ca o impingere statica a pamantului E0.
7.13.6 Micsorarea sau marirea valorii impingerii pamantului in functie de

miscarea peretelui este cauzata de forta de forfecare care apare atunci cand o pana de
pamant aluneca pe o suprafata, si este opusa directiei de miscare a peretelui.
a) Impingerea pamantului b) Rezistenta pamantului
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.14 Tipuri de impingere a pamantului si deplasarile relative corespunzatoare
7.14.1 Ordonatele impingerii active si pasive a pamantului in suprafata capului

de forare sunt determinate prin urmatoarele ecuatii:
impingerea activa a pamantului
ea BhKa  2c Ka
impingerea pasiva a pamantului
ea BhKp  2c Kp
7.15 Rezistenta la frecare

7.15.1 Separat de rezistenta la penetrare mai apare de asemenea forta de frecare
dintre suprafata echipamentului de excavare sau a tubului impins si pamant. Forta de
frecare rezulta din integrarea frecarii active pe suprafata echipamentului de excavare sau a
tubului impins dupa cum urmeaza:
R MdaL
unde:
R = rezistenta la frecare [kN],
M = rezistenta pe suprafata [kN/m2],
da = diametrul exterior al scutului sau tubului [m],
L = distanta de impingere [m].
Frecarea pe suprafata este determinata pe baza legii fecarii, cum este aplicata in mecanica:
M  N [kN]
unde:
μ = coeficient de frecare [-],
N = forta care actioneaza orthogonal pe perete [kN/m2].
7.16 Reducerea rezistentei la frecare
7.16.1 Rezistenta la frecare poate fi redusa prin :

- realizarea unei gauri cu diametru mai mare decat cel necesar (sapatura circulara dintre tub si trenul
inconjurator),
- folosirea unui lubrifiant (lubrifiere cu o suspensie bentonitica).
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.16.2 Conform normativelor, surplusul de diametru este limitat la un domeniu de 4

pana la 10 mm, functie de diametrul exterior al tubului si de tipul de pamant pentru a preveni
tasarea terenului de deasupra.
7.16.3 In tipurile de soluri stabile, diametrul marit al excavatiei poate fi mentinut

pe toata distanat de impingere cu rezultatul ca forta de frecare apare numai pe partea de jos
a tubului. De exemplu, a fost realizata in Hamburg o demonstratie, unde tuburi din gresie au
fost impinse printr-o argila eratica/glaciara ; distanta de impingere a fost de 42.0 m iar forta
maxima de impingere necesara s-a ridicat doar pana la 280 kN.
Forta de impingere functie de

distanta de impingere
7.16.4 O alta
metoda pentru reducerea frecarii este folosirea unei suspensii bentonitice servind ca
lubrifiant la lucrarile de impingere a tuburilor. Suspensia este obtinuta din bentonita si apa
amestecate cu ajutorul unui malaxor. Dupa preparare, suspensia este injectata in spatiul
dintre tub si pamant cu o pompa din putul de lansare si prin dispozitivele de injectare care
au fost fixate in tuburile impinse. Dispunerea dispozitivelor de injectare in lungul si in jurul
tubului este o chestiune de experienta deoarece trebuie asigurata o distributie uniforma a
suspensiei in jurul tubului. Suspensia serveste la formarea unui strat continuu de lubrifiant
pe care tubul poate chiar pluti daca se indeplinesc conditii ideale.



drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

proiectate.
8.2 Măsuri de protecţia muncii ce trebuiesc luate la execuţia lucrărilor de foraj

8.2.1 În cadrul documentaţiei s-au prevăzut măsurile necesare a se lua din punct de
vedere al protecţiei muncii şi a siguranţei circulaţiei.
8.2.2 Execuţia lucrărilor de foraj prevăzute în proiect se vor efectua numai după ce
executantul a recepţionat corect montarea tuturor utilajelor de foraj, recepţia se va face
conform NTS. La execuţia forajelor în sistem hidraulic cu circulaţie inversă se va acorda
atenţie deosebită respectării normelor de protecţia muncii care se referă la organizarea
locului de muncă, împrejmuirea batalelor de noroi, la manipularea în vatra sondei şi în afara
ei a tuturor utilajelor şi a vanelor auxiliare pentru foraj.
8.2.3 Şanţurile prevăzute pentru circulaţia noroiului din şi în foraj vor fi acoperite pentru
evitarea accidentelor de muncă.
8.2.4 Vatra sondei va fi curăţată permanent de nămol de foraj care poate apare în urma
diferitelor operaţii. Sculele şi garnitura de foraj vor fi depozitate conform normelor tehnice în
asemenea mod, ca să nu stânjenească personalul la execuţia, operaţiilor pe care le are de
făcut sau să nu producă accidente de muncă prin căderea lor.
8.2.5 Operaţiile de execuţie a forajului vor fi conduse de personal calificat în meseria de

sondor şi care este numit în acest sens de constructor.
8.2.6 Nu se vor folosi la execuţie utilaje şi scule defecte care pot provoca accidente prin
folosirea lor. Personalul de execuţie va fi instruit în mod special pentru protecţia muncii,
tehnica securităţii şi prevenirea stingerii incendiilor conform normelor în vigoare.
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Constructorul va asigura echipamentul de protecţie a muncii specific pe meserii şi lucrări pe
tot timpul execuţiei lucrării.
8.2.9 Pe timpul execuţiei se interzice persoanelor străine să intre în raza de acţiune a
dispozitivelor sculelor cu care se execută lucrarea. Toate organele de maşini aflate în
mişcare care prezintă pericol de accidente, vor avea prevăzute apărători de protecţie
conform normativelor în vigoare.
8.2.10 Operaţiile specifice, ca introducerea coloanelor definitive se vor efectua numai

după ce în prealabil s-a întocmit un program special pentru aceste operaţii şi numai după
ce personalul executant a fost instruit pentru aceste operaţii.
8.2.11Vatra sondei, în timpul execuţiei, va fi liberă liberă şi nu va prezenta pericolele de

alunecare, asigurându-se căi de acces laterale pentru eliberarea ei rapidă, atunci când
operaţiile solicită acest lucru.
8.2.12 La turle, executantul va revizui în mod deosebit starea îmbinărilor şuruburilor,

sudurilor, şaibelor de siguranţă siglelor, cablurilor de ancorare, etc.
8.2.13 La trepiede se vor revizui în mod special clapete, macaraua şi siguranţele de la

bolţuri, bucşele de bronz şi urechile picioarelor trepiedului, prin care se introduce bolţul.
8.2.14 Este interzisă orice modificare a planului turlei sau a trepiedului prin încălzire,
în timpul ridicării sau coborârii turlei nu se va permite staţionarea muncitorilor sub acestea
sau aruncarea materialelor sau sculelor de la înălţime.
8.3 Măsuri P.S.I.

8.3.1 Pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor prevăzute în obiectivul de investiţie
proiectat, se vor lua toate măsurile necesare de protecţie împotriva posibilităţii izbucnirii unui
eventual incendiu.
8.3.2 Măsuri specifice P.S.I. se vor lua începând încă din faza de şantier, în acest scop
toate materialele combustibile vor fi depozitate în aşa fel încât să nu constituie o sursă de
incendiu. Nu se va permite folosirea de flacără deschisă în apropierea materialelor
combustibile şi inflamabile. În cadrul măsurilor PSI se vor monta plăcuţe şi panouri
avertizoare prin care se va interzice folosirea focului deschis şi fumatul în apropierea
materialelor inflamabile.
8.3.3 Toate materialele combustibile şi inflamabile vor fi îngrădite şi amplasate la distanţe

corespunzătoare de construcţiile existente.
8.3.4 Pe timpul execuţiei lucrărilor de foraj se vor lua toate măsurile specifice PSI folosite
de sondori în aşa fel încât să se evite o eventuală aprindere a gazelor de sondă la apariţia
acestora.
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
drumuri
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
LUCRĂRI DE ÎMPREJMUIRE CU SÂRMĂ

PE RAME METALICE MONTATE PE
STÂLPI METALICI
Titlu LUCRĂRI DE ÎMPREJMUIRE CU SÂRMĂ PE RAME METALICE

MONTATE PE STÂLPI METALICI
Cod document PTE-51

Funcţia
Semnătura
SENGHER Lucrari de împrejmuire cu sârmă pe rame metalice
montate pe stâlpi metalici
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.............................................................................................................................2
2 SCOP....................................................................................................................................3
3 DOMENIU...........................................................................................................................3
7 PROCEDURA......................................................................................................................6
10 ÎNREGISTRĂRI..............................................................................................................9
11 ANEXA 1 – Proces verbal de trasare a lucrărilor de....................................................10
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Prezenta procedură se referă la execuţia de împrejmuiri zone de protecţie
sanitară şi hidrogeologică;
3 DOMENIU
3.1 Procedura se aplică la execuţia de împrejmuiri zone de protecţie sanitară şi
hidrogeologică;
4.1 DEFINIŢII
4.1.1 Conform MSMI
4.2 ABREVIERI
5.1 Legea 10-1995-Legea privind calitatea în construcţii cu toate modificările şi
completările ulterioare
5.2 HG 273-1994-privind aprobarea Regulamentul de recepţie a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora. Anexa: Cartea tehnică a construcţiei
modificările şi completările aferente.
5.5 ŞEF ŞANTIER

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




remedierealor.







(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


executate.



sau demolare.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii,
executantul va desfăşura următoarele activităţi:

menţionate în borderou, precum şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de
execuţie la care se face trimitere, astfel încât la începerea execuţiei să poată fi clarificate
toate lucrările ce urmează a fi executate;

prezentate.
7.1.4 Va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi produse

prevăzute în documentaţia de proiectare prezentând în acelaşi timp o ofertă a altui material
similar, cu caracteristici cel puţin identice din punct de vedere tehnic şi economic cu cel
prevăzut în proiect;
7.1.5 forţa de muncă şi mijloacele mecanizate necesare în concordanţă cu graficul de

execuţie şi cu termenele parţiale stabilite;

(tipul materialului, diametre, pante, adâncimea de pozare, pat de material, montaj, etc.).
Executantul lucrărilor este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată durata de
execuţie şi a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările
respective, inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs.
7.2 Natura terenului

Constructorul trebuie să cunoască situaţia geotehnică a amplasamentului. Informaţiile minime
care trebuie să se desprindă clar din proiect se vor referi la stratificaţia terenului pe
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
amplasament, caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor, nivelul şi agresivitatea apei

subterane, variaţiile posibile ale acestuia, coeficienţii de permeabilitate ale diferitelor straturi.
7.3 Executarea lucrărilor Înainte de predarea amplasamentului către executant,
benefiaciarul va trebui să elibereze terenul de orice sarcini. Se va întocmi un
proces- verbal semnat de toţi deţinătorii de reţele subterane din care să rezulte
că pe amplsament nu există reţele subterane.
7.3.1 Odată amplasamentul predat, executantul are obligaţia de a materializa pe teren
acest amplasament prin pichetare cu ţăruşi, în sarcina acestuia intră şi responsabilitatea
protejării picheţilor care materializează amplasamentele primite.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3.4 Staţia de epurare va fi împrejmuită cu panouri din plasă sudată, montate pe

cadre metalice cu înălţimea de 2,0 m, cu lungimea de 760m.
7.3.5 Pentru accesul personalului de exploatare şi întreţinere se vor prevedea porţi de
acces, inclusiv pentru mijloacele de transport, porţi care vor avea posibilitatea de a se încuia
(4+1 m).Lungimea totala este de 653m.
7.3.6 Toate confecţiile metalice se vor proteja anticoroziv prin vopsire cu 3 straturi grund şi
2 straturi vopsea. Alegerea vopselelor şi a grundului se face conform STAS 10702/1-83 şi
STAS 10128-86 privind clasificarea mediilor.
7.4 Imprejmuirea santierului
7.4.1 Investitorul are obligatia de a pune la dispozitia antreprenorului suprafata de teren

libera de orice obligatii, necesara activitatii de santier, avand obligatia de a fixa pe teren
limitele acestuia.
7.4.2 Antreprenorul in intelegere cu investitorul are obligatia de a imprejmui partial sau total
pe durata derularii contractului, teritoriul santierului, pentru a-l proteja de accesul publicului,
de circulatia rutiera sau de vagabondajul animalelor. Se prefera imprejmuirea realizata cu
panouri pline.
7.4.3 Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul

asigurarii unui control eficient asupra circulatiei in santier.
7.4.4 In cazuri bine justificate se admite existenta unei a doua intrari.
7.4.5 Antreprenorul este obligat sa amenajeze parapeti si semnalizatoare in jurul tuturor

transeilor si excavatiilor deschise, sa construiasca podete provizorii, acolo unde se iveste
necesiattea, pentru a evita accidentele de munca si pentru a permite accesul personalului
de lucru si al vehiculelor de fiecare parte a santurilor.
7.4.6 In cazul ca Antreprenorul are nevoie de spatiu suplimentar de lucru sau pentru
depozitarea amterialelor, in scopul aducerii la indeplinire a contractului, va intreprinde
demersuri proprii, de comun acord cu investotorul, acesta din urma suportand toate
cheltuielile si taxele pentru folosirea temporara a acestor terenuri.
7.4.7 Daca Antreprenorul constata intarziere in preluarea terenului si suporta cheltuieli

suplimentare din cauza investitorului, la cerere, Investitorul ii va acorda o prelungire a
duratei de executie a lucrarilor si va acoperi cheltuielile suplimentare.
7.4.8 Nu se admite atacarea lucrarilor fara realizarea imprejmuirii santierului.
7.4.9 Antreprenorul este obligat la plata daunelor pentru incalcarea sau deteriorarea
drumurilor de acces sau a retelelor de utilitati a terenurilor limitrofe prin depozitarea de
pamant, materiale sau alte obiecte, precum si ca urmare a unor ingradiri sau limitari din vina
proprie.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

10 ÎNREGISTRĂRI
- Proces verbal de trasare a lucrarilor cod F-PS-CMSMC-23.16;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL:
BENEFICIAR:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..
Nr………….. Data……………………

din proiectul nr. ………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
y ……………………………………………………
z ………………………………………. …………..
Cota: ……………………………………………………………

Verificat : ……………………… …………………… …………………….…….

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
MONTAREA CONDUCTELOR DE APĂ DIN

PEHD
Titlu MONTAREA CONDUCTELOR DE APĂ DIN PEHD

Cod document PTE-52

Funcţia
Semnătura
SISTEME Montarea conductelor de apă din PEHD Cod : PTE - 52
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.....................................................................................................................................................2
2 SCOP............................................................................................................................................................3
3 DOMENIU...................................................................................................................................................3
7 PROCEDURA..............................................................................................................................................7
8 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE STINGEREA INCENDIILOR (PSI)..............................................14
9 SECURITATEA MUNCII.........................................................................................................................15
10 PROTECŢIA MEDIULUI....................................................................................................................15
11 ÎNREGISTRĂRI....................................................................................................................................16
12 ANEXA 1 – Proces verbal de trasare a lucrărilor de...........................................................................17
13 Anexa 2 Formular Proces Verbal de Recepţie Calitativă.....................................................................18
14 Anexa 1 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce devin Ascunse...........................19
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Scopul prezenzentei proceduri este de a detalia pregătirea execuţiei, execuţia,
verificarea şi recepţia lucrărilor de montaj a conductelor, pieselor de legătură şi
fitingurilor din polietilenă de înaltă densitate
3 DOMENIU
lucrărilor de montaj a conductelor, pieselor de legătură şi fitingurilor din
polietilenă de înaltă densitate
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
5.1 I9-1994 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
5.2 Legea 10-1995-Legea privind calitatea în construcţii

5.3 HG 273-1994-Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora. Anexă: Cartea tehnică a construcţiei

5.5 C56 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente

de proiectare

exploatare
5.8 SR ISO 3607 – 95 - Ţevi de polietilenă PE. Toleranţe la diametrele exterioare şi

grosimile de perete
5.9 STAS 6054–77-Teren de fundare. Adâncimea de îngheţ
5.10 STAS 8591–97-Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
5.11 SR ISO 3458-95-Asamblări între fitinguri şi ţevi de polietilenă sub presiune.

Încercarea de rezistenţă la smulgere

Încercarea de etanşeitate la presiune interioară.
5.13 SR ISO 3663-95-Ţevi şi fitinguri de polietilenă sub presiune, serie metrică.

Dimensiunile flanşelor.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER







(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




construcţiilor.


executate.


sau demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii, executantul va
desfăşura următoarele activităţi:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
menţionate în borderou, precum şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice
de execuţie la care se face trimitere, astfel încât la începerea execuţiei să poată fi
clarificate toate lucrările ce urmează a fi executate
7.1.2 Conductele şi racordurile folosite pentru realizarea instalaţiilor trebuie să poarte un

consemn de marcă care să asigure conformitatea cu normele standard

prezentate.
7.1.4 În timpul execuţiei:

cantităţile şi sortimentele necesare

prevăzute în documentaţia de proiectare prezentând în acelaşi timp o ofertă a altui
material similar, cu caracteristici cel puţin identice din punct de vedere tehnic şi
economic cu cel prevăzut în proiect
7.1.7 Va sigura forţa de muncă şi mijloacele de mecanizare necesare în concordanţă cu

graficul de execuţie şi cu termenele parţiale stabilite

(tipul materialului, diametre, adâncimea de pozare, pat de material, montaj, etc).
durata de execuţie şi a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia
se execută lucrările respective, inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs.

documentele care atestă calitatea materialelor, instalaţiilor, celelalte documente care
atestă buna execuţie sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor în
teren, vor fi puse la dispoziţia organelor de îndrumare – control.
7.1.11 Modificările de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai
cu avizul proiectantului.
7.1.12 Modificările consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate şi în

partea desenată a documentaţiei, în scopul informării beneficiarului la punerea în
funcţiune despre elementele reale din teren. În caz contrar, executantul devine direct
răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea
proiectului.
7.2 Lucrări pregătitoare
7.2.1 Înainte de începerea execuţiei, beneficiarul împreună cu executantul lucrării vor

convoca pe şantier delegaţi de la toate unităţile deţinătoare de gospodării subterane,
cu ajutorul cărora se vor identifica şi marca pe teren toate punctele de apropiere sau
intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele sau construcţii subterane existente
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
în zonă şi se vor stabili într-un proces verbal măsurile de siguranţă necesare a fi luate
pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente.
7.2.4 Pentru depistarea gospodăriilor subterane a căror poziţie nu se cunoaşte

cu exactitate se vor face sondaje manuale în prezenţa delegatului unităţii
ce administrează instalaţia respectivă.
7.3 Materiale şi echipamente
7.3.1 Condiţii generale

Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate. Fiecare dintre acestea
vor fi marcate corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de calitate şi de garanţie, după caz. Se va respecta
în totalitate tehnologia de execuţie a lucrărilor din prezenta documentaţie tehnică şi normele specifice date de
furnizor.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3.2 Domenii de aplicare. Caracteristici şi avantaje
7.3.2.1 Principalele domenii de utilizare a conductelor de PEID: reţele de distribuţie apă
potabilă, conducte de refulare la staţiile de pompare, instalaţii tehnologice în staţiile de
potabilizare/ clorinare, etc.
7.3.2.2 Utilizarea tubulaturii PEID are o serie de avantaje tehnice şi economice: manipularea
şi montarea uşoară, productivitatea ridicată şi eficientă la punerea în operă, rezistenţa
la coroziune, rezistenţa la îmbătrânirea accelerată, siguranţa în exploatare, durată
mare de folosinţă.
7.3.2.3 Polietilena este un material plastic, o răşină obţinută prin sinteză chimică de
polimerizare a etilenei, derivat al petrolului. Polimerul utilizat pentru tubulatura din
polietilenă are o structură moleculară ce garantează păstrarea caracteristicilor
mecanice pentru cel puţin 400.000–500.000 ore de funcţionare, la presiunea de
utilizare şi o temperatură a fluidului de +20C.
7.3.2.4 Tubulatura utilizabilă -agreată de benefiar- va fi din polietilenă de înaltă densitate,

PE100, pentru toată reţeaua de distribuţie.
7.3.2.5 Tubulatura va fi de culoare neagră cu patru dungi longitudinale albastre.

7.4 Prescripţii de livrare, transport şi depozitare
7.4.1 Tubulatura PEID trebuie să aibă suprafaţa interioară şi exterioară curată şi lucioasă,
să nu aibă defecte de importanţă, ca de exemplu rizuri, cratere, deformaţii etc. La
examinarea cu ochiul liber ţevile din PEID trebuie să fie drepte, culoarea lor să fie
uniformă şi de aceeaşi nuanţă, suprafaţa interioară şi exterioară să fie netedă, fără
fisuri, arsuri sau cojeli.
7.4.2 Conductele şi accesoriile PEID, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt furnizate în
general în următoarele moduri:
7.4.2.1 în colaci de 50 sau 100 m pentru diametre de până la 90 mm, sau sub formă de bare,
la solicitarea clienţilor
7.4.2.2 sub formă de bare de 6÷12m, pentru diametre mai mari de 90mm.
7.4.3 Extremităţile ţevilor vor fi devaburate şi curate.
7.4.4 La transportul conductelor, planurile de încărcare trebuie să fie lipsite de asperităţi.

Tuburile în colaci trebuie să fie aşezate, de preferinţă, la orizontală. Fixarea
încărcăturii se poate face cu funii sau benzi de cânepă sau nylon, sau similare;
totodată tuburile nu trebuie să fie niciodată în contact direct cu acestea pentru a nu
provoca abraziuni sau deformaţii. Toate vehiculele care vor transporta conducte vor
trebui să aibă platforma suficient de mare astfel încât conductele să nu atârne în
afara ei.
7.4.5 Dacă încărcarea, manipularea şi descărcarea conductelor se execută cu mijloace

mecanizate sau cu braţul unui excavator, tuburile să fie legate nu prea strâns în zona
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
centrală. Dacă aceste operaţii se execută manual, trebuie să se evite tragerea
tuburilor pe suprafeţe sau pe obiecte dure sau ascuţite. În ambele cazuri se vor
respecta strict recomandările producătorului.
7.4.8 Depozitarea ţevilor tip bară se face în rastele metalice pentru a le proteja de acţiuni
mecanice. Planul pe care se depozitează conductele trebuie să fie nivelat, să nu aibă
asperităţi sau pietre ascuţite. Înălţimea depozitului pentru conducte în formă de bare
nu trebuie să depăşească 2 m. Pentru tuburile în colaci care se depozitează la
orizontală, înălţimea poate să fie mai mare de 2 m. Se vor asigura împotriva căderii
de la înălţime. Când tuburile sunt depozitate în spaţii deschise un timp mai îndelungat
(1 an) este preferabilă protejarea lor de razele solare, cu o copertină opacă, dar cu
posibilitate de aerisire. Depozitarea în aer liber nu va depăşi 2 ani, pentru a nu
influenţa calitatea ţevilor sub acţiunea razelor U.V. Locul de depozitare va fi curat şi
uscat fixat la cel puţin 2 m distanţă de orice sursă de căldură.
7.4.9 Racordurile şi accesoriile sunt în general furnizate în ambalaje. Dacă sunt ambalate
se recomandă atenţie sporită la manipulare, transport şi depozitare pentru a nu se
provoca deformări ale acestora, efectul fiind nepotrivirea între ele sau cu alte
materiale.
7.5 Trasarea lucrărilor
7.5.1 Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul

viitoarelor trasee la intervale de cca. 25÷50 m şi la toate punctele caracteristice (la
cotiri în plan şi în profil, în vârfurile de unghi ale acestora, la tangentele de intrare şi
ieşire din curbele realizate prin pozarea tuburilor, în axul căminelor, în punctele de
branşament, în punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conductă, în
punctele cu masive de probă şi de ancoraj) şi marcaţi în conformitate cu notaţiile
punctelor de pe planşe.
7.5.2 Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i
asigure împotriva degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului
şi al circulaţiei pe marginea şanţului.
7.5.3 De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50 m, pe axul

traseului.
7.5.4 Respectarea întocmai a cotelor de pozare prevăzute în proiect prezintă o deosebită

importanţă pentru a nu se crea între căminele de golire şi de aerisire puncte înalte
sau joase intermediare, ceea ce provoacă formarea unor pungi de aer şi diminuarea
debitului conductei, sau împiedică golirea completă a conductei în caz de avarii şi
reparaţii.
7.6 Executarea săpăturilor
7.6.1 Executarea săpăturile va începe numai după organizarea completă a lucrărilor şi

aprovizionarea, pe tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte,
piese speciale, etc.) şi a utilajelor necesare pentru executare, astfel încât tranşeele să
stea deschise o perioadă cât mai mică de timp. În zonele în care este pământ vegetal
se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.6.4 Execuţia săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare şi pregătire a terenului,
astfel încât să se prevină inundarea tranşeelor din ploi, să se asigure o scurgere
normală a apelor superficiale care ar putea fi stânjenită de realizarea săpăturilor şi a
depozitelor de pământ.
7.6.5 În terenuri alunecătoare săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max.

