CAIET DE SARCINI

CAP.CN - ZUGRAVELI, VOPSITORII, TAPETE

1. GENERALITATI

1.1. Prevederile prezentului capitol se refera la lucrarile de zugraveli, vopsitorii interioare

si exterioare ale cladirilor, indiferent de compozitia lor si de natura suprafetelor pe care se aplica,
cit si la lucrarile de tapete ce se aplica in interiorul incaperilor.

2. STANDARDE SI NORME DE REFERINTA

2.1. STAS 8341-75 Tapet lavabil pe baza de polimeri cu suport de hirtie

2.2. STAS 8839-72 Hirtie suport pentru tapetele lavabile pe baza de polimeri
2.3. C3 - 76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si
vopsitorii
2.4. C4 - 77 Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor
2.5.Ord.nr.9.N.15.03.93 Regulamentul privind protectia si igiena muncii în c-tii

3. MOSTRE SI TESTARI

3.1. Materialele prevazute in proiectul tehnic si cele puse in opera vor avea caracteristicile
tehnice conform standardelor si normelor specificate in prezentul caiet de sarcini la pct.4.
3.2. Conducatorul tehnic al lucrarii va verifica daca materialele au fost livrate cu certificat
de calitate, care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului.
3.3. Inlocuirea de materiale nu este permisa decit cu acordul scris al investitorului si
proiectantului.

4. MATERIALE

4.1. Materialele utilizate la executarea zugravelilor cu lapte de var:

- ulei de in sicativat, STAS 16-70;
- ulei tehnic de in - STAS 18-70;
- ulei tehnic de rapita STAS 2078-70;
- ulei tehnic de floarea soarelui STAS 2710-70;
- var pentru constructii STAS 146-70;
- apa pentru mortare si betoane - STAS 790-73;
- oxizi, pigmenti pentru vopsele, paminturi decolorante, produse absorbante, standardele
din sectorul L “Industria chimica” subgrupa “L 17”.
- hirtie pentru slefuit uscata - STAS 1581-61;
- corpuri abrazive cu liant ceramic.
4.2. Materiale utilizate la executarea zugravelilor in culori de apa, zugraveli in relief,
finisarea ornamentelor de ipsos:
- ipsos de constructii si ipsos de modelat - STAS 545-66;
- coalin spalat de Aghires - STAS 232-73;
- huma, conditiile tehnice prevazute in normele interne ale carierei producatoare;
- coalina spalat de Harghita - STAS 4888-68;
- apa pentru mortare si betoane - STAS 790-73;
- clei de oase - STAS 88-73;
- clei de piele - STAS 89-69;
- gelatina tehnica - STAS 2540-70;
- creta macinata de Murfatlar - Dobrogea - STAS 2706-71;
 - oxizi, pigmentati pentru vopsele, paminturi, decolorante, produse absorbante, standarde
din sectorul “L” Industria chimica subgrupa “L 17”.
- praf de bronz alb si galben;
- praf de matase “Micalux” N.I. 4589-60 a UCECOM;
- hirtie pentru slefuire uscata - STAS 1581-61;
- pinza pentru slefuire uscata - STAS 1582-61;
- corpuri abrazive cu liant ceramic si mineral - STAS 4593-68;
4.3. Materiale utilizate la executarea vopsitoriilor:
a) Materiale pentru vopsitorii pe baza de ulei:
- benzina de extractie - STAS 45-75;
- diluant 104 pentru produse pe baza de ulei, STAS 3124-75;
- grund pentru astupat porii STAS 5192-75;
- chituri pe baza de ulei STAS 6592-75;
- vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei NI 90-61 si anexe;
- grund anticoroziv pe baza de minium de plumb 351-6, N.I. 90-61;
- diluant pentru chit de cutit pe baza de ulei D 001-3, conform caietului de sarcini
Policolor-Bucuresti;
b) Materiale pentru vopsitorii pe baza de alchidal:
- White spirt rafinat STAS 44-67;
- grund pentru astupat porii, STAS 5192-75;
- grunduri colorate mate, N.I. 1703-68;
- chit de stropit alchidal C 895-67, NI 1703-67;
- emailuri alchidice, NI 1703-68;
- lacuri incolore alchidice, NI 1703-68 si anume:
* L 005-20 pentru finisarea timplariei de lemn (mai rezistent in mediu
marin);
* L 005-5 pentru finisarea timplariei metalice;
* L 005-32 pentru finisarea timplariei din metale usoare;
* L 005-1 pentru finisarea timplariei in mediu exterior (pe lemn si
metale);
- diluant pentru produse pe baza de rasini alchidice STAS 3123-74;
c) Materiale pentru vopsitorii pe baza de polilac:
- email polilac simbol 5044, caiet de sarcini Policolor 46;
- grund G 005-2, STAS 5192 sau grund pe baza de minium de plumb, simbol G 351-6,
N.I.90-61;
- chit pe baza de ulei STAS 6592-75;
- white spirt, STAS 44-67;
- hirtie de slefuit, STAS 1581-61;
- feruginol, N.I. 1708-61;
d) Materiale pentru vopsitorii cu: email imitatie lovitura de ciocan, email bronz aluminiu si
vopsele bituminoase.
- emailuri imitatie lovitura de ciocan cu uscare la aer N.I. 1703-69 si anume:
* E 815-500 pentru metal, cu solutie de intarire L 005-501;
* E 815-520 pentru lemn si ipsos, cu solutie de intarire L 005-521;
* email bronz aluminiu E 815-1, N.I. 1703-68;
- diluant pentru produse pe baza de rasini alchidic STAS 3123-74;
- lacuri pe baza de bitum STAS 3474-67;
e) Materiale pentru vopsitorii pe baza de derivati celulozici:
- diluanti pentru produse pe baza de derivati celulozici, STAS 3122-74;
- lacuri pe baza de nitroceluloza STAS 3421-75;
- chituri, grunduri, lacuri, emailuri pe baza de derivati celulozici, N.I.306-61. Grundurile
nicrocelulozice sint destinate industriei metalurgice; in constructii se aplica vopsele de nitroceluloza
pe grunduri de ulei sau alchidal.
f) Materiale pentru vopsitorii patinate (lustruire) cu salac si cu ceara:
- ceara de albine, STAS 3064-74;
 - ceara pentru parchet, Intreprinderea Victoria, N.I.1564-66;
- benzina de extractie, STAS 45-75;
- salac - materie prima sub forma de fulgi din import;
- alcool tehnic, MIA - N.I. 614-61;
g) Materiale auxiliare pentru vopsitorii:
- hirtie pentru slefuire uscata STAS 1581-61;
- pinza pentru slefuire uscata STAS 1582-61;
- corpuri abrazive cu liant ceramic STAS 4593-68;
- lichid de lustruit, STAS 5190-75;
- decapant D 002-10, NI 1708-61;
- apa de lustruit Novolin Super D 002-31, N.I.2062-62
4.4. Materiale pentru vopsitorii vinarom si cu vopsea decorativa in relief.
a) Materiale principale:
- vopsea vinarom, pe baza de poliacetat de vinil in dispersie, STAS 7359-73;
- vopsea decorativa in relief simbol 8203-N.I.I. 4741-71;
- vopsea 82081, necolorata, conform caietului de sarcini CCPALV nr.103;
- vopsea 820811, colorata, conform caietului de sarcini CCPALV, nr.103;
b) Materiale auxiliare:
- apa STAS 790-73;
- aracet DP 25 si DP 50, STAS 7058-73;
- nisip cuartos de Valeni si Crivineni, pentru fabricarea sticlei si a geamurilor, STAS 3844-
73;
- faina de cuart pentru turnatorie STAS 6737-75;
- dolomita, STAS 6284-60;
- grund pentru vopsele in dispersie, apoase, simbol V 108-211, N.I.4138-1968;
- ciment Pz 400, STAS 1500-67;
- ipsos de constructii si ipsos de modelat STAS 545-66;
- hirtie pentru slefuire uscata, STAS 1581-61.
4.5. Materiale pentru vopsitorii cu vopsele pe baza de acetat de polivinil, montate pe
santier.
Materiale principale:
- vopsea alba simbol 8202, conform caietului de sarcini nr.2 elaborat de Centrul de
Cercetari pentru Proiectari Anticorozive de Lacuri si Vopsele - CCPALV;
- paste concentrate de montare simbol 8200, conform caietului de sarcini nr.1, elaborat de
CCPAPLV;
Se produc urmatoarele tipuri de paste concentrate de montare: rosu nr.25; rosu nr.252;
portocaliu nr.35; galben nr.45, galben nr.48; galben nr.482, galben nr.49; verde nr.54; verde
nr.54.1; albastru nr.65; albastru nr.652; ocru nr.71; negru nr.90.
Materiale auxiliare:
- apa STAS 790-1973;
- aracet DP 25 si D 50, STAS 7058-73;
- nisip cuartos de Valeni si Crivineni pentru fabricarea sticlei si a geamurilor, STAS 3844-
73;
- faina de cuart pentru turnatorie STAS 6737-75;
- ciment Pz 400, STAS 1500-67;
- dolomita STAS 6284-69;
4.6. Materiale pentru tapete
a) Tapete pe baza de polimeri pe suport de hirtie, conform STAS 8341.1-75:
a.1.) Tapetele se fabrica in trei tipuri:
- tapete tip T.R. (tapete in relief)
- tapete tip T.C.M. (tapete calendrate monoclor)
- tapete tip T.C.P. (tapete calendrate policolor)
a.2.) Tapetele se produc in culorile si modelele indicate in paletarul producatorului. Cu
acordul partilor se pot produce si in orice alta culoare.
 a.3.) Tapetele sint acoperite cu o pelicula formata dintr-o pasta speciala pe baza de P.V.C.
pentru tapetele tip T.C.M. si T.C.P. si respectiv P.V.C. si P.V.A. pentru tapetul T.R.
a.4.) Tapetele tip T.R. sint permeabile la vapori de apa; tapetele tip T.C.M. si T.C.P. sint
bariere de vapori.
a.5.) Tapetele tip T.R. sint semilavabile iar tapetele tip T.C.M. si T.C.P. sint lavabile.
a.6.) Tapetele trebuie sa corespunda conditiilor de calitate din STAS 8341.1-75.
b) Hirtie suport pentru tapete lavabile pe baza de polimeri, conform STAS 8839-72.
c) Faina de griu, conform STAS 877-68;
d) Clei de oase, conform STAS 88-73;
e) Apa pentru mortare si betoane, conform STAS 790-73;
f) Ipsos pentru constructii, conform STAS 1581-61;
g) Hirtie de slefuit, conform STAS 1581-61;
h) Fenol tehnic conform STAS 6555-71;
I) Carbatoc, conform M.I.CH. N.I.D. nr.3419-67;
j) Lindatox 20 - concentrat emulsionabil, conform M.I.CH. N.I.D. nr.1222-58.
k) Sipci ornamentale sculptate prin frezare si daltuire conform M.E.F.M.C. N.I.I. nr.3450-
76
l) Sipci ornamentale sculptate prin daltuire, conform M.E.F.M.C. N.I.I. nr.3451-76;
m) Profile din P.V.C., conform M.E.F.M.C. - N.I.I. nr.943-73;
n) Glicerina tehnica conform STAS 193-67;
o) Carboximetilceluloza conform M.I.CH. - N.I.D. nr.4702-71.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE, PENTRU MATERIALE SI

PRODUSE

5.1. Varul gras in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul
livrat in saci de hirtie se transporta in vagoane inchise. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se
va face in depozite inchise sau acoperite si ferite de umezeala.
5.2. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii produse de M.I.CH. livrate in bidoane de
tabla, cu capacitate de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie de P.V.C. cu saci de
polietilena la interior cu capacitatea de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si
ferite de inghet;
5.3. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se
recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7 grade C si + 20 grade C.
5.4. In timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita
scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.
5.5. Transportul tapetelor se va face in conteinere inchise tip C.F.R. sau in lazi, in
autocamioane acoperite. Aruncarea sulurilor la manipulare este interzisa.
5.6. Depozitarea tapetelor si a hirtiei de ziar se va face in magazii inchise, protejate
impotriva agentilor atmosferici, actiunii directe a razelor solare si a umiditatii.
Depozitarea se va face in locuri ferite de orice sursa de incendiu. Sulurile de hirtie tapet se
vor depozita in picioare pe un singur rind. Faina de griu (livrata in saci) si cleiul de oase (livrat in
placi sau in vrac) carbozimetilceluloza livrata in saci si glicerina livrata in sticle sau bidoane se vor
depozita in locuri ferite de umezeala, caldura si actiunea rozatoarelor.

