1 Metodologie

METODOLOGIA DE EXECUTIE, ABORDAREA DIN PUNCT DE VEDERE PROCES TEHNOLOGIC PENTRU
REALIZAREA LUCRARILOR
Obiectul viitorului contract de achiziție publica îl reprezinta Executie lucrări pentru obiectivul de investitii
"CONSTRUIRE ANSAMBLU DE LOCUINȚE SOCIALE" in cadrul proiectului "Îmbunătățirea serviciilor sociale și a
spațiilor publice urbane pentru populația Orașului Negru Vodă".
Pentru executarea contractului se vor realiza toate lucrarile specifice constructiei de cladiri, inclusiv instalatii si
lucrari specifice de amenajari exterioare, in concordanta cu prevederile Documentatiei Tehnice de Proiectare si
Caiet de Sarcini.
Obiectul contractului ce rezulta din aceasta procedura include:

1. achizitionarea tuturor materialelor si produselor necesare, a tuturor utilajelor, mijloacelor si echipamentelor,
dupa caz (inclusiv orice utilaj de ridicare sau manipulare) necesare pentru executia lucrarilor;
2. orice activitate sau lucrare provizorie necesara pentru pregatirea santierului, sau orice autorizatie necesara
Contractantului de la autoritatile competente pentru executarea lucrarilor si realizarea activitatilor si lucrarilor
temporare;
3. transportul la santier a oricaror materiale, utilaje, componente si echipamente de lucru, a oricarui mijloc
normal sau extraordinar necesar pentru executia lucrarilor;
4. orice testare si testele relevante, si teste solicitate prin legislatia si reglementarile in domeniul sistemului de
asigurare a calitatii in constructii;
5. orice consumabile necesare pentru executia lucrarilor s realizarea testarilor;
6. intretinerea normala si extraordinara a lucrarilor pana la predarea acestora catre Autoritatea Contractanta;
7. lucrarile se vor executa cu personal autorizat sau firme autorizate, dupa caz, in conformitate cu reglementarile
in vigoare;
8. activitati si consumabile necesare pentru mentinerea santierului curat si functional, demontarea si
indepartarea oricaror lucrari sau activitati provizorii;
9. pregatirea oricarei documentatii necesare Contractantului pentru executia lucrarilor, documentatie care
include dar nu se limiteaza la:
a. Grafice generale de realizare a investitiei publice;
b. Planul calitatii pentru executie;
c. Planul de control al calitatii (PCCVI - pentru fiecare obiect);
d. Certificarile si rezultatele testelor materialelor
10. Documentarea informatiilor necesare pentru Cartea tehnica a constructiei, inclusiv documentarea si
elaborarea instructiunilor de exploatare / utilizare.
Amplasare/Localizare
S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

CONSTANTA, Str. Constantin Bobescu nr. 2 C, RO16322932 – J13/5997/2004
Fix: 0371 120 555; Mob. Dir. General 0740 421 595; Mob. Dir. Tehnic 0751 265 973; Fax: 0371 606 684
Cont trezorerie: RO42TREZ2315069XXX008893 Cont: RO88RNCB0114032028680001 BCR Constanta
Mail: draft@draftconstruct.ro Web: www.draftconstruct.ro
Lucrarile ce se vor executa in orasul Negru Voda, str. Platformei nr.1, judetul Constanta. Amplasamentul
obiectivului de investitie are o suprafata de 12.979 mp., din masuratori, ce se afla in proprietatea privata a UAT
Negru Voda si este inregistrat cu nr. cadastral 104342.
Descrierea proiectului
Se vor realiza 11 cladiri cu destinatia locuinte sociale:
• 8 cladiri identice parter+ 1 etaj + pod necirculabil,
• 3 cladiri identice parter + 2 etaje + pod necirculabil.
Ansamblul va cuprinde si:
• spatii verzi cu gazon si copaci dispusi pe perimetrul terenului,
• 2 locuri de joaca pentru copii,
• 36 locuri de parcare, alei pietonale si alei pietonale ocazional carosabile,
• 7 platforme pentru depozitarea recipientelor de colectare selectiva a deseurilor.
CATEGORIA DE IMPORT ANTA A CLADIRII
Cladirile se vor incadra in categoria C de importanta, conform HG 766/97.
CLASA DE IMPORTANT A A CLADIRII

Conform "Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri", indicativ P 100 - 1/2013,
clasa de importanta a cladirilor va fi Ill.
GRADUL DE REZISTENTA LA FOC

Gradul de rezistenta la foe al cladirilor va fi II, conform P118 - 1999.
RISCUL DE INCENDIU
Riscul de incendiu al cladirilor va fi mic.
Descrierea functionala
Cladirea parter+ 1 etaj + pod necirculabil - cladirile A 1 ... A8
Cladirea se va inscrie intr-un dreptunghi cu laturile 8,40 x 14,70 m, va avea inaltimea la streasina de 6,00 m si la
coama de 7,87 m fata de trotuarul de garda.
Cladirile se vor amplasa cu latura lunga pe directia nord-sud.
Cota ±0.00 va fi la maximum 48 cm peste nivelul trotuarului de garda (56 cm peste cola terenului amenajat) la
cladirile A1….A8.
Cladirea e constituita din 2 apartamente de 3 camere de tip duplex cu accesuri separate, de pe laturile catre est si
catre vest.
La accesul catre est va exista o ram pa pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii, dimensionata conform
prevederilor din NP051-2012 - "Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele
persoanelor cu handicap": latimea ei va fi de 1,20 m, panta va fi de 8%, va exista o balustrada cu mana curenta
dubla, latimea podestului de sosire va fi mai mare de 1,50m pentru a permite manevrarea fotoliului rulant.
Cladirea parter+ 2 etaje + pod necirculabil - cladirile B1 ... B3

Cladirea se va inscrie intr-un dreptunghi cu laturile 10,75 x 16,05 m si va avea inaltimea la streasina de 8,95 m si
la coama de 11,25 m fata de trotuarul de garda.
Cladirile se vor amplasa cu latura lunga pe directia nord-sud.
Cota ±0.00 va fi la maximum 45 cm peste nivelul trotuarului de garda (53 cm peste cota terenului amenajat)la
cladirile B1-B3.
Cladirea e constituita din cate 2 apartamente de 2 camere pe nivel, totalizand 6 apartamente. Accesul se face de
pe latura catre est.
La acces va exista o rampa pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii, dimensionata conform prevederilor din
NP051-2012 - "Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu
handicap": latimea ei va fi de 1,20 m, panta va fi de 8%, va exista o balustrada cu mana curenta dubla, latimea
podestului de sosire va fi mai mare de 1,50m pentru a permite manevrarea fotoliului rulant.
STRUCTURA
Cladirea parter +1 etaj +pod necirculabil – cladirile A1….A8
Structura de rezistenta a cladirii va fi construita din cadre de beton armat pe ambele directii ortogonale, cu
stalpi,plansee(placi si grinzi) si fundatii elastic continue din beton armat.
Cladirea parter+ 2 etaje + pod necirculabil - cladirile B1 ... B3
Structura de rezistenta a cladirii va fi constituita din cadre de beton armat pe ambele directii ortogonale, cu stalpi,
plansee (placi si grinzi) si fundatii elastice continue din beton armat.
INCHIDERI SI COMPARTIMENTARI
Cladirile parter+ 1 etaj + pod necirculabil - cladirile A 1 ... AS si parter+ 2 etaje + pod necirculabil - cladirile B1 ... B3
lnchiderile exterioare si compartimentarile interioare vor fi din zidarie cu blocuri de BCA:
• 30 cm grosime la peretii exteriori si peretii care delimiteaza apartamente diferite si spatii comune,
• 15 cm grosime la peretii interiori de compartimentare din apartamente.
TAMPLARII INTERIOARE
Cladirile parter+ 1 etaj + pod necirculabil - cladirile A 1 ... AS si parter+ 2 etaje + pod necirculabil - cladirile B1 ... B3
Tamplaria interioara va fi din lemn furniruit si lacuit cu lac in nuanta nuc. Usile de intrare in apartamente vor fi
metalice cu profile de otel, grunduite si vopsite in nuanta nuc.
FINISAJE INTERIOARE
Cladirile parter+ 1 etaj + pod necirculabil - cladirile A 1 ... A8 si parter+ 2 etaje + pod necirculabil - cladirile B1 ...
B3 Finisajele interioare vor fi:
• pereti: vopsitorie lavabila alba RAL 9002 pe glet de ipsos, faianta alba pana la cola +1,50 m, la peretele cu
frontal de lucru la bucatarii sip ana la cota +2.10 m pe tot perimetrul camerelor, la bai;
• plafoane: vopsitorie lavabila alba RAL 9002 pe gips-carton;
• pardoseli: parchet stratificat 8 mm in culoarea nucului- la camerele de zo si dormitoare si gresie
antiderapanta in culoarea RAL 6028 verde in bai , bucatarii, holuri si spatii commune.
TAMPLARII EXTERIOARE

Cladirile parter +1 etaj+ pod necirculabil- cladirile A1…A8 si parter +2 etaje +pod necirculabil-cladirile B1…B3.
Tamplaria exterioara va fi din PVC-cu exceptia usii de la intrare, care va fi din profile de otel- pentacamerala si
geam termoizolant low-e. Profilele vor avea un system de garniture de etansare si vor oferi posibilitatea montarii
sistemului de ventilare controlata a aerului; profilele se vor incadra cel putin in clasa de reactie la foc A1 sau A2-
s1, d).
Geamul termoizolant triplu 4+12+4+12+4 mm va avea suprafata tratata cu un strat reflectant avand un coeficient
de emisie e<O, 10 si cu un coeficient de transfer termic maxim U=1,3 W/m2K (R=0,77 m2K/W). Profilele ferestrelor
si ale usilor vor avea culoarea RAL 9002 alb.
FINISAJE EXTERIOARE
Cladirile parter + 1 etaj + pod necirculabil - cladirile A 1 ... AS si parter+ 2 etaje + pod necirculabil - cladirile B 1 ...
B3 Fatadele vor fi finisate:
• peretii vor avea un termosistem cu vata minerala bazaltica rigida de 15 cm grosime. Bordarea
golurilor se va face cu cu vata minerala bazaltica rigida de 3 cm grosime. Componenta va fi: adeziv, vata
minerala bazaltica, masa de spaclu, plasa din fibre de sticla, tencuiala decorativa RAL 1013 alb perlat si
RAL 1006 galben porumb;
• ferestrele vor avea glafuri din tabla vopsita in camp electrostatic RAL 9002 alb;
• la soclu cu un termosistem cu vata minerala bazaltica rigida de 10 cm grosime. Componenta va fi:
adeziv, vata minerala bazaltica, masa de spaclu, plasa din fibre de sticla, tencuiala decorativa hidrofoba
RAL 1006 galben porumb,
• treptele si podestele exterioare vor fi finisate cu placi de gresie antiderapanta de culoare RAL 6028
verde pin,
• balustradele metalice exterioare vor avea culoarea RAL 6028 verde pin.
Acoperirea se va face cu o sarpanta din lemn ignifugat:

• invelitoarea va fi din tabla vopsita electrostatic in culoarea RAL 8014 maron sepia si va avea
opritoare pentru zapada;
• jgheaburile si burlanele vor fi din tabla vopsita electrostatic in culoarea RAL 8014 maron sepia;
• termoizolatia planseului peste planseul ultimului nivel va fi cu vata minerala rigida de 30 cm
grosime, cu o podina din lemn ignifugat pe zonele de circulatie pentru lucrarile de intretinere din pod.
Placa pe sol va fi termoizolata cu polistiren extrudat de 10 cm grosime.
Pe perimetrul cladirilor va exista un trotuar de garda din beton clasa C30/37 cofrat lateral cu scandura de lemn
(conform clasei de expunere XF3 - suprafete orizontale de beton expuse la ploaie si inghet), armat cu o plasa sudata
la mijloc Ø6/100x100 cu latimea de 1,50 m, cu panta de 2% pe directia transversala si panta variabila in lung.
Trotuarul se va aseza pe un strat de balast compactat (grad de compactare 95%) de 15 cm grosime.
STRUCTURA DE REZISTENTA
SUPRASTRUCTURA
Structura de rezistenta este conceputa in sistem cadre din beton armat pe doua directii si plansee din beton.
Structura acoperisului este de tip sarpanta din lemn pe scaune, asezata peste planseul peste etaj.
INFRASTRUCTURA

Sistemul de fundare este de tip grinzi continue din beton armat pe doua directii.
INSTALATII
INSTALATII ELECTRICE
Cladirile vor avea instalatii electrice:
• Alimentare cu energie electrica
• lnstalatii electrice de iluminat
• lnstalatiile electrice de prize
• lnstalatiile electrice de curenti slabi
• lnstalatiile de protectie prin legarea la pamant
• lnstalatii de producere energie electrica cu panouri fotovoltaice
INSTALATII TERMICE
Cladirile vor avea instalatii termice:
• Centrala termica
• Preparare apa calda de consum
• lncalzire/racire
• Ventilare
INSTALATII SANITARE
Cladirile vor avea instalatii sanitare:
• Alimentare cu apa
• lnstalatii de canalizare
SPATII VERZI
Suprafata de 4.378,00 mp ramasa libera in zona de interventie se va decapa de stratul vegetal cu grosimi variabile
(30- 50 cm), peste care se va aduce, daca va fi cazul (in functie de cotele terenului amenajat) pamant vegetal de
completare.
Aceasta suprafata libera va fi plantata cu gazon.
Structura spatiilor verzi va fi:
• gazon
• pamant vegetal uscat cu grosime variabila (0-30 cm), dupa caz (tinand cont de cota terenului amenajat
zona).
• Pe perimetrul terenului, de 684, 15 m, se vor planta platani si artari siberieni, la o distanta de -8 - 9 m.
LOCURI DE JOACA PENTRU COPII

Se vor amenaja 2 locuri de joaca pentru copii, cu suprafata de 130,65 mp fiecare. Spatiile pentru joaca se vor
amplasa catre latura de vest a terenului.
Structura locurilor de joaca este:
• covor tartan culoare RAL 5005 albastru semnal,
• 15 cm placa din beton armat,

• 15 cm balast compactat 0 ... 63 mm.
lncadrarea locului de joaca se va face cu borduri din beton 10 x 15 cm montate pe fundatii din beton clasa C 16/20.
La fiecare loc de joaca va exista:
• un balansoar cu bara fixa pentru 2 copii
• un complex de joaca
• o figurina pe arc
• un balansoar pentru 4 copii
SISTEMATIZARE VERTICALA
Sistematizarea verticala cuprinde:
• 2 drumuri de acces ocazional carosabile
• 36 locuri de parcare
• totuare pietonale
PLATFORME PENTRU DEPOZITAREA RECIPIENTELOR DE COLECTARE SELECTIVA A DESEURILOR MENAJERE

Se vor amenaja 7 platforme pentru depozitarea recipientelor de colectare selectiva a deseurilor menajere: 5 cu
acces din strada Platformei si 2 cu acces din aleile pietonale carosabile ocazional. Acestea vor fi parte a aleilor
carosabile, cu marcaje pentru interdictia parcarii. Distantele fata de ferestrele cladirilor vor fi mai mari de 10,00
m.
PREVEDERI LEGALE
Prevederile din NP 057-02 "Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte", precum si cele din Ordinul
Ministrului Sanatatii 119 din 2014 actualizat in 2018 - "Norme de igiena si sanatate publica privind mediul de viata
al populatiei":
• suprafata minima a unei camere este de 12,00 mp;
• suprafata minima a bucatariei este de 5,00 mp;
• inaltimea sub plafon este mai mare de 2,55 m;
• volumul minim de aer pentru o persoana este de 30mc;
• raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselilor este pentru camere de locuit 1/6 ... 1/8 si pentru
celelalte incaperi 1/8 ... 1/10;
• incaperile principale de locuit si bucatariile au deschideri directe catre aer liber - usi, ferestre, care sa
permita ventilatia naturala;
• iluminatul natural in camerele principale si bucatarie permit desfasurarea activitatilor zilnice fara a se
recurge la lumina artificiala;
• distributia functiunilor va permite circulatia comoda a copiilor, persoanelor in varsta si a celor cu
dizabilitati, prin culoare de minimum 1,20 m largime, nu vor exista denivelari intre camere, se va asigura separarea
pe functiuni impotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor, vaporilor, se va permite deschiderea comoda a usilor
interioare;
• baile si grupurile sanitare nu sunt amplasate deasupra camerelor de locuit si a bucatariilor;
• ventilatia naturala in bucatarie, baie si camara va fi asigurata prin prize de aer exterior, pentru evacuarea
aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, si prin pastrarea libera a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare;
• finisajele interioare si dotarile cu echipamente nu creaza riscuri de accidente.

ASIGURAREA UTILITATILOR
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua publica.
ALIMENT AREA CU APA SI CANALIZAREA

Alimentarea cu apa rece potabila se va realiza din reteaua publica.
Reteaua de canalizare din incinta se va conecta la viitoare retea de canalizare de pe strada Paltformei, retea care
in prezent, conform informatiilor transmise de beneficiar, este in faza de precontractare a studiului de fezabilitate.
APA CALDA MENAJERA

Cladiri A1...A8
Apa calda menajera se va prepara local pentru fiecare apartament cu ajutor unui boiler bivalent alimentat cu agent
termic de la centrala termica sau de la panourile solare.
INCALZIREA
lncalzirea se va face de la cate o centrala termica murala, in condensatie, pentru fiecare apartament.
lnstalatia de incalzire / racire este formata dintr-un sistems VRF/VRV, care functioneaza in pompa de caldura.
lncalzirea incaperilor se va realiza cu corpuri de incalzire compacte tip radiator din otel.
INCALZIREA
lncalzirea se va face de la cate o centrala termica murala, in condensatie, pentru fiecare apartament.
lnstalatia de incalzire / racire este formata dintr-un sistems VRF/VRV, care functioneaza in pompa de caldura.
lncalzirea incaperilor se va realiza cu corpuri de incalzire compacte tip radiator din otel.
CERINTA «C» SECURITATEA LA INCENDIU

Constructia se incadreaza in categoria C de importanta, conform HG 766/97.
Clasa de importanta a constructiei este II, conform P 100-1/2013.
Gradul de rezistenta la foe este II.
Riscul de incendiu este mic.
Peretii casei scarii vor fi El 150. Peretii coridoarelor sunt El 90. Planseul peste mansarda este din beton armat REI
60. In parter exista o cale de evacuare direct in exterior. De la etaj exista o cale de evacuare pe o scara din beton
armat cu rampe drepte deschisa, luminata si ventilata natural. Latimea rampei de scara este 1,20 m. Se estimeaza
un singur flux de evacuare.
Cladirea indeplineste conditiile necesare pentru utilizarea de persoane cu handicap.
Proiectul va fi verificat de catre un verificator de proiecte atestat la cerinta esentiala Cc.
CERINTA «D» IGIENA, SANATATE SI MEDIU

Executia lucrarilor se va realiza cu respectarea cerintelor de calitate privind igiena, sanatatea, refacerea si
protectia mediului cu referire la:
• lgiena mediului interior

• lgiena apei
• lgiena evacuarii apelor uzate
• Protectia mediului
lgiena mediului interior
Se va urmari prin executie creerea unui mediu higrotermic corect conform prevederilor NP-024/1997 cu privire
la:
• Temperatura ambiantei
• Umiditatea relativa a aerului (35 ... 60%)
• Numar de schimburi de aer
Se va urmari evitarea aparitiei condensului pe suprafata si in interiorul elementelor de inchidere.
lgiena apei
Apa provenita din reteaua de distributie trebuie sa corespunda din punct de vedere al indictoril bacteriologici,
biologici si organoleptici.
Se va asigura evitarea poluarii mediului din sistemul de canalizare prin masuri specific detaliate in partea de
instalatii sanitareL izolatii si etansari corespunzatoare ale canalizarii si ale bransamentelor proiectate, materiale
conforme.
Se va respecta prevederile din NP 057-02 Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte , precum si cele din
Ordinul Ministrului Sanatatii 119 din 2014 actualizat in 2018- Norme de igiena si sanitate publica privind mediul
de viata al populatiei.
• suprafata minima a unei camere va fi 12,00 mp;
• suprafata minima a bucatariei va fi 5,00 mp;
• inaltimea sub plafon va fi minim 2,55 m;
• volumul minim de aer pentru o persoana va fi de 30mc;
• raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselilor va fi pentru camere de locuit 1/6 ... 1/8 si pentru
celelalte incaperi 1/8 ... 1/10;
• incaperile principale de locuit si bucatariile au deschideri directe catre aer liber - usi, ferestre, care sa
permita ventilatia naturala;
• iluminatul natural in camerele principale si bucatarie permit desfasurarea activitatilor zilnice fara a se
recurge la lumina artificiala;
• distributia functiunilor va permite circulatia comoda a copiilor, persoanelor in varsta si a celor cu
dizabilitati, prin culoare de minimum 1,20 m largime, nu vor exista denivelari intre camere, se va asigura separarea
pe functiuni impotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor, vaporilor, se va permite deschiderea comoda a usilor
interioare;
• baile si grupurile sanitare nu sunt amplasate deasupra camerelor de locuit si a bucatariilor;
• ventilatia naturala in bucatarie, baie si camara va fi asigurata prin prize de aer exterior, pentru evacuarea
aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, si prin pastrarea libera a unui spatiu de 1 cm sub usile interioare;
• finisajele interioare si dotarile cu echipamente nu vor crea riscuri de accidente.
CERINTA «E» - IZOLAREA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE

Cresterea performantei energetice cladirii se face prin:
• izolarea termica a fatadelor,
• prevederea unei tamplarii exterioare performante energetic,

• termoizolarea planseului peste mansarda.
CERINTA «F» PROTECTIA LA ZGOMOT

Se vor respecta normele referitoare la cerinta privind protectia la zgomot in vigoare.
Proiectul nu prevede masuri pentru protectia la zgomot, dar lucrarile pentru cresterea eficientei energetice, desi
au destinatie specifica, aduc indirect o crestere a gradului de protectie la zgomot la nivelul anvelopei.
PROTECTIA CALITATII APELOR

In cadrul santierului se vor amplasa grupuri sanitare ecologice.
Pe teren nu se vor deversa ape rezultate din procesul de preparare al liantilor.
PROTECTIA AERULUI
Pentru a limita poluarea cu praf se vor implementa urmatoarele masuri: utilizarea plaselor de protectie, spalarea
suprafetelor de lucru, transportarea molozului si a deseurilor rezultate cu mijloace auto acoperite cu prelate,
curatarea marginilor drumurilor si a pavajelor, oprirea motoarelor vehiculelor la stationare, interzicerea arderii
deseurilor in aer liber.
PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

Nivelul de zgomot admis conform STAS 10009/88 - prevede valori limita, pentru limita zona functionala:
• 65 dB(A)
• curba Cz 60 dB
Ordinul 536/97 al MS - prevede, pentru zona protejata cu functiune de locuire:
• ziua: 50 dB (A)
• curba Cz 45 dB
Valorile inregistrate pentru nivelul de zgomot general de tipul de activitate desfasurata sunt in general sub nivelul
admisibil, cu valori ridicate la utilizarea flexului si a uneltelor electrice de gaurit (bormasina) - surse discontinue
de zgomot.
PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

La nivelul solului, zona adiacenta desfasurarii lucrarilor de santier este betonata (trotuare si cai de acces) si partial
spatiu verde. Se va evita amplasarea containerelor de colectare a deseurilor in zona verde sau in calea circulatiilor
pietonale. Depozitarea temporara a materialelor ce vor asigura frontul de lucru conform planificarii se va face in
incinte, pe suprafete betonate, cu evitarea scaparilor accidentale de materiale (ambalaje deteriorate, manevrare
defectuoasa). Zonele de spatiu verde susceptibile de a fi afectate de eventualele incidente/accidente ce implica
pierderi de materiale vor fi protejate prin acoperire cu folie de plastic pentru a nu permite contaminarea solului.
PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A AL TOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

Zona va fi semnalizata corespunzator pentru prevenirea oricaror accidente in care sa fie implicati utilizatorii.
GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

In urma santierului deseurile generate vor fi transportate la groapa de gunoi de catre o firma specializata. Se va
urmari generarea a cat mai putine deseuri.

Tipuri de deseuri generate (conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor):
• amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice - cod deseu 17 01 07
• materiale plastice - cod deseu 17 02 03; 20 01 39
• materiale izolante - cod deseu 17 06 03
• alte deseuri de la constructii si demolari - cod deseu 17 09 04
• vopsele, adezivi si rasini - cod deseu 20 01 28
Deseurile rezultate se vor colecta si depozita selectiv in containere amplasate in zone special amenajate .
ASIGURAREA EVACUARII DESEURILOR SI A CURATENIEI

Se va asigura un numar suficient de containere selective (pentru moloz, metale, plastic, gunoi menajer) si va
asigura evacuarea deseurilor pe toata durata lucrarilor.
Fiecare subantreprenor va sorta si transporta cu mijloace adaptate toate deseurile pana la containere.
Evacuarea molozului si a deseurilor nu se evacua prin gaurile tehnologice .
Evacuarea molozului si a deseurilor de materiale nu se va realiza prin aruncarea din constructie. Evacuarea se va
face conform normelor privind evacuarea deseurilor (prin tuburi sau jgheaburi speciale).
Toti subantreprenorii trebuie sa demonteze si sa compacteze ambalajele si cartoanele voluminoase si sa asigure
preluarea acestora de catre operatori autorizati pentru valorificarea acestora.
Fiecare subantreprenor are obligatia sa asigure curatarea zonei sale de lucru si sa mentina caile de acces curate.
Antreprenorul general va asigura curatenia zilnica a spatilor din cadrul organizarii de santier cu ajutorul unor
persoane special desemnate.
GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

In procesul de constructie si la utilizarea aparatelor nu se vor genera si utiliza substante toxice si periculoase.
SPATIILE DE DEPOZITARE
Depozitarea materialelor ce asigura frontul de lucru se va face in spatii special amenajate. Acestea vor fi amplasate
pe teritoriul santierului tinandu-se cont de riscurile pe care le implica manipularea si depozitarea materialelor,
conform actelor de insotire de la producatori si de conditiile de impact asupra mediului (contaminari ale solului,
aerului, apei etc). Materialele care prezinta pericol de explozie sau incendiu (tuburi de oxigen, acetilena, vopsele,
diluanti etc) vor fi depozitate separat, departe de surse de caldura sau foe deschis.
Se vor asigura spatii suficiente pentru descarcarea si manipularea in conditii de siguranta a materialelor grele
si/sau voluminoase.
Spatiile de depozitare vor avea asigurate mijloace de stingere a incendiilor compatibile cu tipul de materiale
stocate (lemn, oxigen, diluanti, materiale plastice).
Amenajarea de magazii provizorii, altele decat cele puse la dispozitie prin facilitatile organizarii de santier, va fi
admisa de catre managerul de proiect si coordonatorul in materie de Securitate si sanitate in munca al
antreprenorului general numai dup ace s-au luat toate masurile de Securitate generale si speciale.
LUCRARI DE REFACERE /RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI

Dupa incheierea lucrarilor de executie a cladirilor si retragerea organizarii de santier va fi curatat de moloz se vor
realiza si restul de sapaturi cu groismi variabila pentru indepartarea stratului vegetal si a vegetatiei salbatice

crescute pe teren, se va adduce pamant vegetal acolo unde este cazul, in functie de cotele amenajate ale cladirilor,
se va realiza insamantarea si gazon pe toata suprafata libera si plantarea copacilor pe tot perimetrul terenului.
CERINTE DE CALITATE
Conform Ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/28.10.1996 pentru aprobarea normelor de aplicare a "Regulamentului de
verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor'' aprobat cu
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 925 din 11.12.1995, seful de proiect decide cerintele la care se verifica un
proiect.
Lucrarile se vor efectua de personal specializat si autorizat.
In conformitate cu legislatia in vigoare, toate echipamentele, materialele si produsele puse in executie vor avea
certificatele de calitate si de agrementare tehnica.
Se vor respecta toate normele si prevederile in vigoare referitoare la constructii.
ARHITECTURA
Aceste lucrari se vor executa de catre SC DRAFT CONSTRUCT SRL
DESCRIEREA LUCRARILOR CARE SE VOR EXECUTA

Lucrarile care se vor executa sunt:
- lucrari de zidarie
- lucrari de termoizolatii si hidroizolatii
- lucrari de tamplarie
- lucrari de finisaje exterioare
- lucrari de finisaje interioare.
ZIDARII DIN CARAMIDA CU GOLURI VERTICALE
MATERIALE SI PRODUSE PRINCIPALE

In cadrul acestor specificatii sunt luate in considerare materialele si produsele principale la executia zidariilor
curente. Materialele si produsele se pot clasifica in functie de rolul lor astfel:
-Materiale principale/de baza - caramizi si/sau blocuri ceramice cu goluri verticale
-Materiale auxiliare - mortare, armaturi
-Accesorii - piese de prindere, ancore etc
Calitatile materialelor folosite la prepararea mortarelor pentru zidarie vor corespunde normelor urmatoare:
-Var hidratat in pulbere pentru constructii, var pasta SR EN 459-1 :2011, SR EN 459-2:2011; SR EN 459- 3:2011;
-Argila pentru mortare pe baza de ciment STAS 4686/71
-lpsos pentru constructii STAS 545/71
-Cimenturi SR EN 197-4: 2004, SR EN 413-1: 2004
-Aracet pentru mortare STAS 388/80
-Agregate, nisip natural de cariera SR EN 12620+A1-2008

-Apa pentru constructii SR EN 1008-2003
-Aditivi pentru mortar de zidarie SR EN 934-3: 2004/AC: 2005
-Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. SR EN 197-1:2011
Caramizile, blocurile si alte materiale pentru zidarie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri, sparturi si alte defecte
care ar putea afecta aspectul si rezistenta zidariei. Acestea vor fi curate si nu vor fi admise atunci cand sunt
murdare sau unse.
Materialele de zidarie care prezinta sparturi, deformari, fisuri sau abateri de la dimensiunile si tolerantele admise,
vor fi sortate si respinse cu aprobarea Consultantului.
TRANSPORT, LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE

Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidarii in cantitatile necesare conform programului
de lucru. Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul si acelasi producator pentru
intreaga cantitate necesara.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomanda manipularea lor mecanizata
pe tot traseul de transportat pana la punctul de lucru.
Manipularile se vor face ingrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile (ciobiri, spargeri, fisurari, etc).
Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, in stive, gramezi, lazi, containere, in locuri ferite si
protejate.
Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca sa se evite expunerea la intemperii si sa se asigure
starea adecvata de uscare si temperatura la punerea in opera.
Materialele pentru zidarie se vor pastra in stare uscata, ferite de actiunea ploii, zapezii, soarelui.
EXECUTIA ZIDARIEI
Operatiuni pregatitoare
- lnspectarea si curatarea zonelor in care urmeaza a fi puse in opera;
- Pregatirea zonelor de amplasare a schelelor;
- Asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;
- Asigurarea spatiilor de depozitare in zona fronturilor de lucru a materialelor de zidarie si a mortarului;
- Aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;
- Montarea schelelor, balustradelor de protectie;
- Punerea in functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat;
- Trasarea si verificarea axarii zidariei;
- Verificarea si indreptarea materialelor verticale si orizontale care leaga zidaria de structura;
- Pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti etc.;
- Rectificarea eventualelor neregularitati din structura;
- Lucrarea se va incepe dupa indeplinirea conditiilor tehnologice generale.
Rosturi:
• grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;
• grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;

• umplerea rosturilor se face mai putin - 1- 1,5 cm de la fata zidului
Taierea
Blocurile de zidarie se var taia cu ferastraie electrice pentru a asigura margini curate, ascutite, necioplite.
Unitatile se var taia la nevoie pentru a asigura teserea continua si pentru a face loc elementelor alaturate. Se vor
folosi blocuri complete, fara taiere, acolo unde este posibil. Se va permite elementelor taiate cu ferastraie cu racire
cu apa uscarea inainte de montaj, daca nu este specificata udarea elementelor. Blocurile taiate se vor monta astfel
incat fetele taiate si, unde este posibil, muchiile taiate sa nu fie vizibile.
Realizarea peretilor de zidarie

Inainte de a zidi, constructorul este obligat a verifica prin sondaj calitatea elementelor de zidarie in ceea ce
priveste aspectul, dimensiunile, tiposortimentatia de produse utilizate, certificatele de conformitate si marcarea
pachetelor de elemente, in vederea respectarii proiectuluide executie a lucrarilor.
Zidirea va incepe dupa hidroizolarea soclului, dupa montarea si executarea elementelor de structura unde
este cazul; zidaria se incepe de la coluri, inainte de intreruperea lucrului nu este permisa aternerea mortarului
peste ultimul strat de caramizi sau blocuri; suprafetele verticale si orizontale se vor peria in timpul execuiei si se
vor mentine curate; pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada intreruperii lucrarilor zidurile expuse se vor
proteja la partea superioara cu folii depolietilena.Se recomanda sistarea lucrarilor pe limp de ploaie, zapada sau
la temperaturi sub +5°C (cu excepia cazurilor in care se utilizeaza un mortar special de iarna).
Se va evita folosirea blocurilor de mai putin de jumatate de marime la colturi, glafuri, si in alte locuri daca este
posibil.
Zidaria va fi executata cu toate blocurile dintr-un rand ori tesute clasic, cu rosturile verticale aliniate alternativ,
ori tesute decalat cu nu mai putin de 50 mm. Fiecare rand va fi tesut la colturi. La colturi sau glafuri nu se vor folosi
blocuri cu dimensiuni ale fetelor orizontale nominale mai mici de 100 mm.
Se vor umple solid cu blocuri de zidarie in jurul elementelor inzidite. Compartimentarile interioare neportante
vor fi executate la inaltimea completa a nivelului, pana la partea inferioara a planseului sau a structurii
acoperisului. In rosturile dintre partea superioara a compartimentarii si partea inferioara a structurii de deasupra
se va instala umplutura compresibila.
Se recomanda alegerea profilelor U pentru usurarea executiei, reducerea puntilor termice si diminuarea
costurilor, in functie de specificul proiectului.
Pregatiti sprijinirea temporara a buiadrugului cu o scandura sustinuta de popi, care se vor inlatura doar la
atingerea maturitaii betonului. Pozarea buiandrugilor se realizeaza prin sprijinirea la cel putin 25 cm de o parte si
de alta a golului dorit. Zona de rezem va fi constituita din elemente continue. Priza profilului U la elementele
constructive adiacente se asigura prin aplicarea unui strat de mortar in pat subtire pe suprafetele de contact.
Verificarea inainte de inceperea zidariei

- Verificarea proiectului si a detaliilor de executie;
- Verificarea etapelor executate anterior (PV receptie structura realizata anterior);
- Verificarea trasarii zidariei.
Verificarea in timpul executiei zidariei
Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele componente :
- Caramizile, blocurile si alte materiale pentru zidarie

- procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati;
- mortarul -se verifica respectarea retetei din proiect, precum si consistenta fiecarei sarje;
- gheremelele -respectarea formei, dimensiunilor si a gradului de protectie impotriva umiditatii;
Pe parcursul executiei zidariei se va verifica
- daca este respectata procedura tehnica de executie proprie contractorului;
- calitatea materialelor in momentul punerii in opera;
- daca se respecta proiectul tehnic;
- se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor;
- daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta;
- daca se realizeaza teserea rosturilor;
- daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare;
- daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.
Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie
Se vor efectua urmatoarele verificari:
- aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4.
- daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile.
- daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de receptie calitativa,
corespunzatoare acestei etape.
MORTARE PENTRU ZIDARII
Standarde de referinta:
SR EN 197-4: 2004 Ciment. Partea 4
SR EN 197-1:2011 Ciment Portland
SR EN 413-1 : 2004 Ciment pentru zidarie
SR EN 459-1: 2011 Var pentru constructii
SR EN 459:2001 Var hidratat in pulbere pentru constructii.
SR EN 934-3: 2004 Aditivi pentru mortar de zidarie
SR EN 934-3: 2004/AC: 2005 Aditivi pentru mortar de zidarie
SR EN 998-1:2011 Metode de testare pentru mortare
SR EN 998-2:2011 Mortare obisnuite pentru zidarie. .
SR EN 1008: 2003 Apa pentru mortare si betoane.
SR EN 1926: 2001 Pietre naturale pentru constructii.
SR EN 12620+A 1-2008 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
SR EN 13055-1: 2008 Parte 1: Agregate usoare pentru betoane, mortare si paste de ciment.
CR 6-2013 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
Mostre si testari
Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip in parte, in conformitate cu SR EN 998-1 :2011, prin prelevare de
probe si incercari, de catre un laborator specializat, pe cheltuiala contractorului, dupa cum urmeaza:
• rezistenta la compresiune la 28 zile;
• consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb.

Acestea trebuie sa corespunda SR EN 998-1 :2011.
Metoda de testare si incercarile laboratorului se vor supune spre aprobare Consultantului.
Se vor face testari, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg din fiecare tip de ciment
propus spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitie de asemenea certificatul producatorului ca cimentul si varul livrate la santier sunt
conform cu specificatiile din standarde.
Mostre de culoare pentru mortar
Daca in specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti coloranti in amestecurile de mortar, se vor furniza
esantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de reprezentantul arhitectului, conform solicitarilor
acestuia. Se va furniza numarul de esantioane care este necesar pentru acest scop.
Livrare, depozitare, manipulare

Agregatele vor fi transportate si depozitate in functie de sursa si sortul lor. Agregatele var fi manipulate astfel
incat sa se evite separarea lor pierderea finetii sau contaminarea cu pamant sau alte materiale straine.
Agregatele se vor depozita in silozuni, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea depozitarii
agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor straine. Agregatele de tipuri si masuri
diferite se vor depozita separat. lnainte de utilizare agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 h.
Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etansi, purtand eticheta pe care s-au inscris
greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita in cladiri inchise, ferit de umezeala.
Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobare.
Cimentul, varul si celelalte materiale cu praf se vor livra in saci, ambalaje intregi sau alte containere adecvate,
aprobate, care var avea o eticheta vizibila pe care s-au inscris numele producatorului si sortul.
Se va indeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza.
Prepararea mortarelor
Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi
cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacatoare, dar se va evita suprasaturarea
cu apa a amestecului. Mortanul se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de
timp se permite adaugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este
permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste in
timpul stabilit va fi indepartat.
Mortarul folosit de rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care sa permita folosirea lui la
umplerea rosturilor.
Transportul mortarului
Se va face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a mortarelor sa se faca: in
maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
in maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fara intarzietor de priza;
in maxim 16 ore, pentru mortarele cu intanzietor de priza.

MORTARE PENTRU TENCUIELI SI GLETURI
Mostre si testari
Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea tencuielilor driscuite se vor pune in
opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii, a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile
din proiectul tehnic si standardele in vigoare.
Verificarile se fac pe baza prevederilor proiectului tehnic si a documentelor care insotesc materialele la
livrare pri examinarea vizuala si prin incercari de laborator facute prin sondaj.
Livrare, depozitare, manipulare pentru materialesi produse

Prepararea mortarelor pentru tencuieli se poate face manual sau mecanizat, in instalatii centralizate sau
necentralizate.
Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face in functie de gradul de mecanizare a santierelor,
de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si nivelurile la care urmeaza a se face
transportul.
Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau
pompe, iar pe distante mari, de la statia de preparare a mortarului pana la punctual de lucrare, transportul se face
cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.
Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe.
Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sunt urmatoarele:
- sa fie etanse
- sa fie curate (fara mortar vechi aderent)
- sa permita, fara eforturi, golirea totala si rapida.
Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate:
- la sfasitul schimbului de lucru;
- ori de cate ori se schimba natura materialului transportat;
- la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
Descarcarea mortarului din autobasculante sau autoagitatoare se face in:
a) dispozitive asezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in: buncarul de transfer, din care la randul sau
prin basculare se incarca in pompe, bene speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante;
lazi de primire, de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fi transportate cu dispozitive speciale de agatare, tip
candelabru.
b) dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene speciaJe asezate in gropi prevazute
cu rame de ghidaj a mortarului sau in bene speciale asezate in gropi prevazute cu rame de ghidaj a mortarului
sau in bene speciale la nivelul solului sub ramele pe care vin autobasculantele).
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in lucrare a mortarelor sa se faca:
- in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var fara intarzietor;
- in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var cu intarzietor.
Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru executarea tencuielilor.
Grundul tencuielilor structurate se livreaza in cutii de 5kg si 25kg iar tencuielile in cutii de 30kg.
Executia lucrarilor

Operatii pregatitoare
• Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala (zidarie, betoane, etc): este strict interzis a se
incepe executarea oricaror lucrari de tencuiala inainte ca suportul in intregime sau succesiv pentru fiecare
portiune ce urmeaza a fi tencuita, sa fi fost verificat, si receptionat, conform prevederilor Normativului pentru
verificarea calitatii $i receptia lucrarilor de constructii $i instalatii aferente C 56-85.
• Controlul si pregatirea stratului suport, trasarea si amorsarea suprafetelor de tencuit, executarea grundului,
executarea stratului vizibil se vor executa conform Normativ pentru executarea tencuielilor groase si subtiri
NE001-1996.
• Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica, daca au fast executate si receptionate
lucrari a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, tamplarie, etc.),
precum si daca au fast montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, coltare, etc).
• Stratul suport pentru tencuielile structurate va fi uscat, fara praf cu capacitate portanta.Suprafetele deteriorate,
respectiv fisurate se vor imbunatati cu o masa de spaclu. in locurile unde tencuiala veche a cazut sau se constata
ca nu are suficienta aderenta fata de suport, se va reface cu o tencuiala noua bruta.
De regula nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros la o temperatura mai mica de 5 grade C.
• In cazul cand totusi este necesar a se lucra la o temperatura mai mica de + 5 grade C se vor lua masuri speciale
conform "Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros C 16 - 84".
Descrierea lucrarilor
Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite.
• Executarea amorsarii:
• Se va executa amorsarea suprafetelor de beton si ale zidariilor, dupa ce au fast in prealabil stropite cu apa, prin
stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3 mm.
• Amorsarea este obligatorie la suprafetele de beton. Consistenta spritului este fluida, din lapte de ciment cu
un redus adaos de nisip. Se aplica manual sau mecanizat, asigurandu-se uniformitatea acoperirii suprafetelor si
respectarea grosimii stratului, rezultand o suprafata rugoasa si bine intarita inainte de aplicarea grundului.
• Executarea grundului:
• Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5 ... 20 mm grosime) se va aplica la cel putin 24 ore de la aplicarea
spritului in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor din boltari. Pe suprafetele de zidarie din
boltari care sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate aplica imediat. in cazul cand suprafata
spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de
a se aplica grundul.
• Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat intr-una sau doua reprize, grosimea totala fiind de circa 20
mm.
• In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in limitele
admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa ascunda si sa rectifice toate defectele
stratului suport; de asemenea se va verifica ca suprafata grundului sa nu prezinte asperitati pronuntate, zgirieturi,
neregularitati, cirpituri, etc.
• Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de
var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund si din stratul vizibil
(aplicat ulterior) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele tencuite.
• Stratul vizibil se va executa in grosime de 2-5 mm.

• Tencuiala se aplica dupa uscarea de min. 24 ore a grundului. Se va intinde si structura pe perete cu fierul de glet
inoxidabil.
• Tencuiala se executa atunci cand sunt terminate invelitorile si terasele, peretii despartitori, tocurile tamplariei,
instalatiile (fara obiecte si aparate), reparatiile de santuri. Tencuielile pe care nu se aplica protectii se vor sclivisi
daca sunt in contact cu lichidul si se vor driscui daca nu sunt in contact cu lichidul.
Protectia lucrarilor in perioada de executie

• Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii prea rapide, prin acoperirea
suprafetelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau alte mijloace.
• Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate, sau daca exista pericolul ca
grundul sa inghete inainte de intarire.
• Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite pana la intarirea
mortarului, de urmatoarele actiuni:
-umiditatea mare, care intarzie intarirea mortarului si il altereaza.
-uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafata tencuita, uscare care poate
proveni din curenti de aer, expunerea indelungata la razele soarelui, supraincalzirea incaperilor, instalarea sobelor
si a cocsierelor in imediata apropiere a peretilor proaspeti tencuiti, etc.
-inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.
-lovituri, vibratii provenite din darea in exploatare a cladirii inainte de termen.
• In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de + 5° C se vor lua masurile
speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-79.
Conditii tehnice:
01. tencuieli exterioare poroase la calcane:
- Sprit M100
- Grund M25
02. tencuieli etanse - hidrofuge la socluri:
- sprit M100
- grund M100
03. tencuieli interioare la pereti cu umiditate sub 60%
- sprit M50
- grund M10
- strat vizibil M 10
04. tencuieli interioare la pereti cu umiditate peste 60%
- sprit M50
- grund M10
05. tencuieli interioare la tavane cu umiditate sub 60%
- Sprit M100
- Grund M25
06. tencuieli interioare la tavane cu umiditate peste 60%

- Sprit M100
- grund M 25
- 07. tencuieli speciale
Caracteristici
tencuieli obisnuite, la interior, premergatoare gletului
tencuieli decorative structurate pe baza de rasini sintetice la exterior, pentru fatade
• granulatie 1.5-2.2 mm.
• model cu structura zgariata rezistent la intemperii, loviri, la influenta mediului ambiant cu adaos de
vopsele compacte de nuantare pe baza de rasini sintetice, culoare conform proiect.
tencuieli etanse - hidrofuge la exterior, la socluri (de natura acrilica, cu coeficient de elasticitate ridicat)
• granulatie 1.5 - 4 mm.
• model cu structura zgariata rezistent la apa, intemperii, loviri, la influenta mediului ambiant.
• adaos de vopsele compacte de nuantare pe baza de rasini sintetice, culoare conform proiect.
Verificari in timpul executiei tencuielilor si a tencuielilor executate:

In timpul executiei diverselor straturi, cat si dupa aceasta, se vor lua masurile ce se impun pentru
protectie, pana la intarirea mortarului: conditii de temperatura si umiditate, protectia la soc, izbituri si distrugeri.
Suprafata grundului finit trebuie sa asigure: umiditate 5-7%, rugozitate care sa permita aderenta stratului
finit, grosimea stabilita prin trasare.
Continuitatea si aderenta de stratul suport al tencuielilor se vor verifica prin metode nedistructive (vizual,
usoara ciocanire, deplasare pe intreaga suprafata a presei de polizare, etc.). De asemenea se va incheia proces
verbal de lucrari ascunse. Nu se admit umflaturi, crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati.
LUCRARI DE COMPARTIMENTARE SI PLACARI USCATE CU GIPS-CATON
Standarde si normative de referinta.

EN ISO 1461 :2009 SR EN 10143: 2006 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice-specificatii si metode
de testare
SR EN 10143: 2006 Table Si benzi de otel acoperite termic continuu. Tolerante la dimensiuni si la forma
SR EN ISO 10140-3:2011 Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii
- Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la
elementelor cladirii
SR EN ISO 10140-4:2011 Acustica. Masurarea in laborator a izolarii acustice a elementelor de
constructii. Partea 4: Proceduri de masurare si cerinte. Manualele producatorilor de gips-carton
SR EN ISO
9001 :2008/AC:2009 Sisteme de management al calitatii. Cerinte
EN ISO 10140-1: 2010 Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare
Pereti de compartimentare din gips carton si placari

Peretii autoportanti pe schelet metalic sun! o alternativa la peretii interiori masivi. Datorita montajului
uscat si rapid, precum si sectiunii transversale a peretelui, cu cele mai bune proprietati de izolare termica, fonica si
de protectie la foe, peretii despartitori isi gasesc aplicabilitatea in orice interior.
Prin folosirea acestor pereti de compartimentare pot fi obtinute avantaje relevante din punct de vedere
al costurilor. Se castiga spatiu. Se lucreaza cu o tehnologie modema si eficienta. Se obtin forme arhitecturale
deosebite cat si compartimentari ideale din punct de vedere al functionalitatii, confortului, atat termic cat si fonic.
Caracteristici de izolatie fonica si antifoc

In cazurile in care sunt specificate cerinte de atenuare a transmisiei sunetului, se vor furniza materiale de
executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat.
Se vor inainta beneficiarului spre aprobare toate elementele prevazute in acest capitol, conform
prevederilor caietului de sarcini, date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat, certificari ale materialelor
semnate de producatorul componentelor ansamblurilor din gips-carton, care sa ateste ca materialele corespund
cu cerintele specificate.
Elementele pentru scheletul din otel al ansamblurilor din gips-cartonsi fiecare tip de placi din gips- carton
se vor procura de la un singur producator.
Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa
de combustie (F30, F60, F90 etc) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest
tip de compartimentare in incaperi cu rise ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de
compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici
suplimentare privind protectia la foc.
lzolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se
realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala)
care se monteaza intre placi.
Rezistenta la apa
Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica
(verde) impregnanta pe ambele parti. Se pot distinge doua cazuri:
Placi din gips carton rezistente la apa pe ambele parti ale scheletului se vor folosi intre camerele cu
umiditate (camere sanitare, subsoluri) si nu necesita protectie fonica specifica;
Placi din gips carton rezistente la apa pe o singura parte a scheletului, iar pe cealalta parte, placa obisnuita
din gips carton, peretele de compartimentare necesitand protectie fonica standard si/sau protectie antifoc, in
functie de caz.
Materialele se vor livra in ambalajele lor originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea
producatorului sau fumizorului.
Materialele se vor depozita la interior, acoperite, si se vor pastra uscate si ferite de deteriorari din cauza
intemperiilor, insorire directa, contaminarea suprafetei, coroziune, sau alte cauze. Panourile de gips-carton se
vor stivui plat pentru a preveni incovoierea lor.
Gips-cartonul va fi manipulat in asa fel incat sa nu se deterioreze muchiile si suprafetele.
Materiale

Principalele materiale folosite pot fi: placi uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si/sau 15 mm.
Placile pot fi:
• placi normale;
• placi izolante fonice;
• placi rezistente la umiditate de culoare verde;
• placi antifoc de culoare rosie.
Structura de rezistenta a peretilor este alcatuita din:
• profile de contur si profile de schelet;
• profile de protectie a muchiilor;
• profile din tabla zincata pentru realizarea golurilor;
• rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila
montata pe perete etc.;
• elemente de prindere si rigidizare: ancore, cleme, tije, bride, etc.
Alte accesorii metalice:
• suruburi autofiletante si piulite cu filet;
• suruburi cu diblu din plastic;
• conexpanduri;
• console pentru montare.
Alte materiale:
• chit, banda de etansare, strait de hartie de acoperire a rosturilor;
• pasta de finisare;
• banda din fibra de sticla;
• ipsos de imbinari;
• vata minerala pentru izolare fonica si/sau termica, daca este cazul, de grosimea precizata in proiect.
TAVANE FALSE
Principalele materiale ce arputeafifolosite sunt: placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5 si/sau 12,5 si/sau
15 mm. Structura suport a tavanului este realizata din:
• profilele suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;
• profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui;
• profile din tabla zincata pentru structura;
• profile perimetrale;
• sisteme de suspendare;
• elemente de fixare: ancore, cleme, tije, etc.
• fiting-uri metalice;
• suruburi si piulite cu filet;
• piese de legatura la intersectia profilelor;
• piese de legatura intre profile;
• console universale.
Executia lucrarilor
Etape de executie:

• Montare banda de etansare autoadeziva;
• Montarea profilelor de tabla de OL-Zn;
• Montarea placilor de gips - carton;
• Finisarea peretilor;
• Montare banda auto-adeziva: inainte de montarea profilelor orizontale pe suprafata tavanului se
monteaza o banda de etansare cu rolul de a limita transmiterea zgomotelor prin structura peretilor.
• Montarea profilelor de tabla de OL-Zn: se monteaza mai intai profilele orizontale UW prin prinderea pe
structura existenta prin intermediul diblurilor si holtsuruburilor sau conexpandurilor. Se continua cu montarea
profilelor portante verticale CW la o distanta de 600 mm intre ele, prin prinderea cu suruburi autofiletante de
profilele orizontale sau prin intermediul unor piese speciale de legatura.
• Montarea placilor de gips - carton.
Montarea placilor nu poate incepe decal dupa terminarea structurii de rezistenta. Placile se fixeaza cu suruburi
autofiletante dispuse la 250 mm pentru un strat de placa sau de 750 mm pentru primul din doua straturi si
respectiv la 250 mm pentru urmatorul. Dupa caz, se completeaza mai intai o fata a peretilor, dupa care se executa
instalatiile interioare, electrice, sanitare, termice. Se monteaza vata minerala prin fixare cu cleme metalice pe
profilurile portante.
Golurile pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare se bordeaza cu rigle din lemn de rasinoase. Cand placile
de gips carton prezinta decupari sau formeaza unghiuri, trebuie folosite profile pentru unghiuri pentru a asigura
o buna imbinare.
Numai dupa verificarea traseelor instalatiilor se va face inchiderea prin placarea cu gips - carton a celei de a doua
fete. Placarea celei de-a doua fete va incepe cu jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete
sa fie decalate. Finisarea peretilor: se aplica chit in rosturile sanfrenate, se aplica banda de rost care se preseaza
pe toata lungimea pentru asigurarea unui contact corespunzator. Dupa montarea benzii se aplica inca un strat de
chit peste aceasta. Toata suprafata se pregateste prin chituirea eventualelor stirbituri si a capetelor suruburilor
de imbinare.
Tavane din gips-carton

Etapele lucrarii:
• Montarea structurii metalice;
• Realizarea instalatiilor;
• Montarea placilor de gips - carton;
• Finisarea suprafetelor.
Montarea structurii metalice suspendate:

Ca prim pas, structura de rezistenta trebuie sa fie terminata. Urmeaza montajul profilelor principale, dupa aceasta
se monteaza profilele secundare, si se fixeaza cu piese speciale la fiecare intersectie.
Profilele perimetrale reprezinta suportul pentru imbinarea tavanului cu peretele.
Executia instalatiilor care tree prin tavan, daca este cazul:
Cabluri, tevi, conducte, ventilatii, corpuri de iluminat incastrate, etc., dupa caz.
Montarea placilor de gips carton:

La fel ca la pereti.