15÷20 m, executarea urmând să se facă foarte rapid.
7.6.6 Săpăturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare
realizării tuturor lucrărilor, inclusiv probele de etanşeitate şi presiune.
7.6.7 La executarea săpăturilor, depozitarea pământului se va face la cel puţin 0,50 m

depărtare de marginea tranşeei, pe o singură parte a tranşeei, aceea opusă căii de
acces şi transport a tuburilor şi materialelor pentru conductă.
7.6.8 La execuţia săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzătoare naturii terenului întâlnit.
În lungul şanţului se vor monta parapete, iar în locul de traversare a acestuia se vor
monta podeţe prefabricate corespunzătoare scopului pentru care s-au prevăzut
(pietoni, vehicule).
7.6.9 În zona reţelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale.
Operaţiunea de săpare a ultimilor 20 cm, până la cota inferioară a şanţului, se va face
manual şi numai atunci când au fost aduse lângă şanţ tuburile din PEID şi au fost
pregătite toate piesele speciale necesare.
7.6.10 Lăţimea şanţurilor se prevede de min.0,6m, adâncimea fiind variabilă funcţie de

adâncimea de îngheţ, care este de 0,8÷0,9 m, deasupra generatoarei superioare a
conductelor, a pantei longitudinale şi în funcţie de reţelele edilitare subterane
existente cu care se intersectează şi faţă de care trebuie pozate conductele dedesubt
sau deasupra celor existente.
7.6.11Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PEID este determinată de

adâncimea maximă de îngheţ şi de traficul stradal. Adâncimea maximă de îngropare
este determinată de umplutură şi de grosimea peretelui conductei.
7.6.12 Fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, de rezistenţă
corespunzătoare pentru susţinerea conductei, respectiv a patului de susţinere.
7.6.13 În toate cazurile în care lucrările se execută sub nivelul apei este
necesară epuizarea apelor din săpătură pentru a se asigura executarea în uscat
a montării tuburilor.
7.7 Pozarea conductelor

7.7.1 Pozarea conductelor în şanţuri se va efectua în mod obligatoriu pe un strat de nisip
de 0,15 m. De asemenea, lateral umplutura de nisip va fi de minim 0,20 m grosime de
fiecare parte a conductei, grosime ce rezultă din condiţia lăţimii şanţului de pozare:
7.7.2 Bmin = Dext + 0,40 m, indicat de producătorul de conducte.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.7.5 Conductele nu se vor poza pe cât posibil la temperaturi ambiente sub 0°C. În nici caz
nu se vor monta la temperaturi sub –5ºC. Nu se recomandă prelucrarea mecanică a
ţevilor la temperaturi sub +5ºC.
7.7.6 Coborârea conductelor în şanţ se poate executa manual în cazul conductelor uşoare
sau cu ajutorul trepiedului şi a macaralei, în cazul conductelor grele. Conductele se
coboară în şanţ una câte una pe măsură ce se sudează între ele sau se mufează
(funcţie de semifabricatul de pornire). Înainte de coborârea în şanţ a conductelor se
aşează pe fundul şanţului un pat de nisip de cca. 15 cm grosime.
7.7.7 Odată realizată poziţionarea tuburilor în săpătură, deasupra acestora se aşterne un

strat de pământ selecţionat sau nisip în grosime mai mare de 10 cm, măsurat de la
generatoarea superioară a tubului. Acest strat va trebui să înconjoare tubul de fiecare
parte. Compactarea stratului până la 2/3 din grosimea tubului trebuie executată cu
mare grijă, manual, încercând să se evite deplasarea tuburilor.
7.7.8 Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului din lemn cu muchii
rotunjite, încercând să se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui să fie
aplicată tubului doar lateral şi niciodată vertical.
7.7.9 Partea superioară a şanţului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură

curăţate de elemente cu diametru mai mare de 10 cm şi de fragmente vegetale şi
animale, fiecare strat de 15÷20 cm fiind compactat separat.
7.7.10 Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată numai

de la înălţimea de 1 m deasupra conductei.
7.7.11Datorită coeficientului de dilatare termică liniară, tuburile de polietilenă pot acumula

tensiuni dacă sunt blocate la extremităţi, fapt pentru care umplerea primilor 50 cm
deasupra tubului se va executa pentru toată conducta în aceleaşi condiţii de
temperatură externă, de preferinţă în perioadele mai puţin calde ale zilei. Se repetă
operaţia pentru zone de 20÷30 cm, avansându-se într-o singură direcţie, din aval în
amonte.
7.7.12 Lucrările se vor efectua pe trei porţiuni consecutive: reacoperirea până la 50

cm deasupra generatoarei superioare a tubului în prima zonă, reacoperirea până la
15÷20 cm în zona adiacentă şi punerea nisipului în jurul tubului (patul de pozare) în
zona cea mai avansată.
7.7.13 Pentru stabilizarea temperaturii conductei cu cea a terenului, una din

extremităţile conductei va trebui menţinută în permanenţă liberă pentru a se putea
mişca.
7.7.14 În condiţii speciale, operaţia de pozare poate fi îmbunătăţită utilizând materiale

geotextile în scopul stabilizării fundaţiei gropii, pereţilor, protecţiei tubului.
7.7.15 La terminarea lucrărilor se îndepărtează toate materialele de construcţie

rămase precum şi surplusul de pământ, lăsându-se traseul lucrărilor în stare curată.
7.7.16 Pentru semnalizare, respectiv asigurarea posibilităţii detectării traseului de

pozare la conductele de serviciu, inclusiv branşamente, pe corpul conductelor
din
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
PEID, în lungul generatoarei superioare se va monta un fir conductor de cupru izolat
cu secţiunea 2,5 mm2. Firul se prinde de corpul conductelor cu bandă adezivă din 2
în 2 m distanţă. Deasupra stratului de nisip acoperitor se va aşeza o bandă elastică
din material plastic de culoare albastră cu inscripţia – ATENŢIE ! CONDUCTĂ APĂ
POTABILĂ.
7.7.19 Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor se va evita inundarea şanţului cu ape
subterane sau pluviale, deoarece conducta din polietilenă ar putea ajunge în stare de
flotare. Executarea patului de pozare şi montarea conductei se vor face numai în
condiţii uscate, în cazul apei subterane sub epuismente continui pe toată durata
acestor operaţiuni.
7.7.20 Până la efectuarea probei de presiune umpluturile din zona specială se

vor executa parţial, lăsând liber zonele de îmbinare între tuburi şi la fitinguri în
scopul posibilităţii de control vizual al etanşeităţii.
7.7.21 Schimbările de direcţie,cu rază de curbură mai mare, pot fi realizate direct prin
curbarea conductei. Raza de curbură minimă este în funcţie de temperatura de
montaj şi presiunea nominală a conductei. Astfel, de la temperatura de 20°C în sus,
raza minimă de curbură este de 20 ori diametrul exterior, iar la 0°C de 50 ori
diametrul exterior.
7.7.22 Pentru schimbările bruşte de direcţie se vor utiliza fie fitingurile uzinate din
polietilenă, fie piese speciale din fontă ductilă în cazurile pentru care primele nu
există.
7.8 Sisteme de îmbinare
7.8.1 Conductele PEID se pretează la diferite metode de îmbinare şi prezintă o varietate

largă de posibilităţi de alegere a acestora în baza evaluărilor tehnico – economice
specifice. Racordurile sunt împărţite în două categorii fundamentale: nedemontabile şi
demontabile.
7.8.2 Pentru îmbinarea conductelor şi montarea accesoriilor la conducte se pot utiliza

asamblări demontabile şi rigide.
7.8.3 Asamblările demontabile pot fi: cu flanşe şi contraflanşe; mufe şi racorduri de
compresiune; alte sisteme demontabile.
7.8.4 Îmbinările rigide se pot realiza astfel: sudură cu jet de aer cald; sudură cu extruder
portabil; sudură cap la cap cu termoplaca; sudarea cu racorduri electrosudabile.
7.8.5 Piesele speciale de îmbinare vor fi ţinute pe şantier în magazie până la folosirea lor în
execuţie.
8 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE STINGEREA INCENDIILOR (PSI)
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
MLPAT nr. 1219/NC/1994);
pentru depozitare.
g) Pe timpul operaţiilor de îmbinare a tevilor din PP şi PEHD se va asigura menţinerea
h) În atelierele de prelucrare şi de montaj a ţevilor din PP şi PEHD nu se admit operaţiuni
i) Pentru stingerea produselor din PP şi PEHD care ard se va folosi apă pulverizată sau/şi
spumă.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
11 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL:
BENEFICIAR:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..
Nr………….. Data……………………

din proiectul nr. ………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
y ……………………………………………………
z ………………………………………. …………..
Cota: ……………………………………………………………

Verificat : ……………………… …………………… …………………….…….

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
MONTAREA CONDUCTELOR DE
CANALIZARE DIN PVC
Titlu MONTAREA CONDUCTELOR DE CANALIZARE DIN PVC

Cod document PTE-53

Funcţia
Semnătura
SISTEME Montarea conductelor de canalizare din PVC Cod : PTE - 53
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 7
11 ANEXA 1 – Proces verbal de trasare a lucrărilor de............ 16
13 Anexa 3 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce devin Ascunse 18
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Scopul prezenzentei proceduri este de a detalia pregătirea execuţiei, execuţia,
verificarea şi recepţia lucrărilor de montaj a conductelor, pieselor de legătură şi
fitingurilor din PVC
3 DOMENIU
lucrărilor de montaj a conductelor, pieselor de legătură şi fitingurilor din PVC
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
5.1 STAS 6675/1–92 - Ţevi din policlorură de vinil neplastifiată. Condiţii tehnice
generale de calitate
5.2 STAS 6675/2–92 - Ţevi din policlorură de vinil neplastifiată. Dimensiuni
5.3 STAS 6675/3–76 - Ţevi de PVC neplastifiată. Metode de încercare. Indicaţii

generale
5.4 STAS 6054–77 - Teren de fundare. Adâncimea de îngheţ
5.5 STAS 2250–73 - Presiuni nominale, presiuni de încercare şi presiuni de lucru

maxim admisibile
5.6 STAS 10102–75 - Construcţii de beton, beton armat, şi beton precomprimat
5.7 SR 8591–97 - Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
5.8 SR EN 1610–2000 - Execuţia şi încercarea racordurilor şi reţelelor de canalizare

5.9 SR EN 752/1–98 - Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Partea 1:
Generalităţi şi definiţii
5.10 SR EN 752/2–98 - Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Partea 2: Condiţii

de performanţă

Prescripţii generale de proiectare

Dimensionare hidraulică şi consideraţii referitoare la mediu
5.13 SR EN 752/4–99 - Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor. Partea 6: Instalaţii

de pompare
5.14 SR1846-1/2006 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1:

Determinarea debitelor de apă de canalizare
5.15 Legea 10-1995 - Legea privind calitatea în construcţii

5.17 Legea 50-1991 - Legea privind autorizarea executării construcţiilor cu toate
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER







(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




construcţiilor.


executate.


sau demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii, executantul va
desfăşura următoarele activităţi:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
menţionate în borderou, precum şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice
de execuţie la care se face trimitere, astfel încât la începerea execuţiei să poată fi
clarificate toate lucrările ce urmează a fi executate
7.1.2 Conductele şi racordurile folosite pentru realizarea instalaţiilor trebuie să poarte un
consemn de marcă care să asigure conformitatea cu normele standard

prezentate.
7.1.4 În timpul execuţiei:

cantităţile şi sortimentele necesare

prevăzute în documentaţia de proiectare prezentând în acelaşi timp o ofertă a altui
material similar, cu caracteristici cel puţin identice din punct de vedere tehnic şi
economic cu cel prevăzut în proiect
7.1.7 Va sigura forţa de muncă şi mijloacele de mecanizare necesare în concordanţă cu

graficul de execuţie şi cu termenele parţiale stabilite

etc).
durata de execuţie şi a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia
se execută lucrările respective, inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs.

documentele care atestă calitatea materialelor, instalaţiilor, celelalte documente care
atestă buna execuţie sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor în
teren, vor fi puse la dispoziţia organelor de îndrumare – control.
7.1.11 Modificările de orice fel ale prevederilor proiectului tehnic se vor executa numai
cu avizul proiectantului.
7.1.12 Modificările consemnate în caietul de procese verbale vor fi stipulate şi în
partea desenată a documentaţiei, în scopul informării beneficiarului la punerea în
funcţiune despre elementele reale din teren. În caz contrar, executantul devine direct
răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea
proiectului.
7.2 Lucrări pregătitoare
7.2.1 Înainte de începerea execuţiei, beneficiarul împreună cu executantul lucrării vor

convoca pe şantier delegaţi de la toate unităţile deţinătoare de gospodării subterane,
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
cu ajutorul cărora se vor identifica şi marca pe teren toate punctele de apropiere sau
intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele sau construcţii subterane existente
în zonă şi se vor stabili într-un proces verbal măsurile de siguranţă necesare a fi luate
pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente.
7.2.4 Pentru depistarea gospodăriilor subterane a căror poziţie nu se cunoaşte
cu exactitate se vor face sondaje manuale în prezenţa delegatului unităţii
ce administrează instalaţia respectivă.
7.3 Materiale şi echipamente
7.3.1 Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate.
Fiecare dintre acestea vor fi marcate corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de
calitate şi de garanţie, după caz. Se va respecta în totalitate tehnologia de execuţie a
lucrărilor din prezenta documentaţie tehnică şi normele specifice date de furnizor.
7.3.2 Policlorura de vinil (PVC) este un material termorigid obţinut prin polimerizarea clorurii
de vinil. Se prezintă sub formă de pudră amorfă de culoare albă.
7.3.3 Produsele din PVC se fabrică dintr-un amalgam numit „mixtură PVC” care se
amestecă cu diferiţi aditivi de prelucrare, coloranţi şi materiale de umplutură. Ţevile
din PVC se produc prin extrudare, iar fitingurile prin injecţie.
7.3.4 Ţevile şi fitingurile din PVC rigid sunt destinate reţelelor de canalizare gravitaţională a
apelor uzate menajere şi a apelor pluviale. Conductele de canalizare din PVC se
utilizează atât în interiorul clădirilor, pentru conductele principale (îngropate sau la
suprafaţă) cât şi în exterior (îngropate). Temperatura maximă admisibilă a apei
menajere nu trebuie să depăşească 60ºC. În aceste condiţii de exploatare, durata de
viaţă a acestor reţele este de min. 50 ani.
7.3.5 Caracteristicile generale ale materialului:
7.3.5.1 densitate: 1,37÷1,47 kg/dm3
7.3.5.2 sarcina unitară maximă:  48 MPa (480 kgf/cm2)
7.3.5.3 modul de elasticitate: 3000÷3500 MPa
7.3.5.4 coeficient de dilatare termică liniară: 0,06÷0,08 mm/mC
7.3.5.5 conductivitate termică: 0,13 kcal/hmC
7.3.5.6 rezistenţă electrică superficială:  1012 W

7.3.5.7 alungirea la rupere:  10%.
7.3.6 Utilizarea ţevilor de policlorură de vinil are o serie de avantaje tehnice şi economice:
7.3.6.1 durată de viaţă ridicată

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.3.6.4 greutate specifică mică, din această cauză manipularea, transportul şi montajul se
realizează uşor şi rapid
7.3.6.5 eficienţă în utilizare, rezistenţă la coroziune, rezistenţă la îmbătrânirea accelerată,
siguranţă în exploatare, durată mare de folosinţă
7.3.6.6 comportare bună în condiţiile terenurilor agresive, rezistenţă la microorganismele din

apele reziduale
7.3.6.7 pierderile de sarcină sunt minime deoarece nu se formează excrescenţe în interiorul

conductelor, coeficienţii de depuneri interne fiind minimi
7.3.6.8 materiale ecologice, îmbinări perfect etanşe şi nu permit formarea depunerilor şi

dezvoltarea coloniilor de alge.
7.4 Prescripţii de livrare, transport şi depozitare
7.4.1 Ţevile din PVC trebuie să aibă suprafaţa interioară şi exterioară curată şi netedă, să
nu aibă defecte de importanţă, ca de exemplu rizuri, cratere, deformaţii etc. La
examinarea cu ochiul liber ţevile din PVC trebuie să fie drepte, culoarea lor să fie
uniformă şi de aceeaşi nuanţă, suprafaţa interioară şi exterioară să fie netedă, fără
fisuri, arsuri sau cojeli.
7.4.2 Ţevile din PVC se fabrică şi se livrează sub formă de bare drepte cu lungimi de 1, 2,
3, 4 şi 6 m. Extremităţile ţevilor vor fi debavurate şi curate.
7.4.3 Manipularea şi transportul ţevilor din PVC se face cu grijă pentru a se feri de lovituri.
În timpul transportului ţevile trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor. Nu se admite
transportul împreună cu alte obiecte cu muchii tăietoare.
7.4.4 La încărcare - descărcare şi diverse alte manipulări în depozite şi pe şantier, ţevile din
PVC nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
În timpul transportării pe şantier şi mai ales în timpul aşezării de-a lungul săpăturilor,
trebuie evitată târârea tuburilor pe teren, deoarece se pot produce daune ireparabile
din cauza şanţurilor, pietrelor şi altor obiecte existente în zonă.
7.4.5 Ţevile din PVC vor fi aşezate pentru transport numai pe suprafeţe drepte şi netede
sprijinite continuu pe toată lungimea lor, în stive ce nu depăşesc 0,75 m înălţime.
Materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se răsturna unele peste altele în
timpul transportului.
7.4.6 Se recomandă ca la încărcarea în mijloacele de transport, la început să se aşeze

ţevile cele mai grele, pentru a evita deformarea celor mai uşoare. Fixarea încărcăturii
se poate face cu funii sau benzi de cânepă sau nylon sau similare. Descărcarea se va
efectua astfel încât să se evite căderea ţevilor unele peste altele, pe suprafeţe tari
sau cu muchii ascuţite.
7.4.7 Toate vehiculele care vor transporta conducte vor trebui să aibă platforma suficient de
mare astfel încât conductele să nu atârne în afara ei. Conductele vor fi manevrate
conform recomandărilor producătorului.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4.10 Fitingurile şi armăturile se vor ambala şi livra în cutii sau în pungi de plastic.
7.4.11Conductele şi fitingurile din PVC pot fi depozitate în aer liber, dar nu mai mult de 2÷3
luni. La depozitare mai îndelungată se va asigura protecţie împotriva radiaţiilor solare
cu ecrane (copertine) opace care nu împiedică aerisirea.
7.4.12 Depozitarea ţevilor tip bară se face în rastele metalice pentru a le proteja de
acţiuni mecanice, stivuite pe traverse de lemn astfel încât să nu provoace deformarea
mufelor din seria orizontală de jos.
7.4.13 La depozitarea în vrac, înălţimea maximă la care pot fi suprapuse conductele

fără a se produce deformarea lor în rândurile inferioare este de 1,5 m. În timpul
depozitării, chiar şi temporar, ţevile trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor.
7.4.14 Conductele depozitate în vrac se aşează prin alternanţa capetelor nemufate cu

a celor şanfrenate, astfel încât să se realizeze o suprafaţă etanşă, mufele rămânând
în exterior.
7.4.15 Când se utilizează bare de sprijin, acestea trebuie să aibă cel puţin 7,5 cm
lăţime şi să fie aşezate la distanţe egale de 1÷2 m, respectiv la 0,5 m de capetele
conductelor.
7.4.16 Inelele de etanşare se depozitează în locuri uscate şi răcoroase, protejate de

razele solare şi ferite de contactul cu substanţe chimice, uleiuri minerale, combustibili.
7.4.17 În şantier, unde temperatura poate depăşi 25 grade C trebuie evitată
depozitarea tuburilor înfiletate unul în altul deoarece se produce ovalizarea
tuburilor situate în stratele de jos (datorită greutăţii excesive). La temperaturi joase
creşte probabilitatea ruperii tuburilor din PVC.
7.5 Trasarea lucrărilor
7.5.1 Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul

viitoarelor trasee la intervale de cca. 25÷50 m şi la toate punctele caracteristice (la
cotiri în plan şi în profil, în vârfurile de unghi ale acestora, la tangentele de intrare şi
ieşire din curbele realizate prin pozarea tuburilor, în axul căminelor, în punctele de
branşament, în punctele de schimbare a diametrului sau tipului de conductă, în
punctele cu masive de probă şi de ancoraj) şi marcaţi în conformitate cu notaţiile
punctelor de pe planşe.
7.5.2 Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i
asigure împotriva degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului
şi al circulaţiei pe marginea şanţului.
7.5.3 De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50 m, pe axul

traseului.
7.5.4 Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei prevăzute în proiect
prezintă o deosebită importanţă pentru a nu se crea între căminele de golire şi de
aerisire puncte înalte sau joase intermediare, ceea ce provoacă formarea unor pungi
de aer şi diminuarea debitului conductei, sau împiedică golirea completă a conductei
în caz de avarii şi reparaţii.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.6 Executarea săpăturilor
7.6.1 Executarea săpăturile va începe numai după organizarea completă a lucrărilor şi
aprovizionarea, pe tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte,
piese speciale, planşe, etc.) şi a utilajelor necesare pentru executare, astfel încât
tranşeele să stea deschise o perioadă cât mai mică de timp. În zonele în care este
pământ vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca atare.
7.6.2 Execuţia săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare şi pregătire a terenului,

astfel încât să se prevină inundarea tranşeelor din ploi, să se asigure o scurgere
normală a apelor superficiale care ar putea fi stânjenită de realizarea săpăturilor şi a
depozitelor de pământ.
7.6.3 În terenuri alunecătoare săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max.

15÷20 m, executarea urmând să se facă foarte rapid.
7.6.4 Săpăturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare
realizării tuturor lucrărilor, inclusiv probele de etanşeitate.
7.6.5 La executarea săpăturilor, depozitarea pământului se va face la cel puţin 0,50 m

depărtare de marginea tranşeei, pe o singură parte a tranşeei, aceea opusă căii de
acces şi transport a tuburilor şi materialelor pentru conductă.
7.6.6 La execuţia săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzătoare naturii terenului întâlnit.
În lungul şanţului se vor monta parapete, iar în locul de traversare a acestuia se vor
monta podeţe prefabricate corespunzătoare scopului pentru care s-au prevăzut
(pietoni, vehicule).
7.6.7 În zona reţelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale.
Operaţiunea de săpare a ultimilor 20 cm, până la cota inferioară a şanţului, se va face
manual şi numai atunci când au fost aduse lângă şanţ tuburile din PVC şi au fost
pregătite toate piesele speciale necesare.
7.6.8 Lăţimea şanţurilor se prevede de min.0,6m, adâncimea fiind variabilă funcţie de

adâncimea de îngheţ, care este de 1,00 m, deasupra generatoarei superioare a
conductelor, a pantei longitudinale şi în funcţie de reţelele edilitare subterane
existente cu care se intersectează şi faţă de care trebuie pozate conductele dedesubt
sau deasupra celor existente.
7.6.9 Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PVC este determinată de

adâncimea maximă de îngheţ şi de traficul stradal. Adâncimea maximă de îngropare
este determinată de asigurarea pantei de curgere, umplutură şi de grosimea peretelui
conductei.
7.6.10 Amenajarea şanţului trebuie să fie sub cota determinată de profilul
longitudinal şi să respecte panta prevăzută de proiectant.
7.6.11Fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, de rezistenţă

corespunzătoare pentru susţinerea conductei, respectiv a patului de susţinere.
7.6.12 În cazul în care prin săparea mecanizată a şanţului nu se poate asigura

netezimea fundului şanţului, se va proceda la îndepărtarea manuală a pământului din
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
ultimul strat de 20 cm, iar în cazul în care sunt necesare umpluturi de egalizare a
fundului, trebuie efectuată compactarea acestora.
7.7 Pozarea conductelor
7.7.1 După executarea şanţului pe traseul şi la adâncimea dată în proiect, se nivelează

fundul săpăturii cu un strat de nisip sau pământ mărunţit selecţionat. Lăţimea minimă
a şanţului este B = D +0,50 m (pentru diametre mai mici sau egale cu 400 mm).
7.7.2 Necesitatea executării patului de susţinere se decide în funcţie de calitatea solului de

la fundul şanţului.
7.7.3 Se renunţă la patul de susţinere când solul prezintă o rezistenţă bună la încărcare şi
este granulos. Compactarea fundului şanţului trebuie efectuată şi în asemenea
cazuri.
7.7.4 În toate celelalte cazuri se execută pat de susţinere, cu grosimea minimă de 10 cm,
iar în cazul solului stâncos sau pietros, cu grosime minimă de 15 cm.
7.7.5 În cazul solurilor nefavorabile – cu conţinut ridicat de materii organice, sol uşor sub
nivelul apei freatice – este recomandabilă consolidarea fundului prin executarea
unei fundaţii sub patul de susţinere.
7.7.6 Ca material pentru patul se susţinere pot fi utilizate solurile uşor compactabile,
granuloase sau slab impermeabile, lipsite de aglomerări şi cu granulaţie Dmax≤20
mm.
7.7.7 După poziţionarea tuburilor în săpătură, deasupra acestora se aşterne un strat de

pământ selecţionat sau nisip în grosime mai mare de 10 cm, măsurat de la
generatoarea superioară a tubului. Acest strat va trebui să înconjoare tubul de fiecare
parte. Compactarea stratului până la 2/3 din grosimea tubului trebuie executată cu
mare grijă, manual, încercând să se evite deplasarea tuburilor.
7.7.8 Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului din lemn cu muchii
rotunjite, încercând să se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui să fie
aplicată tubului doar lateral şi niciodată vertical.
7.7.9 Partea superioară a şanţului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură curăţat
de elemente cu diametru mai mare de 10 cm şi de fragmente vegetale şi animale,
fiecare strat de 15÷20 cm fiind compactat separat.
7.7.10 Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată

numai de la înălţimea de 1 m deasupra conductei.
7.7.11Datorită coeficientului de dilatare termică liniară, tuburile de polietilenă pot acumula
tensiuni dacă sunt blocate la extremităţi, fapt pentru care umplerea primilor 50 cm
deasupra tubului se va executa pentru toată conducta în aceleaşi condiţii de
temperatură externă, de preferinţă în perioadele mai puţin calde ale zilei. Se repetă
operaţia pentru zone de 20 ÷ 30 cm, avansându-se într-o singură direcţie, din aval în
amonte.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.7.14 Lucrările se vor efectua pe trei porţiuni consecutive: reacoperirea până la 50
cm deasupra generatoarei superioare a tubului în prima zonă, reacoperirea până la
15-20 cm în zona adiacentă şi punerea nisipului în jurul tubului (patul de pozare) în
zona cea mai avansată.
7.7.15Conductele nu se vor poza pe cât posibil la temperaturi ambiente sub 0°C. În nici caz
nu se vor efectua montaje la temperaturi sub –5°C. Nu se recomandă prelucrarea
mecanică a ţevilor la temperaturi sub +5 °C.
7.7.16 Înainte de începerea pozării, tuburile din PVC trebuie verificate unul câte unul
pentru a descoperi eventualele defecte de fabricaţie. Capetele, mufele, garniturile
trebuie să fie toate în stare bună. Piesele speciale de îmbinare vor fi ţinute pe şantier
în magazie până la folosirea lor în execuţie.
7.7.17 Îmbinarea ţevilor din PVC cu alte tipuri de material se va face prin mufare.
7.7.18 În condiţii speciale, operaţia de pozare poate fi îmbunătăţită utilizând materiale

geotextile în scopul stabilizării fundaţiei gropii, pereţilor, protecţiei tubului.
7.7.19 Coborârea tuburilor în şanţ se execută manual, tuburile din PVC fiind uşoare şi
cu lungimi mici.
7.7.20 Acolo unde conductele din PVC se pozează suprateran, susţinerea şi

fixarea acestora se face respectând următoarele:
7.7.21 fiecare conductă şi piesă de legătură se fixează separat
7.7.22 locul de prindere se fixează pe mufă sau sub mufă
7.7.23 prinderea conductelor se realizează prin intermediul unei protecţii elastice din
cauciuc.
7.7.24 Conductele pot fi montate pe console de-a lungul pereţilor sau suspendate.
7.7.25 La terminarea lucrărilor se îndepărtează toate materialele de construcţie

rămase precum şi surplusul de pământ, lăsându-se traseul lucrărilor în stare curată.
7.8 Sisteme de îmbinare
7.8.1Tuburile şi racordurile din PVC pot fi unite între ele cu ajutorul sistemelor de tip rigid
sau elastic. Îmbinările rigide (nedemontabile – prin lipire) se recomandă pentru
terenuri stabile, în zone fără activitate seismică accentuată şi în zone cu dilatări
termice liniare scăzute. Îmbinarea se realizează cu mufa pe tubul care trebuie unit
sau cu manşon cu mufe duble.
7.8.2Îmbinările elastice (demontabile – etanşare cu inele de cauciuc elastomerice) se
recomandă pentru terenuri instabile, în zone seismice şi cu dilatări termice liniare
ridicate.
7.8.3La extremitatea sa netedă, tubul din PVC poate fi tăiat în mod normal pe axa lui cu
ajutorul unui fierăstrău cu dinţi fini sau cu freza. Pentru introducerea extremităţii astfel
obţinute în mufă (atât în cazul îmbinărilor rigide, cât şi în cazul celor elastice), aceasta
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
trebuie teşită după un unghi precizat de către producător menţinând la extremitate o
grosime indicată de asemenea de producător.
7.8.6 La realizarea îmbinărilor se recomandă respectarea prescripţiilor producătorului în
ceea ce priveşte pregătirea şi realizarea îmbinărilor.
7.8.7 Operaţii executate la rece. Datorită proprietăţilor fizice, ţevile din PVC rigid pot fi
prelucrate la rece (îndoite). În acest caz, îndoirea sub curbură mică se realizează în
poziţia orizontală a conductei, mai ales în cazul tronsoanelor mai lungi, dar mufele
nu trebuie să prezinte tensiuni.
7.8.8 Operaţii executate la cald. Operaţiile executate la cald se bazează pe proprietatea