6. EXECUTIA LUCRARILOR

6.1. OPERATII PREGATITOARE

6.1.1. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli,
glet, placaje, instalatii sanitare, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate.
De asemenea vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie, etc) exclusiv
lustruirea.
6.1.2. In incaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se
vor executa inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua
masuri pentru protejarea stratului suport al imbracamintei, pentru a-l feri de umiditate si de
murdarie, care poate compromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin
lipirea cu adeziv. In cazul pardoselilor cu strat suport din placi fibrolemnoase poroase bituminate,
zugravelile se vor executa inainte de montarea stratului suport.
6.1.3. Timplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv, accesoriile
metalice la timplarie trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu
exceptia drucarelor si a sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea timplariei.
6.1.4. La lucrarile de vopsire, aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea
completa a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli, raschetarea, curatirea,
lustruirea, luindu-se masuri de protejarea contra murdaririi imbracamintei pardoselilor.
6.1.5. Inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor constructiei ca:
jgheaburi, burlane, streasini, cornisa, glafuri, socluri, cofraje pentru instalatii electrice sau de gaze,
etc., precum si trotuarele.
6.1.6. In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite cit mai
fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cit mai putin vizibile, toate reparatiile necesare trebuie sa fie
executate ingrijit, terminate si uscate.
6.1.7. In cazul suprafetelor tencuite sau de beton plane si netede (exemplu: panouri mari)
toti porii ramasi de la turnare sau gaurile survenite de la transport, montaj ori turnare (in cazul
peretilor din beton monolit) se vor umple cu mortar de ciment-var, dupa ce in prealabil borurile si
dungile iesinde in relief au fost indepartate astfel ca sa rezulte suprafete netede. De asemenea,
petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perii de sirma.
Suprafata panourilor prefabricate din beton greu trebuie sa indeplineasca conditiile de
planeitate si netezire prevazute in “Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari” P
42-71.
Suprafata se va curata bine de praf, pentru a se asigura aderenta stratului din finisaj pe
suprafata suport.
6.1.8. In cazul suprafetelor de zidarie netencuita, care urmeaza sa fie zugravite direct, se
vor curata cu atentie stropii si resturile de mortar si se vor completa rosturile care prezinta goluri in
mortar.
6.1.9. Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie sa
fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri, varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14
zile.
6.1.10. Toate fisurile, neregularitatile, etc. se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se
spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea
defectelor izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume). Pasta se realizeaza prin
presararea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaza prin amestecarea rapida (in intervalul de
maximum 1 minut de la presarare). Pasta se va prepara in cantitati care sa poate fi folosite inainte
de sfirsitul prizei ipsosului (cca 6 minute).
Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos-var, in proportie de 1
parte ipsos si 1 parte lapte de var.
Compozitia se va prepara in cantitati care sa poata fi folosita in cel mult 20 minute de la
preparare.
6.1.11. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit (in
cazul peretilor incepind de la partea superioara spre partea inferioara), dupa care se curata de praf
cu perii sau bidinele curate si uscate.
6.1.12. In cazul cind pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de lei, alchidal, nitroceluloza
sau alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie sa
fie de maximum 8%.
6.1.13. Timplaria verificata de catre timplar in privinta bunei executii si functionari si
reparata in ceea ce priveste degradarile survenite in timpul transportului sau montajului, este luata
in primire de vopsitor.
Vopsitorul verifica si cerceteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele
ingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate, etc.
6.1.14. Umiditatea timplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de
15%. Verificarea umiditatii se poate face cu ajutorul aparatului electric tip “Jhjgromette”.
 6.1.15. Accesoriile metalice ale timplariei care nu sint nichelate sau lacuite din fabricatie,
vor fi grunduite cu grund anticoroziv si vopsite cu vopsele de ulei sau cu un email.
6.1.16. Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar,
vopsea veche, noroi, gheata, zapada, etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu perii de sirma,
spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra abraziva sau prin salbare sau ardere cu flacara; in cazuri
speciale se vor folosi bai de spalare sau ardere cu flacara, in cazuri speciale se vor folosi bai de
spalare si decapare, acida, in instalatii industriale sau paste decapante.
Petele de grasimi se sterg cu tampoane muiate in solventi (white spirt, terbentina, benzina
usoara). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot inlesni coroziunea
metalului.
6.1.17. Timplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv
corespunzator vopselei care se aplica.
6.1.18. Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu, peretii si tavanele se vor spala cu apa si
sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei zugraveli noi.
6.1.19. Vopsitoriile vechi se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, dupa care vor fi
indepartate cu spaclul inainte de racirea lor. Indepartarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu
paste decapante. Pasta se intinde cu un tampon, se lasa sa se inmoaie pelicula citeva minute, dupa
care se curata cu spaclul. Daca gletul de vopsea este prea crapat sau s-a cojit odata cu scoaterea cu
spaclul a vopselei, gletul se va reface complet. Dupa aceasta, pregatirea pentru vopsire se face ca
pentru un glet nou.
6.1.20. Vopsitoriile vechi degradate, de pe timplaria metalica sau de lemn, se curata in
mod similar ca de pe suprafetele gletuite. Dupa indepartarea vopsitoriilor vechi, pregatirea
suprafetelor se va face la fel ca in cazul unor finisaje noi.
6.1.21. Lucrarile de tapetare vor fi incepute dupa ce lucrarile de finisaj (reparatii la
tencuiala, gleturi, montarea timplariei si a geamurilor, zugravirea tavanelor, vopsitorii pardoseli,
turnate de orice natura, etc) au fost complet terminate. De asemenea vor fi terminate si in stare de
functionare instalatiile electrice, sanitare si cele de incalzire.
Executarea straturilor de circulatie la pardoselile de parchet sau din polimeri precum si
executarea straturilor suport uscate la pardoselile de parchet se pot face atit inainte cit si dupa
montarea tapetelor.
6.1.22. Inainte de aplicarea tapetelor peretii din beton sau din zidarie, tencuiti sau gletuiti,
se vor verifica in ceea ce priveste starea suprafetei lor.
Peretii trebuie sa fie plini si netezi, fara crapaturi, adincituri sau lavuri si uscati
corespunzator.
Abaterile de la verticala ale tencuielii peretilor nu vor depasi 1 mm.m si maxim 3 mm pe
toata inaltimea incaperilor pina la 3,5 m si 5 m la cele mai inalte.
Neregularitati ale suprafetelor (la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime) se admit cel
mult doua in orice directie avind adincimea sau inaltimea pina la 3 mm, in cazul tencuielilor
driscuite si pina la 2 mm, in cazul tencuielilor gletuite.
6.1.23. Suprafata peretilor se va pregati de catre tapetar prin curatarea stropilor de mortar
si zugraveala care au cazut pe pereti la finisarea tavanului si prin spacluirea cu pasta de ipsos a
micilor defecte locale. Suprafetele reparate se vor slefui cu hirtie de slefuit, iar praful rezultat din
slefuire se va indeparta cu o bidinea curata si uscata.
6.1.24. Peretii gletuiti si pregatiti se vor amorsa cu o solutie de clei de oase, iar hirtia de
ziar si tapetele se vor lipi succesiv cu unul din uleiurile urmatoare:
- ulei format dintr-un amestec de clei de oase si faina, la care se adauga un insecticid
(lindatex 20 sau carbotox) si dupa caz un fungicid;
- ulei, preparat pe baza de carboxime-tilceluloza.
6.2. CONDITII CLIMATICE
6.2.1. Zugravelile si vopsitoriile se vor executa numai la o temperatura a aerului, in mediul
ambiant de cel putin + 5 grade C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Acest regim
se va mentine tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 8 ore pentru zugraveli si 15 zile
pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.
6.2.2. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore
de la incetarea ploii (in conditii de temperatura care sa permita uscarea suprafetelor. De asemenea,
se va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima, sau vint puternic, pentru a evita uscarea
accelerata si craparea peliculelor.
6.2.3. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca
suprafetele suport au atins umiditatea de regim (suprafetele de beton sau zidarie tencuita 3% si
suprafetele gletuite 8%). Aceasta se obtine in conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului de 60%
si temperatura + 18...20 grade C). Dupa cca 30 zile de la executarea mortarelor, si dupa circa 2
saptamini de la executarea gletului.
Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip “Hygromette” bazat pe principiul variatiei
rezistivitatii electrice a materialelor, functie de umiditatea lor, sau cu un alt aparat similar (aparatul
cu carbid tip C.M.).
In cazul cind pe santier nu se gasesc aparatele indicate se poate verifica daca stratul suport
de mortar sau beton s-a uscat suficient prin urmatoarea metoda: cu ajutorul unei pensule curate se
aplica pe o portiune mica (cca 2 x 5 cm) din suprafata suport a solutiei de fenolftaleina in alcool, in
concentratie de 1%; daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport
are o umiditate mai mare de 3%.
6.2.4. Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafetele care se vopsesc nu
trebuie sa fie mai mare de 6 grade C, pentru a evita condensarea vaporilor.
6.2.5. Pentru tapete in incaperi va fi de minimum + 15 grade C, iar umiditatea relativa a
aerului de maximum 60%, pentru a se asigura o buna aderenta a tapetelor de stratul suport si o
lucrabilitate optima a cleiurilor si a fisiilor de tapet in timpul aplicarii.
6.2.6. Umiditatea in procente a stratului suport nu va fi mai mare decit umiditatea de regim
a suprafetei ce se tapeteaza:
- 2,5...3% la peretii din beton sau la cei din zidarie tencuiti, sau la cel gletuiti cu glet de
var;
- 8% la peretii gletuiti cu glet de ipsos;
- 8% la peretii alcatuiti din elemente
Masurarea umiditatii se va face cu unul din aparatele tip Higromette, Fentron sau Karl
Weiss, etalonate pentru fiecare tip de perete.
La peretii din beton sau din zidarie tencuita se poate considera ca stratul suport este
suficient de uscat, dupa circa 2 luni de la turnarea betonului, in cazul peretilor de beton monolit sau
prefabricate, sau de la terminarea lucrarilor de tencuire a peretilor din zidarie daca timpul este
uscat, iar temperatura aerului este mai mare de + 20 grade C. O verificare practica se poate face cu
o sulutie de fenolftaleina, in alcool, in concentratie de 1% care se pensuleaza pe o portiune de circa
2 x 5 cm de pe suprafata suport; daca portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens,
stratul suport are o umiditate mai mare de 2,5...3%.
La peretii din elemente b.c.a. se poate considera atinsa umiditatea de regim, dupa un an de
la montarea si darea in exploatare a incaperilor respective sau la finisarea constructiilor noi daca
elementele b.c.a. au fost pastrate in depozite tampon la producator pina la atingerea umiditatii
admisibile pentru finisare de regim si transportate acoperite pina la santier.
6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR
6.3.1. Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var.
- Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta stins, prin diluarea pastei de
var cu apa in proportie de 1 parte var la 1,5 parti apa (volume) si amestecarea pina la perfecta
omogenizare. In caz ca nu exista pe santier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din
bulgari (2...2,5 parti apa la 1 parte var bulgari - in volume). Nu se va face prepararea in recipiente
(butoaie, galeti) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de var.
Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3-5 zile de la preparare.
Laptelui de var I se adauga, amestecind continuu, pina la omogenizare, grasimi (ulei de in,
de rapita sau de floarea soarelui) in proportie de 1...2% (in volume).
Se poate folosi si seu topit tehnic, in aceeasi proportie care insa se va incalzi pina la topire
si se va amesteca numai in cazul prepararii laptelui de var bulgari si anume inainte de racirea
amestecului.
- In cazul unor zugraveli colorate se adauga pigmenti in praf, pina la nuanta dorita. Laptele
de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24 ore inainte de strecurare. Este necesar
ca, compozitiile colorate sa se prepare in cantitati suficiente pentru zugravirea cel putin a unei
incaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior) pentru a se evita variatiile de nuanta in cadrul
aceluiasi cimp vizibil.
- Inainte de intrebuintare, compozitia se va strecura prin site fine (900 ochiuri.cm2) cu
tesatura din sirma de alama, pentru retinerea atiti a impuritatilor cit si a particulelor de var nestins
sau de pigment.
- La locul de munca, compozitia de zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti de
tabla zincata.
6.3.2. Aplicarea zugravelii
- Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se
executa in doua - trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intre
suprafata pregatita si zugraveala); el creeaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie
si culoare.
- Aplicarea primului strat se va face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare, cel
mult dupa 2...4 ore, in caz contrar, stergerea de praf se va efectua din nou inainte de aplicarea
primului strat de zugraveala.
- La zugravirea peretilor se delimiteaza de la inceput suprafetele care trebuie sa fie
zugravite diferit, prin trasarea unor linii subtiri intre suprafetele respective (de exemplu intre tavan
si pereti). Zona imediat invecinata liniei de demarcatie se zugraveste cu o pensula.
- Zugraveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai buna
aderenta de suport, primul strat de zugraveala se poate aplica cu bidineaua. Se admite si aplicarea
manuala cu bidineaua a tuturor straturilor, zugraveli numai pe suprafete mici.
- In cazul zugravirii manuale, intinderea straturilor se va face purtindu-se bidineaua pe
directii perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe directia luminii (spre fereastra) iar
la pereti in sens orizontal. In timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.
- Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celui precedent.
- Zugravirea manuala se va face concomitent de catre doi zugravi, unul executind
zugravirea partii superioare a peretelui de pe scara dubla, iar celalalt zugravind de pe pardoseala
partea inferioara a peretelui, pentru a se evita aparitia de dungi la locul de imbinare.
- In cazul unor incaperi in care se executa lambriuri in vopsea de ulei (bai, bucatarii,
spalatorii, sali de clase, etc), se zugraveste mai intii partea superioara a peretelui impreuna cu
tavanul, iar apoi se executa lambriul in ulei. Limita de demarcatie se trage cu culoare de apa, asa
cum s-a indicat mai sus.
- La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:
a) cu actiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compozitia de
zugraveala este necesara intreruperea lucrului;
b) cu actiune continua la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului
printr-un furtun dintr-un vas (recipient) alimentat continuu.
- Aparatul cu actiune discontinua folosit curent este aparatul tip “Colimax”.
Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii
pregatitoare:
a) se umple rezervorul cu compozitia de zugraveala, asezindu-se pe gura rezervorului o
sita pentru strecurarea ei;
b) se ridica presiunea in rezervor prin pompare manuala, pina la 3...5 atm.
c) se deschide robinetul si se regleaza jetul;
d) se verifica manometrul si legatura furtunului la rezervorul si la tija duzei.
- Ca aparat de pulverizat cu actiune continua se poate folosi aparatul electric de zugravit
(AEZ-1) cu compozitia de zugraveala, strecurata in prealabil, se alimenteaza continuu un recipient
(galeata) separat pe masura consumului, de unde este absorbita prin furtun in rezervorul de presiune
si respinsa prin furtunul de refulare in pulverizator.
Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii
pregatitoare:
a) se prepara compozitia de zugraveala cu o astfel de consistenta incit sa se asigure
posibilitatea de a fi pulverizata si se strecoara prin sita;
b) se umple recipientul de alimentare continua si se introduce furtunul de absorbtie in acest
recipient;
 c) se actioneaza pompa cu membrana pina la presiunea de 5...6 at si se deschide robinetul
pulverizatorului;
d) se verifica buna functionare a aparatului (manometrul, legatura furtunului de absorbtie
cu aparatul, legatura furtunului de refulare cu duza si cu pulverizatorul, starea de functionare a
pompei si a pulverizatorului, etc.);
e) se regleaza jetul.
La aparatul electric de zugravit, inainte de punerea in functiune se va face legatura acestuia
cu pamintul.
- Pentru executarea zugravelii cu aparatele de pulverizat se procedeaza in felul urmator:
a) se ridica presiunea in pompa pina la cea de lucru, se deschide robinetul de la
pulverizator si se incepe stropitul;
b) jetul sub care compozitia de zugraveala iese din duza pulverizatorului trebuie sa fie cu
stropii fini si in unghi drept fata de suprafata care se finiseaza, iar duza sa se afle la o distanta de
suprafata de 0,75...1,0 m, astfel incit compozitia care se pulverizeaza sa nu cada pe jos sa nu
ricoseze;
c) pentru aplicare uniforma a compozitiei de zugraveala, se executa cu duza
pulverizatorului miscari in spirala;
d) fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent;
- Dupa terminarea lucrului se va spala aparatul atit in interior cit si in exterior precum si
furtunul si pulverizatorul, prin introducerea unei cantitati de apa in interiorul aparatului, creindu-se
din nou presiunea.
- La zugravirea fatadelor, pentru a se impiedica uscarea brusca si cojirea zugravelilor, se
evita aplicarea acestora pe soare puternic, aplicarea se va face in primele ore ale diminetii sau dupa
amiaza (in lunile de vara. In cazul cind este necesar sa se lucreze pe timp insorit, suprafata se va
uda cu apa in prealabil.
6.3.3. Zugraveli in culori de huma
Prepararea compozitiei de zugravit:
- La prepararea compozitiei de zugravit se vor folosi huma muiata in apa, pigmenti si
solutie de clei;
- Inmuierea humei cu apa se face in proportie de 2 litri de apa la 1 kg huma bulgari
framintati marunt. Cantitatea de apa poate varia in functie de calitatea humei.
Se toarna intii apa, atit cit sa acopere bulgarii de huma, restul de apa se adauga dupa
inmuierea acestora.
Pentru inmuiere, bulgarii se vor lasa in apa timp de 5...24 ore, dupa care amestecul se va
omogeniza bine cu o lopata.
- Pigmentii vor fi inmuiati in apa cu 24 ore inainte de prepararea compozitiei.
- Solutia de clei se va prepara din clei si apa in proportie de 1 kg clei la 5 litri apa.
Placutele de clei sparte in bucati sau cleiul granulat se inmoaie in apa timp de 24 ore. Dupa aceea
amestecul se fierbe, introducind vasul cu clei in alt vas cu apa care fierbe. Fundul vasului cu clei nu
trebuie sa atinga fundul vasului cu apa.
- Prepararea compozitiei de zugraveala se va face astfel: se toarna in amestecul de huma cu
apa solutia de ulei, in proportie de 100 g solutie clei la 1 litru de huma cu apa; dupa aceea se adauga
pigmentii inmuiati in apa, pina la obtinerea nuantei cerute de proiectant.
Este necesar ca, compozitiile colorate sa se prepare in cantitati suficiente pentru zugravirea
cel putin a unei incaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior) pentru a se evita variatiile de
nuante, in cadrul aceluiasi cimp vizibil.
Intreaga compozitie se va strecura prin sita cu 900 ochiuri.cm2.
Concomitent se va prepara si o solutie de sapun cu apa, in proportie de 1 kg sapun la circa
16 litri apa. Se introduce sapunul (pasta sau bucati) intr-o cantitate mica de apa calda, amestecind
pina la dizolvarea completa a sapunului. Se adauga apoi, restul de apa calda, se omogenizeaza si se
strecoara prin sita cu 900 ochiuri.cm2.
6.3.4. Aplicarea zugravelii
Se aplica un prim strat de sapun, preparat, dupa care se face repararea defectelor marunte
la tavan si pereti, cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de sapun
pe portiunile reparate, dupa care se va aplica compozitia de zugraveala in trei straturi, pe intreaga
suprafata.
Atit sapunul cit si primul strat de zugraveala, se aplica cu bidineaua.
Ultimele doua straturi de zugraveala se aplica mecanizat cu aparate de pulverizat pe
suprafete mici, tot cu bidineaua.
Compozitia de zugraveala, dupa ce a fost amestecata cu solutia de ulei, se va intrebuinta un
timp de 24...48 ore de la preparare, intrucit se altereaza cu timpul, in special vara.
Toate celelalte indicatii tehnologice privind aplicarea manuala sau mecanica a zugravelii
sint indicate la zugraveli cu lapte de var.
6.3.5. Zugraveli in culori de apa cu caolina
Se intrebuinteaza de obicei fara pigmenti, pentru obtinerea unei compozitii de zugraveala
de culoare alba pentru zugravirea tavanelor. Mai rar, se intrebuinteaza impreuna cu diversi
pigmenti, la compozitiile de zugravit peretii, in locul humei.
Prepararea se face in mod similar ca la zugraveli cu huma si clei. In aceleasi proportii,
huma fiind inlocuita cu caolina. Zugraveala cu caolina se aplica pe suprafete gletuite; tehnologia de
aplicare este aceeasi ca la zugravelile cu huma si clei.
6.3.6. Zugraveli cu desene, liniaturi si stropite
Zugravelile cu desene, liniaturile si zugravelile stropite, se vor executa pe suprafete
zugravite in prealabil intr-o singura culoare, care constituie fondul. Zugraveala simpla de fond se
executa in conformitate cu prevederile de la pct.3.1....3.9. de mai sus.
6.3.7. Prepararea compozitiei
Compozitia se prepara din solutie de clei cu adaos de apa si pigmenti minerali.
Solutia de clei preparata in conformitate cu prevederile de la pct.6.3.3. se dilueaza cu apa
in proportie de 100 g solutie de clei la 1 litru apa. In locul solutiei de clei se poate folosi lapte
animal in aceeasi proportie.
Pigmentii se adauga pina la obtinerea nuantei ceruta de proiectant.
Desenele rezultate cu compozitiile preparate ca mai sus pot fi completate cu un desen in
culoare de bronz (galben sau alb).
Compozitia in culoare de bronz se prepara din:
bronz 100 g
amidon 100 g
gelatina 50 g
apa 500...660 ml
Prepararea se face dizolvind amidonul in putina apa calda si amestecind pina la desfacerea
cocoloaselor, dupa aceea se adauga apa pina se obtine o solutie de consistenta laptelui (circa
400...500 ml), gelatina se dizolva in restul de 100...200 ml apa calda si se amesteca pina la
omogenizare completa.
In vasul cu amidon se toarna gelatina, dupa care se toarna bronzul, amestecind continuu.
In timpul lucrului, vasul cu compozitia se tine in alt vas cu apa fierbinte, racirea si intarirea
trebuind sa se faca pe suprafete ce se finiseaza.
6.3.8. Executarea desenului cu rola
Compozitia de zugraveala se aplica pe cilindrul rolei confectionate din burete, cu ajutorul
unei pensule.
Aplicarea desenului se face purtind rola pe perete de sus in jos. Se va avea grija ca benzile
cu desen obtinute sa fie perfect verticale si sa nu apara zone de suprapunere a desenului sau zone
neacoperite intre benzile cu desen.
6.3.9. Executarea desenului cu pinza de sac, de in sau cu piele de caprioara
Pinza de sac, de in sau de piele de caprioara, se inmoaie in prealabil in vasul cu compozitia
de zugravit si se stoarce usor, rasucindu-se ca sa formeze un sol. Prin rostogolirea pe perete a
sulului astfel format se obtine un desen neregulat, indicat in special pentru lambriuri.
Se pot aplica cu acest sistem, desene in mai multe culori.
6.3.10. Executarea desenului cu sabloane
Pentru folosirea sabloanelor se vor trasa in prealabil linii de reper, una orizontala la partea
superioara a peretelui si altele verticale la colturile camerei. Liniile de reper se vor trasa cu o sfoara
trecuta prin praf de pigmenti.
 Centrarea sabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne taiate in cosurile
lor.
Sabloanele sint confectionate din carton presat, protejat cu un strat de ulei de in si, dupa
uscarea acestuia, vopsit cu doua straturi de vopsea de ulei de culoare inchisa.
Modul de lucru cu sablonul este urmatorul:
- se aplica sablonul pe perete;
- se aplica culoarea cu ajutorul unei bidinele cu parul fin si scurt, lungime 2...3 cm
(speciala pentru lucrari cu sablon) peste locurile taiate ale sablonului, prin miscari circulare ale
bidinelei.