Finisarea suprafetelor: Se face ca la pereti: gletuire a imbinarilor, vopsire etc.
Verificarea la livrare
Calitatea placilor de gips-carton trebuie facuta la livrare, controlandu-se certificatele de calitate si de
conformitate. Se va face si o verificare vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri :
Dimensiuni: lungime, latime: 2.5mm;
Grosime: 0.25mm;
Aspect: placile trebuie sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete.
Marcajul: placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime, latime, grosime.
Verificarea inaintea inceperii lucrarilor

• daca trasarea este conform proiectului;
• daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pentru lucrarea
anterioara);
• daca materialele componente placi, profile respecta cerintele indicate (existenta certificatelor de calitate,
a declaratiilor de conformitate, a agrementelortehnice);
• daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare;
• daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips carton in documentatia
prezentata de constructor.
Verificari in timpul executiei

• daca este respectata procedura tehnica de executie proprie constructorului;
• daca se respecta proiectul tehnic;
• daca profilele portante intermediare CW se introduc la extremitati in profilele UW la o distanta de 60 cm
intre ele;
• daca inaltimea partitionarii este corecta, in special la rosturile cu tavanele false sau alte structuri existente;
• daca profilele tavanelor sunt perfect drepte, in numar suficient si instalate le inaltimea corecta, deviatiile
admise fiind de 3 mm;
• Pentru peretii despartitori:
• daca dupa fixarea primei fete de gips-carton, peretele este suficient de stabil si daca dupa fixarea primei
fete sunt necesare lucrari de instalatii:
• trecerea tevilor si a cablurilor prin profilele portante CW se va face prin orificiile prestantate din profil;
• daca pentru comutatoare, doze si prize se utilizeaza doze speciale si daca dupa terminarea lucrarilor de
instalatii se monteaza straturile de izolatie prevazute in proiect, care se fixeaza cu cleme metalice de profilele CW;
• daca placarea celei de-a doua fete se face dupa terminarea tuturor lucrarilor de instalatii si izolatii;
• cand cea de-a doua fata (de pe fata opusa) este montata: daca Contractorul a inceput placarea cu
jumatate de placa astfel incat rosturile placilor pe cele doua fete a fie decalate;
• pereti bi-strat: daca rosturile panourilor de pe aceeasi fata a peretelui sunt decalate, pentru a reduce
transmiterea sunetelor si de imbunatati rezistenta la foc.
Verificari la terminarea lucrarilor

• verticalitatea orizontalitatea si planeitatea peretilor executati;

• daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinarile tavanelor false;
• daca s-au intocmit procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa;
• daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului.
PARDOSELI DIN GRESIE

Pardoselile au un rol deosebit de important pentru o buna utilizare in limp a constructiei ele trebuind sa
indeplineasca unele aspecte.
Trebuie bine stabilit si tipul de pardoseala adecvat spatiilor, considerandu-se ideale daca au urmatoarele calitati:
aspect placut, eficienta economica, rezistenta la uzura, capacitate de izolare termica si fonica, impermeabiliate la
apa si vapori de apa, durabilitate in limp si intretinere usoara, elasticitate si proprietati antiderapante. Pardoseala
este suportul, fondul pe care se proiecteaza in mod continuu toate obiectele.
Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din:
• imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor in exploatare.
• Stratul suport, care primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor de
rezistenta.
Toate rosturile de lucru si capetele libere ale placilor (trecerile spre dale, asfalt, zone de iesire - spatii inchise) vor
fi realizate prin montarea de corniere metalice stabile, zincate (grosime cel putin 5 mm).
Principalele materiale folosite sunt:

Adeziv in pat subtire, clasa C1 T conform SR EN:12004;
Placi din gresie antiderapanta culoare Beige sare si piper;
Plinta din gresie, in aceeasi culoare cu pardoseala.
Transport, manipulare si depozitare

Materialele pentru intreaga suprafata de pardoseli se vor aproviziona de la unul si acelasi producator
pentru intreaga cantitate necesara.
Manipularea se va face ingrijit, cu atentie pentru a se evita degradarea (rupere, fisurare etc).
Materialele pentru pardoseli se vor depozita ordonat, in stive, gramezi, lazi, containere, in locuri ferite de
umezeala si protejate.
Se vor depozita in spatii acoperite imediat dupa livrare la santier astfel ca sa se evite expunerea la
intemperii si sa se asigure starea adecvata de uscare si temperatura.
Executia lucrarilor
Se va face controlul si receptia cantitativa a materialelor, inaintea punerii in opera. Se vor insusi
instructiunile din cartile tehnice ale materialelor de constructie.
Pentru toate materialele care intra in componenta pardoselii, trebuie in prealabil sa se verifice daca au
fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor,
Conducatorul tehnic al lucrarii sa verifice daca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca
sunt corespunzatoare normelor respective;
S-au efectuat la locul de punere in opera incercarile de calitate. Betoanele si mortarele pot fi introduse in
lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice,
mecanice si de compozitie.

Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru
executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarilor.
Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
- Aspectul si starea generala
- Elementele geometrice (grosime, planitate, pante)
- Fixarea imbracamintii pe suport
- Rosturile
- Racordarea cu alte elemente de constructie sau instalatii
- Corespondenta cu proiectul.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa receptia stratului anterior (sapa suport
va fi receptionata de beneficiar + constructor si se consemneaza acest lucru in proces verbal pentru lucrari
ascunse).
Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli:
• lnstalatiile electrice, sanitare, termice, ventilatii etc.;
• Efectuarea probelor pentru instalatii;
• Compartimentarile interioare;
• Montarea tocurilor pentru usi ;
• Tencuieli, inclusiv reparatii la tencuieli ;
• Zugraveli si vopsitorii sau alte finisaje la pereti;
• Montarea pragurilor;
• Diversele strapungeri din planseu, adancituri mai mari, rosturi etc. se vor astupa sau chitui.
• Armaturile sau sarmele ce ies din planseu vor fi taiate sau indoite;
• Conductorii care se monteaza in pardoseala vor fi acoperiti in grosimea strict necesara pentru protejarea
lor;
• Se va verifica daca conductele instalatiilor electrice, sanitare, termice care strabat planseul au fost izolate corect,
pentru a exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala.
Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planseul de beton armat,
prin intermediul unui strat de adeziv aplcat pe sapa.
lnainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se
vor mentine in apa timp de 2 ... 3 ore.
Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul de pardoseala -
imbracamintea din placi din gresie ceramica si adezivul de poza - cu restul suprafetei, stratul suport rigid din beton
format din sapa si placi de beton armat cat si conturul peretilor adiacenti, stalpilor, se vor lua masuri care sa
permita deformarea acestora independent. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de
ciment de poza direct pe planseul de beton din elemente prefabricate - care si-au consumat deformatiile reologice
- sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la turnare. lmbracamintea
din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport din beton,
intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei - hartie, folie de polietilena, etc.

Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului,
in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic - vartoasa, factorul apa - ciment fiind de maximum 0,5.
Adezivul se aplica cu o grosime uniforma pe suport $i se striaza cu o mistrie dintata la circa 45 de grade
fata de suport. Suprafata de contact intre adeziv si placa ceramica va fi de cel putin 65% la interior si 90% in
exterior.
Timpul prescris de uscare neacoperita trebuie respectat in mod obligatoriu. Pentru chituire, laturile
rostului nu trebuie sa prezinte grasimi, iar resturile de adeziv din rost trebuie indepartate. Nu trebuie umezit rostul
deoarece prelungeste timpul de priza.
Placile trebuie manipulate cu grija pentru a se evita zgarierea, lovirea sau alte deteriorari. Pentru ca
rosturile orizontale si verticale sa fie perfect aliniate, este esential ca suprafata pe care sunt montate sa fie perfect
plana.
Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile reper.
Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu rosturi de 1 ... 3 mm intre
placile din gresie ceramica.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circa 60 cm
latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi
se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa
nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, indesandu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin
batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat striurile de pe spatele placilor sa patrunda in masa de mortar
si sa se asigure planeitatea suprafetei.
Operatia se contina in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga
suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in rosturi, hidratand si mortarul de
poza.
Umplerea rosturilor se va face la 3 ... 5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul de
la montare si pana la rostuire - pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezi prin stropire cu apa cel putin o
data la 24 ore. Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin
asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de ciment si prin maturarea
rumegusului.
lmbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea cu rumegus
de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau in conformitate cu desenele din proiect cum este
indicat de Proiectant si Consultant.
La intersectia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspatii de 5 ... 10 mm care
se vor um pie cu un material elastic.
In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, functie
de modularea structurii.
Verficarea calitatii executiei

Reguli si metode de verificare
La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii.
Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai
sus.

Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli (canale,
fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea probelor prescrise, precum si dupa
terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii montaj, a caror executie ulterioara ar putea
deteriora pardoseala.
Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este
necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati
sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii.
Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adanciturile
mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor ti taiate sau indoite.
Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor ti acoperiti cu mortar
de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
lnainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare sau de incalzire
centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice contact direct al
conductelor cu planseul si pardoseala.
Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul unui strat
de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cand se va aseza peste el
imbracamintea pardoselii.
Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli

- Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;
- Aspectul visual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;
- Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;
- Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarealor.
PARDOSELI DIN PARCHET LAMINAT

lnceperea executarii finisarii pardoselilor se va face numai dupa verificarea executiei urmatoarelor lucrari ce
constituie suportul de lucru:
• executarea instalatiilor de scurgere a apelor pluviale.
• executarea peretilor despartitori.
• executarea instalatiilor, fara montarea obiectelor de instalatii.
• executarea instalatiilor electrice ingropate, fara montarea aparatelor.
• astuparea tuturor santurilor, strapungerilor din pereti si plansee.
• executarea lucrarilor de invelitori.
• montarea tocurilor usilor si ferestrelor.
• montarea oricaror instalatii exterioare a caror executie ulterioara ar putea deteriora calitatea pardoselilor.
• tencuieli interioare si exterioare
• zugraveli
Se incheie un proces verbal de receptie a tuturor lucrarilor a caror efectuare simultana sau ulterioara ar putea
deteriora calitatea pardoselilor specificandu-se eventualele remedieri necesare.

Materiale
Straturi suport si de egalizare
Pregatirea suprafetei este foarte importanta pentru a obtine o suprafata stabila, puternica si curata inaintea
aplicarii oricarui strat finit. Se vor indentifica punctele slabe ale suprafetei, eliminandu-le. Petele de ulei, praful si
mizeria vor fi curatate si eliminate de pe suprafata placii. Eventualele sparturi si gauri vor fi reparate cu mortar
pentru reparatii. Pardoseli din parchet laminat
Parchet lamina!, avand ca material de baza HOF (High Density fiberboard) - placa fibrolemnoasa de inalta densitate
oferindu-i acestuia o mare rezistenta la zgarieturi -, cu grosimea de 8-12 mm.
Executia lucrarilor de pardoseli

Lucrari premergatoare
Pregatirea suprafetei este foarte importanta pentru a obtine o suprafata stabila, puternica si curata inaintea
aplicarii oricarui strat finit. Se traseaza nivelul stratului suport, in raport cu diferentele dimensionale datorate
materialelor stratului de uzura al pardoselii, astfel incat la finalizarea lucrarilor nivelul general sa respecte
prevederile din proiect.
Pentru executia straturilor de uzura, stratul suport trebuie sa fie neted, uscat si bine fixat.
Punerea in opera propriu-zisa
Sapa pe care urmeaza a se efectua montajul trebuie sa fie plana, stabila, uscata, curatata de impuritati si solida.
Orice denivelare mai mare de 3mm trebuie nivelata. Limita minima a temperaturii pentru realizarea montajului
este de 18° C in aer si 15°C la nivelul pardoselii. Umiditatea relativa atmosferica trebuie sa fie intre 50-70%. Se
acopera suprafata cu o folie PEE de 2mm din perete in perete. Se suprapun fasiile de folie pe o latime de 20 cm
iar apoi se fixeaza cu banda adeziva. Folia amortizeaza sunetele, reprezinta o bariera termica si reduce eventualele
neregularitati ale suprafetei pe care se efectueaza montajul.
Se plaseaza prima placa de parchet cu lamba indreptata catre zid. Se folosesc distantiere pentru a se pastra
distanta catre perete (15mm). Se imbina placile pe lungime si pe latime, folosind un ciocan sau un butuc de lemn.
Se instaleaza urmatoarele placi. Placarile din randurile urmatoare se vor monta pe latime la un punct de inclinare
care sa ii permita fixarea prin sistemul clic.
lnfluenta conditiilor meteorologice

Lucrarile de pardoseli si placaje nu se vor executa sub temperatura de + 10 C.
Lucrarile de pardoseli se aplica numai pe suport uscat.
Materialele utilizate la lucrarile de pardoseli se depoziteaza in medii incalzite.
Controlul calitatii lucrarilor

Verificari ce se efectueaza inainte de a incepe lucrarile de pardoseli.
-Se verifica abaterile de la orizontalitate ale placii de beton.
-Se verifica montajul lucrarilor de instalatii care urmeaza a deveni ascunse.
Verificari in timpul executiei lucrarilor de pardoseli si a lucrarilor executate.
-Continuitatea si aderenta de stratul suport. Stratul suport trebuie sa fie plan, uscat; orice denivelare se repara
inainte de montare.
-Se verifica respectarea cotelor de nivel din proiect.

-Stratul de uzura nu trebuie sa prezinte urme de lovire, zgariere, ciobire, pete, rosturile trebuie sa fie umplute in
mod uniform.
Receptia lucrarilor
Receptia preliminara
La receptia preliminara a straturilor suport, a straturilor de uzura si a placajelor se va incheia proces verbal de
lucrari ascunse.
Receptia preliminara se face pe faze de lucrari, la cererea beneficiarului, dar la cel putin 100 metri patrati.
La receptie se verifica
• respectarea standardelor de calitate,
• respectarea dimensiunilor din proiect,
• aderenta la suport prin sondaje,
Rezultatele se inscriu in Procesul Verbal de Lucrari Ascunse.
Nu se admit umflaturi, crapaturi, fisuri, urme vizibile de reparatii locale, asperitati, pete, urme de lovire etc.
Abateri admisibile
• orizontalitate: 1mm/m, nu mai mull 2 mm pe dimensiunea incaperii.
• rosturi: 1 mm/m, nu mai mull 2 mm pe dimensiunea incaperii.
• omogenitatea culorii: nu se admit discontinutati de culoare.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate de
executie, precum si constatarile in cursul executiei de catre organele de control. Se incheie proces verbal de
receptie conform prevederilor in vigoare specificandu-se eventualele remedieri necesare.
In zonele cu defecte majore lucrarile se refac integral.
Receptia finala
Va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii conditiilor in vigoare precum
si a prevederilor caietului de sarcini.
LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII
Standarde si normative de referinta

HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii - cu modificarile si
completarile ulterioare
SR ISO 1522:2007;
SR ISO 3856:2000;
SR ISO 3856:2001 Lacuri si vopsele
SR EN 1008-2003 Apa pentru constructii.
SR 1581/2/94 Harlie pentru slefuire uscata.
Materiale si echipamente utilizate

Principalele materiale sunt:
- vopseaua lavabila pentru pereti si tavane alb RAL 9002
- chituri, grunduri, ipsos.

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor var avea caracteristicile tehnice conform
standardelor in vigoare.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele livrate in
bidoane de tabla sau PVC var fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si elans.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperature de
depozitare sa fie cuprinsa intre 7 - 20°C.
Pregatirea suprafetelor Suprafete gletuite si tencuite

Zugravelile si vopsitoriile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului
poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiectiv si in consecinta, nu este necesar a se incheia
procese verbale de lucrari ascunse.
Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se face in cadrul verificarii executarii
acestui suport (tencuieli, ziduri, betoane, gleturi, elemente de tamplarie, instalatii). Este interzis inceperea
executarii operatiilor de zugraveli si vopsitorii sau tapete, inainte ca suportul sa fi fost verificat cu atentie de catre
seful punctului de lucru, privind lndeplinirea conditiilor de calitate
Verificarea calitatii zugravelilor si vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal
depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a eliminarii
posibilitatii ca aceste defecte sa se mai repete in continuare.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, streasini) sau a caror executie ulterioara ar putea
provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare
(dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire).
Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri.
Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceea tencuiala sau glet, in functie de
tipul iregularitatilor.
Toate fisurile si neregularitatile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi
compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos la 1 parte apa)
in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte 1 si 1 parte lpate de var folosita
in cel mult 20 minute de la preparare.
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in jos, si se curata cu perii sau
bidinele curate si uscate.
Executia lucrarilor
Zugraveli si vopsitoriile se var executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din Caietul de sarcini.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se var incepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel putin
+5°C.; in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore
pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa executarea lor.
Finisajele lucarilor exterioare de vopsitorii nu se var executa pe limp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore
de la incetarea ploii si nici pe limp de vant puternic sau arsita mare.
lnainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii (exceptand zugraveala cu var) se va verifica daca
suprafetele suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de

umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura +15-20°C, acestea se obtin in 30 zile de la tencuire si 15 zile de
la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul "Hygromette" sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie
feolftaleina 1 % , ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv
are umiditate mai mare de 3%.
Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 6oC,
pentru evitarea condensarii vaporilor.
Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator
de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie.
Vopsitorie cu vopsea lavabila

Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza in urmatoarea ordine:
Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos;
Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza in urmatoarea ordine;
In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia.
Pentru preaprarea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea I avabila si un volum egal de
apa si se omogenizeaza.
Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minimum 2 ore la
temperatura +15°C si o ora_la +25°C mai mare._ Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizeaza aplicand doua straturi
de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de
folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului,
vopseaua va fi bine omogenizata.
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
Controlul calitatii
Verificari inainte de inceperea executiei
Se vor verifica urmatoarele:
Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet, tencuieli, beton
etc.); Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate de
constructor; Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele
si cu cerintele lnvestitorului;
Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;
PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori, streasini).
Verificari in timpul executiei lucrarilor

Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor
Se vor verifica urmatoarele:
Daca este respectata procedura tehnica de executie;
Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate;
Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii;
Aspectul zugravelilor;
Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;

Aspectul zugravelilor;
Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete , suprapuneri);
Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete;
Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si
de latime uniforma pe toata lungimea).
Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal Trebuie verificate urmatoarele:
Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare
si acelasi aspect lucios sau
mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri).
La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine
chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie palate cu
vopsea;
Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugraveala peretilor si a
tavanelor terbuie sa fie distincte, fara suprapuneri si separatii.
Verificari la terminarea lucrarilor

La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una
la fiecare 100 mp.
Lucrarile de zugraveli , vopsitorii si tapete se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de
investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5.
Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai
vizibile parti ale lucrarilor executate.
SAPE PENTRU PARDOSELI

Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile standardelor si normativelor
enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde
SR EN 197-1 :2011 - Ciment Portland
SR EN 1008-2003 -Apa pentru mortare si betoane
SR EN 998-2:2011- Mortare obisnuite pentru zidarii
SR EN 12620+A 1-2008 -Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali
SR EN 998-1 :2011- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
Mostre si testari
Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din SR EN 998-1 :2011 si anume:
rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 me mortar.
consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb.
Conditii de acceptare la receptie a mortarului :
rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cmp;
consistenta mortar proaspat: 12 cm;

densitate mortar proaspat: min. 1950 kg/me
Metoda de testare si rezultatul incercarilor laboratorului se vor supune spre aprobare Consultantului.
Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg din fiecare tip de ciment propus
spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitia Consultantului certificatul producatorului prin care se atesta ca cimentul livrat la santier
este conform cu specificatiile.
Materlale si produse
Ciment gri Portland, conform SR EN 197-1:2011, fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituenti
care sa pateze.
Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform SR EN 12620+A 1-2008, avand densitatea in gramada, in stare afanata
de minimum 1200 kg/me.
Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
Apa conform SR EN 1008-2003.
Apa va fi potabila, curata, fara urme de grasime sau alte substante care pot pata, nu va contine acizi.
Plastifianti de tip DISAN similari.
Agregate
Agregatele vor fi transportate si depozitate in functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel
incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pamant sau alte materiale straine.
Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou trecute prin sita inainte de
intrebuintare.
Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor amesteca
numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier daca continutul
de umiditate este astfel incat poate afecta precizia amestecului de mortar; in acest caz agregatele se vor depozita
separat pana ce umiditatea dispare.
Agregatele se vor depozita in silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea depozitarii
agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor straine. Agregatele de tipuri si marimi
diferite se vor depozita separat.
lnainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.
Cimentul:
Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etansi, purtand etichete pe care s-au inscris greutatea,
numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita in cladiri inchise, ferit de umezeala.
Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1 % fata de greutatea specificata.
Daca Consultantul aproba livrarea cimentului in vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea cimentului si
protejarea lui de umiditate.
Nu se vor amesteca marcile si tipurile de ciment in siloz.
Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea Consultantului.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor materiale straine, sau deteriorarea
prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate in limp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.

Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse, pe suporti mai inalti cu aproximativ 30 cm
decal elementele din jur.
Pentru perioade scurte de limp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate
impermeabile.
Se va indeparta de pe santier cimetul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza.
Amestecuri pentru mortar.
Executie lucrari
Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicata direct pe suprafata
respectiva, fie deasupra stratului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica. In al doilea caz, o fasie
izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire.
Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde apar neregularitati care
depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care
se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respective.
Aceasta sapa care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate.
lnainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata.
Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:
-suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau adancituri); sub
dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageta maxima de 1 mm.
Se va avea de asemenea o grija deosebita la executarea pantelor conform desenelor, la spatiile umede (bai,
bucatarii, spalatorii, etc.).
In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua masuri pentru
protejarea sapei , spre a nu fi deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea, etc, care ar impiedica aderenta gletului
sau adezivului pe suprafata stratului suport.
De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei.
PROFILE DE TRECERE SI PROFILE DE ROST LA PARDOSELI
Materiale
Trecerile din alama (un aliaj superior de alama naturala sau lucioasa). In functie de prelucrarea suprafetei,
modalitatea de fixare si destinatie, trecerile din alama pot fi: treceri perforate, netede sau striate, pentru diferenta
de nivel sau fara diferenta de nivel, rampe si baghete despartitoare T, drepte sau arcuite, care, prin inserarea in
rost, actioneaza eficient ca profile de dilatatie. Se recomanda pentru utilizare in spatiile supuse unui trafic mediu
sau intens.
Trecerea cu striatii, din alama regala se recomanda pentru utilizare datorita urmatoarelor caracteristici functionale
si estetice:
-a fost proiectata pentru a compensa diferenta de nivel dintre doua acoperiri de podea (poate prelua diferente
cuprinse intre 2 si 15 mm);
-trecerile pentru diferenta de nivel pot realiza tranzitii impecabile intre suprafete finisate cu materiale diferite si
care nu sunt la acelasi nivel: gresie / parchet, gresie / gresie, mocheta / parchet etc.;
-striatiile cu rol antiderapant confera siguranta in utilizare si impiedica uzura prematura a profilelor;

-trecerea din alama este recomandata pentru utilizare in mediul exterior si in spatii supuse unui trafic intens si
foarte intens; actiunea factorilor de mediu asupra alamei ce poate oxida o data cu trecerea timpului este
contracarata cu ajutorul gelurilor speciale pentru curatarea acesteia;
-nobletea specifica alamei confera amenajarilor de interior si exterior un plus de distinctie.
Trecerile din aluminiu. In functie de caracteristicile principale, trecerile din aluminiu se incadreaza in urmatoarele
categorii: baghete despartitoare T, treceri striate sau netede, treceri perforate sau neperforate, treceri pentru
diferenta de nivel sau fara diferenta de nivel, treceri care se fixeaza cu holzsuruburi aparente, cu holzsuruburi
ascunse, cu adezivi sau prin clipsare. Trecerile confera un decor deosebit spatiului finisat.
Trecerile arcuite din otel inox realizeaza o imbinare utila si estetica a doua suprafete aflate la acelasi nivel in planul
pardoselii. Mascheaza rosturi de diferite latimi rezultate in urma acoperirii pardoselii cu piatra naturala, parchet,
placi ceramice, mocheta, linoleum. Materialul din care sunt confectionate este prin excelenta rezistent in limp,
ceea ce recomanda utilizarea acestora in combinatie cu materiale clasice de pardoseala (piatra naturala, parchet
de lemn), in spatii intens circulate. Sunt usor de intretinut cu geluri non-abrazive, speciale pentru curatarea
inoxului, pentru mentinerea aspectului lucios.
Profile din aluminiu, otel si PVC se utilizeaza in domeniul constructiilor pentru racordarea pardoselilor si peretilor,
atat la interior cat si la exterior:
Profile de treapta:
din aluminiu cu insertie antiderapanta de PVC
din aluminiu anodizat
din alama masiva/ inox superior
Profile de trecere pentru pardoseli:
cu sistem de prindere in suruburi
cu clipsare intre suprafete la acelasi nivel
Profile de capat:
cu sistem de prindere ascuns, utilizat pentru acoperirea rosturilor de dilatatie
din aluminiu, utilizat la balcoane, terase
tip T din aluminiu
tip W din aluminiu/ inox
tip K din aluminiu, utilizat pentru paturi de pietris la balcoane, terase
cu sistem de prindere in suruburi
Profile compensatoare pentru diferente de nivel (fac tranzitia intre pardoseli de diferite tipuri si inaltimi):
COMPENSATOR (cu sistem de prindere in suruburi, cu limite de ajustare 7- 12mm).
Profile de dilatatie:
ALUMINIU (pentru pardoseli montate in pat subtire, cu baza de ancorare din aluminiu si sectiune centrala din
silicon) INOX, (pentru pardoseli montate in pat subtire, cu baza de ancorare dine inox si sectiune centrala din
poliuretan)
PVC (pentru pardoseli montate in pat subtire, cu baza de ancorare din PVC rigid si sectiune centrala din PVC
flexibil). Dimensiuni profile de trecere: profilele de trecere se livreaza in lungimi de 90 cm; 100cm; 180cm; 270 cm
si se taie pe santier, in functie de latimea golurilor
lnaltimea profilelor: - de la 7 mm pana la 24 mm.
Transport (livrare, depozitare, manipulare)

Livrarea tuturor materialelor se face pe baza de conventie intre executant si furnizor, acestea fiind insotite de
certificate de calitate.
Transportul se face cu mijloace auto luand masuri de acoperire a acestora pentru evitare degradarii.
Manipularea se face cu mijloace tehnice din dotarea executantului, functie de materiale si dimensiunile acestora.
Se va avea in vedere ca la locul de executie sa fie aprovizionate numai cu cantitati ce se pun in opera intr-un
schimb. Transportul materialelor pe verticala si prin spatii inchise se va face cu grija pentru a nu afecta prin lovire
structura si elementele de constructii finisate.
Executie
Executia lucrarilor se efectueaza dupa ce lucrarile de finisare a pardoselior este incheiata sau odata cu executarea
pardoselilor catre zona de racordare cu alta pardoseala.
se vor respecta lungimile de racordare intre pardoseli si grosimile acestora
se vor practica strapungerile necesare montajului
Se vor prevedea pe cat posibil elemente prefabricate modulate .
toate lucrarile de taiere, fasonare si eventual preasamblare a unor elemente se va face la punctul de lucru.
Se fixeaza profilul de baza in podea, folosind suruburi sau adeziv.
Se instaleaza apoi elementele de pardoseala in articulatia profilului, luand in considerare proprietatile de
contractie si de dilatare ale pardoselii.
Se aseaza profilul de acoperire in articulatia profilului de baza.
Se insurubeaza suruburile, pentru a conecta cele doua profile
Exemple de executie
Executie profil trecere aluminiu, placat cu PVC
Fixarea trecerii se realizeaza in doua etape: baza in timpul placarii si acoperirea dupa placare, in asa fel incat nici
una dintre componente sa nu sufere vreo modificare in ceea ce priveste aspectul si functionalitatea. In primul
rand, grosimea materialului de finisaj folosit nu trebuie sa fie mai mare de 15 mm, iar suprafetele pe care le
delimiteaza sistemul trebuie pozitionate la acelasi nivel; in momentul in care s-a ajuns cu finisarea pardoselii la
portiunea in care vrem sa instalam sistemul, se foloseste baza acestuia exact ca pe o bagheta metalica, pastrand
o distanta necesara pentru a putea aplica ulterior acoperirea prin clipsare in baza. La final, dupa ce aceste
operatiuni au fost efectuate, se fixeaza acoperirea prin presare usoara sau cu ajutorul unui ciocan din cauciuc, atat
cat este necesar pentru a obtine ansamblul dorit.
Etape de montaj:
1. Se taie profilul la lungimea dorita;
2. Se aplica, pentru protectie, o banda autoadeziva pe partea verticala zimtata a bazei, pentru a impiedica
murdarirea acesteia cu adeziv;
3. Se fixeaza baza, cu adeziv, in pozitia dorita, simultan cu operatiunea de placare a suprafetei suport;
4. Se monteaza placile pe pardoseala, astfel incat intre randul de placi de la margine si partea verticala a
bazei profilului sa ramana spatiul necesar pentru fixarea acoperirii;
5. Dupa terminarea operatiunilor de placare si debarasare a spatiului de adeziv si
impuritati indepartati banda autoadeziva din hartie de pe baza;
6. Se fixeaza, prin clipsare peste garnitura, acoperirea din PVC semirigid.

Executie TRECERE STRIATA, din alama regala CU SURUBURI APARENTE, PENTRU DIFERENTA DE NIVEL Trecerea
pentru diferenta de nivel -este un profil care permite realizarea unui montaj simplu. Se fixeaza dupa amenajarea
pardoselii folosind holzsuruburi cu cap "ingropat".
Pentru un montaj corect, "talpa" profilului trebuie perfect aliniata la podea.
Etape de montaj:
1. Se taie profilul la lungimea dorita si, daca este cazul, se decupeaza in functie de
tocul usii.
2. Se marcheaza locurile unde urmeaza a se da gauri in pardoseala.
3. Se dau gauri in pardoseala.
4. Se introduc dibluri de_ 6 mm in gaurile din podea pentru o fixare buna a
holzsuruburilor.
5. Se fixeaza profilul, infiletand holzsuruburile cu o surubelnita.
Pentru montarea profilelor intre pardoseli cu diferenta de nivel :Pentru reglarea rapida si fara probleme a inaltimii
si inclinatiei profilului, pe baza tipului de articulatie, se poate alege profilul potrivit pentru compensarea
diferentelor de nivel, conform descrierii furnizorului.
Controlul calitatii
Terminarea lucrarilor se constata de proiectant si achizitor numai dupa ce se constata ca au fast executate, toate
lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier si sunt de calitate.
Se incheie proces - verbal de receptie pe categorii de lucrari.
Verificarile se fac de catre proiectant, achizitor si executant si constau in:
-respectarea prevederilor din proiect
-existenta certificatelor de calitate pentru produse si materiale
-se verifica uzual calitatea lucrarilor si se dispune refacerea celor necorespunzatoare executate
Receptia lucrarilor
Profilele de trecere se masoara la metru liniar.
Terminarea lucrarilor se constata de proiectant si achizitor numai dupa ce se constata ca au fast executate, toate
lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier si sunt de calitate. Se incheie proces - verbal de receptie
pe categorii de lucrari. Nu se prevad abateri de la prevederile punctului. Abaterile admise pentru fiecare material
sunt prevazute in standardele de referinta specifice mentionate.
Verificarile se fac de catre proiectant, achizitor si executant si constau in: respectarea prevederilor din proiect,
existenta proceselor verbale de receptie pentru lucrari ascunse, existenta certificatelor de calitate pentru produse
si materiale, se verifica uzual calitatea lucrarilor si se dispune refacerea celor necorespunzatoare executate.
Cantitatile din listele de lucrari sunt aproximative. Pe parcursul lucrarilor pot aparea modificari. Acestea nu
influenteaza pretul unitar. Pentru comandarea materialelor executantul va consulta planurile de executie,
respectiv va masura la fata locului si va determina cantitatile exacte de pus in opera pe propria raspundere.
Decontarea se va face pe baza receptiei si a masurarii cantitatilor efectiv executate. Decontarea se face conform
clauzelor contractuale dintre achizitor si executant.
PLACAJE CU PLACI CERAMICE

Materiale utilizate
Materialele principale folosite pentru placarea cu faianta sunt:
• placi ceramice inclusiv ornamente speciale ceramice;
• adeziv sau mortar;
• distantieri;
• chituri pentru rosturi
Transport, manipulare si depozitare

Depozitarea se face in locuri inchise, special amenajate, ferite de intemperii, adezivii se vor depozita in incaperi
cu umiditate(constanta) redusa.
In general, livrarea placajelor se face in cutii de carton (sau de lemn), care trebuie manipulate cu grija pentru a se
evita spargerea lor.
Executia lucrarilor
Lucrarile de placare se executa dupa montarea conductelor, pe zonele si inaltimile de pereti prevazute in proiect.
Pe limp friguros s-ar putea sa fie necesar sa se acopere lucrarile inainte si dupa placare.
Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se face dupa efectuarea placajelor astfel ca pervazurile si
captuselile sa acopere rostul dintre toe si peretele placat.
Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere de la
planeitate cuprinsa intre 3 mm/m pe vertical si 2 mm/m pe orizontala, eventualele neregularitati neputand depasi
2 mm/m.
Placile de faianta se aplica pe suprafata pregatita numai la nivelul spritului de ciment, grundul aplicandu-se pe
spatele fiecarei placi, respectand trasarea pentru placarea facuta cu dreptarul pe orizontala/vertical si cu nivela
cu bula de aer. Dupa montarea a 3-4 randuri de placi se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la
montare, placile se vor curata de mortar prin frecarea cu ocarpa umezita. Rostuirea se va face la un interval de 6-
8 ore de la inceperea aplicarii placajului si se va executa cu chit de rost cu burete si cu spaclu de plastic.
Dupa o ora de la rostuire se sterge suprafata placajului cu carpa umezita cu apa.
Verficarea calita tii executiei

Verificarea inainte de inceperea lucrarilor
lnaintea inceperii lucrarilor de placaje, este necesar sa se verifice daca au fost executate si receptionate toate
lucrarile destinate a le proteja ( invelitori , plansee etc) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca
deteriorarea lor ( conducte pentru instalatii , tamplarie ), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare -
gheremele , praznuri , suporti , coltare .
Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unui placaj nu vor fi introduse in
lucrare decal daca in prealabil :
s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certlficate de calitate care sa confirme ca
sunt corespunza.toare cu normele respective ;
-au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor ;
-s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile de calitate - daca prescriptiile tehnice specifice sau proiectul
le cer;
Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt:

- aspectul starea generala ;
- elementele geometrice ( grosime ) , planeitate , verticalitate ;
- fixarea placajelor pe suport ( aderenta ) ;
- rosturile ( etanseitatea lor si tesatura corecta a placilor) ;
- racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiilor; corespondenta cu proiectul .
Verificarea in timpul executiei lucrarilor
Verificarea pe faze de lucrari se face in cazul placajelor interioare pentru fiecare incapere in parte , iar in cazul
celor exterioare pentru fiecare tronson de fatada in parte si se refera la urmatoarele obiective :
a. rezistenta mortarelor sau pastelor de aplicare a placilor de placaj ( determinata pe cuburi de 7,07 cm cu
latura turnata chiar de la prepararea mortarelor si pastelor respective )
b. numarul de straturi din structura placajelor si grosimile respective ( determinate prin sondaje , in numarul
stabilit de comisie , dar cel putin cate unul la fiecare 100 mp) .
c. aderenta la suport a mortarului de poza si intre spatele placilor si mortarul de poza (cu aceeasi frecventa
ca la punctul b)
d. planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor bucata cu bucata ) .
e. dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza (solbancuri , braie, cornise ).
Placaje interioare
Prin examinarea vizuala se verifica:
a. racoradrea placajului cu tencuiala:
Suprafetele placate cu placi de faianta avand dimensiuni pana la 40 x 40 cm trebuie sa se termine cu placi cu
muchiile rotunjite, iar spatele acestora trebuie sa coincida cu nivelul tencuielii .
Nu se admite ca racoradrea tencuielii cu placajul sa se faca prin scafe de mortar de ciment sau pasta de ipsos si
nici ca nivelul suprafetei placajului sa se afle sub nivelul tencuielii.
b. strapungerile efectuate in suprafata placata pentru trecerea tevilor de instalatii, fixarea prizelor,
intrerupatoarelor etc.
La acestea se va controla ca gaurile facute in placi sa fie mascate pe contur, prin acoperirea cu rozete metalice
cromate, nichelate sau prevazute cu garnituri - dupa cum se cere prin proiect.
Se va controla ca gaurile practicate in placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (spalator, oglinda, suporti etc) sa
nu fie vizibile de sub aceste obiecte.
Verificari la sfarsitul lucrarilor
Existenta procesului verbal de receptie calitati va allucrarilor de placaje. Nota: lucrarile de placari ram an
intotdeauna vizibile si calitatea ei privind aspectul verificata dupa finalizare, chiar si dupa finalizarea intregii lucrari.
Nu este necesar sa se intocmeasca procese verbale de acceptarea lucrarilor dupa finalizarea lucrarilor.
Abateri admise
Placaje interioare
Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 2,00 m lungime la placajele executate din
faianta. Sub dreptar, asezat in orice directie, nu se admite decal o singura denivelare de maximum 2 mm.
Verticalitatea suprafetei placate se verifica in toate cazurile, cu polobocul si un dreptar de 1,20 m la extremitatea
caruia se permite o abatere de la verticala de maximum 2 mm.
La intersectiile suprafetelor placate, latimile rosturilor pot depasi pe cele date prin prescriptii cel mult 0,5 mm.

La linia de separare a placajului de tamplaria de lemn sau de Aluminiu dupa uscarea completa a acestuia, rosturile
nu trebuie sa fie mai mari de 1 mm. Acolo tamplaria este prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie sa patrunda sub
ele cu cel putin 10 mm, pervazurile trebuie sa fie faltuite pe inaltimea placajului.
Sistem de izolare termica si finisare a fatadelor

SR EN ISO 13786:2008 Performanta termica a elementelor de constructie. Caracteristici termice dinamice.
Metode de calcul
SR EN 13494:2003 Produse termoizolante destinate utilizarii la cladiri. Determinarea aderentei prin
tractiune a adezivilor si a stratului de baza la materialul termoizolant
SR EN ISO 13788:2013 Performanta higrotermica a componentelor si elementelor de constructie.
Temperatura superficiala interioara pentru evitarea umiditatii superficiale critice si a
condensului interior. Metode de calcul
SR EN ISO 13789:2008 Performanta termica a cladirilor. Coeficienti de transfer termic prin transmisie si prin
ventilare. Metoda de calcul
SR EN 14114:2002 Performanta higrotehnica a echipamentelor pentru constructii si a instalatiilor industriale.
Calculul difuziei vaporilor de apa. Sisteme de izolare a conductelor reci
SR EN 14496:2006 Adezivi pe tfaza de ipsos pentru panouri compozite din placi de gips-carton pentru izolare
termica/acustica. Definitii, conditii si metode de incercare
SR CEN/TR 14613:2013 Performanta termica a materialelor de constructie. Principii de determinare a
proprietatilor termice a materialelor umede si a componentelor
SR EN ISO 14683:2008 Punti termice in cladiri. Coeficient de transfer termic liniar. Metode simplificate si valori
implicite
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.
STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului si in constructii civile si social -culturale.
Limite admisibile si parametri de izolare acustica.
P 118-2013 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.
P 113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de incalzire.
Legea 10-95 Legea calitatii in constructii
HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
HG nr. 728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii.
Ordin 9/n/1993 Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. Normativ cadru de acordare a
echipamentulul individual de protectie.
SR EN 13499 : 2004 Produse termoizolante pentru cladiri.Sisteme compozite de izolare termica la exterior (ETICS)
pe baza de polistiren expandat inclusive normativele de determinare
SR EN 13163- 2003 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS-
Specificatie
ETAG 004 Ghid pentru agrementarea tehnica europeana a sistemelor ETICS. Norma de punere in opera a
Sistemelor compozite de izolare termica la exterior intocmita de Asociatia profesionala "Grup pentru calitatea
sistemelor compozite de izolare termica la exterior din Austria " editia 08/ 2007. Suplimentar vor fi luate in
considerare specificatiile producatorilor
C107-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor (Publicat in
Monitorul Oficial, pl, nr.1.124 bis/13.12.2005)

NP 060-02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro-energetice ale anvelopei cladirilor de locuit
existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice (publicat in brosura IPCT - ianuarie 2003, Buletinul
Constructiilor nr. 18-2003)
SC 007 – 02 Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente
(publicat in brosura IPCT noiembrie 2002, Buletinul Constructiilor nr. 18-2003)
Materiale si produse
• Adeziv pentru lipirea placilor izolante
• Placi termoizolante de vata minerala bazaltica cu grosimile prevazute in proiect
• Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante
• Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle
• Accesorii ca de exemplu: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de
etansare, etc.
• Diverse furnituri
• Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie, daca este necesar.
Cerinte generale
Vala minerala bazaltica de 3, 10 si 15cm
Efortul de compresiune a placilor la o deformatie de 10% - CS(10) - minimum 80 kPa
Rezistenta la tractiune perpendiculara pe fete - minimum 120 kPa
Vala minerala bazaltica 10cm {bordarea in dreptul planseelor)
Efortul de compresiune a placilor la o deformatie de 10% - CS(10/Y) - minimum 30 kPa
Caracteristici tehnice; clase si niveluri de performanta
Rezistenta termica minima corectata a peretelui exterior reabilitat termic - R'(min)≥ 1,8 m2K/W
Clasa de reactie la foe a sistemului compozit de izolare termica in structura compacta B - s2, d0.
Se pot adopta sisteme de izolare termica, standardizate/agrementate tehnic sau realizate din produse de
constructii compatibile tehnic, care indeplinesc caracteristicile tehnice, clasele si nivelurile de performanta
prevazute de reglementarile tehnice in vigoare aplicabile si care intrunesc cumulativ urmatoarele conditii:
se realizeaza in baza unui referential - standard/ agrement tehnic - aplicabil;
se incadreaza in clasa de reactie la foe prevazuta mai sus;
produsele de constructii utilizate sunt compatibile tehnic, iar caracteristicile tehnice, clasele si nivelurile de
performanta se incadreaza in prevederile reglementarilor tehnice aplicabile;
pretul unitar se incadreaza in pretul unitar de referinta prevazut in standardul de cost.
Observatii generale
- termoizolatille care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente intregi sau taiate in
forme regulate, cu instrumente adecvate;
- densitatea aparenta a materialelor de baza sa corespunda prevederilor proiectului, in limitele abaterilor;
- deschiderea rosturilor sa fie de maximum 2mm;
barierele contra vaporilor sa fie continue;

izolarea termica a elementelor de constructie s-a realizat in scopul asigurarii climatului interior
impus de cerintele minime de contort.
Lucrarile de izolatii se executa in confomitate cu prevederile proiectului
Lucrarile de termoizolatii vor fi verificate in permanenta pe parcursul executiei, iar toate aceste verificari se
inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza
frecventa si continutul actelor de verificare pe parcurs, comparandu-le cu proiectul si prescriptiile tehnice
respective.
Adezivul
Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante o sa fie un mortar pe baza de ciment, aditivat, care sa adere la toate
tipurile uzuale de materiale de constructie cat si la vata minerala. Cerinta este ca aderenta adezivului sa fie mai
mare decal rezistenta interna la rupere a termoizolatiei care este de 0,08N/mm2 Se impune folosirea unui adeziv
cu aderenta de min. 0,1 N/mm2
Metoda de verificare in santier:
Pentru a verifica acest aspect se lipesc mostre de vata de 10x10 cm si dupa 7 zile se incearca smulgerea. Daca
ruperea se face in vata, atunci adezivul este potrivit. Daca ruperea se face in zona de lipire atunci adezivul nu
indeplineste cerintele pentru utilizarea in cadrul sistemului.
Diblurile de ancorare a placilor termoizolante

Alegerea diblurilor se va face in functie de tipul materialului din care este alcatuit peretele. Diblurile vor fi realizate
din materiale plastic pentru evitarea aparitiei puntilor termice. Tija diblurilor va asigura ancorarea acestora in zid
pentru a obtine rezistenta la smulgere, iar adancimea in zid a gaurii pentru diblu va depasi cu 10 mm lungimea de
ancorare.
In general, pentru cladiri cu inaltimea mai mica de 50 m sau o viteza a vantului mai mica de 135 km/h, este necesar
un numar minim de 6 dibluri/m2.
La lipirea placilor din zona buiandrugilor, pentru a impiedica alunecarea, se vor folosi cleme de fixare sau alte
elemente ajutatoare.
Mortar adeziv mineral (adeziv de spaclu) - permeabil la vaporii de apa si impermeabil la apa. Produsul se utilizeaza
atat pentru lipirea placilor termoizolante de fatada, cat si pentru spacluirea acestora. Aderenta materialului la
suport cat si la placa termoizolantava fi de min. 100kN/m2.
Piasa din fibra de sticla - plasa din tesatura din fibra de sticla rezistenta la mediul alcalin, cu rol de armare a masei
adezive de spaclu, cu parametrii mecanici ridicati.
Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede armare dubla (soclu, parter)
Profile metalice (aluminiu)

a) profil de soclu - cu rol de sustinere a sistemului termoizolant al peretilor.
Profilul se monteaza prin prindere mecanica cu dibluri si este prevazuta cu lacrimar pentru scurgerea apelor
meteorice. Se monteaza in functie de prevederile detaliilor de executie ale proiectului.
b) profil de colt - pentru armarea suplimentara a muchiilor si rectiliniaritatea acestora. Asigura o rezistenta
suplimentara la solicitari mecanice.

Profilul cu picurator - asigura scurgerea apelor de pe verticalele fatadelor. Se va monta pe toate laturile orizontale
de la partea superioara a golurilor de tamplarie, muchiilor de la balcoane si toate celelalte muchii ce raman
suspendate Profilul de contact cu tamplaria - asigura etansarea in zona de contact a tamplariei cu termosistemul,
evitand penetrarea apei in masa de spaclu din zona de contact. Mai mull, asigura o suprafata adeziva pe care se
va aplica folia de protectie pentru ferestre.
Etansarea rostului dintre tamplarie si perete.
Aceasta zona este una foarte sensibila, zona asupra careia actioneza o serie intreaga de factori atmosferici,
deplasari relative, greutatea ferestrei, deplasari in structura constructiei. Trebuie sa fie asigurata termo si
fonoizolarea rostului dar si impermeabilitatea si capacitatea de difuzie a acestuia. Se va utiliza sistem pe baza de
benzi precomprimate impermeabile si folii de etansare care au ca scop sa regleze perfect difuzia vaporilor in zona
de contact a tamplariei si sa asigure o etansare perfecta a acesteia.
Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.

Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice, avand si rol
decorativ, fiind alcatuit din amorsa si tencuiala decorativa. Se va utiliza tencuiala decorativa gala preparata sub
forma de pasta in galeti (recomandata de furnizorul termosistemului) culoare RAL 1013 alb perlat si RAL 1006
galben porumb.
Pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice, silicatice sau siliconice. Grosimea minima a tencuielii decorative este
de 1,5 mm la tencuielile cu aspect de praf de piatra si de 2 mm la tencuielile cu aspect de scoarta de copac.
Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua o sa fie o componenta a sistemului, sa fie compatibila cu
celelalte componente din sistem. Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului.
Culorile stratului de tencuiala decorativa vor fi cele preavazute in cadrul proiectului. Oatorita efectului ridicat de
izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi mai mult decat cel al fatadelor
neizolate. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice iar consecintele sunt aparitia de crapaturi.
Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de reflexie a luminii nu trebuie sa fie mai mica de 30. Valoarea
coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare culoare, trebuie stipulata obligatoriu in catalogul de culori al
producatorului.
Se admit numai produse agrementate.
Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie sa fie compatibile intre ele si verificate in sistem
conform ghidului de agrementare european ETAG 004. In privinta comportarii la foe sistemul o sa se incadreze in
Euroclasa B-S2,d0.
Lucrari premergatoare executiei

a) incheierea lucrarilor de pe invelitori si instalatii de scurgere a apelor pluviale;
b) protejarea tamplariilor si ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenirea stropirii sau patarii;
c) montarea instalatiilor exterioare a caror executie ulterioara poate afecta finisajul;
d) lucrari de pregatire a suportului - suportul se verifica cu grija, se va curata, se vor elimina portiunile de
tencuiala existenta eventual exfoliatesau fara capacitate portanta si de aderenta insuficienta.
Neregularitatile mai mari de 10mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuiala adeziva suplimentara de
uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren.
Denivelarile mai mici de 10mm se vor prelua prin intermediul adezivului de spaclu la lipirea placilor termoizolante.
Suportul nu trebuie sa fie friabil sau cu tendinte de desprindere, trebuie sa fie uscat, curat, fara eflorescente.

Trebuie evitata o umezire ulterioara a stratului suport (umiditate ascensionala).
e) asigurarea impotriva soarelui si a ploii prin montarea plasei de fatada, respectiv prelatelor la partea superioara
a schelei.
Aplicarea sistemului termoizolant este interzisa la temperaturi sub +50°C (suport, material si temperatura aer) iar
la tencuiala silikatica sub +80°C. De asemenea, nu se aplica sistemul pe ploaie (fara masuri de protectie) in
conditiile in care exista riscul aparitiei condensului (chiar in faza de intarire si uscare). Placile termoizolante vor fi
ferite de radiatiile ultraviolete.
lnainte de inceperea lucrarilor, se face o proba de lipire pentru a stabili daca suportul este corespunzator.
Executarea lucrarilor
Lipirea placilor termoizolante
Se utilizeaza mortar uscat, gata preparat livrat in saci. Prepararea mortarului (reteta : proportii amestec, conditii
de omogenizare etc.) va respecta intru totul conditiile impuse de producator.
-Se monteaza profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30cm. Abaterile de planeitate ale peretelui
vor fi compensate prin intercalarea de distantieri intre profil si perete, imbinarile dintre profile se vor realiza cu
ajutorul pieselor de legatura. Suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile.
-Solutia de sustinere a placilor termoizolante pentru soclu va fi adaptata modului de realizare a acestuia si a
infrastructurii constructiei.
-Stratul termoizolant, inciusiv stratul de protectie se va poza si la partea superioara a aticelor.
-Mortarul adeziv pentru spaclu se aplica pe marginea placilor sub forma unui cordon perimetral cu o latime de cca
5cm si in mijlocul placii, in min. 3 puncte interioare. Se va asigura o suprafata de contact cu suportul de minimum
40%. soclu, prin miscari usoare de apasare. Se va evita alinierea rosturilor dintre placi cu rosturile de la
ancadramentele de fereastra care sunt zone cu concentrari mari de eforturi - in zona colturilor ferestrelor nu vor
fi realizate rosturi, placa trebuind sa depaseasca coltul golului, atat pe verticala cat si pe orizontala.
-Placile se aseaza in siruri orizontale, cu rosturile tesute (inclusiv la colturile cladirii).
-In rosturile dintre placi nu se va aplica adezivul pentru a nu forma punti termice.
-Rosturile dintre placi mai mari de 2mm se vor umple cu straifuri (pene) din polistiren. Rosturile mai mici de 4mm
pot fi inchise cu spuma poliuretanica.
-Placile pentru glafuri, intradosuri, buiandrugi, se aplica dupa montarea placilor de fatada.
-Marginile placilor care depasesc colturile fatadelor se vor taia dupa min. 24 ore de la lipire.
-Se verifica planeitatea la fiecare 2mp de izolatie termica fixata.
-Dupa intarirea adezivului de lipire se va face o slefuire a placilor in dreptul rosturilor.
Spacluirea si armarea
-lnainte de spacluire, placile de polistiren se slefuiesc pentru o planeizare suplimentara a suprafetei. Daca dupa
slefuire placile au stat mai mult de 2 saptamani neacoperite cu masa de spaclu, se va face o noua slefuire.
-Dupa aplicarea masei de spaclu (cu spaclu cu dinti de 10mm) se pozeaza plasa de fibra de sticla, avand grija sa
nu faca pliuri, in fasii verticale suprapuse de 10 cm.
-Grosimea masei de spaclu armate - min. 2mm, max. 4mm.
-Acoperirea plasei de fibra de sticla cu adeziv de spaclu va fi de minimum 1,0mm (in zonele de suprapunere intre
fasii de minimum 0,5mm) si de maximum 3mm.
-Aplicarea plasei din fibra de sticla se va face in masa de spaclu proaspat

-Zonele cu tensiuni suplimentare (colturile ferestrelor) se armeaza suplimentar cu straifuri prinse cu adeziv de
spaclu.
-Se va dubla stratul de fibra de sticla pe inaltimea soclului si a parterului
-Colturile golurilor de fereastra se vor arma suplimentar cu straifuri din tesatura din fibre de sticla, montate la 450
(20/40cm), inainte de armarea generala. lntradosul colturilor ferestrelor se armeaza suplimentar cu straifuri din
plasa de fibra de sticla.
-La muchiile cladirii si adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de colt din aluminiu, cu plasa de fibra de
sticla integrata.
-In situatia in care nu se monteaza profile de colt, plasa din camp se va intoarce dincolo de colt, pe minimum 20cm,
suprapunandu-se cel putin 10cm cu plasa pe cealalta latura a coltului.
-Dupa uscare (limp conform firma producatoare) masa de spaclu se va slefui fara deteriorarea plasei din fibra de
sticia, pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet.
-Lacrimarele se realizeaza folosint profile speciale care se monteaza inainte de armarea generala.
-Much ii le intrande se executa similar celor iesinde fara profil, cu minimum 10cm suprapunere.
-Capetele diblurilor vor fi spacluite cu minimum 24 ore inainte de armarea generala
-lnaintea aplicarii straturilor de finisaj, adezivul pentru spaclu va fi lasat la uscat minimum 7 zile. Se evita o
gletuire excesiva. Urmele de la fierul de glet vor fi nivelate dupa uscare.
Aplicarea finisajului
Sistemul de finisaj nu se aplicala temperaturi de sub +5 °C sau pe suport inghetat, la temperaturi de peste 30 °C si
cu actiunea directa a razelor solare si a ploii.
a) Grunduirea - se executa peste adezivul de spaclu uscat cu trafaletul sau cu bidineaua pe toata suprafata ce
urmeaza a se finisa. Dupa grunduire, suprafetele trebuie sa aiba o culoare uniforma. Pe vreme foarte calduroasa
se recomanda aplicarea a doua straturi de grund, al doilea strat fiind aplicat dupa minimum 24 ore fata de primul.
Timpul de uscare conform firma producatoare (aprox. 24h).
b) Aplicarea tencuielii decorative
-Tencuiala trebuie sa fie rezistenta la apa si permeabila la vaporii de apa si trebuie sa contina cca. 60% rasina de
silicat de potasiu (sticla solubila de potasiu) si oxid de titaniu si cca. 40% piatra de marmura (granule cu
dimensiuni diferite: 0, 1-3,0mm), este alba sau colorata si se aplica in structura striata sau periata. Nu se
murdareste. Conductivitatea termica este de 0,7W/(mK), coeficientul de difuzie a vaporilor apa μ=37, absorbtia
de
apa<0.5kg/m2/0,5h.
-Se aplica cu fierul de glet inoxidabil si se niveleaza la grosimea granulei. Grosimea stratului -2-3mm, minimum
1,5mm la tencuieli periate si minimum 2mm la tencuieli striate.
-Coeficientul de reflexie a luminii sa fie minimum 25. Dupa aplicare se driscuieste cu drisaca de plastic (liniar sau
citcular).
-Pentru evitarea aparitiei innadirilor in campil finisat aplicarea va fi continua pe fasii orizontale, in scara, de sus in
jos.
-Pana la uscare se va evita atingerea, zgarierea sau umezirea suprafetei.
-Timpul de uscare confonn nonna finna - aprox. 24h.
-Temperatura aerului, materialului si suportului trebuie trebuie sa fie de minimum +50C pe timpul executiei si
intaririi materialului, iar la tencuiala silikatica minimum +50C. Fatada va fi protejata de actiunea directa a razelor

solare, de actiunea ploii si vantului putemic, cu plasa de protectie.
-Unifonnitatea de culoarepoate fi asigurata numai in cadrul aceleiasi sarje de productie. Evolutia tonalitatii culorii
poate fi influentata prin caracteristicile suportului, temperature si umiditatea atmosferica.
-Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu continut suplimentar de substante care impiedica fonnarea
mucegaiului si ciupercilor.
-Peste tencuiala decorative se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25.
Profil de legatura pentru usi si ferestre

Profilele din PVC cu banda de etansare si plasa din fibre de sticla pentru o legatura etansa si sigura intre sistemul
tennoizolant si tocul ferestrelor si usilor se lipesc numai dupa ce se face o proba de lipire pentru a stabilii daca
suportul este corespunzator pentru lipirea profilului. Montarea se face dupa curatarea tocului si pozitionarea
profilului paralel cu tocul.Se trece apoi la montarea foliei de protectie a geamului (grosime min. 0,06mm), ce se
va lipi pe aripa profilului dupa indepartarea benzii de protectie a acestuia. Aceasta aripa se rupe dupa terminarea
executiei stratului de finisaj.
Verificarea executiei lucrarilor

Pe parcursul executarii lucrarilor firma fumizoare a sistemului termoizolant integral va efectua unnatoarele
verificari:
a) verificarea suportului;
b) verificari pe faze de lucrari;
c) verificari la receptia preliminara vor fi lntocmite urmatoarele tipuri de
documente si lnregistrari:
-procese verbale de instruire;
-procese verbale de asistenta tehnica;
-procese verbale de receptie calitativa.
Firma fumizoare va pune la dispozitia constructorului certificate de calitate la fiecare transa de livrare a
materialelor.
Verificari in vederea receptiei

Se va verifica planeitatea (± 0,5 mm).
Se va verifica abaterea de la verticala (± 1 mm/m).
Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a rezistentei la foe.
Se va verifica corespondenta intre mostre si ceea ce este executat.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de garantie si a agrementelor
tehnice pentru materialele folosite.
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, consultantul va putea
decide inlocuinea lucnarilor cu allele care sa respecte aceste cerinte.
TAMPLARIE DIN PVC/ ALUMINIU PENTRU USI SI FERESTRE
Tamplaria din PVC / Aluminiu ce va fi livrata pe santier de catre producator.

Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri
si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul si desene detaliate la scara. Productia poate incepe numai dupa
verificarea pe teren si aprobarea acestora.
Tamplaria nu trebuie sa produca zgomot sau vibratii audibile ca urmare a vantului, curentilor de aer sau traficului
auto. Pentru o dimensionare corespunzatoare se va tine seama de grosimea termoizolatiei cu care se placheaza
glafurile si spaletii si de detaliile de executie specifice;
Furnizorul sistemului de tamplarie se va asigura ca sunt respectate prevederile CR-1-1-3-2012 si CR-1-1-4-2012
referitoare la actiuni date de zapada, respectiv vant;
Tamplaria va fi prevazuta cu grile higroreglabile;
Eventualele neconcordante vor fi anuntate proiectantului;
Detaliile tamplariei sunt date de catre furnizor;
Tamplaria de inchidere pe deschideri mari va fi sau nu montata pe cadru metalic suplimentar, conform detaliilor.
Standarde si normative de referinta.

SR EN 12608: 2004;
DIN 7748; DIN 54001; Profile din PVC dur
DIN 18055
STAS 62221-89- Constructii civile, industriale si agrozootehnice. lluminatul natural al incaperilor. Prescriptii de
calcul
SR 62221-1: 1996 lluminatul natural. Conditii specifice pentru iluminatul natural al spatiilor de lucru
SR EN 1158: 2001
SR EN 1158: 2001/A1: 2003 Feronerie pentru cladiri. Dispozitive de coordonare a canaturilor. Cerinte si metode
de incercare
SR EN1158: 2001/A1:
2003/AC 2006
SR EN 14351-1+A1: 2010 Ferestre si usi. Standarde de produs, caracteristici de performanta
Partea 1. Ferestre si usi exterioare pentru pietoni, fara caracteristici de rezistenta la foe si/sau etanseitate la fum
SR EN ISO 717: 2000 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 1:
lzolare la zgomot aerian
SR EN ISO 717: 2000 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 2:
lzolare la zgomot de impact
SR EN 1991-1-1: 2004 Actiuni generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri
C 107: 2005 Normativ privind calculul termotehnic si elementelor de constructie ale cladirilor
NP 008-97 Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile
desfasurate in regim de iarna- vara
P118-99 Normativ de siguranta la foe a constructiilor
GP 001-96 Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zone/or urbane din punct de vedere acustic
O.U. nr.174/2002 Privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a cladirilor de locuit
multietajate
C 107/1-94 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit
RAL GZ 716/1 Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC" ALPROM-1995

Materiale si echipamente utilizate.
Materiale utilizate la realizarea tamplariei din AL

Profile din aluminiu culoare RAL 9002 alb.
Feronerie:
fabricata din otel inoxidabil sau aluminiu AIMgSi conform cu cerintele RAL RG 607 /3 "Asigurarea calitatii feroneriei
batante si oscilobatante"
Usile de acces cu functiune de evacuare in caz de incendiu vor fi prevazute cu dispozitive anti panica la interior si
vor fi obligatoriu cu deschidere catre exterior.
Toate usile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-inchidere lncuietori:
lnchizatorile sunt din AIMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3.
lnchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor livrate cu 3 chei.
Spatiul creat intre cele doua foi de geam este umplut cu argon.
Geamul nu va prezenta zgarieturi, va fi curat si corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la
producatorul de sticla cu depunere Low-E ca dispune de dotarea necesara procesarii acestui tip de geam.
Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AIMgSi0,5. se vor fixa pe intreaga lungime.
Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.
Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Panourile vitrate mai mari
de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate
mai mari de 70cm.
Tocurile/profilele de aluminiu sunt mode/ate din aliaj AIMgSi 0.5 in conformitate cu NE 573-3:2003. Aces! aliaj
este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe NE
12020. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt
lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant.
Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220° C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii.
Coeficientul de transfer termal este k = 1,6 W/m2K.
Balamalele sunt din aliaj AIMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din
nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi
atasate, fiind mull mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri.
In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de
inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm). Contururile de extindere sau
pentru lambriuri pot fi usor prinse sau strecurate in profilele de aluminiu.
Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare

Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita deteriorarea
suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea ambalajelor din carton si a
distantierelor din carton. Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie
evitat.
In cazul suprafetelor vitrate foarte mari, ce implica o greutate sporita mai mare de 50g, se vor utiliza dispozitive
speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.
Tamplaria/geamul termoizolator trebuie depozitate in spatii protejate impotriva intemperiilor. Se vor aseza pe
suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale.

Depozitarea se va face astfel incat tamplaria/geamul sa nu sufere deformari care ar putea sa strice sau sa
impiedice utilizarea.
Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrasive trebuie
deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea.
Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale etansatoare in
general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita.
Tamplaria asamblata (partial}, cat si geamul termoizolator, se vor livra in situ insotite de certificat de calitate si
declaratie de conformitate emise de producatorul respectiv
Pe timpul depozitarii se va evita deteriorarea suprafetelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie sa
deterioreze tamplaria/geamul in nici un fel.
Tamplaria se va aproviziona pe elemente complet asamblate si ajustate, cu toate accesoriile necesare actionarii,
manipularii si blocarii.
Transportul tamplariei din PVC se va face cu mijloace de transport acoperite, special amenajate cu suporti de
sprijinire si tampoane asezate intre elementele de tamplarie, pentru evitarea deplasarilor si deteriorarilor.
Depozitarea tamplariei se va face in incaperi uscate, ferite de intemperii si de degradare prin lovire.
Se admit abateri de la grosimea specificata in planse:
• pana la 50 mm grosime se admite 0,4 mm
• pana la 200 mm grosime se admite un 0,5 mm.
Tamplaria compusa din profile de PVC si geam termoizolant va indeplini urmatoarele conditii:
profilele pentru tocuri, cercevele si montanti:
profile pentacamerale late de 60 mm;
sistem de garnituri de etansare duble (cauciuc rezistent la caldura si intemperii);
sa existe posibilitatea montarii sistemului de ventilatie controlata a aerului (grile higroreglabile);
profilele sa asigure proprietati optime de statica a ferestrei;
armatura:
• ramele si cercevelele vor fi prevazute cu armatura din otel zincat, cu grosime de minimum 1,5 mm pe tot
perimetrul;
• stalpii verticali de legatura dintre panouri vor fi rigidizati cu armatura din otel zincat.
Feroneria:
• va fi permisa numai folosirea pieselor specifice sistemului;
• va fi prevazuta cu inchidere suplimentara, de securitate la coltarul de jos si cu placuta standard, tip
antiefractie, din otel;
• sa fie prevazuta cu cel putin 3 coltari/sistem;
• prinderea balamalelor pe tocul ferestrei sa se realizeze cu cel putin 4 suruburi, iar balamaua inferioara de
pe cercevea in minimum 6 suruburi, pe doua directii;
• grosimea tijei metalice sa fie de minimum 2,5 mm;
• sa fie la culoarea tamplariei;
• feroneria batanta sau oscilo-batanta trebuie sa asigure o manevrare usoara;
Executia lucrarilor
Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladiri noi. Furnizorul si/sau constructorul vor masura golurile nete
rezultate in urma lucrarilor de executie si vor comanda tamplariile dupa finalizarea acestor verificari.

Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca se comandat dimensiunea
si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul trebuie
sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie
montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie .
Pentru a evita zgarierea ramelor este essential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea
lor.
Pentru montarea tamplariei, in goluri se vor prevedea piese de fixare din otel inoxidabil. Aceleasi tipuri de piese
de fixare vor fi prevazute in interiorul profilului tamplariei si prinse de aceasta.
Etansarea rosturilor dintre tamplarie si zidarie se va realiza din spume poliuretanice, respectand finisajul spatiului
respectiv. La exterior tamplaria din PVC se va racorda pe elementele de fatada prin glafuri.
Piesele de montaj care intra in contact cu zidaria sau mortarele vor fi protejate anticoroziv.
Executia tamplariei din Aluminiu pentru usi si ferestre

Montarea garniturilor - imbinare "cap la cap" cu evitarea intinderii sau lipirii.
Montarea feroneriei - cu suruburi protejate anticoroziv.
Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de
structura de baza avand in vedere ancorarea prevazuta. Fixarea trebuie astfel facuta incat sa asigure stabilitatea,
sa permita dilatarea tamplariei.
lmbinarile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistenta pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii
partilor mobile. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctele de
fixare nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate
anticoroziv.
Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toe si zidarie. Rostuirea intre tamplarie si structura
de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanica).
Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara praf sau grasimi. In cazul in care imediat
dupa asezarea tamplariei se
observa deteriorarea stratului de suprafata protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile
adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curatita.
Montarea geamurilor - conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.
Lucrari pregatitoare (in reabilitare)

Demontarea tamplariei existente (deasemenea, vezi Capitolul 1, Lucrari de demolatii).
lnainte de demontarea tamplariei existente, este foarte important sa se verifice urmatoarele:
Sa se verifice structura interna si externa si in caz ca se gasesc deteriorari aceste trebuie raportate Consultantului
inainte de inceperea lucrarilor;
Sa se verifice daca tamplaria noua nu a fost deteriorate in timpul transportului si ca sunt fabricate conform
cerintelor lnvestitorului;
Sa se verifice daca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in gol dupa demontarea
tamplariei existente;
Sa se foloseasca un cutit sau ceva similar pentru a cresta in zona ramei existente pe interior, unde tencuiala se
intalneste cu rama. In majoritatea cazurilor aces! lucru va minimaliza deteriorarea.
Se demonteaza toate panouri mobile si geamul din rama.

Se taie traversele si se scot din rama principala.
Se taie prin traversele verticale ale ramei principale fara a cauza deteriorarea structurii.
Se indeparteaza partile orizontale ale ramei exterioare din gol.
Se curata golul si se indeparteaza masticul din structura.
Moluzul se indeparteaza. Principalele faze de realizare:
Montarea
Pregatirea ramei:
Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte starns de rama exterioara, incepand de
la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se monteaza prin insurubarea prin
rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza. Daca glafuri sunt necesare si s-au livrat
separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama
intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru. Este important ca sistemele de fizare sa nu penetreze canalele
de drenare.
Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau
orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru.
Montajul tamplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara fata de
structura de baza av and in vedere ancorarea prevazuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar
daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime.
Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea daca sunt
adecvata. Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in rama exterioara,
gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu la mai mull de 600mm
de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde
se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in aces! mod imbinarile temporale se pot
desface. Fixarea se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a suruburilor. Distanta dintre punctele de fixare
nu va depasi 70 mm. Daca tamplaria este fixata cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat pentru a permite
drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului
si avand grija sa nu se deterioreze geamul.
Se remonteza panourile mobile care au fost demontate.
Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect trebuie
rectificat. Finisare:
Rostuirea intre tamplarie si structura de baza trebuie executata cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de
baza din spuma sintetica (poliuretanica). Suprafata care se va umple cu spuma, trebuie sa fie curata, uscata si fara
praf sau grasimi.
In cazul in care imediat dupa asezarea tamplariei se observa deteriorarea stratului de suprafata protector,
permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare,
tamplaria trebuie curatita. Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intra! suficient de mull in gol pentru a evita
puntea termala. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat
partii exterioare a golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful
exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer. Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile
metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de drenare rebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie
se vor curata cu apa calda care contine detergent. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o

solutii fine pe baza de apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios. Finisarea si repararea externa a
tamplarieie sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte importante sunt: Masticul pentru etansare se
pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin
tencuiala interna.
Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi disc de
polizare si se finiseaza cu perie.
Toate paile mobile, trebuie unse dupa montare.
Siguranta pe santier:
Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier.
Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric si imbracaminte
adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri.
ASIGURAREA calitatll
Verificarea va consta din:
Dupa ce structura de baza a fost terminata:
Contractorul trebuie sa se asigure, inainte de fabricarea tamplariei, dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei)
corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la receptia materialelor;
Atunci cand furnizorul pentru tamplarie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu
este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Contractorului, va indica masurile ce
trebuie luate Verificarea pe parcursul executiei:
Verticalitatea si orizontalitatea cat si positia in goluri
Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati. Verificarea dupa montaj:
se vor verifica fixarea corecta a tocurilor, izolarea corecta a golului dintre toe si perete cu spuma poliuretanica,
etansarea cu silicon.
verificarea aspectului, a pozitionarii corecte a garniturilor si baghetelor, a montarii feroneriei, a montarii geamului,
a functionalitatii ferestrelor;
man ere le usilor vor fi instalate in asa fel sa previna vatamari. Manerele verticale tip bara vor amplasate la distanta
suficienta fata de rostul dintre cele doua foi de usa pentru a preveni vatamarea (>8cm)
Feronerie si accesorii
Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si normativele
enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.
Standarde:
EN 179 EN 1125 - Feronerii si Dispozitive Usi evacuare de urgenta / panic devices
EN 12046-1 EN 13115- Feroneriile, dispozitivele cu operare manuala / Ferestre
EN 12046-2 EN 12217 - Feroneriile, dispozitivele cu operare manuala / Usi
EN 14351 -1 Clause 4.15 - Furnizorul de sistem, respectiv producatorul de tamplarii , vor prezenta informatii
referitoare la intretinere si accesoriile ce se pot inlocui pe durata de viata a constructiei.
EN 14608 EN 14609 EN 12046.1 - Solicitari mecanice I Ferestre
EN 94 7 EN 948 EN 949 EN 950 EN 1192 - Solicitari mecanice / Usi
EN 1191 EN 12400 - Rezistenta la deschideri si inchideri repetate

EN 6335-2-103 - Dispozitive sau alte componente de deschidere automata I Electrice
EN 12453 5.2.3, 5.2.4 - Dispozitive sau alte componente de deschidere automata I Pneumatice sau hidraulice
EN 61000 6.3, 6.1 - Proiectare, Testare si Control pentru dispozitive de deschidere / Electrice
EN 1935 - Feronerii pentru Usi/ Balamale dimensionare conform destinatie cladire
EN 11504 EN 1158 - Feronerii pentru Usi / Amortizoare
EN 12209 - Feronerii pentru usi /Sisteme de inchidere la usi
EN 1906 - Feronerii pentru Usi / Manere
EN 1303 - Feronerii pentru Ferestre si Usi / Butuci cu chei
EN 13126 Long term functional ability, corrosion protection, sofit test, operability
Materiale si produse
Materiale
Materiale marunte: suruburi de marimi corespunzatoare, protejate impotriva coroziunii prin acoperire
electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform SR EN ISO 2082:2009.
Abateri admisibile
Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase; conform SR EN
22768- 1 :1995, SR EN-2: 1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-86 pentru
piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau indoire.
Montajul feroneriei si accesoriilor

Montajul
Tamplaria se va livra la santier cu feronenia si accesoriile de prindere gata montate.
In cazul in care montajul se va executa pe santier, acesta se va face in conformitate cuinstructiunile producatorului,
care trebuie sa insoteasca produsul respectiv.
Elemente de fixare a feroneriei
Feroneria se va fixa pe tamplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap inecat.
Feronenia se va fixa pe tamplaria metalica din profile laminate sau din profile de tabla de otel indoite la rece, cu
surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudura (balamale).
Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in cutii bine ambalate, pentru a nu se deteriora.
Piesele de feronenie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tamplarie.
Tamplaria va fi adusa in santier cu feroneria gata montata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere, zavoare).
Drucarele si sildunile la usile interioare se vor monta ulterior.
Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria, inclusiv broasca yale. Feroneria si accesoriile
se vor depozita in spatii ferite de umezeala si agenti corozivi.
Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor
legale in vigoare.
Protejarea feroneriei
Elementele de feronerie se vor proteja in timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli prin invelirea lor in
panza impermeabila sau folie de polietilena.

Transportul si manipularea elementelor de tamplarie care au feroneria gata montata se va face cu grija deosebita
pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata.
Verificarea in vederea receptiei
Feroneria trebuie sa fie curata, fara urme de vopsea, zgarieturi sau deformari.
Elementele de inchidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate
si sa asigure inchiderea etansa a tamplariei.
Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi inlocuite cu allele care sa functioneze perfect.
Balamalele se vor unge cu vaselina pentru a se evita uzura in timp.
Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie, la cotele prevazute in proiect.
Feroneria care nu este montata in conformitate cu proiectul se va demonta si remonta in conditiile specificate.
GEAMURI
In conformitate cu indicatiile din proiect, pentru tamplaria din lemn sau metal se vor folosi urmatoarele tipuri si
sortimente de geamuri:
• geamuri trase
• geamuri slefluite, polizate
• geamuri cristal
• geamuri plane securizate
• geamuri armate
• geamuri ornament
• geamuri prelucrate (mate, muslin, givrate)
• geamuri termoabsorbante
• geamuri termoizolante cu chit

SR EN 14178-1/2004 Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla silico alcalino pamantoasa.Partea 1.Geam
float
SR EN 14178-2/2004 Sticla pentru constructii. Prod use pe baza de sticla silica alcalino pamantoasa.Partea 2.
Evaluarea conformitatii standard de produs
SR EN 572:2012 ver.eng. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica.
SR EN 12150-2:2004 Sticla pentru constructii. Gearn de securitate de sticla silico-calco-sodica securizat termic.
Partea 2: Evaluarea conformitatii / Standard de produs
SR EN ISO 12543-4:2012 Sticla pentru constructii. Gearn stratificat si geam stratificat de securitate.
SR EN 682:2002 Garnituri de etansare de cauciuc. Conditii tehnice ale materialelor pentru garnituri de etansare
utilizate la etansarea conductelor de canalizare si a racordurilor prin care se transporta gaze si hidrocarburi fluide
Caracteristici fizico-mecanice
Geamul pentru ferestre, usi si glasvanduri precum si materialele de fixare a acestuia vor fi de calitate
corespunzatoare, pentru a se preveni aparitia unor deteriorari dupa montare, in conditii normale de folosire, cu
conditia ca geamul sa se curete periodic cu apa curata si detergent menajer slab si folosind numai carpe moi sau
piele de sters si curatat. Geamurile vor avea caracteristici fizice si chimice in conformitate custandardele de

referinta si nu vor prezenta incluziuni, stirbituri, colturi lovite, curbura (sageata), ondulatii, zgarieturi, musculite si
basici, peste cele admise.
Geamurile vor avea culoarea, tensiunile, factorul de transmisie a luminii in conformitate cu standardele de
referinta iar stabilitatea chimica fata de apa conform SR 817:1996

Geamurile se livreaza de catre producator in functie de dimensiuni, calitate, tip, cantitate, masuri libere sau masuri
fixe. Loturile vor avea etichete care vor cuprinde numarul comenzii, tipul si cantiatea si avizul controlului de
calitate.
Livrarea se va face in functie de cantitate in rastele (containere) sau in lazi.
Geamurile taiate la masuri fixe vor fi livrate ambalate in lazi corespunzatoare, iar intre foile de geam se vor pune
foi de hartie.
Fiecare lada va avea imprimat la loc vizibil denumirea furnizorului, numarul lazii, calitatea si grosimea geamului,
cantitatea in metri patrati, numarul foilor de geam ambalate si dimensiunile unei foi.
Loturile vor fi transportate de la furnizor la santier cu mijloace c.f. sau auto, fixarea rastelelor pe platformele de
transport facandu-se in pozitie verticala.
In timpul transportului, rastelele vor fi bine ancorate si se vor sprijini pe materiale elastice (benzi de cauciuc, fasii
de vata minerala, deseuri textile, etc.).
In cadrul santierului, la punctul de montare, geamurile vor fi transportate manual numai in pozitie verticala si
bucata cu bucata.
Depozitarea geamurilor se va face in spatii inchise iar rastelele sau lazile vor fi asezate pe distantieri din lemn
pentru a nu veni in contact cu pardoseala.
Montarea geamurilor in tamplarie

Lucrari pregatitoare:
Montarea geamurilor se va realiza dupa executarea lucrarilor de tencuieli,inaintea lucrarilor de vopsitorii si
pardoseli.
Lucrarile pregatitoare in vederea montajului constau in:
curatirea tamplariei metal ice cu peria de sarma pentru indepartarea petelor de rugina;
vopsirea cu grund pe baza de ulei a faltului, atat la tamplaria din lemn cat si la cea metalica;
aplicarea unui strat de vopsea pe intreaga tamplarie metalica si doua straturi de vopsea pe falturi;
transportarea geamurilor in zona de lucru;
demontarea si depozitarea ochiurilor mobile (cercevelelor) ale tamplariei in zona de lucru;
pregatirea materialelor auxiliare de montare.
Montarea geamurilor pe tamplarie din lemn cu falt deschis (chit):
Se va aplica, un pat de chit pe intreagul contur al falturilor si se va netezi cu spaclul.
Geamul taiat la dimensiuni va fi asezat pe patul de chit prin apasare.
Se va fixa geamul cu tinte fara cap (4 buc/m) astfel incat sa nu aiba joc.
Se va intinde chitul cu mana, la 45° fata de planul geamului si se va netezi cu cutitul.
Montarea geamurilor pe tamplarie din lemn cu baghete din lemn in fall inchis.
Daca baghetele sunt fixate provizoriu se demonteaza.
Baghetele se vor aplica in patul de chit si se vor fixa cu cuie cu cap inecat, astfel incat geamul sa nu aiba joc.

Se va netezi, se va inlatura sau se va completa linia chitului dintre geam si bagheta.
Montarea geamurilor pe tamplarie metalica.
cu agrafe si chit cu adaos de minium de plumb:
se va aplica un pat de chit de-a lungul falturilor;
se va aseza geamul apasandu-1 cu mana;
se vor indoi agrafele peste geam se va intinde un strat de chit de-a lungul intregului contur a! ochiului de geam,
astfel incat sa se acopere bine agrafele, dupa care chitul se va netezi bine cu cutitul.
cu baghete metalice cu garnitura de etansare:
se demonteaza baghetele fixate pe tamplarie;
se va aplica garnitura de etansare din cauciuc pe muchia geamului;
se va aseza geamul la locul respectiv si se vor monta baghetele in pozitie definitiva prin fixarea cu suruburi;
baghetele vor fi stranse astfel ca sa preseze suficient garnitura de etansare pentru ca geamul sa nu aiba joc;
baghetele metalice (daca nu sun! din inox sau aluminiu) vor fi vopsite o data cu tamplaria.
Curatarea si protejarea lucrarilor

Suprafata geamului va fi protejata contra pericolului de spargere, imediat dupa montare, prin fixarea la cadru a
unor baghete incrucisate care nu vin in contact cu geamul.
Geamul se va mentine in stare corespunzatoare de curatenie in timpul desfasurarii operatiunilor de constructii
pentru a se preveni astfel deteriorarea primaactiunea agentilor corozivi, acoperirea cu pete de mortar, uleiuri,
vopsea etc. si a se evita deteriorarea materialelor de prindere a geamului sau a altor lucrari (prin spalare).
Geamul se va spala cu apa si detergent menajer usor si se va lustrui pe ambele fete, cu cel mult patru zile inainte
de receptionarea lucrarilor de catre Consultant.
Se vor respecta recomandarile furnizorului de geam, respectiv.
Lucrari de hidro si termoizolatii

Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare, vor fi respectate urmatoarele conditii :
- lucrarile de hidroizolatii se vor executa de echipe specializate;
se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor aproape de locul executiei;
se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor;
se va controla calitatea si cantitatea foilor bituminate, a bitumurilor si materialelor auxiliare; daca au certificate
de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizarea conform normativului si proiectului;
lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi de peste +5° C, fiind interzisa executia acestora pe
timp de ploaie si burnita;
la lucrari executate pe limp friguros, ce vor respecta prevederile specifice;
temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220° C, iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre
160 si 200° c.
Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca
corespund prevederilor, astfel
se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata, fara asperitati mai mari de 2 mm si denivelari
peste 5 mm verificate in toate directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele executate cu raze de minim 5
cm si muchiile de minim 3 cm ;

se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si intarit, prin lipirea pe numai 20 cm a unei fasii de
carton bituminat de 30x20 cm, dupa o prealabila amosare si care la incercarea de dezlipire dupa o ora de la lipire,
trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fasiei sau cu mortar, arata ca sapa este umeda.
se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, carligele, agrafele de
prindere a copertinelor, daca sunt executate rebordurile, lacasurile rosturilor si daca sunt montate deflectoarle
pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolatie.
Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suporturile din beton sau mortar
de ciment, dupa amorsare cu emulsie sau solutie de bitum cu minimum 300 g/m.p.
Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suportul din beton sau mortar bine curatat si uscat numai
in perioade de timp cu temperaturi exterioare pana la S°C, iar cu emulsie de bitum pe suportul urned la
temperaturi peste S°C. Dupa uscare, straturile de amorsare trebuie sa fie de culoare maro inchis, fara luciu.
Aplicarea stratului de amorsare se executa mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la compresor cu aer
comprimat, sau cu peria, pe suportul de beton curatat si uscat.
In caz de preparare a solutiei de bitum pe santier, indicat numai pe suprafete mici, operatia se va executa la minim
25 m de surse de foe sau constructii usor inflamabile, prin turnarea treptata a bitumului in benzina si amestecarea
continuua pana la racire.
Straturile de difuzie nu se aplica in dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor.
Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de la atice, se va realiza cu fasii de impaslitura bitumata
perforata de 50 cm latime, asezate la distanta de cca. 1 m.
Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita cu mastic de
bitum, cu suprapuneri de 7 ... 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica.
La acoperisurile peste incaperi cu umiditate relativa interioara mai mare de 75 %, bariera contra vaporilor va fi
executata cu un strat de tesatura bitumata TSA 2000, lipita si acoperita cu mastic de bitum IB 70/95° C.
In cazul izolatiei termice cu placi termoizolatoare din materiale rigide, stratul din mastic de bitum pentru
acoperirea barierei contra valorilor se va utiliza si la lipirea placilor termoizolatoare.
Protectia cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin
lipirea placilor cu minim 1,5 kg/m.p. mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.
La montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de
acoperire a barierei contra vaporilor, care nu va depasi temperatura de 150° C in momentul lipirii.
Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple, pentru terase si acoperisuri cu panta de maximum 20 %, se va executa
prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30 % filere minerale,
cu puncte de inmuiere IB in functie de panta. La terase si acoperisuri cu panta mai mica de 7 % se admite utilizarea
de masticuri cu puncte de inmuiere IB 60/70°C, preparat din alte sorturi de bitum, cu caracteristici de plasticitate
si ductilitate minime ale bitumului H 68/75.
La acoperisuri cu panta peste 20 %, straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin lipire cu bitum IB
95/105° C. Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de minim 1,5
kg/m.p., iar la primul strat si in cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de minim 1,8.
Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport
si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient pentru relaxare si indreptare a foilor.
Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bitumate la lungimea necesara pe locul de aplicare, dupa
care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiva si presare a sulului peste stratul de mastic de
bitum, turnat cu canciocul in fata si pe toata lungimea sulului. Apasarea energica a sulului trebuie sa conduca la

eliminarea pungilor de aer si a lentilelor de mastic, realizandu-se astfel o imbunatatire a hidroizolatiei si incadrarea
in consumul normal de bitum. Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi de 7 ... 10 cm si se vor presa cu canciocul
cald, netezindu-se si curatandu-se totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini.
Al doilea si al treilea strat al hidraizolatiei se vor aplica in mod asemanator, cu decalari intre suprapunerile foilor,
realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fasii de 50 cm latime la hidroizolatia din doua straturi si de 0,33
cm la hidroizolatia din mai multe straturi.
Fiecare strat se va aplica incepand de la gurile de scurgere astfel ca suprapunerile sa fie realizate in sensul de
scurgere a apelor.
La pante de pana la 7%, lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante mai mari, foile
bitumate se vor aplica numai paralel cu panta.
Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire iar defectele constatate se vor
remedia, dupa care se va executa stratul urmator.
Hidroizolarea la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.), se va efectua cu fasii croite la
dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum la cald, incepand de jos in sus.
La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza in trepte de minim 20 cm.
La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului
cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-
se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri.
La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului minim 12 cm, iar in
cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare se va ridica pana la 30 cm si se va ancora sau se va prinde in
cuie sau cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca 50 cm.
Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment:
M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea de otel-beton 04-6 mm la 25 cm.
Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice, astfel :
la strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flansa
sudata si se va strange cu flansa mobila in suruburi;
la strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu
elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin masonarea cu
doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisata pe element cu sarma sau colier.
In cazul deflectoarelor, stratul de difuzie se va decupa sub gulerul din tabla, iar in interior ca termoizolatie tubul
se va umple cu calti bitumati sau vata minerala recuperata;
la strapungerile cu vibratii sau calde, hidroizolatia verticala se executa intoarsa pe un rebord din beton sau zidarie,
distantat fata de strapungere si se protejeaza pe rebord cu sort din tabla zincata sau tabla neagra vopsita
anticoroziv si etansgata cu chituri la elemnentul de strapungere.
Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etansa cu un strat suplimentar din panza sau tesatura bitumata de minim
0,50 m latime, cu bucla in deschiderea rostului, lipit cu mastic de bitum.
Dupa umplerea buclei cu calti bitumati sau vata minerala recuperata, se acopera cu o fasie din tabla de 20 cm
latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau bolturi impuscate pe margine.
Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla, in prealabil amorsata cu emulsie sau solutie de bitum, dupa care se
vor executa copertina sau straturile de protectie.

Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere de la !erase si acoperisuri necirculabile, se va asigura cu guler de
plumb amorsat, sau cu pain ii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar de panza sau tesatura
bitumata intre doua straturi de mastic de bitum.
Gulerul de plumb sau de materiale plastice si stratul suplimentar de panza sau tesatura bitumata, var fi prevazute
cu stuturi care se vor introduce in mufa conductei de scurgere. Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul
stratului suport de rezistenta al hidroizolatiei sau al barierei contra vaporilor, iar la partea inferioara, conducta cu
mufa va fi stemuita in coloana de coborare la minim 30 cm sub planseu.
Hidroizolatia in camp se va lipi deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu crestaturile introduse in
mufa, dupa care se va monta parafrunzarul.
La terase necirculabile, protecti;3 grea din pietris 7 ... 15 mm se va executa prin asezare in strat uniform de cca. 4
cm grosime. Suprafetele pe care urmeaza a se aplica stratul de difuzie trebuie sa aibe aceeasi planeitate si acelasi
grad de uscare cu suprafetele ce urmeaza a fi izolate obisnuit.
Aceste suprafete nu necesita o driscuire fina, ci numai o driscuire grosiera care sa asigure o rugozitate suprafetelor,
favorabila activarii difuziei tangentiale a vaporilor.
Stratul de difuzie lipit in puncte fiind semiflotant, lucrarea respectiva necesita o executie si o intretinere ingrijita,
deoarece infiltratiile prin defecte accidentale se pot extinde pe zone mai mari.
Suporturile din beton sau mortar pe care urmeaza sa fie aplicat stratul de difuzie, trebuie sa fie amorsate in
prealabil cu solutie de bitum sau emulsie bituminoasa intr-o singura repriza (cca. 0,3 kg/m.p.). Aplicarea
amorsajului in cantitati prea abundente sau folosirea unor solutii de bitum concentrate poate sa provoace
franarea migratiei vaporilor in structura. Aplicarea stratului de difuzie se va face numai dupa uscarea amorsajului.
In caz ca stratul de difuzie este compus din foi bituminate blindate perforate, acestea se aplica liber pe fata
presarata cu nisip pe stratul suport; avand marginile si capetele petrecute cu 4-5 cm, tot nelipite. Peste stratul de
difuzie se toarna masa bituminoasa topita.
Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera exterioara se executa cu recspectarea urmatoarelor prevederi.
In cazul scurgerilor interioare, prin ridicarea stratului de difuzie a barierei contra vaporilar si a hidroizolatiei pe atic
si prelungirea lor pe sub copertina pana la lacrimarul exterior;
Pentru asigurarea comunicarii straturilor de difuzie cu atmosfera exterioara se va presara nisip suplimentar cu
granulatie 1-3 mm sub foile bitumate, care formeaza stratul de difuzie in regiunea de comunicare a lor cu
exteriorul sub copertinele de la atic, de la perimetrul teraselor.
Este interzisa intreruperea bariereia contra vaporilor si ridicarea numai a foilor bitumate ale stratului de difuzie
de la fata inferioara si superioara a termoizolatiei (neseparate prin bariera contra vaporilor), deoarece s-ar
produce condens abundent in stratul termoizolant.
Este necesar sa se foloseasca deflectoare amplasate la distante de maxim 0-12 m intre ele, precum si de la
comunicarile stratului de difuzie cu atmosfera la atice.
Asemenea deflectoare pot fi, formate, spre exemplu, din tuburi de tabla galvanizata,cu inaltimea de cel putin 30
cm de la fata hidroizolatiei si de diametru cca 8 cm, prevazuta la baza cu flanse tronconice cu diametrul de 30 cm
si inaltimea de 2- 3 cm peste suport, iar deasupra cu o caciula conica din tabla.
Pentru asezarea acestui deflector se decupeaza o suprafata de cca. 15 cm diametru in foaia bitumata a strarului
de difuzie, dupa aceasta flansa tronconica a deflectorului se aseaza concentric cu decuparea si se executa celelalte
straturi ale invelitorii, racordandu-se la tubul deflectorului.
Pentru asigurarea etanseitatii in dreptul acestor strapungeri, racordarea se face cu un manson suplimentar din
tesatura bitumata, ca la strapungerile hidroizolatiei.

In cazul structurilor cu termoizolatie, interiorul deflectoarelor se umple cu vata minerala.
Se va avea in vedere la aplicarea flanselor de la deflectoare ca sa fie asigurata in mod perfect comunicatia dintre
deflector si stratul de difuzie, eventual prin presararea de nisip granulos suplimentar sub foaia bitumata in aceasta
regiune.
In dreptul gurilor de scurgere interioare, stratul de difuzie este oprit prin lipire la distanta de 15-20 cm de mufa
gurii de scurgere, iar izolatia se executa in mod obisnuit.
Executarea izolatiilor termice pe suprafete orizontale se va face numai dupa ternhinarea si controlarea lucrarilor
prevazute sub stratul termoizolator (sapa de egalizare, etc.) precum si terminarea tuturor lucrarilor de
constructtii-montaj, care ar putea dauna acestora.
Daca totusi, dupa executarea izolatiei termice, apare necesitatea unor lucrari care ar putea dauna acesteia, se va
proteja termoizolatia cu un strat de rogojini, cartoane bitumate, placi fibrolemnoase dure sau scanduri.
Suprafetele suport pregatite pentru executarea izolatiilor termice trebuie sa aiba planeitate suficienta, fara
reliefuri sau asperitati. Ele se var verifica in prealabil cu dreptarul de 2 m lungime, iar la suprafetele orizontale si
cu bolobocul. In cazul suprafetelor inclinate, verificarea se va face cu dreptarul sablon si bolobocul. Abaterea de
la planeitate la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime va fi de maximum 4 mm.
Verificarea planeitatii stratului suport al izolatiei termice se va face de catre constructor si executantul lucrarilor
de termoizolatie, constatarile consemnandu-se intr-un proces-verbal de lucrari ascunse.
Suprafetele suport ale izolatiilor termice (din beton, beton armat, mortar etc.), pe care urmeaza a se aplica bariera
contra vaporilor sau izolatia termica, se vor pregati prin curatire de eventualele murdarii, praf sue resturi de
tencuiala. Curatirea se va face cu maturi si perii.
Lucrarile de izolare termica se vor executa numei cu personal specializat in acest scop. La punerea in opera a
materialelor termoizolatoare se vor evita trantirea placilor rigide; se recomanda ca transportul placilor rigide sa
se faca in pozitie verticala.
Campul termoizolant cu placi se va realiza prin asezarea acestora cu rosturile inchise. Eventualele spatii dintre
placi vor fi completate prin bucati, taiate la dimensiunile necesare pentru a se obtine un strat termoizolatar
continuu,
Se interzice inlocuirea placilor sau completarea spatilor prin alte materile (caraimizi cu goluri, caramizi pline etc.);
se admite umplerea eventualelor goluri dintre placi cu deseuri din aceleasi materiale, aglomerate.
Suprafata stratului suport trebuie sa aiba planeitatea suficienta, fara reliefuri sau asperitati, pentru a nu fi incarcat
inutil, ulterior, cu straturi de egalizare.
Daca suprafata prezinta denivelari se va executa o sapa de egalizare din mortar de ciment cu avizul proiectantului.
La lucrul pe timp friguros sau in alte cazuri, cand nu se poate executa egalizarea suprafetei suport, aceasta se
poate realiza prin aplicarea peste bariera contra vaporilor, de la caz la caz, a unui strat de 1-2 cm grosime de nisip,
spalat si uscat, intins uniform si nivelat, astfel incat sa se realizeze o suprafata plana. In acest caz, la asezarea
placilor termoizalatoare, bariera contra vaporilor nu se va deteriora.
Asezarea placilor termoizolatoare rigide de beton celular autoclavizat se face pe pat de nisip, pe suprafete suport
cu panta pana la 3%.
Pozarea instalatiei electrice se va evita, in general, la fata superioara a placii suport din beton armat. Cand totusi
ea se executa, se va aplica o sapa generala de nivelare.
Nu se ad mite nivelarea superioara a stratului suport termoizolator prin tesrea, prin taiere a placilor
termoizolatoare, pentru inglobarea in spatiul rezultat a tuburilor electrice.
Termoizolatia va fi realizata din placi rigide de beton celular autoclavizat.

Pentru a impiedica, in timpul executiei, patrunderea apelor din precipitatii atmosferce in termoizolatie, aplicarea
stratului termoizolator se va face pe fasii transversale pe intreaga latime a cladirii, dupa racordarea dispozitivelor
de scurgere a apei de pe terase la reteaua de canalizare. Fasiile vor avea suprafata corespunzatoare posibilitatii
acoperirii termoizolatiei cu hidroizolatii, lntr-un interval de timp in care nu exista riscuri de umezire a termoizolatei
datorita precipitatiilor atmosferice. Nu se va aplica o suprafata de termoizalatie mai mare decal suprafata ce poate
fi acoperita in cursul unei zile de lucru cu sapa de protectie.
Circulatia directa pe placile termoizolatoare rigide sau elastice este interzisa.
Asezarea placilor se face pe latime de cca. 30-60 cm care se pot acoperi cu sapa fara a se calca pe placa. In cazul
unor latimi mai mari de fasii se admite circulatia peste placi prin intermediul unor podini din dulapi de lemn.
Sapa suport a hidroizolatiei se va pastra uscata, iar circulatia pe ea se va face numai dupa suficienta ei intindere si
cu mijloace de transport care nu due la deteriorarea ei (targi, roti cu pneuri), eventual cu protejarea prin podini
de circulatie. In caz de pericol de ploaie, in timpul executiei termoizalatiei, suprafata stratului termoizolator se
acopera provizoriu cu un strat de materiale hidrofuge (cartoane bitumate, folii de polietilena, etc.) materialele
respective trebuind sa fie pregatite din limp.
Canalele de ventilatie obtinute prin instalarea placilor termoizalatoare, in cazul alcatuirii de tip C, se dispune pe
doua directii perpendiculare, comunicand intre ele la intersectii.
La termoizolarea la partea inferioara a planseelor (recomandabila din punct de vedere termotehnic), placile rigide
din beton usor se aseaza pe cofraj inainte de armarea si betonarea plaicilor de beton armat.
Fixarea si sustinerea placilor termoizolatoare rigide se realizeaza cu o retea din vergele de otel-beton 06mm la 20
cm distanta, montata pe cofraj inainte de asezarea placilor si legate de armatura planseului de beton armat cu
ajutorul unor mustati duble de sarma zincata 03 mm. Astfel placile se leaga strans de placa de beton armat.
Pentru protectia termoizolatiei, peste placile termoizolatoare se aplica o tencuiala de mortar pe rabit sau fara
rabit, de la caz la caz.
Controlul in timpul executei se efectueaza de catre executant prin organele de control tehnic de calitate, precum
si de beneficiar prin dirigintele lucrarii, verificandu-se corespondenta dintre materialele si straturile de materiale
puse in opera si prevederile proiectului.
Constatarile controlului se consemneaza pentru fiecare obiect in procese-verbale de lucrari ascunse, in caietul de
dispozitii de santier.
Se vor verifica :
calitatea materialelor termoizolatoare pe baza avizelor de expeditie ale fabricilor producatoare in conformitate
cu prevederile din norma interna de fabricatie si din prescriptii;
montajul termoizolatiei;
executarea corecta a stratului de protectie.
TERMO-HIDROIZOLAREA TERASELOR
STANDARDE DE REFERINTA
Agrementul tehnic al produsului folosit
SR EN 13163: 2009 Prod use termoizolante pentru cladiri. Prod use fabricate din polistiren expandat
SR 61: 1997 Bitum. Determinarea ductilitatii
SR 137:1995 Materiale hidroizolante bitumate. Reguli si metode de verificare
SR 7916 lmpaslitura de fibra de sticla bitumata.

SR EN 12277: 2007. Tratamente bituminoase. Cerinte
C 246 - 93 - lnstructiuni tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat, la hidroizolatia acoperisurilor;
C 107 - 2005 - Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri;
NP 040-2002 privind proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructie
NP 069-2002 privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii.
NP 064-02 Ghid privind proiectarea, executarea si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu
materiale bituminoase si polimerice
NP 068: 2003 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in
exploatare. P118: 1999 Normativ de siguranta la foe a constructiilor.
HG 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii - cu modificarile si
completarile ulterioare
Normative si instructiuni-cadru in vigoare de securitate si sanatate in munca aplicabile in timpul constructiei.
Principale caracteristici tehnice ale unor materiale termoizolante utilizabile: polistiren extrudat ignifugat (XPS):
Efortul de compresiune a placilor la o deformatie de 10% - CS(10/Y) - minimum 200 kPa
Principale caracteristici tehnice ale unor materiale hidroizolante utilizabile:
membrana bituminoasa exterioara cu autoprotectie
Forta de rupere la tractiune
longitudinal≥450 N/5cm
transversal ≥ 400 N/5cm
Stabilitatea la cald - minimum 120°
Flexibilitatea la rece - minus 12 °
Rezistenta la perforare statica 􀀐 15 kg
lmpermeabilitate ≥ 60 kPa
Grosime (fara strat de autoprotectie) ≥ 4 mm
Caracteristici tehnice; clase si niveluri de performanta
Rezistenta termica minima corectata a planseului peste ultimul nivel reabilitat termic - R'(min) ≥5 m2K/W Clasa
de reactie la foe a materialului termoizolant - B-s2, dO
PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Stratul suport din beton sau mortar al hidroizolatiei trebuie curatat de toate impuritatile, dupa care se aplica o
amorsa din doua straturi de solutie bituminoasa in benzina sau emulsie bituminoasa.
Pantele necesare scurgerii apelor se vor realiza din beton de panta, cu panta de minim 2% si minim 2 cm grosime
la gurile de scurgere.
Suprafetele suport pentru aplicarea barierei de vapori, respectiv a hidroizolatiilor, se vor verifica si controla daca
corespund, sa nu existe asperitati mai mari de 2 mm si denivelari peste 5mm , verificate pe toate directiile cu un
dreptar de 3 m lungime, iar scafele executate sa aiba raza de minim 5 cm.
Se va verifica sa fie fixate toate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, carligele, agrafele
de prindere a copertinelor, sa fie executate rebordurile, lacasurile rosturilor, sa fie montate deflectoarele pentru
difuzia de vapori sau alte elemente situate sub bariera de vapori sau sub hidroizolatie, conform proiectului.
Controlul starii suprafetei suportului (umiditate, temperatura) inainte de aplicarea termohidroizolatiei;

EXECUTIA LUCRARILOR
Stratul suport va fi amorsat cu o emulsie sau solutie de bitum de minim 600 gr/mp, peste care se aseaza stratul
de difuzie de vapori, din impaslitura perforata tip IBP 1200 lipita cu adeziv la rece. Aplicarea amorsei se face, in
cazul emulsiei anionice pe stratul umezit, iar in cazul solutiilor bituminoase, pe suport bine uscat.
Hidroizolatia existenta joaca rol de bariera contra vaporilor si strat de difuzie si se aplica pentru a asigura migrarea
vaporilor spre exterior si a impiedica formarea condensului in stratul de izolatie termica. Bariera contra vaporilor
trebuie sa acopere complet partea interioara a stratului de izolatie termica.
Difuzarea vaporilor catre exterior la terasa se face prin intermediul barierei contra vaporilor si a stratului de
difuzie. Asigurarea evacuarii catre exterior a vaporilor, de sub straturile de difuzie, se face la acoperisurile fara
atice prin prelungirea straturilor de difuzie sub sorturile de tabla, iar la cele cu atice prin fasii de 50 cm latime
amlasate la distante de 1 m.
La deschideri mai mari de 12 m, evacuarea vaporilor de sub stratul de difuzie se face prin intermediul
deflectoarelor, o bucata la 50 mp suprafata, amplasate pe zonele cele mai inalte ale acoperisurilor.
Peste termoizolatia protejata pentru a impiedica absorbtia apei din mortar se realizeaza un strat suport pentru
hidroizolatie, din beton sau mortar de ciment armat cu plasa STNB. Termoizolatia fiind realizata cu polistiren,
astfel executata este compresibila. Din acest motiv peste termoizolatie se va executa un strat de egalizare de 4,0
cm grosime din sapa pe baza de ciment, care nu este utilizat pentru suprafete de uzura. Hidroizolatia din foi
bitumate aditivate lipite cu flacara se realizeaza prin topirea stratului de bitum aditivat al materialului, datorita
temperaturii flacarii rezultate prin arderea gazului lichefiat cu ajutorul unor arzatoare.
Se va urmari ca derularea sulului si retragera concomitenta a arzatorului sa se faca cu viteza potrivita, pentru ca
bitumul de pe foi sa se topeasca uniform, fara scurgeri de pe sul. Foaia cu bitum topit se preseaza pe stratul suport
prin greutatea sulului, iar la capetele sulului si pe marginea sa, prin presare cu mistria usor incalzita.
Petrecerile foilor vor fi de minim 10 cm in sens longitudinal, iar la capetele sulului de minim 15 cm. Scafele si doliile
se executa intarite cu un strat suplimentar din fasii de bitum aditivat.
Hidroizolatia se va realiza cu membrane hidroizolante sudate la cald cu stratul de uzura (protectie) din ardezie.
La strapungeri etansarea se face in functie de diametrul elementelor si al solicitarilor, astfel:
la strapungeri reci si fara vibratii cu d<200mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flansa sudata si se va strange
cu flansa mobila in suruburi;
la strapungeri reci si fara vibratii cu d<200mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elementele verticale se va
executa dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului prin mansonare cu doua straturi de panza sau
tesatura bitumata, lipita cu mastic de bitum si matisare cu sarma sau colier;
in cazul deflectoarelor, stratul de difuzie se va decupa sub guler, iar in interior, ca termoizolatie, tubul se va umple
cu vata minerala;
la strapungerile cu vibratii sau calde, hidroizolatia verticala se executa intoarsa pe rebord sau zidarie, distantat
fata de strapungere si se protejeaza pe rebord cu sort din tabla zincata si etansata cu chit la elementele de
strapungere. Rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa cu un strat suplimentar de panza sau tesatura bitumata
de minim 0,5 m latime, cu bucla in deschiderea rostului si prinsa in cuie de dibluri sau bolturi impuscate pe margini.
Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla, in prealabil amorsata cu emulsie de bitum, dupa care se protejeaza
cu copertina de protectie. Sub paziile de tabla se va lipi cu mastic de bitum un strat suplimantar de impaslitura
sau carton bitumat de 30 - 50 cm latime.

Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere de la !erase si a acoperisurilor necirculabile se va asigura cu guler
de plumb amorsat sau cu palnii din materiale plastice aplicate pe un strat suplimentar de panza sau tesatura
bitumata. Gulerul (de plumb sau din materiale plastice) si stratul suplimentar din panza vor fi prevazute cu stuturi
care se vor introduce in mufa conductei de scurgere. Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului
superior de rezistenta al hidroizolatiei sau al barierei de vapori iar la partea inferioara conducta cu mufa va fi
stemuita in coloana de coborare la min 30 cm sub planseu. Hidroizolatia in camp se va lipi deasupra gulerului (din
plumb sau din materiale plastice) cu crestaturile introduse in mufa, dupa care se va monta parafrunzarul. In cazul
teraselor circulabile cu sifoane de pardoseala.
VERIFICAREA LUCRARILOR
Pe tot parcursul executiei se vor face verificari atat asupra materialelor puse in opera cit si asupra lucrarilor propriu
zise. Se va face verificarea indeplinirii conditiilor de calitate si consemnarea lor in procese verbale de lucrari
ascunse, in privinta urmatoarelor lucrari:
calitatea straturilor suport
preluarea corecta a pantelor existente si asigurarea evacuarii apelor meteorice de la nivelul teraselor
nivelul si amplasamentul gurilor de scurgere, executia si calitatea stratului de amorsaj, a barierei contra vaporilor
si a termoizolatiei;
calitatea, latimea suprapunerilor si lipirea corecta a straturilor de hidroizolatie, mai ales in ceea ce priveste
petrecerile montarea corecta a diblurilor conexpand pentru prinderea retelei suport STNB, respectiv a diblurilor
de plastic si a agrafelor pentru tinichigerie
executarea corecta a partilor constructive ale racordarilor cu suprafete verticale, care sa asigure o buna montare
a straturilor izolatoare.
La incheierea lucrarilor se va face receptia lor pe baza certificatelor de calitate a materialelor si a proceselor
verbale de lucrari ascunse de la punctul hidroizolatii.
Verificarile ce trebuie facute in afara celor de la capitolul prevederi generale - izolatii sunt urmatoarele:
-starea de umiditate corespunzatoare a statului suport amorsat
-existenta rosturilor de dilatare de 2 cm pe contur si in campul sapelor si peste termoizolatii (la 4 - 5 m distanta
pe ambele directii)
-racordarile intre diverse suprafete cu abateri admisibile fata de dimensiunile din proiect si prescriptiile tehnice
de - 5 +10 mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi respectarea retetelor si procedeelor de preparare a
materialelor pe santier (masticuri, solutii, etc.) conform Normativului C 246 – 93
-starea de umiditate corespunzatoare a statului suport amorsat
-lipirea corecta a foilor; nu se admit dezlipiri, alunecari, basici
-latimea de petrecere a foilor (7 - 10 cm longitudinal, min. 10 cm frontal) se admit 10% din foi cu petreceri de min.
5 cm longitudinal si min. 7 cm frontal
-realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine sau tuburi
-se verifica etanseitatea izolatiilor prin inundarea cu apa limp de 72 ore (la pante max. 7%)
-se vor verifica pantele la acoperisuri, daca sunt conform proiectului, daca gurile de scurgere sunt amplasate in
punctele cele mai coborate, daca functioneaza scurgerile.
-se verifica racordarile hidroizolatiei la reborduri si atice, la strapungeri, rosturi de dilatatie si guri de scurgere
(care trebuie prevazute cu parafrunzare si sa nu fie inundate).
-se va verifica tinichigeria cu racordarea termohidrizolatiei.