PVC-ului de a fi maleabil la temperaturi ridicate. În această stare PVC-ul se
modelează uşor, iar după răcire îşi menţine deformarea produsă. Prelucrarea la cald
se efectuează la temperaturi de 130÷140oC. La temperaturi mai mari, PVC-ul se
carbonizează.
7.8.9Încălzirea se execută prin insuflare cu aer cald, cu lampă de benzină sau cu arzător
cu gaze.
7.8.10 Îndoirea conductelor se poate executa la cald, după cum urmează:
7.8.10.1 prin umplere cu nisip
7.8.10.2 cu ajutorul unui agent adecvat, de exemplu tub de cauciuc, arc din inox.
7.8.9 La metoda umplerii cu nisip, capătul conductei tăiate la dimensiunea cerută se astupă
cu un dop de cauciuc, iar conducta se umple cu nisip preîncălzit. După compactarea
nisipului, se astupă şi capătul celălalt al conductei cu ajutorul unui dop de cauciuc.
Conducta încălzită se îndoaie după şablonul dorit.
7.8.10Pentru schimbarea direcţiei în plan a conductelor din PVC, se recomandă

utilizarea racordurilor şi joncţiunilor speciale realizate tot din PVC.
7.8.11 SECURITATEA MUNCII

9 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL:
BENEFICIAR:

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..
Nr………….. Data……………………

din proiectul nr. ………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
y ……………………………………………………
z ………………………………………. …………..
Cota: ……………………………………………………………

Verificat : ……………………… …………………… …………………….…….

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

devin Ascunse
OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura

Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
EFECTUAREA PROBELOR DE PRESIUNE

LA CONDUCTELE DE APĂ DIN PEHD
Titlu EFECTUAREA PROBELOR DE PRESIUNE LA CONDUCTELE DE

APĂ DIN PEHD
Cod document PTE-54

Funcţia
Semnătura
SENGHER Efectuarea probelor de presiune la conductele de apă din Cod : PTE - 54
PEHD
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 7
8 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE STINGEREA INCENDIILOR (PSI) 9
11 INREGISTRĂRI 10
12 Anexa 1 - PROCES VERBAL PENTRU PROBA DE REZISTENTA SI ETANSEITATE 11
SENGHER Efectuarea probelor de presiune la conductele de apă din
PEHD
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Scopul prezenzentei proceduri este de a detalia PROBA DE PRESIUNE la
finalizarea lucrărilor de montaj
3 DOMENIU
3.1 Procedura se aplică la recepţia lucrărilro de montaj instalaţii de alimentare cu
apă.
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
PEHD
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


aferente

de proiectare

exploatare


PEHD
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER







PEHD
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




construcţiilor.


executate.


sau demolare.
PEHD
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Dispoziţii generale
7.1.1 Conducta trebuie să asigure debitele de calcul la presiunile de serviciu pe toată
lungimea ei. La verificarea tranşeei şi a patului de nisip a conductei se va urmări
adâncimea tranşeei, aliniamentul, panta părţii inferioare a tranşei şi natura terenului.
7.2 Se admit următoarele abateri limită:
7.2.1 la pante ±10% faţă de proiect
7.2.2 la cote ± 5 cm faţă de cote proiectate.

PEHD
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.5 Proba de presiune la rezistenţă şi etanşeitate, se va efectua conform SR4163-3/96 şi
instrucţiunilor producătorului / furnizorului.
7.2.6 Ca precauţie principală se va avea în vedere elasticitatea ridicată a materialului, ceea
ce cauzează o variaţie de presiune în mod orientativ de cca. 0,5-1,0 bar la o diferenţă
de temperatură de 10°C. Altfel spus, la aceste încercări pentru a avea rezultate
comparabile şi certe, se va avea grijă, ca temperatura pe toată durata acestora să fie
cât se poate de constantă. Din acest motiv se recomandă efectuarea acestei probe în
timpul zilei, deoarece atunci variaţiile de temperatură sunt mai reduse decât pe timpul
nopţii.
7.2.7 Pierderea de presiune din cauza temperaturii se datorează creşterii volumului interior
ca urmare a dilatării, în mod orientativ la 20°C şi presiunea nominală cu cca. 1,5÷2,0
%, necesitând completarea apei în consecinţă. Această dilatare este progresivă şi se
stabilizează după cca. 12 ore de la începerea punerii sub presiune progresivă. La
presiunea de încercare se poate conta suplimentar pe o creştere a volumului cu cca.
0,5%. Lungimea maximă a unui tronson încercat nu va depăşi 500 m.
7.3 Condiţii preliminare
7.3.1 Pentru ca probele de presiune să dea rezultate corecte, este necesar să se
urmărească realizarea următoarelor condiţii:
7.3.1.1 la probele de apă să se asigure evacuarea completă a aerului din conductă, odată cu
umplerea acesteia cu apă, evacuarea aerului să se facă prin ştuţuri cu robinet,
amplasate la partea superioară a capacelor de probă, la capătul amonte al tronsonului
care se încearcă
7.3.1.2 în timpul încercării să se urmărească cu rigurozitate variaţiile de temperatură ale

conductei.
7.4 Modul de lucru
7.4.1Conducta se va umple lent, începând din punctul cel mai jos, urmărind cu stricteţe
evacuarea completă a aerului. Debitul de umplere se va alege astfel ca viteza de
umplere să nu depăşească în nici un caz 0,5 m/s. Pentru umplere se va folosi apa
potabilă adusă cu cisterna dintr-o sursă din apropiere.
7.4.2 Se recomandă efectuarea unei încercări suplimentare, constând din umplerea,

ridicarea progresivă a presiunii şi completarea cu apă datorită dilatării. În tot acest
interval se vor supraveghea atent toate îmbinările pentru a putea depista prompt orice
neetanşeitate.
7.4.3 Presiunea de încercare va fi de 1,5X Pn.
7.4.4 Durata atingerii în trepte a presiunii de încercare va fi precizată de producător/
furnizor.
7.4.5Durata încercării preliminare va fi conform instrucţiunilor producătorului/ furnizorului,
recomandându-se orientativ 4 ore pentru conducte fără racorduri şi 12 ore pentru
PEHD
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
conducte cu racorduri. Pe acest interval se va urmări temperatura şi variaţia de
presiune care se va încadra în limitele specificate de producător / furnizor.
7.4.8 După reuşita încercării preliminare, se va efectua încercarea finală, recomandându-se
o durată de cca. 3 ore pentru diametre până la Dn150 mm inclusiv şi de cca. 6 ore
pentru diametre mai mari.
7.4.9 Orientativ, se poate admite ca fiind o încercare reuşită aceea, la care pierderea de
presiune la încercarea finală nu depăşeşte 0,1 bar/ h.
7.4.10 Încercarea rapidă, este aceea la care durata totală a încercării este inferioară
celei normale prezentate anterior.
7.4.11 Încercarea rapidă se admite numai pentru tronsoane de conducte ce nu

depăşesc lungimea de cca. 30 m şi au diametrul nominal de maxim Dn 50 mm, în
general branşamentele.
7.4.12 Încercarea rapidă va începe la 0.5 h după atingerea presiunii de încercare,

iar durata este de 1 oră.
7.4.13 Încercarea rapidă se consideră reuşită dacă pierderea de presiune nu

depăşeşte valoarea de 0,1 bar/5 min.
7.4.14 După efectuarea probei de presiune, presiunea din conductă va fi scăzută în trepte
şi se poate trece la umplerea în continuare a şanţului.
7.4.15 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE STINGEREA INCENDIILOR (PSI)

MLPAT nr. 1219/NC/1994);
PEHD
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
pentru depozitare.
f) Depozitele principale şi cele de bază pentru materialele din PP şi PEHD vor fi amenajate
g) La depozitarea materialelor se va ţine seama de caracteristicile acestora pentru a se
h) Depozitarea materialelor din PP şi PEHD în atelierele de prelucrare şi montaj se va face
spumă.
10 INREGISTRĂRI
11.1 Proces verbal pentru proba de rezistenta si etanseitate
PEHD
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
11 Anexa 1 - PROCES VERBAL PENTRU PROBA DE REZISTENTA SI

ETANSEITATE
Nr..............din...........................
TRONSONUL :.........................

Numar proiect...........................................................................................................
Plansele....................................................................................................................
Tip conducta.............................................................................................................

.................................................................................................................................

..... ............................................................................................................................
4. Concluzii :

Numele …………………… ………………….
Prenumele …………………… ………………….
Semnatura …………………… ………………….
SPĂLAREA ŞI DEZINFECTAREA
CONDUCTELOR DE APĂ DIN PEHD
Titlu SPĂLAREA ŞI DEZINFECTAREA

CONDUCTELOR DE APĂ DIN PEHD
Cod document PTE-55

Funcţia
Semnătura
SISTEME Spălarea şi dezinfectarea conductelor de apă din PEHD Cod : PTE - 55
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 7
8 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE STINGEREA INCENDIILOR (PSI) 8
11 ÎNREGISTRĂRI 9
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Scopul prezenzentei proceduri este de a detalia modul de spălare şi dezinfecţie
la instalaţiile de alimentare cu apă înainte de PIF.
3 DOMENIU
3.1 Procedura se aplică la lucrările de spălare şi dezinfecţie la instalaţiile de
alimentare cu apă înainte de PIF.
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



aferente
de proiectare

exploatare


(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER







(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




construcţiilor.


executate.


sau demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Se va proceda conform prevederilor SR 4163-3 /1996.
7.1.1 Spălarea conductelor se va face imediat după efectuarea probei de presiune, cu
apă potabilă de la reţea.
7.1.2 Dezinfectarea se va face imediat după spălarea, prin umplerea cu apă potabilă şi
adăugând o soluţie ce conţine clor în cantitate de cca. 25 ÷ 30 mg clor activ / l volum
conductă.
7.1.3 Soluţia de dezinfectare se menţine timp de 24 ore, timp în care în mai multe puncte
(hidranţi, cişmele, branşamente) se verifică concentraţia prescrisă, după care se va
trece la spălarea finală.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.6 După spălarea definitivă şi reuşita analizelor fizico- chimice şi bacteriologice se poate
trece la PIF a reţelelor de alimentare cu apă executate din PEID.
8 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE STINGEREA INCENDIILOR (PSI)

MLPAT nr. 1219/NC/1994);
lichidelor combustibile. Astfel de spaţii se vor amenaja ca încăperi separate de ce le
pentru depozitare.
g) Pe timpul operaţiilor de îmbinare a tevilor din PP şi PEHD se va asigura menţinerea
h) În atelierele de prelucrare şi de montaj a ţevilor din PP şi PEHD nu se admit operaţiuni
i) Pentru stingerea produselor din PP şi PEHD care ard se va folosi apă pulverizată sau/şi
spumă.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
11 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
EFECTUAREA PROBELOR DE
ETANŞEITATE LA CONDUCTELE DE
CANALIZARE DIN PVC
EFECTUAREA PROBELOR DE ETANŞEITATE LA CONDUCTELE

Titlu DE CANALIZARE DIN PVC
Cod document PTE-56

Funcţia
Semnătura
Efectuarea probelor de etanşeitate la conductele de Cod : PTE - 54
SENGHER canalizare din PVC
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 6
10 INREGISTRĂRI 8
11 Anexa 1 - PROCES VERBAL PENTRU PROBA DE REZISTENTA SI ETANSEITATE 9
SENGHER Efectuarea probelor de etanşeitate la conductele de
canalizare din PVC
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Scopul prezenzentei proceduri este de a detalia proba de etanşeitate la
finalizarea lucrărilor de montaj reţele de canalizare
3 DOMENIU
3.1 Procedura se aplică la recepţia lucrărilor de montaj instalaţii de canalizare.
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI
canalizare din PVC
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.1 ŞEF ŞANTIER







canalizare din PVC
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




construcţiilor.


executate.


sau demolare.
canalizare din PVC
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
7 PROCEDURA
7.1 Dispoziţii generale
7.1.1 Reţelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe
marginea şanţului. Proba finală (fază determinantă) se poate realiza pe mai multe
tronsoane dar numai în şanţ.
7.1.2 La verificarea tranşeei şi a patului de nisip a conductei se va urmări adâncimea
tranşeei, aliniamentul, panta părţii inferioare a tranşei şi natura terenului.
7.1.3 Se admit următoarele abateri limită la montajul conductei:
7.1.3.1 la pante ±10% faţă de proiect

canalizare din PVC
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.3.4 la cote ± 5 cm faţă de cote proiectate.
7.1.4 Conducta trebuie să asigure debitele de calcul la presiunile de serviciu pe toată
lungimea ei.
7.1.5 Verificarea hidraulică, de rezistenţă şi de etanşeitate se va face înainte de executarea

umpluturilor.
7.2 Metoda 1
7.2.1 Nu se admite încercarea pneumatică. Încercarea se face pe porţiuni de conducte pe
care au fost montate toate fitingurile, căminele şi a căror lungime nu trebuie să
depăşească 200 m.
7.2.2 Conducta va fi închisă la cele două extremităţi ale sale cu ajutorul unor dopuri cu
etanşeitate mare şi terminate fiecare cu un racord cu tub vertical, pentru a permite
crearea presiunii hidrostatice.
7.2.3 Conducta trebuie să fie ancorată cu grijă, pentru evitarea oricărei mişcări cauzate de
presiunea hidrostatică. De aceea transeea se va umple parţial până la 20÷30 cm
peste partea superioară a tubului lăsându-se îmbinările libere.
7.2.4 Umplerea va trebui executată cu grijă în aşa fel încât să favorizeze ieşirea aerului,
având grijă să nu se formeze perne de aer pe conductă.
7.2.5 O presiune minimă de 0,3 m coloană de apă (măsurată în punctul cel mai înalt al
tubului) va fi aplicată celei mai înalte părţi ale canalului, iar o presiune maximă până
la 0,75 m coloană de apă, se va aplica celei mai joase părţi terminale. În cazul
canalizărilor cu înclinări mari, poate fi necesară efectuarea probei pe secţiuni, motiv
pentru care se va evita presiuni excesiv de mari.
7.2.6 Sistemul va trebui lasat plin cu apă cel puţin 1 oră înainte de a efectua măsurarea.
7.2.7 Pierderea de apă, după trecerea perioadei de timp de 1 oră, va fi restabilită prin
adăugarea de apă, la intervale regulate de timp, cu ajutorul unui cilindru gradat,
verificând cantitatea necesară pentru menţinerea nivelului iniţial.
7.2.8 Pierderea de apă nu poate să depăşească 3 l/km pentru fiecare 25 mm de diametru

interior de conductă, pentru 3 bari şi în interval de 24 ore.
7.2.9 Exemplu:
7.2.9.1 traseul (distanţa dintre două cămin): 40 m;
7.2.9.2 diametru interior al tubului : 299,6 mm;

7.2.9.3 presiunea de omologare (acceptare): 0,5 bar;
7.2.9.4 durata de probă : 1 oră;
7.2.9.5 consum admis de apă:

canalizare din PVC
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.9.8
7.2.10 Practic, conducta se consideră acceptată atunci când după prima

umplere pentru completarea reglărilor, nu se observă variaţii ulterioare de nivel.
7.3 Metoda 2
7.3.1 Proba se va face umplând conducta între două cămine la presiune hidrostatică.
Înălţimea coloanei de apă din cămine va fi de 1,20m÷1,50m. Înainte de a se ridica
presiunea la valoarea prescrisă se va asigura evacuarea aerului din conductă.
7.3.2 În cazul în care după 30 minute de la oprirea presiunii de probă nu apar scurgeri
vizibile şi nivelul apei din camine nu scade, proba se consideră reuşită. Numai în
acest caz se poate trece la umplerea şanţului, în zona îmbinărilor, cu nisip până la 15
cm peste partea superioară a conductei şi în continuare cu pământ. Închiderile
provizorii realizate la cele două capete ale tronsonului supus probei se vor îndepărta
numai atunci când se realizează joncţiunea cu tronsonul următor.
7.3.3 Pentru ca probele de presiune să dea rezultate corecte, este necesar să se

urmărească realizarea următoarelor condiţii:
7.3.3.1 la probele de apă să se asigure evacuarea completă a aerului din conductă, odată cu
umplerea acesteia cu apă, evacuarea aerului să se facă prin ştuţuri cu robinet,
amplasate la partea superioară a capacelor de probă, la capătul amonte al tronsonului
care se încearcă.
7.3.3.2 în timpul încercării să se urmărească cu rigurozitate variaţiile de temperatură ale

conductei.
10 INREGISTRĂRI
10.1 Proces verbal pentru proba de rezistenta si etanseitate
canalizare din PVC
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
11 Anexa 1 - PROCES VERBAL PENTRU PROBA DE REZISTENTA SI

ETANSEITATE
Nr..............din...........................
TRONSONUL :.........................

Numar proiect...........................................................................................................
Plansele....................................................................................................................
Tip conducta.............................................................................................................

.................................................................................................................................

..... ............................................................................................................................
4. Concluzii :

Numele …………………… ………………….
Prenumele …………………… ………………….
Semnatura …………………… ………………….
NIVELAREA LUCRĂRILOR DE PĂMÂNT
Titlu NIVELAREA LUCRĂRILOR DE PĂMÂNT

Cod document PTE-57

Funcţia
Semnătura
SISTEME Nivelarea lucrărilor de pământ Cod : PTE - 57
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 6
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Prezenta procedură:
2.1 stabileşte etapele şi modul de execuţie al lucrărilor de profilare definitivă a

cotelor prevăzute în proiect a suprafeţelor orizontale;
2.2 asigură instruirea unitară şi coerentă a personalului implicat în nivelarea

lucrărilor de pământ;
2.3 asigură prevenirea abaterilor accidentale şi corelarea continuă a acestora
pe parcursul executării nivelării lucrărilor de pământ.
2.4 DOMENIU
2.5 Procedura se aplică la execuţia de platforme, drumuri, coronamente,

diguri, etc.
2.7 DEFINIŢII
2.7.1 Teren de fundare – zona situată la suprafaţa scoarţei terestre în care, datorită execuţiei
construcţiei;
4.2 ABREVIERI
4. STAS 4032/1-1990 – Lucrări de drumuri – Terminologie
5. STAS 2914-1984 – Lucrări de drumuri – Terasamente – Condiţii tehnice generale de
calitate
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8. STAS 2916-1973 – Lucrări de drumuri căi ferate
9. STAS 2561/1 – 1974 – Teren de fundare
4.1 ŞEF ŞANTIER

4.1.6 Răspunde ca execuţia lucrării s fie asigurată cu personal calificat, materiale şi echipamente
de calitate.

remedierealor.


cerinţele MSMI.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,




executate.

demolare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


tehnice.
7 PROCEDURA
7.1 Generalităţi
7.1.1 Ultimele lucrări care se execută la săpăturile sau umpluturile din pământ sunt acelea de
nivelare care constau în profilarea definitivă la cotele prevăzute în proiect a suprafeţelor
orizontale.
7.1.2 Lucrările de nivelări se execută la suprafeţe orizontale de mărimi mici şi mijlocii, dar şi la
suprafeţe mari care pot avea declivităţi mici , de până la 10%.
7.1.3 La suprafeţele orizontale, odată cu nivelarea se execută şi pantele de scurgere,

transversale sau longitudinale, de 1...3%, realizate într-o singură treaptă sau în două trepte.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.6 Utilajele folosite pentru nivelare se aleg în funcţie de dimensiunile suprafeţei de nivelat şi de
categoria terenului.
7.1.7 Pentru suprafeţe mici se aleg buldoexcavatoare sau buldozere de până la 100 CP pentru
categoriile de teren I şi a II-a.
7.1.8 În cazul suprafeţelor mari se utilizează autogredere sau autogredere-încărcătoare pentru

categoriile de teren I, II şi III, precum şi buldozere de peste 100 CP pentru categoriile de
teren I-IV, sau varidozere.
7.1.9 La nivelarea primară se folosesc încărcătoare cu cupe duble şi autoscrepere.
7.1.10 Pentru acoperirea întregii suprafeţe şi pentru asigurarea calităţii lucrării, deplasarea se face
prin câteva treceri succesive (1-3 treceri).
7.1.11 Schemele de nivelare se adoptă în funcţie de dimensiunile frontului de lucru (lungime şi

lăţime), de tipul de utilaj folosit şi de numărul de treceri:
- circulară;
- în zig-zag;
- cu mişcări circulare perpendiculare.
7.1.12 Nivelarea circulară cu un singur utilaj se poate realiza:

- cu începerea lucrului de la una din marginile sectorului de lucru şi terminarea la mijlocul
sectorului
- cu începerea lucrului de la mijlocul sectorului de lucru şi terminarea la una din marginile
sectorului
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.13 Schema de nivelare în zig-zag cu un singur utilaj se realizează:

- cu lucrul alternativ cursă activă prin mers înainte, cursă în gol prin mers înapoi;
- cu lucrul alternativ, numai curse active, prin mers înainte şi mers înapoi cu lama rotită la
1800.
7.1.14 Nivelarea cu mişcări circulare perpendiculare se realizează pe fiecare direcţie cu jumătate

din numărul de treceri.
7.1.15 Nivelarea se poate efectua cu un singur utilaj sau cu mai multe utilaje care lucrează în
paralel.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1.16 Deoarece atât cu buldozerul cât şi autogrederul lucrează cu lama înclinată, urma de trecere
este mai mică decât lungimea lamei.
7.1.17 Viteza de nivelare este în funcţie de tipul constructiv al utilajului şi de categoria terenului,
variind între 6 şi 14 km/h.
7.1.18 Norma de timp a utilajului de nivelare este funcţie de tipul constructiv al utilajului, de puterea
instalată a acestuia şi de categoria de teren în care se lucrează.
7.2 Nivelarea cu buldozerul

7.2.1 În procesul de nivelare, cuţitul lamei de buldozer se poziţionează la nivelul suprafeţei de
sprijin a şenilelor.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.2 Prin deplasarea înainte lama de buldozer taie ridicăturile de pământ cu înălţime de până la
30 cm, pe care-l deplasează în goluri, realizând profilarea definitivă a lucrării de pământ.
7.2.3 Se impune menţinerea cuţitului lamei de buldozer la nivelul de sprijin a şenilelor.
7.2.4 Principalii parametrii tehnologici şi constructivi ai buldozerului sunt:

- lungimea lamei;
- înălţimea lamei;
- unghiul de înclinare a lamei în plan orizontal: 250;
- unghiul de înclinare a lamei în plan vertical: 40;
- raza de viraj (de întoarcere, care poate fi de 3,5...3,8 m.
7.3 Nivelarea cu varidozerul

7.3.1 Echipamentul de varidozer, montat pe un tractor pe pneuri, are o lamă de buldozer alcătuită
din două părţi egale, pe lungime, articulate la mijloc.