Culorile folosite vor fi culori de apa, cu o consistenta marita.
Desenele compuse din citeva culori se realizeaza cu sabloane diferite, cu desene
corespunzatoare fiecarei culori.
Sabloanele pot fi folosite si la realizarea vopsitoriilor in ulei, bidineaua in acest caz fiind
inlocuita cu o pensula cu parul moale.
Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru
completarea ori incadrarea lucrarilor decorative.
Liniile simple sau grupurile de linii trebuie sa corespunda, in ceea ce priveste dimensiunile
si coloritul detaliului, desenului de zugraveala.
Pozitia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subtiri, bine rasucita, trasa prin praf de
creta sau pigment (care nu pateaza suprafata); trasarea se va face pe semne marcate in prealabil.
Liniatura se realizeaza cu pensule speciale de diferite grosimi (pensule linior). Tragerea
liniilor se face prin sprijinirea si deplasarea pensulei pe un dreptar subtire si elastic (din lemn sau
material plastic).
Liniile care despart doua suprafete vopsite in ulei se executa tot in ulei. Liniile ce despart o
suprafata acoperita cu culoare de apa de una vopsita in ulei, se executa in culoare de apa.
In cazul cind detaliul desenului de zugraveala prevede despartirea tavanelor de pereti
printr-o bagheta de lemn, aceasta se va monta dupa o linie trasata in mod similar ca mai sus, prin
prindere cu tinte batute in dibluri; diblurile vor fi montate in tencuiala din 50 in 50 cm. Baghetele
de lemn vor fi vopsite sau lacuite in prealabil.
6.3.11. Executarea zugravelilor stropite
Zugravelile stropite se executa cu culori de apa, pe suprafete pe care s-a aplicat in prealabil
o culoare de fond.
Pentru zugravirea in mai multe culori stropite, operatiile se executa succesiv, stropirea unei
culori facindu-se dupa ce s-a uscat culoarea precedenta. Prin stropirea a 3...4 culori, se pot realiza
imitatii de mozaic, granit, etc.
Aplicarea zugravelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu parul scurt (6 cm)
sau cu un dispozitiv special. Nu se vor folosi bidinele cu parul lung deoarece zugraveala va rezulta
neuniforma, cu pete.
Pentru a se evita patarea suprafetei, se va stoarce bidineaua de surplusul de compozitie.
Stropirea se executa prin lovirea usoara a bidinelei in mina sau de o rigla, pastrindu-se
acelasi sens de aplicare, astfel ca sa se obtina o acoperire cit mai uniforma a suprafetei ce se
zugraveste.
Portiunile care nu trebuie stropite se acopera cu hirtie, panouri sau rigle de protectie.
Stropirea se poate executa si cu praf de matase.
Prepararea compozitiei se face in mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebire ca in
loc de 100 g praf de bronz se pun 50 g praf de matase.
6.3.12. Zugraveli in relief
Calcio-vechio cu bob marunt se aplica in general pe pereti gletuiti, se mai poate aplica si
pe pereti tencuiti si driscuiti fin. Inainte de stropirea pastei pentru calcio, se aplica pe perete un
grund de solutie de clei.
Calcio-vechio cu bob marunt se obtine prin stropirea pe perete a unei paste cu urmatoarea
compozitie (cantitatile sint date pentru 1 m2 de suprafata executataq):
- ipsos 1,000 kg
- huma 0,500 kg
- clei de oase 0,100 kg
 - apa 1,000 litri
Cantitatile pot prezenta mici variatii (5%), in functie de calitatea materialelor, a
suprafetelor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea si a indeminarii lucratorilor.
Hums se piseaza si se pune intr-un vas cu apa; dupa ce s-a dizolvat complet, se amesteca
bine si se strecoara. Se adauga cleiul, continuindu-se amestecarea; apoi se adauga ipsosul, pina la
consistenta necesara.
Solutia de huma si clei se poate prepara in cantitati necesare pentru executarea de lucrari
pe durata mai mare (1...2 zile); adaosul de ipsos se va face numai pentru cantitati ce se pot consuma
in 30...60 minute de la preparare.
Aplicarea pastei se face cu ajutorul unei bidinele din par de porc, care se loveste de mina,
fie cu o bidinea din paie de orez si a unei bucati de tabla indoita in forma de “S”, o margine a tablei
este tinuta cu mina iar de cealalta margine se bate parul bidinelei.
Stropirea pastei de calcio se poate face si cu ajutorul unui dispozitiv de stropit compus
dintr-o cutie de metal in interiorul careia se roteste o perie cilindrica actionata de la exterior cu o
manivela. In cutie se toarna compozitia de zugraveala, care prin rotirea periei si lovirea acesteia de
o placuta rigida montata deasupra ei, imprastie stropii uniform pe pereti.
Primul strat se formeaza prin aplicarea unor stropi mai rari, dupa care se aplica inca 2-3
straturi pina se uniformizeaza intreaga suprafata.
Colorarea peretilor pe care s-a aplicat calcio-vechio marunt se face in general prin
aplicarea pe deasupra a unei zugraveli colorate, cu ajutorul pompei de zugravit.
In cazul cind se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuanteaza
pentru fiecare strat in parte inainte de aplicare; calcio-vechio marunt nu se patineaza.
Calcio-vechio cu relief mare se aplica pe pereti negletuiti, tencuiti si driscuiti fin.
Pe tencuiala se aplica un grund dintr-o solutie de clei, sau un grund de ulei. Dupa aplicarea
si uscarea grundului se aplica pasta de ipsos cu o pensula lata.
Pasta se poate prelucra in diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc
care are aplicat pe el un denes in relief, cu un tufar de cauciuc sau prin simpla invirtire a pensulei
perpendicular pe suprafata peretelui si prin smulgerea pensulei de pe suprafata.
Pasta se prepara in mod similar ca la calcio-vechio cu bob marunt, in care se adauga 0,020
kg.m2 ulei de in.
Dupa uscarea pastei se aplica o zugraveala de apa, care dupa uscare poate ramine
nepatinata sau poate fi patinata cu o vopsea de ulei, pentru obtinerea unor efecte estetice superioare.
Operatia de patinare consta din aplicarea pe virfurile reliefului de calcio-vechio a unei culori mai
deschise sau mai inchise decit culoarea de fond din adincituri.
Patinarea se poate face si cu ceara colorata; aceasta se prepara din ceara de albine diluata
cu benzina in proportie de 1,5 kg ceara la 8 litri benzina, la care se adauga colorant pina la nuanta
ceruta. Solutia de ceara in benzina preparata cu cantitatile de mai sus este suficienta pentru
patinarea a 10 m2 de suprafata.
Colorantii folositi vor fi coloranti speciali solubili in grasimi; colorantii se prepara prin
amestecare in prealabil cu putin ulei. Aplicarea stratului de ceara se face cu o cirpa moale, curata si
uscata.
In lipsa colorantilor speciali pentru ceara, suprafata se poate patina cu o cirpa muiata intr-o
culoare de apa, cu adaos de clei, dupa uscarea careia se lustruieste cu ceara necolorata.
6.3.13. Finisarea ornamentelor de ipsos
Finisarea ornamentelor se poate face cu zugraveli in culori de apa sau cu vopsele de ulei.
Pentru finisarea cu zugraveli in culori de apa se repara defectele, stirbiturile si fisurile
suprafetei, cu pasta de ipsos; portiunile reparate se slefuiesc dupa uscare si se sterg de praf.
Suprafata se grunduieste cu un strat de sapun, dupa care se aplica zugraveala in culori de apa si se
patineaza partile profilate.
Finisarea cu vopsele de ulei a ornamentelor cuprinde urmatoarele operatii: slefuirea
suprafetei si stergerea prafului, grunduirea cu ulei de in fiert (uscare 24 ore), aplicarea unui strat de
vopsea alba (uscare 24 ore), chituirea cu chit de ulei a fisurilor si a zgirieturilor marunte (uscare 24
ore), slefuirea si curatirea prafului rezultat de la slefuire, aplicarea unei vopsele mate in nuanta
ceruta (uscare 24 ore), aplicarea unui strat de lac colorat - lazur, sau a unui lac transparent incolor.
 Partile iesinde ale ornamentului se sterg dupa aproximativ 1-2 ore de la lacuire si inainte
de uscarea lacului cu o cirpa uscata si curata, raminind cu o nuanta mai deschisa decit partile
adincite. In cazul in care nu se aplica lazur sau lac, dupa uscarea vopselei se poate aplica o vopsea
deschisa pe partile reliefate ale ornamentului.
Culorile si jocurile de nuante trebuie indicate in prealabil de proiectant.
6.3.14. Vopsitorii cu vopsele de ulei
Vopsitoria de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafete de lemn sau metal dupa
terminarea lucrarilor pregatitoare.
Pe glet de ipsos se aplica un grund de imbibare incolor. Timplaria de lemn si metalica se
furnizeaza pe santier gata grunduita cu grund de imbibare si respectiv grund anticoroziv. In cazul
unor elemente de lemn sau metal, care au fost confectionate pe santier, acestea se vor grundui pe
santier, in functie de natura vopsitoriei ce se executa.
Grundurile se vor aplica intotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legatura mai
buna a vopsitoriei ulterioare cu suprafata suport. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor
locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscata; apoi in cazul unor lucrari de
calitate superioara, se executa una sau doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate de slefuiri
dupa uscare si stergerea prafului rezultat.
Placile din aschii de lemn (P.A.L.) vor fi chituite si spacluite pina la completa lor netezire.
Placile fibrolemnoase (P.F.L.) dure vor fi in prealabil slefuite, pentru a transforma suprafata lor
intr-un suport absorbant, aderent, dupa care vor fi grunduite, spacluite si vopsite. In cazul cind se
finiseaza cu lacuri transparente suprafetele nu vor fi spacluite ci numai slefuite, grunduite si lacuite.
Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu spaclu (chit de cutit).
Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit prin diluare cu un diluant special D
001-3, sau cu ulei, sau cu vopsea la culoare.
Diluantul special se adauga la chit pina la obtinerea consistentei de lucru necesara pentru
spacluire.
Slefuirile succesive se fac cu hirtie sau pinza de slefuit sau cu piatra de slefuit, cu
granulatii din ce in ce mai mici, pentru diferitele straturi, in functie de rugozitatea suprafetei suport
si de calitatea ceruta.
In general se vor aplica 1...2 straturi de spacluiala in grosime de 0,2...0,5 mm, la lucrari de
calitate superioara se vor executa 3 spacluiri.
Aplicarea vopselei se face de obicei in doua - trei straturi, in functie de calitatea ceruta. In
cazul finisarii transparente se aplica un strat grund si 1-2 straturi lac de ulei. Inainte de aplicare,
vopseaua se strecoara prin site fine (900 ochiuri.cm2) si se potriveste la consistenta necesara de
lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunzator cu natura vopselei respective amestecul se face
cu 5...10% diluant.
Vopseaua se va aplica intr-un strat uniform fara a se lasa urme mai groase sau mai subtiri
de vopsea si va fi intinsa pina la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Se recomanda ca
timplaria detasabila sa fie vopsita in pozitie orizontala. Straturile de vopsea succesive se intind pe
directii perpendiculare, unul fata de celalalt.
Ultimul strat de vopsea se intinde de preferinta astfel:
- de sus in jos pe pereti;
- in lungul fibrelor pe elemente de lemn;
- pe linia de cea mai mare panta (de la coama spre streasina, pe acoperisuri).
Dupa aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeste cu pensule speciale cu parul
moale; dupa uscare, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit HS 80.
Dupa aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu pensule
moi, dupa cum se indica de catre proiectant.
In cazul ca este necesar, dupa fiecare strat de vopsea (cu exceptia ultimului) se executa
slefuiri sau eventual si chituiri-slefuiri intermediare. Chituirea se face cu ulei. Dupa fiecare slefuire
se sterge bine praful de pe suprafata, cu pensule moi sau cirpe care nu lasa scame. Slefuirea si
aplicarea unui nou strat se face numai dupa minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent,
dupa uscarea acestuia.
Incaperea unde se vopseste trebuie sa fie lipsita de praf si bine aerisita, insa fara curenti
puternici aer.
 In cazul incaperilor in care se produc vapori de apa, (bai, bucatarii, spalatorii, etc) se
recomanda ca suprafetele vopsite sa nu se tufuiasca, acestea trebuind sa ramina netede pentru o mai
buna intretinere.
Radiatoarele, dupa grunduire cu grund anticoroziv, se vopsesc in 2-3 straturi cu vopsele
speciale pentru radiatoare (rezistente la caldura).
Pentru vopsirea radiatoarelor se folosesc pensule de o forma speciala cu coada lunga,
pentru a patrunde intre elementele radiatorului.
Vopsirea invelitorilor de tabla neagra se face mai intii prin grunduirea si chituirea cu un
grund si chit anticoroziv, dupa care se aplica unu-doua straturi de vopsea speciala pentru invelitori.
Foile de usi, cercevelele ferestrelor si alte elemente detasabile, pot fi vopsite si inainte de
montarea lor, cu conditia ca efectuarea lucrarilor de vopsire a acestora si depozitarea elementelor