Rezultatele verificarilor se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse.
BALUSTRADE METALICE INTERIOARE SI EXTERIOARE

MATERIALE SI PRODUSE
Balustradele vor fi confectionate din:
• Tevi patrate si platbanda de otel - balustradele interioare si exterioare (zona de acces), cu dimensiunile
din proiect;
• Tevi rotunde si platbanda de otel - balustrada la rampa pentru persoane cu dizabilitati, conform
impunerilor din normativ, cu dimensiunile din proiect.
Tevile folosite pentru confectionarea balustradelor pot fi fara sudura trase la rece sau sudate si calibrate la rece
sau laminate la cald.
Mainile curente sunt din otel la exterior, iar la interior din lemn.
Otelul va avea calitate uniforma, lipsit de pori, defecte de contractie, umflaturi, crapaturi sau alte defecte.
Toate piesele din otel vor fi protejate anticoroziv prin grunduire si vopsire.
La exetrior se vor aplica doua straturi de grund si trei de vopsea epoxi-gudron, iar la interior un strat de grund si
doua straturi de vopsea.
Prinderile montantilor balustradelor se vor realiza cu ancore mecanice.
Montajul de fabrica: se recomanda realizarea de ansamble in fabrica cat mai mull posibil, pentru a minimiza
innadirea si asamblarea pe teren. Se vor dezasambla unitatile doar atat cat este nevoie din limitari de transport si
de manipulare. Se vor folosi asamblari care sa mentina valoarea structurala a pieselor imbinate. Se vor marca clar
piesele in vederea reasamblarii si montarii coordinate.
Pregatirea
Se vor coordona si furniza ancorajele, desenele de montaj, diagramele, sabloanele, instructiunile si directivele
pentru instalarea ancorajelor, inclusive mansoane, buloane de ancorare si alte elemente diverse care au ancore
integrale de inglobat in beton. Se va coordona livrarea acestor elemente la locul proiectului.
Executia
Montajul pe structura: se vor furniza dispozitive de ancorare si fixare acolo unde este nevoie, pentru a asigura
fixarea pe structura. Se vor prevedea ancore expandabile pentru beton.
Se vor furniza eventualele fixari sau ancore temporare necesare pentru sustinerea in cofraj a elementelor care
urmeaza sa fie inglobate in beton.
Verficarea calitatii executiei

Se va verifica calitatea fixarii confectiei metalice in suportul ei, calitatea executarii sudurilor si prinderilor de fixare,
a slefuirilor etc
Se va verifica modul de executie al confectiilor metalice, comparativ cu mostrele aprobate, dupa caz, si al detaliilor
din proiect.
Se va verifica calitatea otelului folosit la confectionarea balustradelor si ca acestea sa nu prezinte puncte de rugina
sau alte defecte.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate pentru produse si materiale.

In caz de neconcordante, confectiile metalice necorespunzatoare vor fi indepartate si inlocuite cu atele la nivelul
cerut prin specificatiile detaliilor de executie.
Se incheie proces - verbal de receptie pe categorii de lucrari.
Receptia lucrarilor
Pana la receptia lucrarilor se va avea grija incat confectia metalica pentru balustrade sa nu fie deteriorata in cursul
executarii ultimelor operatiuni de finisare.
REZISTENTA
Lucrarile de rezistenta se vor executa de catre SC DRAFT CONSTRUCT SRL.
Aspectele conceptuale de baza al prezentului obiectiv il reprezinta:

• realizarea unei structuri simple, compacte, ce reprezinta obiectivul cel mai important al proiectarii
structurilor de rezistenta
• simplitatea structurala ce presupune existenta unui sistem structural continuu si suficient de puternic care
sa asigure un traseu clar, cat mai direct si neîntrerupt al tortelor seismice, indiferent de directia acestora,
pana la terenul de fundare.
CLADIRE TIP "A"
SUPRASTRUCTURA
Cladirea ce se va exxecuta va avea regimul de inaltime P+ 1E. Deasupra etajului se afla un pod necirculabil.
Dimensiunile in plan ale structurii sunt de 14.40 m x 8.10 m. lnallimea de nivel este de 2.95 m.
Structura de rezistenta a fost modelata in functie de partiul de arhitectura si a fost conformata sa raspunda
criteriilor de exigenta cerute prin codurile, standardele si normativele de proiectare in vigoare .
Dimensiunile elementelor structurale si clasa de beton sunt rezultate din calculele secventiale multiple de
rezistenta si deformabilitate. Structura de rezistenta este conceputa in sistem cadre din beton armat pe doua
directii. Stalpii au dimensiunile de 30 cm x 30 cm. Grinzile au dimensiunile de 30 cm x 50 cm. Placile de peste
parter si etaj au grosimea de 13 cm.
Structura acoperisului este de tip sarpanta din lemn pe scaune, asezata peste planseul din beton armat de peste
etaj.
Circulalia pe verticala se face prin intermediul a doua scari balansate de beton armat.
Peretii de închidere si de compartimentare a constructiei sunt realizati din blocuri de BCA de 30 cm, respectiv 15
cm.
Materiale utilizate in suprastructura:
• Beton armat C25/30
• Armaturi BST 500S, categoria de ductilitate C
INFRASTRUCTURA
Fundarea structurii se va realiza pe teren natural imbunatatit prin extraexcavare si compactare prin intermediul
unei perne de loess.
Sistemul de fundare este de tip grinzi continue din beton armat pe doua directii. Grinzile au forma de T întors cu

inaltimea totala de 180 cm, avand grosimea inimii de 35 cm si grosimea talpii de 50 cm. Latimea talpilor este de
100 cm.
Grinzile de beton armat se aseaza pe un strat de 10 cm de beton de egalizare. Placa de la cota -0.10 este legata
monolit de grinzile de fundare si are grosimea de 10 cm. Placa de la cota -0.10 împreuna cu grinzile de fundare
realizeaza un sistem rigid si rezistent capabil sa preia eforturile aduse de suprastructura si sa le transmita uniform
la terenul de fundare.
Materiale utilizate in infrastructura:
• Beton simplu si de egalizare C8/10
CLADIRE TIP "B"

SUPRASTRUCTURA
Cladirea proiectata are regimul de inaltime P+2E. Deasupra etajului 2 se afla un pod necirculabil. Dimensiunile in
plan ale structurii sunt de 15.75 m x 10.45 m. lnaltimea de nivel este de 2.95 m.
Structura de rezistenta a fost modelata in funclie de partiul de arhitectura si a fost conformata sa raspunda
criteriilor de exigenta cerute prin codurile, standardele si normativele de proiectare in .
Dimensiunile elementelor structurale si clasa de beton sunt rezultate din calculele secventiale multiple de
rezistenta si deformabilitate. Structura de rezistenta este conceputa in sistem cadre din beton armat pe doua
directii. Stalpii au dimensiunile de 35 cm x 35 cm. Grinzile au dimensiunile de 30 cm x 40 cm si 30 cm x 35 cm.
Placile de peste parter, etajul 1 si etajul 2 au grosimea de 13 cm.
Structura acoperisului este de lip sarpanta din lemn pe scaune, asezata peste planseul din beton armat de peste
etajul 2.
Circulalia pe verticala se face prin intermediul unei scaii in doua rampe din beton armat.
Perelii de inchidere si de compartimentare a construcliei sunt realizali din blocuri de BCA de 30 cm, respectiv 15
cm.
Prin proiectare s-a urmarit alat incadrarea deplasarilor la starea limita ultima si la starea limita de serviciu in
deplasarile admisibile impuse de normativul P100-1.
Materiale utilizate in suprastructura:
INFRASTRUCTURA
Fundarea structurii se va realiza pe teren natural imbunatatit prin extraexcavare si compactare prin intermediul
unei perne de loess.
Sistemul de fundare este de lip grinzi continue din beton armat pe doua directii. Grinzile au forma de T intors cu
inallimea totala de 180 cm, avand grosimea inimii de 35 cm si grosimea talpii de 50 cm. Lalimea talpilor este de
120 cm. Grinzile de beton armat se aseaza pe un strat de 10 cm de beton de egalizare. Placa de la cota -0.10 este
legata monolit de grinzile de fundare si are grosimea de 10 cm. Placa de la cota -0.10 impreuna cu grinzile de

fundare realizeaza un sistem rigid si rezistent capabil sa preia eforturile aduse de suprastructura si sa le transmita
uniform la terenul de fundare.
Materiale utilizate in infrastructura:
• Beton simplu si de egalizare CS/10
EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII LA STRUCTURA DE REZISTENTA

La executia lucrarilor la structura de rezistenta se vor respecta:
• conditiile precizate in Codul de practica a lucrarilor de beton si beton armat NE 012
• indicatiile de alcatuire constructiva din normative
• proiectul tehnic de executie si caietele de sarcini aferente.
Trasarea pe teren a construcliei se va face in conformitate cu STAS 9824/1- 1987.
lnainte de turnare se vor îngloba in cofraj cutiile pentru goluri si piesele de trecere pentru instalatii si, de
asemenea, se vor realiza detaliile pentru priza de pamant, in conformitate cu prevederile proiectului de instalatii.
Trotuarele vor fi etanse si se vor executa cu pante catre exterior, astfel incat sa se asigure evacuarea
apelor meteorice catre rigole si sa se împiedice patrunderea acestora catre fundatie.
Racordurile dintre trotuare si soclu se vor trata cu masticuri elastice impermeabile.
Se vor prevedea racorduri elastice, dar etanse, la trecerea conductelor prin grinzile de fundare.
Executia lucrarilor la suprastructura se face cu operatii, scule, dispozitive si utilaje de tip curent, specifice
lucrarilor de constructii obisnuite. Executia va respecta planurile si detaliile de executie din proiectul tehnic, cu
precizarea ca executia va începe dupa realizarea in totalitate a infrastructurii.
Este obligatoriu ca betoanele sa se prepare centralizat, într-o statie de betoane (a carei activitate a fost
autorizata), pentru a avea o reteta de beton stabila si controlata.
Toate materialele care intra in alcatuirea elementelor structurale vor avea declaratii de conformitate
(certificate de calitate) si copii dupa Agrementul tehnic pentru materialele din import.
La turnarea betoanelor, rosturile tehnologice se vor lasa in pozitiile specificate in Codul de practica NE 012
/2- 2010.
LUCRARI CE TREBUIE TERMINATE INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR DE SAPATURI
- curatarea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni pe intreaga suprafata de teren ce se

executa terasamentele, cu strangerea acestora in gramezi si apoi indepartarea lor de pe amplasament;
- saparea si depozitarea pamantului vegetal;
- indepartarea apelor de suprafata - daca este cazul;
- trasarea pe teren a constructiei;
- trasarea lucrarilor de detaliu pentru sapaturi.
LUCRARI DE SAPATURI
Lucrarile de sapaturi vor incepe numai dupa trasarea constructiei, conform proiectului de arhitectura, si
intocmirea documentelor corespunzatoare, conform legislatiei in vigoare.
La executarea sapaturilor va trebui sa se urmareasca permanent urmatoarele aspecte:

- sa nu se afecteze echilibrul natural al terenului din jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta pentru
ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie periclitata;
- sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa fundatiei;
- sa se asigure protectia muncii in timpul lucrarilor.
- executarea sapaturilor generale care se opresc la 20 cm deasupra cotei finale din proiect;
- retrasarea lucrarilor de detaliu pentru sapaturi, daca este cazul;
- executarea sapaturilor manuale care se opresc la 20 cm deasupra cotei finale din proiect;
- in cazul umezirii superficiale a sapaturii trebuie sa se asigure evacuarea rapida a apelor din precipitatii din
sapaturi, iar fundul gropii de fundatie trebuie lasat sa se usuce; daca umezirea este puternica, se va
indeparta stratul de noroi.
Pentru mentinerea stabilitatii malurilor vor trebui luate urmatoarele masuri:
- pamantul rezultat din sapatura nu va fi depozitat la o distanta mai mica de 5m de marginea gropii;
- terenul din jurul sapaturii nu va fi incarcat sau supus la vibratii;
- cand turnarea betonului nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in cazul terenurilor sensibile la
actiunea apei, sapatura se va opri la o cota mai ridicata cu minim 20cm decat cea finala, pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.
- malurile sapaturii vor fi protejate cu folie de polietilena pe toata perioada lucrarilor, pana la executarea
umpluturilor
Executantul este obligat sa urmareasca permanent aparitia si dezvoltarea crapaturilor longitudinale paralele cu
marginile sapaturii care, daca nu sunt cauzate de uscarea pamantului pot indica inceperea surparii malurilor si in
consecinta poate lua masurile de prevenire a accidentelor.
Finalizarea lucrarilor de sapaturi

- finisarea sapaturilor - saparea ultimului strat de 20 cm - imediat inaintea inceperii operatiilor de
punere in opera a betoanelor.
Suplimentar fata de cerintele legale, pe timpul executiei infrastructurii, se vor lua masuri pentru prevenirea
inundarii gropii de fundare si a destabilizarii malurilor sapaturii, dupa cum urmeaza:
• va fi sapata o basa, la o distanta de 5m fata de constructia noua, pentru colectarea apelor pluviale;
• vor fi sapate santuri perimetrale sapaturii pentru preluarea apelor pluviale catre basa
• in santier va fi disponibila, pana la realizarea umpluturilor in jurul constructiei, o motopompa pentru apa
murdara;
• va fi asigurata evacuarea apelor pluviale din groapa de fundare in cel mai scurt timp de la inceperea ploii;
• taluzurile sapaturii vor fi protejate de apele pluviale cu folie de polietilena.
In santier vor fi asigurate mijloace suficiente pentru evacuarea apelor pluviale catre reteaua de canalizare astfel
incat apa sa nu stagneze pe fundul sapaturii sau in groapa de fundare pe perioada executarii infrastructurii.

- elementele geometrice (lungimi, latimi, cote de nivel etc.) vor fi comparate cu cele descries în
documentatia tehnica si trebuie sa fie în deplina concordanta cu acestea;

- în toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiect natura terenului nu corespunde
cu cea indicata în documentatie, se va anunta in cel mai scurt timp posibil proiectantul de specialitate
pentru stabilirea masurilor adecvate de continuare a lucrarilor;
- documentul care atesta calitatea - natura - terenului de fundare se constituie Procesul verbal de receptie
calitativa întocmit de catre conducatorul lucrarilor de constructii împreuna cu specialistul geotehnician si
a beneficiarul (FAZA DETERMINANTA). Acesta va fi semnat în aceeasi zi de catre toti cei mentionati si
anexat la Registrul de procese verbale de lucrari ce devin ascunse.
COFRAJE
Standarde de referinta
STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a constructiilor - Prescriptii generale
STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice
C11/74 lnstructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea în constructii a panourilor
din placaj pentru cofraje (BC 4/1975)
Panourile de cofraj, inainte de fiecare folosire, se curata de beton si laptele de ciment si se ung cu
agenti de decapare pe fetele ce vin in contact cu betonul.
Aceste produse nu trebuie sa corodeze betonul sau cofrajul si nu trebuie sa pateze betonul si sa se
aplice usor si sa nu-si schimbe dimensiunile. lnainte de folosire cu 1-2 ore cofrajele se uda. Montarea cofrajelor
trebuie sa cuprinda urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si eventual corectarea pozitiei cofrajului;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
- montarea armaturilor in cofraje si a pieselor metalice de trecere etansa ce se vor ingloba in beton;
- betonarea elementului cofrat;
- decofrarea dupa indeplinirea conditiilor de rezistenta a betonului turnat.
Va trebui acordata o atentie deosebita la cofrajele ce au rezemare directa pe pamant astfel incat sa
nu se deplaseze datorita unor deplasari sau tasari ale terenului.
Se va acorda o atentie deosebita la rosturile panourilor pentru asigurarea etanseitatii cofrajului. In
acest scop nu se admit panourile rupte, gaurite sau cu captuseli discontinue.
La montarea cofrajului se admit abateri de ±1 cm fata de cotele proiectului. Se interzice decofrarea
elementelor inainte de realizarea de catre beton a rezistentei la intindere de minim de 2,5 daN/mmp, iar pentru
placi se vor mentine sustinerile pana la 15-30 zile.
In cazul conditiilor deosebite de lucru, aceste termene se pot corecta pe baza de incercari de
laborator.
Trasarea pozitiei cofrajelor

Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale in raport cu care se traseaza apoi liniile de contur
ale elementelor ce urmeaza a fi cofrate si liniile de pozitionare ale cofrajului.

Transmiterea pe verticala a cotelor de nivel se face cu ajutorul firului cu plumb si a furtunului de nivel
si numai în cazul unde precizia ceruta prin proiect trebuie sa fie mai buna de+/- 1cm se vor utiliza instrumente
optice (ex. : nivela).
Montarea cofrajelor
- transportul si asezarea panourilor la pozitie;
- curatarea si ungerea panourilor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor (daca este cazul)
- încheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul unor elemente speciale:caloti, juguri, tiranti,
zavoare, distantieri, spraituri, contravantuiri etc; aceste operatii se efectueaza dupa ce in prealabil s-a verificat
existenta si corecta pozitionare a armaturilor, pieselor înglobate, ramelor pentru golurile de instalatii etc.;
- etansarea rosturilor.
Sustinerea cofrajelor
Esafodajele de sustinere a cofrajelor de plansee (grinzi, nervuri, placi) sunt formate in general din
grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar (metalici) contravantuiti.
Elementele esafodajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru sustinerea in
deplina siguranta a tuturor sarcinilor verticale provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspat a sculelor
si dispozitivelor de lucru si a echipei de muncitori, precum si a sarcinilor orizontale provenite din vant si împingerea
betonului.
Contravantuirile de pe cele doua directii perpendiculare trebuie sa formeze triunghiuri
nedeformabile, iar prinderile sa nu dea excentricitati importante in noduri. Pot fi folosite ca elemente orizontale
de contravantuire talpile continue de rezemare si grinzile de sustinere, cu conditia ca prin detaliile de prindere
adoptate sa fie împiedicata deplasarea relativa intre popi si aceste talpi - respectiv rigle.
Decofrarea
La indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere ca rezistenta betonului sa fi atins valorile de mai
jos:
Elementele de cofraj Deschiderea elementului de beton în m

ce se indeparteaza L<6 6<L <12 L>12
1. Partile laterale la atingerea rezistentei de minimum 25 daN/cmp,
astfel ca fetele si muchiile elementului sa nu fie
deteriorate
2. Fetele interioare cu 50% 60% 60%
mentinerea
popilor de siguranta
3. Popii de sustinere 70% 80% 90%

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie se va face prin încercarea epruvetelor de control
confectionate în acest scop si pastrate în conditii similare elementelor în cauza, conform prevederilor din SR EN
12390-6:2010, sau prin incercari nedistructive.

Avand in vedere importanta deosebita pe care o are corecta pozitionare a cofrajelor fata de axele constructiei,
de cotele partiale din proiect, etapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt:
• etapa preliminara se efectueaza de catre maistru si setul echipei specializate si urmareste
- gradul de compactare al terenului in cazul rezemarii cofrajului direct pe pamant, sau umpluturi, pentru
prevenirea producerii tasarilor sau ridicarilor care ar putea afecta calitatea lucrarilor ulterioare;
- pozitia elementelor de beton turnate anterior (axe in plan orizontal, cote de nivel);
- pozitia mustatilor de armatura ce se vor ingloba in elementele ce se toama ulterior;
- verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje si inscrierii in limitele abaterilor admise.
Maistrul semneaza procesul verbal de constatare a executiei lucrarilor respective.
• etapa de executie a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in prescriptiile tehnice constau in:
- verificari dupa trasarea si inscrierea abaterilor admisibile privind pozitia marcajelor fata de axele constructiei
si fata de elementele corespunzatoare turnate la nivelul inferior, precum si dimensiunile elementelor ce urmeaza
sa fie turnate;
- verificari dupa montarea elementelor de baza (calotii in cazul stalpilor, panouri in cazul peretilor etc.) privind
pozitionarea corecta fata de marcaj si fixarea corecta si stabila a elementelor de sustinere si prindere.
• etapa finala de verificare la receptia lucrarilor conform documentatiilor si prescriptiilor tehnice.
La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar si
constructor.
Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in Registrul de procese verbale
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
Dupa efectuarea remedierilor se va face o noua verificare si se va incheia un nou proces verbal.
ARMATURI
Otelul pentru beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR 438-1/2/3:2012.
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a
importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia.ln cazul in care exista dubii asupra modului in care s-a
facut echivalarea corespunzatoare cu SR 438-1/2/3:2012 a parametrilor de calitate, constructorul va utiliza otelul
respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al proiectantului.
Executia lucrarilor
Otelurile pentru armaturi trebuie depozitate pe tipuri de diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator
astfel incat sa asigure:
- evitarea corodarii otelului
- evitarea murdaririi otelului
- asigurarea posibilitatii de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea acestora se va face in stricta conformitate cu prevederile
proiectului (detaliile de armare a elementelor). Fasonarea se va face in ateliere specializate. lnainte de a se trece

la fasonare, executantul va proceda la identificarea barelor necesare, la posibilitatile de fasonare si eventual se va
cere acordul proiectantului pentru modificarile necesare.
Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte si in acest scop se va proceda la curatirea eventualelor
impuritati si a ruginii, prin frecare cu peria de sarma.
Otelul livrat in colaci se va indrepta inainte de fasonare prin tragere cu troliul, dar fara a produce deformari ale
profilului. Alungirea maxima va fi de 1 mm/ml.
Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier dar este preferabila confectionarea lor si montarea in
plase in ateliere, datorita specificului de lucrari in domeniul public.
Montarea barelor in cofraje se va face prin distantieri din plastic, iar legarea barelor cu o sarma moale. La
montarea armaturilor in cofraj se interzice montatorilor sa calce pe armaturile gata montate in cofraj.
lnainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere calitativ lucrarile de armaturi si se vor corecta
eventualele nepotriviri sau defecte.
Verificarea si receptionarea lucrarilor de armaturi

Verificarile trebuie facute de catre beneficiar, executant si proiectant si trebuie sa se refere la toate aspectele
lucrarilor, dupa cum urmeaza :
- numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiuni ale elementului de rezistenta verificat; distanta
dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente care
se toarna ulterior (mustati);
- lungimi de petrecere la innadiri;
- calitatea sudurilor;
- numarul si calitatea legaturilor dintre bare;
- dispozitive de mentinere a armaturilor la pozitie in cursul betonarii (capre, distantieri etc.); modul de
asigurare a stratului de acoperire cu beton a armaturii;
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
Aceste elemente se consemneaza cronologic in registrul de procese verbale pentru lucrari ce devin ascunse.
BETON SIMPLU SI BETON ARMAT
STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a constructiilor -Prescriptii generale

STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice
STAS 6054/77 Terenuri de fundatie -Adancime de inghet
SR EN 1008:2003 Apa pentru betoane si mortare
SR EN 12620+A 1 :2008 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
SR EN 12350-4:2009 Incercari pe betoane -lncercari pe betonul proaspat
SR EN 12390-6:2009 lncercari pe betoane -lncercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice
SR EN 12390-8:2009 lncercari pe betoane -Verificarea impermeabilitatii la apa
NP112/2014 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe
NE012/10 Cod de practica pentru lucrari de beton si beton armat
C 56/85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente -BC1 ,2/86
C 156/89 lndrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71

EXECUTIA LUCRARILOR- FUNDATII
Lucrari pregatitoare: lnainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor, trebuie sa fie
terminate urmatoarele lucrari pregatitoare:
- sapaturile pentru gropile de fundatii izolate si pentru santurile fundatiilor continue;
- asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de lucru, a
depozitelor de materiale;
- retrasarea axelor fundatiilor;
- verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect din punctul de vedere al calitatii terenului de
fundare, a dimensiunilor fundatiilor -in limitele tolerantelor admisibile;
- incheierea procesului verbal de lucrari ascunse.
EXECUTIA LUCRARILOR-STRUCTURA
- se traseaza axele principale ale constructiei si cotele de nivel aferente;
- se monteaza cofrajele si armaturile corespunzatoare elementelor de rezistenta;
- se verifica corespondenta dintre situatia reala si cea din proiect;
- se incheie procesele verbale de lucrari ascunse.
EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE
Pentru lucrarile de beton se vor respecta urmatoarele specificatii:

• prepararea betoanelor se va face de regula in statii de betoane specializate si se permite pentru volume
foarte mici sa se prepare betoane local, respectandu-se toate prevederile normative in vigoare;
• intre antreprenor si consultant se vor consemna intr-un proces verbal si concluziile analizelor efectuate;
• antreprenorul este obligat sa faca determinari privind calitatea betonului proaspat. Probele vor fi
prelevate, confectionate, pastrate si incercate in concordanta cu prevederile legislatiei in vigoare la data
executarii lucrarilor.
• Se poate considera ca este asigurata realizarea clasei de beton prevazuta, daca rezistenta evaluata pentru
varsta de 28 de zile pe baza mediei cuburilor confectionate in cadrul unui schimb si majorata cu 20 %, este
cel putin egala cu rezistenta betonului prevazut in proiect.
• La lucrarile de betonare se vor respecta in mod obligatoriu indicatiile din proiect si prevederile NE 012 /1-
2007.
• Tumarea betonului se realizeaza, mecanizat.
• In timpul executarii lucrarilor de betonare se va urmari cu atentie respectarea:
• marcilor de beton din proiect;
• dimensiunilor lucrarii prin verificarea lucrarilor de cofrare;
• in cazul betoanelor achizitionate de la fabrica de betoane, buletinul insotitor al transportului va trebui sa
contina ora de preparare a lotului de beton respectiv si se va completa cu ora de sosire la punctul de lucru;
astfel se va preintampina punerea in opera a unor betoane intrate deja in priza.
• Pentru toate lucrarile ascunse, ca de exemplu piese metalice inglobate, se vor incheia procese verbale de
lucrari ascunse iar marca si calitatea betoanelor vor fi verificate de laboratoare ATESTATE.

Compactarea betonului:
• compactarea betonului se executa in mod normal cu ajutorul vibratoarelor electrice omologate, pentru
care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si pentru care se detine documentatia tehnica de
intrebuintare si intretinere;
• continuarea compactarii betonului - mecanica sau manuala - in cazul defectarii vibratoarelor sau in cazul
penelor de curent electric este obligatorie, betonarea executandu-se pana la completarea betonului in
cofraje la nivelul unor rosturi de lucru;
• personalul care efectueaza compactarea va fi instruit special pentru aceasta operatie;
• alegerea tipului de vibrator se va face in functie de dimensiunile elementelor ce urmeaza a fi turnate,
precum si a distantei dintre barele de armatura din sectiune;
• in cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela cu ajutorul unor dreptare ghidate pe sipci sau alte
dispozitive speciale;
• se recomanda ca lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna sa fie L3;
• durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic este situata intre durata minima de 5
secunde si cea maxima de 30 de secunde in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat;
• prelungirea duratei de vibrare pana la 60 de secunde impusa de conditii speciale locale nu dauneaza
calitatii betonului -semnele exterioare dupa care se recunoaste ca operatia de vibrare se poate intrerupe
fiind:
o betonul nu se mai taseaza
o suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa
o aparitia bulelor de aer la suprafata betonului vibrat se rareste si diametrul acestora se
micsoreaza
• grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului
vibrator;
• la compactarea unui strat nou, butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm in stratul compactat anterior;
• vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elementele de constructie cu suprafata
mare.
Rosturile de turnare se vor pregati in vederea reluarii betonarii prin:

• indepartarea prin buciardare si frecare cu peria de sarma a stratului de lapte de ciment de la suprafata
betonului;
• indepartarea eventualelor bucati de beton fisurate;
• spalarea cu jet de apa sub presiune.
Tratarea betonului dupa tumare

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si pentru reducerea deformatiilor din contractie, se va mentine
o umiditate corespunzatoare a betonului timp de minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie.

Retetele de preparare a betonului se vor intocmi in conformitate cu Normativul CP012/1-2007.
Transportul betonului se va face cu malaxare continua, tinand cont de calitatea necesara de punere in opera,
socotita judicios. Se vor respecta prevederile Normativului CP012/1-2007.
Mijloacele de transport trebuie sa fie curate si etanse pentru a nu pierde laptele de ciment.
Punerea in opera a betonului se face in mod continuu, evitand pe cat posibil intreruperile de betonare. Tumarea
betonului se va executa dupa receptia calitativa a lucrarilor de sapatura, cofraje si armaturi. Se va urmari ca inainte
de turnare sa se verifice starea suprafetelor de contact cu betonul intarit (se va curata pojghita de lapte de ciment,
asigurand rugozitatea necesara unei bune conlucrari).
Apoi se verifica daca s-au umezit cofrajele, betonul vechi sau alte suprafete cu care ar veni in contact betonul
proaspat si daca s-au luat masuri de evacuarea apelor provenite din precipitatii care au patruns eventual in incinta
cofrajelor.
Betonarea se va efectua de regula cu bena; in cazul folosirii pompei de turnare se vor lua masuri necesare
lucrabilitatii betonului si a dimensiunii agregatelor.
Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se incadreze in limitele de lucrabilitate admise si sa nu prezinte
segregari. Nu este admisa corectarea lucrabilitatii prin adaugare de apa ci numai prin adezivi superplastifianti.
In timpul betonarii se va verifica tot timpul pozitia armaturilor si a cofrajelor pentru evitarea eventualelor
deformari sau deplasari. Cand apar aceste deformatii se va opri betonarea pana la corectarea acestora in mod
operativ.
Betonul se va turna uniform, in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50
cm grosime, iar turnarea stratului urmator se va face inaintea inceperii prizei betonului din stratul anterior turnat.
In timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului ce se betoneaza si nici
asezarea vibratorului peste armaturi. Se va urmari inglobarea completa a armaturilor in beton si respectarea
grosimii stratului de acoperire precizat in partea desenata pe fiecare plansa. Este interzisa circulatia muncitorilor
peste armaturi, cofraje, ori peste betonul proaspat, fiind permisa numai pe punti special amenajate. Durata
maxima a intreruperilor in timpul betonarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului care se
poate considera de 2 ore de la prepararea acestuia. Daca din motive intemeiate nu se poate relua betonarea in
acest timp, ea se va face numai dupa trecerea a minim 12 ore. lnainte de inceperea turnarii betonului, rostul de
intrerupere se va trata corespunzator prin sprituire si suflare cu aer sau apa, in vederea realizarii unei conlucrari
optime. Pentru aceasta se va demonta cofrajul pe o parte si se va curata bine suprafata dupa care se va reface
cofrajul si se va executa turnarea. lntreruperile turnarii din motive tehnologice se vor face cu respectarea
prevederilor NE012/2-2010.
VERIFICARI EFECTUATE PE PARCURSUL LUCRARII

Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unei structuri din beton simplu,
armat sau precomprimat, pot fi introduse in opera daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
• s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa
confirme fara dubii ca sunt corespunzatoare normelor tehnice in vigoare;
• s-a efectuat la locul de punere in lucru incercarile prevazute in prescriptiile tehnice;
• betonul preparat la statii sau centrale de beton, chiar situate in incinta santierului, poate fi introdus in
lucrare numai daca este insotit de fisa de transport din datele careia sa rezulte ca betonul este corespunzator
calitatii prescrise in proiect.

lnainte de punerea in opera a betonului este necesara efectuarea verificarilor.
Betonarea va incepe numai in urma verificarii existentei proceselor verbale de lucrari ascunse care sa confirme
ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor tehnice precum si ca toate
cofrajele si elementele de constructie adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul tehnic si au fost
curatate si corect pregatite in vederea betonarii.
Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileste conform lnstructiunilor pentru verificarea si
receptionarea lucrarilor ce devin ascunse. Ele pot fi prelungite numai in cazul in care nu se produc intemperii sau
alte influente nefavorabile pentru cofraje, sustineri si armaturi si-n nici un caz mai mult de 30 de zile.
Dupa decofrarea elementelor de beton, inclusiv a imbinarilor elementelor prefabricate, se va proceda la

efectuarea urmatoarelor verificari:
• vizuala, bucata cu bucata, stabilindu-se si inregistrandu-se toate defectele aparute, care le depasesc in
sens defavorabil pe cele prevazute in capitolul V; examinarea vizuala se va completa dupa caz prin lovirea cu
ciocanul metalic de 0.2 kg sau cu cu sclerometrul si in cazuri speciale sau de dubiu prin incercari de
defectoscopie cu ultrasunete; se va acorda o atentie deosebita zonelor de structura in care exista concentrari de
armaturi.
• prin sondaje, pe baza de masuratori, a dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurale principale,
numarul si tipul acestor verificari de elemente fiind stabilit de comun acord intre delegatii beneficiarului si ai
executantului (eventual si ai proiectantului); in cazul in care la mai mult de un element, abaterile depasesc
valorile admisibile, numarul elementelor verificate se va dubla; in cazul in care se mai gaseste inca o abatere
peste cea admisibila, se va convoca proiectantul pentru stabilirea masurilor de remediere ce se impun.
Rezultatele acestor verificari se inscriu in procesele verbale de lucrari ascunse.
ZIDARII
STANDARDE DE REFERINTA
P100-1/2013 Cod de proiectare seismica -partea I : Prevederi de proiectare pentru cladiri -Capitol 8 -Prevederi
specifice pentru constructii de zidarie.
CR6-2013 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie.
SR EN 1996 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.
SR-EN 771/1+A1-2015 Constructii civile si industriale. Lucrari de zidarie.
C17-82 lnstructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
P2/1985 Normativ pentru alcatuirea, calculul si executarea lucrarilor de zidarie.
SR EN 1008:2003 Apa pentru betoane si mortare.
BLOCURILE DE ZIDARIE
Pentru elementele de zidarie din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care
a importat elementul sau cea care asigura desfacerea acestuia.
MORTARE PENTRU ZIDARIE

Pentru cladirile din zidarie proiectate si executate conform normativelor in vigoare, mortarele pentru zidarie de
tip industrial/semifabricat industrial vor fi fabricate avand ca referentia SR EN 998-2: 2011. In cazul mortarelor

pentru zidarie preparate la santier (pentru care documentul normativ de referinta SR EN 998-2:2011 se aplica
numai partial) se vor respecta cerintele din documentul normativ de referinta C17-82.
EXECUTIA LUCRARILOR
- se traseaza axele principale ale constructiei si cotele de nivel aferente;
- se monteaza cofrajele si armaturile corespunzatoare elementelor de rezistenta; se verifica
corespondenta dintre situatia reala si cea din proiect;
- se incheie procesele verbale de lucrari ascunse.
Lucrari de executie a zidariilor
Dimensiunile, marca si calitatea blocurilor de BCA, sau a caramizilor si reteta mortarului va fi, obligatoriu,
conform standardelor si normativelor specifice si prevederilor proiectului.
Trasarea si geometria zidurilor (verticalitate, planeitate) se va asigura prin sipci si sfori bine intinse, pozitionate
fata de axe.
Realizarea peretilor de zidarie se va face astfel incat elementele de zidarie utilizate vor fi dispuse asiguranau-se
teserea zidariilor.
Rosturile dintre blocuri vor fi bine umplute, atat pe verticala cat si pe orizontala.
Pe masura ridicarii zidariei se vor ingloba in rosturi piese metalice de ancoraj fata de structura.
Armatura samburilor se monteaza pe inaltimea unui etaj, iar betonul in samburi se toarna din 5 in 5 asize, ulterior
realizarii zidariei.
Stalpisorii de beton armat vor fi turnati in strepii zidariei.
Orizontalitatea asizelor se controleaza in permanenta cu dreptarul si bula de nivel.
Prepararea mortarelor si betoanelor la santier se va realiza utilizand retetele prescrise, pentru atingerea
caracteristicilor de proiectare. In cazurile in care in documentatia de proiectare nu sunt date retetele de preparare
se va realiza o specificatie conform codurilor de produs, iar materialele rezultate vor fi testate in laboratoare
acreditate.
La prepararea betoanelor se va tine seama de raportul apa-ciment, luand in considerare absorbtia de apa a
elementelor pentru zidarie.
Prepararea manuala a amestecului va fi permisa, acolo unde prepararea mecanica nu poate fi utilizata, numai
daca aceasta posibilitate este prevazuta prin documentatia de proiectare.
Mortarele si betoanele trebuie preparate astfel incat sa aiba suficienta lucrabilitate ai sa nu se produca segragari
la transportul de la locul de prepare pana la santier si nici cand betonul este compactat.
Elementele pentru zidarie se vor taia astfel incat sa permita obtinerea dimensiunilor, formelor si suprafetelor
corecte. Se recomanda ca taierea corpurilor sa fie redusa la minimum. La elementele din argila arsa cu pereti
subtiri din grupa 2S se vor folosi jumatatile de bloc din sortimentul producatorului.
Zidariile nou executate, var fi protejate impotriva degradarilor mecanice (socuri, vibratii etc.) si a efectelor
climatice (ploaie, insorire, vant, inghet, etc ).
PROTECTIA ZIDARIEI
Pentru zidaria nou executata nu este permisa uscarea rapida. In acest scop trebuie luate masurile corespunzatoare
pentru a mentine o umiditate suficienta pana cand zidaria va avea o rezistenta corespunzatoare, in special in
conditii nefavorabile, cum ar fi umiditate scazuta, temperaturi inalte si/sau curenti de aer puternici.

VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Toate elementele pentru zidarie care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor pune in opera numai
dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiilor
tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare
(certificate de calitate, fise de transport), prin examinare vizuala si masuratori.
La elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea functie de conditiile tehnice
cerute pentru fiecare material.
Caramizile refractare presupun o sortare prealabila pe calitati si dimensiuni, grupate pe tolerante. Se va evita
asezarea caramizilor cu defecte sau prelucrate in prealabil prin taiere, cioplire sau slefuire spre interior.
Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei de transoprt
in care se precizeaza marca, consistenta si continutul de agregate mari, temperatura, precum si prin incercari
pentru controlul realizarii marcii.
Verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului si alcatuirilor plaselor sudate prin
puncte.
Pentru gheremele si buiandrugi, verificarea se face bucata cu bucata.
In cazul in care calitatea materialului este sub nivelul cerintei proiectantului, utilizarea lui in lucrare se va face doar
cu avizul beneficiarului ( diriginte, consultant ) si proiectantului efectuandu-se si incercari de laborator
suplimentare.
Zidarii:
-se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, placilor de b.c.a, ipsos, etc., interzicandu-se folosirea
celor acoperite de praf, impuritati sau gheata;
-se va verifica in special, pe timp calduros, daca se uda elementele pentru zidarie inainte de punerea in opera;
-pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele intregi nu
depasesc limita maxima de 15%;
-se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicandu-se folosirea celor cu stirbituri
sau cu colturi rupte;
-se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte higroscopice) interzicandu-se
utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitarea necorespunzatoare;
-ghermelele se vor executa bucata cu bucata, verificandu-se forma, dimensiunile lor, protectia impotriva
umiditatii.
Pereti despartitori:
-se va verifica posibilitatea de tesere a zidariei pentru peretii despartitori de zidaria structurala;
-zidaria se va tese la colturi si intersectii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton prevazute in rosturile orizontale;
-se va examina starea suprafetelor placilor si fasiilor de beton celular autoclavizat, placilor si fasiilor de ipsos,
interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritati;
-ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma, dimensiunile lor si protectia impotriva
umiditatii.
Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele:

-prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand
-la zidaria executata din placi de beton celuar autoclavizat sau din ipsos se va verifica daca taserea verticala s-a
facut la fiecare rand, iar suprapunerea placilor s-a facut pe ½ placa;
-se vor verifica grosimile rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea a 5 -20 de rosturi la fiecare
zid;
-vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute cu mortar
-orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile;
-modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile, asigurandu-
se executarea lor conform cu prevederile din prezentul Cod grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte.
-verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu lungimea
de cca.2,5 m, verificarea se face in cate 3 puncte pe inaltime la fiecare zid;
-planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar
cu lungimea de cca.2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia
respectiva. Verificarea se face la toate zidurile;
La zidaria confinata se va verifica la fiecare stalpisor din beton armat urmatoarele:

-trasarea pozitiei stalpisorilor;
-sortimentul si diametrele armaturilor;
-dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti in proiect);
-pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura
dintre stalpisori si zidarie;
-cofrarea si betonarea stalpisorilor.
La controlul si receptia cladirilor si a constructiilor de zidarie, de piatra se vor preciza urmatoarele:

-daca materialele si piesele intrebuintate corespund celor prescrise in proiecte si standards; daca dimensiunile -
elementelor de constructie executate corespund celor din proiect;
-daca rosturile de dilatare si tasare sunt bine executate si in locurile prevazute in proiect;
-daca nu s-au ivit defecte din cauza tasarilor;
-daca s-au lasat golurile si santurile pentru conductele de apa, canalizare, incalzire,prevazute in proiect;
verticalitatea zidurilor, stalpilor si ferestrelor;
-orizontalitatea glafurilor;
-daca buiandrugii sunt bine asezati deasupra golurilor de usi si ferestre;
-centrarea stalpilor, precum si a grinzilor principale si secundare pe stalpi si ziduri;
-executarea conform cu planurile a incastrarii corniselor;
-calitatea suprafetei peretilor de fatada netencuiti;
-legatura dintre zidaria de umplutura si elementele scheletului.
Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru.

Verificarile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrari
ascunse, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate cu comisia de
receptie si a modului de realizare a remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant
sau organele de control.

SARPANTE DE LEMN
Pentru elementele confectionate din lemn prelucrat, calitatea lemnului va fi conform standardului STAS 857/83
(,,Piese si elemente de lemn pentru constructii -clasificare si conditii tehnice de calitate").
STANDARDE DE REFERINTA :
NP 005-2003 Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn
STAS 857/83 Piese si elemente de lemn pentru constructii -clasificare si conditii tehnice de calitate
SR EN 518-1998 Lemn pentru constructii. Clasificare. Conditii pentru standardele de clasificare vizuala dupa
rezistenta
STAS 1040-85 Lemn rotund de rasinoase pentru constructii. Manele si prajini
STAS 3416-75 Lemn rotund pentru piloti
STAS 4342-85 Lemn rotund de foioase pentru constructii
STAS 942-86 Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale
STAS 8689-86 Cherestea de foioase. Dimensiuni nominale
STAS 1928-90 Cherestea de stejar. Clase de calitate
STAS 1949-86 Cherestea de rasinoase. Clase de calitate
STAS 1961-80 Cherestea de fag. Clase de calitate
STAS 3363-86 Cherestea de cires, frasin, paltin, par si ulm. Clase de calitate
STAS 3575-86 Cherestea de arin, plop, salcie si tei. Clase de calitate
STAS 6709-86 Cherestea de artar, carpen, jugastru, mesteacan si salcam. Clase de calitate"
C 46-86 lnstructiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea buretelui de casa la materiale lemnoase folosite in
constructii
C 58-96 Siguranta la foe. Norme tehnice privind ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si
textile utilizate in constructii
SR EN 335/1,2-1997 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Definirea claselor de risec de atac
biologic
VERIFICA REA CALITATII

Elementele si piesele se verifica daca corespund dosarelor din proiect si conditiilor din standardele in vigoare.
Specia lemnului folosit, calitatea de prelucrare a pieselor se determina prin examinarea aspectului exterior.
DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL
Elementele negeluite se depoziteaza in stare acoperita iar elementele si piesele geluite se depoziteaza in incaperi
inchise, curate, in conditii care sa le fereasca de deteriorari, umezeala, raze de soare.
Transportul elementelor si pieselor se face in general numai cu mijloace de transport inchise.
PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile
vegetale locale cele mai propice vegetatiei.

Pentru aceasta, pamantul vegetal rezultat din decopertarea amprizei lucrarilor, a gropilor de imprumut etc., va fi
conservat si utilizat numai pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate.
PAMANTURI PENTRU UMPLUTURI

Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88, care se folosesc la executarea umpluturilor
vor corespunde cu prevederile STAS 2914-84.
Nu se vor utiliza in umpluturi pamanturi organice, malurile, namolurile, pamanturile turboase si vegetale,
pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75), precum si pamanturile cu continut
de saruri solubile in apa, mai mare de 5%. Nu se var introduce in umpluturi bulgari de pamant sau pamant cu
continut de materii organice in putrefactie.
Daca pamantul pe care urmeaza sa se execute lucrarile de umpluturi este de calitate"rea" sau "foarte rea" acesta
va fi inlocuit cu un pamant de calitate corespunzatoare sau va fi stabilizat mecanic sau cu ajutorul liantilor (var
nestins, cenusade termocentrala, etc.). lnlocuirea sau stabilizarea pamantului se va face pe intreaga latime a
platformei, pe o adancime de minim 20 cm pentru pamantul de calitate "rea" si de minim 50 cm pentru pamantul
de calitate "foarte rea" sau pentru cel avand o densitate in stare uscata sub 1,5g/cm3.
EXECUTAREA UMPLUTURILOR
Defrisarea: doborarea si transportul tuturor arborilor si arbustilor (inclusiv scoaterea si transportul radacinilor
acestora) in locatii aprobate de Consultant /Benficiar;
lnlaturarea si depozitarea pamantului vegetal in locatii aprobate de Consultant/Benficiar;
lmbunatatirea terenului existent pe care urmeaza sa se execute umpluturile prin compactare; Curatirea fundului
gropilor de frunze, crengi, iarba si buruieni;
Asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafata si luarea de masuri pentru evitarea patrunderii apelor
accidentale; Lucrarile de colectare si evacuare a apelor de suprafata vor ti executate oriunde este necesar si vor
fiprevazute cu mijloace adecvate de retinere inainte de deversare;
Punerea in opera a pamanturilor pe cat posibil la umiditatea optima de compactare.
Executia umpluturilor:
Umpluturile se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontale, pe intreaga latime a
platformei in grosime de 10-20 cm pentru pamanturi necoezive si de 20-30 cm pentru cele coezive, urmand
realizarea unui profil pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura
scurgerea rapida a apelor de ploaie (in santurile special amenjate pentru inlaturarea apelor accidentale sau
pluviale).
La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare stabilita prin incercarea Proctor normal
cu o variatie a acesteia de ± 2 procente daca umiditatea optima este mai mare de 12% si de± 1 procent daca
umiditatea optima este sub 12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari
de umiditate la sursa si va face recomandari in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si
necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat

mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-I aduce la valoarea umiditatii
optime.
COMPACTAREA UMPLUTURILOR
Compactarea straturilor se va realiza cu cilindru compactor.
Stratul se poate considera compactat daca gradul de compactare este ≥ 95%, din valoarea obtinuta prin incercarea
Proctor normal efectuata anterior asupra materialului respectiv.
In vederea definitivarii parametrilor tehnici de compactare, realizarea umpluturilor va fi precedata de executarea
unei piese experimentale pentru stabilirea umiditatii, grosimii straturilor si numarului optim de treceri ale
utilajelor efectiv folosite, pentru a putea obtine gradul de compactare mentionat.
Pista experimentala poate fi realizata in perimetrul constructiei sau in afara ei. Se recomanda executarea pistei in
perimetrul constructiei pentru a putea fi inglobata in volumul umpluturilor care se pun in opera.
Materialul va fi descarcat din autobasculante sau screpere, dupa care va fi asternut in straturi, cu ajutorul
buldozerului la grosimea prevazutasi nivelat cu autogredere.
Zonele de realizare a umpluturilor vor fi delimitate si marcate distinct pe teren pentru operatiunile aratate mai
sus de depunere, imprastiere si compactare.
Zonele de intoarcere ale utilajelor vor fi in afara suprafetelor in curs de compactare.
La intreruperi mai indelungate ale lucrului suprafata ultimului strat va avea asigurata scurgerea apei (in santurile
special amenjate pentru inlaturarea apelor accidentale sau pluviale) prin pante transversale si va fi compactata cu
cilindrul neted.
CONTROLUL COMPACTARII
Verificarile vor fi facute1/500m2 de constructie, cat mai uniform distribuite pe suprafata verificata.
Laboratorul antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele pentru determinarea
umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt
superioare minimului prescris anterior. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de
santier.
EXECUTIA ACOPERIRII CU PAMANT VEGETAL SI INSAMANTAREA (DACA ESTE CAZUL)

lmbracamintea cu pamant vegetal si insamantare se executa ori de cate ori pamantul ce trebuie protejat nu
contine substante care sa asigure incoltirea si dezvoltarea vegetatiei.
Grosimea minima a stratului de pamant vegetal este de 10 cm. Pamantul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat
cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire.
Dupa insamantare taluzul este greblat si tasat cu un mai plat sau cu un rulou.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este, in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
In lipsa precipitatiilor atmosferice este obligatorie intretinerea umiditatii pe o perioada de minimum 30 de zile
prin stropirea cu apa sau fixarea cu emulsii bituminoase cu solutii chimice.
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE UMPLUTURI

Controlul calitatii lucrarilor se va face in paralel cu executia acestora fara a afecta ritmul de lucru.
Controlul consta in:

-Control vizual;
-Control dimensional prin metode topo-geodezice;
-Controlul calitatii materialelor in surse si, respectiv, dupa punerea in opera, efectuat in laboratoarele de santier
ale sucursalelor, societatea si laboratoarele centrale;
-Controlul comportarii constructiei in perioada executiei lucrarilor de umpluturi din jurul fundatiilor.
RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrarile de umpluturi vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei receptii
preliminare si unei receptii finale, realizate de diriginte si seful de santier.
PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

Pamanturile care se vor utiliza in cazul rambleului-pema sunt pamanturi locale de tip loess, care vor proveni din
excavatiile din amplasament sau din gropi de imprumut, daca pamantul excavat locat nu corespunde in urma
efectuarii testelor complete de laborator. Aceste pamanturi sunt prafuri argiloase clasificate ca mediocre si de
aceea in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet.
Nu se vor utiliza in corpul pemei pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale,
pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut
mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pamant inghetat sau cu
continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc.).
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
PICHETAJUL LUCRARILOR
De regula, pichetajul traseului este efectuat prin grija Beneficiarului. Sunt materializate pe teren toate punctele
importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi
amplasati in afara amprizei lucrarii. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne
de beton, amplasate in afara zonei pemei.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axele pemei, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane
urmatoarele:
- adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axelor,
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza),
- inclinarea taluzelor.
LUCRARI PREGATITOARE
lnainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei
expropriate:
- defrisari,
- curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni,
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal,
- asanarea zonei pemei prin indepartarea apelor de suprafata si adancime,
- demolarea constructiilor existente, daca este cazul.

MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu
umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte beneficiarului spre aprobare,
o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate
infonnatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, "Tabelul de miscare a pamantului"
care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din
groapa de imprumut.
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT

La exploatarea gropilor de imprumut, care in cazul proiectului vor constitui excavatiile pentru perna,
antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
- pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor
proiectului;
- taluzurile gropilor de imprumut, vor fi executate cu conditia ca fundul sapaturii, la tenninarea extragerii, sa fie
nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa fie ingrijit executate;
- sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decal o cola superioara cu min 0,5 m fata de cota necesara
viitoarei peme;
- fundul gropilor de imprumut va avea pante transversale spre exterior si o panta longitudinala, asigurand un
sistem prin care sa asigure scurgerea si evacuarea controlata a apelor din precipitatii;
- taluzurile gropilor de imprumut, se vor executa cu inclinarea de 1: 1,5 ... 1 :3.
EXECUTIA SAPATURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de sapaturi, precizat
in caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator de catre beneficiarul lucrarii.
Avand in vedere ca sapaturile se executa in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al
zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj
vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate
de ape.
lnclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului,
Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta neconcordanta constatata, urmand ca sa se dispuna o modificare
a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri
imediate de stabilizare, anuntand in acelasi limp beneficiarul si Proiectantul.
PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURILE AFERENTE PERNEI

Pe terenurile remaniate datorita lucrarilor de excavatie (baza pemei ) se va executa o compactare a terenului de
la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare de min 98% Proctor
Normal.