I, II – semilame buldozer
1 – tractor; 2 – cilindrii hidraulici; 3 – articulaţia lamei
7.3.2 Poziţiile de lucru ale lamei se realizează din înclinarea uneia sau ambelor părţi ale lamei,
astfel încât se obţin:
- ambele părţi ale lamei în linie dreaptă perpendiculară pe direcţia de deplasare
- ambele părţi ale lamei înclinate înspre înapoi;
- o parte a lamei dreaptă şi una înclinată;
- ambele părţi ale lamei înclinate înainte;
- poziţie în regim de lucru a buldozerului cu lama înclinată în plan orizontal.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4 Nivelarea cu autogrederul
7.4.1 Tehnologia de nivelare cu autogrederul se aplică în terenuri de categoriile I-III, la
execuţia platformelor mari, a terasamentelor de drumuri, căi ferate, aeroporturi, diguri
de pământ, terenuri sportive, etc, şi, în general, la lucrări cu toleranţe strânse.
7.4.2 Cu autogrederul se realizează o finisare şi o profilare definitivă la cotele din proiect,

pentru lucrările de pământ executate cu alte utilaje, ca: screpere, autoscrepere,
buldozere, utilaje de compactat.
7.4.3 Pentru asigurarea planeităţii stratului de suprafaţă se utilizează palpatoare, lasere,

dispozitive hidraulice şi electronice care reglează automat poziţia lamei de nivelat în
plan vertical.
7.4.4 În timpul nivelării lama autogrederului este poziţionată înclinat în plan orizontal,
putând fi:
- axată pe direcţia de deplasare;

- dezaxată în partea dreaptă;
- dezaxată în partea stângă.
7.4.5 În vederea reducerii întoarcerilor şi micşorării duratei ciclului de lucru, cadrul portlamă
al autogrederului se poate roti cu 3600 cu ajutorul unor cilindrii hidraulici, ceea ce
permite să se lucreze cu mersul înapoi.

7.4.6 Nivelarea lucrărilor de pământ în spaţii înguste şi sinuase se realizează prin
înclinarea roţilor de direcţie în plan orizontal cu un unghi de până la 48 0, reducându-
se astfel mărimea razei de viraj (7,5 m), ceea ce conferă autogrederului o mai bună
manevrabilitate.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.4.9 Pentru nivelarea ternurilor cu denivelări transversale mari, roţile se înclină în plan
vertical cu un unghi de până la 150.

7.4.10 În funcţie de natura pământului şi de adâncimea de săpare, variaţia unghiului de
tăiere al lamei poate fi până la 650.
7.5 Nivelarea cu autogrederul-încărcător
7.5.1 Tehnologia de lucru cu autogrederul încărcător se utilizează în terenuri de categoriile I

şi a II-a.
7.5.2 Cupa de încărcător se foloseşte pentru strângerea, deplasarea pe distanţe scurte şi
încărcarea şi tăierea pământului.
7.5.3 Lama de autogreder se utilizează la finisarea lucrărilor de pământ, putând fi

prelungită cu un panou de 1,0 m lungime.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10 ÎNREGISTRĂRI

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
EXECUTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE

FORŢĂ, ILUMINAT EXTERIOR ŞI LEGARE LA
PĂMÂNT AFERENTE STAŢIEI DE TRATARE
APĂ SAU DE EPURARE
Titlu EXECUTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE FORŢĂ, ILUMINAT EXTERIOR ŞI

LEGARE LA PĂMÂNT AFERENTE STAŢIEI DE TRATARE APĂ SAU DE EPURARE
Cod document PTE-63

Funcţia
Semnătura
SENGHER Executarea instalaţiilor electrice de forţă, iluminat exterior
şi legare la pământ aferente staţiei de tratare apă/epurare
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 PROCEDURA 7
8 CERINŢE PENTRU EXECUŢIE 7
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Procedura are ca scop prezentarea lucrărilor necesare pentru realizarea
instalaţiilor electrice aferente alimentării consumatorilor din staţia de tratare
apă sau de epurare
3 DOMENIU
3.1 Procedura se va utiliza la executia lucrărilor necesare pentru realizarea
instalaţiilor electrice aferente alimentării consumatorilor din staţia de tratare
apă sau de epurare
4.1 DEFINIŢII
Conform MSMI
4.2 ABREVIERI
5.1 Datele de fabricaţie orientative ale echipamentelor ce urmează să se
monteze;
5.2 Normele şi prescripţiile de proiectare şi execuţie aplicabile agreate de ANRE

în special:
5.3 Legea nr. 90/96 Legea protecţiei muncii
5.4 Legea nr. 10/95 Legea privind calitatea în construcţii

5.5 Ordinul MMSS 65/ 2002 Norme specifice de protecţia muncii pentru
transportul şi distribuţia energiei electrice
5.6 MMSS-MSF Norme generale de protecţia muncii - 2002

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
5.9 PE 003/97 Nomenclator de verificări, încercări şi probe privind montajul,
punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor energetice
5.10 PE 009/93 Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor
pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice
5.11 PE 102/93 Normativ pentru proiectarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie

cu tensiuni până la 1000Vca
5.12 NP-I7-02 Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu

tensiuni până la 1000Vc.a. şi 1500Vc.c.
5.13 PE 107/95 Normativ privind proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri

electrice
5.14 PE 116/94 Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii

electrice
5.15 PE 503/95 Normativ de proiectare a instalaţiilor de automatizare a părţii

electrice a centralelor şi staţiilor
5.16 STAS 12604/4-89 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe.

Prescripţii generale
5.17 STAS 12604/5-90 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe.
Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare
6.1 ŞEF ŞANTIER


(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


a execuţiei lucrărilor, procese verbale de lucrări ascunse, în conformitate cu





construcţiilor.


executate.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,



sau demolare.


construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7 PROCEDURA
7.1 Generalităţi
7.1.1 Instalaţiile electrice care urmează să se monteze trebuie să asigure alimentarea cu
energie electrică la tensiunea de 0,4kV a consumatorilor tehnologici şi auxiliari în
staţia de epurare ape menajere.
7.1.2 Se definesc următoarele pachete de lucrări de montaj instalaţii tehnologice electrice

privind realizarea staţiei de epurare ape menajere:
7.1.2.1 Montarea şi punerea în funcţiune a tabloului TG de 0,4kV conform plan 01, 02,03,
04. Achiziţia tabloului se face în conformitate cu caietul de sarcini de procurare.
7.1.2.2 Execuţia lucrărilor de amenajare a traseelor de cabluri şi centurile de legare la

pământ conform plan 01, 02.
7.1.2.3 Procurarea şi montarea cablurilor de 0,4kV.
7.1.2.4 Procurarea şi montarea confecţiei metalice aferentă lucrărilor de mai sus;
7.1.2.5 Executia prizei de pamant;
7.1.2.6 Montarea stilpilor de iluminat exterior si a cutiilor de conexiuni de la baza

acestora;
7.1.2.7 Montarea corpurilor de iluminat

7.1.3 Asigurarea interfeţelor dintre instalaţiile din cuprinsul acestor pachete ca şi cele cu
alte instalaţii din incinta staţiei de epurare ape menajere constituie parte integrantă a
acestora.
7.1.4 Organizarea pe pachete de lucrări a execuţiei face posibilă o mai facilă desfăşurare şi
evaluare a acesteia.
7.1.5 Manopera şi materialele necesare pentru execuţia lucrărilor sunt evidenţiate în cele
doua antemasuratori.
• CERINŢE PENTRU EXECUŢIE
7.2 Cerinţe pentru procurare / execuţie echipamente şi materiale

8.1.1 Tabloul va fi achiziţionat complet echipat şi cablat la interior conform documentaţiei
din Proiectul tehnic şi Caietul de sarcini de procurare.
8.1.2 Materialele de montaj inclusiv cablurile electrice se vor procura ţinând seama de
prevederile documentaţiei tehnice din Proiectul tehnic.
8.1.3 Materialele şi aparatajul electric utilizat sunt:

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.1.5.1 din import – partea de aparataj principal din tablourile electrice;
8.1.5.2 din ţară, din producţia curentă – restul materialelor şi aparatajului.
8.1.6 Cantitatea şi sortimentul materialelor date în Proiectul tehnic sunt orientative,
decontarea materialelor şi lucrărilor de montaj se va face pe baza documentaţiilor de
montaj, întocmite de executant la execuţia lucrărilor şi confirmate de beneficiar.
8.1.7 Pentru toate materialele şi echipamentele care se vor achiziţiona se va urmări

obţinerea garanţilor şi declaratiilor de conformitate de calitate, precum şi a
documentaţiei de însoţire a furniturii.
8.2 Cerinţe pentru execuţie

8.2.1 Realizarea lucrărilor de montaj în condiţii optime necesită organizare şi desfăşurare
coordonată a lucrărilor de execuţie şi corelarea activităţilor desfăşurate de beneficiar
(exploatare, mentenanţă, finanţare), antreprenor, furnizori de materiale şi executanţi
nu numai pe parte electrică, dar şi pe celelalte specialităţi.
8.2.2 Ordinea tehnolgică generală de montaj (după însuşirea proiectului, procurarea

tabloului electrice de 0,4kV şi a celorlalte materiale conform specificaţiilor) va fi
prezentată în continuare:
8.2.2.1 Lucrări de pregătire a elementelor de susţinere:
8.2.2.2 înglobarea pieselor care necesită acest lucru în constucţii;
8.2.2.3 verificarea acestora.
8.2.2.4 Lucrari de montare a tabloului electric 0,4 kV TG conform plan 01, 02, 03
8.2.2.5 Lucrări de realizare a traseelor de cabluri şi instalaţia de legare la pămân conform

plan 01, 02,05:
8.2.2.6 săparea şanţurilor la adancimea prevazuta;
8.2.2.7 realizarea unui strat protector de nisip circa 10cm;
8.2.2.8 pozarea cablurilor ;
8.2.2.9 pozarea benzilor de legare pământ ce însoţesc traseele de cabluri;

8.2.2.10 astuparea cu un strat protector din nisip (circa 10cm) şi caramida sau folie
avertizoare PVC a cablurilor;
8.2.2.11 umplerea şanţurilor cu umplutura compactata (din care s-au îndepărtat

toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor);
8.2.2.12 montarea bornelor pentru marcarea traseelor de cabluri;

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.2.2.15 împraştierea, nivelarea, eventual evacuarea surplusului de pamânt;
8.2.2.16 executantul are obligaţia să măsoare priza de pământ exterioară, realizatǎ pin
legarea tuturor benzilor de împamântare din lungul traseelor de cabluri, iar în cazul
în care aceasta nu corespunde normelor (Rp<4 ohm) să îmbunǎtaţeascǎ priza prin
montarea de ţaruşi suplimentari din ţeava de OL-Zn ø2 ½” cu lungimea de 3m.
8.2.2.17 la instalaţia de legare la pământ se vor racorda toate elementele metalice ale
echipamentelor electrice (motoare electrice, dulapuri, cutii, etc.), care în mod
normal nu sunt sub tensiune dar pot căpăta potenţiale periculoase ca urmare a unor
defecte de izolaţie.
8.2.2.18 Identificarea şi legarea cablurilor la echipamente şi aparate;
8.2.2.19 Realizarea legaturilor la instalaţia de legare la pǎmânt

8.2.3 Se admite executarea simultana a mai multor lucrari.
8.2.4 Etapa finala de montaj:
8.2.4.1 verificari, probe, reglaje în instalaţie;

8.2.4.2 finisaje, vopsitorie, inscripţionari;
8.2.4.3 verificari şi probe de montaj (întocmirea buletinelor de încercari), conform PE116;
8.2.4.4 probe funcţionale, fara introducerea tensiunilor;
8.2.4.5 rezolvarea neconformitaţilor semnalate la probe;
8.2.4.6 rerecepţia lucrarilor (preluarea de catre beneficiar);
8.2.4.7 probe funcţionale a instalaţiei sub tensiune;
8.2.4.8 rezolvarea eventualelor neconformitaţi semnalate la probe;
8.2.4.9 recepţia finalǎ.

8.2.5 Montarea materialelor necesare realizarii lucrarilor electrice se va face în conformitate
cu planurile de montaj. Montarea acestora, ca şi cea a aparatelor electrice trebui sǎ
se facǎ astfel, încât sǎ se evite deteriorarea sau pierderea caracteristicilor nominale
de funcţionare, precum şi deteriorarea suprafeţelor vopsite.
8.2.6 La montaj se vor respecta precizǎrile din prezentul proiect şi din documentaţia de
execuţie, cerinţele din documentele furnizorilor şi cele rezultate din tehnologile de
montaj ale executanţilor, ca şi prevederile reglementǎrilor de montaj în vigoare ale
instalaţiilor electrice din instalaţii civile. Se va asigura o bunǎ coordonare a lucrǎrilor
pe partea electricǎ cu cele de alte specialitǎţi.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
8.2.9 La punerea în funcţiune se vor realiza toate încercǎrile şi mǎsurǎtorile la aparatajul
electric, cabluri, instalaţia de legare la pǎmânt şi ansamblul instalaţiilor electrice, în
conformitate cu normativele PE116/84 şi PE116-2/92 în vigoare.
8.3 Cerinţe pentru efectuarea probelor, testelor şi verificărilor

8.3.1 Echipamentele şi materialele care se instalează vor avea teste de tip şi
individuale efectuate de furnizorii acestora conform prevederilor standardelor interne,
IEC şi prescripţiilor agreate ANRE.
8.3.2 Testele pentru punerea în funcţiune se vor efectua de către executant conform
standardelor şi normelor aplicabile, de comun acord cu beneficiarul şi în concordnţǎ
cu prevederile cǎrţilor tehnice sau instrucţiunilor puse la dispoziţie de furnizorul
tabloului de distribuţie şi celorlalte materiale şi cu prescripţiile acceptate de ANRE.
8.3.3 Executantul este răspunzător în privinţa testării produselor achiziţionate de el şi a

testării execuţiei lucrării, pentru activitǎţile desfǎşurate de el sau subcontractanţii sǎi,
ca şi când produsele ar fi fost livrate sau executate de cǎtre el..
8.3.4 Costul probelor şi verificărilor efectuate va fi suportat de executant.
8.3.5 Probele, testele şi verificǎrile neprevǎzute şi comandate de beneficiar pentru

verificarea unor lucrǎri, echipamente sau materiale puse în operǎ vor fi suportate de
executant, dacǎ se dovedeşte cǎ produsele nu sunt corespunzǎtoare calitativ sau
manopera nu este în conformitate cu prevederile contractului.
8.4 Cerinţe pentru recepţia lucrărilor de montaj

8.4.1 La terminarea lucrărilor de montaj executantul va notifica beneficiarului că sunt
îndeplinite condiţiile de recepţie solicitând convocarea comisiei.
8.4.2 Comisia de recepţie va constata realizarea lucrărilor în conformitatea cu

documentaţia, cu reglementările în vigoare şi cu prevederile din contract.
8.4.3 În funcţie de constatările făcute beneficiarul va aproba sau respinge recepţia.
8.4.4 Executantul are obligaţia ca în perioada de garanţie să înlăture toate defecţiunile a

căror cauză este nerespectarea clauzelor contractului pe cheltuiala sa în urma unei
notificări transmisă de beneficiar.
• SECURITATEA MUNCII
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
9 ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
STAŢIE DE TRATARE APĂ ,

STATIE DE EPURARE. MONTAJ
CONDUCTE ŞI ECHIPAMENTE
Titlu STAŢIE DE TRATARE APĂ, STAŢIE DE EPURARE. MONTAJ

CONDUCTE ŞI ECHIPAMENTE
Cod document PTE-64
Documentul intră în vigoare la data de 01.12.2009

Funcţia
Semnătura
SENGHER Staţie tratare apă sau de epurare. Montaj conducte şi echip. Cod : PTE - 64
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS 2
2 SCOP 3
3 DOMENIU 3
7 3. CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCŢIONALE ALE ECHIPAMENTELOR 6
8 4. MATERIALE 6
9 DESCRIEREA LUCRĂRILOR 6
10 7 VERIFICĂRI ŞI LUCRĂRI DE PROBE 12
SISTEME Staţie tratare apă sau de epurare. Montaj conducte şi echip. Cod : PTE - 64
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
2.1 Procedura are scopul de a pune la dispoziţia beneficiarului şi a
executantului informaţiile tehnice necesare efectuării lucrărilor de montaj
echipamente şi conducte aparente, sub presiune, aferente Unitatii de
epurare compacte, containerizate Bazinelor de egalizare, omogenizare si
pompare ape menajere, Gratarului manual si Bazinului de colectare si
pompare namol
3 DOMENIU
3.1 Procedura se va utiliza la executia lucrărilor de montaj echipamente şi
conducte aparente, sub presiune, aferente Unitatii de epurare compacte,
containerizate Bazinelor de egalizare, omogenizare si pompare ape
menajere, Gratarului manual si Bazinului de colectare si pompare namol
4.1 DEFINIŢII
Conform MSMI
4.2 ABREVIERI
5.1 Normativ cadru privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj a utilajelor şi
instalaţiilor tehnologice pentru obiective de investiţii.
5.2 - I12-78 - Normativ pentru efectuarea încercărilor de presiune la

conducte tehnologice din oţel.
5.3 OG 95/99 Privind calitatea lucrărilor de montaj

5.4 STAS 10110-76 - Alimentarea cu apă. Staţii de pompare. Prescripţii
generale de proiectare.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
5.7 - Colecţia de STAS-uri "Organe de maşini", vol. III-a şi III-b, Institutul Român
de Standardizare, E.T. 1985.
6.1 ŞEF ŞANTIER




6.1.11Verifică întocmirea şi ţinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativă a



(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
construcţiilor.


executate.


sau demolare.

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
construcţiilor.
agremente tehnice.

metrologice”.
7 3. CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCŢIONALE ALE

ECHIPAMENTELOR
7.1.1 Materialele din care vor fi executate echipamentele, vor fi alese încât să corespundă
caracteristicilor fluidelor de lucru din Breviarul de calcul.
8 4. MATERIALE
8.1.1 Materialele utilizate la execuţia lucrărilor de montaj vor fi noi şi vor respecta
specificaţiile de materiale indicate în proiect. Toate materialele folosite vor fi însoţite
de certificatele de calitate eliberate de furnizorul acestora. Certificatele vor fi
completate cu rezultatele încercărilor, conform standardelor în vigoare.
8.1.2 Avand in vedere caracteristicle fluidului de lucru si parametrii de lucru, materialul

utilizat pentru conducte (tuburi, fitinguri) este PEHD (polietilena de inalta densitate).
9 DESCRIEREA LUCRĂRILOR
9.1 Realizarea lucrărilor de montaj ale echipamentelor şi conductelor implică

parcurgerea următoarelor etape de execuţie:
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
9.1.1 - verificarea părţii de construcţii la montaj;
9.1.2 - execuţia montajului echipamentelor;
9.1.3 - execuţia montajului instalaţiilor de conducte;
9.1.4 - efectuarea lucrărilor de verificări şi probe;
9.1.5 - darea în exploatare a instalaţiei;
9.2 Verificarea părţii de construcţie la montaj
9.2.1 Operaţiunea de verificare a lucrărilor de construcţie în vederea efectuării montajului

se va face după o atentă analiză a proiectului de montaj, urmata de verificarea
măsurătorilor executate de montor în amplasament.
9.2.2 Montorul va face măsurători în amplasament, acestea se vor consemna într-un

proces verbal semnat de către montor şi beneficiarul de investiţie.
9.2.3 Se va acorda o atenţie deosebită următoarele aspecte:
9.2.3.1 - verificarea poziţionării, a cotelor şi dimensiunilor penetraţiilor şi pieselor

înglobate în beton;
9.2.3.2 - verificarea cotelor de gabarit ale staţiei;

9.2.3.3 - verificarea poziţionării şi dimensiunilor fundaţiilor echipamentelor;
9.2.4 Datele obţinute prin măsurători, în teren, trebuie să corespundă celor prevăzute în
proiectele de construcţii şi montaj. În cazul în care se constată abateri, este
obligatorie consultarea proiectantului în vederea analizării situaţiei apărute şi stabilirii
unei soluţii.
9.3 Montajul echipamentelor
Atentie! Se recomanda procurarea fitingurilor de racord la echipamente dupa

achizitionarea echipamentelor si adaptarea racordurilor din proiect cu
furnitura.
9.4 Montajul electropompelor
9.4.1 Se monteaza doua electropompa in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare

ape menajere si o electropompa in Bazinul de colectare si pompare namol.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
9.4.4 Montajul echipamentului se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a
prescripţiilor fabricantului (consemnate în cărţile tehnice) şi a cotelor din desenele de
montaj. Racordurile dintre echipamente şi instalaţia de conducte se realizează prin
flanşare. Datorită acestui aspect, trebuiesc respectate cotele de montaj faţă de partea de
construcţie pentru a se putea monta cu uşurinţă garniturile şi şuruburile şi pentru evitarea
apariţiei solicitărilor mecanice (tensiunilor) în corpul pompelor.
9.4.5 Montarea electropompelor implică parcurgerea următoarelor etape:

a) - organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării părţilor
componente ale echipamentelor, precum şi deconservarea lor înaintea începerii
montajului);
- accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe
platforma de depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare pentru
ajungerea personalului la locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie să asigure condiţiile necesare realizării montajului în
mod corespunzător din punctul de vedere al calităţii lucrărilor executate, al normelor
de protecţie a muncii şi al condiţiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentului (cot suport, unitate pompa-motor, ghidaj) în conformitate cu
documentaţia de montaj si cărtea tehnic a echipamentului, verificarea stării de conservare (conform
cărţii tehnice), verificarea şi preluarea certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de preluare la
montaj
c) - pregătirea radierului/fundaţiei, curăţirea părţilor filetate a şuruburilor de fundaţie, a
găurilor filetate şi nefiletate din plăca de bază;
d) - trasarea axelor fundaţiei, a golurilor suruburilor de fundatie si a ghidajului şi verificarea
cotelor de nivel si de montaj ale suportului pompei si ghidajului (corelarea intre suportul popei si
ghidajul fixat la partea superioara de rama golului de montaj din planseul bazinelor)
e) - înaintea instalării, se va spăla echipamentul pentru a înlătura inhibitorul de coroziune sau
alte materiale străine ce s-ar fi putut acumula în timpul transportului, depozitării şi manipulării. Se va
utiliza o soluţie slab alcalină la 800 C sau un solvent petrolier eficace
f) - curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu se vor folosi
solvenţi deoarece reziduul poate împiedica aderenţa.
g) - premontarea plăcii de bază (cotului suport) si ghidajului, efectuându-se totodată controlul
planeităţii placii de baza (cu ajutorul nivelei) si verticalitatii ghidajului cu ajutorul firului cu plumb
Orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică în
permanenţă orizontalitatea reajustând cât este necesar cu ajutorul unor by-lagare, până când
piuliţele sunt complet strânse şi placa de bază este orizontală.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
h) - montarea unitatii pompa-motor pe cotul suport şi verificarea corectitudinii pozitiei de
montaj a cotului suport si ghidajului prin manevre de scoatere si introducere a pompei.
i) - intocmirea formelor de verificare a centrajului cot suport-ghidaj (cu beneficiarul şi
asistenţa tehnică).
j) - pregătirea pentru injectie/betonare, dupa cum placa suport a cotului pompei se fixeaza
direct de radierul chesonului sau pe o fundatie din beton armat ancorata de armaturile di radierul
chesonului, injectarea/betonarea, verificarea prizei betonului marca C 16/20 (după perioada
prescrisă) conform NE- 012 - 99
Alinierea precisă a cotului suport al pompei si ghidajului este indispensabilă pentru corecta
funcţionare si exploatare a pompei.
k) - conservarea echipamentelor, începând cu perioada de asamblare în instalaţie şi până la
terminarea montajului
9.5 Montajul mixerelor
9.5.1 Se monteaza un mixer in Bazinul de colectare si pompare namol si un mixer in

Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera.
9.5.2 Conditiile si etapele de montaj ale mixerului sunt similare cu cele de la pompele
submersibile mai putin cele legate de montajul cotului suport care lipseste in cazul
mixerului.
9.6 Montajul containerelor aferente Unitatii de epurare si anexelor acesteia
9.6.1 Containerele aferente Unitatii biologice si anexelor acesteia se monteaza pe

platforma de beton armat aferenta.
9.6.2 Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a

prescripţiilor fabricantului (consemnate în cărţile tehnice) şi a cotelor din desenele de
montaj. Racordurile dintre echipamente şi instalaţiile de conducte se realizează prin
flanşare sau filetare. Datorită acestui aspect, trebuiesc respectate cotele de montaj
faţă de partea de construcţie pentru a se putea monta cu uşurinţă garniturile şi
şuruburile şi pentru evitarea apariţiei solicitărilor mecanice (tensiuni) în zonele de
racord.
9.6.3 Montarea containerelor implică parcurgerea următoarelor etape:

a) - organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării părţilor
componente ale echipamentelor precum şi deconservarea lor înaintea începerii
montajului);
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe
platforma de depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare pentru
ajungerea personalului la locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie să asigure condiţiile necesare realizării montajului în
mod corespunzător din punctul de vedere al calităţii lucrărilor executate, al normelor
de protecţie a muncii şi al condiţiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentelor în conformitate cu documentaţia de montaj si cărtea tehnic a
echipamentului, verificarea stării de conservare (conform cărţii tehnice), verificarea şi preluarea
certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de preluare la montaj
c) - pregătirea fundaţiei
d) - trasarea axelor fundaţiei si a golurilor suruburilor de fundatie
e) - înaintea instalării, se va spăla echipamentul pentru a înlătura inhibitorul de coroziune sau
alte materiale străine ce s-ar fi putut acumula în timpul transportului, depozitării şi manipulării. Se va
utiliza o soluţie slab alcalină la 800 C sau un solvent petrolier eficace
f) - curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu se vor folosi
solvenţi deoarece reziduul poate împiedica aderenţa.
g) - premontarea containerelor, efectuându-se totodată controlul planeităţii placii de baza (cu
ajutorul nivelei)
Orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică în
permanenţă orizontalitatea reajustând cât este necesar cu ajutorul unor by-lagare, până când
piuliţele sunt complet strânse şi placa de bază este orizontală.
h) - Intocmirea formelor de verificare a montajului containerelor pe fundatiile/platformele de
beton armat (cu beneficiarul şi asistenţa tehnică).
i) - injectia suruburilor de ancorare/conexpandurilor.
j) - conservarea echipamentelor, începând cu perioada de asamblare în instalaţie şi până la
terminarea montajului
9.7 Montajului instalaţiei de conducte