vopsite sa se faca intr-o incapere lipsita de praf si curenti.
In cazul in care la terminarea lucrului, in vase ramine vopsea neconsumata, se toarna peste
aceasta putin solvent, pentru a se impiedica formarea unor pojghite tari pina la inceperea lucrarilor
de vopsire.
In cazul in care se cere executarea unei vopsitorii mate sau semimate, se vor folosi vopsele
destinate acestui scop, fara a face diluarea pe santier.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua masuri ca toate lucrarile de
pregatire a suprafetelor sa fie executate cu deosebita grija.
Vopsirea se executa cu compozitii speciale gata preparate pentru vopsire mecanizata, sau
cu compozitii obisnuite de ulei preparate pentru vopsirea manuala, care se dilueaza inainte de
intrebuintare pina la consistenta necesara stropirii (sub forma unei pulberi fine si uniforme).
Diluarea se face adaugind diluant in proportie de 10...15% din cantitatea vopselei. Inainte
de incarcarea rezervorului pistolului de vopsit, vopseaua se strecoara prin site de matase (900
ochiuri.cm2).
Vopsirea se executa cu o instalatie de pulverizat fabricata la Intreprinderea 6 Martie
Timisoara compusa din: compresor de aer, rezervor de vopsea, furtun de cauciuc, pistol de
pulverizat.
Presiunea de lucru va fi cuprinsa intre 3-5 atmosfere. Se pot folosi pistoale cu rezervorul
de vopsea de 1 litru atasat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat
pentru cantitati mai mari de vopsea.
Vopsirea se executa tinindu-se pistolul la o astfel de distanta de la perete, incit jetul de
vopsea sa acopere o suprafata cit mai mare posibil, iar ceata formata de stropi sa fie cit mai mica;
distanta optima de la pistol la perete este de 15...20 cm; pistolul se va tine cu jetul perpendicular pe
suprafata de vopsit si se va purta in sens spiralat; dupa fiecare umplere a rezervorului, daca este
necesar, se regleaza deschiderea duzei pulverizatorului si presiunea aerului.
Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, chituirii si slefuirii, ca si in
cazul vopsitoriilor executate manual; chitul folosit va fi chit de stropit special pentru aplicarea cu
pisolul.
Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare intre straturi,
numarul straturilor, pastrarea materialelor la locul de lucru, intretinerea sculelor, sint cele indicate
la vopsirea manuala. In plus, se va avea grija ca la orice intrerupere a lucrului si la terminarea
lucrului, pistolul sa fie bine curatat cu solvent (benzina sau white-spirt), atiti la interior prin
pulverizarea unei mici cantitati de solvent, cit si la exterior.
Suprafetele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr-un ecran separator
(carton, placaj, tabla, etc).
6.3.15. Vopsitorii cu emailuri si lacuri alchidice
Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorate si lacuri transparente se executa atit manual cit
si mecanizat.
Modul de lucru este acelasi ca in cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei, folosindu-se insa
produsele alchidice.
Succesiunea straturilor este urmatoarea:
a) Pe suprafete de lemn sau din glet de ipsos;
Finisarea cu email:
- grund de imbibare
 - chit de cutit (chit de stropit)
- grund mat colorat
- email (1-2 straturi)
Finisarea cu lac:
- grund de imbibare
- lac diluat, cu unul din diluantii indicati pe pct.2. in proportie de 10...15%
- lac (1-2 straturi)
b) Pe suprafete metalice se aplica aceleasi straturi ca la finisarea cu email pe suprafete de
lemn sau din glet de ipsos, grundul de imbibare fiind inlocuit cu un grund anticoroziv.
La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesita operatia de
netezire cu pensule fine sau operatia de tufuire ca la vopsirea cu vopsea de ulei, deoarece produsele
alchidice au proprietatea de a se intinde superficial si de a uniformiza ultimele urme de pensula.
In vederea aplicarii, emailul se va dilua in asa fel, incit sa nu fie prea subtire si sa curga
din pensula si nici prea gros ca sa retina pensula la intindere. Se va folosi diluant D 005-11 gata
preparat si numai in lipsa acestuia white spirt sau terebentina.
La terminarea lucrului se vor inchide bine capacele bidoanelor pentru a se evita formarea
de pojghite la suprafata. Deoarece vopselele pe baza de alchidal incleiaza puternic parul pensulelor,
acestea se vor curata de 2-3 ori pe zi cu unul din diluanti precum si la incetarea lucrului. In nici un
caz nu se vor lasa pensulele sau vasele de lucru sa se usuce murdare de email sau lac alchidal.
6.3.16. Vopsitorii cu email polilac
Aplicarea polilacului se face manual cu pensula sau mecanizat cu pistolul cu aer
comprimat, in mod similar ca la aplicarea vopsitoriei de ulei.
Dupa terminarea operatiilor de pregatire a suprafetelor si stergerea prafului rezultat in
urma pregatirii suprafetelor, se aplica un prim strat de polilac sau de vopsea de ulei colorata la fel
cu emailul polilac ce se va aplica ulterior.
Dupa 24 ore se aplica al doilea strat de polilac. La aplicarea manuala, al doikea strat se va
aplica pe directie perpendiculara fata de primul. Ultimul strat trebuie sa fie aplicat pe pereti gletuiti
de sus in jos, iar pe suprafete de lemn, de-a lungul fibrelor.
emailuri cu uscare la aer.
Emailurile pentru vopsitorii imitatie lovituri de ciocan, se prepara, pentru aplicare in felul
urmator:
- Se amesteca emailurile indicate (pentru lemn, glet de ipsos sau metal) cu solutiile de
intarire respective, in proportie de 5% (5 g intaritor la 100 g email);
- Amestecul se aplica in maximum o ora de la preparare, din aceasta cauza, se va prepara o
cantitate de email necesara pentru o folosire de maximum o ora.
Pentru obtinerea aspectului dorit, nu se vor aplica straturi groase, in special pe suprafetele
verticale, deoarece se obtine un aspect necorespunzator prin prelingerea vopselei. Straturile se pot
aplica manual sau mecanizat.
Timpul de uscare la suprafata peliculei este de o ora; timpul de uscare totala este de 24 ore.
Emailul bronz aluminiu se aplica in doua straturi pe suprafete metalice, grunduite
anticoroziv in prealabil. Se obtine o pelicula cu aspecte de aluminiu.
6.3.18. Vopsitorii cu vopsea pe baza de derivati celulozici
Se verifica daca suprafata a fost pregatita in prealabil. Pe suprafetele de lemn sau tencuiala
gletuita se aplica intii un grund de imbibare pe baza de ulei sau alchidal, iar pe suprafetele metalice
un grund anticoroziv de ulei sau alchidal.
Pe suprafetele grunduite se aplica un chit, care se slefuieste dupa uscare, dupa primul strat
de chit de spaclu se aplica un sprit-chit, care se slefieste cu hirtie de slefuit fina (HS 180...220)
dupa uscare. Apoi se aplica 2...6 straturi de email (in functie de calitatea ceruta). Ultimele straturi
de email se pot slefui dupa uscare cu pasta si lichid de slefuit pe baza de nitroceluloza. Dupa
slefuire, se sterge suprafata cu un tampon de vata sau pisla.
Aplicarea emailurilor se face mecanizat prin stropire cu instalatii de vopsire cu aer
comprimat.
Timpul de uscare pentru un strat de chit este de 24 ore. Timpul de uscare a unui strat de
email este de o ora.
 In cazul cind stratul de email se lustruieste cu pasta de lustruit sau apa de lustruit, acesta se
lasa sa se usuce 24 ore.
6.3.19. Vopsitorii cu vopsele bituminoase (asfalt-lac)
Se aplica pe tencuieli si metale in doua-trei straturi cu pensula. In cazul suprafetelor
metalice, asfalt-lacul se aplica pe un grund anticoroziv pe baza de minium.
Timpul de uscare a fiecarui strat este de 24 ore.
In lipsa asfalt-lacului se poate utiliza o solutie de bitum in white spirt in proportie de 1:1.
6.3.20. Patinarea cu sleac si ceruire
Suprafetele din lemn, P.F.L. sau P.A.L. (timplarie, pereti despartitori sau lambriuri la
pereti) in cladiri social-culturale si de locuit, in incaperi cu umiditatea relativa a aerului de
max.60% pot fi finisate prin aplicarea unui strat de lustruire cu sleac sau cu ceara.
Lustruirea cu sleac sau cu ceara se va aplica pe suprafetele pregatite in prealabil.
Deoarece lustruirea cu sleac sau cu ceara lasa vizibil fibrajul lemnului, pregatirea
suprafetelor se va face numai prin slefuire si chituire locala, fara a mai spaclui (cazul finisarii
lemnului cu pelicule opace de vopsea).
Lustruirea cu sleac constituie un finisaj cu aspect semilucios, care se aplica pe suport, fara
o grunduire prealabila, pentru a evita inchiderea culorii specifice esentei de lemn. Constituie un
finisaj scump.
Lustruirea cu ceara, nu formeaza o pelicula continua, constituind numai o patinare, cu
aspect lucios, mai ieftina decit cea cu sleac.
Finisarea cu sleac se face prin aplicarea a 3-5 straturi succesive de sleac cu ajutorul unui
tampon confectionat dintr-o cirpa moale si curata. Solutia de sleac se prepara din 200 g fulgi de
sleac la 1 kg alcool tehnic.
Tamponul se va purta in sens spiralat alternativ pe verticala si orizontala. La diferitele
straturi succesive se vor efectua alternat miscari in spirala si rectilinii paralele; se va evita apasarea
puternica a tamponului pentru a nu se produce prelingeri.
Finisarea cu ceara se face ca finisarea cu sleac folosind ceara emulsionata sau ceara
dizolvata in petrosin (250...300 g petrosin la 1 kg ceara).
6.3.21. Succesiunea straturilor
Finisajul suprafetelor de beton cu vopsea Vinarom se realizeaza in urmatoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211, sau grund de aracet DP 25;
- chit de nisip cu aracet, pentru chituri alveolelor ramase de la turnare;
- glet de netezire din nisip fin cuartos 0-0,2 mm, sau faina de cuart sau solomita cu aracet
DP 25 (sau glet GIPAC);
- vopsea Vinarom diluata, aplicata in doua straturi;
Finisajul cu vopsea decorativa in relief pe beton se realizeaza in urmatoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211 sau grund de aracet DP 25;
- chit de nisip fin cuartos cu aracet DP 25 pentru chituirea alveolelor;
- glet de netezire din nisip fin cuartos 0-0,2 mm, cu aracet DP 25 (cu sau fara acest strat);
- vopsea decorativa in relief aplicata in doua straturi.
De asemenea, se poate aplica pe beton, aceeasi alcatuire de finisaj, in care primul strat de
vopsea decorativa se inlocuieste cu doua straturi de vopsea Vinarom diluata.
Finisajul cu vopsea Vinarom a suprafetelor de zidarie tencuita sau a suprafetelor de beton
cu fata driscuita din turnare, se realizeaza in urmatoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211 sau grund de aracet DP 25;
- glet de netezire din nisip fin cuartos 0-0,2 mm, cu aracet DP 25 sau glet GIPAC (cu sau
fara acest strat);
- vopsea Vinarom diluata aplicata in doua straturi.
Finisajul cu vopsea Vinarom pe suprafetele de lemn, P.A.L., P.F.L., se realizeaza in
urmatoarea ordine:
- grund de imbibare din ulei de in incolor (sau inlocuitori), pe timplarie acest grund poate
fi aplicat din fabrica sau pe santier; pe elemente ca pereti despartitori, parapete, etc. se va aplica pe
santier;
- grund de vopsea Vinarom sau grund V 108-211 sau grund de aracet DP 25;
- vopsea Vinarom diluata in doua straturi.
 Finisajul cu produsele 8208 se realizeaza in urmatoarea ordine, in 3 variante:
Varianta I
- gletuire cu produsul 8208 I, necolorat;
- gletuire cu produsul 8208 II, colorat (la consistenta de livrare);
Varianta II
- gletuire cu produsul 8208 I, in doua straturi
- vopsea cu produsul 8208 II, colorat (diluat pina la consistenta de aplicare), in 2 straturi;
Varianta III
- gletuire cu produsul 8208 I
- vopsire cu produsul 8208 II, colorat (diluat) intr-un strat
- strop cu produsul 8208 II, colorat (la consistenta de livrare)
6.3.22. Executarea straturilor de finisaj cu vopsea Vinarom pe beton
In prealabil se va face verificarea si rectificarea eventuala a suprafetei de finisat.
Suprafata se curata, inlaturindu-se partile proeminente cu spaclul si eventual cu dalta si
ciocanul, apoi se inlatura partile neaderente prin periere cu peria de paie.
In cazul gaurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor repara cu un
mortar de ciment-nisip 0-1 mm (dozaj 1:3 in volume).
De la executarea reparatiilor cu mortar de ciment si pina la aplicarea vopsitoriei propriu-
zise se vor lasa 7 zile pentru uscare. In cazul alveolelor de la turnare sau al adinciturilor, repararea
se face folosind un mortar de ciment cu adaos de aracet in proportie de 3:1:0,5 (nisip, ciment,
aracet).
Ca liant se va folosi de preferinta aracet DP 25 care este obligatoriu in perioada rece, iar in
perioada calda (peste 20 grade C) se poate inlocui si cu aracet D 50.
Granulozitatea nisipului se alege in functie de adincimea reparatiei astfel:
- adincimea 0,5-10 mm - nisip cuartos 0,2 mm
- adincimea peste 10 mm - nisip cuartos 0-2 mm.
Mortarul se prepara in galeata prin amestecarea manuala in cantitati corespunzatoare unei
perioade de lucru de maximum 3 ore.