La realizarea excavatiei pentru corpul viitoarei peme vor fi respectate cotele si pantele de taluz din proiect. In
cazul cand excavatia a constituit groapa de imprumut, pantele vor fi retaluzate, conform proiect, iar fundul
sapaturii definitive (baza pemei) va fi compactat la gradul de compactare de 98% Proctor normal.
EXECUTIA CORPULUI PERNEI

Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor aferente pemei trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
caietul de sarcini vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decal dupa un timp fixat de Beneficiar sau reprezentantul sau, la propunerea
Antreprenorului.
Modul de executie a rambleurilor aferente corpului pemei
Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a pemei si
in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Beneficiar impun ca executia straturilor elementare sa fie executate pe
latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga
latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu depaseasca grosimea
maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma de lucru este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de
lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil
paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta
transversala catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru
punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze
cu var pentru a-si reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului astemut
pentru a-I aduce la valoarea umiditatii optime.
COMPACTAREA RAMBLEURILOR DIN CORPUL PERNEI

Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare 98% Proctor Normal.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordului Beneficiarului, cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor,
grosimea maxima a stratului elementar care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradului de compactare
conform Proiectului, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, se recomanda a se realiza un tronson de incercare de minimum 20
m lungime. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa
de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor
incercari trebuie sa fie mentionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depasi 20 cm dupa
compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 4% si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
CONTROLUL COMPACTARII

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea
Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si fiecare pema.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din
determinari au valori minime prescrise sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu,
mentionata in registrul de santier.
PRESCRIPTII SUPLIMENTARE DATORITA NATURII MATERIALELOR DIN TEREN SI CORPUL PERNEI : PAMANTURI
SENSIBILE LA UMEZIRE (LOESS)
Datorita naturii terenului se vor avea in vedere urmatoarele prevederi:
- asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate
convenabil;
- un limp de asteptare dupa astemere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare;
- tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
-practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.
-Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive.
PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR

Se va asigura protectia taluzurilor si rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror
intensitate nu depaseste intensitatea celei mai putemice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
lntensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.
FINISAREA PLATFORMEI (SUPRAFATA PERNEI)

Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in
profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Daca executia sistemului de trotuare de garda adiacente cladirilor nu unneaza imediat dupa terminarea
terasamentelor, platforma va fl nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil cu inclinarea de 4% spre
marginea acestora.
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului, amprizei pemelor si a tuturor celortalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor la partea superioara a pernei.
Se vor tine evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor effectuate asupra calitatii umiditatii pamantului
pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor effectuate privind calitatea lucrarilor executate.
VERIFICAREA TRASARII AXULUI SI AMPRIZEI PERNEI SI A TUTUROR CELORLALTI REPERI DE TRASARE

Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor unnarindu-se
respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0, 10 m in raport cu reperii
pichetajului general.
VERIFICAREA PREGATIRII TERENULUI DE FUNDATIE (SUB RAMBLEU)

lnainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului, indepartarea stratului vegetal, a
excavatiilor si compactarea pamantului la baza excavatiei, se detennina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse,
specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Deforrnabilitatea terenului se va stabili prin incercari cu placa.
VERIFICAREA GROSIMII STRA TURILOR ASTERNUTE

Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie
sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la
compactare.
VERIFICAREA COMPACTARII UMPLUTURILOR

Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitatii in stare uscata a probelor recoltate in teren,
cu densitatea in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor, STAS 1913/13-83.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sun! corespunzatoare celor prevazute se va dispune fie continuarea
compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare prescris,
compactarea ulterioara a stratului nemaifiind posibila.
CONTROLUL CARACTERISTICILOR LA PARTEA SUPERIOARA A PERNEI

Controlul caracteristicilor se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor
realizate si deterrninarea deforrnabilitatii, prin incercari cu placa.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea pemei sunt +/-0,05 m fata de prevederile proiectului.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale.
Deformabilitatea pemei se va stabili prin determinarea modului de deforrnare prin incercari cu placa.
RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei
receptii preliminare si unei receptii finale -faza deterrninanta, la care se va solicita prezenta inginerului
specializarea geotehnica (intocmitorul studiului geotehnic sau alt inginer specializat), convocat in prealabil. Nu se
va trece la tumarea fundatiilor fara incheiere procesului verbal de faza determinata pentru receptia terenului de
fundare (pemei din loess compactat).
INSTALATII ELECTRICE

Lucrarile de instalatii electrice se vor executa de catre subcontractorul ROLUMIAL ELECTRIC EXPERTS SRL
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica pentru cladire de tip A, se face prin doua BMPT amplasate la intrarea in cele doua
locuinte. Din BMPT se va alimenta Tabloul electric general (TEG) printr-un cablu de tip CYABY.
Alimentarea cu energie electrica pentru o cladire de tip B, se face de la BMPT din care se alimenteaza cu energie
electrica firida de distributie si contorizare palier (FDCP). Din FDCP se vor alimenta cu energie electrica tablourile
electrice ale fiecarui apartament si tabloul electric prevazut pentru consumatorii comuni (TECOM).
INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT

Iluminatul artificial se va realiza cu corpuri de iluminat cu lampi cu sursa economica, in functie de destinatia
incaperilor. Corpurile de iluminat vor fi alimentate intre faza si nul. Circuitele de alimentare a corpurilor de
iluminat sunt separate de cele pentru alimentarea prizelor. Fiecare circuit de iluminat este incarcat astfel incat sa
insumeze o putere totala de maxim 1,5 kW.
Comanda iluminatului se va face manual, prin intermediul comutatoarelor sau intreruptoarelor. lntrerupatoarele
si comutatoarele se monteaza pe conductorul de faza si corespund modului de pozare a circuitelor si gradului de
protectie cerut de mediul respectiv. lnaltimea de montaj a intreruptoarelor si comutatoarelor va fi de 1.5 m,
masurata de la nivelul pardoselii finite pina in axul aparatului.
Circuitele de iluminat vor fi protejate la suprasarcina si scurtcircuit cu intreruptoare automate prevazute conform
schemelor monofilare.
Circuitele de iluminat de interior se vor realiza cu conductoare din cupru, de tip Fy 1,5 mm2 protejate impotriva
deterioararii mecanize in tuburi de protective din PVC 16 (de tip IPEY) circuitele de iluminat de interior , impotriva
deteriorarii mecanice in tuburi de protectie din PVC16(de tip IPEY).Circuitele de iluminat de interior se vor executa
ingropat in tencuiala, sub pardoseala, sau mascate de peretii de gipscarton.
INSTALATIILE ELECTRICE DE PRIZE

Circuitele de prize vor fi separate de cele pentru alimentarea corpurilor de iluminat.
lnaltimile de montaj a prizelor vor fi:
- pentru prizele din living, dormitoare -0.30 m;
- pentru frigider,aprindere plita si aragaz -0.3 m;
- pentru hota -1.6 m;
- pentru prizele destinate bailor -1.20m
- pentru masina de spalat rufe -0.3 m;
- pentru centrala termica -0.3 m;
-pentru prizele din zona blatului din bucatarie – 1.20m
-pentru unitatile interioare de aer conditionat – 2.0m
Inaltimea de montaj a prizelor sunt masurate intre axul prizei si suprafata finite a pardoselei.Toate circuitele de
priza vor fi protejate la plecarea din tabloul electric cu intrerupatoare automate. Circuitele de prize se vor realiza
din conducte de cupru, de tip Fy 2.5 mm2, protejate impotriva deterioararii mecanize in tuburi de protective din
PVC16 (tip IPEY).
Pe traseele orizontale commune, circuitele de prize si iluminat se vor monta deasupra celor de incalzire.

INSTALATIILE ELECTRICE DE CURENTI SLABI
Circuitele instalatiei CATV vor fi alimentate de la un amplificator de semnat CATV, amplasat langa tabloul general.
Din acesta prin intermediul unui spliter se vor alimenta receptoarele TV din locuinta. Circuitele instalatiei CATV se
vor executa cu cablu coaxial protejat impotriva deterioararii mecanize in tuburi de protective din PVC 13, tip IPEY.
Distributia circuitelor se va realiza ingropat in tencuiala sub pardoseala sau mascat de pereti din gipscarton.
Circuitele de internet. Circuitele de date se vor executa cu cablu RJ45 protejat impotriva deterioararii mecanice,
in tuburi de protective din PVC. Distributie circuitelor se va realiza, ingropat in tencuiala sub pardoseala sau mascat
in peretii din gipscarton. Racordul de reteaua de date va fi proiectat si executat de catre furnizorul de servicii de
internet din zona.
INSTALATIILE DE PROTECTIE PRIN LEGAREA LA PAMANT

Pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere indirecta s-a prevazut legarea la priza de pamant
naturala. Se va masura rezistentei prizei de pamant. Daca rezistenta de dispersie a prizei de pamant depaseste
valoarea prescrisa de 4 Ohm, se vor monta electrozi pana cand se va atinge valoarea prescrisa.
Pentru suplimentarea prizei de pamant se vor folosi electrozi verticali din teava OL-Zn cu D = 2 ½ toli si L = 2 m
legati intre ei cu platbanda OL Zn 40x4 mm ingropata in pamant.
Firida de bransament si tablourile electrice se var lega cu platbanda OL Zn 25x4 mm, prin intermediul unei piese
de separatie, la priza de pamant. Tablourile electrice se var lega la conductorul de protectie din firida de
bransament.
De asemenea, la priza de pamant se var lega toate elementele metalice ale constructiei (tevi de alimentare cu
apa, gaze, etc) precum si toate elementele metalice ale instalatiei electrice care in mod normal nu se afla sub
tensiune dar care in mod accidental, in urma unui defect, pot ajunge sub tensiune.
INSTALATIA ELECTRICA DE PROTECTIE LA TRASNET

Se va monta o instalatie de captare trasnet avand un nivel de protectie IV. Legarea acestuia la priza de pamant se
va face cu platbanda din OL Zn 25x4mm, prin coborari situate pe parti opuse ale cladirii, montate ingropat in
elementele de constructie. Coborarile se var lega la priza de pamant prin intermediul pieselor de separare montate
in firide.
Firidele pentru montarea pieselor de separare se var realiza ingropat in elementele de constructie si se var finisa
astfel incat sa se poata incadra in arhitectura cladirii, var avea prevazuta usa cu deschidere cu chei spaciale. Firidele
se vor manta la parter, la h=1,5m fata de sol.
INSTALATII ELECTRICE DE PRODUCERE ENERGIE ELECTRICA CU PANOURI FOTOVOLTAICE
Pentru fiecare apartament din cladirile de tip A, se va realiza un system de panouri fotovoltaice care va asigura
energie complementara din surse regenerabile. Prin intermediul unui inventer, energia solara oferita de
colectoarele solare, va fi transformata in curentul necesar. Invertorul trebuie sa fie unul intelligent astfel incat sa
permita alimentarea partial din retea.
Sistemul fotovoltaic va avea 1.5 kW putere instalata.

Pentru fiecare cladire de tip B, s-a prevazut un sistem de panouri fotovoltaice care va asigura energie
complementara din surse regenerabile. Prin intermediul unui inverter, energia solara oferita de colectoarele
solare, va fi transformata in curentul necesar. lnvertorul trebuie sa fie unul inteligent astfel incat sa permita
alimentarea partial din retea.
Sistemul fotovoltaic va avea 5.2 kWp putere instalata.
MASURI PENTRU PROTECTIA LA FOC

In camerele tablourilor generale de distributie se vor amplasa cate un stingator cu praf si bioxid de carbon, iar
in apropierea fiecarui tablou local de distributie se va amplasa cate un stingator de incendiu cu praf si bioxid de
carbon.
Golurile din jurul strapungerilo executate pentru circuitele electrice in pereti sau plansee se vor etansa cu dopuri
sau blocuri de spuma flexibila din material intumescent. Spatiile mici ramase liber dupa astuparea cu spuma
flexibila se vor obtura cu mastic din acelasi material.
Conditii de indeplinire ale sistemului de protectie:
- sa nu contina solventi (se aplica si in zone fara ventilatie naturala);
-sa absoarba acidul clorhidric gazos rezultat la arderea cablurilor;
-conductivitatea termica a protectiei care nu a spumat sa fie apropiata de cea a mantalei cablului astfel incat
capacitatea de transport a curentului prin cablu protejat sa ramana neschimbat
- sa aiba o buna aderenta la suprafata cablului
-sa fie usor de aplicat
-sa permita miscarea normala a cablului,protectia putandu-se indoi fara fisuri sau desprinderi de material
Personalul de exploatare va fi instruit periodic cu privire la respectarea normelor de P.S.I.
In incaperile tablourilor electrice de distributie se vor utiliza ca mijloace de prima interventie stingatoarele cu praf
si bioxid de carbon.
In caz de incendiu la instalatiile electrice inainte de a se actiona pentru stingerea acestuia se var scoate de sub
tensiune instalatiile electrice afectate si cele periclitate.
MASURI PSI SI TEHNICA SECURITATII MUNCII

Toate lucrarile se var executa numai de personal calificat, special instruit pentru aceste tipuri de operatii. Se
verifica efectuarea, insusirea si perioada de validitate a instructajului general.
Alimentarea cu energie electrica a sculelor si utilajelor se va face numai de la prize cu contact de protectie sau
tablouri electrice legate la instalatia de protectie contra tensiunilor accidentale de atingere. Pentru lucrul la
inaltimi mai mari de 2,5m se vor utiliza platforme montate rigid, schelete metalice si centuri de siguranta. La
fiecare loc de munca vor fi afisate mijloace de avertizare vizuala.
Se vor manta dispozitive de protectie cu chei speciale la usile tablourilor electrice si se prevad placute avertizoare
si alte mijloace pentru interzicerea accesului neautorizat la circuitele electrice.
INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND EXPLOATAREA, INTRETINEREA SI REPARATIILE
PERSONAL SPECIALIZAT
Atributiile Beneficiarul va personalului asigura sunt: personal specializat in executia, exploatarea si intretinerea
instalatiilor electrice.

MIJLOACE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Mijloacele de protective impotriva electrocutarii sunt:
-echipamente si scule electroizolante (cizme de cauziuc,manusi de cauziuc,platforme electroizolante,covoare de
cauziuc,scule cu manere electroizolante)
-indicatoare de tensiune
-dispozitive de scurtcircuitare si de legare la pamant
LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
Documente necesare:
- capacitatea si atestatele personalului calificat pentru executia lucrarilor de instalatii electrice;
- lista cu dotarile tehnice pentru executia lucrarilor, testarea lucrarilor executate si echipamentele necesare pentru
protectia muncii, necesare pe timpul executiei;
- proiectul de executie;
- certificate de calitate pentru materiale si buletine de incercari si analize, daca este cazul;
- specificatiile tehnice ale aparatelor si echipamentelor electrice utilizate;
- procese verbale pentru lucari ascunse (coloane si racorduri exterioare, prize de protectie impotriva
electrocutarilor si trasnetulu, etc.)
- procesele verbale si instructajele pe care executantul le-a intocmit, pentru respectarea masurilor de protectia
muncii si focului, in special cele aferene instalatiilor electrice.
La terminarea lucrarilor, executantul va preda beneficiarului:
- proiectul de executie, cu modificarile intervenite in cursul executiei, necesar pentru intocmirea de catre acesta a
cartii tehnice a constructiei;
- buletinele de verificare si incercare a instalatiilor si in special a celor de protectie impotriva electrocutarilor si
trasnetului, inclusiv a circuitelor.
- rezultatul probei de 72 ore, pentru ansamblul instalatiei
- observatii si constatari efectuate pe parcursul lucrarilor de executie, care pot constitui repere in activitatea de
exploatare a beneficiarului
- documentatiile tehnice (planuri, scheme, specificatii, etc.) ale aparatelor, echipamentelor, tablourilor electrice,
etc.), care au fost montate, inclusiv instructiunile de montaj si utilizare, care au fost primite de la furnizorii
acestora;
- certificatele de garantie ale materialelor si echipamentelor introduse in instalatiile executate.
Verificari pe parcursul executarii lucrarilor

Toate aparatele, echipamentele si materialele, vor fi verificate dupa transport, pentru a corespunde
caracteristicilor prevazute in proiect si calitatilor garantate de furnizori.
Executantul nu poate face inlocuiri de materiale si echipamente fara acordul proiectantului. Verificarea se va face:
- scriptic, prin confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate si dimensionale (mentionate in certificatele de
calitate, buletinele de omologare, etichetele care insotesc aparatele), cu acelea prevazute in proiect;
- vizual, prin examinarea starii materialelor, aparatelor si echipamentelor

- prin masuratori si incercari prin sondaj, la aparatele locale si cele din tablourile electrice, privind dimensiunile si
functionarea.
Materialele, aparatele si echipamentele necorespunzatoare vor fi respinse.
In mod deosebit se vor efectua incercari de scurt circuit la tablourile electrice si se va urmari modul de respectare
a selectivitatii protectiilor.
lnainte de inceperea montajului instalatiilor electrice, se va verifica in mod special:
- locul de amplasare al aparatelor si tablourilor electrice, traseele alese pentru circuite interioare si cabluri
exterioare si modul de coexistenta al acestora cu celelalte categorii de constructii si instalatii;
- respectarea distantelor de protectie si apropiere fata de restul instalatiilor;
- modul de protectie al circuitelor electrice interioare si cablurilor exterioare
Verificari de efectuat pe faze de lucrari

Se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, in vederea usoarei
identificari (prin etichete, culori), marcare ce trebuie sa fie in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.
Se verifica vizual prin sondaj (la cel putin 15% din numarul total) legaturile electrice ale conductelor instalatiilor
electrice, daca au fest executate conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
Se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si, intre conducte si pamant.
lnstalatia de protectie prin legarea la pamant sau la nul se va verifica pe masura executarii instalatiei, dupa
montarea receptoarelor, astfel:
- se monteaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea electrica a acestuia;
- se monteaza piesa de separatie intre conductorul de protectie si priza de pamant si se verifica continuitatea
electrica a ansamblului;
- se leaga la conductorul principal de protectie, elementele metalice ale instalatiei electrice, conform proiectului
si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi.
La instalarea tabloului electric si a echipamentelor se vor controla vizual si prin masuratori, urmatoarele:
- modul si calitatea fixarii lor pe suporti;
- inaltimile de montaj admise si distantele pana la elementele constructiei conform prescriptiilor tehnice in
vigoare;
- modul si calitatea executiei legaturilor electrice;
- existenta aparatelor de comutare si protectie prevazute in proiect;
- existenta etichetelor si a inscriptiilor de identificare si marcare prevazute in proiect.
Verificari de efectuat la receptia preliminara

Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea, respectiv reglarea corecta a dispozitivelor
de protectie (sigurante calibrate).
1.Cu alimentarea electrica intrerupta se va verifica:
- sa nu existe elemente neizolate sub tensiune in interiorul tabloului;
- fixarea sigura a legaturilor electrice la bare si conducte electrice;
- valoarea corecta a fuzibilelor;
- daca incercarea izolatiei cablurilor a fest satisfacatoare
2.Cu instalatia sub tensiune se va verifica daca tensiunea prescrisa este disponibila pe toate fazele.
Functionarea corecta a instalatiilor de iluminat (existenta condensatoarelor).

Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legare la pamant.
Verificarile si probele se vor face in timpul executiei si inainte de punerea in functiune si vor fi conform normativ
I 7 si C 56, cu respectarea la verificarea sistemelor de protectie impotriva electrocutarilor a normativului PE 116 si
STAS 12604/4 si 5.
Punerea sub tensiune a unei instalatii la consumator, nu se poate face decat conform Regulamentului pentru
furnizarea si utilizarea energiei electrice (HG 170), dupa verificarea ei de catre furnizor, conform prevederilor
acestui regulament.
CONTROLUL MATERIALELOR SI RECEPTIA ACESTORA

Materialele propuse de antreprenor trebuie sa fie in concordanta cu prevederile specificatiilor tehnice din
cuprinsul proiectelor tehnice. Antreprenorul poate prezenta in vederea obtinerii aprobarii de instalare si materiale
echivalente, cu caracteristici tehnice egale sau superioare celor prevazute in proiect, provenite de la alti fabricanti.
Aprobarea de instalare se va obtine de la client , dupa aprobarea in prealabil de catre proiectant a acestor
echipamante .
Toate materialele si aparatele care se vor monta trebuie sa corespunda caracteristicilor tehnice impuse prin
proiectul tehnic.
La cererea consultantului antreprenorul va prezenta mostre sau file de catalog pentru materialele sau aparatele
solicitate de acesta.
Mostrele vor fi insotite de declaratie de conformitate emise de producator, care vor contine informatii despre
normele de fabricatie, specificand standardele (normele inteme) de fabricatie, testarile efectuate.
Toate materialele si aparatele vor fi admise la santier pe baza declaratiei de conformitate emis de producator.
Acesta trebuie sa contina rezultatele testarilor efectuate pe lotul respective si garantiile acordate de producator
Testarile si rezultatele acestora trebuie sa corespunda cerintelor cuprinse in standardele romanesti de fabricatie
ale materialelor si/sau aparatelor respective.
Verificarea materialelor si echipamentelor se face scriptic, vizual si prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii
din magazie sau depozit conform C 56 cap XXII. lncercarile si verificarile facute inainte de trimiterea materialelor
si echipamentelor la locul de montaj trebuie sa se faca cat mai aproape de conditiile de functionare.
La cabluri electrice si conductori se va verifica:
· continuitatea electrica pe fiecare colac;
· rezistenta de izolatie;
· eventuale scurt-circuite intre faze la cabluri (conform SRCEI 60189-1-1993);
Materialele si echipamentele ce nu corespund probelor si verificarilor vor fi respinse.
La aducerea materialelor pe santier, acestea vor fi supuse unui nou control vizual atent de catre CQ, pentru a
depista eventuale deteriorari aparute in timpul transportului. De asemenea, se verifica corespondenta cu
proiectul si/sau prospectele sau fise le tehnnice, in mod special din punct de vedere al respectarii caracteristicilor
tehnice ale materialelor si aparatelor.
La inceperea lucrarilor de executie propriu-zise se vor pune la dispozitia consultantului fisele tehnologice de
executie pentru categoriile de lucrari ce fac obiectul proiectului. Acestea trebuie sa respecte legislatia tehnica in
vigoare in Romania, precum si celelalte norme adiacente cum sunt normele de protectie a muncii si normele de
protectie a mediului.
LIVRARE , DEPOZITARE SI MANIPULARE

Contractorul va manipula, depozita si proteja echipamentele si materialele in concordanta cu recomandarile
producatorului si cu cerintele NEMA 708, Anexa I, intitulata "lntretinere si Depozitarea Echipamentelor in timpul
Constructiei".
Contractantul va fi pus la curent cu spatiul si posibilitatile de depozitare existente pe santier.
Depozitarea echipamentelor si a materialelor in afara santierului se va face in intregime pe cheltuiala
Contractantului. In cazul in care un astfel de depozit in afara santierului a fost autorizat, nu se va plati pentru
depozitarea in afara santierului.
Materialele si lucrarile finisate sau nefinisate pe santier trebuie protejate impotriva loviturilor, a patrunderii apei
din intemperii sau impotriva altor surse de pericol.
Elementele deteriorate sau defecte se vor inlocui cu elemente noi de catre contractor pe cheltuiala lui.
Cablurile se vor proteja impotriva socurilor mecanice.
Cablurile se vor transporta cu tamburul pentru a evita deformarea formarii buclei
Produsele vor fi livrate in cutii pentru a fi protejate impotriva deformarilor sau socurilor mecanice.
Materialele si produsele se vor depozita in locuri uscate si ventilate
Contractantul va tine tot timpul instalatiile sale intr-o stare rezonabila de curatenie si ingrijire si va evacua din
santier pe cheltuiala sa tot surplusul de materiale si lucrari provizorii imediat ce nu mai sunt necesare.
La terminarea lucrarilor Contractantul va indeparta toate acoperirile provizorii, husele etc.,si va curata si indeparta
petele, defectele, marcajele, etc., pentru pregatirea punerii in functiune.
MATERIALE SI PRODUSE
Tablouri electrice
Ansamblurile tablourilor electrice vor fi de tip testat (TTA) si vor indeplini conditiile tehnice din norma IEC/EN
60439-1.
Tablourile electrice prevazute in cadrul documentatiei vor indeplini conditiile minimale generale de exigenta,
printre care:
- tensiunea nominala -1 kV
- prbtectie climatica -N
- protectie mecanica IP54 pentru T.CT. si IP 31 pentru TE instalat in interior
- ambient local (-15°C ... +40°C)
- montaj aparent sau incastrat, conform specificatiei din proiect
- acces frontal
Constructia tablourilor va permite racordarea cablurilor si tuburilor de protectie, in zonele de acces (panoul
superior si/sau inferior), prin asigurarea de presetupe corespunzatoere si spatiu suficient in interior pentru
desfasurarea conductoarelor.
Conductoarele interioare nu trebuie sa fie supuse la solicitari in exploatare (deschidere usi acces, desfacere
panouri protectie).
Tablourile electrice trebuie sa fie astfel construite incat sa respecte schema electrica si gradul de protectie al
instalatiei.
Tablourile vor fi prevazute cu usa frontala, asigurata cu sistem special de incuiere, care sa permita numai accesul
personalului specializat.
Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate de cupru.

Borna de racordare a conductorului NEUTRU trebuie sa fie montata langa bornele fazelor asociate ale circuitului
respectiv, si marcata prin semnul de protectie.
Tablourile electrice vor fi prevazute cu intreruptoare generale a caror pozitie de conectare -deconectare va fi
vizibila.
Echipamentul electric introdus in tablouri trebuie sa fie de tipul cu legaturi fata.
In interiorul tabloului, aparatele cu functiuni sau tensiuni diferite, se vor grupa vizibil si marca in consecinta.
Aparatele, conectorii si conductoarele din interiorul tablourilor vor fi astfel instalate si etichetate incat sa fie usor
accesibile si de identificat, pentru manevre, verificari si interventii.
Tablourile electrice vor fi insotite in mod obligatoriu de:

- dispozitive auxiliare de manevra;
- elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transporta searat, pentru a fi montate la fata locului;
- piese de rezerva a caror frecventa de inlocuire reclama acest lucru;
- date tehnice despre aparatajul de masura, comanda si automatizare din componenta tabloului, inclusiv
certificatele de calitate de la furnizorii acestora;
- cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice monofilare si desfasurate, buletinele de incercare,
certificatul de calitate, si elemente de identificare a tabloului (denumire, furnizor, data fabricatiei, etc.).
APARA TE LOCALE
Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice si un indicator
de semnalizare.
Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren, conform proiectului (intreruptoare, butoane de
comanda, prize, corpuri de iluminat,etc.) vor fi insotite in cazul celor de fata, de certificat de calitate si dupa caz
de garantie.
Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti in mod expres in proiect si in
mod special gradul de protectie. Se vor utiliza ca materiale de protectie, de izolare sau pentru suporturi, materiale
incombustibile sau greu combustibile, incadrarea acestora in aceste categorii stabilindu-se pe baza prescriptiilor
specifice in vigoare.
Lampi si corpuri de iluminat

Lampile utilizare sunt de tip fluorescent si cu incandescenta
Lampile fluorescente trebuie sa asigure urmatoarele conditii minimale:
- tensiunea de alimentare 220-240V
- frecventa 50 Hz
- minim 90 lm/W
Lampile cu incandescenta
- tensiunea de alimentare 220-240 V
- frecventa 50 Hz
- puterea unitara -maxim 1 OOW
- indice de redare a culorilor Ra>90
Corpuri de iluminat

Corpuri cu lampi fluorescente, cu reflexie difuza cu disperser din policarbonat sau gratar lamelar
- carcasa corpului de iluminat-tabla subtire din otel, emailata la cald,
- izolatie si protectie mecanica corespunzatoare locului de montaj (interior sau exterior, prezenta umiditate, etc.)
- legaturi electrice cu conectori (4 conectori pentu faza si neutru) si borna pentru PE.
- sa permita racord conductoare de maxim 2,5 mm2
- disperser conform prevederilor proiectului
Corpuri cu lampi cu incandescenta

Aplicele si plafonierele vor respecta urmatoarele conditii minimale:
- carcasa corpului de iluminat - aminoplast, inalta densitate
- izolatie si protectie mecanica corespunzatoare locului de montaj (interior sau exterior, prezenta umiditate, etc.)
- legaturi electrice cu 2 conectori
- sa permita racord conductoare de maxim 2,5 mm2
- disperser sticla securit sau material plastic termorigid
- putere maxima lam pa 100 W
In cazul soclului metalic, va avea prevazuta borna PE.
lntreruptoare si comutatoare
lntreruptoarele si comutatoarele vor avea urmatoarele caracteristici minimale:
- curent si tensiune - conform prevederi proiect, dar nu sub 1 OA, 250V.
- protectie mecanica - IP31 la interior si IP 54 la exterior
- intrerupere unica, uin cazul circuitelor trifazate
- dispozitiv cu arc atenuator pe fiecare pol
- capacitate de rupere corespunzatoare curentului de circuit din retea
- etanse, cu capac de protectie in cazul celor montate in zone cu rise de stropite
Prize de energie
- curent si tensiune - conform prevederi proiect, dar nu sub 16A, 250V.
- etanse, cu capac de protectie in cazul celor montate in zone cu rise de stropite;
- contact de PE, atat la cele unipolare cat si la cele tripolare.
CONDUCTE SI CABLURI ELECTRICE

Cablurile si conductele electrice vor corespunde conditiilor de incarcare termica a circuitelor in care sunt instalate
si de scurtcircuit al retelei interioare.
Conducte electrice
Conductele de legatura se vor alege astfel ca sa aiba tensiune de izolatie corespunzatoare, sa fie rezistente la
solicitarile datorita efectului termic si electrodinamic al curentului de scurtcircuit la locul de montare.
Sectiunea conductorului de nul de lucru, in cazul circuitelor monofazate de iluminat introduse in tuburi de
protectie va fi egala cu aceea a conductorului de faza.
Coriductele electrice se vor monta cu respectarea stricta a codului culorilor si anume:
- verde - galben, pentru conductele de protectie (PE si PEN)
- albastru, pentru conductorul NEUTRU

- rosu, negru, mare, pentru conductele de faza (L 1, L2, L3)
Conductorul NEUTRU, va avea aceiasi sectiune cu cel de faza, in circuitele monofazate si in circuitele trifazate cu
sectiuni ale celor de faza pana la 16mm2 cupru si 25mm2 aluminiu.
Cabluri si conductori electrici
Pentru instalatiile de iluminat, forta si comanda, se utilizeaza conductoare de cupru, cu izolatie de PVC.
In interior si exterior (in zone cu posibilitati reduse de expunere la lovituri mecanice), se vor utiliza cabluri
nearmate. Pe portiunile unde exista probabilitatea de lovire (ex. sub cota de +2.50m fata de pardoseala), cablurile
nearmate se vor proteja in tevi de otel.
Sectiunea cablurilor va fi in conformitate cu prevederile proiectului, cu respectarea conditiilor de verificare la

pierderea de tensiune si incarcarea termica.
Caracteristicile principale ce vor fi respectate de cablurile ce urmeaza a se instala:
-tensiunea de lucru 1000V
- temperatura de lucru -15°C….+70°C
- flexibilitate tolerabila (raza de curbura 6D)
- rezistenta la umiditate
- rezistenta la socurile mecanice
- rezistenta la agenti chimici.
- rezistenta la foe.
Tuburi din PVC

Tubulatura din material plastic va fi de o grosime uniforma, fara fngrosari, subtieri sau crapaturi. Tuburile de PVC
vor fi pastrate uscate si vor fi asigurate fmpotriva patrunderii corpurilor straine fn interiorul lor.
Tuburile cu diametrul pana la 25 mm se vor curba cu arcul de fncovoiere de sectiune adecvata. Pentru diametre
mai mari tuburile se fncalzesc fntai si se utilizeaza o coarda de cauciuc introdusa fn tub pentru fncovoiere.
Raza minima de curbura va fi minimum 4 diametre.
Tuburile fnglobate se monteaza fnainte de fnchiderea cofrajului, fiind bine fixate.
La grosimi mici si mijlocii ale stratului de tencuiala se recomanda montarea in mijlocul stratului.
Materiale pentru instalatia de legare la pamant

lnstalatia de legare la pamant este constituita din:
- priza exterioara (naturala si artificiala)
- conductele principale de legare la pamant
- conductele de ramificatie
Priza artificiala se va realiza numai in cazul ca priza naturala nu asigura rezistenta minima de dispersie ceruta de
proiect. Aceasta va fi constituita din: -tevi de otel zincate cu diametru 2 1/2 ", lungimea 3m (2,5m) si grosimea
materialului de minim 3,5mm. Tevile se vor planta vertical in pamant cu partea superioara la minim 0,5m. -
elemente de legatura intre electrozi si intre celelalte elemente de priza naturala sau artificiala, constituite din
platbanda de otel zincat 40x4mm. Centura interioara se va realiza din platbanda zincata OL-Zn 40x4mm sau
conductor de cupru cu sectiunea de 16mm2.

Conductele de ramificatie de la priza exterioara la echipamentele ce pot apare sub tensiune prin defecte de
izolatie, se va face cu conducte din otel zincat OL-Zn 25x4mm sau conductor de cupru cu sectiunea de 10mm2
Protectie impotriva trasnetului se va asigura printr-o instalatie cuprinzand elementele de captare tip plasa,
elemente de coborire si priza de pamint.
CONDITII DE LIVRARE/TRANSPORT/MANIPULARE/DEPOZITARE
Transportul si depozitarea materialelor se vor efectua in conditii care sa asigure integritatea si functionalitatea
lor, luandu-se masuri pentru a nu se deterioara si patrunde apa in ambalaje.
Echipamentele si tablourile electrice trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare pe care se marcheaza vizibil
cel putin urmatoarele date:
a).-marca de fabrica a intreprinderii producatoare
b).-modul de identificare al tabloului (tip, denumire).
c).-seria si data fabricatiei.
d).-tensiunea, frecventa, curentul nominal.
Ambalarea tablourilor se face individual in folie de polietilena.
Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu etichete continand urmatoarele date:
- marca de fabrica a intreprinderii furnizoare.
- date de identificare (tip, denumire).
- semnul avertizor pentru produse fragile.
Manipularea se face cu grija, evitandu-se loviturile si zdruncinaturile.
Depozitarea echipamentelor, aparatelor si tablourilor electrice se va face in locuri lipsite de agenti corozivi,
respectand instructiunile de utilizare. Astfel depozitarea se va face in incaperi cu atmosfera neutra, la o
temperatura cuprinsa intre O si +40°C si umiditate relativa a aerului de max 80% la +20 °c.
Cablurile electrice se vor livra pe tamburi, inchisi la exterior, cu lungimi pe cat posibil apropiate celor necesare la
instalare. La transport si manipulare se va evita deteriorarea cablurilor pe tamburi.
CONDITII DE EXECUTIE
TEHNOLOGIE DE REALIZARE
La amplasarea instalatiilor electrice se va urmari:
- evitarea amplasarii in zone in care integritatea lor ar putea fi periclitata sau acestea sa periditeze existenta altor
instalatii sau procese;
- sa se asigure acces facil in exploatare, pentru verificari reparatii, interventii.
INSTALATII ELECTRICE AFERENTE CONSTRUCTIILOR

Distantele minime de apropiere si traversare intre elementele de instalatii electrice si alte
instalatii si constructii sunt cele reglementate de Normativele PE107 si 17. In cazul nerespectarii
acestor distante, din motive obiective, se vor lua masuri suplimentare de protectie.
Se va evita amplasarea instalatiilor electrice pe acelasi traseu cu alte instalatii care ar pune in pericol coexistenta,
conducand la daune materiale sau consecinte mai grave.
Legaturile electrice ale conductoarelor, intre ele sau la aparate, se executa prin metode si mijloace care sa asigure
realizarea unor contacte electrice cu rezistenta de trecere minima, sigure in timp si usor de verificat.

Legaturile conductoarelor de protectie se executa de preferinta prin sudare sau lipire, si in mod izolat prin contacte
prin suruburi si saibe stelate alamite si bine curatate.
Nu se vor sparge santuri, goluri, etc., in elementele de beton, daca nu este prevazut in proiect, in vederea
amplasarii instalatiei electrice, afectand structura de rezistenta a constructiei. Corpurile de iluminat cu elemente
metalice se vor lega la conductorul de nul de protectie, sau la instalatia de legare la pamant din imediata
apropiere.
Se vor folosi prize cu contact de protectie in incaperi cu pardoseala buna conducatoare de electricitate.
Aparatele si echipamentele electrice care degaja caldura in serviciu normal de functionare se amplaseaza la o
distanta de cel putin 150mm pe orizontala si 300mm pe verticala, fata de elemente combustibile.
EXECUTIE
lnstalatiile electrice se executa in urmatoarea ordine:
lnstalatii interioare
- fixarea pozitiei tablourilor electrice;
- montarea tuburilor de protectie si dozelor de tragere si derivatie;
- montarea dozelor de aparate
- trasarea pozitiei paturilor de cabluri, inclusiv verificarea si adaptarea acestora la numarul de circuite, pentru care
este dimensionat;
- montarea conductelor electrice (conductoare si cabluri)
- trasarea instalatiei interioare de protectie impotriva electrocutarilor;
- fixarea corpurilor de iluminat pe pozitia finala;
- montarea aparatelor locale (intreruptoare, prize, etc.)
- racordarea aparatelor, inclusiv corpurilor de iluminat la circuite
- montarea tablourilor electrice pe amplasament;
- racordarea circuitelor la tablouri cu verificarea fazelor;
- racordarea restului receptorilor cu verificarea fazelor;
- verificarea continuitatii circuitelor si rezistentei de izolatie
- punerea, partiala si esalonat, sub tensiune a circuitelor pentru efectuarea de probe fara sarcina;
- efectuarea de probe si masuratori la instalatiile de legare la pamant si a continuitatii electrice a ansamblului
instalatiei, pana la piesele de masuratori, amplasate in exteriorul cladirii;
- efectuarea de probe in sarcina, pentru fiecare circuit in parte, progresiv, pana la incarcarea maxima a circuitelor
si tablourilor;
lnstalatii exterioare si de protectie impotriva trasnetului si electrocutarilor
- determinarea traseului si pozarea instalatilor de protectie impotriva trasnetului (conducte de captare si de
coborare)
- amplasarea pieselor de separatie pentru masuratori;
- realizarea sapaturilor pentru priza extarioara de legare la pamant si pozarea cablurilor, inclusiv decopertari de
drumuri, alei, trotuare;
- realizarea lucrarilor de protectie si amplasarea elementelor necesare de protectie a instalatiilor exterioare, in
cazul subtraversarilor;
- montarea instalatiilor (conducte de protectie, electrozi, cabluri, etc.)
- acoperirea santurilor si reparatia trotuarelor, drumurilor si aleilor.

- racoradrea instalatiilor exterioare la circuite interioare si tablouri.
- verificarea continuitatii circuitelor racordate;
- punerea sub tensiune, fara sarcina;
- verificarea rezistentei de dispersie a prizei exterioare de legare la pamant;
- punerea sub tensiune in sarcina a instalatiilor, in acordanta cu instalatiile interioare.
MASURI DE PROTECTIE
lnstalatii de protectie
Conductorul de protectie - PE
Toti consumatorii de energie electrica se racordeaza la conductorul de protectie (PE). Cand acesta este inclus in
cabluri, sectiunea minima va fi de 1,5mm2 iar daca se utilizeaza circuite din conductori, sectiunea minima va fi de
2,5mm2.
Pana la tabloul general de joasa tensiune, conductorul de protectie PE de protectie va fi distinct fata de NEUTRU.
In tabloul general de joasa tensiune din postul de transfermare, PE si NEUTRU se vor racorda impreuna la centura
de pamant.
Legarea suplimentara la pamant
Ca mijloc suplimentar de protectie a fpst prevazuta o instalatia de protectie impotriva electrocutarilor prin legare
la pamant. Toate partile metalice care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot sa ajunga in mod
accidental sub tensiune, se racordeaza la instalatia interioara de legare la pamant. Aceasta se racordeaza la priza
de pamant in doua puncte.
Priza de pamant
lnstalatia interioara de protectie si instalatia de paratrasnet se racordeaza la priza de pamant. Aceasta este
realizata din electrozi verticali si electrozi orizontali.
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie mai mica de 1 ohm. Aceasta valoare se va verifica
prin masuratori. Daca nu se realizeaza nivelul prescris, priza de pamant se suplimenteaza cu electrozi suplimentari
pana la realizarea lui.
lnainte de inceperea lucrarilor, executantul va lua legatura cu personalul de exploatare al intreprinderilor care
detin instalatii in apropiere si va lucra pe baza autorizatiilor de lucru, emise de organele competente, care vor
specifica instatatiile din apropiere precum si masurile de protectia muncii ce trebuiesc luate.
In situatia in care simultan cu executia lucrarilor de retele electrice, se constata deschiderea de alte santiere, se
va lua legatura cu conducerea santierului respectiv cu care se va incheia o intelegere scrisa prin care se vor stabili
masurile de protectia muncii ce trebuiesc luate si respectate in zona respectiva, indicandu-se si modul de asigurare
a asistentei tehnice de specialitate.
VERIFICARI SI RECEPTII
lnstalatiile electrice se dau in exploatare numai dupa ce s-au executat lucrarile principale de organizare si
exploatare, si anume:
- verificarea ca beneficiarul este dotat cu personal tehnic corespunzator, instruit . asupra atributiunilor ce-i revin
si dotat cu echipamentul si aparatura necesara exploatarii;
- intocmirea si afisarea la locurile de munca a instructiunilor de exploatare;
- asigurarea documentatiilor tehnice, care sa contina realitatea executiei;

- asigurarea unui stoc de rezerva minimal de aparataj pentru intretinere;
Punerea in functiune si darea in exploatare a instalatiilor electrice se face in conformitate cu precizarile din
regulamentele de exploatare tehnica al MEE si departamentale.
Verificari, incercari si probe in perioada de la inceputul,din timpul si dupa terminarea montajului. Se verifica
incearca si se probeaza materialele si echipamentele care vor fi folosite la executarea instalatiilor, si anume:
- pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului sau prin verificari de specialitate
conform normelor in vigoare si intelegerii intervenite intre cumparator si furnizor.
- conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garantie emise de organele de control ale
furnizorului sau prin verificari si probe la furnizor in prezenta delegatului cumparatorului.
In timpul si la terminarea lucrarilor de constructii - montaj se vor face verificarile, incercarile si probele
corectitudinii si calitatii executiei in conformitate cu normele tehnice in vigoare pentru categoria de instalatie
respectiva.
Dupa terminarea de catre executant a lucrarilor de constructii-montaj, inclusiv a incercarilor, verificarilor si

probelor aferente perioadei de executie, se face receptia preliminara a lucrarilor. In acest scop beneficiarul va
urmari si convoca din timp comisia de receptie si punere in functiune. Sarcina tehnica a acestei comisii este de a
stabili daca instalatia poate trece la o perioada urmatoare de punere in functiune si exploatare de proba, in
conditiile de securitate deplina atat pentru instalatia respectiva, cat si pentru cele la care se racordeaza.
La receptia preliminara, executantul si furnizorii vor trebui sa probeze prin documente tehnice calitatea
corespunzatoare a bazei de materiale, introduse in lucrari si executia corecta a tuturor lucrarilor ascunse, precum
si rezultatele probelor prevazute a se executa inaintea, in timpul si la terminarea lucrarilor.
Daca instalatiile au fost admise la receptie si lucrarile de constructii- montaj sunt terminate, se va incheia un act
unic de receptie cu constructorul si montorul, precizanduse obligatiile fiecaruia.
Prin receptionarea provizorie a lucrarilor, executantii raman numai cu obligatia eventualelor completari si
remedieri, stabilite prin procesul verbal de receptie provizorie sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse,
respectiv cu raspunderea realizarii probelor de garantie.
Perioada de garantie
Perioada de garantie va fi de un an si va incepe la data receptiei preliminare. Aceasta garantie trebuie sa acopere
orice defect al materialelor, manoperei si functionarii. In timpul perioadei de garantie, antreprenorul trebuie sa
viziteze instalatia la fiecare trei luni si va verifica toate echipamentele, purtand responsabilitatea pentru toate
costurile necesare inclusiv de inlocuirea partilor defecte.
Receptia finala
Aceasta va avea loc atunci cand se termina perioada de garantie prevazuta in raportul receptiei preliminare.
Raportul receptiei finale nu poate contine nici un comen.tariu care are legatura cu responsabilitatea
antreprenorului.
Verificari, incercari si probe in perioada de punere in functiune si exploatare de proba.

Trecerea la perioada de punere in functiune si exploatare de proba a intregii instalatii sau a partilor functionale
ale acesteia se face pe baza concluziilor comisiei de receptie sl de punere in functiune.

Responsabilitatea manevrelor si aplicarii normelor de protectia muncii revine personalului de exploatare, care va
lua masurile necesare impuse de norme.
In urma efectuarii probei finale se incheie procesul verbal de punere in functiune, semnat de membrii comisiei,
dupa care se poate incepe activitatea de exploatare.
Verificari, incercari si probe la garantie

Probele de garantie se fac obisnuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalatiilor in exploatare, in vederea
verificarii parametrilor si performantelor din proiect.
Daca probele de garantie sunt incheiate, se efectueaza receptia contractuala a echipamentelor si instalatiilor,
incheindu-se un proces verbal, prin care se confirma ca furnizorii si exacutantii si-au indeplinit cantitativ si
calitativ obligatiile asumate.
INSTALATII GAZE- CLADIRE A-A1, A2, B-A1,A2,A3,A4,A5,A6
Lucrarile de instalatii gaze se vor executa de catre subcontractorul GAZ SERVICES SRL.
Caracteristicile principale:
- lnstalatii de utilizare gaze naturale noi pentru16 apartamente avand fiecare cate o centrala termica TURBO
2,40 mc/h si o masina de gatit 0,67 mc/h. Contor G 4 proiectat la fiecare apartament.
- Conducte montate aparent si ingropat, serpuit, la 0,90 m adancime, la minim 1,0 m distanta de cladiri.
Tuburi de protectie la intersectia cu alte instalatii subterane si la trecerea conductelor prin pereti.
- Detectoare gaze naturale, robinete electromagnetice cu inchidere automata.
Robinet de incendiu.
- Prize de aer 25 cmp, goluri evacuare gaze 200 cmp, gol evacuare scapari de gaze 25 cmp, ce se vor verifica
la punerea in functiune a instalatiilor.
- Strapungerile prin peretii cladirii se vor executa cu echipamente rotopercutoare performante, cu maxim 10
cm diametru, fara a afecta armaturile de otel ale constructiei.
- lnterdictie a se dormi in incapere cu masina de gatit sau CT.
SITUATIA EXISTENTA
Apartamentele sunt alimentate cu gaze naturale. Blocul are regimul de inaltime de P+1.
Debitele de gaz la apartamentele mai sus mentionate sunt:
CONTOR nou-tip. G4 pentru fiecare apartament
• 1 masina de gatit tip aragaz Q = 1 x 0,67 = 0,67 mc/h

• 1 centrala termica cu tiraj fortat Q = 1 x 2,40 =2,40 mc/h

DESCRIEREA LUCRARILOR CE SE VOR REALIZA
Se proiecteaza o instalatie de utilizare a gazelor naturale ce functioneaza in regim de joasa presiune compusa
din tronsoane de conducte pozate aparent pe peretii holurilor si pe peretii apartamentelor studiate.
Calculul hidraulic la conducte s-a facut tinandu-se cont de toti consumatorii.

Consumatorii de gaze naturale proiectati functioneaza la o presiune de 2000 pascali.
Gazele de ardere de la centrala termica sunt evacuate direct In exterior prin tubulatura coaxiala cu care este
echipata centrala. Centrala termica este cu tiraj fortat si are camera de ardere etansa,
Se monteaza un senzor de gaze naturale si o electrovalva Dn20 deoarece suprafata vitrata la incaperile unde se
instaleaza consumatorii de gaze naturale este realizata cu tamplarie din PVC cu garnituri.
Gazele de ardere de la masinile de gatit sunt evacuate in exterior printr-un gol de ventilatie practicat in peretele
exterior la bucatarie. Se executa o priza de aer la bucatarie pentru a fi respectate conditiile art. 133, 134 si 135 din
N.T.P.E.E. -2018. Golul de ventilatie si priza de aer se executa conform SR 6724-1. Este interzis dormitul in
incaperile unde se instaleaza consumatori de gaze naturale cu flacara deschisa (masina de gatit).
Masurarea consumului de gaze naturale se va face cu un contor volumetric, cu membrana, tip G4 debit maxin 6,0
mc/h.
lmediat dupa raiser, la exteriorul constructiei pe perete s-a prevazut un robinet cu rol de robinet de incendiu.
MODALITATEA DE EXECUTIE
Se vor respecta toate conditiile referitoare la:
• asigurarea suprafetelor vitrate spre exterior necesare in cazul unei eventuale explozii;
• asigurare aerului necesar combustiei si evacuarea gazelor de ardere.
lnstalatia de utilizare se va realiza cu teava neagra pentru instalatii STAS 7656: 1990 cu dimensiunile in
conformitate cu planul si schema izometrica. Conductele instalatiilor interioare se vor monta aparent. Traseele
conductelor interioare vor fi rectilinii urmarind peretii, grinzile sau stalpii cladirii.
Conductele orizontale se vor manta numai in partea de sus a peretilor, la o distanta de 10 -20 cm de plafon dar
deasupra conductelor pentru alte instalatii, usilor si ferestrelor.
Fixarea conductelor pe pereti se va face cu bratari la distanta stabilita de normativ in functie de diametrul
conductei si la 2 -5 cm fata de perete. lzolarea conductelor de gaze naturale aparente se va face prin grunduire si
vopsire.
La trecerea conductelor prin pereti se vor monta tuburi de protectie fixate cu ipsos sau mortar de ciment, conducta
va fi fara imbinari la trecerea prin tubul de protectie, tubul de protectie va depasi suprafetele finite ale peretelui
traversat cu 1 cm.
Nu se vor monta in pamant instalatiile electrice sau a alter instalatii de conducte de gaze.
Nu se vor monta prin conducte de gaze in incaperile care nu ai consumatori de gaze naturale (exceptie fac holurile
si garsonierele) sau dintr-un aparatment in altul. Trecerea conductei prin bai sau camari neventilate se poate face
doar in tub de protectie.
Se prevad armaturi de inchidere inaintea contorului si inaintea consumatorilor (1 buc. la consumatorii prevazuti
cu robinet de manevra si 2 buc. la consumatorii fara robinet de manevra).

Materialele folosite la etansarea imbinarilor demontabile sunt canepa in combinatie cu vopsele sau paste
destinate acestui scop sau banda/fir de teflon.
Protectia impotriva coroziunii a echipamentelor si a conductelor aparente se face prin grunduire si vopsire. Inainte
de aplicarea protectiei suprafetele metalice se curata indepartandu-se complet rugina si urmele de grasime.
Inaintea punerii in functiune instalatia de utilizare se va supune probelor de presiune si anume:

• de rezistenta: 1 bar timp de 1 ora .
• de etanseitate: 0,2 bar (cu manevrarea armaturilor) timp de 24 ore.
Probele de presiune se executa cu aer si nu se admit pierderi. In timpul efectuarii probelor de presiune se interzice
accesul in zona de lucru a persoanelor straine de santier. Incercarile de rezistenta si de etanseitate se vor executa
de catre instalatorul autorizat in prezenta beneficiarului.
MASURI DE SECURITATE si SANATATE IN MUNCA ( SSM)

In toate etapele de executie si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se vor respecta prevederile
legale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea
factorilor de risc si accidentare, informarea si instruirea lucratorilor.
La executarea lucrarilor se va folosi numai personal autorizat, cu instruirea profesionala corespunzatoare, cu
aptitudini, experienta si capacitate fizica si neuropsihica normala.
Obligatiile personalului de distributie:

• sa participe la toate instructajele in conformitate cu legislatia in vigoare;
• sa poarte echipamentul de protectie la locul de munca si sa-l intretina in stare de curatenie;
• sa nu utilizeze scule, aparate si echipamente defecte;
• sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta in cadrul instruirilor, precum si
alte masuri necesare pentru evitarea accidentelor;
Principalele masuri obligatorii la executarea sistemului de alimentare cu gaze naturale:
• transportul tevilor spre santiere numai cu autovehicule sau remorci apte pentru aceasta operatiune;
• incarcarea si descarcarea tevilor se face, astfel incat sa se evite pericolul de lovire, ranire sau electrocutare
a persoanelor care efectueaza operatiile respective;
• nu este permisa stationarea muncitorilor sub conducte, in fata planurilor inclinate pe care se descarca
conductele sau sub vasele cu bitum topit;
• in timpul transportului sau manipularii buteliilor de oxigen sau de acetilena se iau toate masurile pentru
impiedicarea caderii sau lovirii acestora, fiind interzisa deplasarea prin rostogolire a acestora;
• nu este permisa asezarea buteliilor de oxigen si acetilena in bataia razelor de soare sau in locuri cu
temperaturi ridicate;
• manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de personal care are mainile, hainele si sculele curate,
lipsite de urrne de materii grase.
In toate situatiile care necesita interventii la conductele din polietilena in functiune, se iau masuri de protectie a
personalului operator impotriva accidentelor cauzate de aparitia sarcinilor electrostatice.
MASURI PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR (PSI)

In toate etapele executie si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se respecta prevederile din
legislatia in vigoare privind:
a) apararea impotriva incendiilor;
b) instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;
c) echiparea si dotarea constructiilor si instalatiilor din sistemul de alimentare cu gaze naturale cu mijloace
tehnice de apilcare impotriva incendiilor.
Mijloacele de stingere a incendiilor, prevazute se amplaseaza la loc vizibil si usor accesibil si se verifica la termenele
prevazute in instructiunile date de furnizor.
Conducatorii locurilor de muncil au obligatia sa asigure in principal:
a) instruirea personalului la etapele stabilite prin legislatie, intocmirea si semnarea cu personalul instruit a
documentelor doveditoare;
b) verificarea starii utilajelor, aparatelor, echipamentelor si sculelor cu care se lucreaza si inlaturarea sau repararea
celor care prezinta pericol de incendiu;
c) masurile organizatorice de aparare impotriva incendiilor specifice instalatiilor de gaze naturale, referitoare la
formarea si componenta echipelor de lucru;
d) asigurarea indeplinirii la termen a masurilor de aparare impotriva incendiilor, stabilite potrivit legii;
e) formarea si componenta echipelor de lucru;
f) dotarea cu echiparnent individual de protectie.
Personalul de executie are urmatoarele obligatii:

a) sa participe la toate instructajele;
b) sa nu utilizeze scule si echipamente defecte;
c) sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta la instruire, precum si orice alte
masuri necesare pentru evitarea incendiilor.
Executarea lucrarilor cu foc deschis, in spatii cu pericol de incendiu, este admisa numai dupa luarea masurilor
necesare de aparare impotriva incendiilor si numai dupa obtinerea permisului de lucru cu foc.
In cazul producerii unui incendiu in instalatiile de gaze naturale, personalul prezent inchide in primul rand
robinetul de incendiu si apoi procedeaza la stingerea incendiului, concomitent cu anuntarea serviciilor pentru
situatii de urgenta.
Pentru prevenirea incendiilor se vor monta placi avertizoare, in toate cazurile in care exista pericolul formarii unui
amestec exploziv:
• "Nu umblati cu foc"
• "Pericol de incendiu"
• "Fumatul interzis"
MASURI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI ( PM )

In toate etapele de executie si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se vor respecta prevederile
legale specifice protectiei mediului si a apelor.
In evaluarea impactului asupra mediului se iau in considerare cel putin urmatoarele:
a) lucrarile din perioada executiei conductei;
b) amplasarea si termenul de functionare a conductei;
c) eventualele pierderi de gaze naturale.