9.7.1 Conductele aparente, sub presiune, care fac obiectul prezentului Caiet de
sarcini/sectiunea A, se executa din tuburi si fitinguri din PEHD Dn 50, Dn65, Dn 80 si
Dn 25, care se asambleaza prin infiletare si flansare.
9.7.2 În principiu, montarea instalaţiilor tehnologice cu conducte implică parcurgerea

următoarelor etape:
- studierea documentaţiei de montaj şi organizarea execuţiei montajului;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- verificarea stării fizice a conductelor (tuburi, fitinguri) si armaturilor (robineti) şi identificarea
acestora în conformitate cu desenele de montaj, implicit verificarea materialelor după certificatele
de calitate emise de furnizori;
- trasarea, debitarea, filetarea tronsoanelor de tuburi, alinierea şi centrarea traseelor de
conducte, întocmirea fişelor de măsurători,
- premontarea elementelor de conducta si armaturilor conform desenelor de montaj
- verificarea fişelor de măsurători şi montarea definitivă urmată de montarea suporturilor
provizorii, apoi verificarea realizării pantelor tehnologice;
- blocarea suporturilor şi pregătirea circuitelor în vederea efectuării probei hidraulice;
- efectuarea probei hudraulice de etanşeitate, în scopul depistării şi remedierii eventualelor
defecte constatate;
- conservarea materialelor de bază şi auxiliare începând cu perioada de asamblare în
instalaţie şi până la terminarea montajului;
9.7.3 Amintim că toate lucrările de montaj se vor executa cu materiale noi, omlogate, ce
corespund standardelor în vigoare, însoţite de certificate de calitate, recepţionare şi
depozitare conform prevederilor în vigoare.
9.7.4 Asamblările demontabile cu organe de asamblare (suruburi, piulite, saibe, garnituri) si

prin infiletare, vor fi executate cu personal calificat pentru asemenea operaţiuni.
9.8 Efectuarea lucrărilor de verificări şi probe
9.8.1 Această etapă cuprinde:

- verificarea vizuală a realizării montajului echipamentelor si conductelor în conformitate cu
proiectul de montaj
- efectuarea probei de presiune cu apă
- efectuarea remedierilor eventualelor defecţiuni evidenţiate în timpul lucrărilor de probe.
9.9 Darea în exploatare a instalaţiilor

Această etapă cuprinde:
9.9.1 - verificarea tuturor documentelor care atestă parcurgerea tuturor etapelor prezentate
mai sus (procese verbale de preluare a construcţiei pentru efectuarea montajului,
certificate privind calitatea materialelor folosite, procese verbale de efectuare a
probelor - inclusiv defectele apărute şi remedierile executate)
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
9.9.4 - verificarea execuţiei montajului în teren în conformitate cu prevederile proiectului;
9.9.5 - efectuarea probei de funcţionare a instalaţiei timp de 72 ore (conform PE003), pe
parcursul acesteia urmărindu-se încadrarea funcţionării instalaţiei în parametrii
(realizarea obiectivelor cheie).
9.10 CONDIŢII DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR
9.10.1 La execuţia instalaţiei se vor respecta indicaţiile şi condiţiile tehnice cuprinse în

desenele de montaj şi NORMATIVELE C204-80 şi C150-84;
9.10.2 Tehnologia de execuţie va fi stabilită de către executanţ, cu respectarea

obligatorie a condiţiilor prescrise în desenele de execuţie (cote, dimensiuni, materiale,
abateri, etc.)
10 7 VERIFICĂRI ŞI LUCRĂRI DE PROBE
10.1 Verificări
10.1.1 Înainte de efectuarea lucrărilor de probe, se vor face o serie de verificări la

terminarea montajului, în conformitate cu prescripţiile în vigoare (PE003 şi C204-80).
10.1.2 Se va verifica existenţa certificatelor de calitate pentru materialele noi.
10.1.3 Se va verifica vizual aspectul materialelor intrate în operă. Tuburile, fitingurile,

armăturile care prezintă defecţiuni nu vor fi folosite.
10.1.4 Se verifică dacă montajul s-a executat în conformitate cu desenele de montaj.
10.1.5 Se verifică încadrarea lucrărilor de montaj în cotele prevăzute în desenele de

montaj.
10.1.6 Pentru echipamente, se verifică respectarea condiţiilor impuse prin

instrucţiunile si normele tehnice de montaj întocmite de proiectantul de specialitate
(Carti tehnice care insotesc echipamentul).
10.1.7 Se verifică existenţa procesului verbal de admitere a instalaţiei la probe, după
terminarea lucrărilor de montaj.
10.2 Proba de presiune hidraulică

(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
10.2.1 La terminarea montajului instalaţiilor de conducte acestea se vor proba
din punct de vedere al rezistenţei şi etanşeităţii. Proba de presiune va certifica
capacitatea sistemelor de a funcţiona în limitele parametrilor de exploatare şi
fiabilitate proiectaţi.
10.2.2 Proba de presiune hidraulică se va executa pe circuitul de presiune cuprins
între echipamente si intre punctul de racord la reţeaua exterioară şi echipamente,
verificând circuitul la valorile de presiune indicate, cu blindarea legăturilor cu
echipamentele (nu se verifică echipamentele ci doar conductele) şi a punctului de
racord cu reţeaua exterioară.
10.2.3 Este interzisa izolarea circuitelor care se probeaza cu ajutorul robinetilor.
10.2.4 La executarea lucrărilor de probe se va respecta Legea 10/1995

privind calitatea în construcţii şi precum şi prevederile Normativului I 12-78.
10.2.5 Valoarea presiunii de probă:

- pentru instalaţia de conducte de refulare:
P = 1,5 x Plucru=2x1,5=3 bar
10.2.6 Înainte şi pe parcursul lucrărilor de probe, se vor respecta următoarele condiţii:

- tronsoanele de conducte supuse probei vor fi suflate la interior şi curăţate cu aer sub
presiune;
- se va asigura accesul pentru vizitare a întregului tronson probat. În acestscop, se vor
îndepărta toate materialele ce ar putea împiedica controlul şi se va asigura posibilitatea de acces
pentru personal;
- proba de presiune se va efectua pe vreme uscată, astfel încât să poată fi observate
eventualele scăpări de apă;
- umplerea cu apă a tronsoanelor se va face astfel încât să se asigure completa evacuare a
aerului din interior;
- fluidul de lucru va fi apa curată, fără particule în suspensie, la o temperatură cuprinsă între
+50C şi +300C;
- manometrele utilizate vor fi astfel alese încât valoarea presiunii maxime de încercare să se
poată citi pe ultima treime a scării gradate, iar diametrul exterior va fi de minim 160 mm pentru a putea
fi citite de la o distanţă de 5 m;
- ridicarea presiunii se va face cu pompa manuală de presiune, treptat, fără şocuri. La fiecare
treaptă se va menţine presiunea atâta timp cât este necesar verificării întregului tronson probat, dar
nu mai puţin de 10 minute.
10.2.7 Încercarea de presiune se consideră reuşită dacă, după trecerea intervalului de

10 minute de la realizarea presiunii de probă, valoarea presiunii pe manometrul de
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
probă nu a scăzut cu mai mult de 5% din valoarea presiunii de probă şi nu au apărut
scăpări vizibile de apă.
10.2.10 Dacă pe parcursul efectuării probelor se ivesc defecţiuni, se întrerup lucrările
de probe şi se remediază defecţiunile. După efectuarea remedierilor, se reiau de la
început lucrările de probe.
10.2.11 Rezultatele lucrărilor de probe vor fi consemnate în procese verbale încheiate

între executanţi şi beneficiari. Pe lângă alte date, acestea vor conţine obligatoriu şi
următoarele:
- data încercării;
- parametrii fluidului de încercare;
- valoarea presiunii de încercare şi timpul de menţinere la presiunea de probă;
- rezultatele obţinute (inclusiv defecţiunile constatate şi remedierile efectuate);
- concluzii (inclusiv diagrama de înregistrare a presiunii, dacă este posibil);
- semnăturile comisiei de probe.
10.2.12 Un exemplar din înregistrările probei hidraulice se va transmite de executant

proiectantului, pentru a fi inclus în documentaţia "cartea documentaţiei".
10.2.13 După efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale
la echipamente, fiind interzisă orice intervenţie (modificare) a respectivului circuit
până la punerea în funcţiune.
10.2.14 Organizaţia de montaj va lua măsuri de protecţia muncii pe toată durata

probelor.
10.2.15 Personalul care efectuează probele va fi calificat şi special instruit. Perimetrul

de execuţie a lucrărilor de probe va fi îngrădit şi va fi prevăzut cu plăcuţe de
avertizare. Se interzice accesul în perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate.
Personalul care efectuează probele va avea instructajul de NTSM făcut şi va fi instruit
asupra modului de funcţionare a instalaţiei.
10.2.16 La execuţia lucrărilor de probe se vor respecta prevederile cuprinse în

Normativul de verificări, încercări şi probe privind montajul, punerea în funcţiune şi
darea în exploatare a instalaţiilor energetice ind. 30-2-1970.
10.3 CONDIŢII DE RECEPŢIE ŞI PROBE TEHNOLOGICE LA TERMINAREA

MONTAJULUI
10.3.1 Pentru recepţia lucrărilor de montaj, executantul va prezenta
beneficiarului următoarele documente:
- proces verbal de preluare a construcţiei pentru efectuarea montajului;
- proces verbal de calitate a materialelor puse în operă;
- procese verbale de efectuare a probelor;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Beneficiarul va verifica execuţia lucrărilor pe teren în conformitate cu proiectul de montaj.

Ultima etapă, înainte de darea în exploatare a instalaţiei, este efectuarea probei de
funcţionare de 72 ore (conform PE 003), în care se poate urmări încadrarea instalaţiei în parametrii
indicaţi în proiect.
Lucrările cuprinse în prezenta procedură corespund cerinţelor din normativele de mai jos,
fiind obligatorie respectarea acestora de către executanţi şi beneficiar:
- Regulamentul privind protecţia muncii şi igiena muncii în construcţii, aprobat de MLPAT prin
ordinul 9/1993;
- Legea nr. 90/1997 cu privire la protecţia muncii;
 Ordinul 35/208/1993 al Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea
concentraţiilor maxime admisibile în scopul prevenirii îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor de
muncă provocate de gaze, vapori, pulberi.
- Norme republicane de protecţia muncii modificate şi completate prin ordinul comun al
Ministerului Muncii şi Ministerul Sănătăţii nr. 110/77 şi 39/77;
 PE 009/93 Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru ramura
energiei electrice şi termice, cu modificări în ordinul MEE nr. 1450/83;
 PE 022/87 Prescripţii generale de proiectare a centralelor termoelectrice şi a reţelelor de
termoficare;
 I 9/82 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare aprobate cu decizia
ICCPDC nr. 107/82;
 P 118/99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la
acţiunea focului;
 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul MI nr. 381/93 şi
ord. MLPAT nr. 7/N/93;
 C 300/94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente;
 HG nr. 51/92 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a
incendiilor cu modificările şi completările din HG nr. 71/96, HG nr. 571/98 şi HG nr. 775/98;
 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu ord. MI nr. 775/98;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
 Ordonanţa Guvernului nr. 60/97 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea
nr. 212/97 şi prin decretul nr. 636/97.
13 ÎNREGISTRĂRI
- Proces verbal de recepţie utilaj/ echipament cu montaj;
- Proces Verbal de Predare la montaj;
- Proces Verbal de Terminare/ finalizare montaj;
- Proces Verbal de Punere în Funcţiune.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
MONTARE PARAPET METALIC DE

PROTECTIE
Titlu MONTARE PARAPET METALIC DE PROTECTIE
Cod document PTE 65


Funcţia
Semnătura
MONTARE PARAPET METALIC DE Cod : PTE 65
ASOCIEREA PROTECTIE
SENGHER
SISTEME
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS.....................................................................................................................................................2
2 SCOP............................................................................................................................................................3
3 DOMENIU...................................................................................................................................................3
7 PROCEDURA..............................................................................................................................................5
8 ÎNREGISTRĂRI..........................................................................................................................................6
SENGHER MONTARE PARAPET METALIC DE
SISTEME Cod : PTE 65
(LIDER DE PROTECTIE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si materialelor necesare
pentru montarea parapetilor metalici directionali, deformabili, de protectie
3 DOMENIU
Procedura se aplica la montarea parapetilor metalici directionali, deformabili, de protectie.
Nu este cazul.
ABREVIERI
6.1 ŞEF ŞANTIER


(LIDER DE PROTECTIE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


normelor tehnice.
calităţii.

unitate.
(LIDER DE PROTECTIE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7 PROCEDURA
Parapetii se realizeaza in lungul drumului in zonele periculoase : curbe, pante, rampe de acces la
poduri, portiuni de ramblee inalte. Ele se construiesc in zona acostamentelor.
Parapetii pe linga rolul de ghidare optica au si pe acela de asigurare a traficului rutier impotriva
iesirilor in decor.
7.1. Conditii prealabile
7.1.1. Asigurarea pe santier a detaliilor de executie si a prezentei proceduri;
7.1.2. Semnalizarea rutiera pe durata lucrarilor este realizata;
7.1.3. Dotarea cu utilaje si cu mijloace de transport ;
7.1.4. Asigurarea fortei de munca, instruita si dotata cu scule si echipament de protectie si de
lucru;
7.2. Actiuni implicite

7.2.1. Trasarea gropilor pentru montaj stalpi parapet directional metalic ;
7.2.2. Saparea gropilor ;
7.2.3. Montarea stalpilor de referinta parapet metalic ;
7.2.4. Montarea panourilor de parapet metalic .
7.2.5. Verificari de calitate
7.3. Activitati
7.3.1. Trasarea gropilor pentru montaj stalpi parapet directional metalic

7.3.1.1. Lucrarile si marcarea pichetilor principali in axul drumului si a celor de pe
acostament. Marcarea pichetilor se realizeaza pe imbracamintea rutiera cu vopsea. Pe portiunile de
curbe, axul drumului se traseaza prin marcaje la distante de maximum 4 m.
Pichetii principali din axul drumului sunt translati in acostament. Pe acostament toti pichetii sunt
materializati prin baterea unor cupoane de fier beton.
7.3.1.2. Trasarea axului gropilor parapetului. Axul longitudinal de montaj stalpi parapet
metalicse va trasa prin intinderea sarmei sau sforii de trasare intre cupoanele de pe acostament.
Axele transversale de montaj se vor trasa pentru fiecare stalp, masurand pe sarma de trasare,
distantele la care trebuie amplasati stalpii parapetului. Intersectiile axului de montaj longitudinale cu
axele transversale, reprezinta de fapt, centrele gropilor de prima groapa a stalpului de capat, de la
unul din capetele sectorului.
7.3.2. Saparea gropilor

7.3.2.1. Adancimea la care se sapa gropile este prevazuta in plansele proiectului de
executie.saparea se executa manual, sau se executa numai finisare manuala, in cazul cand se
poate cu ajutorul unor dispozitive mecanice specifice.
7.3.3. Montarea stalpilor de referinta parapet metalic
Stalpii de referinta se monteaza in scopul crearii unor sisteme de referinta dupa care se vor
monta panourile de parapet. Montarea stalpilor de referinta se realizeaza la inaltimea prevazuta in
plansele proiectului de executie. Pe fiecare stalp de referinta se monteaza reazemul listei metalice.
Dupa montarea stalpilor de referinta, intre acestia, pe portiunile, ce urmeaza a se realiza
montajul panourilor de parapet, se intinde sarma de cota si directie. Aceasta sarma reprezinta de
fapt forma pe care o va lua parapetul metalic, dupa montaj.
7.3.4. Montarea panourilor de parapet metalic
Montarea stalpilor pe lise, se realizeaza prin intermediul reazemelor cu suruburi.

(LIDER DE PROTECTIE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Montarea panourilor de parapet metalic incepe din capatul sectorului. Panoul se aseaza cu
stalpii in gauri, ridicandu-se apoi la nivelul sarmei de cota si directie, dupa care se fixeaza in
aceasta pozitie. Urmeaza apoi fixarea provizorie a stalpilor in gropi, prin umplerea gropii cu piatra
sparta, numai pe o inaltime apreciabila incat panoul sa ramana fixat dupa indepartarea sprijinilor.
Urmatorul panou se monteaza in acelasi mod, dupa care se realizeaza prinderea prinderea de
primul panou, prin montarea suruburilor de soidarizari dintre lisa si reazemul de la stalpul comun.
Operatia se continua pana la capatul sectorului.
Este indicat ca dupa montarea unei portiuni apreciabile si verificarea continuitatii si
corectitudini liniei superioare a parapetului, sa se treaca la fixarea definitiva a stalpilor, prin
umplerea gaurilor cu piatra sparta. Piatra sparta este asezata in straturi succesive, pe toata
inaltimea gropii. Fiecare strat de piatra este compactat cu maiuri metalice.
In ultima faza se monteaza panourile de capat. Un panou de capat are forma specifica. Dupa
fixarea lisei, prin intermediul suruburilor, de panoul alaturat si sprijinirea laterala, urmeaza fixarea
stalpilor in gauri prin betonare si realizarea dispozitivului de sprijin monolit din beton armat. Forma,
dimensiunile geometrice, clasa betonului din care este alcatuit acesta, sunt prezentate prin detaliile
in plansele proiectului de executie.
7.4. UTILAJE
– utilaje mecanice de sapat

– placa vibratoare manuala
– pinza rotativa de taiat
10. SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
-Legea 319/2006 Securitate si sanatate

-HG 1425/2006 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii
319/2006
-HG Nr 300 /2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile
11. ASPECTE DE MEDIU
Inainte de inceperea lucrarilor vor fi identificate cat mai multe aspete de mediu asociate
operatiilor, conform PSM 4.3.1.- Aspecte de mediu. Programe de management de mediu.
12. ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE PROTECTIE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Anexa 1 Formular Proces Verbal de Recepţie Calitativă

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
SANTURI, RIGOLE, RIGOLE CAROSABILE
Titlu SANTURI, RIGOLE, RIGOLE CAROSABILE
Cod document PTE-72


SISTEME SANTURI, RIGOLE, RIGOLE CAROSABILE Cod : PTE - 72
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS
1 CUPRINS Error! Bookmark not defined.

2 SCOP Error! Bookmark not defined.
3 DOMENIU Error! Bookmark not defined.
4 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI Error! Bookmark not defined.
5 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Error! Bookmark not defined.
6 RESPONSABILITĂŢI Error! Bookmark not defined.
7 PROCEDURA Error! Bookmark not defined.
8 ASPECTE SPECIFICE 7
9 ÎNREGISTRĂRI 7
11 Anexa 2 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce devin Ascunse 9
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
2 SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si materialelor necesare
pentru executia santurilor de scurgere a apelor, de la baza taluzelor.
3 DOMENIU
Procedura se aplica la executia dispozitivelor de scurgere a apelor aferente drumurilor
4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul.
4.2 ABREVIERI

5.4 NE 012/2: 2010 - Normativ pentru producerea si executarea lucrărilor din beton, beton armat
si beton precomprimat —Partea 2: Executarea lucrărilor din beton”
5.5 NE 013/2002 Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton
armat si beton precomprimat.
5.6 CP 012/1-07 – Cod de practică pentru producerea betonului
5.7 C 149-87 –Normativ–remedierea defectelor elementelor din beton şi beton armat
6.1 ŞEF ŞANTIER



(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,


(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,

normelor tehnice.
calităţii.

unitate.
7 PROCEDURA
Santurile de scurgere, a apelor, de la baza taluzelor au rolul de a colecta apele pluviale care se
scurg de pe casiuri si de pe suprafata taluzelor si a le indrepta spre zone exterioare terasamentului
sau in zona podetelor si a podurilor.
Se amplaseaza in anumite zone specifice, la drumurile in rambleu cu doua sau mai multe benzi de
circulatie, in debleu, cit si la drumurile de la nivelul terenului natural, dupa cum urmeaza :
- In interiorul curbelor pentru suprastructura de drum formata din doua benzi de circulatie;
- In ambele parti ale drumului, pe portiuni de aliniament, la drumurile a caror
suprastructura contine mai mult de doua benzi de circulatie, situate in ramblee de la 3 m
pina la 4 m inaltime;
- pe ambele parti ale drumului, in toate sectoarele de ramblee, peste 4 m inaltime;
- in ambele parti si pe toata lungimea drumurilor aflate in deblee sau la nivelul terenului
natural.
Santurile se pot executa in variantele neprotejate sau protejate prin pereere cu materiale specifice (
dale din betoane, piatra uscata, piatra zidita cu mortar de ciment etc. ). Protejarea este obligatorie
in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisibilitatea pentru evitarea eroziunii
pamantului.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.1. Conditii prealabile

7.1.1. Asigurarea pe santier a detaliilor de executie si a prezentei proceduri;
7.1.2. Semnalizarea rutiera pe durata lucrarilor este realizata;
7.1.3. Dotarea cu utilaje si cu mijloace de transport ;
7.1.4. Asigurarea fortei de munca, instruita si dotata cu scule si echipament de protectie si de
lucru;
7.2. Actiuni implicite

7.2.1. Trasarea;
7.2.2. Executia sapaturilor;
7.2.3. Executia protectiei santurilor.
7.3. Activitati
7.3.1. Trasarea
Trasarea axului si marginilor santului in zonele specificate mai sus, sau in conformitate
cu specificatiile din plansele de trasare a proiectelor de executie. Trasarea marginilor
este materializata prin intinderea unor sirme de trasare sau prin baterea unor picheti la
distanta de pina la 3 m.
7.3.2. Executia sapaturilor

Sapaturile se executa manual sau cu ajutorul unor utilaje mecanice care contin in
echipamentul de sapare dispozitive adecvate pentru a realiza forma specifica santului
in sectiune. Forma santurilor privite in sectiune, cit si dimensiunile lor geometrice, sunt
prevazute in plansele proiectelor de executie. In majoritatea cazurilor ele au forma
trapezoidala.
Dupa sapare, suprafetele sunt finisate si compactate cu ajutorul unor placi vibrante
manuale. In cazul in cind santurile sunt prevazute a fi neprotejate activitatea de
executie se considera incheiata.
Pantele maxime admisibile pentru santurile neprotejate sunt functie de natura
pamantului astfel:
 O,5 % pentru pamanturi coezive cu compresibilitate mare;
 1-3 % pentru pamanturi coezive cu compresibilitate redusa ( nisipuri prafoase ,
argiloase, prafuri argiloase, argile profoase, nisipoase );
 1-2 % pentru pamanturi necoezive cu granulatie mijlocie si fina .
7.3.3.Executia protectiei santurilor

Protectia santurilor se realizeaza prin pereere, in urmatoarele solutii :
- dale din beton pe stat de nisip ;
- zidarie uscata din piatra negeliva ;
- zidarie din piatra sparta negeliva cu mortar de ciment.
Pantele maxime admise pentru santurile protejate sunt functie de tipul materialului de
protectie astfel:
 5 % pentru pereu uscat din piatra negeliva;

10-12 % pentru pereu din dale de beton pe pat de nisip (beton C 8/10 sau C
12/15);
 15 % pentru pereu zidit din piatra bruta negeliva , cu mortar de ciment.
Pe portiunile de drum, in care santurile au pante mai mari decat cele prezentate mai
sus, se vor realiza trepte pentru reducerea pantelor pana la aceste valori.
7.3.3.1.Pereerea santurilor cu dale din beton monolite , pe strat de nisip se realizeaza pe
sectoare de lucru. In prima faza executia impune realizarea de fisii de beton,
perpendiculare, pe inaltimea suprafetelor laterale si a fundului, acestea reprezentand
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
sisteme referentiale pentu betonare. De obicei aceste fisii au latimea unei dale, rezultate,
dupa taierea rosturilor transversale. Clasa betonului esta minim C 12/15.
Dupa asternerea, finisarea si inceperea prizei betonului, se procedeaza la tratarea lui timp
de 7 zile cu nisip umed.
Dupa minim 8 sau 10 ore de la asternere, se procedeaza la taierea rosturilor.
Rosturile se taie pe toata grosimea betonului, perpendicular pe sant si longitudinal, dupa
caz , la distante de max. 1 m.
Taierea se realizeaza cu o panza rotativa montata pe un dispozitiv special mecanic. Imediat
dupa taiere toate rosturile se umplu, in exces, cu bitum fierbinte.
Functie de conditiile naturale si tehnologice, pereerea se poate realiza concomitent , pe
toata sectiunea santului, sau se pereeaza, in prima faza, fundul santului, urmata apoi de
partile laterale.
7.3.3.4. Pereerea santurilor cu dale de beton din placi prefabricate , presupune montarea
acestora pe stratul de nisip in grosime de aprox. 5 cm. Placile prefabricate se monteaza pe
sectoare de lucru. In prima faza se monteaza placile de pe fundul santului dupa care
urmeaza partile laterale.
De asemenea,pe intreaga suprafata a sectorului, la anumite distante stabilite in prealabil, se
monteaza placi referentiale pentru montaj.
In timpul montajului, daca este necesar, in special pentru partile laterale, sub anumite placi
se completeaza stratul de nisip.
Rosturile dintre placi se realizeaza decalat si de max. 1 cm latime.
Dupa terminarea lucrarilor acestea sunt umplute, in exces, cu un mastic bituminos, sau cu
mortar de ciment.
Dupa montarea tuturor placilor prefabricate, pe ambele margini ale santului, se realizeaza
coronamente din beton cu latura de minim 10 cm.
Cofrarea lor se realizeaza prin asezarea unor scinduri sau panouri pe marginile santului.
Clasa betonului folosit la turnarea lor este aceiasi cu clasa betonului din dale.
7.4. UTILAJE
– utilaje mecanice de sapat
– placa vibratoare manuala
– pinza rotativa de taiat
–
8. SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
-Legea 319/2006 Securitate si sanatate

-HG 1425/2006 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii
319/2006
-HG Nr 300 /2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile
9. ASPECTE DE MEDIU
Inainte de inceperea lucrarilor vor fi identificate cat mai multe aspete de mediu asociate
operatiilor, conform PSM 4.3.1.- Aspecte de mediu. Programe de management de mediu.
10. ÎNREGISTRĂRI
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Anexa 1 - Proces Verbal Pentru Verificarea Calitatii Lucrarilor ce devin Ascunse

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
……………………inaintea…………………………………………………………………………........
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………………..
din data de…………………………………………………………………………………………………..
CONSTATARI:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
CONCLUZII:
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………...............
..................................................................................................................................................