Mortarul se aplica cu spaclu si se netezeste astfel incit sa nu mai prezinte denivelari fata de
suprafata inconjuratoare. Fiecare strat al mortarului de reparatii cu adaos de aracet, trebuie sa se
usuce minimum 16 ore inainte de aplicarea stratului urmator sau al vopsitoriei propriu-zise.
Dupa terminarea reparatiilor, suprafata stratului suport trebuie sa fie neteda si nu trebuie sa
prezinte abateri de la planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m si nici vreo unda mai mare
de 2 mm la dreptarul de 0,5 m, conform normativelor P 42-71 si C 140-71.
Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea
Vinarom sau aracet DP 25 (strecurate prin sita de 900 ochiuri.cm2) si un volum egal de apa si se
omogenizeaza.
Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata. Timpul de uscare este
de minimum 2 ore de la temperatura de + 15 grade C si de o ora la temperatura de + 25 grade C sau
mai mare.
Executarea stratului de glet de netezire se face pe santier iar in cazul panourilor
prefabricate se poate face si la fabrica. Dupa executarea reparatiilor locale si grunduire, se aplica un
glet de netezire cu urmatoarea compozitie: 3:1:0,5 (in volume) nisip cuartos sub 0,2 mm; aracet DP
25: apa. Nisipul cuartos se poate inlocui cu dolomita sau faina de cuart.
In cazul aplicarii cu pistolul, volumul de apa se poate mari pina la 4 ori (respectiv 2
volume).
Gletul se prepara prin amestecarea manuala, in cantitati pentru cca 8 ore de lucru.
Gletul de dolomita se poate aplica manual sau mecanizat, pe cind cel de nisip fin sau faina
de cuart numai prin aplicarea mecanizata, prin stropire cu pistolul si netezire cu spaclul de cauciuc
sau fierul de glet.
Aplicarea mecanizata se realizeaza cu instalatia de aplicat tencuiala stropita si masa de
spaclu.
Gletul strecurat prin sita de 100 ochiuri.cm2 se introduce in recipientul aparatului, pe o
inaltime de cca 0,7 din aceea a recipientului.
 Dupa inchiderea capacului recipientului etansat cu garnitura de cauciuc cu ajutorul unor
cleme rabatabile, se omogenizeaza materialul prin invirtirea agitatorului si se porneste compresorul,
reglind presiunea de 6 atmosfere (la iesirea din compresor). Se regleaza apoi reductorul de presiune
de pe capacul vasului de presiune (care contine materialul), astfel ca manometrul montat pe capac
sa arate o presiune de 3-5 atmosfere. La pistol se regleaza cu reductorul respectiv o presiune de 4-5
atmosfere citita pe manometrul aferent. Stropirea suprafetei se face dupa verificarea prealabila a
jetului, incepind din extremitatea stinga de sus. Pistolul se poarta in sens spiralat sau in serpentina,
in rinduri paralele, astfel ca sa se acopere uniform suprafata. Stropirea se intrerupe la fiecare 1-2
m2 si se netezeste cu spaclul de cauciuc sau cu fierul de glet. Pe suprafetele invecinate: timplarie,
placaj ceramic, etc. se aplica placi P.F.L. sau carton pentru a evita stropirea cu jetul de la pistol. La
terminarea sau intreruperea lucrului, inainte de a deschide capacul recipientului, se inchide ventilul
si se elimina toata suprapresiunea prin deschiderea supapei de siguranta de pe capac. In caz contrar
se pot produce accidente. In cazul intreruperilor de lucru, pistolul se scufunda intr-o galeata cu apa,
pentru a nu se usca vopseaua din duza. La terminarea zilei de lucru se incarca vasul de presiune cu
apa si prin stropiri repetate se spala toata instalatia la interior si exterior.
Pentru aplicarea manuala a gletului de nisip fin si aracet se va folosi fierul de glet cu lama
de otel flexibila de 0,4...0,5 mm grosime. Aplicarea se face pe suprafete succesive de cca 1 m2,
prin intinderea si indesarea materialului pe stratul suport in grosime de 1 mm (corespunzator
consumului de 1200-1400 g.m2). Stratul de glet se lasa sa se usuce minimum 16 ore inainte de
vopsire.
Executarea gletului de netezire cu pasta de ipsos si aracet DP 25 - (GIPAC) se face dupa
aplicarea si uscarea grundului si chitului, in mod similar ca la aplicarea gletului de nisip fin.
Prepararea pastei se face cu urmatoarea compozitie: ipsos; aracet DP 25, intirzietor de
priza (clei de oase); plastifiant (Disan) apa, in proportie volumetrica 6:1:+0,25:2-4 (pina la
consistenta de lucru). Amestecul de intirzietor de priza si plastifiant se face in proportie de 19:1, iar
solutia Disan se prepara cu apa in concentratie 20%. Gletul se aplica manual sau mecanizat in mod
similar ca la gletul de nisip fin si aracet cu instalatia de aplicat tencuiala stropita si masa de spaclu.
Dupa executarea gletului se aplica vopseaua Vinarom. Vopsitoria cu Vinarom se realizeaza
pe santier, aplicind doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric).
Vopseaua se poate aplica manual sau mecanizat.
Inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri.cm2. Bidoanele si vasele
se vor inchide etans, pentru a impiedica formarea de pojghite si evacuarea apei din emulsie. La
reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata in prealabil.
Executarea manuala a vopsitoriei se realizeaza cu bidineaua sau cu pensula lata.
Executarea mecanizata a vopsitoriei se realizeaza cu aparatul de aplicat tencuiala stropita si
masa de spaclu, fabricat de Intreprinderea 6 Martie Timisoara cu duza de 0-1 mm, alimentat din
vasul de presiune de 50 l.
6.3.23. Executarea finisajului cu vopsea decorativa in relief
Aplicarea vopselei decorative in relief se face mecanizat prin stropire cu pistolul instalatiei
de aplicat tencuiala stropita si masa de spaclu.
Vopseaua decorativa in relief poate fi diluata, pentru aplicare cu apa, pina la o cantitate de
maximum 5%.
6.3.24. Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe zidarie tencuita sau pe beton cu fata
driscuita
Pe aceste suprafete vopsitoria cu Vinarom se executa la 30 zile de la terminarea tencuielii
sau turnarea betonului.
6.3.25. Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe suprafete de lemn, PAL, PFL
Grundul de imbinare si grundul Vinarom se aplica manual cu pensula (dupa ce in prealabil
pe elemente din P.F.L. s-a inlaturat prin slefuire cu hirtie de slefuit). Stratul de vopsea Vinarom se
aplica manual sau mecanizat.
6.3.26. Executarea finisajului cu produsul 8208
Executarea stratului 1 si 2 de finisaj cu produsul 8208 I se face prin aplicarea mecanizata
cu masina de proiectat pasta cu pompa elicoidala. Agregatul consta dintr-o pompa cu snec
imbracata in cauciuc neoprenic, care preia materialul dintr-un rezervor de deasupra si il impinge
prin furtun la tija de stropire. Capacitatea rezervorului este de cca 150 l, iar pentru alimentare
usoara rezervorul este prevazut cu un dispozitiv de golire a sacilor cu vopsea 8208.
Dupa ce se introduce materialul in rezervor si apa de completare se omogenizeaza cu
amestecatorul pneumatic. Pentru punerea aparatului in functiune se porneste compresorul. In
momentul cin acesta atinge presiunea de 8 atm. se cupleaza aparatul si se regleaza debitele la tija de
stropire pentru obtinerea unui raport optim de material.aer. Functionarea pompei se intrerupe
automat in momentul cind maneta de la tija de stropire nu este presata. In modul acesta operatorul
care proiecteaza materialul poate dirija de la locul de lucru oprirea sau pornirea pompei. Se aplica
materialul la toate incaperile nui etaj.
Imediat dupa aplicarea materialului, in primele camere se incepe operatia de netezire si
indepartare a excesului de material. In continuare se executa operatiile de corectare in urma
spacluirilor. Aceasta consta din aranjarea racordarilor la tocurile usilor si a ferestrelor, precum si
intre tavan si pereti.
Excesul de material acumulat in colturi se netezeste cu o pensula uda cu apa si cu spaclul
de 20 cm.
Gletuitorii lucreaza cu spaclul de 100 cm, netezind intii tavanul si dupa aceea peretii.
Pentru portiuni de perete mai mici de 1 m se foloseste spaclul de 60 cm si 20 cm.
Excesul de material luat de spaclu se refoloseste prin introducerea in vasul de alimentare al
pompei.
La indepartarea excesului de material de pe tavane, la primul strat spaclul se va deplasa in
directia paralela cu peretele exterior al incaperii, iar la al doilea strat pe o directie perpendiculara pe
prima.
Consistenta materialului aplicat trebuie sa fie de 12 cm la conul etalon, care se obtine prin
adaos de apa, daca consistenta a devenit mai mare prin adaosul de material recuperat de pe pereti.
Executarea stratului de finisaj cu produsul 8208 II se poate face la consistenta de livrare
(12 cm pe conul etalon) sub forma de glet sau sub forma de strop. In cazul aplicarii sub forma de
strop se reduce proportia de aer pentru a se ajunge la o stropire discontinua a materialului.
In cazul cind stratul 1 si 2 se realizeaza cu produsul 8208 I, stratul final se realizeaza cu
produsul 8208 II diluat cu apa, pina la o consistenta corespunzatoare aplicarii cu pensula sau
bidineaua.
Acest strat se mai poate aplica mecanizat cu pistolul pulverizator de vopsit, alimentat din
vasul de presiune al instalatiei de aplicat tencuiala stropita si mase de spaclu. Cu acest aparat se
poate realiza si aplicarea produsului 8208 II, sub forma de strop.
6.3.27. Executarea manuala a finisajului 8208
Pentru realizarea manuala a gletului se va folosi drisca metalica cu lama de otel flexibila
de 0,4...0,5 mm grosime.
Aplicarea se face pe suprafete succesive de circa 1 m2 descriind cu drisca o serpentina
orizontala, miscarea care se repeta la fiecare zona ce se finiseaza.
Executarea manuala a vopsitoriei propriu-zise se realizeaza cu bidineaua sau cu pensula
lata.
6.3.28. Succesiunea stratrilor
Finisajul cu vopsele nuantate pe santier se realizeaza pe suprafete tencuite astfel:
- grund de vopsea nuantata diluata cu apa in proportie 1:2 (in volume);
- vopsea nuantata diluata cu apa in proportie 1:1 (in volume);
- vopsea nuantata la consistenta de livrare din fabrica.
Finisajul cu vopsele nuantate pe santier aplicate pe suprafete de beton se realizeaza in
urmatoarea alcatuire:
- grund de aracet DP 25 diluat cu apa in proportie 1:1 (volumetric);
- glet de nisip (dolomita) si aracet DP 25;
- vopsea nuantata pe santier diluata cu apa in proportie de 4:1 (volumetric);
- vopsea nuantata pe santier diluata cu apa in proportie 4:1 (volumetric).
In functie de nuanta dorita, in cazul vopselelor nuantate pe santier se amesteca 0...10 parti
(in volume) de pasta simbol 8200 de culoare dorita la 100 parti de vopsea de culoare alba (simbol
8202).
6.3.29. Executarea straturilor
 Pregatirea stratului suport, inainte de executarea vopsitoriei, se recomanda a se face din
fabrica in cazul panourilor prefabricate din beton greu.
Suprafata panourilor prefabricate din beton greu trebuie sa indeplineasca conditiile de
planitate si netezire prevazute in :”Normativul pentru executarea constructiilor din panouri mari”, P
42 - 71. Pe santier se va face o revizuire si rectificare a suprafetelor.
Dupa terminarea rectificarilor suprafata stratului suport trebuie sa fie neteda si nu trebuie
sa prezinte abateri de la planitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m si nici vreo unda mai mare
de 2 mm la dreptarul de 0,5 m.
Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de aracet DP 25
(strecurat prin sita de 900 ochiuri.cm2) si un volum de apa si se omogenizeaza.
Grundul se aplica cu bidineaua sau cu pensula lata.
Timpul de executare este de minimum 2 ore la temperatura de + 15 grade C si de o ora la
temperatura de + 25 grade C sau mai mare. Aplicarea gletului de netezire se executa pe santier, iar
in cazul panourilor prefabricate se recomanda sa se faca la fabrica.
Pentru suprafetele de beton care urmeaza sa fie finisate cu vopsea nuantata pe santier se
aplica un strat de glet de netezire cu urmatoarea compozitie: nisip fin de Valeni sub 0,2 mm (sau
dolomita sau faina de cuart): aracet DP 25 si cu pistolul, cantitatea de apa se poate mari pina la de 4
ori (respectiv doua volume).
Gletul se prepara prin mestecare manuala in cantitati pentru circa 8 ore de lucru.
Gletul de dolomita se poate aplica manual sau mecanizat, pe cind cel cu nisip fin sau faina
de cuart numai prin aplicare mecanizata, prin stropire cu pistolul si netezire cu spaclu de cauciuc.
Aplicarea mecanizata se realizeaza cu instalatia de aplicat tencuiala stropita si masa de
spaclu.
Aplicarea manuala se face cu drisca metalica cu lama de otel flexibila de 0,4...0,5 mm
grosime.
Aplicarea gletului se face pe suprafete succesive de circa 1 m2, pina la completarea unui
rind vertical si dupa aceea se continua cu rindurile urmatoare, pina la acoperirea intregului perete.
Gletul se aplica in grosime de 1 mm. Stratul de glet se lasa sa se usuce 16 ore inainte de
aplicarea grundului pentru vopsire.
Aplicarea straturilor de vopsea se poate face manual sau mecanizat, cu exceptia grundului