La evacuarea deseurilor rezultate la desfacerea imbracamintilor asfaltice se va da prioritate refolosirii in cazul in
care in zona exista statii specializate.
Acolo unde deseurile sunt produse, ele vor fi recuperate, sau in cazul in care recuperarea este imposibila din punct
de vedere tehnic si economic, deseurile vor fi eliminate evitand sau reducand orice impact asupra mediului.
Atat deseurile provenite din activitatile desfasurate de echipele de lucru (fier, otel, polietilena, pamant si pietre,
beton) cat si cele provenite din activitatile administrative (deseuri de hartii, cartoane, tonere si imprimante) se
vor transporta pentru recuperare si eliminare la o societate autorizata pentru astfel de activitati.
Se va asigura incadrarea utilajelor cu motoare electrice si a mijloacelor de transport auto, folosite la executia
lucrarilor in normele legale de poluare chimica si fonica.
INSTALATII SANITARE
CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE IMOBILULUI
• Alimentarea cu apa rece potabila a obiectivului se realizeaza prin intermediul unui bransament contorizat
din PEID, parametrii de debit si presiune fiind asigurati de la reteaua publica oraseneasca.
• Apa calda menajera se prepara local cu ajutorul boilerului alimentat de la centrala termica sau panourile
solare, care face obiectul proiectului de instalatii termice.
• Apele uzate menajere, la exterior, se vor colecta in camine de canalizare menajera fiind directionate catre
viitoare retea de canalizare de pe strada Platformei, retea care in prezent, conform informatiilor transmise de
beneficiar, este in faza de precontractare studiu de fezabilitate.
• Evacuarea apelor pluviale de pe terasele obiectivului se face cu ajutorul unor jgheburi si burlane fiind
evacuate catre terenul natural.
Categorii de lucrari:
• alimentarea cu apa rece menajera
• alimentarea cu apa calda menajera
• evacuarea apelor uzate menajere
• evacuarea apelor uzate pluviale
ALIMENTAREA CU APA
-Cladiri A
lnstalatia de alimentare cu apa rece potabile a celor 8 cladiri A 1 ... A8 cu regimul de inaltime P+1 E, se
realizeaza de la reteaua publica printr-un bransament contorizat din PEHD de diametru Ø50 mm avand rol de
distribuitor, din care se va alimenta fiecare locuinta prin cate un camin dotat cu doua apometru montate pe
conducta de Ø 32 mm. Debitul total de apa rece pentru cele 8 cladiri este de 1,24 l/s la bransament, iar pentru
fiecare casa in parte debitul este de 0.35 l/s. Parametrii de debit si de presiune pentru alimentarea cu apa a
cladirilor se vor asigura de la reteaua publica oraseneasca.

Apa calda menajera se prepara local pentru fiecare apartament cu ajutor unui boiler bivalent alimentat
cu agent termic de la centrala termica sau de la panourile solare, boilerul fiind cuprins in proiectul de instalatii
termice. Debitul de apa calda pentru fiecare apartament va fi de 0.17 l/s.
lnstalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum pentru distributia din grupurile sanitare, se va
executa din polietilena. Distributia principala se face la plafonul parterului de unde apa se distribuie prin coloane
verticale catre grupurile sanitare de la etaje prin ghenele de conducte prevazute in acest sens.
La intrarea in grupurile sanitare pe conductele de apa rece si calda se vor monta robineti de trecere cu
sfera, pentru izolarea completa a acestora si robineti de golire.
La trecerea prin pereti si plansee a conductelor de instalatii sanitare, vor fi prevazute tevi de protectie.
Pentru reteaua de distributie a apei reci la exterior se vor utiliza tevi din polietilena de inalta densitate
PEHD. Suportii de sustinere ai conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara modificarea
geometriei traseului.
Materiale si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea "Agrement tehnic" eliberat de
Comisia de Agrement Tehnic in Constructii.
-Cladiri B
lnstalatia de alimentare cu apa rece potabila a celor 3 cladiri B1 ... B3 cu regimul de inaltime P+2E, se
realizeaza de la reteaua publica printr-un bransament contorizat din PEHD de diametru Ø50 mm avand rol de
distribuitor, din care se va alimenta fiecare locuinta prin cate un camin dotat cu un apometru montata pe conducta
de Ø40 mm. Debitul total de apa rece pentru cele 3 cladiri este de 0.97 l/s la bransament, iar pentru fiecare cladire
in parte debitul este de 0.53 l/s. Parametrii de debit si de presiune pentru alimentarea cu apa a cladirilor se vor
asigura de la reteaua publica oraseneasca.
Apa calda menajera se prepara local pentru fiecare apartament cu ajutor unui boiler bivalent alimentat
cu agent termic de la centrala termica sau de la panourile solare, boilerul fiind cuprins in proiectul de instalatii
termice. Debitul de apa calda pentru fiecare apartament conform breviarului de calcul va fide 0.10 l/s.
lnstalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum pentru distributia din grupurile sanitare, se va
executa din polietilena. Distributia principala se face la plafonul parterului si prin sapa de unde apa se distribuie
prin coloane verticale catre apartamentele de la etaje. Contorizarea pentru fiecare apartament se face prin
intermediul unor apometre montate in spatiul comun.
La intrarea in grupurile sanitare pe conductele de apa rece si calda se vor monta robineti de trecere cu
sfera, pentru izolarea completa a acestora si robineti de golire.
La trecerea prin pereti si plansee a conductelor de instalatii sanitare, vor fi prevazute tevi de protectie.
Pentru reteaua de distributie a apei reci la exterior se vor utiliza tevi din polietilena de inalta densitate PEHD.
Suportii de sustinere ai conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare fara modificarea
geometriei traseului. Materiale si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea "Agrement tehnic"
eliberat de Comisia de Agrement Tehnic in Constructii.
INSTALATII DE CANALIZARE
Evacuarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare se va face gravitational, prin intermediul unor
conducte de canalizare care se vor racorda la reteaua de canalizare din incinta, iar apoi se vor directiona catre
catre viitoare retea de canalizare de pe strada Platformei, retea care in prezent, conform informatiilor transmise
de beneficiar, este in faza de precontractare studiu de fezabilitate.

Sunt prevazute conducte din polipropilena pentru scurgerea apelor uzate menajere astfel:
- de la obiectele sanitare scurgerile fiind montate in pardoseli sau aparent;
- coloane montate accesibil in ghene.
Montarea conductelor ingropate in pardoseala se va face cu pante corespunzatoare diametrelor de
conducte, in concordanta cu proiectul si cu normativele si STAS-urile aflate in vigoare. Coloanele de scurgere se
vor monta in ghenele de conducte special prevazute.
Traseele s-au ales astfel incat sa asigure lungimi minime de conducte. Colectoarele de ape uzate menajere,
vor strapunge peretii exteriori si se vor racorda direct la caminul de canalizare prevazute. La trecerea prin pereti
si plansee se va proteja conducta din polipropilena cu un tub de diametru mai mare, tot din polipropilena sau alt
material.
Condesul provenit de la aparatele de climatizare se va colecta si evacua cu ajutorul unor coloane amplasate
in termosistem si directionate catre terenul natural.
Retelele exterioare de canalizare, inclusiv racordurile coloanelor interioare de canalizare la caminele
exterioare, se vor realiza cu conducte din tuburi de PVC-KG cu mufe, montate cu pante corespunzatoare
diametrului ales.
Retelele exterioare se vor proteja astfel incat, in cazul unor defectiuni, acestea sa nu deverseze ape la
terenul sensibil la umezire si colapsabil (PSUC).
lnstalatiile de canalizare vor fi prevazute cu tubulaturi (coloane) de aerisire ce vor fi conduse pe invelitoarea
cladirii, unde se vor monta caciuli de ventilare sau aeratoare cu membrana.
Se vor prevedea piese de curatire in punctele indicate pe planse, in general la schimbari de directie,
ramificatii greu accesibile pentru curatire precum si trasee liniare lungi conform 19-2015.
lnaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m de la pardoseala.
Piesele de curatire dep conducta de canalizare se vor monta cu guile in locuri usor accesibile.
lntreaga retea de canalizare intenoara se va executa cu tuburi din polietilena asamblate prin mufe si inel de
cauciuc si montate cu pante corespunzatoare diametrului ales.
Materialele si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea “Agrement ethnic eliberat de Comisia
de Agrement Tehnic in Constructii. La livrare, acestea vor fi insotite de Certificat de calitate eliberat de producator.
Toate materialele vor indeplini conditii de calitate conform ISO 9001.
Instalatia de canalizare pluviala se va separa complet de celelalte sisteme de canalizare asigurand preluarea apelor
meteorice in conditii de deplina siguranta pentru spatiile pe care le traverseaza.
Evacuarea apelor pluviale de pe terasele obiectivelor se face cu ajutorul unor jgheaburi si burlane si
evacuate catre terenul natural.
Instalatii sanitare
Instalatii sanitare
- I 9-2015 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor sanitare aferente cladirilor
- I 1-78 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din
policforura de vinil ( PVC ) neplastifiata
Materialele vor fi insotite de catre documentatia de certificare a calitatii ( Decfaratie de Conformitate sau
Agrement, Certificate de calitate si Garantie ), corespunzator Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii,
indiferent de originea furnizorului ( tara sau import).

Inaintea punerii in opera, toate materialele si echipamentele se supun unui control vizual pentru a constata daca
in timpul transportului au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic ( deformari sau blocari la aparate,
functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa etc.). Se vor remedia defectiunile respective sau se inlocuiesc
materialele ce nu pot fi aduse in starea corespunzatoare prin remediere.
CERINTE DE CALITATE PENTRU ECHIPAMENTE

Toate echipamentele achizitionate vor fi in concordanta cu fisele tehnice, cerintele de calitate si parametrii impusi
constituind conditiile nominale de acceptanta.
Toate echipamentele achizitionate vor permite amplasarea si montajul pe pozitie conform proiect, cotele de
gabarit din proiect reprezentand cote maxim admise.
Se va verifica cu atentie regimul de presiune admis al echipamentului.
Toate echipamentele vor fi insotite de catre documentatia de certificare a calitatii ( Declaratie de Conformitate
sau Agrement, Certificate de calitate si Garantie ).
DEPOZITARE SI MANIPULARE
Pastrarea materialelor si echipamentelor se va face in depozitele santierului, cu respectarea prescriptiilor in
vigoare privind prevenirea incendiilor.
Materialele si echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata
depozitarii se pot amplasa in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate
in acest scop. Cele ce pot fi deteriorate de agentii climatici se vor depozita in spatii acoperite si var fi protejate cu
prelate sau foi de polietilena.
Materialele si echipamentele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara ( armaturi fine, fitinguri, aparate
de masura si control, aparate cu motoare electrice etc. ) se var pastra in magazii inchise.
Manipularea se va face cu respectarea normelor de SSM in asa fel incat acestea sa nu se deterioreze. Se va da o
atentie deosebita materialelor si echipamentelor casante sau usor deformabile.
VERIFICAREA MATERIALELOR
Inainte de punere in opera materialele vor fi verificate visual si dimensional. Prin examinare vizuala se va urmari
ca:
- Tevile sa fie drepte, culoarea lor sa fie uniforma si de aceeasi nuanta;
- Suprafata interioara si exterioara sa fie neteda si fara fisuri,arsuri sau cojeli;
- Sa nu fie bule de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tevii;
- Suprafata interioara a mufelor fitingurilor trebuie sa fie netede fara denivelari, inluziuni etc.
Prin verificarea cu sublerul se urmareste ca:
-abaterile la diametrul exterior, la diametrul interior al tevilor si al mufelor fitingurilor se vor inscribe in
limitele valorilor inscrise in prospect.
Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in lucru.
MASURI PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR DE INVESTITIE, A CONSUMURILOR DE MATERIALE SI MANOPERA LA

EXECUTIE

Se va asigura o aprovizionare ritmica si in concordanta cu necesarul de materiale, cat mai aproape de locul de
punere in opera. Aprovizionarea materialelor si echipamentelor se va face la dimensiunile si sortimentele
prevazute in proiect.
In vederea micsorarii volumului de manopera pe santier se va asigura dotarea locurilor de munca cu sculele si
dispozitivele cele mai adecvate pentru lucrarile necesare realizarii instalatiilor, iar amplasarea judicioasa a sculelor
si dispozitivelor va duce la scurtarea distantelor de manipulare.
Se vor executa conform proiectului toate reperele instalatiei, cu respectarea proceselor de munca necesare
realizarii unor lucrari de calitate.
Se vor respecta regulile economiei de miscare in cadrul procesului de munca.
Alcatuirea echipelor de instalatori va fi judicios conceputa in functie de specificul si volumul lucrarilor de executat.
EXECUTAREA LUCRARILOR
Executarea lucrarilor de instalatii sanitare se va face in conformitate cu prevederile normativelor I 9/2015 si I 1/78
Se va tine seama de conditiile de siguranta, de etansare, de buna functionare si de estetica pe care trebuie sa le
indeplineasca instalatiile respective.
Se vor respecta in mod obligatoriu prevederile corespunzatoare cuprinse in:
- legislatia privind calitatea in constructii, securitatea si sanatatea in munca, protectia mediului;
- normativul de siguranta la foe a constructiilor.
Conditiile de lucru avute in vedere pentru executarea lucrarilor necesare instalatiilor sanitare sunt urmatoarele:
- se lucreaza cu mijloace de munca manuale sau manual-mecanice si unelte specifice fiecarei categorii de lucrari;
-se lucreaza la lumina zilei sau la lumina artificiala corespunzatoare;
-se lucreaza cu materiale care indeplinesc conditiile din standardele de stat sau normele interne in vigoare;
-se lucreaza in locuri accesibile lucrarilor de montare;
-instalatorul singur sau in formatie de lucru pune in opera materialele necesare, monteaza, demonteaza si muta
schelele simple sau schelele si scarile mobile.
DAREA IN EXPLOATARE A INSTALATIILOR SANITARE

Atat in timpul cat si dupa terminarea lucrarilor de montaj a instalatiilor, inainte de predarea catre beneficiar,
instalatiie vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avand drept scop verificarea instalatiei executate in
ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului, performantele si efectele scontate, precum si crearea
tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte.
Darea in exploatare va cuprinde operatiunile specificate in normativele I 9/15 si I 1/78
- operatiuni de pregatire;
- verificarea instalatiei, care consta intr-o examinare generala a executiei lucrarilor, in raport cu prevederile
proiectului si ale prescriptiilor tehnice aferente;
- probe si verificari;
- receptia lucrarii, cu respectarea HG 273/1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora ( daca nu exista alte solicitari ale beneficiarului investitiei ).
TESTAREA ECHIPAMENTULUI PE POZITIE

Inainte de orice testare sau inainte de darea in folosinta, echipamentele trebuie bine curatate atat la interior cat
si la exterior.
Se va verifica atat pozitia ( orizontal, verical ) cat si incadrarea in intreaga instalatie. De asemenea se va verifica
modalitatea de fixare a echipamentelor.
TESTAREA INTREGII INSTALATII

Acest lucru implica inspectia si testarea imbinarilor, testarea la presiune a retelelor de conducte astfel incat sa
asigure o exploatare corecta si sigura a instalatiei.
Punerea in functiune se realizeaza dupa ce stagiile anterioare au fost executate cu succes. Acest lucru include
echilibrarea ( procesul de reglare a cantitatilor de fluid in sistemul de distributie cu tolerantele acceptate ) si
testarea in timpul functionarii ( masurarea si inregistrarea parametrilor instalatiei ).
Pentru a completa operatiile de curatare, fiecare retea de distributie a apei va fi umpluta cu apa curata si apoi
supusa unui test de presiune.
Instalatiile sau echipamentele sistemului de distributie al apei care vor fi montate in sistem si vor fi permanent
neaccesibile - lucrari ascunse - ( lucrari ingropate, plafoane false etc. ), vor fi testate inainte de acoperire. Toate
testele de presiune se vor rexecuta inainte de aplicarea izolatiei.
DAREA IN EXPLOATARE
Va include pregatirea si efectuarea tuturor testelor in vederea predarii instalatiei catre beneficia r.
Punctul final ii va constitui proba de functionare a intregii instalatii.
Orice defectare in executie a materialelor si echipamentelor, orice dereglare sau alte neregularitati care intervin
in timpul montajului si care sunt scoase in evidenta la darea in folosinta, va fi rectificate, iar partile relevante ale
probei de functianare a instalatiei se var repeta.
Toate partile instalatiei vor fi bine curatate si verificate din punt de vedere al capacitatii de functionare inainte de
darea in explaatare.
Darea in explaatare se va frnaliza cu -Proces Verbal pentru proba de functianare a instalatiei
In baza acestuia se va intacmi Procesul Verbal de receptie ( la terminarea lucrarilar, finala/definitiva ).
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE INSTALATII SANITARE

Verificarea calitatii lucrarilar se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu praiectul, cu prescriptiile
tehnice specifice, cu Normativul C 56-02 si Legea 10/1995 cu ultima actualizare in 2007, in limitele indicatorilor
de calitate si a abaterilor admisibile prevazute de acestea.
Dispozitiile de santier date de benefrciar si praiectant cu respectarea normelor in viguare au aceeasi autoritate ca
si proiectul tehnic, din punct de vedere al verificarilor efectuate.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs depaseste in
sens defavorabil abaterile admisibile prevazute in proiect sau prescriptii tehnice, decizia asupra cantinuarii
lucrarilar nu va putea fi data decat pe baza acardului dat in scris de benefrciar, cu avizul proiectantului.
VERIFICAREA MASURILOR PENTRU ASIGURAREA DURABILITATII INSTALATIILOR SANITARE

Toate instalatiile sau elementele de instalatie expuse la sacuri, deformari, coroziune, miscari din pozitia de
functionare, etc. vor fi verifrcate inainte de punerea in functiune pentru a se constata daca au fost luate masurile
necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cat mai indelungate.

ECHIPAMENTE
La mantaj se var respecta indicatiile producatorului de echipamente.
CONDUCTE
Tevile vor fi specifice instalatiilor pe care le deservesc.
Apa rece
Teava polietilena reticulata PN 10.
Apa calda menajera

PEHD pe reteaua de distributie si polietilena reticulata PN 10 pe racordurile la obiectele sanitare.
Imbinarea tevilor de PEHD se va realiza prin polifuziune sau prin compresie mecanica.
Toate imbinarile vor fi executate in intregime de catre personal calificat.
Executantul acestora trebuie sa detina un certificat de competenta pentru acest tip de imbinare si el trebuie sa
indeplineasca normele in vigoare.
Canalizare
Teava de polipropilena PP, etansare cu garnituri.
Apa pluviala
Teava de PP.
TEHNOLOGII DE IMBINARE SI FASONARE

Temperaturile optime de prelucrare a materialelor din polipropilena in atelier cat si la montarea pe santier sunt
de +5 pana la +300 C.
Nu se recomanda prelucrarea mecanica a tevilor la temperaturi sub +50 C, insa deformarea la cald se poate
efectua.
Prelucrarea materialelor din polipropilena se va efectua numai de catre personal tehnic de specialitate instruit in
domeniul prelucrarii materialelor plastice.
La efectuarea operatiilor de prelucrare a materialelor din polipropilena se va tine seama de plasticitatea
materialului la temperaturi relativ scazute si de coeficientul redus de transmisie a caldurii, ceea ce poate provoca
incalzirea sculelor prelucratoare si impiedica lucrul prin imuierea materialului.
Nu este permisa racirea sculelor cu apa in timpul prelucrarii.
Suprafata prelucrata nu trebuie sa prezinte fisuri care se pot ampliflca ulterior pana la aparitia de crapaturi.
Imbinarea conductelor de canalizare din PP intre ele sau cu piese fasonate se realizeaza cu inele de cauciuc pentru
etansare.
Conditii de montare
Conductele se vor monta paralel cu elementele de constructii adiacente respectand pantele indicate in planuri.
Nu se realizeaza imbinari in zonele de trecere ale acestora prin plansee, pereti, plafoane sau rosturi de tasare.
Tevile din PP se pot monta aparent, mascat (in slituri, in elemente de constructii), ingropate in pamant si in canale
vizitabile si nevizitabile.

La trecerea prin pereti si plansee se va proteja conducta cu tub de diametru mai mare, tot din PP sau alt material
(metal).
Diametrul interior al tubului de protectie va fi cu 10-20 mm mai mare decat diametrul exterior al tevii.
Toate asperitatile vor fi indepartate de la suprafata interioara a mansoanelor, inainte de montare, iar diametrul
interior al mansonului va fi cu 10mm mai larg decat diametrul exterior al conductei care va trece prin acesta.
Conductele care tree prin mansoane vor fi fixate perfect centrat prin acestea. Pentru a evita transferul zgomotului
toate mansoanele vor fi protejate cu vata minerala ( intre manson si teava ).
Pentru conductele de PEHD si PP, mansoanele vor fi din PVC.
Toata confectia metalica de sustinere va fi zincata.
Conductele de aerisire vor fi grupate aproape de un colt.
Toate conductele cu diametrul mai mic de 50mm se monteaza cu panta de 0,3%.
Daca lungimea conductelor de distributie este mare si nu se poate asigura o panta continua, din loc in loc se vor
face schimbari de panta sau sarituri, in aceste puncte prevazandu-se dispozitive de aerisire.
Nu se admit imbinari ale conductelor in mansoanele de protectie.
In cazul retelelor aparente tevile se vor monta numai dupa ce s-au executat tencuielile. Distanta libera de la
conducta la perete va fi maxim 3 cm.
Montarea obiectelor sanitare se va face pe stelaje specifice fiecarui obiect. Acestea, precum si rezervoarele de
spalare ale WC-urilor, se vor prinde in structura de rezistenta a peretilor, pe pozitiile si la distantele din proiectul
de instalatii sanitare, si inaltimile normate in STAS 1504-85.
Pe stelaje se vor lega si racordurile specifice obiectului la conductele corespunzatoare montate in pereti.
Montarea propriu-zisa a obiectelor si a armaturilor caracteristice acestora, se face numai dupa executatea si
finisarea peretilor.
Obiectele se fixeaza prin suruburi de stelajele metalice, apoi se fac legaturile la armaturile obiectului.
ARMATURI
Se vor utiliza:
- armaturi PN 10 pentru conductele de apa rece, apa calda -polietilnea reticulata si PEHD;
- armaturi PN 16 pentru conductele de sprinklere -teava neagra sudata longitudinal;
- vana fluture PN 16 pe ACS, aprobata VdS.
Toate dispozitivele de eliminarea aerului vor fi prevazute in fiecare punct inalt. Se va monta cel putin un ventil
automat de aerisire, montat in punctul cel mai inalt al instalatiei.
Robinetele de golire vor fi prevazute in toate punctele joase ale conductelor pline cu apa, si la racordurile fiecarui
echipament in parte. Se vor monta minim 4 robinete de golire Ø 1" cu port furtun.
Toate circuitele instalatiei si echipamentele vor fi prevazute cu robinete de izolare.
Toate valvele de reglare si control trebuie sa aiba sageti pe ele care sa indice directia de curgere.
La montarea armaturilor se va tine obligatoriu seama de sensul de curgere al fluidului pentru a nu produce
blocarea ventilelor sau clapetelor de retinere. Toate armaturile se monteaza in pozitia " inchis ".
Pentru apucarea si insurubarea armaturilor pe teava, nu se vor folosi clesti pentru tevi ci numai chei fixe.
IZOLAREA CONDUCTELOR
Lucrarile de izolare a conductelor se incep numai daca, in prealabil s-au efectuat probele de presiune.
Izolarea conductelor se va realiza:

- cu burete elastomeric tip Kaiflex, pentru racordurile de apa rece / calda si apa pluviala, montaj interior;
PROTECTIE ANTICOROZIVA
Pentru reteaua de distributie sprinklere se va utiliza teava neagra protejata cu un strat de grund si doua straturi
de vopsea rosie RAL 3000.
Aplicarea stratului de grund se va face dupa maxim 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni prin perierea
cu peria de sarma.
Grunduirea si vopsirea se vor realiza prin aplicare cu pensula conform indicatiilor date de producatorul de vopsele.
Verificarea aplicarii stratului de grund si vopsea se face vizual la toate elementele instalatiei. Atat stratul de grund
cat si straturile de vopsea trebuie sa fie uniforme si sa acopere intreaga suprafata a tevilor.
Verificarea pregatirii suprafetelor va face obiectul unui proces verbal de lucrari ascunse. Protectia anticoroziva va
face obiectul unui proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor. Suportii de sustinere pentru toate tipurile de
conducte vor fi zincate.
AMPLASARE ECHIPAMENTE, TRASEE DE TEVI

Amplasarea echipamentelor se va face pe elemente de constructie cu o rezistenta adecvata fara a afecta rezistenta
si arhitectura cladirii.
Solutiile de prinderi, fixari, strapungeri prin perete si plansee trebuie sa nu afecteze rezistenta elementelor de
constructii.
Se vor lua masuri constructive de protectie antiseismica in corelare cu gradul de seismicitate al zonei in care este
amplasata cladirea in vederea asigurarii echipamentelor impotriva rasturnarii prin realizarea unor prinderi
corespunzatoare.
Executarea lucrarilor de instalatii sanitare se va face in conformitate cu prevederile normativelor I 9/2015 si I 1/78.
Perioada in care se executa lucrarile si ordinea de atacare a acestora se va stabili de comun acord cu beneficiarul.
Executarea instalatiei se va face coordonat cu celelalte instalatii, tinand seama de sectiunile coordonatoare ale
proiectului. Aceasta coordonare se va urmari pe intreg procesul executiei incepand de la trasare.
Inainte de punerea in opera, materialele si echipamentele vor fi supuse unor verificari pentru constatarea
eventualelor defecte si degradari de natura sa compromita tehnic si calitativ lucrarea.
La executia lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate prin proiect. Orice propunere de inlocuire
trebuie motivata de contractant si aprobata de proiectant si beneficiar.
Echipamentele se vor monta respectand toate instructiunile fabricantului. Montarea tuturor echipamentelor se
va face numai de catre personal special calificat pentru fiecare tip de lucrare si cu respectarea stricta a
instructiunilor puse la dispozitie de catre producator ( furnizor ).
Lucrarile de montaj vor fi executate numai de personal calificat, care trebuie sa fie special instruit si verificat in
acest scop, astfel incat sa cunoasca toate fazele si operatiile tehnologice de executie a lucrarii.
La traversarea planseelor sau peretilor din beton armat se vor folosi golurile prevazute prin proiect, sau a pieselor
de trecere. In acest scop se va coordona cu constructorul verificarea executarii golurilor proiectate odata cu
turnarea betoanelor.
PROBE SI VERIFICARI
Toate probele si verificarile pentru instalatiile sanitare vor fi efectuate in conformitate cu prevederile Normativului
C 56-02.

Se vor realiza:
- spalarea instalatiei;
- proba de etanseitate la presiune -proba la rece pentru instalatiile sanitare (apa rece si apa calda menajera)
in conformitate cu prevederile normativului I 9/15;
- incercarea de functionare la apa rece si calda in conformitate cu prevederile normativuli I 9/15;
- incercarea de etanseitate si de rezistenta la cald a conductelor de apa calda in conformitate cu prevederile
normativului I 9/15;
- proba de etanseitate si de functionare pentru conducte de canalizare in conformitate cu prevederile
normativului I 9/15;
PROBA DE ETANSEITATE LA PRESIUNE -PROBA LA RECE

Proba de presiune se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei, de inchiderea acestora in canale
nevizitabile, de mascarea lor, precum si de executarea finisajelor de constructii.
Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa potabila, spalarea instalatiei cuprinzand racordarea
la reteaua de apa potabila a conductei de alimentare cu apa, umplerea instalatiei, golirea acesteia la jgheabul de
golire la canalizare si mentinerea instalatiei sub jet continuu pana cand in apa golita din instalatie nu se mai
observa impuritati. Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie a apei.
Incercarea de etanseitate la presiune -proba la rece, ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor
efectua inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de
consum, extremitatile conductelor fiind obturate cu flanse sau dopuri.
Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la cald la conductele de apa rece si calda va fi egala cu 1,5 x
presiunea de regim, indicata in proiect pentru instalatia respectiva de alimentare cu apa, dar nu mai mica de 6
bari.
Conductele se vor mentine sub presiune timpul necesar verificarii tuturor traseelor si imbinarilor, dar nu mai putin
de 20 de minute. Intr-un interval de 20 de minute nu se admite scaderea presiunii.
Presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un manometru montat pe
pompa, care se va amplasa in punctul cel mai de jos al conductelor.
INCERCAREA DE FUNCTIONARE LA APA RECE SI CALDA

Incercarea de functionare la apa rece si calda se va efectua dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare si la
celelalte puncte de consum si cu conductele sub presiunea hidraulica de regim. Se va verifica, prin deschiderea
succesiva a armaturilor de alimentare, daca apa ajunge, la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum in
parte.
Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator simultaneitatii si debitului
de calcul.
Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de apa calda, inclusiv la cele de circulatie, se va face prin
punerea in functiune a instalatiei de apa calda la presiunea de regim stabilita prin proiect si la o temperatura de
55-60°C.
Presiunea si temperatura de regim se vor pastra in instalatie timpul necesar verificarii etanseitatii imbinarilor si a
tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse dilatarilor, dar nu mai putin de 6 ore.
Dupa racirea completa se va repeta incercarea de etanseitate la presiune la rece.

INCERCAREA DE ETANSEITATE SI DE REZISTENTA LA CALD A CONDUCTELOR DE APA CALDA
Pentru verificarea funtionarii conductelor de circulatie, se va masura temperatura apei in conducta de apa calda,
la iesirea din aparatul de preparare, si din conducta de circulatie, inainte de racordarea la aparat.
Incercarea de functionare se va efectua avand echipamentele in functiune, conform prevederilor din proiect (statii
de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe etc).
PROBA DE ETANSEITATE SI DE FUNCTIONARE PENTRU CONDUCTE DE CANALIZARE

Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari:
- proba de etanseitate;
- proba de functionare.
Proba de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si la punctele de imbinare.
Conductele prevazute cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul lucrarii, inainte de inchiderea lor.
Proba de etanseitate se va face prin umplerea cu apa a conductelor astfel:
- conductele de canalizare a apelor meteorice pe toata inaltimea cladirii;
- conductele de canalizare a apelor menajere, pana la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau ale
obiectelor sanitare.
Proba de functionare se face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor de scurgere la un debit
normal de functionare si verificarea conditiilor de scurgere.
La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare,
existenta pieselor de curatire, conform precizarilor din proiect si din prezentul normativ.
EXPLOATAREA INSTALATIILOR, REVIZII, REPARATII

Exploatarea instalatiilor se realizeaza in conformitate cu prevederile normativului I9/1-96 pentru instalatii
sanitare.
INSTALATII SANITARE
Exploatarea instalatiilor sanitare incepe dupa receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, cand
investitorul certifica realizarea de catre constructor a lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale si cu
cerintele documentelor oficiale care certifica ca instalatia poate fi data in folosinta.
Exploatarea instalatiilor trebuie facuta pe intreaga perioada de utilizare a acestora, dar o atentie deosebita trebuie
acordata in primii 2- 3 ani, dupa darea in folosinta - perioada de rodare - in care apar multe defecte, determinate
de defectiuni de fabricatie si executie, nedepistate la probele si receptiile finale.
La exploatarea instalatiilor sanitare se vor respecta pe langa indicatiile din instructiunile de exploatare si
prevederile incluse in fisele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor si materialelor date de fabricant.
Prin "exploatarea" unei instalatii sanitare se inteleg urmatoarele operatii:
- controlul si verificarea instalatiei pentru asigurarea functionarii in regim normal;
- revizia instalatiei;
- reparatii curente;
- reparatii capitale;
- reparatii accidentale.

Controlul si verificarea instalatiei au caracter permanent, facand parte din urmarirea curenta privind starea
tehnica a constructiei, care corelata cu activitatea de intretinere si reparatii au ca obiectiv mentinerea instalatiei
la parametrii proiectati.
Controlul si verificarea instalatiei se fac pe baza unui program, de catre personalul de exploatare.
Programul de intocmeste de beneficiar (administratorul) instalatiei, tinand cont de prevederile proiectului si de
instructiunile de exploatare ale echipamentelor.
Programul va cuprinde prevederi referitoare la intreaga instalatie, pe categorii de elemente
ale instalatiei si pe operatiuni functionale, consemnate in instructiunile de exploatare ale instalatiei.
Revizia instalatiei se face periodic, conform indicatiilor mentionate la fiecare element de instalatie, si are ca scop
cunoasterea starii instalatiei la un anumit moment in vederea luarii unor eventuale masuri pentru ca instalatia sa
functioneze la parametrii proiectati.
Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiilor sau la o parte din acestea, care pot afecta buna
functionare a intregii instalatii sau a unei parti de instalatie. Reparatiile curente se fac pe baza constatarilor facute
la revizii sau preventiv, pentru elementele susceptibile unor defectiuni intr-o perioada apropiata de timp.
Reparatiile capitale se fac cu scopul ca, prin inlocuirea unor elemente de instalatie, sa se asigure functionarea
instalatiei la parametrii prevazuti in proiect sau la parametrii superiori acestora (lucrari de modernizare). Perioada
si data reparatiei se stabilesc in functie de constatarile facute cu ocazia verificarilor si reviziilor in decursul
exploatarii, si de durata de viata normata, avandu-se in vedere gradul de uzura al elementelor instalatiei si
influenta in exploatare (pierderi de apa si energie, reparatii repetate etc.), frecventa aparitiei defectiunilor,
cheltuielile necesare remedierilor etc.
Reparatiile accidentale sunt determinate de aparitia neasteptata a unor defetiuni sau avarii a carer inlaturare
imediata se impune pentru mentinerea instalatiei in stare normala de functionare si de siguranta.
MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA SI AL SITUATIILOR DE URGENTA

LUCRARI DE EXECUTIE ( CONSTRUCTII-MONTAJ)
Pentru lucrarea prezenta se vor identifica pericolele, evaluate riscurile si stabilite controalele in domeniul
securitatii si sanatatii in munca (SSM). In baza identificarii pericolelor si evaluarii riscurilor se stabilesc, pentru
lucrarea contractata, urmatoarele documente:
• Planul propriu de SSM care se armonizeaza cu documentele similare intocmite de partenerii contractuali;
• Planuri de interventie in caz de situatii de urgenta (incendiu, poluari accidentale, in caz de pericol grav si
iminent de accidentare).
La lucrarea contractata se asigura instruirea personalului pentru cunoasterea si aplicarea prevederilor legislatiei
in vigoare in domeniul securitatii si sanatatii in munca si situatiilor de urgenta.
IN EXPLOATARE
In toate etapele cuprinse in operatiile de exploatare ale instalatiilor sanitare (inclusiv revizii, reparatii, inlocuiri,
dezafectari) var fi respectate cerintele esentiale referitoare la SSM.
Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi efectuate respectandu-se
instructiunile specifice de SSM in vigoare, pentru fiecare categorie de echipamente.
Conducatorii de sectoare care exploateaza instalatiile au obligatia sa asigure:
- luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitatea muncii;

- realizarea instructajului de SSM a intregului personal de exploatare la cel mult 30 de zile si consemnarea
acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;
- controlul aplicarii si respectarii de catre intregul personal a normelor si instructiunilor specifice;
- verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de SSM.
Realizarea instructajelor specifice de SSM, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv
sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale.
Manevrele corespunzatoare exploatarii vor ft efectuate numai de catre personalul de exploatare.
Instalatiile vor fi echipate cu dispozitive de protectie necesare.
Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se accesul altar
persoane decat celor autorizate.
Inainte de inceperea lucrului este obligatorie verificarea de catre lucrator a integritatii echipamentului individual
de munca.
Lucratorii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atat in timpul lucrului, cat si in timpul
accesului la si de la locul de munca.
Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul de cadere in gol se
poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta impreuna cu franghia de siguranta,
care var impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului.
In functie de cota de amplasare la inaltime a locului de munca si de domeniul de activitate, timpul de lucru efectiv
va fi stabilit, cu avizul Ministerului Sanatatii, astfel ca solicitarile psiho-functionale ale lucratorului sa nu afecteze
capacitatea de munca a acestora.
Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile
trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru.
Instructajul de SSM se va face si in cazul efectuarii probelor instalatiilor in comun de catre toti factorii interesati (
beneficiar, proiectant si executant ) avand un responsabil unic. Instructajul va avea in vedere si masurile ce se
impun pentru manevrele urgente in scopul evitarii producerii unor accidente.
Masurile var fi mentionate in instructajul de exploatare sau prevazute expres de beneficiarul instalatiei.
Este interzisa folosirea sculelor si a masinilor - unelte defecte.
Sculele de mana se vor transporta in ladite sau in truse speciale a caror greutate va fi de maximum 20 Kg.
Operatiile de prelucrare a tevilor ( taierea, indoirea ) nu se executa pe schelele destinate operatiilor de montaj.
Toate aceste operatii se executa numai pe bancul de lucru. Inainte de inceperea operatiei de sudare, atat sudorul
cat si ajutorul lui, vor imbraca materiale de protectie (manusi, sorturi, ghete din piele etc.). in timpul sudarii,
pentru protectia ochilor, fetei si a gatului, sudorul va avea ochelari sau masca de protectie.
Masurile de SSM indicate mai sus nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate debeneficiar cu instructiunile
specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
MANAGEMENTUL MEDIULUI
Identificarea si evaluarea aspectelor de mediu aferente lucrarii CONSTRUIRE LOCUINTA UNIFAMILIALA, PARTER +
ETAJ, GARAJ, IMPREJMUIRE, ORGANIZARE DE SANTIER IN INCINTA, ia in considerare impactul activitatilor
desfasurate asupra: solului si subsolului ( inclusiv producerea de deseuri ); aerului ( incluzand si zgomotul ); apei;
florei, faunei; partilor interesate ( vecini, comunitate, autoritati ).
Se va acorda o atentie deosebita modului de gestionare al deseurilor generate.

Gestionarea tuturor tipurilor de deseuri rezultate din realizarea lucrarii se refera la:
1. identificarea tuturor tipurilor de deseuri;
a stabilirea spatiilor de depozitare;
3. asigurarea de recipienti, containere, europubele pentru colectarea selectiva;
a valorificarea deseurilor prin societati abilitate;
5a predarea deseurilor catre beneficiar conform clauzelor contractuale stabilite intre parti.
De asemenea se va acorda o atentie deosebita conformarii cu cerintele legale si prevenirii poluarii mediului
inconjurator in executia lucrarii.
OBLIGATII
OBLIGATIILE PROIECTANTULUI
Sa urmareasca pe tot parcursul execuiei corectitudinea aplicarii soluiilor proiectate.
Sa raspunda tuturor solicitarilor beneficiarului legate de executarea sau modificarea proiectului.
Sa analizeze si sa solutioneze toate neconformitatile aparute pe parcursul executiei.
Sa acorde asistenta tehnica la punerea in functiune a instalatiilor proiectate, la cererea beneficiarului.
OBLIGATIILE BENEFICIARULUI
Sa obtina acordurile si avizele prevazute de lege pentru executarea proiectului.
Sa asigure verificarea executiei corecte a lucrarilor prin diriginti de specialitate pe tot parcursul lucrarilor.
Sa solicite avizul proiectantului pentru orice modificari dorite si care influenteaza intr-un fel sau altul solutiile
proiectate.
Sa asigure receptia lucrarilor la terminarea acestora si la terminarea perioadei de garantie.
OBLIGATIILE EXECUTANTULUI
Sa sesizeze beneficiarul si proiectantul asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiect la
inceputul sau pe parcursul executiei, in vederea solutionarii acestora.
Sa inceapa executia numai dupa obtinerea tuturor acordurilor si avizelor prevazute de lege. Sa convoace factorii
ce trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ce devin ascunse sau ajunse in faze determinante ale executiei, in
scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor.
Sa utilizeze in executie numai produse si procedee prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista
agremente tehnice; inlocuirea produselor si procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile
precizate se poate face numai cu avizul proiectantului si acordul beneficiarului.
Sa supuna la receptie numai acele instalatii care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat
beneficiarului documentele necesare intocmirii cartii tehnice.
Sa remedieze pe proprie cheltuiala defectele calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie cat si in
perioada de garantie.
Sa nu faca inlocuiri sau sa modifice solutia tehnica privind instalatia electrica fara avizul proiectantului.
INSTALATII TERMICE
Caracteristicile principale ale proiectului si ale constructiei:

Pentru fiecare apartament in parte agentul termic este preparat de centrala termica proprie cu puterea de 24 kw,
care functioneaza cu combustibil gazos.
lncalzirea se face cu instalatie de incalzire cu corpuri statice.
Apa calda menajera va fi preparata cu ajutorul unui boiler bivalent, acesta functionand cu agent termic atat de la
centrala termica murala cat si de la panourile solare.
lnstalatia de incalzire / racire este formata dintr-un sistem VRF/VRV, care functioneaza in pompa de caldura.
Sistemul de climatizare VRF/VRV este format dintr-o unitate exterioara echipata cu inverter si unitati interioare
cu montaj pe perete.
La grupurile sanitare care nu au ferestre se prevede o extractie mecanica.
S-a propus montare unor sisteme de ventilare descentralizate pentru fiecare apartament.
Norme si prescriptii tehnice de executie si montaj

lnstalatiile de incalzire,, ventilatie, in general, trebuie sa fie conforme cu urmatoarele norme si reglementari:
• Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire 113/2015.
• Normativ privind proiectarea si executia instalatiilor de venitlare 15 -2015.
• SR 1907/1-97 lnstalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul.
• SR 1907/2-97 lnstalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare conventionale
de calcul
• STAS 6472 Proiectarea termotehnica a elementelor de constructii.STAS 6648/1-82
• Calculul aporturilor de caldura din exterior STAS 6648/2-82
• Parametrii climatici exteriori STAS 9960 lnstalatii de ventilare si climatizare
• STAS 12025/2 Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire, limite
admisibile.
• Normativ de siguranta la foe a constructiilor P118 - 99
• STAS 11357 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si elementelor de constructie
din punct de vedere al combustibilitatii.
• STAS 8974/1 Fiabilitate, mentenabilitate.
• Norme generale de protectia muncii MMP_M 1996.
• Legea nr.10/1995 - Legea privind calitatea in constructii
• Ord.9/N/15.03.93. MLPAT - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
• Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C.56-85
• HG 273/1994 - Regulamentul de receptie al lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. Anexa:
Cartea tehnica a constructiei.
• HG 925/1995 Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei
lucrarilor, si a constructiilor.
• HG 392/1994 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echi-pamente noi in
constructii.
CENTRALA TERMICA
Pentru cele 11 cladiri se vor monta cate o centrala termica murala, in condensatie pentru fiecare aparatmant.
Aceasta se va amplasa in bucatariilr apartamentelor.

Sursa de incalzire este alcatuita dintr-o centrala termica murala in condensatie ce functioneaza cu conbustibil
gazos,cu o putere utila de 24 kW fiecare, ce prepara apa calda pentru incalzire. Apa calda menajera va fi preparate
cu ajutorul unui boiler bivalent , acesta functionand cu agent termic atat de la centrala termica murala cat si de la
panourile solare. Apa calda menajera va fi preparate in regim prioritar.
Functionarea in parametrii tehnici, de siguranta si economici a centrai termice este prevazuta a fi asigurata
conform 113- 2015, cu aparate de masura, contorizare si echipamente de automatizare care controleaza in
principal siguranta, temperaturile si presiunile prescrise inclusiv protectia la depasirea acestora, reglarea
temperaturilor agentilor termici corelata cu temperatura exterioara si cu cererea de consum.
Conductele de distributie vor fi montate ingropat in sapa cu pante de 0, 1-0,2% si vor fi prevazute cu ventile
automate de aerisire in punctele de cota maxima precum si cu robinete de golire in punctele de cota minima.
Pe ramurile principale se vor prevedea robinete de sectionare I reglaj si robinete de golire.
Gazele arse sunt evacuate cu ajutorul kit-ului de admisie evacuare din componenta centralelor termice.
PREPARAREA APA CALDA DE CONSUM

Apa calda este preparata prin intermediul unui boiler bivalent (2 serpentine) cu capacitatea de 150 litri.
Agentul termic necesar prepararii apei calde menajere este preparat atat prin intermediul centralei termice cat si
de la panourile solare. lnstalatia va fi complet automatizata astfel ca fluxul termic provenit de la panourile solare
sa fie in regim prioritar
Circulatia agentului termic se face cu ajutorul pompelor de circulatie, montate pe conducta. Sistemul solar este
realizat din tuburi solare vidate individuale si functioneaza pe principiul tuburilor termice (vaporizare-condensare)
ceea ce confera captatorului o stabilitate ridicata. Panourile solare trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 16
mp pentru cladirile A1...A8 (P+1E) si o suprafata de 36 mp pentru cladirile 81 ... 83(P+2E). Se vor monta 6 panouri
solare cu o suprafata de captare de 2,6 mp fiecare pentru cladirile A 1 ... A8(P+1 E) si 14 panouri solare cu o
suprafata de captare de 2,6mp fiecare pentru cladirile B1...B3(P+2E). Tubul solar este construit din sticla
borosilicata ce rezista la socuri mecanice (grindina de pana la 35 mm diametru), cu pereti dubli, vidat la interior,
astfel pierderile sunt eliminate aproape in totalitate. Captatorul asigura producerea de apa calda si in conditiile
unei radiatii solare difuze (iama functioneaza si la temperature negative.)
INSTALATIA DE INCALZIRE/RACIRE CU VRVNRF

lnstalatia de incalzire I racire este formata dintr-un sistems VRFNRV, care functioneaza in pompa de caldura.
Sistemul de climatizare VRFNRV este format dintr-o unitate exterioara echipata cu inverter si unitati interioare cu
montaj pe perete.
Sistemele VRFNRV vor functiona cu agent frigorific ecologic (R41 OA/R32) si sunt in 2 tevi. De la unitatile
exterioare, agentul frigorific va fi distribuit printr-un sistem de conducte din cupru izolate cu ramificatii.
Dimensionarea conductelor de agent frigorific se va finaliza impreuna cu furnizorul de echipamente.
Controlul sistemelor VRF/VRV se va face cu telecomanda cu infrarosu.
Unitatile interioare VRF vor fi de tip split montate pe perete. Tipurile si dimensiunile unitatilor interioare au fost
stabilite in functie de necesarul termic al fiecarei incaperi.
Conductele pentru vehicularea freonului in instalatie vor fi din cupru, cu diametre cuprinse intre ½" si 1 1/8",
izolate termic cu termoizolatie din elastomer, cu respectarea specificatiilor producatorului.
Condensul generat de unitatile interioare ale sistemului se va prelua in exterior cu ajutorul unor conducte din PP-
R montate pe fatada, in termosistem. Condensul se va dirija la canalizarea menajera

Unitatea exterioara va permite functionarea neintrerupta a instalatiei in conditiile in care alimentarea electrica a
uneia sau a mai multor unitati interioare este oprita.Unitatea exterioara va permite functionarea continua in
modul de incalzire, schimbul de caldura dintre freon si aer realizandu-se utilizand 2 schimbatoare distincte de
caldura, fiecare dintre ele imbracand doua laturi ale unitatii, fara suprapunere. Astfel cele doua schimbatoare vor
putea fi degivrate alternativ, fara traversarea condensului pe suprafata celuilalt schimbator.
INSTALATIA DE INCALZIRE CU CORPURI STATICE

Incalzirea incaperilor se va realiza cu corpuri de incalzire compacte tip radiator din otel, functionand cu apa calda
80/60°C.
Acestea se vor poza in general pe peretii exteriori, sub ferestrele cu parapet, iar acolo unde nu este posibil, pe
peretele apropiat, la 5 cm de la perete si la 15 cm de la pardoseala.
Retelele de distributie se vor amplasa conform planurilor.
VENTILARE
BAI SI GRUPURI SANITARE
La grupuri sanitare care nu au ferestre se prevede o extractie mecanica.
Aerul evacuat este preluat prin intermediul ventilatoarelor montate pe perete si este condus printr-un sistem de
tubulatura, in exterior, prin perete.
Ventilatorul de evacuare functioneaza prin buton separat sau la aprinderea luminii.
Compensarea aerului evacuat se realizeaza natural prin decuparaea usii la partea inferioara.
Sistemele de evacuare mecanica mentin in depresiune grupurile sanitare fata de spatiile inconjuratoare.
INSTALATIA DE VENTILARE CU RECUPERARE DE CALDURA

Necesarul de aer proaspat va fi furnizat de catre un sistem de ventilare descentralizat echipat cu recuperator de
caldura in scopul reducerii emisiei de CO2.
Sistemul de ventilare cu recuperare de caldura este o unitate de ventilare compacta cu dublu flux.
Montajul recuperatoarelor se face in partea superioara a unui perete exterior, la o distanta de 100-150mm fata
de tavan. Pentru aceasta, se executa o gaura in perete, cu diametrul corespunzator modelului, la un unghi de 3-5
grade inspre exterior. Unitatea se monteaza in perete cu banda de etansare autoadeziva, cu spuma poliuretanica,
sau alt material de etansare.
Sistemul de ventilare se conecteaza la o reteaua electrica cu tensiunea de 230V si frecventa 50 Hz. Aceasta se face
cu ajutorul cablului electric care iese din recuperator, care se conecteaza la reteaua electrica sau se poate monta
pe cablu un stecher pentru priza.
Alegerea materialelor
Echipamentele propuse vor fi in conformitate cu reglementarile romanesti.
Materialul importat va trebui sa aiba certificatele de omologare ale autoritatilor romane.
Acestea vor fi prezentate beneficiarului, inainte de montaj.
Materialul electric utilizat va vea un grad de protectie in raport cu riscurile prezentate de diferite localuri si
amplasamente.
Toate materialele vor fi garantate printr-un proces verbal de conformitate la norme.
In lipsa, vor fi propuse materiale :

• Conforme cu caracteristicile tehnice mentionate in specificatiile contractului.
• Rezistente (materialul propus va fi definit prin durata sa de viata, numarul de ore de functionare, numarul
de manipulari).
• Cu intretinere usoara (posibilitatea de acces, piese de schimb, etc.).
• Avand un reprezentant local care sa aiba posibilitatea sa asigure :
1.piese de schimb a caror fabricatie sa fie mentinuta in timp pentru a se permite intretinerea
2.Un serviciu de depanare si intretinere, cunoscand materialele si putand sa intervina rapid.
Robinetarie
Robinetaria va trebui sa fie montata astfel incat sa fie user accesibila si demontabila si sa nu suporte nici un efort
anormal rezultat, in mod special, din greutatea tubulaturii si a aparatelor, ca si din dilatarea lor.
Fiecare corp de robinet va trebui sa aiba indicatia PN (presiune nominala), numele fabricantului, si sensul fluidului.
Robinetaria va fi fin otel sau fonta, si se va diferentia una fata de cealalta printr-o vopsire diferita a corpurilor.
La interiorul cladirii si pe aceeasi coloana de distributie, presiunea nominala a vanelor, robinetilor, etc., la diferite
puncte de consum, va fi aceeasi pe toata inaltimea si egala cu PN cea mai importanta (exceptie facand alte
indicatii).
Flansele utilizate vor fi :
• flanse filetate pentru conductele cu filet (tub galvanizat)
• flanse sudate (teava neagra)
• cu fata cu nervura PN 10 si 16
• cu imbinare simpla sau dubla PN 25.
Garniturile utilizate vor fi urmatoarele :
• cauciuc panzat : apa rece, aer comprimat
• cauciuc comprimat : apa calda, vapori
Robinetaria instalata la tubulatura cu diametrul cuprins intre ½ si 2 " va fi cu filet interior.