Functia ........................ .............................. .................. ...........................

Numele .
Prenumele
Semnatura
Data………………………………. Observatii:…………………………………………………………..
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Anexa 2 Formular Proces Verbal de Recepţie Calitativă

OBIECTUL: .................................
BENEFICIAR: .............................
Nr………….. Data…………………….

……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Mentiuni speciale:
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
Numele …………………… …………………. ………………….
Prenumele …………………… …………………. ………………….
Semnatura …………………… …………………. ………………….
EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE SUDURĂ
Titlu EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE SUDURĂ

Cod document PTE-81

Funcţia
Semnătura
SISTEME EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE SUDURĂ Cod : PTE - 81
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS

7 PROCEDURA 4
9 ÎNREGISTRĂRI 16
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1. Scop
Procedura se aplica la executarea imbinarilor nedemontabile a doua piese folosind sau nu un material de
adaos.
2. Domeniu
Se aplica la structuri si confectii metalice pentru constructii civile, industriale, agricole si lucrari de
instalatii montaj.
3. Definiţii, termeni tehnici, notaţii

Sudarea este procedeul de imbinare a unor piese metalice, realizat prin incalzirea locala, pana la starea
plastica sau lichida a partilor de imbinat.
Procedeul de sudare reprezinta totalitatea operatiilor tehnologice folosite la un anumit fel de sudare.
Clasificarea procedeelor de sudare:
 Sudare prin topire :
- cu arc electric:
- cu electrozi de metalici
- cu electrozi de carbune
- descoperit
- acoperit
- in mediu de gaz protector
- cu hidrogen atomic (arcatom)
- cu gaz
- oxiacetilenica
- oxihidrica
- cu termit
- electrica, in baie de zgura
 Sudare prin presiune
o electrica
- cap la cap
• in stare solida
• prin topire intermediara
- prin puncte
• dintr-o singura parte
• cu un singur electrod de contact
• multiple
• in relief
- in linie
• cu pasi pierduti
• cu impuls de curent
• cu curent modulat
• cu miscare intermitenta
o cu gaz
• cu energie inmagazinata
• la rece
Imbinarile sudate sunt asamblari rigide si nedemontabile realizate prin aplicarea unui procedeu de
sudare intre elementele componente ale unui ansamblu.
In functie de procedeul folosit, imbinarile sudate se clasifica astfel:
 sudare prin topire
o cap la cap
o frontal
o in colt
o cu margini suprapuse
 sudare prin presiune
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
o cap la cap
o cu margini suprapuse
Material de baza (MB) – metalul sau materialul de imbinat supus operatiei de sudare: oteluri, fonta sau
materiale neferoase (Al, Cu) si aliajele lor.
Material de adaos (MA) – metalul sau materialul suplimentar utilizat in procesul de sudare. Aceasta va
avea o compozitie cat mai apropiata cu a materialului de baza astfel incat sudura sa aiba aceleasi caracteristici
mecanice cu ale pieselor sudate (electrozi, sarme de sudare, bare turnate pentru fonta sau fluxuri de sudare).
Modul de prezentare si notare a al sudurilor , prin simboluri si forma rostului, urmata de dimensiunile
acestuia, in mm:
l - lungimea sudurii (se inscrie numai cu grosimea sudurii: s x l sau a x l )
s – grosimea sudurii la imbinari in: I, V, ½ V, Y, ½ Y, U a
– grosimea sudurii la imbinari in L
h – inaltimea portiunii prelucrate a rostului pentru imbinari in Y, ½ Y, U, J,O
b – latimea minima a rostului pentri imbinari in: U, I
E – largimea maxima a rostului pentru imbinari in: U, I
α0 - ungiul dintre marginile rostului la suduri in: V, ½ V, Y, ½ Y, O
Sudurile intrerupte discontinue asezate fata in fata, se noteaza cu fractia l/t, in care l - este lungimea
portiunii cusaturii, iar t- este pasul,iar pentru cusaturi in zig - zag se foloseste notatia Z.
La sudurile prin puncte topite si la suduri de prezoane, d- reprezinta diametrul punctului topit la
suprafata de contact dintre cele doua piese, respectiv diametrul prezonului.
4. Standarde, norme tehnice
- C 150-84 – Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale
si agricole;
- I 27 – 82 – Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate de
conducte tehnologice;
- C 220 – 85 – Instructiuni tehnice privind verificarea abaterilor de la forma geometrica si a calitatii
cusaturilor sudate ale rezervoarelor din otel cilindrice verticale pentru depozitarea titeiului si produselor
petroliere lichide;
- standarde normative si instructiuni conexe acestor normative.
5. Responsabilitãţi
- Redactare, modificare, difuzare, retragere - Responsabil SMI

- Verificare - Responsabil RTE
- Aprobare - Administrator
- Aplicarea procedurii - Şef santier, şef punct de lucru, responsabil CTC
6. Procedura
6.1. Sudarea manuala cu arc electric
Sudarea cu arc electric reprezinta procedeul la care topirea marginilor de imbinat se realizeaza intre un
electrod fuzibil si piesa de sudat cu arcul descoperit.
Alegerea diametrelor electrozilor se face tinind cont de grosime si calitatea metalului care se sudeaza,
tipul imbinarii si pozitia de executie. Parametrii regimului de sudare cu electrozi inveliti sunt conform
tabelului :
Diametrul Lungimea Tensiunea Curentul de sudare, A
Electrodului Electrodului arcului Sudare Sudare Sudare pe plafon si
mm mm V orizontala Verticala de jos in sus verticala de sus in jos
2 250-300 24 40-60 30-40 35-45
2,5 250-300 24 50-80 45-55 50-65
3,25 300-350 25 80-110 70-90 80-100
4 300-350 26 100-140 95-115 100-140
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
5 350-400 27 140-180 - -
Exista doua metode de amorsare a arcului electric :
- electrodul tinut vertical fata de piesa se apropie rapid pina se atinge piesa, apoi se retrage lent pina la
stabilirea arcului.
- Electrodul tinut la un unghi de 75-85 se apropie rapid de piesa, se deplaseaza tinindu-l in contact cu
piesa pina ajunge in pozitie perpendiculara si apoi se retrage incet pina la amorsarea arcului.
Amorsarea nu se face in locul unde se sudeaza ci la o mica distanta de aceasta, in sensul de sudare, si
inlaturarea defectelor.
Pentru electrozii cu invelis bazic, lungimea optima a arcului este jumatate din diametrul electrodului, iar
pentru celelalte tipuri de invelisuri, lungimea optima este egala cu diametrul electrodului.
Sudarea metalelor in functie de pozitia de sudare poate fi :
- in plan orizontal,
- in plan vertical
- pe plafon
La sudarea in pozitie orizontala, electrodul se tine inclinat fata de verticala la un unghi de 15-30 in
directia de inaintare a electrodului.
Dupa directia de inaintare a electrodului, sudura poate fi spre stinga (inainte) sau spre dreapta (inapoi).
Sudura in pozitie verticala se poate executa de sus in jos sau de jos in sus, electrodul schimbindu-se
fata de suprafata piesei la un unghi de 40-45.
Pendularea transversala a electrodului se poate realiza astfel :
Pendularea fara incalzire suplimentara a pieselor care se sudeaza se face conform pozitiilor a, b si c,
iar in cazul necesitatii incalzirii suplimentare a ambelor piese (grosimi mari), pendularea se face conform
pozitiilor d, e, f si g. Pentru incalzirea suplimentara numai a uneia din margini se folosesc variantele h si i iar
pentru incalzirea radacinii, varianta j.
In cazul sudarii in cornisa, arcul se amorseaza pe piesa inferioara, fiind condus apoi pe piesa superioara,
deplasarea electrodului in continuare efectuindu-se ca in figura :
In cazul sudarii de plafon, arcul se mentine foarte scurt, cu minuiri rapide ale electrodului.
La sudurile de colt deplasarea electrodului depinde de modul de asezare al piesei. Astfel la sudarea
orizontala (pozitia a), deplasarea se face ca la sudurile orizontale, iar in cazul sudarii in cornisa,(b,c)electrodul
se conduce astfel incit sa se obtina incalzirea ambelor piese si in special a celei de pozitie verticala.
Surse de curent pentru sudarea electrica manuala sunt ;
◆ surse de curent continu : • rotative : - convertizor de sudura
- grup electrogen
• statice - redresor de sudura
◆ surse de curent alternative ;
- transformator de sudare
- monofazat simplu
- monofazat compensat.
etc; Accesoriile si sculele sudorului ;
◆ cabluri de sudura ( flexibile, rezistente la incalzire, socuri mecanice, apa ),
◆ dispozitive de cuplare rapida a cablurilor : - cleste port electrod
- clema de contact
- ciocan de zgura
- perie de sirma
- masca de sudare.
Procesul tehnologic de executie al constructiilor sudate cuprinde operatiile :
- pregatirea materialului, care consta in indreptare si debitare la dimensiuni;
- prelucrarea marginilor, prin tesirea rosturilor, urmata de operatiile de curbare, gaurire, indreptare,
- asamblarea prin prindere cu suduri sau folosind dispozitive in succesiunea prevazuta in tehnologie;
- curatirea rosturilor de rugina, zgura, impuritati, ulei, etc. prin periere, polizare, aschiere;
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
- sudarea cu respectarea succesiunii rindurilor si straturilor prevazute in planul de operatii, folosind
sculele si dispozitivele aferente;
- prelucrari ulterioare sudarii : indreptare, gaurire, tratament termic;
- controlul, receptia, finisarea si verificarea constructiei sudate
Avand in vedere specificul lucrarilor executate de societatea noastra, ansamblurile de structuri si
confectii metalice se executa in cadrul atelierelor, urmind ca pe santier sa fie executate doar lucrarile de
asamblare si sudare care nu pot fi efectuate decit la locul de montare al constructiei.
Acest mod de lucru permite folosirea a numeroase dispozitive, asigurindu-se astfel o precizie mare de
lucru si o calitate superioara a produsului sudat.
In functie de specificul lor, constructiile sudate pot fi constructii de masini, constructii metalice pline si
cu zabrele, constructii din tabla, conducte, etc.
Ansambluri de masini sudate
6.2.
Ansamblurile executate in atelierele de sudura pot fi sasiuri, tambure, axe, roti dintate, batiuri, etc. in
unele cazuri, inainte de montare, ansamburile sunt supuse tratamentelor termice necesare.
In figura este prezentat modul de sudare a diferitelor roti de curea, volanti de antrenare, cu butucii si
coroanele sudate de discurile lor.
6.3. Constructiile metalice pline si cu zabrele
Imbinarile constructiilor cu inima plina se executa prin sudarea mai intai a inimii si apoi a talpilor , iar
cand grinzile se executa din table si sunt necesare si sudurile de colt dintre inima si talpa, sudarea lor cap la
cap se executa in ordinea aratata in fig. b si c.
6.4. Constructii din tabla
La constructiile din tabla, tablele subtiri de 0.5 – 0.75 mm se sudeaza in bune coonditii, daca sunt
suprapuse, partea supapusa fiind presata pe o garnitura de otel sau cupru. Se recomanda sa fie folosite cabluri
de sudure subtiri de 25 mm si clesti port electrozi usori.
Pentru micsorarea deformatiilor se foloseste sudarea „in pas de pelerin”sau „in salturi”
Tablele cu grosimea intre 1 – 2 mm se sudeaza „cap la cap” ; „in I” cu margini rasfrante sau drepte, prin
asezarea unei garnituri de sprijin din cupru (fig. A), sau prin realizarea unei benzi subtiri din otel, care ramane
sudata de table.
Tablele cu grosime de 2 - 3 mm se sudeaza cu un mic interstitiu.
Tablele cu grosimea de 1 – 1.5 mm se sudeaza in I si fara garnitura, cu electrozi de diametru 1,5 sau 1,6
mm, curent continuu, polaritate inversa cu curenti de 30 – 40 A.
Tablele cu grosimea de 1.5 – 2 mm se sudeaza in I, cu electrozi de diametru 2 si 2.5 mm, curenti de 40 –
60 A.
Tablele cu grosime mijlocie peste 3 mm, se sudeaza cap la cap, in I, fara prelucrarea marginilor, cu un
interstitiu de 1 – 2 mm, in functie de groisimea de sudat si de faptul ca sudarea se executa pe una sau pe
ambele fete ale sudarii. Daca sudura se executa numai pe una din parti este recomandat ca marginile sa fie
prelucrate in „V”. Tablele nu se sudeaza continuu, ci prin metoda in trepte inverse; sudarea treptelor se face in
sensuri contrare sensului de inaintare pe linia sudurii (fig. B). Se practica acest mod de sudare pentru a reduce
tensiunile interne care rezulta dupa sudare si a deformatiilor.
Tablele si profilele cu grosime medie peste 4 mm se sudeaza cu electrozi cu diametrul de 3.25 – 4 mm,
cu curenti de 40 – 60 A.
Tablele si profilele groase, peste 6 mm pana la 15 mm, se sudeaza cap la cap, cu rosturi in V, Y, ½ V sau
in L daca tablele sunt perpendiculare, cu randuri multiple de suduri ( fig. C).
Tablele cu grosime peste 12 mm se sudeaza in X, iar cele mai groase in U, U special, cu partea de sus cu
marginile paralele si in dublu U (grosimi peste 30 mm).
Sudarea in trepte inverse este recomandata numai pentru piese cu grosimi maxime de 15 mm; pentru
grosimi mai mari se recomanda alte metode de depunere cum sunt cele „ in cascada” , in „cocoasa”, iar in
cazul sudarii cu materiale dure, sudarea „in blocuri” (fig. D), in care sunt aratate lungimile depunerilor si
sensul de sudare.
Fundurile rezervoarelor se imbina cu partea cilindrica fie cap la cap, fie in unghi eventual cu rigidizari,
in functie de grosimea si marimea rezervorului (fig. E).
6.5. Sudarea conductelor
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
In cazul executiei cusaturilor circulare, pentru evitarea deformatiilor si in special pentru uniformizarea
lor se foloseste ordinea indicata in figura:
Tevile cu grosimi mari in perete, se sudeaza in tronsoane cu lungimi mari, dupa care se coboara in sant
(se pozeaza), unde se imbina intre ele. In afara santului, conductele se sudeaza in general cu rotirea lor, iar in
santuri, fara rotire, prevazandu-se, in dreptul imbinarilor, gropi mari, astfel incat sudorul sa poata suda intr-o
pozitie comoda.
In figura este prezenata sudarea in trei straturi a unei conducte, cu rotirea ei. In primul strat se executa
patru lungimi de suduri, iar straturile al doilea si al treilea din opt lungimi.
La sudarea cu rotire trebuie sa se tina seama ca inceputurile si capetele sudurilor din cele trei straturi sa
nu coincida, ele urmand sa fie executate cu distanta cel putin de 100 mm, pentru ca eventualele cratere si
nepatrunderi de la inceputurile randurilor sa fie complet patrunse de sudurile executate peste ele.
6.8. Sudarea manuala cu flacara de gaze (oxiacetilenica)
Sudarea cu falacara de gaze reprezinta procedeul de sudare la care incalzirea locala, pana la topire a
marginilor de sudat si a metalulu de adaos se realizeaza cu ajutorul flacarii cu gaze (acetilena).
Alegerea materialului de adaos se face astfel incat matalul depus sa aiba compozitia chimica si
caracteristicile mecanice cat mai apropiate de cele ale metalului de baza. Pentru sudarea otelurilor carbon cu
continut redus de carbon se utilizeaza sarma de otel marcile S10, S10X, S10MX, livrate in colaci sau vergele.
Sarma trebuie sa aiba suprafata neteda, curata, fara rugina sau ulei. La sudarea otelurilor obisnuite, nu este
necesara folosirea fluxurilor, insa la sudarea fontei, cuprului, aluminiului, etc., folosirea fluxurilor este absolut
necesara:
- borax amestecat cu acid boric si sare de bucatarie pentru cupru si alama;
- cloruri de litiu, potasiu, sodiu in amestec cu clorura de potasiu sau calciu, borax, pentru aluminiu si
aliaje de aluminiu;
- carbonat de sodiu si de potasiu pentru fonta.
La sudare se utilizeaza oxigen industrial comprimat transportat in butelii la o presiune de 150 – 200
bari. Falcara de sudura se realizeaza prin ardere in oxigen a unui combustibil gazos: acetilena. Acest gaz se
prepara in generatoare de acetilena prin reactia dintre carbid si apa aduse in contact direct. Carbidul sau
clorura de calciu se fabrica in sase tipuri, simbolizate de la 0 la V si se prezinta sub forma de bulgari, livrate
in butoaie de tabla inchise ermetic cu capace.
Pentru aprindere, se deschide mai intai robinetul de oxigen si apoi cel de acetilena, dup acare se aprinde
flacara. Reglarea flacarii se face cu robinetul de acetilena, pana ce nucleul luminos este foarte clar conturat.
Dupa terminarea sudarii se inchide acetilena si apoi oxigenul.
Metode de sudare folosite curent sunt:
- sudare spre stanga;
- sudare spre dreapta ;
Postul de sudare oxiacetilenica cuprinde utilaje si materiale necesare operatiei de sudare, astfel:
- generatorul de acetilena cu supapa de siguranta sau butelie de acetilena comprimata cu reductor de
presiune;
- butelia de oxigen cu reductor;
- trusa de sudare (cu arzator, injector si becuri de sudura);
- tuburi de cauciuc pentru gazul combustibil (rosu) si combustibil (albastru);
- material de adaos;
- masa de lucru, dispozitive de sudare, accesorii si materiale de protectie.
6.9. Constructii metalice din tabla

Sudarea grosimilor pana la 4 mm se executa cu rostul in „I”, indiferent de metoda de sudare folosita si
cu marginea tablelor distantate intre ele cu 0 – 2 mm, distanta dintre table fiind marita cu cat grosimea de
sudat este mai mare; in cazul metodei cu cusatura dubla (in pozitie verticala) , tabla cu grosime pana la 12 mm
nu se prelucreaza, iar marginile se lasa la distante intre ele cu 3 – 4 mm.
Tablele subtiri pana la 2 mm pot fi sudate si in „I” cu marginile rasfirate, atat spre stanga cat si pe
dreapta. Rasfrangerea tablelor se ia de „s+l” (s- grosimea tablei). Sudarea se executa fara material de adaos.
Tablele cu grosimea de 4 – 12 mm se sudeaza prin metoda spre dreapta, cu rost in „V” sau in „Y”, la un
unghi de 55 – 65° si distanta intre table 2 – 4 mm.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Sudarea cu gaz se poate folosi si la sudarea pe muchie sau de colt cu marginile suprapuse. Nu se
recomanda sudarea de colt interior deoarece se produc deformatii mari.
Inainte de sudare tablele se prind cu cusaturi scurte. Succesiunea este asemenea cu cea de la sudarea
manuala cu arc electric.
Este foarte important ca dupa prinderea elementelor de sudat pentru grosimile respective, sa fie realizate
dimensiunile rostului.
6.10.Conducte
In cazul sudarii conductelor, inainte de sudare este necesar ca ansamblul respectiv sa fie imbinat cu
prinderi de sudura, executate intr-o anumita succesiune. Rosturile nu se prind de la un capat la celalalt ci se
incepe la mijlocul lungimii respective si se executa succesiv de o parte si de alta a primei prinderi.
La prinderea unei tevi, de un fund sau a doua tevi se executa trei prinderi pe generatoare la 120° intre
ele.
Prinderile se executa la distante de pana la 200 mm. Pentru piese cu grosimi sub 3 mm, sudarea se
executa prin metoda spre stanga. Pentru imbinarea tevilor cap la cap, se foloseste rostul „I” fara tesirea
muchiilor, lasandu-se intre capete o distanta de max. 1 mm, in functie de grosimea tevilor.
In cazul tevilor cu grosimi peste 3 mm sudarea se executa cu marginile prelucrate in „V”, metoda
recomanadata fiind spre dreapta.
Sudarea circula a tevilor cu diametrul sub 100 mm se executa cu sau fara rotirea tevilor. Daca teava nu
poate fi rotita, sudarea se executa incepand din locul cel mai jos de doi sudori simultan, sau de un sudor pe o
parte a tevii si apoi incepand tot din acelasi loc pe cealalta parte. Daca teava poate fi rotita, sudarea se executa
numai pe o singura parte, rotindu-se pe masura sudarii.
La tevi cu diametrul relativ mare (peste 200 mm) sudura se executa numai in pozitie urcatoare,
indiferent daca teava este rotita sau nu.
6.11. Defecte
Cauzele care duc la aparitia defectelor
Defectele pot proveni atat la pregatirea si asamblarea pieselor cat si in timpul sudarii. Cele mai intalnite
defecte de pregatire sunt:
- unghiul rostului necorespunzator mai mare sau mai mic;
- interstitiul rostului diferit de cell prevazut;
- denivelarea marginilor mai mare decat cea prevazuta;
- subtierea necorespunzatoare a marginilor dupa tesire;
- impuritati in rosturi;
Tipuri de defecte:
- defecte exterioare (care nu sunt vizibile cu ochiul liber sau cu lupa);
- defecte interioare (nu se pot constata decat dupa ruperea sudurilor sau prin detectari cu aparate
speciale).
Defectele constatate in suduri trebuie neconditionat remediate, ceea ce se face prin scobirea sudurilor si
resudarea partilor defecte.
6.11.1. Defecte exterioare:
- dimensiunile necorespunzatoare ale sudurii (abateri de la forma geometrica, deplasari fata de axa
rostului, ingrosari, etc.);
- neuniformitetea cusaturilor sudate pe lungime datorita faptului ca viteza de sudare nu a fost mentinuta
constatata (solzii prea alungiti de la suprafata sudurii reprezinta un defect, indicand o viteza prea mare de
sudare si provocand nepatrunderi sau nealieri cu metalul de baza).
- trecerile discontinue sub forma de crestaturi marginale, scurgerile de metal topit arata ca electrodul a
fost gresit condus;
- strapungerile se produc ca urmare a perforarii metalului de baza in timpul sudarii prezentand scurgeri
pe partea opusa a rostului;
- craterele se formeaza la extremitatea sudurilor dupa intreruperea arcului din cauza unei manevre prea
bruste a electrodului.
- radacina nesudata – completarea se executa dupa ce radacina a fost scobita.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.11.2. Defecte interioare
- fisuri: longitudinale, transversale, radiale;
- nepatrunderi;
- incluziuni gazoase;
- incluziuni nemetalice;
- structura si compozitia chimica necorespunzatoare a sudurii.
6.12. Taierea cu flacara oxiacetilenica

Dintre procedeele conexe sudarii, taierea cu flacara de gaz si oxigen prezinta avand ca se obtine o
productivitate mare.
Taierea cu flacara de gaz si oxigen se bazeaza pe proprietatea pe care o au metalele, aduse la
temperatura de aprindere in oxigen, de a arde in sulful de oxigen, producand o cantitate de caldura care
intretine arderea.
Pentru taierea manuala se foloseste un aparat de taiere portativ. Astfel, este necesar ca suflaiul, in afara
tevii de amestec pentru flacara de gaze, sa aiba si o teava p0entru oxigenul de taiere. Duppa ce cu ajutorul
flacarii, metalul, la locul de inceput al taierii, a fost adus la tempertura de aprindere, se da drumul oxigenului
de taiere, care printr-un ajutaj, este indreptat asupra locului de taiat.
Pastrarea distantei dintre piesa de taiat si becul suflaiului se realizeaza cu ajutorul unui carucior care
este dirijat pa linia de taiere.
Pentru decupari circulare, caruciorul se monteaza pe un compas, al carui varf se introduce intr-o gaura
executata cu punctatorul.
Operatii efectuate pentru taierea cu oxigen:
- trasarea si punctarea metalului pe linia de taiere;
- preincalzirea locului de inceput de taiere pana la temperatura de aprindere, respectiv de ardere in
oxigen;
- pornirea agentului de taiere prin apasarea fluturelului robinetului de admisie a oxigenului de taiere;
- taierea pe linia trasata;
- curatirea locului taiat de zgura provenita din taiere.
Distanta dintre bec si piesa de taiat, in cazul folosirii flacarii oxiacetilenice, trebuie mentinuta intre 3 si
5 mm pentru grosimile de otel de 5 – 50 mm. Locul de inceput de taiere este favorabil sa fie o margine a
piesei, iar pentru taierea becului se tine in pozitie perpendiculara fata de tabla.
MONTAJUL PREFABRICATELOR
Titlu MONTAJUL PREFABRICATELOR

Cod document PTE-82

Funcţia
Semnătura
SISTEME MONTAJUL PREFABRICATELOR Cod : PTE - 82
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1 CUPRINS

7 PROCEDURA 4
9 ÎNREGISTRĂRI 16
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1. Scop
Procedura cuprinde conditii tehnice privind principii generale de executie a lucrarilor de montaj al
prefabricatelor, in conformitate cu actele legislative, standarde si normative in vigoare.
2. Domeniu
Folosirea elementelor prefabricate este strans legata de activitatea de tipizare, care are drept scop
creerea conditiilor pentru realizarea, pe cale industriala a constructiilor cu indici calitativi ridicati, din punct
de vedere tehnic, economic, functional si plastic, concomitent se urmareste si economisirea fortelor de
proiectare.
3. Definiţii, termeni tehnici, notaţii

- prefabricate uzinale - elemente tipizate de mare serie, se realizeaza in unitati de productie cu caracter
industrial si permanent;
- prefabricate de santier – se realizeaza in unitati de productie cu caracter temporar, deseori prin
preturnare langa locul de montaj.
5. Responsabilitãţi
- Redactare, modificare, difuzare, retragere – Responsabil SMI
- Verificare - Responsabil RTE
- Aprobare - Administrator
- Aplicarea procedurii - Şef santier, şef punct de lucru, responsabil CTC
6. Procedura
6.1.Generalitati
Structura halelor industriale, de diverse deschideri, inaltimi si suprafete, se poate executa cu:
- stilpi de diferite tipuri, intr-o bucata sau doua, montati in fundatii pahar;
- grinzi cu armaturi obisnuite sau precomprimate;
- ferme cu armaturi obisnuite sau compuse din panouri asamblate prin precomprimare;
- arce cu tirant, dintr-o bucata sau asamblate din tronsoane;
- plansee din fisii cu goluri sau elemente T.T
Acoperirea halelor se poate realiza cu pane si placi, chesoane de diverse tipuri, elemente T.T.sau pinze
subtiri prefabricate. Inchiderile si compartimentarile interioare se pot realiza cu panouri prefabricate.
Constructiile civile cu mai multe niveluri, pot fi alcatuite, in intregime sau in parte, din elemente
prefabricate.
Deosebit de constructiile civile si industriale, elementele prefabricate se folosesc si in alte domenii cum
ar fi:
- la suprastructura podurilor(grinzi principale prefabricate);
- la sustinerea retelelor electrice;
- la estacade(stilpi sau cadre care sustin conducte, benzi transportoare);
- la constructia cailor ferate(traverse din beton armat precomprimat);
- la constructii de drumuri si de pardoseli (dale prefabricate).
Constructiile din elemente prefabricate trebuie sa se realizeze dupa un proiect de
montaj,intocmit sau cel putin avizat de catre seful de santier, proiect care trebuie sa prevada:
- modul de transport, manipulare si depozitare a prefabricatelor;
- amplasarea la punctul de lucru a elementelor prefabricate;
- utilajele necesare pentru montarea prefabricatelor;
- schemele de montare si traseul de miscare a utilajelor;
- succesiunea operatiilor de montare;
- masuri de protectia muncii.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
6.2. Manipularea prefabricatelor
In primul rind prefabricatele sunt manipulate pentru a fi transportate in depozitul fabricii sau a
atelierului; apoi, sunt manipulate la incarcare si descarcarea din mijlocul de transport pentru a ajunge la
santier; de asemenea, cind transportul se efectueaza pe calea ferata, operatia de manipulare se repeta, in
vederea transportarii acestora la punctul de montaj; in sfirsit, ea se produce pentru ultima oara in momentul
cind prefabricatele sunt ridicate cu mijloace mecanizate si asezate in locul prevazut in proiect.
Pentru elementele preturnate la santier, numarul manipularilor se reduce la cel necesar operatiilor de
montaj, in cazul in care prefabricatele au fost executate la punctele de lucru respective; la acestea se adauga
manipularile ocazionate de incarcarea si descarcarea din mijlocul de transport, in interiorul santierului, in
cazul in care prefabricatele au fost confectionate in poligoane de santier sau au fost preturnate in alte zone
decit in punctul de lucru.
6.3. Depozitarea prefabricatelor
Elementele prefabricate se depoziteaza pe sortimente si dimensiuni, in raza de actiune a utilajelor, pentrua
se permite manipularea lor. In cadrul aceluias sortiment se recomanda sa se efectuieze gruparea pe loturi.
La asezarea pieselor in depozit se vor respecta indicatiile din proiectul de executie a
elementelorprefabricate privind:
- conditiile de rezemare (adica directia rezemarii si pozitia reazamelor);

- numarul maxim de elemente ce se pot depozita prin suprapunere.
Elementele prefabricate se depoziteaza in rinduri orizontale (stive) sau verticale.
Pentru a impiedica murdarirea elementelor si pentru a nu se produce eforturi suplimentare, care pot da
nastere la fisuri, prefabricatele se aseaza pe doua talpi din lemn, egale ca dimensiune si de aceias forma.
Latimea talpii este aleasa, functie de rezistenta terenului pe care se stivuiesc prefabricatele, astfel incit sa nu
se produca infundarea acestora in teren; ar putea da nastere si la inclinarea stivei, daca tasarile talpilor vor fi
inegale.
O alta regula ce trebuie respectata este ca talpile sa fie plasate in dreptul unei sectiuni pline a
elementului.
Intre piesele care se stivuiesc se creeaza reazeme pentru piesele superioare. Reazamele sunt alcatuite
din dulapi sau sipci a caror inaltime trebuie sa depaseasca cu citiva centimetri inaltimea urechilor de prindere;
ele trebuie sa se gaseasca riguros unele peste altele, pe verticala celor doua talpi ce sustin stiva.
6.4.Transportul prefabricatelor
In general se efectueaza pe cale ferata sau cu mijloace auto.
Oricare ar fi mijlocul ales, pentru ca transportul sa se efectuieze in bune conditiuni – inclusiv
eliminarea degradarilor prefabricatelor – trebuie sa se respecte o serie de reguli, cum ar fi :
- prefabricatele sa fie asezate in mijlocul de trsansport – pe cit posibil – in pozitia prevazuta in proiect
pentru a elimina eventualele solicitari, care nu au fost luate in considerare la calculul lor;
- elementele prefabricate sa fie bine fixate in mijlocul de transport, astfel incit sa se impiedice atit
deplasarea lor, cit si izbirea, fie intre ele fie de peretii mijlocului de transport;
- elementele prefabricate nu se vor sprijini direct pe podina mijlocului de transport, ci prin intermediul
unor talpi;
- elementele prefabricate cu sectiuni variabile vor fi asezate astfel incit capetele groase sa alterneze cu
capetele subtiri;
- elementele usoare vor fi transportate sub forma de pachete balotate;
- elementele grele, transportate pe trailere, vor fi sprijinite pe stelaje metalice.
6.5.Lucrari pregatitoare in vederea montarii prefabricatelor
6.5.1. Pregatirea fundatiilor
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Inainte de montarea stilpilor, fundatiile pahar se verifica daca au fost efectuate conform dimensiunilor
din proiect si daca pozitia lor fata de axele cladirii este corecta.
Pe fundatii se marcheaza cu vopsea axele longitudinale si transversale, folosind de preferinta
instrumente topografice. Abaterile axelor de la pozitia proiectata nu trebuie sa depaseasca + 5mm, iar fundul
paharelor, + 3mm, pe verticala.
Se marcheaza, de asemenea si axele stilpilor, la ambele capete; cele de jos vor trebui sa coincida cu
axele fundatiei, iar cele de sus vor servi la verificarea verticalitatii stilpului.
Inainte de inceperea montarii stilpilor, paharele trebuie curatate si spalate energic cu apa, iar fetele se
buceardeaza sau se freaca cu peria de sirma.
Verificarea verticalitatii la stilpii de inaltime mica se efectuieaza cu firul cu plumb, iar la stilpii de
inaltimi mari (peste 12 m, cu teodolitul, folosind axele trasate la partea superioara a stilpilor.
6.5.4. Pregatirea elementelor prefabricate si a suprafetelor de reazam
In cazul halelor cu grinzi de rulare trebuie marcata vizibil pe stilpi (pe consolele acestora) pozitia
teoretica a axului caii de rulare.
In vederea montarii, se marcheaza pozitia teoretica a axului fermei, precum si limita minima de
rezemare a acestora.
Este necesar ca la sosirea pe santier a prefabricatelor, sa se verifice starea lor, sa nu prezinte fisuri
vizibile, ciupituri si stirbituri peste limitele admise.
Inainte de montarea grinzilor de rulare sau longitudinale, este necesar sa se verifice cota suprafetelor de
rezemare a acestora, eventualele diferente se corecteaza cu mortar de ciment sau cu placute metalice, de
grosime corespunzatoare, in cazul ca rezemarea se face prin intermediul acestora. Mortarul va fi turnat din
timp, astfel ca montarea grinzilor sa se faca numai dupa ce stratul de mortar a capatat rezistenta necesara.
Este necesar sa se masoare distantele dintre axele stilpilor la nivelul suprafetelor de rezemare; in cazul
unei corecte montari pe verticala aceste diferente trebuie sa fie egale cu cele masurate intre semnele marcate
la capetele inferioare ale stilpilor.
Suprafetele de la imbinarea grinzii cu stilpul, se curata cu apa si se freaca cu peria de sirma; Aceste
operatii se efectuieaza inainte de montare.
Denivelarile reazamelor se recomanda sa nu intreaca urmatoarele limite :
- denivelari in lungul unei grinzi : 15 mmm;
- denivelari in lungul grinzilor pe un sir : 20 mm;
- denivelari ale celor doua grinzi intr-o sectiune transversala : 15 mm.
In privinta montarii arcelor, a fermelor si a grinzilor, se verifica in primul rind, cotele suprafetelor de
rezemare.
La halele fara pod rulant si cu deschideri de 12 m sau mai mari, intre reazamele grinzii se admit
denivelari de maximum 40 mm. La halele cu pod rulant – in cazul stilpilor cu un singur nivel de console si cu
grinzi de rulare de beton armat – intre suprafetele virfurilor stilpilor se admit denivelari de maximum 35 mm,
iar in cazul grinzilor de rulare metalice, 30 mm.
La stilpii cu doua sau trei rinduri de console, diferentele se majoreaza la 40 mm, respectiv 35 mm.
Inclinarea suprafetei capului stilpului nu trebuie sa depaseasca 5 mm/m; in cazul rezemarii grinzii
principale pe grinzi longitudinale jug, inclinarea zonei de rezemare de pe grinda jug, nu trebuie sa depaseasca
3 mm/m.
Cu ajutorul fringhiilor legate de capetele pieselor, se elimina balansarea in aer a prefabricatelor.
6.6.Montarea elementelor prefabricate
Se stie ca realizarea unei constructii corespunzatoare este conditionata in mare masura si de executarea
unui montaj corect.
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Oricit de buna ar fi calitatea elementelor prefabricate, daca nu se respecta conditiile de rezemare si
imbinare prevazute in proiect, rezistenta si stabilitatea cladirii poate fi periclitata. Lucrarile de montaj se
executa de obicei pe baza unui plan de montaj, intocmit inainte de inceperea lucrarilor si care trebuie sa
cuprinda :
- cantitatea de elemente prefabricate necesara, elementele livrate de fabrici sau ateliere, modul lor de
transport, elementele care se executa pe santier;
- utilajul necesar, amplasarea lui, metodele de montaj si directia de desfasurare a operatiilor de
montare
- necesarul de foprta de munca pentru montaj ( pe echipe );
- graficul cu desfasurarea calendaristica a lucrarilor pe faze.
O problema foarte importanta o constituie realizarea unor imbinari corespunzatoare intre diferite
elemente, care sa aduca la o deplina siguranta in exploatarea constructiei. In acest scop se pot folosi :
- imbinari metalice ( uscate ) realizate cu placi sau profile metalice inglobate in prefabricate;
- imbinari prin petrecerea armaturilor si aderenta ( umede ), foarte mult folosite pe santiere .La aceste
imbinari transmiterea eforturilor se face prin aderenta dintre armaturi si beton;
- imbinari mixte, realizate prin sudarea armaturilor din otel-beton si betonarea rosturilor.
Betonul utilizat pentru monolitizari are un dozaj corespunzator unei marci care depaseste cu peste 50%
marca betonului utilizat la turnarea pieselor prefabricate ( de exemplu pentru monolitizarea unor prefabricate
de beton de marca B 200 se va utiliza un beton B 300 ).
Tolerantele admisibile la montajul elementelor prefabricate sunt conform tabel :
Felul abaterii Tolerante mm

Inclinarea de la verticala a suprafetelor sau muchiilor caretrebuie sa
fie verticale :
a) pe 1 m cel mult 2
b) pe toata inaltimea cel mult :
- pentru grinzi
- pentru stilpi 5
15
Inclinarea fata de orizontala a suprafetelor care trebuie sa fie
orizontale 5
a) pe 1 m cel mult 10
b) pe toata suprafata cel mult
Abateri limita la suprafetele de rezemare ale elementelor prefabricate :

Denumire Deschiderea elementului Abaterea la
Lungimea sau latimea
de rezemare, mm
Element planseu de acoperis 6m - 10
6m - 15
Grinzi, pereti - - 20
Stilpi ( constructii etajate ) - - 10
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Indiferent de tipul elementului, la ridicarea si deplasarea orizontala, in stare suspendata a elementelor, se
recomanda a se folosi cable pentru oprirea balansarii.
La ridicarea elementelor prefabricate se va executa in prealabil o saltare provizorie pina la cca 20 mm
pentru verificarea prinderii elementelor in dispozitiv.
Stilpii se vor prinde la cirligul macaralei prin intermediul unui dispozitiv, de regula basculant ( care
permite usor aducerea acestora in pozitie verticala ); la introducerea in pahar se va urmarii atit aducerea in
coincidenta a axelor marcate pe sstilpi cu cele de pe fetele superioare ale paharelor, cit si asigurarea pozitiei
verticale a acestora, dupa care se fixeaza provizoriu cu pene sau ancoraje, in functie de inaltimea lor. Inainte
de monolitizare se executa inca o verificare a aliniamentului stilpilor fie pe intregul sir, fie intre rosturile
constructiei.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.
Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care reazama pe acestea
. Asigurarea se va realiza inaintea desprinderii elementului din cirligul macaralei, fie prin executarea
imbinarilor definitive, fie prin mijloace provizorii.
Succesiunea operatiilor de montaj este conditionata de posibilitatea executarii imbinarilor definitive,
care nu trebuie sa fie stinjenita de elementele ce se monteaza in continuare sau prin executarea altor lucrari.
Este interzis sa se monte4ze elemente pe altele care nu au fost fixate definitiv.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea
elementelor.
In conditii de executie pe timp friguros se vor respecta urmatoarele :
a) Se vor folosi cu precadere prefabricate realizate in fabrici si poligoane dotate corespunzator, unde se
poate asigura tehnologia completa de fabricatie si tratamentul termic necesar.
b) Inainte de ridicare si manevrare pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curatate de gheata,
zapada si impuritati in zonele de imbinare, prin : razuire, ciocanire usoara, periere cu perii de sirma.
Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decit daca betonul de monolitizare se toarna
imediat. Se interzice de asemenea, folosirea lampilor cu benzina si al oricarui alt mijloc de incalzire
cu flacara deschisa, care afuma betonul si armaturile, compromitind adeziunea armaturilor in
betonul de monolitizare si buna legatura a acestuia cu betonul vechi.
c) Dupa turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola impotriva frigului prin acoperirea
imediata a zonei respective cu materiale termoizolatoare.
d)
6.7.Masuri de tehnica securitatii muncii
Dispozitivele de prindere ale prefabricatelor trebuie sa fie astfel construite incit sa nu permita
desprinderea lor necomandata in timpul ridicarii si transportului.
Muncitorii montori care lucreaza la inaltime pe schele sau pe platforme speciale trebuie echipati cu
centuri de siguranta, manusi de cauciuc si ochelari de protectie ( pentru sudori ). Pentru lucrarile la inaltime
nu se admit muncitori sub 18 ani si nici cei negasiti apti de serviciul medical pentru lucru in astfel de conditii.
Pe vint puternic si pe polei se interzice lucrul in aer liber si la inaltime.
Elementele acoperite cu gheata, zapada, pamint nu vor fi ridicate si transportate decit dupa curatirea
lor.
Cu intreg efectivul de muncitori se va efectua din timp instructajele privind executia lucrarilor si
masurile de tehnica securitatii muncii in timpul lucrului.
Desfacerea elementelor din cirligul macaralei nu se face decit dupa ce ele au fost bine fixate pe
reazeme.
Procedură de lucru
pentru efectuarea lucrărilor de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de stins incendii
1. Scopul procedurii
Prezenta procedură stabileşte măsuri generale privind modul de efectuare a lucrărilor de proiectare a
sistemelor şi instalaţiilor de stins incendii.
o Domeniul de aplicare Servicii de elaborare proiect tehnic de execuție, inclusiv detalii de execuție,
asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări pentru obiectivul de investiție
,,Stație de tratare cu treaptă mecanică, biologică și terțiară și instalație de primire vidanja, Curtea
de Argeș",
Prevederile prezentei proceduri se aplică de către personalul din cadrul SC TOTAL PUR DESIGN
SRL la efectuarea lucrărilor de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor.
2. Definiţii/Terminologie
3.1. Instalaţii de stins incendii tip sprinkler – instalaţie automată de detectare, semnalizare şi
stingere a incendiilor care folosesc ca agent de stingere apa;
3.2. Sprinklere – dispozitive folosite în instalaţii fixe de stingere a incendiilor, în scopul detectării şi
localizării incendiilor;
3.3 Sistem de declanşare a sprinklerelor – ansamblu de piese care închide etanş orificiul de trecere a
apei şi care deschide la incendiu la o anumită temperatură;
3.4 Aparat de control şi semnalizare – aparat ce se montează pe conducta principală de alimentare cu

apă şi care are rolul de control a instalaţiei şi de semnalizare în caz de incendiu;
3.5. Stingere a incendiilor – totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a procesului de ardere prin
utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice; 3.6. Hidrant – un dispozitiv fix cu robinet
racordat la conductele de distribuţie a apei sub presiune, care permite alimentarea furtunurilor pentru
stins incendii.
4. Documente de referinţă
4.1. Legea nr. 10/1995 – privind calitatea în construcţii.

4.2. Legea nr. 307/2006 – privind apărarea împotriva incendiilor.
4.3. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 – pentru aprobarea Normelor
generale de apărare împotriva incendiilor.
4.4. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 87/2010 – pentru aprobarea Metodologiei de
autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor.
4.5. Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor,

indicativ NP 086-05.
4.6. Specificaţii tehnice ale echipamentelor utilizate.
5. Conţinutul procedurii:
5.1 precizări privind modul de efectuare a lucrărilor

Lucrările de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor sunt efectuate
numai de către personal care deţine certificat de competenţă profesională în acest sens, respectiv
pentru ocupaţia Proiectant sisteme de securitate – cod COR 214319.
La nivelul societăţii există personal care deţine certificate de competenţă profesională, astfel încât
cumulat, acoperă, la nivelul suplimentului descriptiv, toate unităţile de competenţă specifice.
La efectuarea lucrărilor de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a incendiilor

se vor respecta prevederile legislaţiei, normativelor, reglementărilor tehnice şi standardelor în
vigoare precum şi specificaţiile tehnice ale echipamentelor utilizate.
La efectuarea lucrărilor de proiectare a sistemelor şi instalaţiilor de limitare şi stingere a

incendiilor pe calculator se va utiliza obligatoriu un soft licenţiat.
5.2 precizarea responsabilităţilor persoanelor implicate
Manager:
- să respecte şi să asigure implementarea prevederilor legislaţiei în vigoare;
- să asigure alocarea tuturor resurselor necesare realizării lucrărilor contractate;
- să asigure utilizarea numai a produselor certificate, cu marcaj CE;

- asigură elaborarea procedurilor de lucru generale şi specifice necesare pentru efectuarea lucrărilor;
- asigură efectuarea lucrărilor numai cu personal care deţine certificat de competenţă profesională în
acest sens, respectiv pentru ocupaţia Proiectant sisteme de securitate, cod COR 214319;
- să asigure perfecţionarea permanentă a personalului implicat în efectuarea lucrărilor.
Responsabil cu proiectarea:
- să respecte prevederile legislaţiei în vigoare;
- să solicite alocarea resurselor necesare pentru efectuarea lucrărilor de calitate şi la termenele

stabilite;
- coordonează activitatea echipei de proiectare;

- utilizează numai produse certificate, cu marcaj CE;
- asigură respectarea procedurilor de lucru generale şi specifice stabilite pentru efectuarea
lucrărilor.
Personalul:
- să respecte prevederile legislaţiei în vigoare;

- să respecte prevederile procedurilor de lucru generale şi specifice stabilite pentru efectuarea
lucrărilor.
5.3 precizări privind asigurarea resurselor a)

resurse umane/personal
– deţinerea competenţei necesare efectuării lucrărilor (personalul implicat inclusive

calificarea acestuia).
– asigurarea instruirii (exemplu: instruirea personalului se asigură prin participarea la

programe de formare profesională specifice, organizate de către centre de formare
profesională autorizate. Personalul va participa periodic la sesiuni de training organizate de
către producători şi/sau distribuitori de echipamente specifice, precum şi la simpozioane,
conferinţe şi expoziţii).
– menţinerea înregistrărilor adecvate referitoare la studii, instruire, abilităţi şi experienţă

(înregistrările privind instruirea personalului sunt ţinute în registru / dosar / format electronic
de către compartimentul de resurse umane / asigurarea calităţii /conducătorul locului de
muncă etc.).
b) infrastructură
– clădiri, spaţiu de lucru şi utilităţi asociate (clădiri, ateliere, magazii, etc, precum şi utilităţile
existente în aceste spaţii).
– servicii suport - transport, comunicare etc. (mijloace de transport auto, mijloace de

comunicare, dotare cu tehnică de calcul, asigurarea soft-urilor licenţiate etc.).
c) mediul de lucru (condiţiile în care se efectuează lucrările).

5.4 servicii către clienţi
a) analiza cererilor clienţilor (traseul/circuitul pe care-l urmează cererea primită

din partea unui client/potenţial client de la înregistrare până la întocmirea
răspunsului/efectuarea unei oferte, vor fi menţionate persoanele implicate ). b) modalităţi de
determinare a satisfacţiei clienţilor (exemplu: la finalizarea lucrărilor, clienţilor le este pus la
dispoziţie un chestionar de evaluare a satisfacţiei, iar după completarea acesta este analizat
de către personalul specializat în acest sens; concluziile rezultate din chestionar se aduc la
cunoştinţă managerului iar acesta va dispune măsurile necesare pentru remedierea
eventualelor deficienţe constate de către clienţi).
c) modul de tratare şi soluţionare a reclamaţiilor (traseul/circuitul pe care-l urmează

reclamaţia primită din partea unui client, de la înregistrare până la soluţionare, vor fi
menţionate persoanele implicate).
5 evidenţe
– evidenţa lucrărilor efectuate;

– evidenţa clienţilor;
– evidenţa furnizorilor de substanţe, echipamente, piese de schimb, repere utilizate (
evidenţele se păstrează în registru / dosar / format electronic, de către …).
5.6 măsuri de remediere a lucrărilor necorespunzătoare şi de prevenire a apariţiei acestora

(operaţii care se efectuează pentru înlăturarea unor defecţiuni şi prevenirea apariţiei
acestora).
ASOCIEREA
SENGHER PROCEDURĂ TEHNICĂ DE EXECUŢIE Ed. 1 Rev. 7
SISTEME FUNDATIE DIN BALAST Cod : PTE – 12-07
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
FUNDATIE DIN BALAST
INTOCMIT: APROBAT:
1. SCOP
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Prezenta procedură contine specificatii tehnice privind executia si receptia

straturilor de fundatie din balast din sistemele rutiere ale drumurilor publice.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de
constructie folosite, prevazute in SR EN 13242:2003 si stratul de fundatie realizat
conform STAS 6400.
4. DOMENIU
Procedura se aplică de către toate formaţiile ce concură la executia fundatiilor

din balast, de la aprovizionare până la punere în operă.
5. DEFINIŢII
Definiţiile şi abrevierile utilizate în prezenta procedură sunt cele prezentate în

proiectul tehnic de executie.
6. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 Legea 10/1995 cu completarile ulterioare – Legea calitatii in constructii;

 C56/1985 „Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente”;
 Instructiuni producatori ;
 Agremente Tehnice.
7.PROCEDURA
MATERIALE
AGREGATE NATURALE
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast, cu granulatia maxima de 63

mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterbile la aer, apa sau inghet, nu
trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
In conformitate cu prevederile SR EN 13242:2003, pct. 4.2 balastul , pentru a putea
fin folosit in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile geometrice
referitoare la clasa de granulozitate.
Raportul dintre cea mai mare dimensiune D si cea mai mica dimensiune d a claselor
granulare nu trebuie sa fie mai mic de 1,4. Determinarea granulozitatii se face confor SR EN
933-1/97.
Forma agregatelor se studiaza prin indicele de aplatizare conform SR EN 933-3/97.
Agregatele se trec prin gratare standardizate si rezulta % treceri. Se utilizeaza mai ales
pentru agregate grosiere.
Rezistenta la fragmentare coeficient Los Angeles se determina conform SR EN
1097-2. Valoarea maximala pentru balast trebuie sa fie de 30%.Procentul de particule
sfaramate sau sparte din totalul particulelor rotunjite din agregatele grosiere se determina
conform SR EN 933-5/98.
Agregatul se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va
face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca
agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentei proceduri si dupa aprobarea
dirigintelui de santier.
APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica
sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este
stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 intre 15 si 30 cm, astfel incat
sa se obtina gradul de compactare prescris .
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentri proceduri.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un
laborator autorizat si aprobat de Inginer, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
"inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini
pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla
utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub
rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in
acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a
drumului, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al
traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului
In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu
se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa
folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier.
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe
straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosime optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proicect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga
prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea stratulrilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilazelor de
compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman
dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele
cu denivelari mai mari de 4cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza
din nou.
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Este interzisa executia fundatiei din balast inghetat.

Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.
EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe
un tronson de proba in lungime de minim 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublu
latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea
utilajelor de raspândire, pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului",
efectuând controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate aprobat de Inginer.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
o grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
o conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:
Q = volum balast pus in opera, in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul folosirii utilajelor de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare
utilaj se cumuleaza. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune
rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier, pentru a
servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare 200 ml de strat executat.
Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi + 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Denivelarile admisibile sunt cu +/-5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea

respectiva.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10
mm.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
o in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie
si nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
o in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect
si nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate
cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie
si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza’’ in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul
de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de
prevedeile prezentului caiet de sarcini.
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
normelor legale in vigoare
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor.
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a
comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.
7. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
7.1. Responsabil lucrari
7.1.1.Responsabilul de lucrari raspunde de calitatea operatiilor efectuate
7.1.2.Organizeaza locurile de munca si procesele de productie astfel incat sa creeze
conditii necesare pentru executarea lucrarilor
7.1.3.Conlucreaza permanent cu proiectantul , beneficiarul, organele de control a
calitatii pentru prevenirea neconformitatiilor si a stingerii neconformitatilor aparute in
decursul executiei
7.1.4.Sa indrume si sa coordoneze activitatea muncitorilor pentru respectarea detalilor
de executie a Procedurilor Tehnice de Executie, a realizarii cerintelor calitative impuse
in caietele de sarcini pe fiecare categorie de lucrari.
7.1.5. Intocmeste procese verbale de lucrari ascunse, receptie calitativa
7.1.6.Sa efectueze receptia pe faze a lucrarilor executate de formatiile de lucru din
subordine.
7.2. RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUTIA ATESTAT
7.2.1. Întocmeste planul de control a calitatii pentru lucrarea de care raspunde
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
7.2.4. Verifica existenta la lucrare, numai a planselor si detaliilor de executie aprobate

de specialisti, verificatori de proiecte atestati;
7.2.5. Participa împreuna cu responsabilul de lucrari si dirigintele de santier la fazele
determinante
8. INREGISTRARI
8.1. Certificate de calitate
8.2. Proces verbal de lucrari ascunse

ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA
INTOCMIT: APROBAT:
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1. SCOP
Prezenta procedura are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor

necesare a se realiza executiei fundatiilor din piatra sparta in cadrul obiectivului.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica de catre toate formatiile ce concura la executia fundatiilor

din piatra sparta, de la aprovizionare pana la punerea in opera in cadrul obiectivului.
3. DEFINITII
Definitiile si abrevierile utilizate in prezenta procedura sunt cele prezentate in

proiectul tehnic de executie.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
SR EN 13242/2013 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru

utilizare in lucrari de inginerie civila si in constructia de drumuri ;
STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea Proctor ;
STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren ;
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti
minerali. Metode de incercare ;
STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 12288-84 Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con si nisip.
5. PROCEDURA
Stratul de fundatie din piatra sparta 40-80, se realizeaza in doua straturi,

un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta
de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400-84.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si
tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentei
proceduri.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un
laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentei proceduri.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Dirigintelui, verificari
suplimentare fata de prevederile prezentei proceduri.
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
In cazul in care se vor constata abateri de la prezenta procedura,

Dirigintele va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.
MATERIALE
AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele

agregate: Pentru fundatie dinpiatra sparta mare, 40-80:
-balast 0-63 mm in stratul inferior;
-piatra sparta 40-80 mm in stratul superior;
-split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior;
-nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza
cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer,
apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci
feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa
indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR EN EN 13242:2003 si nu trebuie
sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
Determinarea granulozitatii (claselor de granulozitate d/D) se face
conform SR EN 933- 1/97.
Forma agregatelor se studiaza prin indicele de aplatizare (conform
SR EN 933- 3/97). Agregatele se trec prin gratare standardizate si rezulta % de
treceri. Se utilizeaza mai ales pentru agregate grosiere.
Pentru piatra sparta folosita la stratul de baza se recomanda un
coeficient de aplatizare de maxim 25%. Pentru piatra sparta folosita la stratul
de baza se recomanda un indice de forma de maxim 25%.
Rezistanta la fragmentare coeficient Los Angeles se determina conform SR EN
1097-2. Valoarea maximala pentru piatra sparta trebuie sa fie de 25%.
Procentul de particule sfaramate sau sparte din totalul particulelor
rotunjite din agregatele grosiere se determina conform SR EN 933-5/98. Pentru
piatra sparta folosita la stratul de baza se recomanda un continut de particule
sparte de maxim 95%.
Continutul de parti fine pentru agregatul grosier, fin sau mixt
(categoria este notata cu "f '", se stabileste conform Tabelului 8 din SR EN
13242:2003.
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a
se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai
dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea
corespunzatoare.
In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii,
agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme
amenajate, separate pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de
imprastiere , impurificare sau amestecare.
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

intr-un dosar var fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate), rezultatele determinarilor
efectuate de laboratorul santierului.
APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din

reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa
contina nici un fel de particule in suspensie.
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL

INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST
CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului

optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate
acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se
stabileste: du max. P.M. - greutate volumica in stare uscata, maxima
exprimata in g/cm3 Wopt P.M. -umiditatea optima de compactare, exprimata in
%
CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe

probe prelevate din lucrare si anume:
duef- greutatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in
g/cm3; Wef- umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
MASURATORI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente sau de strat de forma.
lnainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate
utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
lnainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor
executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole
si racordarile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrari prevazute in
acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a
drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor
este prevazuta a se face printr- un strat drenant continuu, se va asigura in
prealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in orice punct
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul

rambleelor.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu
piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita
tronsoanele de drum in lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate
in registrul de santier.
EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

lnainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze
experimentarea executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie -
strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min.10
cm.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va
face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din
piatra sparta mare.
In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba in
lungime de min.30 m cu latimea de eel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de
compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta
pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a
acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini,
daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau
doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu
o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in
prezenta lnginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator
sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii
stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si
anume: grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului).
lntensitatea de compactare = Q/S
Q - volumul materialului pus in opera, in unitatea de timp (ore, zi, schimb),
exprimat in
mc;
S - suprafata compactata in intervalul de timp dat, exprimata in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele
compactate de
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
fiecare utilaj se cumuleaza.

In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea
corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri
compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru
cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 si in continuare a numarului
minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25, pana
la obtinerea inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu
mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu
dimensiunea de cca. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de
fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau
deformari.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector
de referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in
registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.
EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE
Fundatii din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast
Executia stratului inferior din balast:
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un

singur strat, avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa
compactare sa se obtina 10 cm.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si
pantelor prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea
agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de
compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta
atelierului, viteza de compactare , tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de
fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente,
asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau
care raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se
recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza
si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat.
DC89A si COLONEL TARTASESCU

ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un

strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80
Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de

balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la
inclestarea pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t
dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14
tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul
experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care
se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa
impanare, cu savura 0-8 sau cu nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra
sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau
savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se
mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de

fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
compozitia granulometrica a agregatelor;
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditatea optima, densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).
CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime
poate fi de maximum ± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de
drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare
sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la
latime pot fi ± 5 cm.

ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale

proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se

executa, prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este ± 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la
fiecare 25m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub
care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ± 10 mm.
CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la
realizarea inclestarii maxime a agregatelor , care se probeaza prin supunerea la
strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la
executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu
care se executa compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este
strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari.
Straturile de fundatie din piatra sparta trebuie compactate pana la realizarea
urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima
determinate prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13:
pentru drumurile din clasele tehnice IV si V:
-98%, in cel putin 93% din punctele de masurare;
-95%, in toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera
realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea
deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul

dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si
denivelarile admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fata de cotele proiectate;
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si
denivelarile admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fata de cotele proiectate.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezenta
procedura, se va face corectarea suprafetei fundatiei.
6. RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform

Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94

ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante,

elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand
toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile
sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.5, 11, 12, 13 si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiecte, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal" de receptie pe faza in
registrul de lucrari ascunse.
RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare,

conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora, aprobat cu HG 273/94.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru

intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului
aprobat cu HG 273/94.
7. INREGISTRARI
Certificate de calitate
Proces verbal de lucrari ascunse
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
INTOCMIT: APROBAT:
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
1. SCOP
Procedura are ca scop precizarea conditiilor si a tehnologiei de punere in opera a

mixturilor asfaltice.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplica la punerea in opera a mixturilor asfaltice in lucrari de executie a

drumurilor de organizatia Condor Paduraru SRL.
3.DOCUMENTE DE REFERINTA
AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibra de

celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere;
AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald, realizate
cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553 Normativ privind executarea imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald
realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat;
AND 559 Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald,
realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat;
STAS 42 Bitumuri. Determinarea penetratiei;
STAS 60 Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si bila.
SR 61 Bitumuri. Determinarea ductilitatii
STAS 113 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Frass;
AND 605 Mixturi asfaltice executate la cald;
STAS 539 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere;
SR 754 Bitum neparafinos pentru drumuri;
STAS 863 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de
proiectare;
SR EN 933-2 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale
ochiurilor.
STAS 1338/1 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald. Prepararea mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor;
STAS 1338/2 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase la
cald. Metode de determinare si incercare;
STAS 1338/3 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase
executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor;
STAS 6400 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice
generale de calitate.
STAS 8849 Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de
masurare;
STAS 8877 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de
drumuri;
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
STAS 10969/3 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregatele
naturale. Metoda de determinare cantitativa.
SR EN 12697-1+
SR EN 12697-1/AC Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald;Partea 1 Continutul de bitum solubil;
SR EN 12697-3+
preparate la cald;Partea 3 recuperarea bitumului: Evaporator rotativ;
SR EN 12697-4+
preparate la cald;Partea 4 recuperarea bitumului: Coloana de fractionare;
SR EN 12697-27 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
SR EN 12697-28 Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a
continutului de apa si a compozitiei granulometrice.
4. DEFINITII SI PRESCURTARI
DEFINITII
Conform Manualului de Management Integrat, cod MMI – 01 si standardul ISO 9000:2006

– Sisteme de Management al Calitatii – Principii fundamentale si vocabular.
Mixtura asfaltica – amestec din agregat mare (criblura sau split), agregat fin (nisip) si
filer, in anumite proportii, aglomerat cu bitum.
Strat de baza – strat rutier, asezat imediat sub imbracamintea care preia solicitarile
verticale ale traficului sub forma concentrata si le repartizeaza, astfel incat sa nu
depaseasca portanta straturilor inferioare.
Strat de legatura – strat inferior al imbracamintii, cu o structura deschisa care face

legatura intre stratul de uzura si stratul de baza al sistemului rutier, in cazul in care se
folosea un asemenea strat.
Strat de uzura – strat superior imbracamintii, cu o structura inchisa, executat din

materiale rezistente, care preia integral actiunile tangentiale, date de trafic si actiunea
agentilor atmosferici.
PRESCURTARI
PTE – procedura tehnica de executie;

MLPTL – Ministerul Lucrarilor Publice Teritoriului si Locuintei;
HG – Hotarare de Guvern;
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
ISC – Inspectia de Stat in Constructii;
MMI – 01 – manualul de management integrat.
5. PROCEDURA
LUCRARI PREGATOTOARE
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie sa fie bine curatat, iar daca
este cazul se remediaza si se reprofileaza. Materialele neaderente, praful si orice poate
afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-
se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform
proiectului de executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea
acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor
din proiectul de executie.
Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului
suport.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si

stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport
din imbracaminti asfaltice existente;
- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la
interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei

bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa
aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,3...0,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie
efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment
sau macadam cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este
mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice
sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul suport de beton de ciment
prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi
bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in
grosime de minimum 2 cm.
ASTERNEREA
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la

temperaturi atmosferice de peste 10°C, in conditiile unui timp uscat. In cazul mixturilor
asfaltice cu bitum modificat cu polimeri asternerea se face la temperature ale stratului
suport de minim 15°C.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu
repartizatoare- finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de
clasa tehnica I, II si Ill si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in
spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi
programata a se executa in ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii

mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120°C, se
procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere , se compacteaza imediat
suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi, ramase in capatul benzii.
Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura
asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de
tipul liantului, temperaturile prevazute in tabelul 13.
Tabelul 13
Tipul liantului Temperatura mixturii Temperatura mixturii
asfaltice la asternere
°C min. asfaltice la compactare °C,
mm
Inceput sfarsit
Bitum neparafinos 140-150 135-145 100-110
Bitum modificat cu 155-165 150-160 120
polimeri
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii, in buncarul

finisorului.
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13
vor fi refuzate si evacuate urgent din santier.
In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in
buncarul finisorului, ca urmare a unei intreruperi accidentale.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct
de vedere al grosimii cat si cel al afanarii.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest
lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului, latimea benzilor de
asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.
Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea
fixata de lnginer, la propunerea Antreprenorului, dupa realizarea unui sector experimental.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a
mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta
eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat
depus inainte de compactare.
In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta
mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda
realizarii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate
si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente
rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel
incat sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile
adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara.
Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda
adiacenta se asterne, depasind rostul cu 5...10 cm, acest surplus de mixtura repartizata,
impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se
efectueaza compactarea pe noua banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor
decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci
cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile
de lucru ale straturilor se vor executa intretesut.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent
al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in
functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia,
cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V la 45°.
Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea
si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si
existent).
COMPACTAREA
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care
sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de
mixtura asfaltica si fiecare strat in parte.
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE),
S.C.IPA S.A,
S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu
pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate,
astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 14.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector
experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie
de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte .
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in
lucrarea respectiva, utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite
pentru productia curenta.
lncercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.
Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de
compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Beneficiarului: sarcina si alte specificatii
tehnice ale fiecarui utilaj;
planul de lucru al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor si i ncarcatura compactorului;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul
precedent.
Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe

sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct.18.1.
Conform normativului AND 605/2014 pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se
considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in
tabelul 14.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Tabelul 14
Atellere de compactare
Tipul stratului A B
Compactor cu Compactor cu Compactor cu
pneuri de 160 kN rulouri netede de rulouri netede de
120 kN 120 kN
Numar de treceri minima
Strat de uzura 10 4 12
Strat de leoatura 12 4 14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea
Antreprenorului cu compactoare (grele, in tandem etc.) si de numarul punctelor de
asternere-compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat
sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si
suprafatare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona
rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in
urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput,
pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m fn spatele
repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul
gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic sau
cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, iar micile denivelari care apar
pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe
toata latimea benzii.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
TRATAREA SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de

aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata
imbracamintei va fi protejata, aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Beneficiarului ,
pe baza constatarilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere
rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa
curata nealcalina) si raspandire de nisip 0...4 mm cu un continut cat mai redus de praf,
sub 0,1 mm, in urmatoarele cantitati:
- stropire cu bitum 0,5 kg/mp
raspandire de nisip (de preferinta de concasaj)
3... 5 kg/mp
- stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa
(0,8-1) kg/mp
raspandire nisip 3...5 kg/mp
CONTROLUL PUNERII IN OPERA
In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu

frecventa mentionata mai jos urmatoarele:
pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv;
temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;
modul de compactare: zilnic;
modul de executie a rosturilor: zilnic.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe
epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, inainte de compactare:
cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200... 400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipul
mixturii, in functie de productivitatea instalatiei.
Verificarea calitatii stratului bltuminos executat se va face pe o placa de minimum

(40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata pe care se vor determina
urmatoarele caracteristici:
la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura ,stratul de legatura si stratul de
baza:
-densitatea aparenta;
-absorbtia de apa;
-gradul de compactare.
Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.
Tabelul 15
Tipul mixturii Densitatea Absorbtia de apa, Grad de
asfaltlce % vol. compactare,
aparenta, kg/m3,
%, min.
min.
Seton asfaltic 2300 2..,5 97
BAPC16
Seton asfaltic
deschis: 2250 4... 8 96
BADPC 20
Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de

deformatie la omieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 50°C, conform
metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare.
Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelele de mai sus.
CONTROLUL COMPACTARII
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
- etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari;

- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de
mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finlsor si
primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient din
partea
Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile
necesare de remediere.
Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase, se va determina
de catre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete
formate din probe intacte, prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin
determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea
aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte
de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in
laborator, din aceeasi mixtura asfaltica.
In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa
si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile.
Determinarile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.
Probele intacte, se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarulu, si la

aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa
prezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite
de lnginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentar,fiecare vor purta o
mentiune speciala.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 14.
REGLAREA NIVELMENTULUI
Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele

straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este
considerate convenabila.
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTEI

lmbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul
16.
Tabelul 16
Caracteristica Conditii de Metode de incercare
admisibilitate
Planeitatea in profil Reglementari
longitudinal1l
tehnice in
lndice de planeitate, IRI, m/km
vigoare privind
- drumuri de clasa tehnica 111 :S 2 masuratori cu
analizatorul de profit
longitudinal (APL)
Uniformitatea in profil
longitudina1l l
Denivelari admisibile masurate SR EN 13 036-7
sub dreptarul de 3 m, mm
- drumuri de clasa tehnica Ill <40
Planeitatea in profil transversal, +/- 1,0 Echipamente electronice
mm/m omologate sau metoda
sablonului
Rugozitatea2)
- Rugozitatea cu pendulul SRT, SR EN 13 036-4
unitati SRT:
- drumuri de clasa tehnica Ill 75
Adancimea mediea a
macrotexturii
metoda volumetrica MTD (pata SR EN 13 036-1
de nisio)
- drumuri de clasa tehnica Ill 0,8
Adancimea mediea a
macrotexturii
metoda
orofilometrica MPD
-
Caracteristica Conditii de Metode de incercare
admlsibllitate
adancime media profil
exprimata in coeficient de SR EN 13 473-1
frecare
- drumuri de clasa tehnica Ill 2: 0.62
Omogenitate. Aspectul Aspect fara degradari
suprafetei
sub forma de exces Vizual
de bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate

pentru stratul suport si fundatie, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conforrnitate
cu prevederile STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal din
proiect.
Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in
buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata
executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km,
efectuate la 1 m de marginea imbracamintii.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect,
pentru fiecare strat in parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv
de respingere a lucrarii.
Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abateri limita
locale admise pot fi de maximum +50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.
Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse in
intervalul +5 mm/m, atatat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la
drumuri si in intervalul +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de
cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.
6. RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante, stabilite in proiectul tehnic, privind straturile de

legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al
calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului
in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul
Constructiilor volumul 4 din 1996.
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform

Regulamentului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia
tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum
10% din lungimea traseului.
La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului, iar
cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.
Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din
documentatia de control a receptiei preliminare.
In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive, care
este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii, toate eventualele defectiuni
ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa

expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive.
7. RESPONSABILITATI
Seful punctului de lucru

Raspunde de organizarea corespunzatoare a utilajelor in exploatare, de buna
functionare a acestora.
Raspunde de respectarea conditiilor impuse de punerea in opera a mixturilor in
conformitate cu cerintele impuse lucrarii.
Raspunde de instruirea lucratorilor in functie de cerintele specifice impuse lucrarii.
Semnaleaza si informeaza imediat compartimentul mecanizare despre deficientele
mecanice care apar pe parcursul prepararii mixturii si care pot influenta calitatea acesteia,
in scopul remedierii operative a acestora.
Verifica la inceputul zilei de lucru, sau de cate ori se considera necesar, de reglajele
utilajelor de asternere strat de mixturi.
Verifica in permanenta gradul de compactare.
Operatorul utilajului de asternere

Raspunde la reglajele in conformitate cu reteta de lucru, a componentelor mixturii
asfaltice pe toata durata asternerii.
Raspunde de verificarea temperaturii mixturilor asfaltice din buncarul utilajului,
sistand lucrul daca constata neconformitati si anunta seful punctului de lucru.
Responsabilul CQ
ASOCIEREA
(LIDER DE
ASOCIERE)
, S.C.IPA
S.A, S.C.
BRISANT
INNOVATIV
E S.R.L. ,
S.C.
VALORIS
S.R.L., S.C.
ALMER
PROIECT
S.R.L,
Efectueaza controlul de calitate a lucrarilor, pe masura ce acestea se desfasoara;

Receptioneaza doar lucrarile ce se incadreaza in documentele de referinta;
Raspunde de intocmirea corecta, completa si la timp a actelor de atestare tehnica si
calitativa a lucrarilor executate;
Identifica neconformitatile, consemnandu-le in RNC-uri;
Verifica daca personalul din lucrare este instruit si calificat corespunzator;
Este membru in comisia de receptie a terminarii lucrarilor.
8. ASPECTE DE MEDIU SI SSO
Luarea tuturor masurilor necesare pentru a preintampina scurgerile de ulei, ulei

terminal sau bitum de la instalatia de incalzire a gospodariei de bitum.
Mentinerea curateniei pe platforma de incarcare auto din buncarele de descarcare a

mixturii asfaltice.
Mentinerea curateniei pe platforma de incarcare a buncarelor predozatorului de

agregate.
Efectuarea cel putin odata pe an cu ajutorul laboratorului APM a determinarilor de

zgomot, pulberi si gaze rezultate in urma procesului de ardere (COx;NOx,SOx).
Respectarea IP 02.07 – instructiune privind activitatea de Securitate si Sanatate in

Munca desfasurata la statia care prepara mixturi asfaltice.
9. INREGISTRARI
-PCCVI;
-Regristru pentru evidenta cadentei si a temperaturilor mixturilor asfaltice;
-Bon de transport mixtura;
-Registru de verificare reglaje utilaje.

Proceduri de Executie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proceduri de Executie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEDURA TEHNICĂ DE EXECUŢIE

INSTALAŢII CU ŢEVI DIN

Titlu INSTALAŢII CU ŢEVI DIN POLIPROPILENĂ ŞI POLIETILENĂ

Documentul intră în vigoare la data de

Elaborat Verificat Aprobat

6.1.2 Colaborează cu personalul CQ în vederea specificării punctelor de control-inspecţii.

6.1.3 Urmăreşte respectarea tuturor cerinţelor prevăzute în PCCVI.

6.1.4 Arhivează în dosar PCCVI-uri cu înregistrările cerute de PCCVI.

6.1.5 Supraveghează execuţia lucrării asigurând calitatea execuţiei, în conformitate

6.1.6 Răspunde ca execuţia lucrării s fie asigurată cu personal calificat, materiale

6.1.7 Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor

6.1.8 Întocmeşte şi ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le

6.1.10 Răspunde de executarea lucrărilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea

6.1.11 Verifică întocmirea şi ţinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativă a

6.1.12 Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu personalul CQ,

6.2 ŞEF PUNCT DE LUCRU

6.2.2 Întocmeşte înregistrările, le păstrează la dosarul lucrării şi le predã la terminarea

6.2.3 Răspune de executarea lucrărilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea strictă

6.2.4 Ia măsuri pentru executarea corectă a operaţiunilor de trasare şi urmreşte, pe tot

6.2.6 Întocmeşte şi ţine la zi toate documentele de atestare calitativă a execuţiei lucrărilor.

6.2.7 Instruieşte personalul din subordine cu toate prevederile reglementărilor

6.2.8 Întocmeşte pentru fiecare obiectiv procedura operaţională de execuţie.

6.2.9 Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu responsabilul

6.2.10 Îndrumă şi controlează activitatea şefilor de echipă şi a muncitorilor.

6.2.11 Verifică calitatea materialelor înainte de punerea lor în operă.

6.3 RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUŢIA (RTE)

6.3.2 Verifică şi avezează fişele sau proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de

6.4 RESPONSABIL CU CONTROLUL CALITĂŢII (RCQ)

6.4.4 Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalelel faze de execuţie stabilite

6.4.5 Participă şi semnează documentele întocmite la verificările efectuate în fazele

6.4.6 Înştiinţează operativ conducerea şi, în maximum 24 ore, inspecţiile teritoriale.

6.4.9 Verifică realizarea prevederilor „Regulamentului pentru asigurarea activităţii

7.2.3 Se utilizează dispozitive de sudură tip „polifuzion”, „oglindă” sau „electrosudură”

7.3 PRESCRIPŢII DE MONTAJ

7.3.3 Verificarea materialelor

7.3.4 Prelucrarea materialelor din PP şi PEHD şi personalul tehnic utilizat

7.3.5 Îmbinarea conductelor

7.3.6 Îmbinarea materialelor din PP şi PEHD cu alte materiale

7.3.7 Montarea armăturilor de presiune şi scurgere

7.3.8 Montarea sifoanelor şi ventilelor de scurgere la obiecte sanitare

7.3.9 Montarea conductelor în clădiri

7.3.10 Montarea conductelor în pământ

7.3.11 Repararea conductelor deteriorate

7.4 PROBAREA INSTALAŢIILOR ŞI DAREA LOR ÎN FUNCŢIUNE

7.4.2 Pentru verificarea etanşeităţii instalaţiei, presiunea de incercare va fi de 1,5

7.4.4 După executarea probelor şi înainte de darea în folosinţă instalaţiile de alimentare

7.4.5 Celelalte condiţii de verificare a instalaţiilor de alimentare cu apă vor fi conform

7.4.6 Probarea şi verificarea conductelor din reţelele de alimentare cu apă care se

7.4.7 Probarea de presiune la conductele care se montează în pământ se poate efectua pe

7.5 PREVEDERI PENTRU EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

7.6 PRESCRIPŢII DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

7.7 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE STINGEREA INCENDIILOR (PSI)

7.8 SECURITATEA MUNCII

7.9 PROTECŢIA MEDIULUI

MONTAJUL CONDUCTELOR PE,

Titlu MONTAJUL CONDUCTELOR PE, FITINGURILOR ŞI

Documentul intră în vigoare la data de

Elaborat Verificat Aprobat

6.1.2 Colaborează cu personalul CQ în vederea specificării punctelor de control-inspecţii.

6.1.3 Urmăreşte respectarea tuturor cerinţelor prevăzute în PCCVI.

6.1.4 Arhivează în dosar PCCVI-uri cu înregistrările cerute de PCCVI.

6.1.5 Supraveghează execuţia lucrării asigurând calitatea execuţiei, în conformitate cu

6.1.6 Răspunde ca execuţia lucrării s fie asigurată cu personal calificat, materiale şi