care se aplica obligatoriu manual. Inainte de executarea vopsitoriei se pregateste amestecul de
vopsea simbol 8208 si pasta simbol 8200, de culoarea indicata in proiect si se strecoara prin sita de
900 ochiuri.cm2. Orientativ se recomanda concentratia de 0...10 parti pasta simbol 8200 la 100
parti vopsea simbol 8202, care se aplica pe portiuni mici din suprafata de vopsit; dupa uscarea
probelor martor de nuanta se va alege proportia cu care se va executa intreaga suprafata. Dupa
alegerea nuantei dorite, se pregateste cu proportia respectiva o cantitate mai mare (un butoi), din
care se ia dupa aceea si se prepara dilutiile pentru diferitele straturi.
Executarea manuala a vopsitoriei se realizeaza cu bidineaua sau cu pensula lata.
Executarea mecanizata a vopsitoriei se realizeaza cu instalatia de aplicat vopsele compusa
din compresor si pistol de stropit sau cu instalatia de aplicat tencuieli stropite si masa de cpaclu cu
duza de  1 mm.
Intervalul de uscare intre straturile succesive de vopsea atit in cazul aplicarii manuale cit si
in cazul aplicarii mecanizate este de o ora in lunile calde iulie-august; in perioadele reci se va
prelungi timpul pina la 3 ore, la temperatura minima de aplicare de + 15 grade C.
In cazul vopsitoriilor nuantate pe santier aplicate mecanizat, la terminarea lucrului se va
avea grija sa se scurga restul de vopsea din vas, sa se inlocuiasca cu apa si sa se proiecteze prin
pistol pina la spalarea completa de vopsea din instalatie.
Atit la aplicarea manuala cit si la cea mecanizata, la terminarea lucrului sau la orice
intrerupere mai mare de o ora, se vor spala cu apa sculele si utilajele folosite.
6.3.30. Trasarea suprafetelor
Inainte de inceperea lucrarilor de tapetare, in incaperea respectiva se va trasa la inaltimea
prescrisa (de beneficiar sau proiectant) o linie orizontala de reper pina la care peretii se vor pregati
si acoperi cu tapete; suprafata de la linia de reper pina la tavan se va zugravi in tonul tavanului.
In cazul in care se aplica tapetul pina la muchia de intersectie a tavanului cu peretii,
trasarea liniei orizontale de reper nu mai este necesara.
 6.3.31. Amorsarea suprafetelor de tapetat
Inainte de aplicarea hirtiei de ziar, se va face amorsarea suprafetelor peretilor, prin
aplicarea cu bidineaua a unui strat de solutie de clei de oase, solutia se va aplica calda la
temperatura de 40...50 grade C, pentru a se obtine o buna impregnare a suprafetei; in cazul folosirii
cleiului pe baza de carboximetilceluloza (CMC), amorsa se va aplica cu aceasta solutie.
6.3.32. Aplicarea hirtiei de ziar
Aplicarea hirtiei de ziar se va face intr-un strat, dupa ce stratul de amorsare s-a uscat (la 24
ore de la aplicarea acestuia).
Hirtia de ziar (livrata in coli sau suluri), in care caz se va taia in fisii egale c circa 1.3 din
inaltimea peretelui, se va aseza pe masa de lucru in topuri si se va unge pe o fata cu clei de faina
(sau CMC), folosind o bidinea sau o pensula lata.
Taierea si ungerea hirtiei de ziar cu cleiul de faina (sau CMC) se va face in camera unde se
executa tapetarea, pe mese demontabile (plansete de lemn sprijinite pe capre).
Se recomanda ca tablia mesei sa aiba dimensiuni de circa 0,90 x 1,5 m.
Dupa ungere, fisiile de hirtie se vor indoi in doua, cu partea unsa spre interior. Se vor
pregati astfel 2...4 fisii de hirtie de ziar, care apoi se vor desface si se vor aplica cu partea unsa pe
perete.
Aplicarea fisiilor se va face incepind de sus in jos si de la un colt al camerei, folosind scari
simple sau duble.
Fisiile de hirtie de ziar nu se vor suprapune, ci se vor lipi alaturat, fara distanta intre ele.
Dupa aplicarea hirtiei de ziar pe perete, fisia de hirtie se va netezi cu peria. Netezirea se va
face de la mijlocul fisiei spre margini, pentru inlaturarea completa a bulelor de aer ramase sub
hirtie.
La peretii de beton, in cazul cind este necesar a se corecta planitatea pe zone izolate, se vor
aplica doua straturi de hirtie de ziar, al doilea strat se va aplica dupa ce primul s-a uscat. O solutie
imbunatatita este aplicarea unui glet de netezire si a unui strat de hirtie.
Rosturile dintre fisiile de ziar care au o deschidere de 1...2 mm se vor spaclui cu pasta de
ipsos, in cazul cind este necesara netezirea anumitor zone ale rosturilor dintre fisii, si se vor netezi
cu hirtie de slefuit, dupa uscarea pastei. Peste deschiderea de 2 mm, se va ridica hirtia de ziar si se
va lipi din nou cu muchiile alaturate.
Slefuirea se va face si pe portiunile unde, dupa aplicarea hirtiei de ziar, au aparut asperitati
datorita unor granule de nisip, stropi de mortar sau cocoloase de clei nedesfacut complet.
Praful rezultat din slefuire se va indeparta cu o bidinea curata si uscata.
6.3.33. Aplicarea tapetelor
Inainte de aplicarea tapetelor, se va verifica la colturile camerelor verticalitatea muchiilor
peretilor si se vor trasa pe fiecare perete, cu o sfoara unsa cu creta sau cu pigmenti minerali, linii
verticale de repere, pentru lipirea corecta a fisiilor de tapet.
Hirtia de tapet se va taia din suluri in fisii de lungime egala cu inaltimea peretelui sau a
portiunii de perete care se va acoperi cu tapet. Marginile eventual rupte se indreapta cu o foarfeca
lunga.
Fisiile astfel pregatite se vor aseza pe masa de lucru, in teancuri cu fata nevopsita in sus.
Aplicarea cleiului de faina sau CMC pe fisiile de tapet se va face in modul urmator:
- se va intinde cleiul (cu o bidinea sau o pensula lata) pe o jumatate din lungimea fisiei;
- partea pe care s-a aplicat cleiul se va indoi in doua, cu fata unsa spre interior, evitindu-se
suprapunerea peste jumatatea neunsa si formarea de cute;
- se va proceda la fel si cu cealalta jumatate din lungimea fisiei de tapet;
- fisia de tapet, se va mai indoi o data, suprapunindu-se cele doua jumatati deja indoite si
se va aseza timp de 5...10 minute pe o suprafata curata si uscata, pentru ca astfel cleiul sa poata
patrunde in hirtie.
Dupa ce s-au pregatit 4 sau 5 fisii de tapet, ele se vor aplica pe perete, de pe scari duble.
Pentru tapetele grele (peste 200 g.m2) se va aplica un strat de clei si pe suprafata hirtiei de
ziar aplicata in prealabil pe perete. Aplicarea tapetului se va face dupa ce stratul de clei s-a zvintat
astfel ca sa nu se mai umezeasca degetul, insa sa mai aiba suficienta putere de lipire.
Prima fisie de tapet se va lipi dupa una din cele doua linii verticale de reper trasate pe
acelasi perete, cu capatul potrivit pe linia orizontala de reper.
 Fisiile urmatoare de tapet se vor aplica cu marginile cap la cap (datorita modelelor in relief
in care se fabrica si a peliclelor de polimeri aplicate pina la marginea tapetului, nu se pot monta cu
marginile suprapuse).
In cazul cind coltul camerei nu este vertical, locul ramas intre linia verticala de reper si
linia coltului se va completa prin croirea corespunzatoare a ultimei fisii de tapet.
In jurul strapungerilor prin suprafata tapetata (tevi de radiatoare, doze electrice, etc)
tapetul va fi taiat dupa dimensiunile tevilor care il strapung sau a golului, astfel ca sa se lipeasca
exact pe conturul tevii sau al golului; decuparea pe masura golului se va face, dupa caz inainte sau
dupa lipirea tapetului. In cazul golurilor, acestea vor fi mascate de capacele intrerupatoarelor,
prizelor, etc.
Aplicarea pe perete a fisiilor de tapete se va executa de catre doi tapetari: unul urcat pe o
scara dubla, dezdoaie o jumatate din fisia de tapet si ii potriveste capatul pe linia orizontala de
reper; celalalt tapetar dezdoaie si intinde de-a lungul liniei verticale de reper a marginii verticale a
fisiei de tapet alaturate, cealalta jumatate a fisiei de tapet, aplicind-o pe perete pina la nivelul
pardoselii.
Tapetul se va netezi cu ajutorul unei perii late de sus in jos si de la mijlocul fisiei inspre
margini, pentru a se obtine o buna lipire prin eliminarea eventualelor bule de aer; marginile fisiilor
se vor sterge cu o cirpa moale, curata si uscata, pentru inlaturarea eventualului exces de ulei.
Dupa terminarea lipirii tapetului in intreaga camera, se vor aplica baghete de lemn sau
material plastic la partea superioara a peretilor, dupa linia orizontala de reper. Aplicarea baghetelor
se va face prin lipire, pe pereti de beton sau prin batere in tinte, (lemn) pe pereti tencuiti sau pe
pereti din elemente de beton celular autoclavizat.
Uneltele si sculele folosite la executarea lucrarilor de tapetare sint: foarfeca lunga, perii
dreptunghiulare late cu parul scurt si moale, bidinele, pensule late, fir cu plumb, metru, scara dubla,
spaclu, galeti din tabla galvanizata, site nr.0315 sau nr.0,25, masa sau planseta pe capre, sfoara.
6.4. ABATERI LA TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA
A. PREVEDERI GENERALE
6.4.1. Zugravelile, vopsitoriile si tapetele fiind lucrari destinate a ramine vizibile, calitatea
lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului
obiect si in consecinta nu este necesar a se incheia proces verbal de lucrari ascunse.
6.4.2. Certificarea calitatii suportului, pe care se aplica zugravelile, vopsitoriile, tapetele,
se va face in cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente
de timplarie din lemn sau metalica, elemente de instalatii, etc.). Este interzis a se incepe executarea
oricaror lucrari de zugraveli, vopsitorii, tapete inainte ca suportul, in intregime sau succesiv pentru
fiecare portiune sa fi fost verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru privind indeplinirea
conditiilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezistenta).
6.4.3. Verificarea calitatii zugravelilor, tapetelor se va face numai dupa uscarea lor
completa.
6.4.4. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, vopsitorii, tapete, este necesar a se
verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de ex.invelitori,
streasini, etc) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (de ex.conducte
pentru instalatii, timplarii, etc) precum si ca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console,
suporti pentru obiecte sanitare, sau elemente de incalzire, coltare, etc).
6.4.5. Toate materialele pot fi introduse in lucrare numai daca in prealabil s-a verificat de
catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca
sint corespunzatoare normelor respective si corespund paletarului coloristic dat in proiect.
6.4.6. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de
executie, prevazuta in prescriptii tehnice, utilizarea retelelor si compozitiei amestecurile indicate in
aceleasi prescriptii, precum si aplicarea straturilor succesive necesar a se urmari aplicarea masurilor
de protectie impotriva uscarii bruste (de ex.prin vint, insorite) spalarii prin ploaie sau inghetarii,
surse de praf sau vapori cu substante chimice.
6.4.7. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se vor face cel
putin cite una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2. La receptia preliminara se va
efectua direct de catre comisie aceleasi verificari dar cu o frecventa de minimum 1.5 din frecventa
precedenta.
 B. VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI
6.4.8. Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:
a) Corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si cu
dispozitiile ulterioare.
b) Aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa, precum si al acelora in calcio-vechio
ele trebuie sa aiba un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri,
fire de par sau urme de la pensula sau bidinea; urmele de bidinea sint admise numai daca sint
vizibile pina la o distanta de cel mult 1 m la suprafata zugravita; nu se admit corecturi sau retusari
locale care distoneaza cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1 m, pe suprafete finisate prin
stropire trebuie ca stropii sa fie repartizati uniform, afara de cazul cind prin conditiile speciale ale
lucrarii s-a prescris o repartizare neuniforma.
c) Uniformitatea desenuli la zugraveli interioare executate cu rola, sau pinza de sac; la
asemenea desene nu sint admise pete sau sarituri si nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului, in caz
de executie cu rola se admite lipsa desenului numai la legatura a doua fisii vecine de desene, dar pe
o latime de cel mult 1 mm.
6.4.9. Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se va constata prin frecare usoara cu
palma pe perete. O zugraveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.
6.4.10. Rectilinitatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul si la nevoie cu un
dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara innadiri si de o latime uniforma pe toata
lungimea lor. Se admit la un perete cel mult doua devieri izolate, care sa nu se abata de la linia
dreapta cu mai mult de 2 mm.