Robinetaria cu filet interior va fi echipata de fiecare parte cu racorduri de cuplaj. Filetele vor fi prevazute cu banda
de teflon.
Suruburile robinetilor cu flanse vor fi unsi cu vaselina grafitata.
Dispozitivele de protectie a orificiilor robinetilor nu vor fi inlaturate decat in momentul montajului.
Materiale
Vane de inchidere (cu filet interior si trecere standard)
Tip : sfert de tura, cu bila
Limite de utilizare :
• temperatura de la -30°C la 200°c
• presiune de serviciu pentru o temperatura de 110°C 10 bari.
Vane de inchidere montate intre flanse

Tip : sfert de tura future
Limite de utilizare:
• temperatura: 110°C

• presiune de serviciu : maxim 10 bari.
ROBINETI FUNCTIONALI
Sunt instalati pe toate echipamentele care necesita un reglaj de debit.
Acesti robineti vor trebui sa permita urmatoarele functiuni, pentru vanele cuprinse intre diametrele
0½"la Ø2":
- reglaj de debit inchidere
- golire
- masurare de debit
Conducte
Dupa diferitele lor aplicatii, caliatea si montarea lor vor fi conforme cu normele romanesti.
Nici o conducta nu va avea un diametru interior mai mic de 15mm.
Conducte PE-Xa si PP-R conform a cu normele romanesti, rezistenta la foc M 1
Asamblare:
Cu garnituri pe coloanele verticale. Prin lipire cu un adeziv si solvent, etc. Dispozitive contra propagarii focului
pentru limitarea zonelor atunci cand diametrele le necesita.
b) Montare
Pantele vor fi astfel realizate, in asa fel incat sa permita purjarile si golirile totale ale instalatiilor.
Sagetile si contrapantele nu sunt admise.
Toate conductele sau ansamblurile de conducte izolate vor fi instalate la o distanta de 50 mm intre ele.
Punctele inalte vor fi prevazute cu purjoare de aer automate.
Punctele joase vor fi prevazute cu robineti de golire ¼ tura.
Asamblarea retelelor cuprinse intre 0 ½" si 0 2"

Tubulatura, coturile, diversele accesorii, procurate din comert, vor fi asamblate prin insurubare sau sudura.
Etanseitatea garniturilor va fi asigurata prin banda de teflon.
Legaturi la aparate
Legaturile tubulaturii la aparate vor trebui sa fie realizate in asa fel incat montajul elementelor amovibile sa se
poata face fara a antrena demontarea dispozitivelor de reglare, robinetelor si accesoriilor.
Aceste legaturi vor trebui sa fie studiate astfel incat manevrarea sa se poata face prin simplul demontaj al
mansetelor instalate intre flanse sau intre racordurile de cuplare.
Curatare
Conductele vor fi, dupa montare si inainte de a fi umplute cu apa, atent aerisite cu aer comprimat si spalate. In
acest scop, antrepriza va trebui, inaintea montarii aparatelor, sa faca probe de circulare a apei prin conducte si sa
curete foarte bine filtrele. Pentru aceasta, antrepriza va trebui sa furnizeze materialul necesar care sa permita
racordarea elementelor tur spre retur care vor servi la racordarea aparatelor.
lncercari

Toate conductele, dupa montaj, vor fi atent probate. Presiunea de proba va fi 1,5 din suma presiunilor statice si
dinamice cele mai ridicate - conform 113/94.
Tuburi de protectie
Toate trecerile conductelor la traversarea peretilor vor fi echipate cu protectii rigide metalice.
Diametrul inferior al protectiei va trebui sa fie compatibil cu diametrul exterior al tubului care traverseaza astfel
incat sa nu de distruga la deplasarile antrenate prin dilatarea sa.
In cazul in care spatiul lasat liber intre conducte si protectii risca sa produca o comunicare fonica intre doua
incaperi, va fi prevazuta o umplutura cu material elastic incombustibil.
Extremitatile tuburilor de protectie vor trebui sa depaseasca peretii sau planseele cu 25 mm.
In cazurile in care traversarile peretilor se realizeaza dintr-o parte in alta a unui rost de dilatare, tubul de protectie
va fi impartit in doua parti, pe lungime, si va avea un diametru interior suficient de mare pentru a garanta un
spatiu liber in cadrul rostului.
Sustineri
Fixarile pe peretii fatadei cu izolatie termica vor fi realizate in peretele portant cu ranforsare in grosimea izolatiei,
pentru evitarea zdrobirii acestuia.
Suportii utilizati vor fi de fabricatie industriala, prezentand avantajul de a fi studiati atat pentru fixare cat si pentru
insonorizare.
Acestia vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• sa fie usor demontabili
• sa lase un spatiu necesar la dilatare
• sa fie in numar suficient, pentru a evita toate sagetile
• sa prezinte posibilitatea de reglare orizontala si verticala.
Izolatii
Materialele utilizate trebuie sa fie:
• sa nu putrezeasca in timp
• sa nu se deterioreze la caldura sau umiditate
• neinflamabile (se vor furniza certificate de agrement).
lzolatia termica a circuitelor hidraulice si a aparatelor se va efectua dupa verificarea si incercarea etanseitatii.
lzolatia nu trebuie sa fie intrerupta in dreptul suporturilor. Grosimea stratului izolant montat pe conducte va
trebuie sa asigure o eficacitate de cel putin 85%.
NATURA IZOLANTULUI SI MONTAREA: CONDUCTE SI APARATE PENTRU APA CALDA

lzolatia va fi realizata cu ajutorul unei cochilii din lana minerala montata cu legaturi incrucisate cu sarma din fier
galvanizat, sau cu cochilii (taiate pe generatoare) semi de vata de sticla-rigida lipita cu ajutorul unei rasini
termoreactive de culoare galbena.
Vor fi montate coliere de aluminiu la fiecare extremitate a izolatiei, in dreptul intreruperilor. Temperatura de
utilizare trebuie sa fie pana la 150°C (temperatura conductei). Materialul trebuie sa fie chimic neutru si sa nu
favorizeze dezvoltarea mucegaiului sau a bacteriilor.
Spuma sintetica cu celule inchise

Acest tip de izolatie este in special utilizat pentru conductele cu diametre mai mici sau egale cu 50mm.
Protectia izolatiei retelelor de apa calda

• in incaperile unde vor fi riscuri de socuri, o protectie metalica, din aluminiu, grosime mi-nima 8/10 si
asamblata cu suruburi Parker
• in restul cladirii, ghene tehnice, golurile din plafonul fals si localurile neincalzite, o protectie cu finisaj din
folie de PVC agreata.
Evacuarea gazelor de ardere si ventilarea centralei
Evacuarea se face fortat.
Cazanul va fi echipat cu kit de evacuare a gazelor de ardere, cos cu tiraj fortat, si admisie a aerului de combustie.
Caracteristicile organelor de reglare

Detectoare si regulatoare
Detectoarele vor fi insensibile la vibratiile normale intalnite in instalatiile curente de aer conditionat.
Regulatoarele vor fi montate si grupate in tablouri independente, care se inchid cu chei. Vor fi cele care vor realiza
reglarea sistemelor. Tensiunea de alimentare va fi de 24V, curent alternativ.
Regulatoarele vor fi insensibile la temperatura si umiditate ambianta (temperatura maxim 45°c).
Ele vor fi, rezistente la coroziune, in conditiile intalnite in instalatiile de climatizare.
Radiatoare
Incalzirea se realizeaza cu corpuri vertical si orizontale.
Traseele conductelor sunt asigurate cu armature de reglaj si/sau inchidere, aerisire,golire si elemente de
compensare a dilatatiilor.
Coloanele se vor racorda la ciucuitul de radiatoare din centrala. La baza coloanelor se vor prevedea robineti de
sectionare/reglaj si robineti de golire.
Distributia agentului termic se va realiza cu conducte din PPR si PeX sau similar.
SISTEMATIZARE VERTICALA
Descriere:
In cadrul obiectivului "CONSTRUIRE ANSAMBLU DE LOCUINȚE SOCIALE" in cadrul proiectului "Îmbunătățirea
serviciilor sociale și a spațiilor publice urbane pentru populația Orașului Negru Vodă" sunt prevazute urmatoarele:
- 2 drumuri de access ocazional carosabile
- 36 locuri de parcare
- Trotuare pietonale
Cele doua drumuri ocazional carosabile vor fi prevazute cu locuri de manevra pentru intoarcerea masinilor de
intervetie.
Locurile de manevra vor avea aceiasi structura proiectata ca adrumurilor de acces. lncadrarea drumurilor de acces
si a spatiilor de manevra vor fi incadrate cu borduri prefabricate din beton clasa C30/37 pozate pe fundatii din
beton de clasa C16/20.Bordurile prefabricate se vor manta decalat fata de partea carosabila cu 10 cm (lumina la
bordura va fi de 10 cm) cu exceptia zonelor unde s-au prevazut trotuare de acces. Pe zonele de intersectie dintre

aleile carosabile si trotuare s-a prevazut ca lumina la bordura sa fie de 2 cm pentru a facilita accesul persoanelor
cu dizabilitati respectandu-se prevederile NP051/2012.
Scurgerea apelor de suprafata va respecta panta generala a terenului, scurgerea apelor urmand a se face
gravltational, dinspre limita vestica a terenului catre strada.
Totodata, avand in vedere ca intre limita de interventie a proiectului si limita actuala a partii carosabile exista un
spatiu cu latimea 2.10 - 2.30, spatiu pe care la momentul realizaril proiectului este amplasat un sant de pamant
sau pereat, pe zona dintre primul si ultimul loc de parcare sa va realizeze o rigola caroasbila astfel incat sa se
poata avea acces in pe zona spatiilor de parcare, a drumurilor de incinta dar sa se si asigure continuitatea scurgerii
apelor in lungul strazii.
In cadrul zonei de interventie a proiectului s-au prevazut 36 locuri de parcare, dimensiunea unui spatiu de parcare
fiind de 2.50x5.00. Panta transversala a spatiilor de parcare va fi de 1.00% dinspre trotuar catre strada.
Structura locurilor de parcare va fi urmatoarea:
•4 cm strat de uzura BA 16 rul 50{70 conform AND 605
•6 cm strat de legatura BAD 22.4 leg 50/70 conform AND 605
•10 cm strat de baza din macadam
•20 cm strat de fundatie din piatra sparta conform SREN 13242 + A1(se vor folosi doar agregate de cariera}
•20 cm strat din piatra sparta sort 40-63 (se vor folosi doar agregate de cariera)
•material geotextil multiaxial tesut din fibre PP300
lncadrarea drumurilor de acces si a spatiilor de rnanevra vor fi incadrate cu borduri prefabricate din beton clasa
C30/37 pozate pe fundatii din beton de clasa C16/20.Bordurile prefabricate se vor monta decalat fata de partea
carosabila cu 10 cm (lumina la bordura va fide 10 cm).
Trotuarele pietonale din interiorul incintei se vor executa cu o latime de 1.30 intre borduri (1.50 m inclusiv latimea
bordurilor) iar trotuarele adiacente spatiilor de parcare (trotuare paralele cu strada Platformei) au fost prevazute
a se executa cu o latime de 1.00 intre borduri (1.20 m inclusiv latirnea bordurilor). Structura proiectata a
trotuarelor va avea urmatoarea alcatuire:
• 6 cm pavaj din dale vibropresate
• 3-5 cm strat de nisip
• 25 cm strat de fundatie din piatra sparta conform SREN 13242 + A1
• material geotextil multiaxial tesut din fibre PP300
EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

La executia lucrarilor la structura de rezistenta se vor respecta:
-indicatiile de alcatuire constructive din norme
-proiectul tehnic de executie si caiete de sarcini aferente
SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA CONFORM LEGII NR 319/2006 SI A HOTARARILOR DE GUVERN IN DOMENIU

EVALUAREA RISCURILOR
Executantul:
-personalul din cadrul firmei de executie vor avea in mod obligatoriu pregatire profesionala corespunzatoare
muncii depuse si vor detine:
-aviz medical pentru locul specific de munca
-instruire pentru masuri de acordare a primului ajutor

-instruire la locul de munca, preluarea riscurilor de accidentare,fisa de instruire
-echipament de protectie in functie de riscurile specific
Sarcina de munca
Lucrarile se vor desfasura doar de catre personal calificat pentru sarcina de munca respectiva, cu utilizarea
echipamentelor corespunzatoare acesteia, in stare de functionare corespunzator cerintelor si specificului lucrarii.
Echipamente de munca utilizate

Scule, unelte, dispozltive si utilaje care trebuie sa indeplineasca cerintele HGR nr. 1146/2006 privind cerintele
minime pentru utilizarea in munca a echipamentelor si utilajelor.
Conditii de munca -risc de mediu.
Executia
Riscurile ce pot sa apara in cursul procesului de executie sunt urmatoarele :
• programul de lucru prelungit
• lovirea lucratorilor de utilaje in miscare pe raza lor de actiune
• lovirea lucratorilor in timpul deplasarii cu sau fara materiale si/sau scule transportate in conditiile in care nu
este asigurat un iluminat corespunzator si nu au fost curatate caile de evacuare
• absenta semnalizarii corespunzatoare a locurilor cu potential pericol
• utilizarea incorecta a uneltelor, a sculelor periculoase, a utilajelor si masinilor
• lucratorii trebuie sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii
• prezenta deseurilor, rezidurilor si a ambalajelor, precum si a scurgerilor necontrolate de fluide cornbustibile
poate favoriza, in anumite conditii, propagarea focului pe suprafete exterioare intinse, precum si in/din interiorul
cladirii
• lipsa din partea lucratorilor a comunicarii catre sefii lor directi a situatiile de munca despre care au motive
intemeiate sa le considere pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor
• acolo unde prin natura lor lucrarile se desfasoara in apropierea cailor de circulalie pietonale, absenta
podinilor de protectie dirnensionate corespunzator si absenta semnalizarii corespunzatoare creaza riscul de
accidente atat pentru personalul lucrator cat si pentru pietonii care tranziteaza zona
• intrarea de acces in santier si perimetrul acestuia trebuiesc clar marcate si delimitate, pentru a nu perrnite
accesul persoanelor neautorizate in interiorul santierului astfel evitandu-se riscul de accidente al persoanelor
straine
lnstructiuni Generate De Securitate Si Sanatate In Munca

Materialele, echipamentele si orice element care la o oarecare deplasare poate afecta securitatea si sanatatea
lucratorilor trebuie fixate cu mijloace adecvate.
Caile de circulatie, trebuie calculate, plasate si amenajate astfel incat sa poata fi usor accesate, in deplina
securitate si in conformitate cu destinatia lor, iar lucratorii aflati in vecinatatea acestor elemente sa nu fie expusi
nici unui rise.
Caile de circulatie destinate vehicolelor trebuie arnplasate astfel incat sa existe o distanta suficienta fata de usi,
porti,
scari, treceri de pietoni.

Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice moment, cu personal pregatit
in acest scop.
Conducerea santierului va lua masuri pentru a asigura evacuarea pentru ingrijiri medicale, a lucratorilor
accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate.
Conducerea santierului va asigura materialele de prim ajutor in toate locurile in care conditiile o cer. Aceste locuri
vor fi accesibile si semnalizate corespunzator.
Un panou de semnalizare ampalsat in loc vizibil va indica clar adresa si numarul de telefon ale serviciului de
urgenta.
Conducerea santierului va asigura spatiile necesare pentru vestiare si dulapuri pentru imbracaminte.
Angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucralorilor imbracaminlea de lucru corespunzatoare.
Vestiarele trebuie dimensionate corespunzator numarului de lucratori din santier, sa permita uscarea
imbracamintei de lucru, ventilarea naturala cat si incuierea efectelor personale.
Se va asigura in cadrul organizarii de santier accesul lucratorilor la apa, in apropierea vestiarelor.
Se va asigura , in cadrul organizarii de santier, numarul suficient de WC-uri ecologice.
Stresul in munca poate fi provocat de solicitari profesionale deosebite, posibilitati de control reduse asupra
propriei activitati, comunicarile agresive si / sau licentioase, violenta si / sau hartuirea la locul de munca.
Alte cauze ale stressului la locul de munca pot fi zgomotul, praful, temperatura de la locul de desfasurarea a
activitatii. Stressul legat de activitatea profesionala apare atunci cand solicitarile mediului de munca depasesc
capacitatea lucratorilor de a le face fata sau de a le mentine sub control.
Stressul in munca necombatut prin masuri adecvate poate conduce la calitate necorespunzatoare a muncii si la
pericole de accidente.
Aceste instructiuni generale de securitate si sanatate in munca sunt enuntiative si nu limitative, ele vor fi
completate de constructorul executant al lucrarilor, cu elemente specifice, considerate ca necesare, in functie de
dotarea santierului si de numarul maxim estimat al lucratorilor, in scopul protectiei si sigurantei in munca precum
si protejarii sanatatii in munca a lucratorilor.
CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

Cu minimum 5 zile inainlea inceperii lucrarilor va fi anuntat lnspectoratul de Stat in Constructii pentru luarea in
evidenta si aprobarea programului de faze determinante.
In cazul "fazelor determinante" stabilite de proiectant, este obligatorie participarea proiectantului si invitarea
delegatului lnspectoratului de Stat in Constructii. Este interzisa continuarea lucrarilor fara atestarea fazei
determinante. Proiectantul va fi convocat la faza determinanta cu cel putin 5 zile inainte.
Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa incheiate numai de constructor. Nu se admite
trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca
aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.
Daca se constata neconcordante fata de proiect si/sau fata de prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare, se vor
stabili si consemna masuri necesare de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua verificare
finalizata prin incheierea unui nou proces verbal.
INDICATII PRIVIND UTILIZAREA SI URMARIREA IN TIMP A CONSTRUCTIEI

Urmarirea curenta este activitatea sistematica de observare a starii tehnice care, corelata cu activitatea de
intretinere, are scopul de a mentine si restabili aptitudinile de exploatare ale constructiei.
In conformitate cu HG nr. 343/1994-Norme tehnice de intocmire a cartii tehnice a constructiilor si cu Legea nr. 10
/ 1995, cu modificarile si completarile ullerioare, beneficiarul/proprietarii trebuie sa intocmeasca si sa tina la zi
Cartea tehnica a constructiei.
Raspunderile ce revin proprietarilor constructiilor in scopul mentinerii pe toata perioada de existenta a
performantelor functionale, tehnice si calitative se refera la:
• punerea in functiune
• exploatarea constructiilor
• cartea tehnica a constructiei
• urmarirea comportarii in exploatare
Lucrarile de sistematizare presupune executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si

reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea
debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si
conditiile de receptie.
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 si alte standarde si normative in vigoare,
la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin caietului de sarcini.
MATERIALE FOLOSITE
PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor de rambleu sau debleu se foloseste pamant vegetal rezultat de la curatirea
terenului si cel adus de pe alte suprafete de teren, cu pamant vegetal corespunzator.
APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara 􀀐i nu trebuie sa contina materii organice in
suspensie.
PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor trebuie sa aiba calitatile
pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse toate nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste
pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
TRASAREA SI PICHETAJUL LUCRARILOR
De regula, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin
picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului.
Pichetajul este inso1it si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei
drumului, cel putin cate doi reperi pe km.

Se va face o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 20 min aliniament
si de 10 m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati, in plan si in profil in lung, de aceleasi repere
ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane
urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in axa, de-a lungul axei drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzurilor.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate in ampriza
lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora.
LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei amprizei
lucrarilor pe terenul pus la dispozitie de catre beneficiar:
- defrisari;
- curatirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea constructiilor existente.
Se vor executa lucrari de taiere a arborilor, pomilor si arbustilor, scoaterea radacinilor si buturugilor, inclusiv
transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar. in conformitate cu legislatia in vigoare. Scoaterea
buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. In
cazul rambleurilor cu inaltime de peste 2 m, necesitatea acestei operatii se stabileste de catre lnginer.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a
amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intrega suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse
in depozite definitive sau provizorii propuse de Antreprenor si aprobate de lnginer, evitand orice amestec sau
impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal necesar in vederea reutilizarii va fi pus in depozite
provizorii.
Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea
trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. Daca se
impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei
terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai
apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor
fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate pentru a obtine gradul de compactare dorit.

Nu se va trece la executia terasamentelor inainte ca lnginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor
pregatitoare.
MSCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu
umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte lnginerului spre aprobare, o
diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate
informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.)
Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, "Tabelul de miscare a pamantului"
care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din
groapa de imprumut.
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT

In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini
speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul lnginerului.
La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
• parnantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor
proiectului;
• taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu
condilia ca fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din
precipitatii, iar taluzurile sa fie executate in conformitate cu propunerea initiala a Antreprenorului, aprobata de
lnginer;
• sapaturile in gropile de imprumut, in situatia in care acestea sunt adiacente lucrarii de baza sau la distanta
mai mica de 10 m fata de aceasta, nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de
scurgere a apelor, in zona de rambleu;
• in albiile majore ale raurilor, gropile de irnprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta
de minim 4,00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
• fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1 ... 3% descrescatoare dinspre drum si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
• taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de 1 :1,5 ... 1 :3;
cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul
gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1 :3.
EXECUTIA DEBLERILOR
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea,
urmarid pantile taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
La saparea in terenuri sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent
drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei
subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor.
Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau
incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.

Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30
cm.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza
sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui sa se inceapa
cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta
suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii
necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
PREGATIREA TERENULUI DE FUNDARE

Lucrarile pregatitoare sunt comune atat sectoarelor de debleu cat si celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, va trebui sa se execute trepte de infratire
avand latime de minim 1 m si o inaltime egala cu un modul al grosimii stratului prescris pentru umplutura,
amplasate adiacent intre ele sau distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre
exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de lnginer.
EXECUTIA RAMBLEURILOR
Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei
si in principiu pe intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% si unde densitatea
in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de
compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare.
Profiluri si taluzuri
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilurile din proiect sa fie realizate cu
tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor
constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt
dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale.
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele:
-platforma fara strat de forma +/-3 cm
-platforma cu strat de forma +/- 5 cm
-taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiecta este de + 50 cm.
EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si
distanta de la marginea amprizei.

Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui sa fie
plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfarsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari, blocuri
cazute sau alte obstacole.
FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in
profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi
umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de
raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de
imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
DRENAREA APELOR SUBTERANE
Se vor construi drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrarile de drenarea apelor
subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre lnginer si
reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini.
CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente se face in conformitate cu AND 530 si consta in:
- verificarea trasarii axei, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie;
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactarii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
Verificarea trasarii axei si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare
Aceasta verificare se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se
respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/-0, 10 min raport cu reperii
pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie
Inainte de inceperea executarii umpiuturilor in rambleu sau dupa executarea sapaturilor in debleu, se determina
gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse,
specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Verificarea capacitafii portante fi a deformabilitatii la partea superioara a terasamentului

Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in:
- verificarea capacitatii portante
- verificarea deformabilitalii

REALIZAREA CASETELOR DE LARGIRE A STRUCTURILOR RUTIERE EXISTENTE
Sapaturile in casetele necesare structurii rutiere se realizeaza manual si/sau mecanizat functie de dimensiunile
casetelor si de situatia topografica locala.
Inainte de inceperea sapaturii se realizeaza trasarea astfel ca sa se elimine si eventualele borduri de incadrare a
structurilor existente.
Dupa realizarea trasarii se vor identifica instalatiile subterane existente impreuna cu delinatorii acestora.
De regula sapatura cuprinde cca. 25 cm din structura existenta inclusiv borduri daca exista.
Dupa realizarea sapaturior la cota specificata si verificarea naturii terenului de fundare se va nivela si compacta
fundul acestuia pana la atingerea gradului de compactare prevazut si obtinerea capacitalii portante.
La deschiderea casetelor se va urmari prognoza meteo astfel ca sa se evite strangerea apelor pluviale in acestea.
Se interzice saparea casetelor pe timp de ploaie si se vor lua toate masurile pentru evacuarea eventualelor ape
stranse prin crearea de slituri (canale) de evacuare si chiar epuismente.
Se interzice lasarea casetelor sapate si neumplute cu materiale
RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie ), unei
receptii la terminarea lucrarii si unei receptii finale.
RECEPTIA DE FAZA PENTRU LUCRARI ASCUNSE

Receptia de faze pentru lucrari ascunse se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii
in constructii, aprobat cu HG 492 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie
determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca
partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta condiliile impuse de AND 530 si de
caietul de sarcini.
Receptia de faze pentru lucrari ascunse se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si pichetarea lucrarii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota
stratului de forma sau a patului drumului;
- in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia la terminarea lucrarilor se face pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 343 cu modificarile si completarile ulterioare.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala se face dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarii.
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost
intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor
Regulamentului aprobat cu HG 343 cu modificarile si completarile ulterioare.

FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
Executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din structurile
rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.
Conditiile tehnice prevazute in SR EN 13242+A 1 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS
6400 de stratul de piatra executat.
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita
prin proiect.
Fundatia din piatra sparta 40-80 mm, se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast
si un strat superior din piatra sparta de minimum 12 cm, conform prevederilor ST AS 6400.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a
protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta amestec
optimal 0-63 mm se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
MATERIALE
Pentru executia functatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
a)Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80 mm:
- balast 0-63 mm in stratul inferior;
- piatra sparta 40-80 mm in stratul superior;
- split 16-22,4 mm pentru impanarea stratului superior;
- nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.
b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se
prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;
- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau
de beton de ciment.
APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest
din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST - SI

PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optima de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de
catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:

p d max = densitate maxima in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3
Wop=umiditatea optima de compactare,exprimata in %
REALIZAREA STRATURI LOR DE FUNDATIE

La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de
forma sau strat inferior de fundatie din balast, in confonnitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a straturilor de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatie -drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile
stratului de fundatie la acestea -precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la
lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil
posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra
santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind
consemnate in registrul de santier.
EXPERIMENT AREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie -strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80
mm pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm, cu sau fara
substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 mm experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din
balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane experimentale in lungime de min. 30 m cu latimea de
cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei satelierului de
compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de
sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de
raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 mm, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de
compactare, campus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri
ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 mm si in continuare a numarului
minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 mm, pana la obtinerea inclestarii
optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un tel de urme pe suprafata
fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund
in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.

EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE
FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 mm PE UN STRAT DE BALAST
Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand grosimea rezultata pe
tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. Astemerea si nivelarea se vor face la sablon,
cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de
santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundalie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare si tehnologia.
Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se
completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat
de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare, se
corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Execufia stratului superior din piatra sparta mare 63-80 mm

Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi
umezit.
Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte, compactarea se
executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau
vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul
experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25 mm, care se compacteaza si apoi urmeaza
umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 mm sau cu nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat, se acopera
cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia
stratului de fundatie din piatra sparta mare.
STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri
ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru
stratul de fundatie.
Nisipul astemut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor finisor de asfalt, cu o
eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Astemerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de
santier tinand seama de umlditatea agregatului si se adauga prin stropire uniform evitandu-se supraumezirea
locala.
Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectandu-se componenta atelierului si viteza de deplasare a utilajelor de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se
completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de
acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din
piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de apart si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate, pe toata grosimea stratului, se
completeaza cu acelasi tip de material, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata.
Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau
cu pojghita de gheata.
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80 mm, sau din piatra sparta amestec
optimal, se vor face verificarile ,si determinari.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori
cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie zi deflectometrie a
capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple zi semirigide, indicativ CD 31.
CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de
drum executat sau la 1500 mp suprafa de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie prevazuta in proiect

Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa prevazuta in proiect:
-abaterea limita la panta este ±0,4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m
CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a
agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceealsi natura petrografica, ca si a pietrei

sparte utilizate la executia straturilor; cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa
compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari
sau deformari.
Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade
de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata,
conform STAS 1913/13:
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II si Ill
• 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare;
• 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de
clasa tehnica II si Ill;
-pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
• 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare;
• 95%, in toate punctele de masurare.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
- in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi
de maximum ± 2,0 cm, fata de cotele proiectate;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise
pot fide maximum± 1,0 cm, fata de cotele proiectate.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in caietul de sarcini, se va face corectarea suprafetei
fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia de faza pentru lucrari ascunse se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii
in constructii, aprobat cu HG 492 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie
determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate
lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt effectuate.

de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 343 cu modificarile si completarile ulterioare.
RECEPTIA FINAL.A
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost
intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor
Regulamentului aprobat cu HG 343 cu modificarile si completarile ulterioare.
FUNDATII BETON DE CIMENT

Conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia structurilor din beton simplu pentru drumuri.
Se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in "Codul de practica pentru producerea betonului - CP 012/1-
2007"si prevederile din STAS 1799/2002 si SR EN 1992-2 :2006/NA:2009.
MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

Ciment
Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele profesionale.
Cimenturile uzuale, conform SR EN 197-1:2011, sunt grupate in cinci tipuri principale de ciment dupa cum
urmeaza:
• GEM I Ciment Portland
• CEM II Ciment Portland compozit
• CEM Ill Ciment de furnal
• GEM IV Ciment puzzolanic
• GEMV Ciment compozit
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau vagoane de cale ferata,
insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de cale
ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de urnezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fi insotita de
o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
• tipul de cimen si fabrica producatoare;
• data sosirii in depozit;
• numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
• garantia respectarii conditiilor de pastrare;
• numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele continute
in acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare, in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat.
Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor si utilizator.
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia, inclusiv prin
constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de
depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate.
Controlul calitatii cimentului se face la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie
emis de producator sau de baza de livrare; inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m3, se folosesc
agregate grele, provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor.
Producerea si livrarea agregatelor

Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate si
certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.

Transportul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru
depozitarea separata a diferitelor sorturi se var crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru evitarea
amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se vor depozita direct pe
pamant sau pe platforme balastate.
Controlul calitatii agregatelor

Controlul calitalii agregatelor este prezentat in Tabel 22 din "Codul de practica pentru producerea betonului "
indicativ CP 012/1-2007. iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.
Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7 .1.
Aditivi
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
• punerea in opera a betoanelor prin pompare;
• imbunatatirea comportarii la inghel - dezghet;
• realizarea betoanelor de clasa superioara;
• reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice;
• cresterea rezistenlei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Aditivii vor indeplini cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare.
CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie
asigurate.
Cerinte pentru rezistenta

Relatia fntre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de
ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea
efectiva a raportului A/C.
Cerinte referitoare la clasele de expunere

Cerintele pentru ca betonul sa reziste la agresiunile mediului inconjurator sunt date adesea in termeni de valori
limita pentru compozitia betonului si proprietatile stabilite ale betonului.
Cerintele trebuie sa tina seama de durata de viata prevazuta pentru structura. Cerintele pentru fiecare clasa de
expunere trebuie specificate in termeni de:
• tipuri si clase de materiale componente permise
• raport maxim apa/ciment
• continut minim de ciment
• clase minime de rezistente la compresiune a betonului

• continut minim de aer din beton
CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor
amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare se
recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului
astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa
corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune
ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor
pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o
buna protectie a armaturii.
Date privind compozitia betonului

• clasa de rezistenta;
• dimensiunea maxima a granulei agregatelor;
• consistenta betonului proaspat;
• date privind compozitia betonului
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.
Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei betonului
trebuie sa se faca:
• la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
• la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate;
• la schimbarea tipului de aditiv;
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI

Betonul proaspat
Consistenta
Consistenta betonului proaspat se va determina printr-una din cele 4 metode prezentate in "Codul de practica -
CP 012-1/2007" si NE 013-02.
Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu SR EN 12350-6/2002.
Betonul intarit
Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune N/mm2,
determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm. Valorile acesteia sunt conform
tabelului 7. din "Codul de practica"- CP -012-1/2007.
Rezistenta la penetrarea apei

Rezistenta la penetrarea apei se determina pe epruvete incercate, metoda si criteriile de conformitate trebuie sa
faca obiectul unui acord intre elaboratorul specificatiei tehnice si producator, in absenta unei metode de incercari

agreata, rezistenta la penetrarea apei poate sa fie specificata indirect prin valori limita asupra compozitiei
betonului.
Clasa de expunere
Cerintele referitor la clasele de expunere pot fi stabilite utilizand metode de conceptie bazate pe performanta
pentru durabilitate si ele pot fi stabilite in termeni de parametri de performanta, de exemplu a masura exfolierea
intr-o incercare de inghet-dezghe.
Densitatea betonului
Functie de densitate, betoanele se clasifica in:
• betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105°C) de maxim 2000 kg/m3. Sunt
produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa.
• betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata
(105°C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3.
• betoane grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105°C) mai mare de 2500 kg/m3.
PREPARAREA BETONULUI
Cunostintele, instruirea si experienta personalului implicat in productia si controlul productiei trebuie sa fie
adaptat la tipul de beton, de exemplu beton de inalta rezistenta, beton usor.
Performantele echipamentului de dozare trebuie sa fie astfel incat in conditii practice de functionare sa poata fi
mentinute tolerantele indicate in 9.7 din CP 012-1/2007.
Exactitatea echipamentului de cantarire trebuie sa respecte conditiile de exactitate in vigoare, la locul de
productie al betonului.
Malaxoarele trebuie sa fie capabile sa asigure un amestec omogen al materialelor componente si o consistenta
uniforma a betonului pentru un timp de amestecare si o capacitate de malaxor data.
Autobetonierele si cuvele agitatoare trebuie sa fie echipate astfel incat sa poata livra betonul perfect omogen. ln
plus, autobetonierele trebuie sa fie dotate cu un echipament de masurare si de distributie corespunzator in cazul
in care aditivii trebuie sa fie adaugati, sub responsabilitatea producatorului.
Amestecarea materialelor componente trebuie efectuata in malaxoare conform 9.6.2.3 din CP 012/1-2007 si
continuata pana la obtinerea unui amestec de beton cu aspect uniform.
Malaxoarele nu trebuie incarcate peste capacitatea lor nominala de amestecare.
Producatorul va furniza utilizatorului, pentru fiecare livrare a betonului urmatoarele informatii de baza:
• denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;
• denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria inregistrarii
certificatului si actul doveditor al atestarii statiei
• data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea;
• numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
• cantitatea de beton (m3).
Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date:
• * Pentru amestecul (compozitia) proiectat (a);
• clasa de rezistenta;

• clasa de consistenta a betonului;
• tipul, clasa, precum si dozajul cimentului;
• tipul de agregate si granula maxima;
• tipurile de aditivi si adaosuri;.
TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea
componentilor sau contaminarea betonului. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite
pierderea laptelui de ciment. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene si pompe.
Pregatirea turnarii betonului

Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5°C si 30°C. In perioada
de timp friguros se vor lua masuri de protectie, astfel incat betonul recent decofrat sa se mentina la temperatura
de +10°C ... +15°C, timp de 3 zile de la turnare. Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca
sunt indeplinite urmatoarele conditii:
• intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre investitor;
• sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate,
ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu
prevederile procedurii de executie;
• sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind
securitatea muncii si PSI;
• au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
• in cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este
necesara o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si
reprezentantul ISC (lnspectoratul de Stat in Constructii) care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii
de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei; in orice caz, daca se constata prezenta
frecventa a ruginii neaderente, armatura -dupa curatire -nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea
minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda apoi la o noua receptie calitativa.
• suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care var veni in contact cu betonul proaspat, var fi curatate
de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau
segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;
• sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;
• sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa suplimentara de
energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost de lucru, etc.);
• nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna,
etc.);
• in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea,
sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
• sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor
prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;

• este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice
stabilite si sunt refuzate;
Betonul va fi pus rn lucrare, la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite
depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
• din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in bene si pompe sau direct in lucrare.
• daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de consistenta admise, sau
prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite imbunatatirea consistentei numai
prin folosirea unui superplastifiant.
• betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul fundatiei.
• circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe podine; este interzisa
circulatia directa pe zonele cu beton proaspat.
• betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie.
• durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor
determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - in cazul cimenturilor cu
adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.
• in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa
pregatirea suprafelelor rosturilor de lucru.
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si protejata o anumita
perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de
expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca
materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva: uscaarii premature, in particular, datorita radialiilor
solare si vantului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
• antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
• diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
• temperaturii scazute sau inghetului;
• eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton -armatura (dupa
intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
• acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
• stropirea cu pelicule de protectie.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Controlul calitalii lucrarilor se refera la:
• Control interior (executat de catre producator si /sau executant);
• Control exterior (executat de catre un organism independent);
• Control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru efectuarea activitatii de
certificare a calitatii produselor folosite)
Procedeele de control a calitatii in constructii constau in controlul productiei si executiei. Aceasta include:
• controlul prepararii betonului;
• controlul punerii in opera a betonului;
• verificarile rezultatelor incercarilor pe betonul proaspat si pe betonul intarit.
MACADAM
Macadamul ordinar folosit ca imbracaminte provizorie la drumurile publice se va protej, prin tratamente
bituminoase conform STAS 599. Macadamul folosit ca imbracaminte provizorie nu se prevede cu incadrari.
MATERIALE GRANULARE
Materialele granulare folosite la executia straturilor de macadam sunt urmatoarelor :
Macadam ordinar:
- piatra sparta sort 40- 63 ,conform STAS SR EN 13242 +A1 2008 -Agregate din materiale nelegate sau legate
hidraulic pentru utilizare in inginerie civila Si in constructii de drumuri
- split, sort 8-16 sau 16-25 conform STAS SR EN 13242 +A1 2008
- savura, sort 0-8 conform STAS SR EN 13242 +A 1 2008
- nisip natural 0-4 conform STAS SR EN 13242 +A 1 2008
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica. nealterabile la aer, apa sau inghet fara urme vizibile de
dezagregare fizica, chimica sau mecanica, omogen in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, cu structura
omogena si compacta.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de
imprastiere sau amestecare cu alte sorturi.
Aprovizionarea agregatelor de la furnizor se va face numai dupa ce se constata ca acestea corespund conditiilor
impuse de caietul de sarcini si se vor lua toate masurile necesare pentru a le feri sa se impurifice in timpul
transportului.
EXECUTIA STRATURILOR DE MACADAM

Macadamurile ordinare se vor aplica pe straturi de fundatie si de baza care trebuie pregatite si compactate
conform proiectului.
Executia straturilor de macadam va incepe numai dupa ce a fost efectuata receptia straturilor de fundatie sau a
straturilor de baza de sub acestea.
Pentru o cat mai buna realizare a macadamurilor se vor executa la inceperea lucrarilor sectoare de incercare pe
care urmeaza sa se stabileasca componenta atelierului de compactare, numarul optim de treceri si viteza
rulourilor compactoare folosite la cilindrare si sa se definitiveze cantitatile de materiale.

Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite impanarea prin rupere a muchiilor si rotunjirea pietrelor cauzate
de un numar prea mare de treceri
EXECUTIA MACADAMULUI ORDINAR

Pe suprafata fundatiei se asterne piatra sparta 40-63 in grosime cat mai uniforma folosindu-se in acest scop ca
reperi benzi din agregate asternute la cota si se trece apoi la cilindrarea acesteia.
Impanarea macadamului prin asternerea uniforma a splitului in minimum doua reprize.
Dupa asternerea fiecarei reprize se trece de 2 - 3 ori cu compactorul cu rulouri netede, se uda cu apa si se continua
cilindrarea pana la completa inclestare a stratului de macadam.
La cilindrarea din aceasta faza se vor folosi compactori cu rulouri netede mijlocii sau grele (peste 14 t).
Dupa inclestare se face umplerea golurilor ramase cu savuri sau nisip asternut uniform in doua reprize stropite cu
apa si cilindrate pana la fixarea definitiva.
Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand tamburii unui compactor greu, cu rulouri netede
nu mai lasa nici un tel de urme pe suprafata macadamului, iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu
piatra concasata folosita nu mai patrund in macadam si sunt sfaramate de rulouri (tamburi).
Dupa fixarea definitiva se asterne un strat de nisip grauntos sau savura la grosime de 1 cm pentru protectie.
Daca macadamul este folosit ca imbracaminte, concomitant cu acesta se va executa si acostamentul pentru ca sa
realizeze o buna compactare a macadamului la margine.
PERIOADA DE LUCRU SI DAREA IN CIRCULTIE

Este interzisa executia macadamului ordinar pe o fundatie acoperita cu un strat de zapada sau cu o pojghita de
gheata precum si cu agregate inghetate.
Se remarca ca, dupa executie, macadamul ordinar care serveste ca strat de baza sub imbracamintea bituminoasa,
sa fie lasat in circulatie minimum o luna de zile inainte de asternerea imbracamintei.
Pe timpul darii in circulatie a macadamului ordinar care serveste ca strat de baza circulatia trebuie dirijata pe
intreaga latime a caii, asa fel incat sa se asigure o compactare uniforma pe toata suprafata.
Circulatia se dirijeaza pe intreaga latime a macadamului bituminos in asa fel incat sa se realizeze o inchidere
completa a porilor din suprafata, inainte de efectuarea receptiei.
Se vor lua masuri ca macadamul ordinar neprotejat, pe tot timpul cat este supus circulatiei si pana la receptia
lucrarii trebuie intretinut prin luarea urmatoarelor masuri:
- indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor ;
- readucerea pe partea carosabila a savurii sau nisipului de protectie, aruncate de circulatie pe acostamente
- repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute evitandu-se in special stagnarea
apei pe suprafata imbracamintei.
Materialul de intretinere si reparatii se asterne in grosimile necesare si se va bate cu maiul mentinandu-se in
aceste conditii pana la fixare, folosindu-se de preferinta split, sortul 8-16 si 16-25 sau amestec 8-25.
Straturile bituminoase din macadam semipenetrat sau penetrat, se intretin de catre antreprenor, in mod special,
efectuandu-se:
- indepartarea impuritatilor de pe suprafata (noroi, frunze etc)
- repararea imediata a denivelarilor sau degradarilor ivite (etansarea portiunilor sarace in bitum prin
completarea tratamentului de suprafata sau saturarea liantului pe portiuni cu bitum in exces, prin raspandirea de
criblura).

VERIFICAREA LUCRARILOR EXECUTATE
Inainte de asternerea macadamului se verifica conditiile de suprafatare ale fundatiei si cele de pregatire a
acestora.
In cursul executarii lucrarilor se controleaza, la inceput si apoi la fiecare 0,5 km executati
La asternerea si cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize si la sfarsitul fixarii definitive - se verifica daca
se indeplinesc conditiile de abatere limita si denivelarile admisibile la elementele geometrice, dupa cum urmeaza
:
- in profil longitudinal se verifica denivelarile pe axul drumului si pe doua generatoare situate de o parte si de alta,
la minimum un metru de la marginea imbracamintii.
Masurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum 3 cm latime, cu
inclinatie 1 : 10.
Verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50 m.
Masurarea diferentelor dintre sablon si stratul de macadam se face in axa drumului si la distante de 1 m si 2 m de
la margine.
Verificarea profilurilor transversale curbe se face fata de panta medie si fata de sageata maxima iar verificarea
celor cu panta unica se face cu dreptarul, in locul sablonul de profil transversal -tip.
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia preliminara a macadamului ordinar care serveste ca imbracaminte se va face la 2 luni dupa terminarea
lucrarilor si darea in circulatie in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
Receptia preliminara a macadamului ordinar folosit ca strat de baza se face in conditiile stabilite prin STAS 6400
La receptie se va examina daca s-au respectat :
- conditiile prevazute pentru materiale
- cantitatile de materiale folosite
- daca s-au ridicat la timp si in numar suficient probele de materiale, incat sa asigure verificarea calitatii lor
- daca lucrarile s-au executat conform documentatiei tehnice aprobates i documentatiei de control intocmita
in timpul executiei.
La receptie se vor verifica :
- denivelarile in profil in lung ;
- denivelarile in profil transversal si respectarea pantei prescrise ;
- respectarea cotelor in profil longitudinal ;
- respectarea grosimilor prevazute pentru macadamuri;
IMBRACAMINTI ASFALTICE
Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabila a podurilor, pasajelor si viaductelor se vor executa in
conformitate cu prevederile tehnice privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod.
Mixtura asfaltica preparata la cald este un material de constructie realizat printr-un proces tehnologic ce
presupune incalzirea agregatelor naturale si a bitumului, malaxarea amestecului, transportul si punerea in opera,
prin compactare la cald.
Mixturile asfaltice se utilizeaza pentru stratul de uzura (rulare), stratul de legatura (binder), precum si pentru
stratul de baza.
Imbracamintile bituminoase cilindrate sunt alcatuite, in general, din doua straturi:

- stratul superior, denumit strat de uzura (rulare);
- stratul inferior, denumit strat de legatura (binder).
Mixturile asfaltice se aplica pe:
- straturi de fundatie;
- straturi de baza;
- imbracaminti rutiere existente.
In cazul imbracamintilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti
hidraulici sau puzzolanici, pe imbracamintea din beton de ciment sau pe imbracamintea bituminoasa existenta, se
recomanda executarea unui strat antifisura peste stratul-suport.
Mixturile asfaltice poroase se aplica pe un strat-suport impermeabil (etans).
Agregate
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul normativ sunt
conform cerintelor standardului SR EN 13043.
Agregatele naturale trebuie sa provina din roci omogene, fara urme de degradare, rezistente la inghet-dezghet si
sa nu contina corpuri straine.
Filer
Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de creta sau filerul de var stins,
conform cerintelor standardului SR EN 13043. Este interzisa utilizarea, ca inlocuitor al filerului, a altor pulberi.
Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Fiecare lot de material aprovizionat va fi insotit, dupa caz, de:
- declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE si certificat de conformitate a controlului productiei
in fabrica; sau
- declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE si rapoarte de incercare (emise de laboratoare
autorizate/acreditate) prin care sa se certifice calitatea materialului.
In santier se vor efectua verificari privind granulometria si continutul de apa la fiecare max. 100 t aprovizionate.
Lianti
Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice.
Bitumul si bitumul modificat cu polimeri trebuie sa prezinte o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele
naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar, seva aditiva cu agenti de adezivitate.
Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativa descrisa in SR 10969 (cu spectrofotometrul) si/sau prin una
dintre metodele calitative, conform SR EN 12697-11.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se vor depozita separat, pe tipuri de bitum, in
conformitate cu specificatiile producatorului de bitum, respectiv specificatiile tehnice de depozitare ale statiilor
de mixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare vor fi alese in functie de specificatiile producatorului,
astfel incat caracteristicile initiale ale bitumului sa nu sufere modificari pana la momentul prepararii mixturii.
Pentru amorsare se var utiliza emulsiile bituminoase cationice cu rupere rapida realizate cu bitum sau bitum
modificat.
Aditivi

Pentru atingerea performantelor mixturilor asfaltice la nivelul cerintelor din prezentul normativ se pot utiliza
aditivi cu caracteristici declarate evaluati in conformitate cu legislatia in vigoare. Acesti aditivi pot ti adaugati fie
direct in bitum, fie in mixtura asfaltica.
Conform SR EN 13108-1 paragraful 3.1.12, aditivul este "un material component care poate fi adaugat in cantitati
mici in mixtura asfaltica, de exemplu fibre minerale sau organice, polimeri, pentru a modifica caracteristicile
mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".
In acest normativ au fost considerate aditivi si produsele (agenti de adezivitate) care se adauga direct in bitum
pentru imbunatatirea adezivitatii acestuia la agregate.
Tipul si dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de catre un laborator
autorizat/acreditat, pentru indeplinirea cerintelor de performanta specificate.
Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi insotit de documente de conformitate potrivit legislatiei de punere pe piata
in vigoare.
MIXTURI ASFALTICE
La mixturile asfaltice destinate stratului de uzura si la mixturile asfaltice deschise destinate stratului de legatura si
de baza se foloseste nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj sau amestec de nisip de concasaj sau sort 0-4 de
concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural. Din amestecul total de nisipuri sau sorturi 0-4, nisipul natural sau
sortul 0-4 natural este in proportie de maximum:
- 25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzura;
- 50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legatura si de baza.
Mixtura asfaltica va fi insotita, dupa caz, de:

- declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE si certificat de conformitate a controlului productiei
in fabrica;
- declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE si rapoarte de incercare (emise de laboratoare
autorizate/ acreditate) prin care sa se certifice calitatea materialului, inclusiv documentele privind dozajele si
conformitatea pentru materialele componente care vor respecta cerintele din prezentul normativ.
CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFAL TICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor determina pe corpuri de proba confectionate din
mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optimE (incercari initiale de tip) si pe probe
prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din straturile imbracamintilor gata
executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat se va
efectua conform SR EN 12697-27.
CARACTERISTICILE STRATURILOR REALIZATE DIN MIXTURI ASFALTICE

Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
- gradul de compactare si absorbtia de apa;
- rezistenta la deformatii permanente;
- elementele geometrice ale stratului executat;
- caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase executate.

Gradul de compactare. Absorbtia de apa
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice compactate
in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall compactate in laborator din aceeasi mixtura
asfaltica prelevata de la asternere sau din aceeasi mixtura provenita din carote.
REZISTENT A LA DEFORMATII PERMANENTE A STRATULUI EXECUTAT DIN MIXTURI ASFALTICE

Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzura executat din mixturi asfaltice se va verifica pe minimum
doua carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel putin doua zile dupa aiternere.
Rezistenta la deformatii permanente pe carote se va determina prin masurarea vitezei de deformatie la ornieraj
si adancimii fagasului, la temperatura de 60° C, conform SR EN 12697- 22.
Prepararea si transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice se prepara in instalatii prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare
gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si
dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea functionarii instalatiilor de producere
a mixturii asfaltice se va efectua in mod periodic de catre personal de specialitate conform unui program de
intretinere specificat de producatorul echipamentelor si programului de verificare metrologic a dispozitivelor de
masura si control.
Certificarea conformitatii instalatiei privind calitatea fabricatiei si conditiile de securitate se va efectua cu
respectarea procedurii PCC 019.
Pregatirea stratului-suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat, iar daca este cazul se remediaza si se
reprofileaza. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura dintre stratul-suport si stratul nou-
executat trebuie indepartat
In cazul stratului-suport din macadam, acesta se curata si se matura.
In cazul stratului-suport din mixturi asfaltice degradate, reparatiile se realizeaza conform prevederilor
reglementarilor tehnice in vigoare privind prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile bituminoase.
Cand stratul-suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafetei acestuia cu
impuritati datorate traficului. In cazul in care acest strat nu se protejeaza sau nu se acopera imediat cu stratul
urmator se impune curatarea prin periere mecanica si spalare.
Dupa curatare se vor verifica cotele stratului-suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie.
In cazul in care stratul-suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea
acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.
Stratul de reprofilare/egalizare va fi realizat din acelasi tip de mixtura ca si stratul superior. Grosimea acestuia va
fi determinata in functie de preluarea denivelarilor existente.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaza stratul-suport si rosturile de lucru.
Amorsarea se realizeaza uniform, cu un dispozitiv special care poarte regla cantitatea de liant. In functie de natura
stratului-suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea amorsajului trebuie sa fie de 0,3 ... 0,5 kg/m2.

Astemerea mixturilor asfaltice
Asternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport si la temperatura exterioara de
minimum 10° C, pe o suprafata uscata.
In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri, aaternerea mixturilor asfaltice se va executa la
temperaturi ale stratului-suport ai la temperatura exterioara de minimum 15° C, pe o suprafata uscata.
Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie ai se reiau numai dupa uscarea stratului-suport.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu sistem de
nivelare incalzit care asigura o precompactare, cu exceptia lucrarilor in spatii inguste in care repartizatoarele-
finisoare nu pot efectua aceasta operatie. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in grosime constanta, pe
fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programate a se executa in ziua respectiva.
Certificarea conformitatii echipamentelor de asternere a mixturilor asfaltice la cald se va efectua cu respectarea
procedurii PCC 022.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramase necompactata,
aceasta va fi indepartata. Aceasta operatie se va executa in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne
mixtura asfaltica.
Capatul benzii intrerupte se va trata ca rost de lucru transversal.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului. Masurarea temperaturii
va ti efectuata in masa mixturii, in buncarul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN
12697-13.
In cazul utilizarii aditivilor pentru marirea lucrabilitatii mixturilor asfaltice la temperaturi scazute, acestia vor avea
la baza specificatii tehnice conform legislatiei si reglementarilor tehnice in vigoare.
Asternerea se va executa pe intreaga latime a caii de rulare, ceea ce impune echiparea repartizatorului-finisor cu
grinzi de nivelare si precompactare de lungime corespunzatoare. Grosimea maxima a mixturii asternute printr-o
singura trecere nu poate depasi 10 cm.
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de
lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele
ale stratului de legatura, cu alternarea lor.
Legatura transversala dintre un strat rutier nou si un strat rutier existent al drumului se va executa dupa decaparea
mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o
grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%.
Compactarea mixturilor asfaltice

Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii care sa asigure caracteristicile tehnice
si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu rulouri netede, cu sau fara
dispozitive de vibrare, si/sau cu compactoare cu pneuri.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se va executa un sector de proba si se va determina numarul
optim de treceri ale compactoarelor, in functie de performantele acestora, tipul si grosimea straturilor executate.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se va executa cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie
sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurirea stratului executat din mixtura

asfaltica, si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului,
in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau al caminelor de vizitare, se var compacta cu
compactoare mai mici, cu placi vibrante sau cu maiul mecanic.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, iar micile denivelari care apar pe suprafata stratului executat din
mixturi asfaltice var fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii.
Controlul calitafii lucrarilor executate

Controlul calitatii materialelor din care se compune mixtura asfaltica se va efectua conform prevederilor
normativului AND 605/2016, atat in etapa initiala, cat s pe parcursul executiei vor fi acceptate numai acele
materiale care satisfac cerintele prevazute in caietul de sarcini.
Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice
Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice consta in urmatoarele operatii:
Controlul reglajului instalaliei de preparare a mixturii asfaltice:
- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau de dozare volumetrica: la inceputul fiecarei zile de
lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.
Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregatirea stratului-suport: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura exterioara: zilnic, la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi la compactare, cu
respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri): zilnic.
Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit ( dozajul de referinta) se va
efectua dupa cum urmeaza:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor, inainte de adaugarea liantului
(sarja alba), conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor
asfaltice;
- continutul minim obligatoriu de materiale concasate: la inceputul fiecarei zile de lucru;
- compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometrica -conform SR EN 12697-2 si continutul de bitum -
conform SR EN 12697-1) prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor sau asternere: zilnic.
Verificarea calitatii mixturii asfaltice se va realiza prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe de
mixtura asfaltica, astfel:
- compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa corespunda compozitiei stabilite prin studiul preliminar de
laborator;
- caracteristicile fizico-mecanice care trebuie sa se incadreze intre limitele din normativ
Controlul calitatii straturilor executate din mixturl asfaltice:

Verificarea calitatii straturilor se efectueaza prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29, astfel:
- carote 200 mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj;
- carote 100 mm sau pl ci de min. (400 x 400 mm) sau carote de 200 mm (in suprafata echivalenta cu a placii
mentionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbtiei de apa,
precum si - la cererea beneficiarului, a compozitiei.
Verificarea compactarii stratului se efectueaza prin determinarea gradului de compactare in situ, prin incercari
nedistructive sau prin incercari de laborator pe carote.
Verlficarea elementelor geometrice

Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei consta in:
- verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul - suport si fundatie, conform prevederilor STAS
6400;
- verificarea grosimii stratului, in functie de datele inscrise in rapoartele de incercare intocmite la incercarea
probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum doua sondaje pe
kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va efectua pe probe recoltate
pentru verificarea calitatii imbracamintii
- verificarea profilului transversal: se va efectua cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: se va efectua in axa, cu ajutorul unui aparat topografic de
nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
Recepfia la terminarea lucrarilor

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza de catre beneficiar conform Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 343/1994, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Recepfia finala
Receptia finala se va efectua conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 343/1994, cu modificarile si cornpletarile ulterioare, dupa
expirarea perioadei de garantie.
In vederea efectuarii receptiei finale, pentru lucrari de ranforsare, reabilitare, precum si constructii noi de drumuri,
autostrazi si strazi, se vor prezenta masuratori de planeitate, rugozitate si capacitate portanta efectuate la sfarsitul
perioadei de garantie.
In vederea efectuarii receptiei finale, pentru lucrari de intretinere periodica, se vor prezenta masuratori de
planeitate si rugozitate efectuate la sfarsitul perioadei de garantie.
SEMNAILIZARE SI MARCAJE RUTIERE
VOPSELE
Se pot utiliza urmatoarele tipuri de produse pentru marcaj rutier:
1.Vopsea de marcaj monocomponenta, cu solvent organic, de culoare alba sau galbena, care formeaza pelicula
prin uscare la aer.