C. VOPSITORII
6.4.11. Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intii daca la
vopsitoriile in ulei sau la cele pe baza de polimeri s-a format pelicula rezistenta, fapt ce se constata
prin ciocanirea usoara a vopselei cu degetul in mai multe puncte.
6.4.12. Prin examinarea vizuala se va verifica aspectul vopsitoriilor, avindu-se in vedere
urmatoarele:
a) Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau locuri trebuie sa prezinte pe toata
suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau
in mostrele stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pina la “perfect curat” adica sa nu prezinte
straturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula,
crapaturi ori fisuri, care pot genera in viitor desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti,
beregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula, urme de vopsea
insuficient frecata inainte de aplicare, etc.
b) Vopsitoriile executate pe timplarie se vor verifica vizual, buna acoperire cu pelicula de
vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice, bine chituite si slefuite in prealabil, se va controla ca
accesoriile metalice vizibile (silduri, drucare, cremoane, oliviere, etc) sa nu fie patate de vopsea.
c) Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de timplarie vopsite, sau care
urmeaza a fi vopsite.
d) Pentru controlarea pregatirii corecte a suprafetelor de timplarie inaintea vopsirii,
curatirea, slefuirea, chituirea rosturilor, etc., se vor face verificari prin sondaje in diverse puncte,
inlaturindu-se cu grija vopseaua pina la stratul suport.
e) Se va examina vizual daca tevile, radiatoarele, convectoradiatoarele, aerotermele,
ventilatoarele, etc., sint vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este de culoare uniforma, fara
pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte. Cu aceeasi atentie se va controla daca pregatirea
fetelor laterale si spatele acestor piese si aparate sint vopsite pe toate elementele fara locuri
neacoperite, umflaturi, etc.
Pentru verificarea suprafetelor din spatele conductelor, radiatoarelor, etc., se va folosi
oglinda. De asemenea se va controla prin citeva sondaje daca vopseaua este aplicata pe suprafetele
corect pregatite in prealabil si daca este executata conform proiectului (curatirea de rugina sau
mortar, aplicarea succesiva a straturilor prevazute in proiect).
 f) Bordurile, frizurile si liniatura trebuie sa fie de aceeasi latime pe toata lungimea, sa nu
prezinte curburi sau frinturi pe acelasi aliniament, iar innadirile sa nu fie vizibile de la o distanta
mai mare de 1 m.
g) Separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe un acelasi perete precum si cele dintre
zugraveala peretilor si tavane trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii, etc. Verificarea
rectiliniaritatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare, la aceasta
verificare trebuie ca pe un intreg perete sa nu existe mai mult de doua devieri izolate si care sa nu
se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
6.4.13. Calitatea lucrarilor de vopsire executate pe piesele metalice se va verifica in acelasi
mod ca la celelalte lucrari de vopsitorie, prevazute in prezentul capitol.
D. TAPETE
6.4.14. Verificarea calitatii lucrarilor de tapetare se va face numai dupa ce timp de 14 zile
temperatura aerului in camera respectiva a fost stabilizata la circa + 18 grade C, iar umiditatea
relativa a aerului la 50-60%.
Temperatura si umiditatea vor fi masurate cu termometre si umidometre de catre delegatul
laboratorului de santier.
6.4.15. Se va controla daca s-a respectat tehnologia de executie privind pregatirea si
amorsarea suprafetelor si aplicarea hirtiei de ziar intr-un strat sau doua straturi peste care s-a fixat
tapetul.
6.4.16. Tapetele aplicate trebuie sa fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu
mostrele cuvenite intre executant si beneficiar.
Toate fisiile trebuie sa aiba absolut aceeasi culoare si nuanta.
6.4.17. Lipirea tapetelor trebuie sa fie realizata uniform pe intreaga suprafata a fiecarei
fisii in perete, fara sa existe portiuni neaderente, umflaturi (pungi de aer) cute sau neregularitati
specifice, cauzate de pregatirea necorespunzatoare a stratului suport.
6.4.18. Fisiile de tapet trebuie sa fie dispuse vertical, verificarea facindu-se cu firul de
plumb si neadmitindu-se nici un fel de abatere de la verticalitate.
6.4.19. La suprapunerea fisiilor pe verticala trebuie sa se respecte regula ca muchia fisiei
de deasupra sa fie orientata spre fereastra, pentru ca sa nu creeze umbre pe peretele respectiv.
Aceasta conditie nu este aplicata la peretii paraleli cu cei pe care se afla ferestrele; aici fisiile se pot
suprapune in orice fel, cu conditia ca sa se respecte pe tot peretele cu acelasi sens de suprapunere.
In ceea ce priveste tapetele tip T.R. (tapete in relief) acestea se vor aplica cu marginile cap
la cap, intrucit datorita modelelor in relief in care se fabrica, ele nu se pot monta cu marginile
suprapuse.
6.4.20. La suprapunerile de fisii, potrivirea desenului celor doua fisii vecine trebuie sa fie
cit mai exacta in puncte izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.
6.4.21. La lipirea lor cap la cap fisiile trebuie sa fie perfect potrivite, astfel ca linia de
demarcatie sa nu poata fi observata decit pina la cel mult 2 m distanta.
6.4.22. La muchiile intrinde sau iesinte ale peretilor, rosturile verticale dintre fisii trebuie
sa fie realizate la 10-15 cm de muchia respectiva.
6.4.23. Nu se admit suprafete neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suparatoare
ale desenului sau exfolieri pe linga pervazuri, intrerupatoare, prize, etc.
6.4.24. Daca la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este prevazuta o bagheta
racordarea trebuie sa fie realizata pe o linie dreapta de alta culoare si care la examinarea vizuala sa
apara ca perfect omogena, continua si orizontala si de aceeasi latime pe toata lungimea ei.

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

7.1. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor
completa.
7.2. Suprafata tapetului nu trebuie sa prezinte pungi de aer, pete de murdarie sau fisii care
sa fie de alta culoare. Tapetul trebuie sa fie bine intins si bine lipit.
7.3. Lipirea fisiilor cap la cap trebuie sa se faca astfel incit linia de demarcatie sa nu poate
fi observata decit pina la cel mult 3 m distanta.
 7.4. La colturile intrinde sau iesinde ale peretilor incaperii, rosturile verticale dintre fisii
trebuie sa fie realizate chiar pe coltul respectiv.
7.5. Nu se admit suprafete neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suparatoare ale
desenului sau exfolieri pe linga pervazuri, intrerupatoare, prize, etc.

8. MASURAREA SI DECONTAREA

8.1. Zugravelile, vopsitoriile, tapetele se vor plati la metru patrat conform planselor,
antemasuratorilor si listelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.

întocmit,
ing. Nicolae Mârza