Vopseaua de marcaj se aplica pe partea carosabila, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia a
microbilelor sau a bllelor mad de sticla. Vopseaua se aplica ca atare sau pe amorsa, in grosimi in functie de cererea
Beneficiarului. Pulverizarea cu microbile sau cu bile mad se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata,
pentru a asigura o buna fixare a acestora.
2.Vopsea de marcaj monocomponenta pe baza de apa, care formeaza pelicula prin uscare la aer, si se prezinta sub
forma unei emulsii in apa.
Vopseaua de marcaj se aplica pe partea carosabila, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia a
microbilelor sau a bilelor marl de sticla. Vopseaua se aplica ca atare sau pe amorsa, in functie de cererea
Beneficiarului. Pulverizarea cu microbile sau cu bile marl se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata,
pentru a asigura o buna fixare a acestora.
Calitatea vopselei si timpul de uscare a marcajelor se apreciaza pe baza datelor furnizate de producator.
3.Produse bicomponente pe baza de metil metacrilat aplicabile la rece.
Vopsele bicomponente (cold plastic) pentru aplicarea la rece in strat subtire (marcaj neted) si/sau in strat gros
(marcaj structurat si/sau rezonator), care formeaza pelicula prin intarire in urma reactiei dintre componente.
4.Materiale termoplastice pentru aplicare cu echipamente de marcat speciale la cald: in strat subtire (pulverizare
ca spray) sau in strat gros (extrudare -pentru marcaj neted si marcaj structurat, cu dispozitiv special -pentru marcaj
rezonator). Pelicula se formeaza prin racire. Aceste materiale se aplica la temperaturi cuprinse intre 1800 C si 2000
C, la grosimi intre 2000 - 4000 pm, pe suprafete bituminoase nol, fara degradari, pe beton de ciment utilizand
primer, sau pe anumite tipuri de vopsele de marcaj. Aceste prod use realizeaza marcaje sub forma de pelicula
coninua sau structuri in diferite modele, avand un puternic efect rezonator.
Produsele termoplastice asigura vizibilitatea pe timp de zi si noapte, pe timp uscat sau urned. Aceste produse
contin microbile de sticla sf pentru cresterea valorilor de retroreflexie dupa aplicare se pulverizeaza microbile pe
suprafata marcajului.
Calitatea acestor produse si timpul de intarire a marcajelor se apreciaza pe baza datelor furnizate de producator
si care are o durata de viata de minim 2 ani.
5.Materiale antiderapante pentru aplicare manuala, la cald sau la rece. Acestea contin agregate cu duritate
ridicata care asigura cresterea aderentei la rulare. Marcajele antiderapante se aplica la grosimi medii cuprinse
intre 3000-5000 pm, cu adancimi de textura de 500-200 pm. Aplicarea se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive
de constructie speciala -racluri in forma de rama. Pelicula se formeaza prin racire, sau in urma reactiei dintre
componente.
6.Marcaje prin sageti, inscriptii, figuri, precum si alte marcaje de velum redus, pot fi executate manual, cu ajutorul
sabloanelor corespunzatoare sau din elemente termoplastice preformate. Retroreflexia este asigurata de
mlcrobile din sticla care se pot aplica pe suprafata marcajului sau pot fi introduse in masa materialului de
fabricatie.
7.Produse prefabricate pentru marcare rutiera, formate din elemente care se asambleaza si aplica la cald, in
grosime de 3000 pm, pe suprafete bituminoase noi, in stare buna, peste
marcaje termoplastice in stare buna si pe suprafete de beton de ciment utillzand primer.
CONTROLUL VOPSELEI SI PRODUSELOR UTILIZATE PENTRU EXECUTIA MARCAJELOR RUTIERE
Vopseaua si produsele destinate efectuarii rnarcajelor rutiere, se vor analiza si aproba doar in baza documentelor
de calitate puse la dispozitie. In cazul in care, furnlzorul/aplicatorul nu pune la dispozitie aceste documente,

aprobarea materialelor se face in urma unui sector experimental si pe baza de probe, prelevate din ambalaje
originale, Inchise ermetic si sigilate.
Prelevarea probelor de vopsele si metodele de incercare vor fi conform prevederilor SR EN
13459:2011.
Controlul vopselelor/produselor utilizate pentru executia rnarcajelor rutiere se va face de catre un laborator
specializat in incercari pe vopsea de marcaj, acreditat si/sau autorizat.
Produsele vor fi insotite de certificat de conformitate a produsului.
Vizibilitatea marcajelor rutiere trebuie sa fie asigurata in toate anotirnpurile, atat pe timp de zi cat si pe tlmp de
noapte. Verificarea vizibilitatii se efectueaza cu echipamente speciftce, punctual dupa aplicare si pe toata
suprafata marcajului pe durata de exploatare. Valorile obtlnute se raporteaza la cerintele standardului SR EN
1436+A1/2009.
CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE DE STICLA

Microbilele de sticla sau bile marl sunt particule transparente, sferice destinate sa asigure vizibilitatea nocturna a
marcajelor rutiere prin retroreflexia fasciculelor incidente ale farurilor unui vehicul spre conducatorul vehiculului.
Granulele antiderapante sunt destinate cresterii caracterului antiderapant al marcajului rutier.
Fieare produs de marcare, utillzeaza un anumit tip de microbile sau bile marl de sticla.
Tipul si dozajul de microbile sau bile marl de sticla var fi recomandate de fabricantul de produse utilizate pentru
marcaje rutiere si confirmate de buletinul emis de laborator specializat,acreditat si/sau autorizat.
Ambalarea microbilelor sau a bilelor marl de sticla, ca atare sau in amestec cu granule antiderapante se face in
saci etansi.
TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

1. Marcaje longitudinale care la randul lor se subdivid in marcaje pentru:
- separarea sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi ;
- delimitarea benzilor;
- delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
- linie simpla sau dubla continua;
- linie discontinua simpla sau dubla;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcaje de separare a traficului pe drumurile cu doua benzi de circuatie:
• o singura linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
• o linie continua si una discontinua alaturata, care nu permite depasirea liniei continue;
• o linie dubla continua, care nu permite depasirea nici uneia din cele doua
Marcaje de delimitare a benzilor

o linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului
Marcaje de delimitare a parti carosabile.

• Linii continue simple pe autostrazi, drumuri nationale si pe partea exterioara a curbelor periculoase ;
• Linii simple discontinue pentru celelalte categorii de drumuri;

• Linii simple discontinue marcand benzile de accelerare, decelerare si de viraj fata de benzile prindpale de
circulatle.
Marcaje discontinue
• Segmente scurte cu spatii marl in conditii normale de circulatie;
• Segmente lungi cu spatii scurte la curbele periculoase, inclusiv pe zonele unde sagetile avertizeaza ,,lntrarea
pe banda".
Marcaje pentru supralargirea in curbe
• Pentru supralargiri< Im, toate supralargirile vor fi amenajate pe partea interioara a curbei;
• Pentru largiri > Im, partea interioara a curbei va fi largita cu Im + 60% din spatiul ramas iar banda de circulatie
exterioara va fi largita cu 40% din ceea ce ramane.
Marcaje transversale
a. de oprire -linie continua avand latimea de 0,40 m, astfel inck in locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea;
b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 an care poate fi precedata de un triunghi .
c. de traversare pentru pietoni - se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm lar lungimea lor find
de 3 sau 4 m functie de viteza de circulatie pe zona respectiva mai mica de 50 km/h nu mai mare de 50 km/h
d. de traversare pentru bicilete-se executa prin doua linii intrerupte
Marcaje diverse
-de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei;
-pentnu spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua realizate
-pentru interzicerea stationarii,
-pentru locurile de parcare pe partea carosabila:
a. transversala pe axa sau marginea caii;
b. inclinata fata de aza sau marginea caii;
c. paralela cu axa sau marginea caii;
-curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei
constituite din linii transversale cu latime de 0,40 m.
Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor, fata de diverse situatii, se executa ronform prescriptiilor SR 1848-
7 /2015.
Aplicarea Marcajelor
Tipuri si dimensiuni
Vopseaua va fi aplicata ca o pelicula de 2000 microni pe amorsa corespunzatoare. Marcajele termo-plastice vor
avea vizibilitate buna in toate conditiile. Acestea vor fi aplicate in stricta conformitate cu instructiunile
producatorului si cu aprobarea Inginerului.
APLICAREA MARCAJELOR
Separarea sensurilor de circulatie (marcaj axial) si separarea benzilar de acelasi sens pentru drumurl cu 2,3 si 4
benzi de circulatie, se executa astfel:
- latimea benzii de marcaj 15 cm;

- marcajul se executa conform prevederilor SR 1848-7/2015;
- grosimea peliculei ude de vapsea de 500 - 600 microni functie de suprafata drumului, zone cu acostamente
consolidate sau cu rambleuri cu vegetatie, de tipul imbracamintilor asfaltice noi.
Delimitarea partii carosabile:
Pe autostrada marcajul de delimitare a partii carosabile se executa cu linie continua, latimea liniei de marcaj de
25 cm.
Pentru autostrazi se va avea in vedere ca marcajul lateral de delimitare a benzilor de circulatie de banda de
urgenta, sa fie executat profilat pentru asigurarea efectului rezonator. In vederea asigurarii scurgerii apelor se var
prevedea Intreruperi ale marcajului continu la distante de 10.00m, pe cate 5 cm, evitandu-se astfel aparitia
acvaplanarii.
Marcajele transversale si marcajele diverse se executa cu grosimi ale peliculei ude de vopsea de 600 microni.
Pe benzlle de decelerare ale nodurilor rutlere, pentru atentionarea asupra reducerii vitezei se var executa marcaje
rezonatoare transversale in succesiuni de sase benzi amplasate la distanta de 1 m una fata de cealalta.
Pe benzile de urgenta, din 200 in 200 m (pentru 100, 300, 500, 700, 900 m) se vor materializa prin marcaj cu durata
lunga de viata pozitia bornei hectometrice.
Pe bretele nodurilor marcajul lateral de delimitare a parii carosabile se va executa profilat pentru asigurarea
efectulul rezonator.
Marcajele temporare pe drumurile nationale europene se executa identic cu marcajele rutiere permanente, cu
mentiunea ca marcajele longitudinale si de delimitare a partii carosabile se executa cu o latime cuprinsa Intre 10
- 25 cm, la solicitarea administratorului drumului.
Celelalte tipuri de marcaje rutiere temporare (transversale, diverse, prin sageti si inscriptii) respecta dimensiunile
prevazute in SR 1848-7/2015. Pe pelicula uda de vopsea (de 400, 500 sau 600 de microni) se pulverizeaza
obligatoriu microbile. Pentru marcaje temporare, pe Imbracaminti not bituminoase sau de beton de ciment se pot
utiliza si produse autoadezive aplicabile la rece (sub forma de benzi), care trebuie sa contina obligatoriu microbile.
Marcajele rutiere temporare nu au durata de garantie.
In curbele amenajate cu supralargire, marcajul pentru separarea sensurilor de circulatie se executa:
• La drumuri cu doua benzi de circulatie
a) pentru o supralargire de maximum 1,00 m se pastreaza banda exterioara de latime constanta, iar
supralarglrea se acorda integral benzii interioare;
b) pentru o supralargire rare depaseste 1,00 m se acorda benzii exterioare 40 % din supralargirea totala, iar
benzii interioare 60 %;
Executia marcajului rutier

Marcajele rutiere se executa de o societate cu experienta in lucrari executate pe autostrazi si drumuri nationale
si cu respectarea prescripiilor caietului de sarcini, in ceea ce priveste:
- calitatea vopselei;
- tipul Imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditii de mediu si locale;
- proiectul de reglementare a circulatiei prin indicatoare si marcaje rutiere sau filmul marcajului;
- executia corecta a premarcajului;
- pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul (curatare corespunzatoare pentru eliminarea oricaror
reziduri, deseuri sau alte materiale care contribuie la degradarea marcajului rutier).
- stabilirea dozajului ud de vopsea;

- dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni;
- norme de Securitate si Sanatate in Munca,
Executia premarcajului se face prin trasarea unor puncte de reper si simboluri pe suprafata partii carosabile, care
au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corecta a marcajelor. Simbolurile utllizate vor fi cele prevazute
in instructiunile tehnice pentru marcaje rutiere.
- premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcandu-se pe teren cu vopsea punctele de
reper determinate;
- corectitudinea realizarii premarcajului de catre Antreprenor se verifica de catre Inginer, Inainte de aplicarea
marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajulul de catre acesta, Antreprenorul va reface lucrarea pe
cheltuiala sa.
- vopselele de marcare se aplica pe suprafete curate si perfect uscate, numai mecanizat. Microbilele sau bllele
mad de sticla se aplica mecanizat pe vopseaua uda;
- pe sectoare de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, aceasta se curata prin suflare cu aer
comprimat sau periere cu mijloace mecanizate;
- pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea suprafetei drumului sau prin spalare
cu jet de apa sub presiune;
CONTROLUL DE CALITATE
Metodologia de verificare a calitatii se face conform SR EN 13459/2011.
In timpul executarii marcajului rutier se fac urmatoarele verificari privind forma, dimensiunile, aspectul, rezistenta
la uzura si uniformitatea distributiei microbilelor reflectorizante, astfel:
- verificarea formei se face vizual. Banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, latime constanta, sa
nu prezinte franturi sau serpuiri, iar microbilele sau bilele man sa fie uniform repartizate pe toata lungimea
respectiv latimea acesteia.
-controlul vizual se efectueaza pe timp de zi si noapte, urmarindu-se coeficientul de luminanta sub luminare difuza
respectiv retroreflexia pe toata suprafata
Gradul de acoperire reprezinta raportul intre numarul patratelor din retea complet acoperite de vopsea si numarul
total al patratelor din retea, exprimat in procente;
- in cazul nerespectarii prescriptiilor caietului de sarcini, de catre Antreprenor, acesta este obligat sa refaca
marcajul pe cheltuiala proprie;
- fata de dimensiunile nominale date de SR 1848-7/2015 se admit abateri conform limitelor maxime
RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ RUTIER

RECEPllA LA TERMINAREA LUCRARILOR
de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/1994 si modificata si completat cu HG 940/2006
si HG 1303/2007 si HG 343/2017.
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor
verificandu-se:
- concordanta cu prevederile Caietului de sarcini si a Proiectului de executie
- daca verificarile prevazute in Caietul de sarcini au fast efectuate in totalitate
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora

- conditiile tehnice si de calit.ate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre
organele de control
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara in care se consemneaza eventualele
remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie
unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile Caietului de sarcini.
Comisia de receptie examineaza:
- respectarea prescriptiilor caietulul de sarcini, prevederilor SR1848-7 /2015, ordinelor scrise ale CNAIR si a
Instructiunilor de Marcaj Rutier;
- respectarea Proiectului de reglementare a circulaiei prin indicatoare si marcaje rutiere (filmului marcajului);
- geometria benzii de marcaj (lungime / latime);
- rapoartele zilnice intocmite la aplicarea marcajului rutier;
- rezistenta la uzura, calitatea vizuala a coeficientului de luminana sub luminare difuza
- geometria benzii de marcaj (lungime si latime), banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avand
microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea.
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au lucrarile aferente caietului de sarcini si daca acestea
au fest intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectaii prevederilor
Regulamentulul aprobat cu HGR 273/1994 si modificarilor si completarilor aprobate cu HG 940/2006 si HG
1303/2007 si HG 343/2017.
INDICATOARE RUTIERE
FORME, CULORI, SEMNIFICATII ALE INDICATOARELOR

A.Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoareie doua forme: de triunghiuri echilaterale si de dreptunghiuri.
Triunghiurile echilaterale au chenar rosu prezentand o figura desenata in cutoarea neagra pe fond alb.
Dreptunghiurile sunt de marimi diferite prezentand pe fond alb sageti rosii care indica sensul virajului sau benzi
inclinate descendente spre partea carosabila.
B.Indicatoare de reglementare
*de prioritate
Formele cele mai variante sunt intalnite la acest tip de indicatoare:
- sageti, pentru semnalarea unei treceri de cale ferata, de culoare alba cu chenar rosu
- triunghiuri echilateral alb cu chenar rosu
- octagon de culoare rosie avand inscrisa inscriptia « STOP »
- patrat galben prezentand un dlenar alb pentru a indica drum cu prioritate
- indicator circular cu chenar rosu avand pe fondul alb repre-zentate doua sageti una rosie si alta neagra
- patrat pe fond albastru avand reprezentate doua sageti rosie si alba
*de interzicere sau restrictive

Cu singura exceptie care se prezinta sub forma patrata, toate celelalte figuri de forma circulara cu chenar rosu in
marea lor majoritate afisand diverse insaiptii, desene pe fond alb sau albastru.
* -de obligatie
Sunt in totalitate circutare, pe fond albastru prezentand sageti albe, reprezentati schematice, valori pentru viteze
de circulatie.
C.Indicatoare de orientare si informare

* Indicatoare de orientare
Forma in care se prezinta acest gen de indicatoare este cea dreptunghiulara si cea cu sageata, majoritatea avand
fond albastru pe care sunt inscrise cu diverse caractere, denumiri de localitati, etc., cu culoare alba conform lucrari
de baza.
*Indicatoare de informare
Acest tip de indicatoare au forme patrate sau dreptunghiulare de culoare albastra (fondul) pe care sunt prezentate
simbolic diverse utilitati din imediata apropiere a drumului european, cum ar fi: punct sanitar, autostrada,
restaurant, telefon, service si altele.
Se cuvine reamintit faptul ca pe autostrazi indicatoarele de presemnalizare pentru orientare si cele de informare
au fondul verde.
Pe acest tip de indicatoare ce preced nodurile rutiere de pe autostrada, denumirile localitatilor la care se ajunge
prin alte categorii de drumuri deck autostrazile, var fi inscrise pe un camp albastru cu chenar alb distinctiv de
fondul verde al indicatorului.
D. Semne aditionale
Acest tip de indicator are forma dreptunghiulara dar cu cateva exceptii si pe cea patrata, sunt montate sub
indicatoarele prezentate mai sus cu scopul de a atentiona conducatorii autovehiculelor asupra unor particularitati
ale tronsoanelor de drum.
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA INDICATOARELOR

Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu/otel astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile
prevazute in Caietul de sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si cele in forma de sageata -se
vor executa din tabla de aluminiu/otel cu grosimea de min. 2,0 mm, avand conturul ranforsat prin dubla indoire
sau cu protil special din aluminiu.
Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se executa din profile speciale.
Pregatirea suprafetei lndicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa cum urmeaza:
-degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la temperatura de aproximativ 25°C;
-inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa inmuiata in alcool;
-dupa zvantare se aplica folia reflectorizanta.
INDICATOARE DE ClRCULATIE RUTIERA

Foliile retroreflectorizante din materiale din clasa 1 si clasa 2, destinate indicatorului de circulatie rutiera, vor fi
testate de catre unul din laboratoarele europene specializate care va emite un certificat de calitate.

La fabricarea indicatorului de circulatie din folii retro-reflectorizante clasa 1 sau clasa 2, foliile retroreflectorizante
trebuiesc aplicate corect, pe suport de aluminiu sau otel zincat. Daca se folosesc suporturi vopsite, indicatoarele
de circulatie rutiera se vor vopsi cu o vopsea avand o mare rezistenta la exterior. Aceasta trebuie consemnat intr-
un certificat de calitate, privind performantele sistemului, pentru minim 5 ani, de expunere in conditii atmosferice.
Daca indicatoarele de circulatie rutiera se executa prin tiparire pe folii retroreflectorizante de cutoare alba sau
galbena, cu cerneala transparenta sau opaca, procedurile tehnologic:e vor fi aplicate in conformitate cu
recomandarile producatorului de folii retroreflectorizante.
Indicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate durabil si clar, pe spate, cu urmatoarele date:
-Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau vanzatorului;
-Tipul de materiale retroreflectorizante folosite in constructie;
-Luna si anul de asamblare a panoului.
Marcarea se face pe o suprafata de max. 30 cm3, caracterele marcarii fiind usor de citit de la o distanta normala.
TEHNOLOGIA DE INSTALARE A STALPILOR, A SUPORTILOR, A MODULUI DE PRINDERE A PANOURILOR

Stalpii de sustinere trebuie sa fie confectionati tubular, din otel zincat la cald, cu diametrul si grosimea peretelui
calculat functie de incsarearile statice si dinamice la care sunt supusi (se va tine seama de dimensiunile si locul de
amplasare a indicatoarelor montate pe ei). Uzual, se alege intre diametre de 48, 60 si 76 mm. Alternativ, se pot
folosi stalpi cu profit omega din tabla profilati de min. 4 mm.
Lungimea bruta standard a stalpilor va fi de 3,5 m, cu variatii depinzand de locul amplasarii numarul de indicatoare
pe acelasi stalp - variabila de referinta o constituie inaltimea libera sub panou, ce trebuie sa respecte normele
tehnice in vigoare.
Sistemul de plantare in sol (beton, spuma poliuretanica de inalta densitate, cheson cu suruburi, soclu autoforat,
etc.) trebuie sa fie realizat in a sa fel incat sa nu permita rotirea sau smulgerea stalpului. Protecia la rotirea in ax
vertical al indicatoarelor montate pe stalpi se asigura prln folosirea de stalpi omega, a stalpilor cu canelura
antirotire sau a altar solutii echivalente. Folosirea de stalpi rotunzi simpli, nu este recomandata.
Pentru panouri de suprafata mare (peste 4 mp), se recomanda montarea pe stalpi de tip grinda zabrelita, realizata
din stalpi de teava de 60-76 mm diametru unite cu elemente de teava subtire. Astfel e confectii metalice vor fi
protejate la coroziune prin zincare cu imersie (zincare termica).
Pentru panourile care trebuiesc amplasate deasupra caii de rulare, structura suport - stalp cu brat in consola (T
sau L-inversat) sau portal - va face obiectul unui project DDE avizat MLPAT prezentat si insusit de Antreprenor.
Caracteristicile functionale (lumina libera sub panou, sub grinda, etc.) se regasesc in Avizul CNAIR care insoteste
aprobarea planselor de semnalizare rutiera vizate spre neschimbare. Sunt aplicabil normativele de proiectare
pentru obiective de clasa de importanta C, avizarea MLPATse va face petru A1 si A2..
Grosimea efectiva a tablei utilizate Ia confectionarea panourilor suport va avea urmatoarele valori minimale: 1mm
daca se executa" din tabra de otel zincata (minim DX51+Z275) sau 2 mm la cele din aluminiu, dar nu mai putin
decat este necesar pentru atingerea nivelelor de performanta.
Sistemul de fixare pe stalp este realizat din metal inoxidabil sau tratat electrochimic impotriva coroziunii. Se va
evita combinarea de metale difente la exerutia panoului suport al sistemului de fixare pe stalp (coliere, suruburi,
nituri, bolturi, etc.).
Panourile suport vor fi prevazute cu alezaje pentru a Impiedica acumularea de precipitatii in margini.
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR DE SUSTINERE

Stalpii pentru sustinerea indicatoarelor metalice au lungimea de 3,5 m si se confectioneaza dupa cum urmeaza:
a) Pentru stalpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru cele in forma de patrat
sau dreptunghi avand latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste teava de otel cu diametre de 48-51 mm si
grosimea peretilor de minim 3 mm
b) Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseste teava sau profile
de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, pe raspunderea ofertantului.
Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de Fier sau plumb si se vopsesc in culoare gri.
CONTROLUL CAUTATII PANOURILOR

Controlul calitatii panourilor va parcurge urmatoarele etape :
- verificarea existentei unui buletin de calitate emis de producator ;
- verificarea pentru foliile retroreflectorizante microprismatice a existentei Agrementulul Tehnic European, a
Certificatului de Conformitate CE/ Certificatului de constanta a performantelor, emis de organismul de certificare
insotit de Dedaratia Conformitate/Declaratia de Performanta din partea producatorului de folii, in conformitate
cu prevederile SR EN 12899-1/2007
- verificarea planeitatii, a formei si a dimensiunilor indicatoarelor ;
- verificarea corespondentei indicatoarelor cu prevederile SR 1848: 1/2011 ;
- verificarea aplicarii corecte si fara imperfectiuni a foliei reflectorizante ;
- verificarea aruratetei aspec:telor inscrise pe indicator cu respectarea prevederilor SR 1848: 3/2004;
- verificarea amplasarii indicatoarelor si a modului de prindere pe suporti in confonnitate cu prevederile
proiectului de semnalizare si avizului aferent sedintei Consiliului Tehnico - Economic (C.T.E.) al C.N.A.I.R. - Directia
Siguranta si Monitorizare Trafic.
RECEPTIA LUCRARILOR DE AMPLASARE A INDICATOARELOR RUTIERE

Receptia la terminarea lucrarilor si receptia la expirarea perioadei de garantie se efectueaza in conformitate cu
prevederile Caietului de sarcini.
Receptia la terminarea lucrSrilor se face pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/1994 si modificata si completat si cu HG
940/2006 si HG 1303/2007.
La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei prellminare a lucrarilor
verificandu-se:
- concordanta cu prevederile Caietului de sarcini si a Proiectului de executie
- daca verificarile prevazute in Caietul de sarcini au fost efectuate in totalitate
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre
organele de control
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara in care se consemneaza eventualele
remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie
unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile Caietului de sarcini.

In perioada de garantie, urmare a verificarii comportarii in exploatare a lucrarilor, toate eventualele defectiuni ce
vor apare se vor remedia de care Antreprenor.
Comisia de receptie examineaza:
- respectarea prescriptiilor Caietului de sarcini, prevederilor SR1848-7/2004, ordinelor scrise ale CNAIR si a
Instructiunilor de montare a indicatoarelor rutiere;
- respectarea Proiectului de reglementare a circulaiei prin indicatoare rutiere;
- respectarea locului de montaj specific fiecarui indicator in parte, care sa asigure desfasurarea traficului in
conditii de siguranta ;
- examinarea vizuala a pozitiei indicatorului in functie de geometria traseului;
- verificarea calltatii lucrarilor de montaj a stalpilor de indicator rutier, prin examinarea prinderii acestora in
beton, calitatea montarii panourilor suport pe stalpul de indicator cu clemele de fixare;
RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au lucrarile aferente Caietului de sarcini si daca acestea
au fest intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrai, in conditiile respectarii prevederilor
Regulamentului aprobat cu HGR 273/1994 si modificarilor si completarilor aprobate cu HG 940/2006 si HG
1303/2007 si HG 343/2017.
PAVIMENTE
Executarea pavimentului din dale de beton 6 cm grosime, montat pe nisip, pentru platforme pietonale.
Fiecare lot de materiale aprovizionat trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator si
agrementele tehnice conform normelor si legilor in vigoare, privind calitatea materialelor, garantia, tehnologia de
executie etc., prin care se atesta materialul livrat la santier este conform cu specificatiile.
PAVAJUL
Pavajul cu proprietati antiderapante si dimensiuni 20x10 cm va fi supus aprobarii beneficiarului.
Culoarea si modelul pavajului vor fi alese de Beneficiar prin Consultantul sau/si Proiectantul General, pe baza
cataloagelor, mostrelor si documentatiei tehnice specifice ale furnizorului care trebuie prezentata impreuna cu
acestea.
Abaterile de la dimensiunile nominale permise vor fi:
• lungimea si latimea nominala a laturii: +/- 0,2% maximum din lungimea laturii;
• grosimea nominala a placilor: maximum +/- 1 %;
• abaterea de la unghi drept a placilor: maximum 0,05% din lungimea laturii;
• deformare: maximum 0,05% din lungimea laturii celei mai mari.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Pentru transport in conditii de siguranta pavajul se va dispune in paleti cu goluri pentru ridicare.
Se vor manevra cu grija, pentru evitarea fisurarii, ciobirii si patarii pavajului. Depozitarea se va face separat, in
functie de sortimente - pe tipuri si dimensiuni.

Se var stabili spatii de depozitare adecvate astfel incat sa se manevreze cu usurinta, iar mutarea lor va fi limitata
la cat mai putin pana la punerea in opera.
In cazul in care furnizorul prezinta ducumentatii privind transportul, depozitarea, manevrarea pavajului pentru
care confera garantie, vor fi luate in considerare acestea.
Material de rostuire:
Chit special de exterior pentru dale din piatra, in culoarea pavajului. Acest chit are rolul principal de a impiedica
patrunderea apei in zona dintre placi si in partea inferioara a placilor, situatie care la inghet-dezghet ar conduce
la despriderea dalelor de pe stratul de sapa. In acest sens se va urmari ca materialul propus sa fie de calitate
corespunzatoare acestui scop, iar punerea in opera sa fie corespunzatoare.
Chitul trebuie sa aiba rezistenta optima la compresiune, flexiune si cicluri inghet-dezghet, adica durabilitate, sa
realizeze suprafata lisa si compacta cu asbortie redusa de apa, usor de curatat si sa nu prezinte eflorescente in
timp, culori stabile la razele ultraviolete si agentii atmosferici, rezistenta optima la abraziune, sa nu aiba contractii
de intarire pentru a nu fisura si buna rezistenta la agresiuni chimice.

Se vor respecta specificatiile de livrare, depozitare si transport valabile pentru ciment.
EXECUTIE
Dupa executarea incadrarilor si verificarea fundatiei, se asteme un strat de nisip de 4 cm grosime si se piloneaza,
apoi se asteme un al doilea strat de nisip afanat, in care se aseaza pavelele, fixadu - le prin batere cu ciocanul.
Asezarea pavelelor se face cu cel putin 3 cm mai sus.
Dupa asezarea pavelelor se face prima batere cu maiul la uscat, batandu - se bucata cu bucata, verificandu-se
suprafata cu dreptarul si sablonul si corectandu-se eventualele denivelari.
Se imprastie apoi nisip pe toata suprafata pavajului, se stropeste abundent cu apa si se freaca cu peria, impingandu
- se nisipul in rosturi pana la umplerea lor.
Dupa aceasta operatie, se executa a doua batere cu maiul si se cilindreaza cu un cilindru compresor de 6 - 8 to,
dupa ce s - a asezat un strat de nisip de 1 - 1,5 cm grosime.
Neregularitatile ramase dupa aceasta operatie, se suprima prin scoarerea pavelelor si revizuirea stratului de nisip,
adaugandu - se sau scotandu - se material.
Baterea se face cu mai mecanic sau cu unul manual de circa 25 kg,
Umplerea rosturilor se va face cu mastic bituminos. Operatia de umplere se poate face prin introducerea
masticului bituminos in rosturi.
Dupa ce s-au golit rosturile, s-au curatat de apa si s-au zvantat, se amorseaza si se toarna mortarul, pe jumatate
din adancimea lor, apoi se competeaza si cealalta jumatate.
Amorsarea se face cu bitum taiat (0,5 kg/mp). Masticul cu bitum se toarna atunci cand acesta are temperatura de
160 - 180° C. Dupa terminarea opratiei de rostuire, se presara pe toata suprafata pavajului un strat de nisip
grauntos curat, in grosime de 5 mm.
In cazul in care se murdaresc accidental suprafetele finisate ale dalelor, acestea se curata imediat si se iau toate
masurile pentru prevenirea patarii. Rosturile de control vor fi curatate de materialul ramas, murdarie, grasimi etc.
si se var umple dupa consumarea dilatarilor in stratul suport.

Curatare si protective
Dupa executare, Antreprenorul va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le considera adecvate lucrarile de
pavare efectuate.
Dupa fixare si umplerea rosturilor, placile var fi spalate cu un burete, diagonal, peste rosturi, dupa care vor fi sterse
cu o bucata de panza curata si uscata.
Pavimentul se va impermeabiliza (sigila) pentru o mai buna rezistenta la factorii de mediu. Aceasta
impermeabilizare, realizata corespunzator, asigura pavimentul pe o perioada indelungata.
Proba obligatorie la verificarea pantelor si scurgerii corecte si complete a apei. Conditii de calitate pentru receptie
Tolerantele de finisaj la pardoseli sunt de+/- 3mm, la fiecare 2,5 m.
Cerinte specifice de managementul Contractului

a. Gestionarea relatiei dintre Autoritatea Contractanta si Contractant
lnstrumentul practic in gestionarea relatiei dintre Contractant si Autoritatea Contractanta este intalnirea, care
poate lua forma intalnirii de inceput/de demarare a activitatilor in Contract, a intalnirilor pentru monitorizarea
progresului, a intalnirilor de lucru sau intalniri pentru acceptarea rezultatelor partiale si a rezultatului final al
Contractului.
La intalniri vor participa, in principiu, reprezentantul Contractantului, seful de santier, Dirigintele de santier,
Proiectantul si Responsabilul de proiect desemnat din partea Autoritatii Contractante. In functie de problemele
intampinate, la intalniri pot participa si alti reprezentanti din partea partilor contractante sau din partea tertilor
interesati.
Inceperea activitatii in cadrul Contractului va fi formalizata printr-o intalnire de demarare a activitatilor in cadrul
Contractului, organizata de Autoritatea Contractanta la sediul acesteia, dupa intrarea in efectivitate a
Contractului, in ziua emiterii ordinului de incepere a lucrarilor. Caracterul acestei intalniri este pur informativ,
inceperea activitatilor din Contract nu depinde de realizarea sau nu a acestei intalniri.
Pe parcursul derularii contractului, intalnirile vor fi organizate lunar de catre Autoritatea Contractanta, la sediul
acestei. Data propusa pentru organizarea intalnirii va fi agreata cu reprezentantul Contractantului cu cel putin 5
zile inainte.
Intalnirile de progres se vor organiza pe baza raportului de progres prezentat de seful de santier pentru perioada
anterioara.
In cadrul intalnirilor de progres/de lucru vor fi analizate urmatoarele aspecte:
• progresul fizic al lucrarilor; se vor analiza cauzele intarzierilor si se vor identifica solutiile pentru recuperarea
acestora;
• aspecte legate de calitatea lucrarilor;
• aspecte legate de modificarile tehnice necesare/rezultatul analizei modificarilor propuse/aprobate sau
respingerea modificarilor;
• analiza riscurilor care ar putea afecta finalizarea lucrarilor la termenele prevazute
• orice alte aspecte legate de evenimentele care au avut loc pe santier si/sau in legatura cu executia lucrarilor.
Activitatile care fac obiectul prezentului contract sunt supuse supravegherii/controlului lnspectoratului de Stat in
Constructii, care va efectua inspectii la fata locului asupra lucrarilor si a documentelor relevante.

Autoritatea Contractanta va desemna, pentru lucrarile ce fac obiectul prezentului contract, un diriginte de santier.
Acesta lucreaza independent si reprezinta Autoritatea Contractanta in legatura cu aspectele tehnice ale
Contractului.
b. Planificarea activitatilor in cadrul Contractului

Contractantul va furniza Autoritatii Contractante in cadrul sedintei de demarare a activitatilor in Contract un plan
detaliat / grafic de executie a tuturor activitatilor din Contract. Acesta va fi aprobat sau va fi returnat cu comentarii
de catre Autoritatea Contractanta in termen de 5 zile lucratoare de la emiterea de catre Contractant.
Durata totala a planului detaliat de executie nu trebuie sa depaseasca durata maxima de executie, asa cum este
prevazut in Contract.
c. Sedinta de demarare a activitatilor in Contract

lnceperea activitatii in cadrul Contractului va fi formalizata printr-o intalnire de demarare a activitatilor in cadrul
Contractului, organizata de Autoritatea Contractanta la sediul acesteia, dupa intrarea in efectivitate a
Contractului, in ziua emiterii ordinului de incepere a lucrarilor. Caracterul acestei intalniri este pur informativ,
inceperea activitatilor din Contract nu depinde de realizarea sau nu a acestei intalniri. Procesul verbal/Minuta
sedintei de demarare a activitatilor in Contract se intocmeste imediat dupa aceasta intalnire si este semnata de
ambele parti.
In cadrul sedintei de demarare a activitatilor in Contract, Contractantul furnizeaza Autoritatii Contractante
urmatoarele documente:
Planul detaliat / graficul de executie a tuturor activitatilor din Contract;
Planul calitatii;
Planul general de control al calitatii;
Planul de securitate si sanatate al Contractantului ssi Subcontractantilor, care integreaza toate cerintele din Planul
de securitate si coordonare
Analiza riscurilor care ar putea afecta finalizarea lucrarilor la termenele prevazute- identificarea riscurilor si
propunerea masurilor de evitare / remediere.
d. Inceperea activitatilor pe santier

In momentul in care Contractantul a furnizat Autoritatii Contractante toate documentele precizate mai sus, iar
Autoritatea Contractanta le-a aprobat fara observatii, se poate realiza organizarea de santier. Aceasta intalnire va
avea loc la amplasamentul rezervat pentru organizarea de santier inainte de inceperea oricarei activitati pe santier
si va include predarea amplasamentului rezervat pentru organizarea de santier si a facilitatilor acestuia catre
Contractant.
Procesul verbal/Minuta acestei intalniri constituie Procesul verbal/Minuta de predare si incepere a activitatilor pe
santier, se emite imediat dupa terminarea intalnirii si se semneaza de ambele parti.
Lucrarile pot incepe efectiv doar dupa ce:
i. Planul de sanatate si securitate este aprobat de Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in timpul
executarii lucrarilor;
ii. Planurile de control a calitatii si procedurile de executare a lucrarilor sunt furnizate si aprobate fara
observatii de Autoritatea Contractanta;
iii. au fost obtinute toate autorizatiile necesare.

e. Raportarea in cadrul contractului si desfasurarea sedintelor de monitorizare a progresului activitatilor
Pe durata desfasurarii activitatilor pe santier, se vor organiza intalniri lunare la care participa reprezentanti ai
Autoritatii Contractante si ai Contractantului.
Pentru fiecare intalnire Contractantul va intocmi un proces verbal o minuta ce trebuie agreata de toate partile
implicate.
Pe durata executiei lucrarilor, Seful de santier trebuie sa prezinte reprezentantului Autoritatii
Contractante, la un interval lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea lunii de raportare, un raport care
sa:
i. descrie progresele realizate;
ii. identifice rezultatele intermediare obtinute (stadiul lucrarilor si documentatia asociata);
iii.prezinte problemele intalnite si actiunile corective intreprinse;
iv.analizeze riscurile care pot afecta executia lucrarilor, cu propunerea masurilor de evitare / remediere a acestora.
Rapoartele vor fi analizate in cadrul intalnirilor lunare de monitorizare a progresului activitatilor si vor contine, pe
langa elementele generale de mai sus, in functie de etapa de executie analizata, si informatii referitoare la:
• Actualizarea programului detaliat de executie a lucrarilor, daca este cazul;
• Rezultatele testelor efectuate cu privire la materialele aprovizionate si puse in opera;
• lnspectii si receptii care au avut loc in perioada de raportare;
• Lista echipamentelor mobilizate pe santier;
• Lista personalului mobilizat pe santier;
• Modificari tehnice propuse si stadiul aprobarii acestora;
• Probleme intampinate si solutiile adoptate;
• Evenimente care au avut loc pe santier;
• Orice alte informatii relevante.
Raportul va fi redactat in limba romana $i va fi prezentat in 2 exemplare tiparite si in format electronic.
f. Testarea tehnica a lucrarilor

Lucrarile ce fac obiectul prezentului Contract si materialele utilizate pentru realizarea acestora sunt supuse testarii
tehnice in timpul si la finalizarea lucrarilor de catre o terta parte numita Persoana care realizeaza testarile tehnice.
Contractantul va furniza, pe propria cheltuiala, suportul complet (personal, utilaje, echipamente si materiale)
pentru activitatile solicitate de Persoana care realizeaza testarile tehnice.
Aceste activitati includ toate controalele si verificarile care sunt solicitate prin lege, precum si cele care ar putea
fi solicitate suplimentar de Persoana care realizeaza testarile tehnice.
g. Finalizarea lucrarilor si receptia la terminarea lucrarilor

Lucrarile vor fi executate conform cerintelor din proiectul tehnic, detaliilor de executie, a caietelor de sarcini pe
specialitati, elaborate de proiectantul lucrarilor aferente investitiei, cu respectarea normativelor si prevederilor
legale in vigoare din domeniu, inclusiv a prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea in constructii.
Contractantul va trebui sa supuna controlului calitatii in vederea receptiei calitative / receptiei lucrarilor ce devin
ascunse / receptiei lucrarilor ajuse in faza determinanta numai lucrarile executate care corespund cerintelor de
calitate si pentru care prezinta documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei.

Contractantul va convoca toti factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante
ale executiei ( ISC , Dirigintele de Santier, Proiectant, etc) si va asigura conditiile necesare efectuarii controlului si
verificarilor, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor.
In cazul in care in cadrul actiunilor de control al calitatii lucrarilor executate se constata executarea neconforma a
lucrarilor, Contractantul trebuie sa duca la indeplinire, la termenele stabilite, toate masurile dispuse prin actele
de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii.
Contractantul va solutiona / remedia neconformitatile / defectele / neconcordantele aparute in fazele de executie,
numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant si cu acordul Autoritatii Contractante. Contractantul va remedia,
pe propria cheltuiala, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie ofertata ,toate defectele aparute
daca aceastea se datoreaza culpei sale sau prepusilor sai(asociati, subcontractanti, terti sustinatori , etc) , precum
si viciile ascunse intr-un inteval de 5 ani de la receptia lucrarii, precum si a viciilor structurii de rezistenta pe toata
durata de existenta a constructiei, daca ele au rezultat din nerespectarea normelor de executie in vigoare la data
efectuarii lucrarilor.
Atunci cand Contractantul considera ca a finalizat toate lucrarile de santier prevazute de Contract, va notifica
Autoritatea Contractanta care va verifica indeplinirea tuturor obligatiilor contractuale.
Dupa terminarea verificarilor mentionate anterior, Autoritatea Contractanta si Contractantul vor semna Procesul
verbal de receptie la terminarea lucrarilor.
Receptia lucrarilor se va realiza in doua etape, cu luarea in considerare a prevederilor HG 273/1994, cu modificarile
si completarile ulterioare(HG 343/2017):
i. In prima etapa Autoritatea Contractanta receptioneaza lucrarile la finalizarea acestora, dupa verificarea ca
toate rezultatele Contractului au fest obtinute de Contractant si aprobate de Autoritatea Contractanta si dupa ce
Persoana care realizeaza testarile tehnice emite certificatul de conformitate final fara observatii;
ii. In a doua etapa Autoritatea Contractanta efectueaza receptia finala a lucrarilor, dupa indeplinirea conditiilor
si incheierea perioadei de garantie prevazuta in Contract.
Semnarea Procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor si a Procesului verbal de receptie finala a lucrarilor
de Autoritatea Contractanta nu ii exonereaza pe Contractant de orice obligatie contractuala sau legala referitoare
la garantia produselor, lucrarilor si a materialelor sau la orice defect a produselor, lucrarilor sau materialelor.
h. Monitorizarea si evaluarea modului in care a fost implementat Contractul de catre Contractant

Autoritatea contractanta va monitoriza progresul lucrarilor, in functie de modalitatea de decontare a acestora,
respectiv: pe articole de deviz (care sunt insotite de balanta cantitatilor decontate si de liste de cantitati cu articole
detaliate pentru toate operatiunile si pentru care operatorul economic a prezentat in propunerea financiara
preturi unitare).
lndicatorii de monitorizare pe parcursul derularii activitatilor in cadrul Contractului:
Urmatorii indicatori vor fi monitorizati pe parcursul derularii activitatilor in cadrul Contractului:
i. Indicator de implementare: progresul realizat vs. planificat (pe obiect de investitie si per total pe Contract);
ii. Indicator de rezultate:
a. Calitatea executiei:
Inchiderea tuturor neconformitatilor constatate in timpul derularii Contractului, in perioada de timp agreata cu
Autoritatea Contractanta, daca este cazu; Realizarea tuturor punctelor de control, verificare si incercari la
termenele si cu participarea tuturor celor solicitati;

Acceptarea rezultatelor tuturor probelor, testelor si verificarilor, conform Contractului si solicitarilor Autoritatii
Contractante.
b. Calitatea raportarii:
-rapoarte transmise in timp util catre Autoritatea Contractanta;
-calitatea raportului transmis, incluzand si nivelul de detaliu solicitat;
-predarea Cartii Tehnice a Constructiei complete si la termen.
lndicatorii de performanta utilizati pentru evaluarea performantei Contractantului si pentru emiterea

documentului constatator: respectarea graficului de executie asumat, anexa la contract; concluziile comisiilor de
receptie partiala / finala privind calitatea si conformitatea lucrarilor executate; respectarea clauzelor contractului
si a documentatiei tehnice.
• Contractantul va comunica in cadrul rapoartelor lunare catre reprezentantul Autoritatii Contractante
situatia privind indicatorii de monitorizare si performanta (inclusiv ai potentialilor subcontractanti).
• lndicatorii de monitorizare si performanta vor fi monitorizati de catre responsabilul desemnat al Autoritatii
Contractante.
• in cazul in care se constata neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa/necorespunzatoare a obligatiilor
asumate prin Contract, in conditiile legislatiei aplicabile, Autoritatea Contractanta va emite document constatator
negativ.
Cadrul legal care guverneaza relatia dintre Autoritatea Contractanta si Contractant (inclusiv in domeniile mediului.
social si al relatiilor de munca)
Pe perioada derularii Contractului, Contractantul este responsabil pentru realizarea activitatilor in conformitate
cu documentatia tehnica si implementarea celor mai bune practici, in conformitate cu regulile si regulamentele
existente la nivel national si la nivelul Uniunii Europene.
In realizarea activitatilor sale in cadrul Contractului Contractantul trebuie sa aiba in vedere:
- informatiile aplicabile realizarii lucrarilor in general (astfel cum sunt descrise in Caietul de sarcini, precum si
in legislatia aplicabila;
- regulile aplicabile in mod specific realizarii de lucrari a caror executie face obiectul Contractului ce va rezulta
din procedura de atribuire.
In cazul in care, pe parcursul derularii Contractului, apar schimbari legislative de natura sa influenteze activitatea
Contractantului in raport cu cerintele stabilite prin Caietul de sarcini, Contractantul are obligatia de a informa
Autoritatea si Dirigintele de santier cu privire la consecintele asupra activitatilor sale ce fac obiectul Contractului
si de a isi adapta activitatea, de la data si in conditiile in care sunt aplicabile.
In cazul in care vreuna din regulile generale sau specifice nu mai sunt in vigoare sau au fost modificate conform
legii la data depunerii Ofertei, se considera ca regula respectiva este automat inlocuita de noile prevederi in
vigoare conform legii si ca Ofertantul/Contractantul are cunostinta de aceste schimbari si le-a avut in vedere la
depunerea Ofertei in baza Caietului de sarcini.
Contractantul va fi deplin responsabil pentru realizarea tuturor lucrarilor in conditii de maxima securitate si in
deplina conformitate cu legislatia aplicabila, precum si cu respectarea prevederile referitoare la securitate si
sanatate in munca si controlul calitatii cuprinse in standarde/instructiuni/proceduri/ghiduri, aplicabile in speta.

Contractantul va fi tinut deplin responsabil pentru subcontractantii acestuia, chiar si in situatia in care au fost in
prealabil agreati cu Autoritatea Contractanta, urmand sa raspunda fata de Autoritatea Contractanta pentru orice
nerespectare sau omisiune a respectarii oricaror prevederi legale si normative aplicabile.
Autoritatea Contractanta nu va fi tinuta responsabila pentru nerespectarea sau omisiunea respectarii de catre
Contractant sau de catre subcontractantii acestuia a oricarei prevederi legale sau normative aplicabile.
Contractant are obligatia de a respecta in executia lucrarilor, obligatiile aplicabile in domeniul mediului, social si
al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul national, prin acorduri colective sau prin dispozitiile
internationale de drept in domeniul mediului, social si al muncii enumerate in anexa X la Directiva 2014/24.
Responsabilitatile Contractorului
Principalele obligatii si responsabilitati ale partilor sunt precizate in Contract. Contractantul isi va indeplini toate
obligatiile sale care decurg din Caietul de sarcini, din Contract dar si din intreaga documentatie de executie
aferenta Contractului prin orice metoda legala, incluzand fara limitare indicatiile Dirigintelui de santier,
participarea la sedinte de santier, prezenta la fazele determinante si orice alte cazuri in care este necesara sau
obligatorie prezenta sa, efectuarea de verificari, prezentarea de rapoarte si notificari catre Dirigintele de santier
si/sau Autoritatea Contractanta ; in general prin orice metoda general acceptata conform statutelor profesionale
sau prevederilor din Caietul de sarcini, Contract sau restul documentatiei de executie.
Responsabilitati legate de securitatea si sanatatea in munca si impactul de mediu pe durata executiei lucrarilor pe
santier
Contractantul va respecta toate reglementarile legale in vigoare si aplicabile contractului referitoare la securitatea
si sanatatea in munca, incluzand cerintele minime privind securitatea si sanatatea in munca ale Autoritatii
Contractante specificate in Contract.
lntregul personal care ia parte la exercitiul lucrarii va fi instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea
operatiilor si fazelor de executie, asupra modului de utilizare a mijloacelor tehnice si asupra masurilor specifice de
protectia muncii decurgand din natura acestor operatii.
Executantul trebuie sa adopte acele masuri care sa asigure protectia persoanelor aflate in exeteriorul santierului:
semnalizarea si marcarea corespunzatoare a lucrarilor, semnalizarea si devierea circulatiei in zona, izolarea
zonelor aflate in zona de rotire a macaralelor, daca este cazul, etc.
Pe toata durata realizarii lucrarii executantul trebuie sa ia toate masurile impuse de normele de mediu in ceea ce
priveste: parful si zgomotul pe durata activitatilor de constructii, evacuarea moluzului rezultat, manipularea
materialelor de constructie. Respectarea prevederilor Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor. Constructorul
are obligatia incheierii unui contract de prestari servicii cu un operator specializat pentru colectarea deseurilor in
regim selectiv din santier.
Constructorul va elabora planul propriu de securitate si sanatate in munca in conformitate cu prevederile HG
300/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.
Cerinte privind asigurarile solicitate Contractantului

Contractantul va incheia si va plati polite de asigurare ce vor acoperi riscurile specifice, conform legislatiei
aplicabile, dupa caz, asa cum este mentionat in Contract.


1 Metodologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Metodologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODOLOGIA DE EXECUTIE, ABORDAREA DIN PUNCT DE VEDERE PROCES TEHNOLOGIC PENTRU

Obiectul contractului ce rezulta din aceasta procedura include:

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

CLASA DE IMPORTANT A A CLADIRII

GRADUL DE REZISTENTA LA FOC

Cladirea parter+ 2 etaje + pod necirculabil - cladirile B1 ... B3

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

Acoperirea se va face cu o sarpanta din lemn ignifugat:

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

LOCURI DE JOACA PENTRU COPII

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

PLATFORME PENTRU DEPOZITAREA RECIPIENTELOR DE COLECTARE SELECTIVA A DESEURILOR MENAJERE

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica se va face din reteaua publica.

ALIMENT AREA CU APA SI CANALIZAREA

APA CALDA MENAJERA

CERINTA «C» SECURITATEA LA INCENDIU

CERINTA «D» IGIENA, SANATATE SI MEDIU

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

CERINTA «E» - IZOLAREA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

CERINTA «F» PROTECTIA LA ZGOMOT

PROTECTIA CALITATII APELOR

PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A AL TOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

ASIGURAREA EVACUARII DESEURILOR SI A CURATENIEI

GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

LUCRARI DE REFACERE /RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

DESCRIEREA LUCRARILOR CARE SE VOR EXECUTA

ZIDARII DIN CARAMIDA CU GOLURI VERTICALE

MATERIALE SI PRODUSE PRINCIPALE

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

TRANSPORT, LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

Realizarea peretilor de zidarie

Verificarea inainte de inceperea zidariei

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

MORTARE PENTRU ZIDARII

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

Livrare, depozitare, manipulare

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

Livrare, depozitare, manipulare pentru materialesi produse

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

Protectia lucrarilor in perioada de executie

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

Verificari in timpul executiei tencuielilor si a tencuielilor executate:

LUCRARI DE COMPARTIMENTARE SI PLACARI USCATE CU GIPS-CATON

Standarde si normative de referinta.

Pereti de compartimentare din gips carton si placari

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

Caracteristici de izolatie fonica si antifoc

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

S.C. DRAFT CONSTRUCT S.R.L.

Tavane din gips-carton

Montarea structurii metalice suspendate:

Montarea placilor de gips carton: