Metodologie Olt

.
Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

Sistemului integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt şi
în derularea campaniilor de conştientizare şi informare aferente Proiectului
ASISTENŢĂ TEHNICĂ ÎN GESTIONAREA ŞI IMPLEMENTAREA

SISTEMULUI INTEGRAT DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR ÎN
JUDEŢUL OLT ŞI ÎN DERULAREA CAMPANIILOR DE
CONŞTIENTIZARE ŞI INFORMARE AFERENTE PROIECTULUI
Document:
Propunere Tehnica
Octombrie 2011
Oferta Tehnica. Pagina 1

.

CUPRINS
1. ABREVIERI SI DEFINITII............................................................................................................. 4
2. GRAD DE INTELEGERE............................................................................................................. 6
2.1 CONTEXT GEOGRAFIC.................................................................................................... 6

2.2 ANTECEDENTE ALE PROIECTULUI...............................................................................9
2.2.1 Situatia existenta a gestionarii deseurilor in Olt.....................................................9
2.2.2 Necesitatea proiectului........................................................................................ 10
2.2.3 Contextul strategic la nivel national, regional si local...........................................15
2.3 PREZENTAREA CONSULTANTULUI.............................................................................16
2.3.1 HYDRO-CARPATI............................................................................................... 16
2.3.2 IDOM................................................................................................................... 17
2.4 CONTEXTUL LEGAL SI CADRUL INSTITUTIONAL AL CONTRACTULUI...................18
2.4.1 Cadrul legal în sectorul deşeurilor.......................................................................18
2.4.2 Cadrul legal administrativ....................................................................................26
2.4.3 Autoritati Implicate............................................................................................... 29
2.4.4 Cadrul instituţional............................................................................................... 31
2.5 OBIECTIVELE SI REZULTATELE PREVAZUTE ALE PROIECTULUI..........................35
2.5.1 Obiective generale ale proiectului.......................................................................35
2.5.2 Obiectivul general................................................................................................ 36
2.5.3 Obiectivele specifice............................................................................................ 37
2.5.4 Rezultate aşteptate.............................................................................................. 37
2.6 COMPONENTELE PROIECTULUI..................................................................................38
2.7 PREZENTAREA ASPECTELOR ESENŢIALE................................................................48
2.8 IDENTIFICAREA SI JUSTIFICAREA RISCURILOR. RECOMANDARI PENTRU
MINIMIZAREA ACESTORA............................................................................................ 55
2.8.1 Riscurile Caietului de Sarcini...............................................................................55
2.8.2 Riscuri adiţionale detectate.................................................................................58
2.9 ÎMBUNĂTĂŢIRI ADUSE CAIETULUI DE SARCINI........................................................79
2.9.1 Experti suplimentari............................................................................................. 79
2.9.2 Sistemul de Asigurare a Calităţii..........................................................................79
2.9.3 Pagina Web de Proiecte......................................................................................81
3. METODOLOGIA........................................................................................................................ 85
3.0 MOBILIZARE................................................................................................................... 85
3.1 ACTIVITATEA 1 – ASISTENTA TEHNICA IN DERULAREA PROCEDURILOR DE
ACHIZITIE PUBLICA....................................................................................................... 85
3.1.1 Elaborarea documentaţiilor de atribuire inclusiv asistenţă pe parcursul
perioadei de depunere a ofertelor.......................................................................86
3.1.2 Asistenta tehnica in evaluarea ofertelor si contractarea serviciilor....................103
3.2 ACTIVITATEA 2 – ASISTENTA TEHNICA PENTRU UIP IN MANAGEMENTUL
PROIECTULUI............................................................................................................... 106
3.2.1 Întocmirea şi revizuirea Manualului de Proceduri pentru urmărirea
implementării Proiectului...................................................................................106
3.2.2 Managementul contractelor cuprinse în Proiect................................................114
3.2.3 Monitorizarea îndeplinirii condiţiilor asumate prin Decizia / Contractul de
finanţare............................................................................................................ 126

.

3.3 ACTIVITATEA 3 – INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A

BENEFICIARULUI......................................................................................................... 132
3.3.1 Asistenta specifică............................................................................................. 132
3.3.2 Instruirea personalului UIP/Beneficiarului..........................................................146
3.4 ACTIVITATEA 4 – ORGANIZAREA SI DERULAREA CAMPANIILOR DE
INFORMARE SI CONSTIENTIZARE.............................................................................163
3.4.1 Elaborarea Strategiei de informare şi conştientizare a publicului.....................168
3.4.2 Derularea campaniilor de informare şi conştientizare a publicului....................192
3.5 ECHIPA DE EXPERŢI.................................................................................................... 199
3.5.1 Atributii si responsabilitati..................................................................................199
3.5.2 Organigrama..................................................................................................... 203
3.5.3 Backstopping..................................................................................................... 204
ANEXE
Anexa I ......................................................Exemplu de clasificare zecimala a proiectului
Anexa II ......................................................................................Exemple de Chestionare
Anexa III .........................................Exemple de Materiale de Publicitate si Afisari Publice

.

1. ABREVIERI SI DEFINITII
AC Autoritatea Contractanta, reprezentata de Consiliul Judetean Olt.
ADI Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
AMPOS Mediu Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial

pentru Mediu, departamentul din cadrul Ministerului Mediului şi
Pădurilor responsabil de gestionarea fondurilor structurale alocate
în cadrul POS Mediu
ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile

Comunitare de Utilităţi Publice
AT Asistenţă Tehnică
CE Comisia Europeană
CIP Certificat Interimar de Plată
„Consultant Management” reprezintă compania desemnată de Autoritatea Contractantă

în vederea furnizării Serviciilor pentru Management-ul
Implementării Proiectului.
„Consultant Supervizare” sau INGINER reprezinta compania desemnata de Autoritatea

Contractantă în vederea furnizării Serviciilor pentru Supervizarea
Lucrărilor în contractele de lucrări.
"Contractorul" sau Antreprenorul reprezintă compania a cărei Ofertă este

acceptată de Autoritatea Contractantă şi care va executa lucrările.
CS Caiet de Sarcini
DAB Comisia de Arbitrare a Disputelor
DI Data de începere
EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului
FC Fondul de Coeziune
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională este un instrument

structural al Comisiei Europene care finanţează până la 80% din
cheltuielile eligibile ale proiectelor.
FIDIC Federatia Internationala a Inginerilor-Consultanti
FSC Fonduri Structurale şi de Coeziune
IFI Instituţii Financiare Internaţionale
MMP Ministerul Mediului şi Pădurilor
OI Organism Intermediar
.

OM Ordin de Ministru
ONG Organizaţii neguvernamentale
OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
PAC Proiect pentru obtinerea Autorizatiei de Construire
PMM Planul de Management de Mediu
PND Perioada de Notificare a Defectelor
POS Mediu Program Operaţional Sectorial pentru Mediu din care va fi

asigurată finanţarea investiţiilor cuprinse în Proiect.
Proiect reprezintă „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul

Olt”.
Proiectantul reprezintă compania desemnată pentru elaborarea proiectelor

aferente lucrărilor de investiţii finanţate în cadrul Proiectului.
PT Proiect Tehnic
SEA Evaluare Strategică de Mediu
SMIS Sistem Unic de Management al Informaţiei
UE Uniunea Europeană
UCVAP Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice

.

2. GRAD DE INTELEGERE
Prezentul contract raspunde necesitatii Consiliului Judetean Olt de a primi Asistenta

Tehnica din partea unei societati calificate de inginerie in cadrul sarcinii complexe de a
implementa un sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean.
Masura finantata de catre Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei si CJ Olt, cuprinde

investitii pentru construirea infrastructurilor pentru gestionarea deseurilor, cumpararea
de echipamente si utilaje si organizarea de campanii de informare si constientizare a
populatiei.
2.1 CONTEXT GEOGRAFIC
România este situată în sud-estul Europei, în partea de sud fiind delimitată de fluviul
Dunărea şi având ieşire la Marea Neagră în partea de sud-est. Ţările vecine sunt:
Ucraina la nord, Ungaria în vest, Serbia, în partea de sud-vest, Bulgaria în sud şi
Moldova în est.
Populaţia ţării este de aproximativ 21.681.000 de locuitori, iar limba oficială este româna.
Capitala ţării este la Bucureşti. Clima este temperat - continentală de tranziţie, specifică
Europei Centrale.
Judeţul Olt este situat în partea de sud-vest a ţării, fiind un judeţ riveran Fluviului
Dunărea. Este traversat de meridianul 24°E şi latitudinea 44°N, întinzându-se pe o
suprafaţă de 138km de la nord la sud şi 78km de la est la vest. Judeţul este învecinat la
nord cu judeţele Argeş şi Vâlcea, la sud de provicia Plevnen din Bulgaria, la est de
judeţul Teleorman şi la vest de judeţul Dolj. Judeţul Olt se află în regiunile istorice
Oltenia şi Muntenia (cele două regiuni fiind despărţite de râul Olt), cu municipiul
reşedinţă de judeţ Slatina.
Figura 1: Localizarea judetului Olt
Alături de judetele Dolj, Gorj, Mehedinti si Valcea, judetul Olt face parte din Regiunea de
Dezvoltare 4 Sud-Vest.

.

Figura 2: Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-vest
Suprafaţa totală a judeţului este de 5.498km2.
Judetul este împărtit în următoarele zone administrative:
 2 municipii: Slatina – reşedinţă de judeţ şi Caracal;
 6 orase: Balş, Corabia, Drăgăneşti-Olt, Piatra-Olt, Potcoava şi Scorniceşti;
 104 comune cu 377 sate (sursă: Plan Judeţean de gestionare a Deşeurilor,

2008).
Populaţia judeţului este de 475.702 locuitori (sursă: INS, 2008), cu o densitate a

populaţiei de 87,2km/m2 (sursă: INS, 2008), împărţită pe medii, astfel: 196.862 locuitori
în mediul urban (40,6%) şi 282.840 locuitori în mediul rural (59,4%). Municipiul reşedinţă
de judeţ, Slatina, are o populaţie de 79.531 locuitori (sursă: INS, 2008).
Din punct de vedere geografic, judeţul se află în Podişul Getic, în partea de nord, podiş
care ocupă o treime din suprafaţa judeţului, şi în Câmpia Română, în partea de sud,
care ocupă două treimi din judeţ. Valea Dunării este orientată pe direcţia vest-est,
dominând malul românesc şi având terase largi. Valea Oltului reprezintă o axă
importantă pe teritoriul judeţului. Terasele judeţului Olt sunt foarte largi pe partea
dreaptă a văii, începând din partea de nord a judeţului până la Dunăre şi pe partea
dreaptă până la Drăgăneşti se află terase înalte: Cotmeana 80-90m şi Slatina 50-60m.

.

Figura 3: Harta geografică a Judetului Olt
Economia: industria din judetul Olt reprezinta principala activitate, fiind reprezentata de
toate sectoarele industriale. O importanta deosebita o are industria metalurgica, in
particular produserea si prelucrarea aluminiului. Metalurgia contribuie in proportie de
92% la exporturile totale ale judetului. De asemenea importanta estre industria
constructiilor de masini, producerea de echipament feroviar, etc. Alte tipuri de industrii
sunt industria alimentara, industria textila, indiustria constructoare, etc. Activitatile
agricole include viticultura, pomicultura si horticultura. Industria metalurgica cuprinde 33
societati si afaceri familiale, totalizand un venit de circa 1,3 mild RON si 6794 angajati.
Doua societati cheie in industria metalurgica sunt S.C. ALRO S.A. Slatina si S.C.
ALPROM S.A. Slatina (acum unita cu S.C. ALRO), care proceseaza aluminiu in
laminate, profile, extrudate, benzi si folii.
Salariul mediu in judet a fost de 1.066 lei/luna in anul 2006. PIB al judetului Olt a fost in
anul 2007 de 4.010 mil lei. Rata somajului a fost in anul 2007 de 7,7%. In conformitate
cu Anuarul Statistic al Romanei din 2007, venitul decilei celei maisarace a fost de 643
RON pe familie, iar venitul mediu a fost de 1386 RON.

.

2.2 ANTECEDENTE ALE PROIECTULUI
2.2.1 Situatia existenta a gestionarii deseurilor in Olt
Sistemul actual de gestionare a deseurilor in judetul Olt se prezinta astfel:
 Colectarea si transportul deseurilor – colectarea deseurilor menajere se

realiza in principal in amestec, atat in mediul urban, cat si in mediul rural. In anul
2006 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare la nivelul judetului era de doar
28,6 % (70,3 % in mediul urban si 0 % in mediul rural). Odata cu inchiderea si
ecologizarea spatiilor de depozitare din mediul rural in anul 2009, a avut loc si
extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare. Astfel, in prezent zona
urbana are un grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100 %, iar in zona
rurala, 14 % din comune au contracte cu operatori de salubrizare, in restul
comunelor colectarea si transportul deseurilor catre depozitele neconforme
existente se realizeaza prin grija autoritatilor locale. In In ceea ce priveste
colectarea separata a deseurilor reciclabile, desi in localitati ale judetului a fost
implementat un sistem de colectare separata a deseurilor (fie prin proiecte
PHARE CES, fie cu sprijinul ECOROM AMBALAJE), acesta este insuficient
pentru atingerea tintelor actuale privind reciclarea/valorificarea deseurilor de
ambalaje.
 Transferul deseurilor – in prezent in judet nu a fost realizata nicio statie de

transfer.
 Tratarea deseurilor – singurele instalatii existente in judet sunt doua prese de

balotare cu pre-sortare manuala realizate in proiecte PHARE CES in Corabia si
Scornicesti.
 Depozitarea deseurilor – in judetul Olt exista 6 depozite neconforme, din care 3

au sistat deja activitatea de depozitare (in anul 2007 depozitelul neconform
Slatina, in anul 2009 Draganesti Olt si Scornicesti), iar 3 depozite au perioada de
tranzitie pana in anul 2017 (depozitele neconforme Caracal, Corabia si Bals).
Spatiile de depozitare din mediul rural au fost inchise si ecologizate de catre
autoritatile administratiilor publice locale.
In judetul Olt sunt implementate o serie de proiecte PHARE CES privind gestionarea
deseurilor, si anume:
 Sistem de colectare separata in localitile urbane Scornicesti si Potcoava si

comunele invecinate - proiectul deserveste 23.800 locuitori si are ca scop
amenajarea de platforme si achizitionarea de recipienti pentru colectarea
separata a deseurilor. Prin proiect se propune, de asemenea, pre-sortarea
manuala si balotarea cu ajutorul unei prese a deseurilor reciclabile;
 Sistem de colectare separata in orasul Corabia si comuna Izbiceni - proiectul

deserveste 34.600 locuitori si are ca scop achizitionarea de recipienti pentru
colectarea separata a deseurilor. Prin proiect se propune, de asemenea, pre-
sortarea manuala si balotarea cu ajutorul unei prese a deseurilor reciclabile;
 Organizarea sistemului de colectare separata in orasul Caracal - proiectul

deserveste 25.800 locuitori si are ca scop realizarea de platforme de colectare si
recipienti si masini pentru colectarea separata si transportul deseurilor reciclabile;

.

 Organizarea sistemului de colectare separata in municipiul Slatina - proiectul

deserveste 28.406 locuitori si are ca scop realizarea de platforme de colectare si
recipienti pentru colectarea a deseurilor reciclabile.
Sistemul de gestionare a deseurilor existent in prezent nu asigura atingerea obiectivelor

si tintelor legislative si a celor prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la UE. Mai
mult decat atat, in prezentat depozitarea deseurilor se realizeaza in trei depozite
neconforme, care au perioada de tranzitie pana in anul 2017. Celelalte trei depozite
neconforme, care au sistat activitatea de depozitare, continua sa se constituie intr-o
sursa de poluare a factorilor de mediu.
2.2.2 Necesitatea proiectului
În România, cea mai frecventă metodă de eliminare a deşeurilor rămâne eliminarea pe

depozitele clasice şi doar un procent mic de deşeuri este utilizat ca materie primă
secundară şi reciclat.
Această problemă este considerată o problemă naţională prin existenţa sistemelor

necorespunzătoare de gestionare a deşeurilor, în special în ceea ce priveşte deşeurile
municipale, având în vedere faptul că cea mai mare parte a municipalităţilor nu dispune
de facilităţi adecvate de eliminare a deşeurilor. Colectarea selectivă a deşeurilor se face
doar în anumite centre pilot şi, deci, cea mai mare parte a materialelor reciclabile se
pierde în depozitele de deşeuri. În prezent, sunt dezvoltate prin intermediul programului
ISPA sisteme integrate de gestionare a deşeurilor în 7 din cele 42 de judeţe (prima fază
de proiecte), în timp ce alte investiţii recente în domeniul deşeurilor solide, în principal
limitate la construirea de noi depozite municipale, au fost realizate în 11 oraşe. Facilitaţi
centralizate de salubritate sunt disponibile în majoritatea zonelor urbane, dar acestea
aproape lipsesc în aglomerările rurale.
Legislaţia în domeniul gestionării deşeurilor a fost adoptată şi este în conformitate cu

acquis-ul comunitar. Mai mult, cu scopul de a asigura conformitatea cu directivele UE în
domeniu, România beneficiază de perioade de tranziţie, în general, până în 2017.
Legea nr. 101/2006 cu privire la serviciile publice de salubrizare pentru oraşe şi comune,
prevede faptul că salubrizarea localităţilor este un serviciu public local de gospodărire
comunală, organizat într-un mod coordonat, reglementat, gestionat, monitorizat şi
controlat de către autorităţile administraţiei publice locale.
Ca urmare a procesului de integrare si aderare la Uniunea Europeana (2007), Romania

este obligata, ca de altfel toate Statele Membre, sa asigure o conformare cu acquis-ul
comunitar de mediu. Scopul este protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, inclusiv
masuri de ridicare a standardelor de trai prin prevederea de utilitati publice, in special
managementul deseurilor solide.
Angajamentele Romaniei cu privire la obiectivele si tintele juridice cu privire la mediu

sunt astfel indeplinite conform Tratatului de Aderare si Protocoalelor suplimentare
semnate la data de 25 aprilie 2005.
In lumina directivelor relevante ale UE si perioadelor de tranzitie acordate conform

Tratatului de aderare in domeniul deseurilor, Romania trebuie sa indeplineasca
urmatoarele obiective:

.

 Reducerea cantitatii de deseuri municipale biodegradabile eliminate la

depozitul de deseuri in procent de 75% din cantitatea totala (in termeni
gravimetrici) generata in 1995 in 2010; la 50% din cantitatea totala (in termeni
gravimetrici) generata in 1995 in 2013 si la 35% din cantitatea totala (in termeni
gravimetrici) generata in 1995 in 2016;
 Pentru deseurile de ambalaje – in 2013 obiectivului global de valorificare prin

reciclare este de 55%, iar pentru fiecare tip de material sunt stabilite urmatoarele
tinte:
Obiectivul minim global de valorificare prin Obiectivul global de

reciclare/tip de material Obiectivul global valorificare sau incinerare in
de valorificare Instalatii de incinerare a
Anul Hartie si
Plastic Sticla Metale Lemn prin reciclare deseurilor cu valorificare
carton
energetica
(%) (%) (%) (%) (%) (%) (%)
200
15 10 22 15 5 28 34
7
200
60 11 32 50 7 33 40
8
200
60 12 38 50 9 38 45
9
201
60 14 44 50 12 42 48
0
201
60 16 48 50 15 46 53
1
201
60 18 54 50 15 50 57
2
201
60 22,5 60 50 15 55 60
3
 Colectarea unei cantitati de deseuri de echipamente electrice si electronice

(DEEE) de 4kg /capita si an din gospodarii individuale;
 Depozitele municipale neconforme de deseuri existente vor fi inchise treptat

pana in anul 2017, iar depozitele de deseuri din zona rurala au avut termen data
de 16 iulie 2009.
Politica Uniunii Europene in domeniul managementului deseurilor implica trei strategii

complementare:
reducerea generarii deseurilor la sursa prin imbunatatirea design-ului produselor;

prevenirea si reducerea generarii deseurilor este strans legata de imbunatatirea
metodelor de fabricare a produselor, metode prin care pot fi influentati consumatorii
in a cere si a consuma produse ecologice, care necesita folosirea redusa a
ambalajelor;
incurajarea reciclarii si refolosirii deseurilor; prin care se incurajeaza recuperarea

unei cantitati cat mai mare de deseuri si reciclarea lor. CE a identificat cateva „surse”
de deseuri carora trebuie sa li se acorde o importanta prioritara, avand drept scop
reducerea impactului acestora asupra mediului. Aceste „surse” se refera la ambalaje
si deseurile de ambalaje, baterii si acumulatori sau deseurile electrice si electronice.

.

Directivele Uniunii solicita statelor membre sa introduca reglementari privind

colectarea, refolosirea si reciclarea deseurilor provenite din astfel de surse;
reducerea poluarii cauzata de incinerarea deseurilor necontrolate, in toate

cazurile in care deseurile nu pot fi reutilizate si reciclate, cand se recomanda
valorificarea energetica a acestora prin co-procesare, co-incinerare, incinerare cu
recuperare, (la gropile de gunoi apelandu-se ca ultima solutie in depozitarea
deseurilor). Folosirea incinerarii fara recuperare de energie, ca si a gropilor de gunoi,
necesita o monitorizare atenta datorita prejudiciilor ce pot fi aduse mediului, motiv
pentru care au fost aprobate directive ce stabilesc linii directoare stricte privind
managementul diferitelor tipuri de deseuri, a gropilor de gunoi sau a limitarii emisiilor
provenite din activitatea de co-incinerare/incinerare.
Sistemul actual de gestionare a deşeurilor în judeţul Olt consideră următoarele tipuri de

deşeuri: deşeuri menajere (inclusiv deşeuri periculoase menajere), deşeuri din
echipamente electrice şi electronice, deşeuri voluminoase, deşeuri menajere din mediul
rural (inclusiv deşeuri periculoase menajere), şi deşeuri similare celor menajere (deşeuri
din parcuri si gradini, deşeuri de piaţă, deşeuri stradale şi nămol de epurare).
În zonele urbane, gestionarea deşeurilor este organizată prin servicii specializate în
cadrul primăriilor sau prin companii de salubritate. Acestea lucrează pe bază de
contracte cu generatori individuali de deşeuri. Mediul rural nu beneficiază de servicii
specializate de salubritate. Transportul deşeurilor la punctele de colectare se face de
individual de către generatori. Există pe teritorul judeţului Olt depozitări necontrolate de
deşeuri pe terenuri agricole, unele terenuri chiar de calitate superioară fiind afectate de
aceste activităţi.
Principalele deficienţe ale sistemului de gestionare a deşeurilor sunt după cum urmează:
- Acoperire parţială cu servicii de colectare a deşeurilor: Serviciile de colectare a
deşeurilor acoperă numai o parte a populaţiei: în 2006 numai 28.6% din populaţia
judeţului beneficia de servicii de colectare a deşeurilor, în special în zonele urbane.
Aria de acoperire cu servicii de colectare a deşeurilor era de 70,3% în mediul urban
şi, respectiv, 0% în mediul rural.
- Infrastructura inadecvată pentru depozitele de deşeuri: nici unul din depozitele de
existente nu respectă cerinţele Directivei privind depozitarea deşeurilor, acestea
fiind insalubre şi cu efecte adverse semnificative asupra mediului (miros, potenţial
de infestare, deşeuri purtate de vânt, pericol de auto-incendiere, poluarea apelor de
suprafaţă şi subterane etc);
- Sistem inadecvat pentru reciclarea materialelor recuperabile: puncte de colectare
separată a deşeurilor există doar în Slatinapentru: plastic, hârtie şi carton, metal şi
deşeuri biodegradabile. Există puncte de colectare în judeţ, unde operatorii
economici colectează deşeuri reciclabile care sunt, apoi, vândute către reciclatori.
- Majoritatea cantităţii de deşeuri biodegradabile este eliminată pe depozite: contribuie
la formarea gazului de haldă care prezintă pericol pentru muncitori şi locuitori din
zonă, fiind şi gaz cu efect de seră;
- Un sistem deficient de colectare a datelor privind generarea şi gestionarea
deşeurilor: datele colectate sunt adesea inconsistente şi contradictorii. Seriile de
date privind diferite tipuri de deseurile colectate la nivelul judetului prezinta fluctuatii
semnificative ceea ce face imposibila utilizarea lor penrtru determinarea, de
exemplu, a tendintei de evolutie a generarii sau colectarii deseurilor pe o anumită
perioadă de timp. Parte din problema este lipsa pana de curand, a podurilor cantar
.

de la depozitele de deseuri, astfel incat pentru perioadele trecute sunt facute

estimari.
Prezentul proiect are scopul de a dezvolta un sistem de gestionare integrata a deseurilor

pentru CJ Olt astfel incat sa se asigure:
 colectarea tuturor deseurilor generate de populatie, precum si valorificarea

unei bune parti din deseurile reciclabile ca materii prime in diverse procese
tehnologice,
 protectia factorilor de mediu, favorizand un climat sanatos intregii populatii, si

nu in ultimul rand, o schimbare esentiala atat in ceea ce priveste aspectul fizic si
peisagistic al zonelor urbane si rurale, cat mai ales perceptia asupra gradului de
curatenie a acestora.
Mai mult, costurile de functionare a intregului sistem integrat de gestionare a deseurilor

se vor incadra in limitele de suportabilitate pentru intreaga populatie a judetului, atat in
zonele urbane, cat si in cele rurale. Investitiile propuse vor contribui la indeplinirea
serintelor si obligatiilor asumate in domeniul managemenetului deseurilor de catre
Romania in Tratatul de aderare.
În judeţul Olt există contracte de colectare deşeuri în municipiul Slatina, precum şi în

localităţile Slătioara, Caracal, Balş, Piatra Olt, Scorniceşti, Drăgăneşti Olt, Comuna
Grădinari, Comuna Iancu Jianu, Corabia şi Potcoava. Nu există un inventar standard de
containere, iar capacitatea specifică per persoană în mediul rural este foarte scăzută.
În zonele urbane, echipamentele de colectare constau în special din containere de

deşeuri de 120 litri si 240 litri. De asemenea, comune sunt şi containerele 1,1m3. Mai
există containere cu capacitate de 4-5m3. Echipamentele de colectare sunt, de
asemenea, mai degrabă heterogene.
Există 6 depozite de deşeuri operaţionale (1 depozit a fost închis în 2007) în judeţul Olt.
Nici unul din depozite nu respectă condiţiile unui depozit conform şi trebuie închise până
la data de 16 Iulie 2017. Depozitele au diferite capacităţi, cel mai mare fiind depozitul
Caracal care are o suprafaţă de 6ha.
Există 3 proiecte Phare implementate sau în curs de implementare care vor contribui
semnificativ la îmbunătăţirea gestionării deşeurilor în anumite zone ale judeţului, atât în
mediu urban cât şi în mediu rural:
1. Scorniceşti, Potcoava, Tatuleşti, Optaşi şi Coloneşti:
o Stabilirea a 225 puncte de colectare cu posibilitatea colectării separate a
deşeurilor
o Achiziţionarea de vehicule compactoare pentru colectarea deşeurilor şi de
presă multiplă verticală
2. Caracal
o Introducerea unui sistem de colectare separată în 2 ani de la începutul
implementării proiectului;
o Achiziţionarea de vehicule compactoare pentru colectarea deşeurilor, de
pubele, containere şi de presă multiplă verticală
3. Corabia şi Izbiceni
o Stabilirea a 130 puncte de colectare cu posibilitatea colectării separate a
deşeurilor

.

o Achiziţionarea de vehicule compactoare pentru colectarea deşeurilor, de

pubele şi containere
Proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt”, care va fi finanţat

din POS Mediu, Axa prioritară 2 „Sector managementul deşeurilor/ reabilitarea
terenurilor poluate istoric”.
Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu) este documentul care stabileşte
strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu, în România, în
perioada 2007-2013. Programul a fost elaborat de Ministerul Mediului şi Padurilor, în
calitate de Autoritate de Management pentru POS Mediu (AM POS Mediu) şi a fost
aprobat de Comisia Europeană în data de 11 iulie 2007. Bugetul total al POS Mediu este
de aproximativ 5,6 miliarde Euro, din care 4,5 miliarde Euro reprezintă finanţare
nerambursabilă a Uniunii Europene şi peste 1 miliard Euro reprezintă contribuţia
naţională.
În ceea ce priveşte sectorul de deşeuri, în România, în majoritatea localităţilor,

deşeurile sunt colectate şi depozitate în locuri care nu respectă regulile europene de
mediu. POS Mediu propune remedierea acestei stari de fapt prin investiţiile în
achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă, facilităţi de transport, sortare,
compostare şi reciclare, construirea de depozite de deşeuri la standarde europene,
închiderea depozitelor vechi, neconforme, etc. Astfel, Axa Prioritară 2 a POS Mediu
“Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate istoric” propune ca şi obiective:
• Creşterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiază de

colectarea deşeurilor municipale, şi de serviciile de management de
calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile;
• Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
• Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate
• Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor
• Reducerea numărului de situri contaminate istoric.
În cadrul acestei axe prioritare, POS Mediu promoveaza cu prioritate proiecte integrate
de management al deşeurilor, care să reflecte politica UE şi principiile din acest sector
de mediu şi care sunt în conformitate cu Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi cu
Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor. Programele de investiţii includ activităţi
legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire, colectare
selectiva, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare), în paralel cu închiderea
depozitelor de deşeuri neconforme. Proiectele respective acopera aglomerările urbane
şi rurale, la nivel judeţean/regional.
Proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt”, finanţat din POS
Mediu, Axa prioritară 2 „Sector managementul deşeurilor/ reabilitarea terenurilor poluate
istoric”, presupune un număr de 9 contracte, defalcate astfel:

.

 Contract de servicii 1: Asistenţă Tehnică în gestionarea şi implementarea

Sistemului integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt şi în
derularea campaniilor de conştientizare şi informare aferente Proiectului;
 Contract de servicii 2: Asistenţă Tehnică pentru supervizarea contractelor de

lucrări şi furnizare aferente Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor din
Judeţul Olt;
 Contract de servicii 3: Asistenţă tehnică pentru asigurarea serviciilor de

proiectare
 Contract de servicii 4: Servicii de verificare a proiectelor
 Contract de servicii 5: Servicii de audit financiar al proiectului
 Contract de lucrări 1: Construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic

de la Bălteni, judeţul Olt (prima celulă şi instalaţii auxiliare) şi proiectarea,
construcţia şi punerea în funcţiune a staţiei de sortare şi a staţiei de tratare a
levigatului în judeţul Olt;
 Contract de lucrări 2: Construcţia a 4 (patru) staţii de transfer (Caracal, Balş,

Corabia şi Scorniceşti) şi construcţia a 3.772 platforme de colectare refuzuri
menajere şi a 1.975 platforme de colectare a deşeurilor reciclabile în judeţul Olt;
 Contract de lucrări 3: Închiderea depozitelor urbane existente în judeţul Olt –

Slatina, Drăgăneşti Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabia şi Balş;
 Contract de furnizare bunuri 1: Achiziţia de echipamente (eurocontainere şi

tocătoare) pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi a refuzurilor menajere în
judeţul Olt;
Prezenta oferta analizeaza primul contract de servicii mentionat anterior, respectiv

Asistenţă Tehnică în gestionarea şi implementarea Sistemului integrat de management
al deşeurilor în judeţul Olt şi în derularea campaniilor de conştientizare şi informare
aferente Proiectului.
2.2.3 Contextul strategic la nivel national, regional si local
Pentru proiectarea Sistemului de Management Integrat al Deseurilor pentru judetul Olt,

documentele strategice/ de planificare existente la nivel national, regional si judetean au
fost luate in considerare, dupa cum urmeaza:
 Strategia Nationala de
Gestionare a Deseurilor
(SNGD) – instrumentul prin
care s-a creat cadrul necesar
pentru dezvoltarea si
implementarea unui sistem
integrat de gestionare a
deseurilor, eficient din punct de
vedere ecologic si economic,
in conformitate cu politiciile UE
.

 Planul National de Gestionarea Deseurilor (PNGD) - aprobat prin HG 1470/2004,

furnizeaza o analiza detaliata a managementului deseurilor in Romania, masuri de
prevenire si evitare a producerii deseurilor, de reducere a cantitatii acestora, precum
si metode de reciclare si valorificare, sau lista indicatorilor de monitorizare. Acesta
include, de asemenea, actiuni si mijloace adecvate pentru conformarea cu acquis-ul
comunitar de mediu in domeniul gestionarii deseurilor.
 Planul Regional de Gestionare a Deseurilor (PRGD) pentru Regiunea 4 Sud-

Vest - traseaza indeaproape cerintele acquis-ului de mediu. Obiectivul sau major
este implementarea de actiuni, proceduri si investitii eficiente din punctul de vedere
al costurilor, si incurajeaza participarea publica, toate ducand la o abordare eficienta
din punctul de vedere al mediului, sustenabila si posibila economic pentru
managementul deseurilor. Planul Judetean de Gestionarea Deseuri a Judetului
Olt (PJGD) - asigura crearea unui sistem de management integrat al deseurilor la
nivel judetean pentru a garanta indeplinirea obiectivelor si tintelor regasite in cadrul
legislatiei, cat si in planurile regionale si nationale;
 Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) aprobat de catre Comisia

Europeana in iunie 2007 - documentul de programare Fondurilor Structurale şi de
Coeziune, care stabileşte strategia de alocare a fondurilor europene în vederea
dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013. Obiectivul global
al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a
standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la îndeplinirea
angajamentelor de aderare a României la UE cu privire la protecţia mediului.
Axa prioritara 2 a POS Mediu prevede dezvoltarea sistemelor de management

integrat al deseurilor la nivel regional/judetean cu urmatoarele obiective specifice:
 Creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea

deşeurilor municipale, şi de serviciile de management de calitate
corespunzătoare şi la tarife acceptabile;
 Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
 Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate
 Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor
 Reducerea numărului de situri contaminate istoric.
În cadrul acestei axe prioritare vor fi promovate cu prioritate proiecte integrate de

management al deşeurilor, care să reflecte politica UE şi principiile din acest sector de
mediu şi care sunt în conformitate cu Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi cu
Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor. Programele de investiţii vor include
activităţi legate de managementul deşeurilor (prevenire, colectare selectiva, valorificare
şi reciclare, tratare şi eliminare), în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri
neconforme. Proiectele respective vor acoperi aglomerările urbane şi rurale, la nivel
judeţean/regional. Îmbunătăţirea serviciilor de management al deşeurilor este o condiţie
care trebuie legată de investiţiile din cadrul acestei axe prioritare.

.

2.3 PREZENTAREA CONSULTANTULUI
2.3.1 HYDRO-CARPATI
DESCRIERE + EXPERIENTA
SC HYDRO-CARPATI SRL este o firma cu capital integral romanesc ce furnizeaza

servicii specifice in domeniul proiectarii si consultantei, pentru a asigura extinderea,
diversificarea si cresterea rezultatelor clientilor sai.
Infiintata in 2009, SC HYDRO-CARPATI SRL a ajuns astazi o firma de proiectare si
consultant apreciata deoarece raspunde cu profesionalism la cerintele tot mai
diversificate ale clientilor sai. Cu o echipa de profesionisti tineri, insa cu experienta
vasta, avand avantajul viziunii moderne, al entuziasmului si inclinatiei catre inovatie,
biroul nostru imbina designul si confortul cu eficienta.
S.C. HYDRO-CARPATI S.R.L. este certificata ISO 9001:2008, ISO 14001:2004,

18001:2007. Organizatia HYDRO-CARPATI prin calitatea serviciilor prestate, respectiv
calitatea întregi echipe si a îmbunatatirii sistemului, se înscrie pe o curba de dezvoltare
continua.Pentru implementarea cerintelor standardelor de calitate, mediu, sănătate şi
securitate ocupaţională, S.C. HYDRO-CARPATI S.R.L. dispune de propriul "MANUAL
DE MANAGEMENT INTEGRAT" - MMI-1, precum şi de propriile Proceduri de sistem şi
operaţionale. Datorită acestui fapt s-au finalizat cu succes multe lucrări, s-a acumulat
experienţă şi s-a format o echipă unită, capabilă să lucreze când e necesar şi în
colaborare cu alţi specialişti.
Din 2009 pana in prezent SC HYDRO-CARPATI SRL a elaborate o serie de proiecte

finantate din fonduri europene:
- „Lucrari la sursele de apa ale Municipiului Slatina” – Beneficiar Compania de Apa Olt
– contract din cadrul proiectului “Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa
potabila si apa uzata. Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si
epurare in zona Olt” - Proiect co-finanţat prin Fondul de Coeziune - Programul
Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu)
- “Statii de epurare pentru orasele Potcoava, Draganesti Olt si Piatra Olt”– Beneficiar
Compania de apa Olt “– contract din cadrul proiectului “Extinderea si reabilitarea
sistemelor de apa potabila si apa uzata. Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu
apa, canalizare si epurare in zona Olt” - -Proiect co-finanţat prin Fondul de
Coeziune - Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu)
- „Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata in orasele

Potcoava si Scornicesti, judetul Olt”– Beneficiar Compania de apa Olt“Olt – contract
din cadrul proiectului „Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa potabila si apa
uzata. Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in zona

.

Olt“ - Proiect co-finanţat prin Fondul de Coeziune - Programul Operaţional

Sectorial de Mediu (POS Mediu)
- “Prima infiintare retea publica de apa uzata (canalizare, statii de epurare) si

extindere retea publica de apa, imbunatatirea retelei de drumuri de interes local,
prima infiintare si dotare a infrastructurii aferente serviciilor sociale-centru de ingrijire
copii (cresa conform legii 263/2007) si dotare camin cultural in comuna Slatioara,
jud. Olt”- beneficiar Comuna Slatioara, jud.Olt” - Proiect finantat din fonduri
europene - Măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea
serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a
moştenirii rurale" ce se încadrează în Axa III – „Calitatea vieţii în zonele rurale şi
diversificarea economiei rurale” – PNDR 2007-2013
2.3.2 IDOM
IDOM şi-a început activitatea în România în 1992 cu gestionarea şi implementarea

proiectelor finantate de catre Uniunea Europeana prin intermediul Programului PHARE.
Din 1997 IDOM realizează de asemenea activităţi de consultanţă pentru dezvoltarea
întreprinderilor private spaniole interesate de piaţa românească.
Din 1992 până în prezent IDOM a fost implicata in pregatirea si derularea a peste 30 de
proiecte în România. Printre clienţii noştri cei mai importanţi se numără Uniunea
Europeană, din ale cărui fonduri provin majoritatea investiţiilor realizate în ţară. Printre
contractele derulate in aceasta perioada mentionam:
 Asistenta Tehnica pentru Managementul si Supervizarea contractelor ISPA din

cadrul Masurii ISPA 2001/RO/16/P/PE/014 „Managementul integrat al deseurilor in
Municipiul Râmnicu Vâlcea;
 Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Contractelor de lucrari aferente „Sistemului

de Management Integrat al Deseurilor din Judetul Suceava” (in curs de derulare);
 Asistenta Tehnica pentru Supervizarea Contractelor de lucrari aferente „Sistemului

de Management Integrat al Deseurilor din Judetul Timis” (in curs de derulare);
 Dezvoltarea unui instrument cadru de imprumut al Bancii Europene pentru

Reconstructie si Dezvoltare, pentru confinantarea a aproximativ 12 proiecte din
sectorul apa si apa uzata finantate prin Fondul de Coeziune al Uniunii Europene (in
curs de derulare);
 Contract de Asistenta Tehnica „Sprijin pentru AM si OI in vederea gestionarii POS

Mediu, inclusiv sprijin in procesul de evaluare a proiectelor finantate din POS
Mediu”;
 Pregatirea Aplicatie ISPA “Management Integrat al Deseurilor Urbane pentru

municipiile Galaţi şi Brăila”;
 Pregatirea Aplicatiei ISPA “Management Integrat al Deseurilor Urbane pentru

municipiul Iasi”;
 Asistenţă Tehnică pentru Unitatea de Management de Proiecte de Restructurare şi

Privatizare;

.

 Asistenţă Tehnică pentru constituirea Autorităţii Naţionale de Reglementare a

Energiei;
 Proiect RICOP (finanţat prin programul PHARE şi destinat reconvertirii de societăţi

din 17 judeţe din România, pentru a putea fi restructurate, privatizate sau închise);
 Asistenta Tenhica pentru reabilitarea liniei de tramvai din Arad, proiect finantat de
BERD.
Sistemul de calitate ISO 9001 al IDOM asigură clienţilor noştri că diferitele servicii
realizate de companie sunt duse la bun sfârşit într-o manieră planificată, asigurând
calitatea şi supraveghind toate şi fiecare în parte din fazele de desfăşurare a proiectului.
În ceea ce priveşte protectia mediului în prestarea serviciilor, IDOM îşi desfăşoară

activitatea în acord cu Politica de Mediu desfăşurată de întreprindere în cadrul
Normativelor Internaţionale UNE-ÎN-ISO 14.001.
Sistemul de Management de Mediu a IDOM a fost implementat eşalonat în birourile

sale, iar în martie 2000 a fost supus unui audit extern, în virtutea căruia IDOM a obţinut
o certificare de Mediu externă a activităţilor şi serviciilor sale.
Procedurile şi instrucţiunile de lucru desfăşurate în cadrul Sistemului de Managementde

Mediu îndeplinesc cerinţele prevăzute în Norma UNE-ÎN-ISO 14.001, şi sunt duse la
îndeplinire respectând strict legislaţia de Mediu în vigoare.
De asemenea, in conformitate cu legea spaniola IDOM este obligata sa detina un

manual intern de proceduri privind sanatatea si securitatea in munca si sa il respecte
in toate proiectele pe care le deruleaza atat in Spania cat si in alte tari din lume.
2.4 CONTEXTUL LEGAL SI CADRUL INSTITUTIONAL AL CONTRACTULUI
2.4.1 Cadrul legal în sectorul deşeurilor
Politica Uniunii Europene în domeniul gestionarii deşeurilor se bazează pe 3 principii, şi

anume:
(1) Prevenirea producerii deşeurilor – un factor cheie în cazul oricărei strategii de

gestionare. Daca poate fi redusa cantitatea de deşeuri produsa şi gradul de
periculozitate a acestora, atunci valorificarea şi eliminare devin operaţii mult mai
simple.
(2) Reciclare, Reutilizare si Valorificarea deşeurilor – în cazul în care cantitatea de

deşeuri produsa nu poate fi redusa, cât mai multe din materiale trebuie recuperate,
de preferinţa prin reciclare. Fluxurile de deşeuri identificate de Comisie care necesita
o atenţie specială sunt: deşeurile de ambalaje, vehiculele scoase din uz, bateriile şi
deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
(3) Îmbunătăţirea tehnicilor de eliminare finală şi monitorizare – în cazul în care

deşeurile generate nu pot fi reciclate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare
reprezentând ultima soluţie. Atât incinerarea cât şi depozitarea deşeurilor necesita
o monitorizare stricta deoarece aceste activităţi pot avea un impact semnificativ
asupra mediului.

.

Figura 4: Ierarhia in managementul integrat al deseurilor
Obiectivele actuale de management al deseurilor au fost extinse prin intoducerea

conceptelor de evitare a formarii deseurilor si valorificarea acestora.
Ca o prima etapa in ierarhia unui management integrat al deseurilor este Reducerea sau
Evitarea Formarii Deseurilor, pentru ca este metoda care poate reduce costurile si
consumul de resurse, poate preveni poluarea si creste eficienta sistemului. Programele
de evitare a formarii deseurilor au ca obiective principale: indepartarea substantelor
toxice (pentru a nu ajunge in mediu) si a poluari datorate lor, precum si reducerea
cantitatii de deseuri generate. Aplicarea acestor programe presupune o interventie
adecvata inca din timpul procesul de productie a bunurilor de consum si a ambalajelor,
care trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: volum minim, continut redus de toxicitate
si durata mare de viata. Mediul de afaceri, institutiile si cetatenii trebuie deasemenea sa
practice evitarea formarii de deseuri prin cumpararea selectiva si reutilizarea produselor
si materialelor.
Daca evitarea formarii unui anumit deseu nu este posibila, atunci trebuie pus accentul
pe Valorificarea acestuia. Aceasta operatie se diferentiaza, din punct de vedere
tehnologic, in functie de metodele valorificarii materiale (reciclare, compostare) sau
energetice. Trebuie sa i se acorde prioritate valorificarii materiale a reziduurilor, prin
recuperarea (cel putin partiala) a materialului folosit la fabricarea produsului, urmata de
valorificarea energetica, prin recuperarea energiei continute in deseuri. Aceasta metoda
presupune colectarea materialelor, reprocesarea si utilizarea produselor obtinute.
Valorificarea deseurilor contribuie semnificativ la cresterea duratei de viata a depozitelor
de deseuri, economisirea energiei si a resurselor naturale, promovarea unor produse
utile, economice, benefice pentru mediu.
Pentru eliminarea deseurilor nevalorificabile se aplica depozitarea. Noile depozite de

deseuri sunt moderne, mult mai sigure din punct de vedere tehnic si administrativ, fiind
prevazute cu din ce in ce mai multe sisteme de control si monitorizare a poluarii
factorilor de mediu. Noile concepte de operare/exploatare a depozitelor de deseuri ridica
.

din ce in ce mai putine probleme pentru sanatatea populatiei si pentru mediu.

Deasemenea, multe din depozitele de deseuri utilizeaza tehnologii avansate de
recuperare a biogazului in vederea obtinerii de energie. Aplicarea acestor principii
presupune schimbarea strategiilor actuale pentru gestionarea deseurilor, conform carora
eliminarea deseurilor in depozitele de deseuri este modalitatea preferata (baza
piramidei) si minimizarea producerii de deseuri este optiunea cel mai putin folosita.
Figura 5: Inversarea ierarhiei actuale a gestionarii deseurilor in favoarea reciclarii, compostarii si

recuperarii de energie fata de depozitarea deseurilor
Pentru a atinge tintele de conformare, in ultimii ani, pe plan national a avut loc o
transformare totala a cadrului legislativ privind gestiunea deseurilor. Spre deosebire de
alte tari membre ale UE care si-au adaptat cadrul legislativ in perioade de peste 20 de
ani, Romania a trebuit sa faca acest lucru intr-o perioada extrem de scurta.
Practic principalele directive ale UE privind deseurile au fost transpuse aproape in

totalitate in legislatia nationala in perioada 2000 – 2005, iar pentru cateva dintre ele au
fost obtinute perioade de tranzitie, care amana data conformarii, dupa cum urmeaza:
Directiva Consiliului nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje, pentru

care s-a solicitat si obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.

.

Directiva Consiliului nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care s-a
solicitat si obtinut o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017.
Directiva Consiliului nr. 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor, pentru care s-a
solicitat si obtinut o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.
In consecinta, incepand cu anul 2006 Romania are la dispozitie un cadru legislativ de

gestiune a deseurilor modern si adaptat acquis-ului comunitar. Acquis-ul comunitar in
domeniul gestionarii deseurilor cuprinde un numar mare de acte normative, care se
refera atat la gestionarea diferitelor tipuri de deseuri, cat si la modalitatile de organizare
si functionare a serviciilor publice si private de salubrizare.
Legislaţia cadru
Directiva nr. 2006/12/CE privind deşeurile OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobata
Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile prin Legea 426/2001, cu modificările şi completările
periculoase ulterioare
HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei
Naţionale de Gestionare a deşeurilor şi a Planului
Naţional de Gestionare a Deşeurilor, cu modificările
ulterioare, modificata cu HG nr. 358/2007
OM nr. 1364/1499/1499/2006 pentru aprobarea
planurilor regionale de gestionare a deşeurilor
Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificările HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor
ulterioare) de stabilire a unei liste de deşeuri şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv
deşeurile periculoase
Legislaţia privind operaţiile de gestionare a deşeurilor
Depozitarea deşeurilor
Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor,
deşeurilor completata cu HG nr. 210/2007
În cazul deşeurilor biodegradabile trebuie atinse
următoarele ţinte:
2010 - reducerea cantităţii de deşeuri
biodegradabile municipale depozitate la 75% din
cantitatea totala (exprimata gravimetric),
produsa în anul 1995;
produsa în anul 1995;
produsa în anul 1995.
OM nr. 757/2004 privind aprobarea Normativului
tehnic privind depozitarea deseurilor, completata si
modificata prin OM nr. 1230/2005
Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de
criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a
deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 şi anexei deşeurilor la depozitare şi lista naţionala de deşeuri
II la Directiva 1999/31/CE acceptate în fiecare clasa de depozit de deşeuri
Gestionarea biodeseurilor
Regulamentul (EC) Nr. 1774/2002 care stabileste regulile sanitare cu privire la produsele animale

.

derivate nedestinate consumului uman.

Incinerarea deşeurilor
Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea HG nr. 128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor
deşeurilor
Transportul deşeurilor
Regulamentul Consiliului 1013/2006 privind HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru
transferul de deşeuri (aplicabil din data 11 Iulie aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006 privind
2007) transferul de deşeuri, cu modificările ulterioare
Legislaţia privind fluxurile specifice de deşeuri
Ambalaje şi deşeuri de ambalaje
Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi
deşeurile de ambalaje (cu modificările ulterioare) deşeurilor de ambalaje (cu modificările ulterioare)
Decizia 97/129/CE privind sistemul de identificare OUG nr. 196/2005 aprobata si modificata de Legea
şi marcare a materialelor de ambalaj nr. 105/2006 privind Fondul de Mediu, care aproba
nivelul taxelor platite de catre producatorii si
importatorii de bunuri ambalate daca acestia nu
îndeplinesc tintele stabilite de HG nr. 621/2005
privind gestionarea ambalajelor si deseurilor din
ambalaje
OM nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a
datelor referitoare la ambalaje si deseurile din
ambalaje, care aproba procedura de raportare a
informatiilor privind ambalajele si deseuri din
ambalaje
OM nr. 1229/731/1095/2005 pentru aprobarea
Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor
economici în vederea preluarii responsabilitatii privind
realizarea obiectivelor anuale de valorificare si
reciclare a deseurilor de ambalaje
OM nr. 194/360/1325/2006 ce completeaza si
modifica OM 1229/731/1095/2005 pentru aprobarea
Procedurii si criteriilor de autorizare a operatorilor
economici în vederea preluarii responsabilitatii privind
realizarea obiectivelor anuale de valorificare si
reciclare a deseurilor de ambalaje
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de HG nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente
echipamente electrice şi electronice (cu modificările electrice şi electronice şi legislaţia conexa
ulterioare) OM nr. 901/2005 privind aprobarea masurilor
specifice pentru colectarea deseurilor de
echipamente electrice si electronice care prezinta
riscuri prin contaminare pentru securitatea si
sanatatea personalul din punctele de colectare
OM nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii
si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor
colective în vederea preluarii responsabilitatii privind
realizarea obiectivelor anuale de colectare,
reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de
echipamente electrice si electronice, modificat prin
OM 1269/2006 si OM nr. 910/2007
OM nr. 1223/715/2005 privind procedura de
înregistrare a producatorilor, modul de evidenta si

.

raportare a datelor privind echipamentele electrice si

electronice si deseurile de echipamente electrice si
electronice, modificat si completat prin OM nr.
706/2007
Directiva 2002/95/CE privind restricţionarea HG nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor
utilizării anumitor substanţe periculoase în substanţe periculoase în EEE (cu modificările
echipamentele electrice şi electronice (cu ulterioare), completata si modificata prin HG nr.
modificările ulterioare) 816/2006
OM nr. 556/2006 privind marcajul specific aplicat
EEE introduse pe piata dupa data de 31.12.2006
Utilizarea în agricultura a nămolurilor din epurare
Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului, şi OM nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor
în particular, a solului, atunci când nămolul provenit tehnice privind protecţia mediului în special a
de la staţiile de epurare este folosit în agricultura solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în
agricultura
Baterii şi acumulatori uzaţi
Directiva 91/157/CEE privind bateriile şi HG 1132/18.09.2008 privind bateriile şi acumulatorii
acumulatorii care conţin anumite substanţe care conţin anumite substanţe periculoase
periculoase
Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi
acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatorii
(cu modificările ulterioare)
În ceea ce priveşte legislaţia cadru, directiva privind deşeurile şi directiva privind

deşeurile periculoase au fost transpuse în România printr-un singur act normativ care
reglementează inclusiv gestionarea deşeurilor periculoase. Prin aceasta lege se
stabileşte ca gestionarea deşeurilor municipale, inclusiv a deşeurilor periculoase din
deşeurile municipale, este responsabilitatea autorităţilor publice locale.
Prevederile directivelor privind depozitarea şi incinerarea deşeurilor au fost

transpuse în totalitate în legislaţia romana. România nu a solicitat perioada de tranziţie
pentru închiderea şi ecologizarea depozitelor din spaţiul rural şi nici pentru atingerea
ţintelor de reducere la depozitare a deşeurilor municipale biodegradabile.
Legislaţia romana privind depozitarea deşeurilor prevede ca termen de închidere şi

ecologizare a spatiilor de depozitare a deşeurilor din mediul rural data de 16 iulie 2009.
În cazul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, până la 31.12.2008

trebuiau îndeplinite atât obiectivul minim de colectare de 4 kg de DEEE/locuitor anual,
cât şi obiectivele de reciclare/valorificare.
În ceea ce priveşte fluxurile speciale, gestionarea deşeurilor din construcţii şi

demolări nu este reglementata în mod separat. Astfel, OUG nr. 78/2000 privind regimul
deşeurilor, aprobata prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare,
prevede ca responsabilitatea gestionarii lor este a producătorilor. Autoritatea publică
locala are obligaţia de a indica amplasamentele pentru eliminarea acestui tip de deşeuri.
Fata de continutul Acquis-ului Comunitar si de legislatia–cadru privind gestiunea

deseurilor, legislatia romana mai cuprinde o serie de acte normative ce contin prevederi
referitoare la acest domeniu, dupa cum urmeaza:

.

a) Legea nr. 51/8.03.2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice,

publicata in M.O. nr. 254 din 21.03.2006
Legea prevede stabilirea, organizarea, monitorizarea si controlul operatiunilor serviciilor

comunitare de utilitati publice din judete, orase si comune.
Serviciile de utilitati publice reprezinta totalitatea activitatilor si actiunilor de interes local,

indeplinite sub autoritatea administratiei publice locale, al caror scop este de a presta
serviciile de utilitate publica, inclusiv salubrizarea din orase si comune. Serviciile de
utilitati publice sunt in responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale si se
infiinteaza, se organizeaza si se gestioneaza potrivit hotararilor adoptate de consiliile
locale, de consiliile judetene, de asociatiile de dezvoltare comunitara, in functie de
gradul de urbanizare, de importanta economico-sociala a localitatilor, de marimea si de
gradul de dezvoltare a acestora si in raport cu infrastructura tehnico-edilitara existenta.
Autoritatile administratiei publice locale au competenta exclusiva in stabilirea,

organizarea, coordonarea si controlul operatiunilor serviciilor de utilitati publice.
Autoritatile locale pot lua decizii in urmatoarele domenii:
stabilirea reabilitarii, extinderii si modernizarii serviciilor;
asocierea inter-comunala pentru investitii de interes comun;
delegarea gestiunii serviciilor publice de gospodarie comunala si a bunurilor

proprietate publica;
contributia autoritatilor publice locale cu capital sau cu bunuri la unele societati in

scopul de a face investitii bazate pe conventii in care se prevad resursele
reprezentand contributia fiecarei autoritati publice.
contractarea sau garantarea de imprumuturi in scopul finantarii investitiilor in

domeniul serviciilor de utilitati publice;
stabilirea de taxe si aprobarea tarifelor pentru serviciile de utilitati publice.
b) Legea nr. 101/25.04.2006 a serviciului de salubrizare a localitatilor, publicata in

M.O. nr 393 din 8.05.2006 (completata si modificata de OUG 92/2007)
Serviciul public de salubrizare a localitatilor face parte din sfera serviciilor comunitare de
utilitati publice si se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor
administratiei publice locale ori asociatiilor de dezvoltare comunitara, in scopul
salubrizarii localitatilor. Serviciul de salubrizare cuprinde urmatoarele activitati:
precolectarea, colectarea si transportul deseurilor municipale, inclusiv ale

deseurilor toxice periculoase din deseurile menajere, cu exceptia celor cu regim
special;
sortarea deseurilor municipale;
organizarea prelucrarii, neutralizarii si valorificarii materiale si energetice a

deseurilor;
depozitarea controlata a deseurilor municipale;

.

infiintarea depozitelor de deseuri si administrarea acestora;
maturatul, spalatul, stropirea si intretinerea cailor publice;
curatarea si transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a

acestora pe timp de polei sau de inghet;
colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora

unitatilor de ecarisaj;
colectarea, transportul, depozitarea si valorificarea deseurilor voluminoase

provenite de la populatie, institutii publice si agenti economici, neasimilabile celor
menajere (mobilier, deseuri de echipamente electrice si electronice etc.);
colectarea, transportul si neutralizarea deseurilor animaliere provenite din

gospodariile populatiei;
colectarea, transportul si depozitarea deseurilor rezultate din activitati de

constructii si demolari;
dezinsectia, dezinfectia si deratizarea.
Indiferent de modalitatea de gestiune adoptata (gestiune directa sau delegate),

activitatile specifice serviciului de salubrizare se organizeaza si se desfasoara pe baza
unui regulament al serviciului si a unui caiet de sarcini, aprobate prin hotarare a
consiliului local sau a asociatiei de dezvoltare comunitara, dupa caz, intocmite in
conformitate cu regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare si caietul de sarcini-
cadru, elaborate si aprobate de A.N.R.S.C. prin ordin al presedintelui acesteia.
Operatorii serviciului de salubrizare isi pot desfasura activitatea numai pe baza licentei
emise de A.N.R.S.C.; prestarea activitatilor specifice serviciului de salubrizare fara
licenta sau cu licenta expirata, indiferent de tipul de gestiune adoptat, este interzisa.
c) Ordin A.N.R.S.C nr. 110/9.07.2007 privind aprobarea Regulamentului-cadru al

serviciului de salubrizare a localitatilor, publicat in M.O. nr 550 din 13.08.2007,
care stabileste cadrul juridic unitar privind desfasurarea serviciului de salubrizare,
definind modalitatile si conditiile – cadru ce trebuie indeplinite pentru asigurarea
serviciului de salubrizare, indicatorii de performanta, conditiile tehnice, raporturile
dintre operator si utilizator.
d) Ordin A.N.R.S.C nr. 109/9.07.2007 privind aprobarea Normelor metodologice de

stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitatile specifice
serviciului de salubrizare a localitatilor, publicat in M.O. nr 529 din 6.08.2007,
care reglementeaza modul de determinare a tarifelor pentru activitatile specifice
serviciului de salubrizare a localitatilor, prestate de operatori.
e) Ordin al ministrului sanatatii nr. 536/1997, pentru aprobarea Normelor de igiena
si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, publicat in M.O. nr
140/03.07.1997, modificat si completat prin OM nr. 862/2001, OM nr. 1028/2004, HG
88/2004, OM nr. 1136/2007.
f) Alta documente legislative conexe:
- HG nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Nationale privind accelarea dezvoltarii

serviciilor comunitare a de utilitati publice - stabileste: Unitatea Centrala de
.

Monitorizare responsabila cu monitorizarea si evaluarea stadiului de implementare a

“Strategiei Nationale privind dezvoltarea serviciilor comunitare pentru utilitatile
publice”; responsabilitati clare pentru Ministerul Afacerilor si Internelor si pentru
autoritatile judetene si locale privind elaborarea Planurilor Municipale de Gestionare
a Deseurilor; Fondurile IID (fonduri pentru dezvoltare, întretinere si reabilitare) pentru
agentii economici care dezvolta proiecte de servicii publice comunitare privind
infrastructura cu fonduri europene nerambursabile;
- Legea nr. 515/2002 pentru aprobarea OG nr. 21/2002 privind administrarea

asezarilor urbane si rurale - stabileste obligatiile si responsabilitatile ce revin
autoritatilor publice locale, institutiilor publice, intreprinderilor si publicului pentru
crearea unui mediu curat în asezarile urbane si rurale;
- OM nr. 128/2004 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care

adopta standardele europene armonizate ale caror prevederi se refera la ambalaje si
deseuri de ambalaje - aproba lista ce include standardele românesti armonizate cu
standardele europene referitoare la ambalaje si la deseurile din ambalaje;
- HG nr. 433/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si

functionare a serviciilor publice de salubrizare modificata prin HG nr. 353/2005;
- OG nr. 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare

a domeniului public si privat de interes local, aprobata cu modificari cu Legea 3/2003
si modificata prin Legea 101/2006;
- HG nr. 955/2004 pentru aprobarea Reglementarilor-cadru de aplicare a OG nr.

71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a
domeniului public si privat de interes local;
- Ordin A.N.R.S.C. nr. 111/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini – cadru al

serviciului de salubrizare a localitatilor - stabileste conditiile de desfasurare a
activitatilor specifice serviciului de salubrizare, stabilind nivelurile de calitate si
conditiile tehnice necesare functionarii acestui serviciu în conditii de eficienta si
siguranta;
- Ordin A.N.R.S.C. nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului- cadru de prestare a

serviciului de salubrizare a localitatilor - contractul-cadru de prestare a serviciului de
salubrizare a localitatilor constituie modelul contractului de prestari servicii care
reglementeaza, alaturi de Regulamentul serviciului, relatiile dintre operatori si
utilizatori.
2.4.2 Cadrul legal administrativ
La nivel national, regional si local exista mai multe institutii implicate in gestionarea
deseurilor municipale, fiecare dintre acestea avand responsabilitati specifice, stabilite
prin acte normative.
Guvernul este cel care elaboreaza strategia nationala de dezvoltare la nivel

macroeconomic, emite legi si hotarari specifice domeniilor de activitate ale ministerelor
de resort, da orientari generale in ceea ce priveste politicile pe termen lung.
Politicile generale formulate de Guvern sunt implementate in teritoriu de catre autoritatile

publice locale care organizeaza si conduc din punct de vedere administrativ serviciile
comunitare de utilitati publice si institutiile deconcentrate de mediu care asigura
.

monitorizarea si controlul conformarii (ARPM- uri, APM-uri si comisariatele judetene ale

GNM).
Figura 6: Structura autoritatilor implicate in gestionarea deseurilor
Prin urmare, coordonarea, reglementarea, monitorizarea, controlul sau organizarea

sectorului de gestionare a deseurilor menajere se realizeaza de multe autoritati, dintre
care amintim:
 Ministerul Mediului si Padurilor cu institutiile de specialitate subordonate sau

coordonate:
o Agentia Nationala pentru Protectia Mediului impreuna cu cele 8 agentii regionale

si 41 agentii locale de protectia mediului;
o Garda Nationala de Mediu impreuna cu cele 41 de comisariate judetene;
o Directia Generala AM POS Mediu;
o Administratia Fondului pentru Mediu;
 Ministerul Administratiei si Internelor cu institutiile de specialitate subordonate sau
coordonate:
o Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati
Publice (ANRSCUP) impreuna cu cele 8 autoritati regionale;
o 41 de institutii ale prefectului;
 Ministerul Sanatatii impreuna cu cele 41 de Autoritati de Sanatate Publica;
 Autoritatile Administratiei Publice Judetene si Locale.
Implementarea şi operarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor este

responsabilitatea autorităţilor publice locale. Din acest punct de vedere legislaţia
referitoare la funcţionarea administraţiei publice locale şi a serviciilor de utilităţi publice
are relevanţă.
.

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele acte normative care reglementează
aceste domenii.
Cadrul legal administrativ

Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicata, cu modificările şi completările
ulterioare
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările
şi completările ulterioare
Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificarile si completarile
ulterioare
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare
HG nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul
serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificarile si completarile ulterioare
OG nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a
domeniului public şi privat de interes local aprobata cu modificări prin Legea nr. 3/09.01.2003
şi modificata de Legea nr. 101/25.04.2006
HG nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementarilor-cadru de aplicare a Ordonanţei
Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare
a domeniului public şi privat de interes local
Legea nr. 101/2006 serviciului de salubrizare a localităţilor modificata şi completata prin OUG
92/26.09.2007
OM nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau
modificare a tarifelor pentru activităţile specifice serviciului de salubrizare a localităţilor
OM nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului - cadru de prestare a serviciului de
salubrizare a localităţilor
Alte acte normative care produc efecte
OUG nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publica, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii aprobata cu
modificări prin Legea nr. 337/17.07.2006 şi modificata de Legea nr. 128/05.05.2007, cu
modificarile si completarile ulterioare
HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor din OUG nr. 34/2006,
modificata si completata prin HG nr. 1056/2006 si HG nr. 1337/2006
HG nr. 71/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
prevăzute în OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate

juridica deplina şi patrimoniu propriu.
Doua sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele

competentelor autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze,
în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate
juridica, de drept privat şi de utilitate publica, având ca obiect furnizarea/prestarea în

.

comun a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi înfiinţarea, modernizarea şi/sau

dezvoltarea, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente.
Atât Consiliul Judeţean prin OUG 78/2000, cât şi Consiliile Locale prin legea 101/2006
au responsabilităţi şi competenţe privitoare la gestionarea deşeurilor, funcţie de nivelul şi
autoritatea care le este conferită prin statut. Un rol activ în implementarea şi
administrarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean şi local îl va
exercita Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)
2.4.3 Autoritati Implicate
Caietul de sarcini defineste structura de management a proiectului, respectiv Consiliul

Judeţean Olt va îndeplini rolul de Autoritate contractantă/Angajator pentru acest
contract şi, prin Departamentul de Contractare/Unitatea de Implementare a Proiectului
va fi responsabil cu organizarea procedurii de licitaţie, monitorizarea şi plăţile, precum şi
raportarea către UE.
O particularitate aparte a POS Mediu este reprezentata de faptul ca unul din obiectivele
vizate, in plus fata de dezvoltarea infrastructurii, este acela de a crea structurile eficiente
de management al serviciilor de salubrizare. Obiectivul global al POS Mediu il constituie
protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in Romania,
urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu si reducerea decalajului
existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu, atat
din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.
Implementarea programului este responsabilitatea Autoritatii de Management pentru

POS Mediu (AM), reprezentata de Directia Generala AM POS Mediu din cadrul
Ministerului Mediului si Padurilor, conform prevederilor HG 1653/2009 privind
organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Padurilor. AM este organizata la nivel
de directie generala – Directia Generala AM POS Mediu, conform HG 457/2008, avand
urmatoarele responsabilitati: coordoneaza si asigura managementul general al POS
Mediu, elaboreaza proceduri de implementare, selecteaza proiectele, semneaza
contractele de finantare, asigura masuri de publicitate si informare pentru program,
raporteaza stadiul implementarii programului la CE, etc.
Astfel, principalele părţi implicate in derularea şi implementarea proiectelor finanţate prin

POS Mediu, sunt reprezentate de următoarele instituţii cu responsabilităţi clar definite:
 Beneficiarul (respectiv Autoritatea Contractanta) – Consiliul Judeţean Olt – are rolul

principal în gestionarea şi implementarea proiectului aprobat prin POS Mediu, fiind
resposabil cu organizarea procedurii de licitaţie, monitorizarea şi plăţile, precum şi
raportarea către UE;
 Autoritatea de Management, din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor,

reprezentata de Directorul General al AM POS Mediu, este responsabilă de
implementarea programului, asigurând coordonarea globală şi managementul
implementării POS Mediu;
 Organismul Intermediar organizat ca structură în subordinea Ministerului Mediului şi

Pădurilor în regiunea de dezvoltare (OI Craiova), este responsabil pentru
implementarea programului la nivel regional şi asigură interfaţa Autorităţii de
Management cu beneficiarul proiectului;

.

 Autoritatea de Certificare şi Plată a fost creată în cadrul Ministerului Finanţelor

Publice pentru administrarea fondurilor primite de la Uniunea Europeană. ACP este
responsabila de asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor externe
nerambursabile primite de la Uniunea Europeană, precum şi de la alte organisme
internaţionale donatoare. ACP asigură primirea şi transferul fondurilor nerambursabile
primite de România de la Uniunea Europeană şi de la alte organisme internaţionale
donatoare, către agenţiile de implementare / autorităţile de implementare / autorităţile
de management / beneficiari, în conformitate cu regulile aplicabile fiecărui tip de
instrument financiar.
 Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi va realiza auditul de sistem,

verificări privind modul de cheltuire a fondurilor comunitare;
 Comitetul de Monitorizare, observatorul independent al implementării POS Mediu,

organizat ca structură de tip partenerial şi format din reprezentanţi ai instituţiilor cu rol
de autorităţi de management în gestionarea programelor operaţionale, ai societăţii
civile, ai ONG-urilor şi ai Comisiei Europene, asigură eficacitatea şi calitatea
implementării programului operaţional sectorial (POS). Astfel, acesta analizează şi
aprobă criteriile de selecţie pentru operaţiunile finanţate prin POS Mediu, analizează
periodic progresul realizat în atingerea obiectivelor specifice ale programului
operaţional, analizează şi aprobă rapoartele de implementare anuale şi finale.
 Consultantul Supervizare - Prestatorul selectat în vederea exercitării funcţiei de

Inginer, în conformitate cu Condiţiile de Contract, responsabil pentru supervizarea
execuţiei lucrărilor şi pentru asigurarea implementării cu succes a contractului de
lucrări.
 Consultantul Management - Prestatorul selectat în urma finalizării procedurii de

atribuire, în vederea căreia a fost elaborat prezentul caiet de sarcini.
 Contractantul/Antreprenorul - ofertantul selectat în urma finalizării procedurilor de

atribuire a contractelor de lucrări conform legislaţiei naţionale în domeniul achiziţiilor
publice. Contractantul trebuie să execute lucrările şi să remedieze toate defectele.
Astfel, în baza contractului atribuit, contractantul trebuie să se conformeze
prevederilor contractuale, precum şi prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare.
 Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) coordoneaza

implementarea tuturor PO si gestioneaza Sistemul Unic de Management al
Informatiei – SMIS. SMIS reprezinta un sistem informatic la scara nationala care
monitorizeaza intreg ciclul de viata al programului (programare, licitatii, contractare,
monitorizare, evaluare, plati, audit si control) fiind un instrument de monitorizare si
principal furnizor de informatii cu privire la progresul implementarii, atat la nivel de
proiect cat si la nivel de program.
 Alte organisme de control, verificare, monitorizare si audit (UCVAP, ANRMAP).
In continuare se prezinta o diagrama care schematizeaza relatiile intre diferitele institutii

implicate in implementarea proiectelor promovate de POS Mediu.

.

Figura 7: Raporturile intre diferitele institutii implicate in proiectele POS Mediu
2.4.4 Cadrul instituţional
A. Consiliul Judeţean Olt este Beneficiarul proiectului şi va fi responsabil de

pregătirea, implementarea şi realizarea aranjamentelor pentru operarea sistemului
nou înfiinţat prin proiect. Pentru realizarea implementării proiectului, în cadrul CJ s-a
înfiinţat Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP), ca unitate distinctă în cadrul
Consiliului Judeţean Olt, care va acţiona în numele beneficiarului final – Consiliul
Judeţean Olt în perioada de implementare a proiectului. Responsabilităţile UIP sunt:
 Faza de implementare a priectului:
o reprezintă CJ în relaţiile cu contractorii, consultanţii, instituţiile şi orice alţi

factori implicaţi în proiect;
o realizează şi urmăreşte contractele de lucrări din cadrul proiectului;

.

o monitorizează toate activităţile proiectului şi soluţionează orice problemă

apărută în implementare;
o îndeplineşte toate cerinţele contractului de finanţare;
 Faza de operare a sistemului:
o monitorizează derularea proiectului prin prisma condiţiilor impuse de

Contractul de finanţare.
Autorităţile locale vor continua să fie responsabile pentru managementul deşeurilor din
zona lor de responsabilitate, având în egală măsură în vedere coordonarea acţiunilor
individuale, prin intermediul ADI, asociaţie a comunităţilor locale formată din 112 consilii
locale şi Consiliul Judeţean, fondată in anul 2009 în vederea dezvoltării unui sistem
integrat de management bazat pe o strategie comună.
În fiecare caz, contractorul va fi responsabil pentru operarea şi întreţinerea instalaţiilor.
Unitatea de Implementare a Proiectului reprezinta interesele Beneficiarului (Consiliul

Judeţean Olt) în toate aspectele referitoare la implementarea Proiectului, preluând
următoarele responsabilităţi:
 Avizarea documentaţiilor de atribuire a contractelor de servicii/furnizare/lucrări, în

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice;
 Derularea procedurilor de achiziţie publică, încredinţarea şi semnarea contractelor;
 Verificarea şi plata constructorilor/furnizorilor pe baza documentelor de plată şi a

facturilor verificate şi aprobate;
 Existenţa unui sistem separat de contabilitate al Proiectului;
 Existenţa unui control financiar intern şi a unui audit anual independent al

organizaţiei;
 Controlul corespunzator al documentelor prin înregistrarea, păstrarea, arhivarea

acestora, în scopul asigurării corespunzătoare a unei piste de audit, în corelare cu
fluxurile financiare;
 Raportarea periodică şi ad-hoc către Autoritatea de Management / Organismul

Intermediar a progresului Proiectului.
Lucrarile cuprinse în proiectul privind Sistemul integrat de management al deşeurilor din

Judeţul Olt includ:
 Construirea depozitului de la Bălteni (prima celulă şi instalaţii auxiliare) –

executie conditii contract FIDIC Rosu), inclusiv proiectarea şi construcţia staţiei
de sortare şi a staţiei de tratare a levigatului – proiectare şi execuţie (FIDIC
Galben);
 Construirea a aproximativ 3.772 platforme unitare pentru amplasarea

containerelor de colectare a refuzurilor menajere – execuţie (FIDIC Roşu);
.

 Construirea a aproximativ 1.975 platforme unitare pentru amplasarea

containerelor de colectare a deşeurilor reciclabile – execuţie (FIDIC Roşu);
 Construirea a patru noi staţii de transfer (Caracal, Balş, Corabia şi Scorniceşti) –

execuţie (FIDIC Roşu);
 Închiderea, acoperirea şi reabilitarea amplasamentelor existente de la Slatina,

Drăgăneşti Olt, Scorniceşti, Caracal, Corabia şi Balş – execuţie (FIDIC Roşu).
Supravegherea execuţiei lucrărilor menţionate va fi asigurată de către un Consultant

Supervizare selectat în urma desfăşurării şi finalizării procedurii de achiziţie publică în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Acesta va asigura şi recepţia bunurilor, materialelor
şi echipamentelor aferente contractelor de furnizare.
După ce se va finaliza faza de investiţii, managementul acestor facilităţi va fi delegat

operatorilor, prin intermediul procedurilor de achiziţii publice. Vor trebui încheiate
contracte cu operatori economici pentru serviciile regionale de management al
deşeurilor, inclusiv colectare, transfer, transport pe distanţe lungi, tratament, procesare
şi eliminare finală.
Unele servicii operaţionale de management al serviciilor vor fi furnizate în cadrul noului

sistem de management integrat al deşeurilor, ca de exemplu:
 Gestionarea centrului de management integrat al deşeurilor (CMID), inclusiv

activităţi de sortare şi eliminarea finală la depozitul ecologic;
 Managementul staţiilor de transfer;
 Transportul deşeurilor la centrul de management al deşeurilor:
 Colectarea deşeurilor municipale din diferite localităţi şi transportul la staţiile de

transfer şi la platformele publice, sau direct la depozit.
Având în vedere complexitatea Proiectului care necesită soluţionarea la un nivel ridicat

al diverselor probleme tehnice şi financiare este imperios necesar asigurarea unui
management adecvat. Prestatorul va acţiona în calitate de Consultant Management
pentru a oferi Autorităţii Contractante sprijinul managerial necesar pentru implementarea
cu success a Proiectului.
Succesul întregului proiect poate fi asigurat numai printr-un management profesionist de

proiect. Managementul profesionist de proiect impune existenţa de personal calificat în
ceea ce priveşte metodologia, experţiza profesională şi comunicarea. Un element
important al competenţei profesionale este abilitatea de a pune în practică cunoştinţele
profesionale acumulate pe parcursul derulării activităţii. În acest sens Consultantul
Management va asigura aplicarea practica zilnică a acestui principiu.
B. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) s-a constituit pentru a reprezenta

interesele tuturor autorităţilor administrativ-teritoriale ale judeţului Olt în gestionarea
sistemului integrat al deşeurilor.
Funcţiile ADI au scopul de a facilita implementarea şi functionarea sistemului de

gestionare a deşeurilor menajere la nivel judeţean şi includ următoarele elemente:
.

 Faza de implementare a proiectului:
o urmăreşte implementarea proiectului;
o reprezintă interesele membrilor în deciziile ce afectează operarea

ulterioară a sistemului;
o asigură informarea eficientă a membrilor săi cu privire la stadiul de

implementare a proiectului;
 Faza de operare a proiectului:
o derulează procedurile de licitaţii pentru contractele de operare şi

management al sistemului integrat de management al deseurilor;
o urmăreşte respectarea contractelor de operare şi monitorizează

activitatea operatorilor selectaţi;
o aprobă tarifele/taxele şi alte condiţii de contract ce se impun;
o dezvolta şi actualizează strategiile de deşeuri la nivelul judeţului.
Facilităţile vor fi operate prin contracte de delegare a serviciilor. Vor fi un număr de 6

contracte de servicii acordate prin licitaţie, UIP fiind responsabil pentru organizarea
procedurilor de atribuire:
 Un contract pentru operarea depozitului, a staţiei de sortare şi a centrelor de

colectare, a staţiilor de transfer şi a parcului auto
 5 contracte de colectare a deşeurilor reziduale, câte unul în fiecare zonă de transfer.

.

2.5 OBIECTIVELE SI REZULTATELE PREVAZUTE ALE PROIECTULUI
Obiectivele si rezultatele prevazute, asa cum au fost extrase din Caietul de Sarcini, sunt
urmatoarele:
2.5.1 Obiective generale ale proiectului
Implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor in judetul Olt este in

linie cu legislatia UE, a Planului National de Gestionarea Deseurilor, a Planului de
investitii pe termen lung (Master Plan) pentru judetul Olt si se bazeaza pe obiectivele
POS Mediu, respectiv:
 Creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea

deşeurilor municipale, şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare
şi la tarife acceptabile;
 Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
 Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate
 Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor
 Reducerea numărului de situri contaminate istoric.
Astfel, obiectivul proiectul este in general de a imbunatati calitatea mediului inconjurator

si de a proteja sanatatea populatiei din judetul Olt si in special de a permite judetului Olt
sa iti indeplineasca contributia la atingerea diferitelor tinte din domeniul gestionarii
deseurilor conform Tratatului de Aderare si a diferitelor documente subsecventiale.
Proiectul are ca scop implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor

municipale în judeţul Olt, care urmăreşte:
 să asigure 100% colectarea deşeurilor în mediul urban;
 să asigure un grad de colectare de 95% în mediul rural;
 să se încadreze în limitele stabilite în Directiva privind depozitarea deşeurilor (DDD)

în legătură cu depozitarea deşeurilor biodegradabile;
 să protejeze sănătatea publică şi mediul prin îmbunătăţirea procesului de colectare

şi depozitare a deşeurilor şi să asigure condiţiile optime pentru închiderea şi
remedierea depozitelor actuale (neconforme), precum şi pentru construirea unui nou
depozit la standardele UE;
 să îmbunătăţească standardele serviciilor;
 să introducă sau să extindă sisteme de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje

(DA), să faciliteze reciclarea lor în acord cu cerinţele naţionale şi ale UE şi să
reducă procentul de deşeuri produse ce ajung la depozit;
De asemenea, proiectul:
 va întări capacitatea tehnică şi managerială de a implementa şi opera un proiect

legat de deşeuri, cu finanţare internaţională, în judeţul Olt;
.

 va sprijini autorităţile locale în realizarea unei strategii eficiente în privinţa tarifelor, a

facturilor şi a încasării sumelor corespunzătoare facturilor;
 va ajuta populaţia să devină mai conştientă de beneficiile acestui proiect, inclusiv în

privinţa colectării selective şi a reciclării deşeurilor, şi va încuraja populaţia să
consume într-o manieră care să împiedice pe cât posibil generarea de deşeuri.
Deşeurile municipale despre care este vorba aici cuprind deşeurile generate de
gospodării (inclusiv deşeurile voluminoase şi cele periculoase), deşeurile similare
generate în comerţ şi în instituţii, deşeurile provenite de la serviciul de întreţinerea
curăţeniei publice şi a parcurilor, precum şi nămolurile de epurare.
Astfel proiectul in final va avea urmatoarele realizari:
 cresterea ratei de colectare a deseurilor prin imbunatatirea atitudinii populatiei si

reducerea depozitarii ilegale a acvestora;
 cresterea gradului de reciclare a deseurilor in conformitate cu Hotararea de

Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje,
conducand la reducerea cantitatii de deseuri depozitate si economii ale materiilor
prime;
 evitarea depozitarii deseurilor biodegradabile in conformitate cu Hotararea de

Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, modificata si completata de
HG nr. 210/2007, conducand la reducerea cantitatii de deseuri depozitate si la
reducerea emisiilor de gas de depozit si levigat;
 inchiderea tuturor depozitelor de deseuri neconforme din judet in conformitate cu

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor si Ordinului ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deşeurilor, complementata de Ordinul ministrului mediului şi
dezvoltării durabile nr. 636/2008, conducand la reducerea impactului asupra
mediului (miros, poluarea apelor de suprafata si subterane, infestarea cu animale
daunatoare, antrenarea gunoaielor de catre vant, pericol de incendiu etc.).
 construirea unui nou depozit de deseuri conform cu legislatia in vigoare, care

conduce la reducerea impactului asupra mediului.
2.5.2 Obiectivul general
Obiectivul general al acestui contract este de a contribui la implementarea unui sistem

integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Olt care să îmbunătăţească atât
calitatea vieţii cât şi pe cea a mediului din judeţul Olt şi să corespundă din punct de
vedere al protecţiei mediului cu cerinţele legislaţiei române şi europene, să fie
eficient economic şi suportabil de către populaţie.
Prezentul contract de asistenţă tehnică are ca scop acordarea de către Prestator de

asistenţă tehnică şi sprijin managerial Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) din
cadrul Consiliului Judeţean Olt atât pentru implementarea efectivă a Proiectului, pentru
asigurarea serviciilor de instruire a personalului UIP în scopul consolidării capacităţii de
implementare a proiectelor de investiţii în toate fazele de realizare ale acestora cât şi
pentru organizarea şi derularea campaniilor de conştientizare şi informare cu privire la
impactul Proiectului.

.

2.5.3 Obiectivele specifice
Obiectivele specifice al acestui contract sunt urmatoarele
 Acordarea de sprijin calificat şi eficient UIP în managementul Proiectului pentru

implementarea cu succes a Proiectului;
 Asistenţă tehnică de specialitate în lansarea şi desfăşurarea procedurilor de

achiziţie publică pentru contractarea serviciilor de colectare a deşeurilor şi de
operare a Centrului de Management Integrat a Deşeurilor;
 Asistenţă tehnică de specialitate în lansarea şi desfăşurarea procedurilor de

achiziţie publică pentru contractarea serviciilor de asistenţă tehnică pentru
campanii de conştientizare şi informare;
 Întărirea capacităţii instituţionale şi administrative a Beneficiarului;
 Asigurarea unei bune vizibilităţi a sistemului integrat de management a deşeurilor în

judeţul Olt, finanţat prin POS Mediu, obţinerea unui bun nivel de conştientizare a
publicului cu privire la rigorile şi avantajele acestui sistem
 Promovarea sprijinului UE pentru realizarea Proiectului.
2.5.4 Rezultate aşteptate
Implementarea în bune condiţiuni a acestui Contract trebuie să conducă la următoarele

rezultate:
 Documentaţiile de atribuire pentru contractele de delegare a serviciului de

salubritate şi pentru contractele de operare a obiectivelor nou construite elaborate şi
aprobate;
 Asistenţă în derularea procedurilor de achiziţie publică acordată;
 Suportul în contractarea serviciilor de delegare a serviciilor de salubritate şi a celor

de operare, precum şi a serviciilor privind derularea campaniilor de conştientizare şi
informare asigurat;
 Manual de proceduri al UIP elaborat;
 Asistenţă în elaborarea rapoartelor / cererilor de rambursare conform Contractului

de finanţare acordată;
 Asistenţă în verificarea rapoartelor / cererilor de plată emise de contractori /

prestatori acordată;
 Instruirea personalului UIP efectuată;
 Sistemul de arhivare şi monitorizare a documentelor elaborat şi implementat;
 Planul de Management de mediu, în conformitate cu cerinţele Acordului de Mediu,

elaborat;

.

 Asistenţă tehnică punctuală în managementul deşeurilor acordată şi sprijin în

activitatea de zi cu zi a UIP asigurat;
 Planul de promovare implementat, Strategia de informare şi conştientizare publică

elaborată;
 O campanie eficientă de informare şi conştientizare publică privind Sistemul integrat

de management al deşeurilor în judeţul Olt implementată;
 Public informat în legatură cu gestionarea deşeurilor (în special colectarea separată

a deşeurilor biodegradabile şi a celor de ambalaje) conform strategiei de informare
şi conştientizare;
 Pagina web privind Sistemul integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt

realizată.
2.6 COMPONENTELE PROIECTULUI
Componentele proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor pentru judetul

Olt” care urmeaza a fi finantate prin Programul Operationa Sectorial pentru Mediu sunt:
 Componenta 1 - Colectare deseuri reziduale si deseuri reciclabile
Dupa implementarea proiectului, in judetul Olt colectarea deseurilor reziduale se va

realiza de la 100 % din populatia din mediu urban si 95 % din populatia din mediul rural.
Restul de populatie din mediul rural de 5 % se afla situata in zone unde nu este posibil
accesul masinilor de colectare a deseurilor. Dupa implementarea proiectului, in judetul
Olt se va realiza colectarea separata a deseurilor reciclabile atat in mediul urban, cat si
in medul rural.
Prin proiect se propune colectarea deseurilor reziduale prin aport voluntar, atat in mediul
urban, cat si in mediul rural. Colectarea deseurilor reziduale se va realiza in containere
de 1,1 mc. Un container va deservi 120 locuitori in mediul urban si 90 locuitori in mediul
rural. In zonele rurale unde densitatea populatiei este mai mica de 7 locuitori/ha vor fi
amplasate mai multe containere, astfel incat sa se evite distantele mari intre gospodarii
si cel mai apropiat container (distanta optima este de 200 m). Containerele de colectare
a deseurilor reziduale vor fi amplasate pe platforme special amenajate. Pe fiecare
platforma pot fi amplasate unul sau mai multe containere pentru colectarea deseurilor
reziduale.
Colectarea deseurilor reciclabile se va realiza prin aport voluntar pe trei fractii in mediul
urban (hartie si carton, sticla si plastic si metale) si pe doua fractii in mediul rural (sticla si
plastic si metale). Containerele pentru colectarea separata a deseurilor reciclabile vor fi
amplasate in puncte de colectare. Un punct de colectare va deservi circa 500 locuitori. In
aceste puncte de colectare, pe langa containerele pentru colectarea deseurilor
reciclabile pot fi amplasate si containere pentru colectarea deseurilor reziduale.
Prin proiect nu vor fi achizitionate containere si nu vor fi realizate platforme pentru

localitatile, unde deja au fost realizate aceste investitii prin proiecte PHARE CES.
Colectarea deseurilor reziduale si reciclabile este propusa a se realiza in 5 zone de

colectare, 4 zone arondate statiilor de transfer si 1 zona arondata depozitului Balteni,
.

care urmeaza a fi realizat prin proiect. Deseurile de sticla colectate vor fi transportate
direct catre reciclatori, in timp ce celelalte tipuri de deseuri reciclabile vor fi transportate
catre statia de sortare de la Balteni.
Figura 8: Zonele de colectare a deseurilor
Punctele de colectare pentru reziduuri şi deşeurile de ambalaje vor fi instalate în întregul

judeţ. Containerele pentru deşeurile de ambalaje (DA) vor fi amplasate câte unul la 500
de locuitori (1 × sticlă; 1 × fracţii uşoare; 1 × H&C în mediul urban şi 1 x sticlă în mediul
rurual).
Platformele de colectare vor fi betonate şi îngrădite cu pietre de bordură pe 3 laturi şi vor

fi situate în apropierea carosabilului, la marginea trotuarului sau la frontul stradal. Un
punct de colectare va putea conţine până la 6 containere. Containerele pentru reziduuri
şi pentru DA vor fi adesea amplasate în cadrul aceluiaşi punct de colectare. Consiliile
locale au desemnat zonele pentru platformele de containere; în practică, aceste
.

containere vor trebui să fie pe măsura amplasamentelor disponibile, respectând riguros

raportul de densitate de 1/90, 1/120 şi 1/500.
Pentru colectarea deşeurilor reziduale vor fi utilizate Euro-containere metalice de 1,1 m³.
Containerele pentru fracţii uşoare şi pentru hârtie & carton sunt Euro-containere de 1,1
m³ din plastic, rotunde în partea superioară şi cu un design special al capacului, în
funcţie de tipul de deşeu colectat. Sticla va fi colectată în Euro-containere metalice de
1,1 m³, cu capac special şi rotund în partea superioară.
Pentru colectarea deseurilor reziduale vor fi realizate aproximativ 530 unitati de

platforma (o unitate de platforma este aferenta unui container) pentru mediul urban si
aproximativ 3.242 unitati de platforma pentru mediul rural. Rezulta un total de
aproximativ 3772 platforme unitare pentru amplasarea containerelor de colectare a
refuzurilor menajere.
Pentru colectarea deseurilor reciclabile prin proiect vor fi realizate 717 unitati de
platforma (o unitate de platforma este aferenta unui container) pentru mediul urban si
1.258 unitati de platforma pentru mediul rural. In total se vor construi 118 platforme in
mediul urban si 412 platforme in mediul rural. Rezulta un total de aproximativ 1975
platforme unitare pentru amplasarea containerelor de colectare a deseurilor reciclabile.
 Componenta 2 – Transferul si transportul deseurilor (care cuprinde Statiile de

transfer, inclusiv centre de colectare si transferul la depozitul de deseuri)
Judeţul va beneficia de 4 staţii de transfer (ST) care vor fi construite prin prezentul
proiect: Balş, Corabia, Caracal şi Scorniceşti. Noile ST vor fi echipate cu un sistem de
cântărire şi raportare, containere-birouri, containere (25m2 fiecare) pentru deşeuri
reziduale şi alte echipamente. Având în vedere distanţele mari de la zonele de colectare
la depozitul ecologic, judeţul va fi împărţit în 5 zone de colectare. Fiecare staţie de
transfer va prelua un centru de colectare, în timp ce depozitul ecologic de la Bălteni va
gestiona cea de-a cincea zonă de colectare stabilită în jurul depozitului. Transportul la
depozit se va realiza cu masini de transfer, specifice containerelor.
Statiile de transfer au urmatoarele capacitati maxime:

 Statia de transfer Bals – 15.086 tone/an;
 Statia de transfer Caracal – 33.584 tone/an;
 Statia de transfer Corabia – 19.992 tone/an;
 Statia de transfer Scornicesti – 7.643 tone/an.
O platformă publică de colectare va fi instalată în fiecare dintre staţiile de transfer.

Aceasta va include 2 containere pentru colectarea deşeurilor voluminoase şi a celor
periculoase. Se va asigura de asemenea spaţiu liber pentru instalarea unităţilor de
colectare a DEEE (responsabilitatea industriei). Deşeurile vor fi transportate de la staţiile
de transfer la depozit prin vehicule cu 3 osii şi cu containere roll-on/roll-off.
 Componenta 3 – Noul Depozit regional de la Balteni
Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in judetul Olt cuprinde un depozit

regional, care va fi realizat la Balteni, in vecintatea celui mai mare generator al judetului,
Municipiul Slatina. Depozitul de la Balteni va avea doua celule. Capacitatea totala a
depozitului va fi 3.560.000 mc.

.

Proiectul va finanţa prima celulă (cu o capacitate de 800.000 de tone şi o cu durata de

funcţionare până în 2019) a depozitului de la Bălteni împreună cu dotările obişnuite şi
echipamentul necesar. Zona depozitului va include un drum perimetral de acces, un
drum de acces pentru compactoare, o staţie de tratare a levigatului şi un sistem de
ardere a gazului de depozit. Pe măsură ce depozitarea va avansa, se vor construi
rampe care să permită vehiculelor de colectare şi transport să ajungă în zona de
descărcare. Se va folosi un compactor pentru a mări densitatea deşeurilor îngropate.
Fiecare celulă va fi prevăzută cu un sistem de colectare a levigatului, care cuprinde un

strat de drenaj, unde sunt montate conductele de colectare a levigatului. Sistemul va fi
instalat înainte de punerea în funcţiune a celulei. Sistemul de colectare va asigura
transportul levigatului la staţia de tratare proprie depozitului. Efluentul statiei de epurare
a levigatului va fi deversat in receptor de suprafata.
Sistemul de ardere a gazului va fi folosit pentru arderea biogazului generat prin

fermentarea deşeurilor îngropate. Biogazul va fi colectat printr-un sistem alcătuit, de
regulă, din puţuri şi conducte de legătură. Acest sistem va fi instalat, în cea mai mare
parte, în timpul fazelor de exploatare şi de închidere a depozitului. Sistemul de colectare
a gazului permite transportul gazului de depozit generat la instalaţia de ardere. Depozitul
de la Bălteni va include şi o platformă publică de colectare (ca şi în cazul ST).
Pe amplasamentul depozitului de la Balteni se va realiza si statia de sortare, care va

deservi intreg judetul, precum si centrul de colectare fluxuri speciale de deseuri (deseuri
voluminoase, deseuri periculoase menajere, DEEE).
 Componenta 4 – Statia de sortare
O staţie de sortare va fi localizată la noul amplasament de depozitare de la Bălteni şi va

beneficia de dotările acestuia (cântar, clădire administrativă comună) şi va deservi
întregul judeţ. Staţia de sortare este împărţită în 3 sectoare principale: hala de recepţie,
hala de sortare, hala de depozitare. Este nevoie de un încărcător cu cupă pentru
transportul fluxurilor de deşeuri intrate şi de un motostivuitor pentru manipularea
fluxurilor de deşeuri sortate şi balotate. În sectorul de sortare, fracţiunile uşoare sunt
sortate în metal şi plastic de diferite tipuri. Hârtia şi cartonul vor fi sortate în diferite
fracţiuni, de exemplu, hârtia şi cartonul profilate, de supermarket, şi hârtia sortată
provenită din materiale imprimate. Utilizarea unei singure benzi de sortare şi a unui
program de lucru în 2 schimburi (un schimb durează 8 ore) va permite sortarea cantităţii
maxime de deşeuri preconizate în 5 zile/săptămână.
Capacitatea staţiei de sortare este de aproximativ 11.600 t/an pentru hârtie şi carton şi
4.500 tone/an pentru plastic şi metal. Staţia va fi folosită alternativ pentru sortarea hârtiei
şi a fracţiunii uşoare. Personalul staţiei de sortare va fi asigurat de 16 muncitori şi 4
persoane cu sarcini administrative.
 Componenta 5 – Inchiderea depozitelor neconforme
In judet exista 6 depozite neconforme, care urmeaza a fi inchise:

 Depozitul neconform Slatina - suprafata 4 ha, sistare activitate de depozitare in
anul 2007;
 Depozitul neconform Scornicesti - suprafata 2 ha, sistare activitate de depozitare
in anul 2009;

.

 Depozitul neconform Draganesti Olt - suprafata 2 ha, sistare activitate de

depozitare in anul 2009;
 Depozitul neconform Caracal - suprafata 6 ha, sistare activitate de depozitare in
anul 2017;
 Depozitul neconform Corabia - suprafata 2,3 ha, sistare activitate de depozitare
in anul 2017;
 Depozitul neconform Bals - suprafata 3,2 ha, sistare activitate de depozitare in
anul 2017.
In cadrul acestui proiect, depozitele vechi de la Slatina, Scorniceşti, Drăgăneşti Olt,

Caracal, Corabia şi Balş vor fi închise în conformitate cu Ordinul ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr. 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea
deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), inclusiv cu realizarea sistemului de
monitorizare.
Cele 6 depozite existente din judeţul Olt vor fi închise cu strat final. În prezent situaţia în
judeţul Olt este după cum urmează: Slatina a fost închis dar nu cu strat final în 2007,
Drăgăneşti Olt şi Scorniceşti trebuiau închise în anul 2009, în timp ce celelalte depozite
existente trebuie să fie închise până în 2017.
Având în vedere că depozitele de la Drăgăneşti, Scorniceşti, Corabia şi Balş au

capacitate de stocare redusă, se aşteaptă ca impactul asupra mediului să fie minim.
Aşadar, aceste depozite vor fi închise printr-un singur strat, intr-o singura etapa.
Pentru închiderea depozitelor de la Slatina şi Caracal vor fi respectare termenele legale

pentru stratul intermediar si cel final şi prin urmare, este prevăzută procedura de
închidere în două etape. Pentru închiderea temporară (intermediară) vor fi aplicate
prevederile Ordinului 757/2004. Cele doua etape de inchidere a depozitelor presupun:
 In prima etapa are reloc reprofilarea corpului depozitului, acoperirea cu un strat
de pamant si instalarea facilitatilor pentru colectarea gazului de depozit si a
levigatului;
 In faza a doua are loc inchiderea finala a depozitului cu pachetul de
impermeabilizarea, conform prevederilor legale.
 Componenta 6 – Compostare individuala si compostarea deseurilor verzi
Prin proiect se propune compostare individuala a deseurilor biodegrabile la 80 % din

populatia din mediul rural si la 10 % din populatia din mediul urban (zona periurbana).
Unitati de compostare achizitionate vor fi distribuite la gospodariile care urmeaza sa
composteze individual in mediul rural. Unitatile de compostare sunt cheltuieli neeligibile.
De asemenea, vor fi achizitionate tocatoare (schreddere) pentru deseurile din parcuri si

gradini. Compostarea deseurilor din parcuri si gradini se va realiza in situ.
Incepand cu anul 2014, din alte surse care urmeaza a fi identificate de catre Beneficiar,
se propune realizarea unei statii de compostare centralizate la Balteni.
 Componenta 7 – Asistenta tehnica si consultanta
Proiectul va include, pe lângă investiţii în instalaţii şi echipamente de gestionare a

deşeurilor, o componentă de asistenţă tehnică (AT) şi consultanţă. Scopul acestei

.

componente este de a asigura realizarea de beneficii maxime din dotările tehnice.

Activitatea de asistenţă tehică/consultanţă are în vedere patru aspecte:
 Realizarea proiectului tehnic pentru instalaţiile care vor fi proiectate de
antreprenor (Cartea galbenă FIDIC) si care cuprind statia de epurare levigat si
statia de sortare;
 Asistenta tehnica acordată unităţii de implementare a proiectului (UIP) pentru
sprijin în implementarea proiectului. AT va acorda sprijin UIP in desfasurarea
activitatilor curente, precum si procesul de achizitii publice. De asemenea, va
elabora documentatiile de atribuire pentru delegarea activitatilor serviciului de
salubrizare.
 Supervizarea contractelor de lucrări şi de furnizare produse: vor fi supervizate
toate proiectele de construcţii şi echipamentele furnizate şi va fi urmărit modul în
care antreprenorii şi furnizorii îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale şi se
conformează normativelor româneşti etc. Lucrarile de constructii supervizate
sunt:
o Constructia platformelor pentru colectarea deseurilor reciclabile si a
deseurilor reziduale;
o Constructia depozitului, inclusiv a statiei de sortare si a centrului de
colectare de la Balteni;
o Constructia celor patru statii de transfer noi si a centrelor de colectare
aferente;
o Inchiderea celor 6 depozite neconforme.
 Un contract care va cuprinde elaborarea şi implementarea a două campanii de
conştientizare a opiniei publice. Una din campanii se va adresa populaţiei
întregului judeţ, incluzând toate gospodăriile care beneficiază deja sau vor
beneficia de servicii de colectare a deşeurilor, ca rezultat al proiectului, şi se va
axa pe schimbările aduse sistemului de gestionare a deşeurilor. Cealaltă
campanie se va adresa segmentului de populaţie din mediul rural pentru a-i
încuraja să practice compostarea deşeurilor generate în gospodărie.
Contractele de asistenţă tehnică vor prevedea luarea de măsuri pentru informarea

publicului despre rolul UE în proiect şi pentru conformarea proiectului cu cerinţele UE de
vizibilitate.
Pe lângă contractele de asistenţă tehnică principale menţionate mai sus, proiectul

include o serie de contracte de prestări servicii cu rolul de a asigura implementarea
proiectului în conformitate cu legislaţia naţională precum şi regulile UE. Aşadar, sunt
prevăzute trei contracte suplimentare de asistenţă tehnică după cum urmează:
 Auditarea financiară a cheltuielilor Proiectului. Auditarea proiectului este un
instrument obligatoriu in realizarea proiectului. Auditurile vor fi realizate anual.
 Verificarea proiectelor tehnice întocmite de către Proiectant de către verificatori
de proiect atestaţi. Verificarea proiectarii se va realiza de un verificator certifcat
independent, care va aproba toata documentatia de proiectare inainte de
implementare. De asemenea, proiectantul trebuie sa fie disponibil pe toata
perioada de constructie pentru consultari in ceea ce priveste solutiile de
proiectare.
 Asistenţă tehnică pentru asigurarea serviciilor de proiectare pe parcursul
execuţiei lucrărilor.
.

Un rezumat al structurii proiectului se prezinta in schemele urmatoare.

.

Suport acordat UIP a

1: Asistenţă Tehnică în Beneficiarului in gestionarea si
gestionarea şi implementarea implementarea sistemului de
Sistemului integrat de management al deseurilor in
management al deşeurilor în judetul Olt
judeţul Olt şi în derularea
campaniilor de conştientizare şi Suport in derularea masurilor de
informare aferente Proiectului constientizare si informare a
publicului aferente Proiectului
2: Asistenţă Tehnică pentru Supervizarea contractelor de lucrari

supervizarea contractelor de lucrări
Contracte de şi furnizare aferente Sistemului Supervizarea contractelor de
servicii Integrat de Management al furnizare bunuri
Deşeurilor din Judeţul Olt
3: Asistenţă tehnică pentru

------------ Proiectare
asigurarea serviciilor de proiectare
4: Servicii de verificare a
------------ Verificarea proiectelor
proiectelor
5: Servicii de audit financiar al

------------ Audit anual financiar al proiectului
proiectului

.

Constructia primei celule a noului

depozit, inclusiv sistemul de
colectare a levigatului si a bazinului
tampon (FIDIC Rosu)
Constructia zonei de operare
inclusiv a utilitatilor, zonei de
spalare a rotilor, cantarului (podului

bascula, zonei de facilitati civice si
1: Construcţia şi punerea în a sistemului de protectie impotriva
funcţiune a depozitului ecologic de incendiului (FIDIC Rosu)
la Bălteni, judeţul Olt (prima celulă
Constructia cladirii administrative
şi instalaţii auxiliare) şi proiectarea,
(FIDIC Rosu)
construcţia şi punerea în funcţiune
a staţiei de sortare şi a staţiei de Constructia/refacerea drumului de
tratare a levigatului în judeţul Olt acces la amplasament (FIDIC
Rosu)
Constructia statiei de tratare a
levigatului (FIDIC Galben)
Constructia statiei de sortare
(FIDIC Galben)
Furnizarea de utilaje si
echipamente
Contracte de
lucrări
Constructia statiei de transfer de la
Caracal, inclusiv a zonei de facilitati
civice (FIDIC Rosu)
Bals, inclusiv a zonei de facilitati
civice (FIDIC Rosu)
2: Construcţia a 4 (patru) staţii de Corabia, inclusiv a centrului de
transfer (Caracal, Balş, Corabia şi facilitati civice (FIDIC Rosu)
Scorniceşti) şi construcţia a 3.772
platforme de colectare refuzuri Constructia statiei de transfer de la
menajere şi a 1.975 platforme de Scornicesti, inclusiv a centrului de
colectare a deşeurilor reciclabile în facilitati civice (FIDIC Rosu)
judeţul Olt Constructia platformelor de
colectare a refuzurilor menajere si
a deseurilor reciclabile in zonele
rurale (FIDIC Rosu)
Constructia platformelor de
colectare a refuzurilor menajere si
a deseurilor reciclabile in zonele
urbane (FIDIC Rosu)

.

Acoperirea temporara a depozitului

de la Caracal, inclusiv sistemul de
extractie a gazului de depozit
(FIDIC Rosu)
Acoperirea temporara a depozitului
de la Slatina, inclusiv sistemul de
(FIDIC Rosu)
Acoperirea finala a depozitului de la
Caracal, inclusiv sistemul de
(FIDIC Rosu)
Slatina, inclusiv sistemul de
3: Închiderea depozitelor urbane
Contracte de existente în judeţul Olt – Slatina, (FIDIC Rosu)
lucrări Drăgăneşti Olt, Scorniceşti,
Caracal, Corabia şi Balş Acoperirea finala a depozitului de la
Draganesti Olt, inclusiv sistemul de
(FIDIC Rosu)
Scornicesti, inclusiv sistemul de
(FIDIC Rosu)
Corabia, inclusiv sistemul de
(FIDIC Rosu)
Bals, inclusiv sistemul de extractie
a gazului de depozit (FIDIC Rosu)
1: Achiziţia de echipamente Furnizarea de containere pentru

(eurocontainere şi tocătoare) refuzurile menajere si deseurilor
Contract de
pentru colectarea deşeurilor reciclabile pentru zonele urbane si
furnizare bunuri rurale
reciclabile şi a refuzurilor menajere
în judeţul Olt Furnizarea de tocatoare
Figura 8: Lista contractelor propuse

.

2.7 PREZENTAREA ASPECTELOR ESENŢIALE
Aspectele esenţiale legate de obiectivele care trebuie atinse şi rezultatele aşteptate în

urma implementării proiectului sunt detaliate mai jos.
Există câteva elemente care pot avea un impact major în realizarea la termen şi în
condiţiile aşteptate a tuturor obiectivelor acestui proiect şi cărora trebuie să li se acorde
o atenţie deosebită. Printre acestea menţionam următoarele:
 Dezvoltarea unor relaţii strânse şi eficiente de colaborare profesională între

toate părţile implicate în realizarea proiectului, bazate pe respectarea obligaţiilor
asumate de fiecare parte, dar şi de consideraţia mutuală pe care acestea trebuie să
şi-o acorde.
 Organizarea regulată de întruniri periodice între Autoritatea Contractantă/UIP şi

ceilalti factori implicati (contractori, asistenta tehnica de supervizare...), desfăşurate
pe baza unei agende clare pentru raportări asupra activităţilor desfaşurate,
dezbaterea problemelor apărute, elaborarea de decizii clare şi realiste (cu stabilirea
de termene de rezolvare şi responsabilităţi, etc).
 Adoptarea de catre toate părţile implicate a valorilor şi principiilor de baza ale

politicii de magement a proiectelor cum ar fi: adoptarea în timp util a deciziilor,
predictibilitatea acestor decizii, asumarea responsabilităţii tuturor deciziilor luate şi
viabilitatea acestora. De o mare importanţă este deasemenea utilizarea principiului
transparenţei în procesul de adoptare a deciziilor, atât de către echipele
Consultantului de AT si Supervizare şi contractorilor de lucrări, cât şi de ADI /UIP.
 Organizarea şi derularea unor campanii eficiente de informare a tuturor celor

care ar putea fi afectaţi de execuţia lucrărilor, care să includă: informaţii despre
aceste lucrări, beneficiile aduse localităţilor ţintă, locul şi data începerii lucrărilor,
duratele şi graficele de excuţie, condiţiile de execuţie, etc. la interfaţa atât cu
generatorii de deseuri (populaţia, agenţii economici), cât şi cu alte părţi implicate,
etc.
 Comunicarea excelentă cu Contractorii de lucrări, de servicii si furnizorii de

echipamente şi un control proactiv al activităţii acestora.
 Monitorizarea permanentă a performanţei echipei Consultantului de AT de

către personalul de conducere al proiectului şi UIP/ADI
 Rezolvarea în timp util şi eficient a tuturor problemelor de natură tehnică şi

financiară care pot apărea şi pot impieta asupra parametrilor proiectelor în derulare.
 Procesarea în timp util (la timp) a tuturor aplicaţiilor de plată pentru a se asigura
un flux de numerar adecvat pentru Contractorii de lucrări, servicii, furnizare, ceea ce
va permite menţinerea continuă a resurselor acestora la un nivel satisfăcator.
 Instruirea continuă în exercitiu direct a personalului UIP/ADI implicat în proiect (şi

a personalului contractorilor de lucrări) privind standardele de calitate în construcţii,
respectarea prevederilor comerciale ale contractelor şi importanţa deosebită a unui
sistem corect şi complet de menţinere a documentelor elaborate în perioada de
derulare a contractelor.
.

Echipa IDOM-HYDRO consideră urmatoarele rezultate specifice ca rezultate cheie

pentru succesul proiectului:
 Construirea unor facilităti pentru infrastructura de management a deseurilor la

standarde tehnice înalte ce vor necesita costuri de întreţinere minime pe durata
exploatării şi care vor constitui obiective de referinţa pentru proiectele viitoare în
zonă şi în alte zone din România.
 Finalizarea lucrărilor la timp şi de bună calitate (nu se poate accepta ideea

obţinerii unei calităţi slabe dat fiind constrângerile de timp).
 Finalizarea lucrărilor în bugetele alocate prin contracte pe baza unor verificări

regulate pentru a se asigura ca fondurile sunt cheltuite într-o manieră
corespunzătoare.
 Finalizarea contractelor de lucrari în condiţii de sigurantă pentru viaţa şi

sănătatea personalului şi a populaţiei.
 Finalizarea contractelor de investiţii cu daune “zero” în ceea ce priveşte mediul

înconjurător.
 Finalizarea la timp a procedurilor de achizitii publice pentru selectarea

operatorilor instalaţiilor de gestiune a deşeurilor construite prin Proiect,
precum si a operatorilor de colectare si transport deseuri
 Organizarea şi derularea in termenele stabilite a unor campanii eficiente de

informare si constientizare a populatei cu privire la noul sistem de
management a deseurilor
 Un transfer maxim de competenţe şi cunostinţe către personalul UIP/ADI.
 Imbunătăţirea condiţiilor de mediu şi o mai bună calitate a vieţii în aglomerările

vizate de contractele de construcţii în infrastructura de mediu.
 Consultantul va depune în permanenţă toate eforturile pentru ca pe parcursul

derulării proiectului, procesul de colaborare cu toate celelalte părţi, care intervin în
contract să fie fructuos şi să se realizeze în acest fel cu succes toate obiectivele
proiectului.
La cele de mai sus trebuie adaugat că IDOM-HYDRO apreciază calitatea şi precizia

informaţiilor puse la dispoziţia ofertanţilor prin aceasta documentatie de atribuire, ce are
meritul de a prezenta într-o manieră coerentă şi clară (uneori prea amănunţită) a
cerinţelor minime ale activităţii de asistenta tehnica.
Aceasta ne face, pe de altă parte, să nu subestimăm unele dificultăţi, care pot apărea pe
durata implementarii proiectului şi să ne pregătim din timp măsurile necesare pentru
depaşirea acestei eventualităţi.
In acest context dorim ca aspectele dezvoltate mai jos să fie percepute ca o prezentare
mai specifică a aspectelor considerate esenţiale pentru indeplinirea contractului şi
atingerea obiectivelor proiectului, în special legate de caracteristicile particulare a
acestui contract complex şi anume:

.

 Posibilitatea consultării în timp util a documentelor întocmite pentru

contractele de lucrări: Unele situaţii pot apărea datorită necunoaşterii la această
dată a documentaţiilor deja existente, realizate în etapele anterioare de pregatire a
Studiilor de fezabilitate, proiectare şi întocmirea Documentaţiilor de Atribuire, a
contractelor de lucrări precum şi din lipsa de informaţii privind obligaţiile care vor
reveni viitorilor contractanţi de lucrări de infrastructură. Primirea acestor documente
chiar la debutul proiectului va sprijini foarte mult experţii proiectului în analizarea
detaliată, eficientă şi în timpul acordat de documentatia de atribuire (şi planificat în
consecinţă) pentru cunoaşterea cât mai profundă a fiecărui contract de lucrări şi
informarea în timp util asupra particularităţilor fiecărui şantier.
 Concentrarea continuă asupra obligaţiilor care ne vor reveni, chiar şi în

condiţia în care activitatea Consultantului depinde de activităţile şi rezultatele
celorlalte părţi care intervin în direct şi indirect în contract, fapt pentru care
vom stabili metode eficiente de cooperare/ conlucrare:
 Cu proiectanţii contractelor de lucrări de execuţie, inclusiv identificarea unei

posibilităţi de comunicare directă (în cadrul unor întruniri convenite în mod
regulat, sau ori de câte ori este necesar) prin care să se stabilească operativ
măsuri de întreprins pentru îndeplinirea condiţiilor contractuale specifice, cu
sprijinul nemijlocit al UIP/ADI, prin intermediul cărei vom conlucra astfel şi căreia
îi vom prezenta rapoarte detaliate (în conformitate cu prevederile acestei
documentatii de atribuire).
 Cu Departamentul de Contractare – UIP/ADI, în ceea ce priveşte Managementul

de Proiect, pentru rezolvarea eficace a unei game foarte variată de aspecte:
 Tehnice, legate de procesul de pregatire a documentatiilor de atribuire

pentru furnizarea de echipamente, delegarea serviciului de colectare –
transport deseuri, desemnarea operatorilor infrastructurilr de mediu realizate
in cadrul proiectului, de proiectare, dar şi cele apărute pe durata execuţiei
când survin frecvent modificări, schimbări, variaţii, apar obstacole
neasteptate/ neanticipate sau solicitări din partea Autorităţii Contractante de
creştere a performanţelor unor obiective de construit,
 Administrative, cuprinzând înregistrarea şi emiterea eficientă a

răspunsurilor la documentele adresate Autorităţii Contractante, decizii
operative privind organizarea proiectului, a şedintelor, recepţionarea şi
aprobarea rapoartelor, etc,
 Financiare, legate de asigurarea controlului documentelor de plată şi

eliberarea plăţilor, asigurarea fondurilor necesare pentru finanţare, controlul
financiar intern, observarea iregularităţilor. Din experienţa noastră anterioară
în România şi în ţările din regiune a reieşit că aspectul numărul 1, care
trebuie considerat pentru finalizarea în bune condiţii contractele de furnizare
echipamente, dar mai ales cele de lucrări (durată, buget planificat, calitatea
prevăzută, ş.a) este executarea la timp a plăţilor către contractori (avans şi
tranşele intermediare). Întarzierile, cât de obiective ar fi (datorată unor terţe
părţi) pot conduce la reducerea ritmului de execuţie/ suspendarea lucrările
(la o întârziere a plăţii integrale cu 21 de zile) şi la rezilierea contractul (la o
întarziere a plăţii integrale cu 42 de zile) de către Contractor.
 Legate de calitatea lucrărilor executate, protecţia mediului, protecţia şi

securitatea muncii,
.

 Legate de calitatea echipamentelor furnizate
 De comunicarea cu interiorul şi exteriorul organizaţiei Autorităţii

Contractante, cu celelalte autorităţi şi organizaţii naţionale şi locale, care fac
parte din mediul de lucru al proiectului,
 Raportarea către managementul Autorităţii Contractante.
 Mobilizarea şi organizarea exemplară a echipei de experţi ai Consultantului

pentru a asigura în mod eficient managementul proiectului intr-o abordare
integrata, avand in vedere complexitatea proiectului. Managementul proiectului
impune din partea Consultantului un control permanent a tuturor aspectelor legale,
contractuale, tehnice si financiare. Aceasta atrage după sine o abordare similară din
partea Autoritatii Contractante/UIP al atât din punct de vedere managerial, cât şi din
punct de vedere al administrării tehnico- financiare, deoarece:
1. Este binecunoscut faptul că realizarea contractelor de construcţii finanţate din

fondurile europene înseamnă în primul rând prezentarea/elaborarea unui volum
impresionant de documente, care trebuie verificate şi aprobate atât de către
Consultantul Supervizor, cât şi de către Autoritatea Contractantă: garanţii
bancare; rapoarte de supervizare săptămânale, lunare, trimestriale, etc;
proiectele de execuţie pentru contractele de proiectare si executie; ordine de
variaţie (care în cazul contractelor de lucrari pentru infrastructurile de gestionarea
deseurilor pot fi şi câte 2-4 pe lună/contract); Certificate Interimare de Plată
(Solicitări de Plată), ce pot fi lunare pentru fiecare contract; amendamente ale
contractelor; recepţiile provizorii şi finale; la care se adaugă documentatiile
necesare emiterii Certificatelor de Urbanism, avizelor si autorizatiilor şi
Autorizaţiilor de Construire pentru fiecare contract de lucrări, etc.
2. In plus, conform metodei de supervizare standard, întrunirile pe şantier sunt

săptămânale şi reprezentanţii Autorităţii Contractante/UIP participă pentru
îndeplinirea prerogativelor proprii alături de echipa tehnica a Consultantului de
AT si Supervizare. În cadrul acestor întruniri, constructorii pot solicita o serie de
modificări/ adaptări ale aspectelor tehnice (minore, dar uneori majore) ale
contractelor de lucrări, ceea ce implică luarea unor decizii ce trebuie soluţionate
eventual până la întrunirea următoare sau într- un interval rezonabil de timp.
Aceasta va face ca personalul Consultantului Supervizor şi UIP să fie ocupaţi o
bună parte din timpul alocat activităţilor cu întocmirea formalităţilor contractuale
adecvate.
3. Serviciile tehnice, dar în special cele economico-financiare ale Autorităţii

Contractante vor avea un rol crucial în succesul proiectului deoarece vor verifica
şi executa plăţile în termenele prevăzute de contractele de lucrări (este bine
cunoscut ca întârzierea plătilor în astfel de contracte poate atrage după sine
suspendarea lucrărilor, eventuala reziliere acestora şi plata unor penalităţi de
întârziere).
 Utilizarea unor metode moderne de management al proiectului dat fiind

numărul contractelor de lucrări (trei) şi răspăndirea geografică a
amplasamentelor unde se vor desfasura acestea (intreg judetul Olt), la care se
adaugă faptul că Liderul de echipă isi va desfasura activitatea cu precadere în
Slatina şi trebuie să fie în legătură directă cu Autoritatea Contractantă/UIP pentru
raportare, predarea în timp şi obţinerea aprobărilor rezultatelor şi activităţilor
componentelor proiectului şi asistarea UIP atât în ceea ce privişte implementarea
.

acestui proiect, cât şi a aspectelor legate de implementarea prevederilor Deciziei de

Finanţare şi ale Contractului de Finanţare. Consultantul va utiliza metode moderne
de management combinate cu modelarea continuă a procesului de conducere a
proiectelui, astfel încât supervizarea niciunui contract de lucrări să nu fie supus unor
constrângeri datorită acestor aspecte caracteristice ale proiectului.
 Managementul proiectului va fi abordat la nivel calitativ ca un management orientat

către procese şi echipa va fi modelată astfel încat să existe o persoană înputernicită
pentru a coordona fiecare proces în parte. Acest expert împuternicit/ proprietarul de
proces va avea din partea Liderului de Echipă toate delegările necesare pentru a
derula toate procesele operationale (coordonare, administrare şi monitorizare)
rămânând ca acesta să discute/decidă cu Liderul de Echipă asupra proceselor
esenţiale pentru direcţionarea proiectului, cum ar fi: managementul riscurilor, al
conflictelor şi discontinuităţiilor şi mai ales controlul proiectului, toate acestea
presupunând luarea unor măsuri de redirecţionare a proiectului (măsuri corective,
măsuri preventive şi măsuri proactive) menite toate să conducă la atingerea
obiectivelor pe care ni le-am propus. Acest sistem permite flexibilitate, lăsând în
sarcina Liderului de Echipă doar deciziile şi acţiunile legate de rezolvarea unor
deviaţii sau discrepanţe în implementarea proiectului precum şi deciziile curente de
control. Un astfel de sistem va permite îndeplinirea cu succes a tuturor activităţilor şi
sarcinilor cerute prin acest Caiet de Sarcini.
Ca răspuns la aspectele cheie identificate mai sus, Consultantul menţionează

următoarele:
 Consultantul pune la dispoziţia Beneficiarului acestui contract o echipă complexă şi

completă de experţi locali, care pot beneficiar de sprijinul a numerosi experţi
internaţionali, care au fost implicaţi în sau au gestionat proiecte similare în domeniul
protectiei mediului (managementul deşeurilor, managementul apei şi a apei
uzate,etc). Experţii locali pot beneficia, prin intermediul directorului de proiect, de
expertiza internaţională specifică atât în activităţile de evaluare, cât şi în cele de
formare a personalului.
 Echipa de experţi propusa de catre Asociere are o vastă experienţă în

implementarea proiectelor de mediu cu finantare de la UE. Echipa de experţi
propusa permite punerea la dispoziţia beneiciarului a unor competenţe cheie şi
complementare (consultanta tehnica in domeniul ingineriei civile şi de mediu, juridic,
economic, comunicare, instituţional etc) şi permite mobilizarea în timp real, în funcţie
de necesităţile beneficiarului.
 Asocierea are o experienţa foarte specifică în pregatirea, evaluarea şi

implementarea proiectelor majore în state membre, precum Spania. In graficul de
mai jos este exemplifcata prezenţa IDOM în lume:

.

În lume
IDOM în IDOM în IDOM în

América Africa Uniunea Europeană
 Mexico D.F.  Casablanca  Barcelona
 Monterrey  Bilbao
 Sao Paulo  Bruselas
 Valencia (Venezuela)  Lisboa
 Estados Unidos  Londres
 Madrid
 Palma de Mallorca
 Porto
 San Sebastian
 Santiago de Compostela
 Sevilla
 Valencia
 Vitoria
 Zaragoza
 Bucarest
 Wroclaw (Polonia)
 Consorţiul detine Certificate de Calitate ISO 9001 şi ISO 140001, OSHAS 18001 si
a prestat servicii de asistenta tehnica şi supervizare în acord cu condiţiile
Contractului FIDIC în proiecte finanţate de UE. În acest sens, IDOM este membru al
ASINCE (Asociaţia Spaniolă de Consultanţi în Consultor-Inginerie şi Organizare),
care la rândul ei este membru FIDIC.
 Echipa de experti propusa detine ample cunoştinţe în domeniul managementului

proiectelor majore cu finanţare de la Uniunea Europeană (ex. utilizarea unor
instrumente eficiente de management de proiect: Critical Path Method, Earned
Value Methid etc), care vor asigura o implementare optimă a proiectului.
 Experienţa îndelungată în proiecte similare a Asocierii permite echipei de experti

propusa accesul la o bază de date complexă cu lecţii învăţate şi rapoarte de bune
practici, care pot fi utilizate inclusiv pentru perfecţionarea procedurilor UIP şi a altor
documente necesare pentru implementarea cu succes a proiectului. Deasemenea,
echipa de experti va fi permanet sprijinita atât din birourile permanente din România
a celor doua firme, cât şi din birourile din alte ţări europene.
 O reprezentare locală solidă a firmelor din consorţiu permite o bună cunoaştere a

organizării actuale a autoritatilor publice de la nivel national, judetean si local, în
special în ceea ce priveşte competenţele de gestionare a fondurilor europene si a
proiectelor de infrastructura de mediu (gestionarea deseurilor, alimentare cu apa si
canalizare).
 Echipa de experti nominalizata are cunostiinte vaste a politicii comunitare de mediu,

a directileor europene, a legislatiei in vigoare, a ghidurilor şi procedurilor
privindpregatirea, evaluarea si implementarea proiectelor finantate din fonduri UE,
printre care:
o Legislatia specifica privind protectia mediului si gestionarea deseurilor

municipale, administratia publica locala, achizitiile publice, executia si umarirea
.

lucrarilor de constructie, operarea facilitatilor realizate intr-un sistem integrat de

gestionare a deseurilor, etc.;
o Ghiduri de pregatire si evaluare a proiectelor POS Mediu (2007-2013);
o Ghiduri de realizare a analizei cost/beneficiu pentru proiectele de investitii de

mediu;
o Legislatia in vigoare si Ghiduri de realizare a master planurilor, studiilor de

fezabilitate si operare a serviciului de salubritate;
o Proceduri operaţionale de verificare şi evaluare a proiectelor finanţate din fonduri

structurale şi de coeziune.
 Asocierea a mobilizat personal la nivel managerial, cu experienţă demonstrată în

conducerea şi gestionarea acestui tip de contracte şi, prin urmare, cu o mare
capacitate de răspuns la situaţiile neprevăzute apărute în timpul executării acestora.
 Consorţiul şi grupul de experţi propuşi îndeplinesc competenţele tehnice şi

economico-financiare cele mai potrivite pentru specificul fiecarui contract (ex.
furnizare echipamente, lucrari de constructie, operare a infrastructurii specifice
managementului integrat de deseuri), precum si in organizarea de cursuri de
formare şi vizite de studii in domeniul managementului proiectelor, gestionarii
deseurilor, lucrarilor de executie.

.

2.8 IDENTIFICAREA SI JUSTIFICAREA RISCURILOR. RECOMANDARI PENTRU

MINIMIZAREA ACESTORA
Ipotezele care care fundamentează intervenţia proiectului conform Caietului de sarcini

sunt:
 Perioadele de timp/graficele de execuţie şi activităţile legate de Proiect se

bazează pe presupunerea că toate cerinţele şi condiţiile din Contractul de
finanţare vor fi realizate complet şi la timp;
 Între asistenţa tehnică de management, asistenţa de supervizare şi Unitatea de

Implementare a Proiectului vor exista relaţii de cooperare bune;
 UIP este organizat, are suficient personal calificat corespunzător, angajaţii fiind
motivaţi şi implicaţi pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător sarcinile de
serviciu şi pentru a prelua şi asimila cunoştiinţele profesionale necesare
implementării de proiecte de investiţii de la echipa de asistenţă tehnică;
 La nivelul Autorităţii de Management, a Organismului Intermediar şi a

Beneficiarului (prin UIP) există un sistem de coordonare pentru facilitarea
cooperării necesare implementarii Proiectului în condiţii corespunzătoare.
In tabelul de mai jos este prezentata o descriere a posibilelor strategii, cele mai
recomandate, pentru abordarea fiecăruia dintre riscurile identificate de catre Asociere,
strategii care vor sta la baza dezvoltării ulterioare a planului de măsuri pentru
combaterea riscurilor pe intreaga perioada de derulare a contractului:
2.8.1 Riscurile Caietului de Sarcini

Impactul
Rezultate
Probabilitate asupra
(Mici Solutii pentru reducerea sau
Riscuri (Mică/Medie/ proiectului
/Medii evitarea riscurilor
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
1. Dificultăţi de Medie – Mediu- Medii Concentrare continuă asupra
cooperare între Mare mare intereselor comune. Stabilirea
diferite părţi implicate (depinde de de linii de comunicare şi
în Proiect (în special organizaţia cooperare cu toate părţile
UIP şi Prestatorii celor în cauză). implicate in proiect pentru a
două contracte de avea opiniile acestora.
Asistenţă tehnică Organizarea de intalniri de
pentru managementul progres periodice (zilnice,
Proiectului şi cel de saptamanale, lunare) la care
asigurare a sa fie invitati toti factori
supervizarii lucrărilor) implicati in implemntarea
proiectului. Stimularea
interesului pentru proiect.
Obţinerea sprijinului tuturor
părţilor implicate.
Identificarea celor mai eficiente
căi de depăşire a obstacolelor

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
administrative sau legale în
calea progresului lucrărilor.
Consultarea zilnică a UIP
asupra tuturor aspectelor şi
evenimentelor apărute în
implementarea proiectului.
Asocierea cunoaşte că acest
risc este mic, dat fiind că
aprobarea fondurilor de
coeziune care cofinanţează
2. Neconcordante acest tip de proiecte implică o
între priorităţile analiză tehnică, economică,
definite la nivel Mediu- legală şi instituţională şi orice
Scazuta Medii
naţional şi cele Mare neconcordanţă este în mod
percepute prioritare la normal identificată în faza
nivel regional; prealabilă de proiect. Cu toate
acestea Asocierea va sprijini
Beneficiarul pentru a remedia
orice tip de interferenţă
generată în proiect.
Planul de achizitii este aprobat
de toate părtile implicate.
S-a clasificat ca medie
probabilitatea de a avea loc,
dat fiind că de regulă se
întârzie semnarea contractelor
din motive administrative.
3. Întârzieri rezultate Impactul unei posibile întârzieri
la stabilirea unor a semnării poate implica la
decizii pe parcursul rândul său o întârziere a
derulării procedurilor începerii exploatării
de atribuire infrastructurilor, cu
Mediu-
(contestaţii, clarificări Mediu Medii consecinţele economice de
Mare
solicitate asupra rigoare.
anumitor aspecte ale Asocierea va respecta
ofertelor etc.) termenele stabilite pentru
pregătirea documentatiilor de
atribuire, organizarea si
derularea procedurilor de
achizitii publice şi adjudecarea
contractelor de exploatare şi va
lua toate masurile posibile
pentru evitarea întârzierilor
administrative cu privire la
atribuirea semnării acestora.
4. Intarzieri rezultate Mediu- Este probabil să existe
Mediu Medii
din stabilirea unor Mare întârzieri în luarea deciziilor in
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
cadrul contractelor de lucrări
ceea ce poate sa conduca la
întârzieri in finalizarea acestora
şi prin implicit intarzieri in
decizii referitoare la operarea facilitatilor construite.
implementarea Asocierea se angajează să
contractelor de lucrari acţioneze cu cea mai mare
atenţie şi într-un timp cât mai
scurt în scopul accelerării luării
de decizii în contractele de
lucrări (e.g. Ordin de Variatii,
Dispozitie de Santier, etc).
5. Abilitatea Este evident că acest risc
companiilor selectate există, dat fiind numărul mare
de a respecta de contracte implicate
graficele de execuţie (respectiv 3 contracte de
ale contractelor, lucrări, 1 contract de furnizare,
capacitatea acestora 5 contracte de servicii).
de a depăşi eventuale Totuşi, Asocierea se
întârzieri în fluxul de angajează să respecte graficul
Mediu-
numerar, inabilitatea Mediu Medii de execuţie propus în această
Mare
de a mobiliza ofertă şi să mobilizeze
resursele umane şi resursele umane şi materiale
materiale necesare în necesare pentru corecta
timp util, inabilitatea execuţie a lucrărilor, cât şi să
de a recupera urmărească Antreprenorii şi
eventualele întârzieri furnizorii de echipamente
cauzate de piedici pentru ca aceştia să respecte
interne sau externe Programele de Lucru.
6. Dificultăţi în Mare Mediu Medii Inclusiv având o campanie de
depăşirea mentalităţii publicitate şi conştientizare a
publicului în ceea ce publicului puternică, experienţa
priveşte principiul Asocierea cu campanii similare
„poluatorul plăteşte”, desfăşurate în alte ţări, ca de
al politicilor tarifare exemplu în Spania, indică
definite şi al gradului faptul că populaţia dă dovadă
de suportabilitate de o opoziţie iniţială puternică
perceput de către în principal faţă de creşterea
beneficiarii finali ai tarifului de gestionare a
serviciilor deşeurilor. Conştientizarea
este un proces lent şi costisitor
şi de aceea vor fi necesare
multe campanii anuale pentru
a putea sensibiliza publicul
privind necesitatea de a
acoperi cheltuielile de investiţie
şi exploatare a infrastructurilor

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
necesare pentru gestionarea
deşeurilor ce sunt şi vor fi
necesare în timp ce se
generează deşeuri. Asocierea
va face un efort important
pentru a face să ajungă la
public principiul ”poluatorul
plateste”.
7. Dificultăţi După cum s-a menţionat în
referitoare la
paragraful anterior vor fi
conştientizarea
necesare multe campanii
beneficiarilor
anuale pentru a obţine un grad
serviciilor în legătură
înalt de colectare selectiva a
cu implementarea
Mare Mediu Mari deşeurilor la sursa de
sistemelor de
producere. Asocierea va
colectare selectivă,
depune un efort important
reducerea cantităţii de
pentru a face să ajungă la
reziduuri, principiile
public principiul ”poluatorul
colectării deşeurilor
plateste”.
speciale etc.
2.8.2 Riscuri adiţionale detectate
In afara riscurilor mentionate in Caietul de sarcini, asociatia a identificat si alte potentiale

riscuri, precum si contramasuri pentru evitarea sau eliminarea acestora.
Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
1. Modificari Mediu Mediu - - Având în vedere modificarea si
legislative la nivel Mare completarea unor directive
european si/sau europene si implicit
national aparute in transpunerea acestora în
perioada legislaţia românească, există
implementarii posibilitatea aprobarii a unui
proiectului act legislativ ce ar putea afecta
prezentul proiect.
În scopul minimizării oricărei
repercusiuni, Asocierea va
urmări orice schimbare în
legislaţie şi va informa
corespunzător UIP. Dacă vor
apare modificari legislative, va

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
oferi asistenta tehnică pentru a
reduce impactul asupra
proiectului.
Unitatea de Implementare a
Proiectului este organizata la
nivelul Beneficiarului, fiind
aprobata prin memorandumul
2. Lipsa resurselor de finantare. Beneficiarul va
Mica Mare Mari
umane avea in vedere posibilitatea
acoperirii posturilor care se
elibereaza din diferite motive,
prin concursuri organizate
conform legislatiei in vigoare.
3. Dificultăti in
realizarea si Salarizarea personalului UIP
mentinerea este inclusa in bugetul
performantei proiectului si există o
personalului cooperare stransă intre membri
beneficiarului, Medie Mare Mari unitatii.
datorate probabil
lipsei de personal Responsabilitatile membrilor
calificat sau lipsei vor fi descrise corespunzator
motivatiei prin fisa postului.
personalului existent
Se va asigura un flux
corespunzator de informatii
intre membrii implicati in
4. Aparitia de
managementul proiectul si
schimbari importante
imprimarea unui mediu de
in membrii implicati in Medie Mic Medii
lucru in echipa. Se va avea in
managementul
vedere implementarea un
proiectului
sistem de calitate si se va pune
un accent deosebit pe
comunicarea interna.
5. Lipsa unui sistem Mica Mediu Medii Cadrul institutional este bine
de comunicare intre definit la nivelul judetului. ADI
partile implicate in reprezinta interesele tuturor
desfasurarea UAT implicate in sistemul de
proiectului management integrat al
deseurilor. Facilitatile vor fi
operare prin contracte de
delegare a serviciilor.
Consultantul va acorda
asistenta tehnica in definirea
procedurilor specifice pentru
colaborarea cu ADI şi pentru
urmărirea contractelor de
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
colectare şi operare, UIP
având rol de monitorizare
permanentă a gestiunii
deşeurilor la nivel de judeţ.
Consultantul va acorda
asistenta tehnica in pregatirea
si implementarea unui sistem
de monitorizare, raportare si
arhivare pentru UIP.
Acest sistem va fi compatibil,
coordonat şi corelat cu
sistemul utilizat la nivel naţional
pentru managementul
6. Lipsa unui sistem informaţiei (SMIS). Se va avea
Mica Mediu Medii
de raportare nedefinit în vedere respectarea
cerinţelor privind raportarea
implementării proiectului aşa
cum sunt ele stabilite prin
documentele aplicabile
relevante (cum ar fi Contractul
de finanţare, Ghidul
Beneficiarului etc.), precum şi
respectarea legislaţiei
naţionale privind arhivarea.
Consultantul va elabora, iar
UIP va utiliza un Manual de
proceduri pentru
7. Proceduri interne
Mica Mediu Medii implementarea proiectului. De
ineficiente
asemenea membrii UIP vor fi
instruiti pentru o buna utilizare
a procedurilor.
Consultantul va elabora, iar
UIP va utiliza un Manual de
8. Sisteme proceduri pentru
operationale Mica Mediu Medii implementarea proiectului. De
neadecvate asemenea membrii UIP vor fi
instruiti pentru o buna utilizare
a procedurilor.
9. Gestionarea Mica Mediu Medii Consultantul va elabora, iar
necorespunzatoare a UIP va utiliza un Manual de
cererilor de finantare proceduri pentru
implementarea proiectului.
Astfel, se va mentine un
contact continuu cu
contractorii, iar executia
contractelor se va monitoriza
continuu. Vor fi stabilite
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
termene de finalizare realiste
atat in documentatiile de
atribuire, cat si in documentele
contractuale.
Se va coopera permanent cu
autoritatile de plata privind
transmisia de informatii.
10. Raportari externe
Mica Mediu Medii Manual de proceduri elaborat
necorespunzatoare
de consultant pentru UIP va
avea in vedere si modalitatea
de raportare.
Din punctul nostru de vedere,
aceste riscuri sunt minime, dar
pot aparea. Expertii financiari
vor sta la dispozitia
11. Transferuri Beneficiarului pentru a
bancare neconforme minimiza acest risc, a observa
(intarziate, incorecte, Mica Mic Mic orice fel de discrepante si va
extrase de cont cere extrase de cont
bancar incomplete) suplimentare acolo unde apar
suspiciuni referitoare la sumele
ce apar platite si incasate si
care ar putea impiedica
procesul de reconciliere.
Se recomanda Beneficiarului
sa aiba alocata o suma in
bugetul local pentru a evita
12. Schimbari majore
blocarea platilor ca urmare a
in preturi, cresterea Mica Mare Medii
situatiilor financiare
inflatiei necontrolat
neprevazute, respectiv inflatii,
crestere necontrolata a
preturilor, etc.
Consultantul va solicita înca de
la şedinta de începere a
13. Dificultăţi în
proiectului să se implementeze
accesarea unor date
Mediu- o procedură simplă şi eficientă
care sunt necesare Mare Mari
mare de obţinere a unor documente
bunului mers al
sau date de arhivă, atunci când
proiectului.
ele sunt relevante şi necesare,
cu sprijinul nemijlocit al UIP.
Desi este un aspect ce nu intra
in sfera de control a niciuneia
din partile implicate,
14. Forta majora Mic Mare - Consultantul va face tot
posibilul pentru a minimiza
efectele acesteia asupra
timpului si costurilor proiectului.
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
Expertii Asocierii vor realiza o
analiza a stadiului de realizare
a proiectelor existente. In cazul
in care se va constata ca
anumite investitii nu au fost
15. Riscul
finalizate sau anumite
nefinalizarii
echipamente nu pot fi
proiectelor existente
achizitionate din lipsa de
(statii de sortare si Mediu Mare Medii
fonduri impreuna cu
de transfer) finantate
reprezentantii UIP si ADI vor fi
prin alte fonduri (ex. :
identificate alte surse de
PHARE CES)
finantare pentru finalizarea
rapida a investitiilor sau aceste
investitii vor fi lasate in sarcina
operatorilor de salubrizare,
care urmeaza a fi selectati.
analiza a proiectelor existente.
16. Dificultati in In cazul in care se vor constata
integrarea proiectelor dificultati in integrarea acestor
si contractelor proiecte in sistemul integrat de
Mediu Mare Medii
existente, finantate gestionare a deseurilor,
din alte surse (ex.: impreuna cu reprezentantii UIP
PHARE CES) si ADI vor fi identificate
probleme aparute si se vor
cauta solutii de remediere.
17. Necorelarea
termenelor de
analiza a stadiului si
finalizare a
problemelor celorlalte proiecte
proiectelor existente,
aflate in derulare si impreuna
finantate din alte
Mediu Mare Medii cu reprezentantii UIP si ADI vor
surse care pot
fi cautate solutii de finalizare
conduce la dificultati
care sa aiba un impact cat mai
sau intarzieri in
mic in implementarea
implementarea
prezentului proiect.
prezentului proiect
18. Dificultati in
obtinerea unei solutii Asistenta Tehnică, UIP si ADI
agreate de CJ, ADI si vor coopera in stransă legătură
administratiile publice pentru obtinerea unei solutii
Medie Mare Mari
locale privind unanim acceptate privind
mecanismul financiar sistemul financiar ce urmeaza
ce urmeaza a fi a fi implementat.
implementat
19. Dificultati in Medie Mare Mari Expertii financiari vor analiza si
implementarea impreuna cu UIP si ADI vor
strategiei tarifare de coopera in stransă legătură

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
pentru implementarea
strategiei tarifare aprobate prin
Aplicatia de finantare. Structura
tariffara va fi revizuita
impartire a tarifului corespunzator asigurandu-se
pe operatori care a in continuare suportabilitatea
fost aprobata prin conform criteriilor adoptate.
Aplicatia de
finantare, care ar Vor fi definite proceduri
putea ridica anumite specifice pentru colaborarea cu
greutati in procesul ADI si pentru urmarirea
de implementare contractelor de operare din
judet, asigurand asistenta
tehncia UIP in monitorizarea
permanenta a gestiunii la
nivelul judetului.
20. Dificultăti în
determinarea
politicilor tarifare
Asistenta Tehnică, UIP si ADI
adecvate pentru
vor coopera in stransă legătură
viabilitate si implicit Medie Mare Mari
pentru implementarea unei
pentru
politici tarifare adecvate
sustenabilitatea
rezultatelor
proiectului
21. Dificultati legate
Asocierea va acorda asistenta
de constientizarea
tehnica UIP si ADI in
populatiei din mediul
monitorizarea foarte atenta a
rural privind
rezultatelor compostarii
compostarea
individuale inca din primul an al
individuala ceea ce
implementarii. De asemenea
conduce la Mare Mare Medii
va acorda suport in
neatingerea tinteelor
identificarea de fonduri pentru
privind reducerea la
realizarea cat mai rapida a
depozitare a
statiei de compostare de la
deseurilor
Centrul de Management al
biodegradabile
Deseurilor de la Balteni.
municipale
22. Delegarea Mare Mediu Mari Imediat dupa inceperea
serviciului de proiectului impreuna cu UIP si
colectare individual ADI se va realiza o
de catre autoritati reactualizare a situatiei
locale si nu pe zone contractelor existente si un
de colectare asa cum plan privind situatia tranzitorie
prevedere proiectul pana la momentul delegarii
serviciului de colectare si
transport pe zone. De
asemenea, se va organiza

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
intalnire cu toti membrii ADI,
carora li se va comunica planul
tranzitoriu.
In cazul contractelor de
delegare existente incheiate in
conditiile legii si care urmeaza
a fi mentinute pana la incetarea
contractului, trebuie sa fie
incheiate acte aditionale ca
urmare a implementarii
Sistemului de Management
Integrat al Deseurilor. Actul
aditional trebuie sa prevada
modul in care vor fi gestionate
deseurile (statiile de transfer,
statia de sortare, noul depozit).
Se va tine seama ca in
conformitate cu prevederile
Acordului de asociere, nu este
23. Probleme in permisa majorarea de profit
implementare legate prin prestarea activitatii pe
de mentinerea baza bunurilor mobile
contractelor de achizitionate in proiect (pubele
Mediu Mare Medii si containere pentru colectarea
delegare
preexistente separata a deseurilor
implementarii reciclabile si a deseurilor
proiectului. biodegradabile). In aceste
conditii este posibil sa existe o
rezistenta din partea
operatorilor existenti.
Expertii institutionali si juridici ai
Asocierii vor realiza o analiza
amanuntita a tuturor
contractelor existente si vor
asigura suport la elaborarea
actelor aditionale. De
asemenea, vor fi realizate
intalniri cu reprezentatii fiecarei
autoritati locale si ai
operatorului de salubrizare
pentru localitatile unde
contractul de salubrizare va fi
mentinut.
24. Dificultati in Mare Mediu Mari Imediat dupa inceperea
acceptarea proiectului impreuna cu UIP si
autoritatilor locale a ADI se va organiza intalnire cu
sistemului de toti membrii ADI, carora li se va
colectare prin aport explica sistemul de colectare.
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
Vor fi organizate campanii de
informare si constientizare
voluntar a deseurilor
cavor aborda printre altele
reziduale
probleme specifice fiecare
autoritati.
25. Capacitatea
furnizorilor selectati,
inclusiv abilitatea lor Criteriile de selectie sunt foarte
Medie Mediu Medii
de a mobiliza la timp detaliate si precise.
resurse necesare si
suficiente
Se vor aplica procedurile de
achizitii conform legislatiei in
26. Calitatea vigoare. Procedurile de achizitii
necorespunzatoare a publice trebuie sa ia in
documentatiilor de considerare secventialitatea
Mica Mediu Medii
atribuire pentru activitatilor propuse in planul
servicii si/sau de achizitii. Verificarea
echipamente documentatiilor de atribuire se
va face pe baza unui
chestionar.
27. Investitiile privind
mijloacele de
transport pentru
deseurile reziduale si
reciclabile, cele
legate de colectarea
deseurilor
voluminoase, a
deseurilor
Aceste investitii vor trebuie fie
periculoase
realizate din alte surse, fie
menajere si a
lasate in seama operatorilor de
deseurilor de
Medie Mediu Medii salubrizare, deci prevazute in
echipamente
documentatia de delegare a
electrice si
serviciului de colectare si
electronice nu sunt
transport a deseurilor.
cuprinse in proiect.
Neachizitionarea la
timp a acestor
echipamente
influenteaza
implementarea cu
succes a sistemului
de management al
deseurilor.
28. In proiect nu sunt Medie Mediu Medii In documentatiile de atribuire
incluse si costurile de trebuie mentionata

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
obligativitatea operatorilor de
tratare si eliminare a
colectare de asigura tratarea si
deseurilor
eliminarea in conditiile legii a
periculoase
deseurilor periculoase
menajere colectare.
menajere colectata.
29. Neprevederea
unui mijloc de
colectare a
deseurilor de
echipamente In documentatiile de atribuire
electrice si trebuie mentionata
electronice (conform obligativitatea operatorilor de
Medie Mediu Medii
prevederilor legale in colectare de asigura colectarea
vigoare) care deseurilor de echipamente
influenteaza electrice si electronice.
implementarea cu
succes a sistemului
de management al
deseurilor.
Beneficiarul trebuie sa asigure
viabilitatea tuturor
amplasamentelor, prin
emiterea de certificate de
30. Lipsa terenurilor urbanism pentru punctele de
pentru organizarea colectare din toate localitatile.
platformelor de De asemenea, trebuie obtinute
colectare a Medie Mediu Medii toate avizele si acordurile
refuzurilor menajere mentionate in certificatele de
si a deseurilor urbanism.
reciclabile
Asocierea prin expertii pe care
ii detine va asigura suport in
identificarea acestor
amplasamente.
31. Intarzieri in Medie Mediu Medii Beneficiarul trebuie sa asigure
obtinerea viabilitatea tuturor
certificatelor de amplasamentelor, prin
urbanism si emiterea de certificate de
autorizatiilor de urbanism pentru punctele de
construire ca urmare colectare din toate localitatile.
a dificultatilor de De asemenea, trebuie obtinute
identificare a toate avizele si acordurile
amplasamentelor mentionate in certificatele de
necesare pentru urbanism.
platformele de Asocierea prin expertii pe care
colectare a ii detine va asigura suport in
refuzurilor menajere identificarea acestor
si deseurilor amplasamente.
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
reciclabile
Beneficiarul trebuie sa asigure
32. Intarzieri in viabilitatea tuturor
obtinerea amplasamentelor, prin
autorizatiilor de emiterea de certificate de
construire ca urmare urbanism pentru punctele de
a dificultatilor/ colectare din toate localitatile.
intarzierilor in Medie Mediu Medii De asemenea, trebuie obtinute
obtinerea avizelor, toate avizele si acordurile
acordurilor, etc., mentionate in certificatele de
solicitate prin urbanism. Asocierea prin
Certificatul de expertii pe care ii detine va
urbanism acorda sprijin in obtinerea
autorizatiilor de construire.
33. Intarzieri in
Orice modificare se va supune
obtinerea
conditiilor de contractare
autorizatiilor de
FIDIC. Asocierea prin expertii
construire ca urmare Medie Mediu Medii
pe care ii detine va acorda
a modificarii solutiilor
sprijin in revizuirea autorizatiilor
tehnice avizate
de construire.
anterior
34. Listele de Mare Mare Mari Pentru a minimiza riscul unei
cantitati din asemenea situatii, Inginerul va
documentatia de acorda o atentie speciala
atribuire nu reflecta analizarii proiectului atat in
in totalitate toate cursul perioadei de pre-
lucrarile ce urmeaza constructie, cat si in cea de
a fi executate in constructie si va solicita
vederea finalizarii comentariile / opinia
lucrarilor; Proiectantului / Contractorilor
de lucrari cu privire la proiect
inca de la inceput. In cazul in
care apar discrepante si/sau
deficiente, se vor depune toate
eforturile si se va solicita
tuturor partilor sa identifice si
sa implementeze solutii in
perioada de constructie si in
cadrul sumei contractuale
acceptate.
Un alt aspect foarte important
va fi procentul de neprevazute
din contractele de lucrari,
precum si flexibilitatea in
transferul de fonduri intre
aceste contracte.
Consultantul de asemenea va
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
propune solutii tehnice
alternative care sa permita
economii pentru anumite parti
din contract.
Pentru a minimiza riscul unei
asemenea situatii, se va
acorda o atentie speciala atat
pregatirii documentatiilor de
atribuire, cat si analizarii
ofertelor.
In cazul in care apar depasiri
de bugete se vor depune toate
eforturile pentru identificarea
de noi surse de finantare (fie
prin transfer de fonduri din
35. Ofertele pentru cadrul proiectului ca si
contractele de lucrări Mediu- economii rezultate in urma altor
Mediu Medii achizitii publice, fie de la
depăşesc bugetul Mare
alocat bugetul local).
Consultantul de asemenea va
propune solutii tehnice
alternative care sa permita
economii pentru anumite parti
din contracte pe perioada
Un alt aspect foarte important
va fi procentul de neprevazute
din contractele de lucrari,
precum si flexibilitatea in
transferul de fonduri intre
aceste contracte.
36. Neinceperea
contractelor de
lucrari ca urmare a Se vor aplica prevederile
neprezentarii de caietelor de sarcini privind
catre Antreprenor a Mica Mare Medii penalizarea la neprezentarea
documentelor documentelor adminsitrative
administrative solicitate conform contract.
(garantii, polite de
asigurare)
37. Intarzieri in Medie Mare Medii Documentatiile de atribuire
asigurarea sunt elaborate pentru evitarea
supervizarii lucrarilor acestor necorelari. Se va
prin necorelarea asigura suport UIP in corelarea
Contractul de servicii tuturor actorilor implicati in
2 (Asistenta tehnica implementarea sistemului de
pentru supervizarea gestionare a deseurilor in judet.
contractelor de
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
lucrari si furnizare
aferente Sistemului
Integrat de
Management al
Deseurilor din
Judetul Olt) cu
Contractele de lucrari
si Contractul de
furnizare bunuri
Verificarea cu atentie a
proiectului propus de catre
Constructori si determinarea
38. Posibile corecta a beneficiilor care ar
divergenţe privind putea aparea prin schimbarea
soluţiile tehnice solutiei tehnice.
Mediu-
aprobate şi Medie Medii
Mare Clarificari inca de la debutul
modificarea acestora
pe parcursul proiectului in cadru organizat a
implementării responsabilitatilor conform
conditiilor generale aplicabile
din contract. Stabilirea de
proceduri clare de lucru.
Pe lângă posibilitatea ca
proiectele să prezinte erori sau
omisiuni, există de asemenea
riscul ca verificatorii de proiect
contractaţi pentru verificarea
proiectelor de executie să
dorească să introducă
modificări substanţiale la
proiecte care să implice o
modificare a bugetului şi prin
39. Erori de urmare vor necesita Ordin de
proiectare, omisiuni Variatie pentru majorarea
Mediu – Medii –
sau modificari Mediu bugetului Contractelor de
Mare Mari
solicitate de catre Lucrari.
verificatorii de proiect
Asocierea va beneficia de
experienţa pe care o deţine în
proiectarea depozitelor de
deseuri, staţiilor de sortare si
de transfer, pentru a căuta să
medieze şi să rezolve
diferenţele de criteriu în
proiectare, astfel încât să
afecteze cât mai puţin bugetul
proiectului.
40. Intarzieri Mediu Mare Medii – Se vor respecta conditiile
realizate de Mari contractuale FIDIC Galben. Va
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
constructor in fi implicat Inginerul si se va
activitatile de urmari graficul de lucrari al
proiectare pentru Antreprenorului, acesta
obiectivele conform urmand a fi revizuit pentru
FIDIC Galben recuperarea intarzierilor.
41. Intarzieri in Se va acorda asistenta UIP in
procedurile de monitorizarea contractelor de
autorizare datorita lucrari tip FIDIC Galben,
neconformarii precum si in monitorizarea
documentelor Mare Mare Mare procedurilor de autorizare a
solicitate in timpul lucrarilor proiectate si
avizarii lucrarilor executate de Antreprenor
executate conform (conform conditii de contract
FIDIC Galben FIDIC Galben).
Mentionarea in documentatiile
de atribuire pentru delegarea
42. Dificultati in
serviciului de operare a ca
gasirea si aprobarea
eliminarea namolului rezultat
solutiei de eliminare
Medii – de la epurarea levigatului
a namolului rezultat Mediu Mare
Mari trebuie sa se realizeaza in
de la epurarea
functie de caracterul acestuia,
levigatului de la
in conditiile legii, astfel incat
depozitul Balteni
operatorii sa prevada costurile
respective.
Contractorul, detinand deja
informatii despre amplasament
de la Beneficiar, in
conformitate cu clauza 1.10
FIDIC va trebui sa prevada in
graficul de lucru timpul necesar
43. Sunt constatate pentru relocarea utilitatilor.
intarzieri ca rezultat al
Consulantul va cere o copie a
relocarii tarzii sau in
permiselor obtinute si a
ritm anevoios a
Medii – corespondentei cu proprietarii
utilitatilor pentru Mediu Mare
Mari de utilitati, pentru a verifica
eliberarea
derularea activitatilor in
amplasamentului
conformitate cu programul de
(predarea
lucru stabilit.
amplasamentului)
Implicarea autoritatilor locale si
angajamentul acestora de a
colabora deschis cu alte parti
de la inceput (inclusiv in
etapele timpurii) reprezinta o
abordare foarte importanta.
44. In cazul Mica Mare Medii – In ceea ce ne priveste avem
neindeplinirii la Mari garantia ca ne vom indeplini
termen si in conditii activitatile in conformitate cu
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
caietul de sarcini si cu
corespunzatoare a
prevederile contractuale.
sarcinilor fie de catre:
Consideram de asemena ca si
Proiectant /
Contractorul isi va indeplini
Supervizor lucrari /
sarcinile corespunzator, iar in
Antreprenor poate
caz contrar se poate apela la
aparea rezilierea
clauza 15.1 din FIDIC Notice to
contractului de
Correct, rezilierea contractelor
executie lucrari sau a
trebuind sa se afle pe ultimul
contractului de
loc in optiunile pe care
supraveghere lucrari
Beneficiarul le poate avea.
Una din prioritatile Inginerului
va fi verificarea stadiului
realizarii drumurilor de acces la
amplasamentele unde se vor
realiza lucrarile de constructii.
Intrucat nefinalizarea acestora
45. Nerealizarea la
pana la inceperea lucrarilor
termenul stabilit a
poate conduce la plangeri din
drumulurilor de Medii –
Medie Mare partea Contractorilor. Vor avea
acces pentru Mari
loc discutii directe cu
amplasamentele
reprezentantii autoritatilor
proiectului
responsabile si impreuna cu
acestea se va stabili un
calendar, care sa nu conduca
la intarzierea lucrarilor de
constructii de pe
amplasamente.
Documentatia de atribuire
pentru executarea lucrarilor de
inchidere ia in considerare
cantitatile suplimentare de
deseuri ce vor fi depozitate la
46. Dificultati aparute
depozitul neconform Bals,
ca urmare a
precum si faptul ca lucrarile de
nerespectarii
inchidere a depozitului Caracal
perioadei dintre cele Medie Mediu Medii
vor fi realizate pe doua zone:
doua faze prevazute
zona in care depozitare a fost
pentru inchiderea
sistata de mai multa vreme si
depozitului Caracal
zona in care s-au depozitat
recent deseuri. Lucrarile de
inchidere vor incepe in zona in
care depozitarea deseurilor a
fost sistata de multa vreme.
47. Dificultati si Mica Mediu Medii Se va asigura suport in
necorelari aparute in coordonarea reprezentantilor
acceptarea autoritatilor locale implicate,
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
deseurilor de la
Caracal (ca urmare a
pentru a nu exista situatii
sistarii depozitarii) la
intermediare neplacute pana la
depozitul neconform
darea in folosinta a depozitului
Bals pana la darea in
ecologic de la Balteni.
folosinta a
depozitului Balteni
48. Necorelarea
punerii in functiune a
Documentatia de atribuire
obiectivelor lucrarilor
pentru executarea lucrarilor de
de constructii (ex.:
constructie a componentelor
depozitul de la
sistemului de management
Balteni cu inchiderea
integrat al deseurilor va avea in
depozitelor
vedere corelarea acestor
neconforme sau
Mica Mediu Medii lucrari. Graficul de lucrari al
constructia statiilor
Antreprenorilor selectati va fi
de transfer), ceea va
astfel adaptat in asa fel incat
avea impact
sa nu apara necorelari in
semnificativ asupra
punerea in functiune a
implementarii cu
obiectivelor care sunt
succes a sistemului
conectate intre ele.
de gestionare a
deseurilor in judet
49. Intarzieri
realizate de
Constructor in
Se vor respecta conditiile din
executia lucrarilor de
FIDIC referitoare la situatii
constructii datorita
neprevazute. Va fi implicat
unor probleme
Inginerul desemnat prin
neprevazute aparute
Medie Mare Medii Contractul de servicii de
pe ampalsament
supervizare, precum si expertii
care nu au fost
tehnici selectati prin celelalte
identificate in faza de
contracte de servicii
studiu de fezabilitate
(proiectare, verificare).
si care pot conduce
la modificarea
proiectului
50. Intarzieri in
FIDIC referitoare la plangerile
executia lucrarilor de
Antreprenorului. Va fi implicat
constructie ca Medie Mare Medii
Inginerul desemnat prin
urmare a plangerilor
Contractul de servicii de
Antreprenorilor
supervizare.
51. Aparitia cazurilor Mare Mare Medii Se va acorda asistenta UIP in
neprevazute de monitorizarea contractelor de
urgenta (cum ar fi lucrari. Antreprenorii trebuie sa
explozii, incendii), aiba in vedere un plan de

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
care pot conduce la interventii in caz de urgenta
intarzieri in sau proceduri de lucru
finalizarea lucrfarilor adecvate.
In cazul in care se descopera
artefacte arheologice, se va
aplica prevederile Legii 378 /
2001 privind protectia
patrimoniului arheologic si
declararea siturilor arheologice
ca zone de importanta
nationala. Cazul se va incadra
la Capitolul 1 paragraful e)
“descoperirea arheologica”.
In cazul descoperirii unor
52. Descoperirea
artefacte arheologice, vom
unui sit arheologic,
instrui Antreprenorul sa
poate conduce la
Mediu- Medii – respecte prevederile Legii. In
restrictionarea Mica
Mare Mari limita posibilului, vom sustine
accesului pe santier
eforturile Angajatorului pentru
pana la dispunerea
preluarea rapida a artefactelor
de masuri adecvate
descoperite de pe santier.
Chiar si in aceste conditii,
estimam impactul unei astfel
de descoperiri ca fiind mare,
intrucat va schimba in mod
fundamental graficul de lucru al
proiectului si nu va permite, cel
putin pentru o parte a
proiectului, finalizarea lucrarilor
pana la termenul limita
programat (clauza 8.6 FIDIC).
Se va asigura paza
53. Distrugerea corespunzatoare a punctelor
dotarilor, a de lucru (a santierelor). Se vor
Mica Medie Medie
propietatii, pierderi efectua periodic vizite pe
tehnice amplasamente impreuna cu
membrii UIP.
54. Conditiile Mica Mare Medii - Se recomanda UIP sa solicite
climaterice sunt Mari de la cea mai apropiata statie
deosebit de dificile în locala de meteorologie
timpul constructiei, prognoza vremii, astfel incat sa
producand intarzieri poata lua masurile
corespunzatoare in vederea
minimizarii riscului impactului
vremii si pentru a contracara
orice Revendicare a
Antreprenorului.
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
In cazul in care se dovedeste
ca aceste conditii meteo sunt in
mod exceptional extrem de
adverse (FIDIC, clauza 8.4,
punctul c), se va analiza o
posibila extindere a timpului
pentru finalizare.
Totusi, Consultantul va insista
ca Antreprenorul sa isi
revizuiasca Pogramul de
Lucrari pentru a recupera astfel
intarzierile (clauza 8.6 FIDIC).
Documentatiile de atribuire
pentru contractul de servicii de
55. Necorelarea supervizare trebuie sa fie bine
conditiilor climaterice intocmite, iar Inginerul selectat
(ex.: perioada de Medii – (conform FIDIC) trebuie sa
Mica-Mediu Mare
iarna) cu programul Mari monitorizeze indeaproape
de lucrari ceea ce graficul de executie a lucrarilor
conduce la intarzieri corelat cu conditiile climaterice
normale pentru perioadele de
lucru.
56. Intarzieri la
contractele de lucrari Se vor respecta conditiile din
datorita nefurnizarii FIDIC referitoare la aprobarea
la timp a subcontractantilor de catre
Medie Mare Medii
echipamentelor sau Inginer, desemnat prin
a neindeplinirii Contractul de servicii de
sarcinilor supervizare.
subconsultantilor
57. Aprobarea
ordinelor de variatie
FIDIC referitoare la elaborarea
este intarziata,
Medii - si aprobarea Ordinelor de
impiedicand astfel Mic Mare
Mari variatie. Astfel se propune ca
Antreprenorul sa
acesta sa implice personal
finalizeze lucrarile
tehnic pe santier.
respective.
58. Necorelarea Se vor respecta conditiile din
certificatelor de plata FIDIC referitoare la elaborarea
cu cantitatile aferente si aprbarea Certificatelor de
lucrarilor efective Mica Mediu Medii plata. Va fi implicat personalul
efectuate, certificate tehnic al Inginerului (ales prin
prin procesele contract de servicii de
verbale de lucrari supervizare)
59. Intarzieri datorita Miza Mare Medii Documentatia de atribuire
planificarii pentru contractul de servicii de
necorespunzatoare a supervizare trebuie sa fie bine
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
intocmita, iar Inginerul selectat
lucrarilor de (conform FIDIC) trebuie sa
constructii. monitorizeze indeaproape
graficul de executie.
Din ceea ce ne priveste, vom
asigura prin intermediul
masuratorilor zilnice, analiza
atenta si la timp a Solicitarii
Platii Intermediare si a fluxului
de numerar, precum si
depunerea rapida a IPC-urilor
pentru a minimaliza timpul
necesar pentru procedura de
plata. Din acest punct de
vedere, Antreprenorii trebuie
60. Consiliul sa fie atenti ca toate
Judetean Olt intarzie documentele solicitate pentru
platile datorate emiterea Certificatului de Plata
Antreprenorului din Mica Mica Mica Intermediara sa fie pregatite cu
motive care-i cea mai mare grija si depuse
depasesc pana la termenele limita
responsabilitatile propuse. Un rol important in
limitarea intarzierii platii il au
propunerile corecte de fluxuri
de numerar care iau in
considerare alocarea stadiul
lucrarii si alocarea viitoare de
resurse.
Consultanul va sprijini din
punct de vedere tehnic
Beneficiarul pentru a rezolva
problemele ce pot aparea in
efectuarea platilor.
Se va pastra un contact
61. Intarzieri in permanent cu toti membrii
luarea deciziilor ca implicati in implementarea
urmare a influentelor Mica Mediu Medii proiectului. Intalnirile si
gruparilor politice sau conferintele de presa vor fi
de finantare modelate si adaptate in functie
de problemele aparute.
62. Prelungirea Mica Mediu Medii Se va acorda asistenta UIP in
perioadei de timp a solutionarea problemelor.
executiei lucrarilor de Implicarea personalului tehnic
constructii ca urmare si a Inginerului in grabirea
a unei intarzieri executiei lucrarilor.
neprevazute cauzate
de catre o autoritate

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
publica (de ex. In
emiterea unei
autorizatii)
63. Solicitarea de Se vor respecta conditiile din
catre Antreprenori de FIDIC referitoare la remedierea
costuri si/sau profit in defectelor, ordinele de variatie
cazul in care trebuie Medie Mediu Medii si alte evenimente
sa caute cauza unui neprevazute. Va fi implicat
defect pentru care nu personalul tehnic de pe
este responsabil amplasamente.
64. Costuri de
investitie mai mari
FIDIC referitoare la lucrarile
decat costurile
suplimentare si emiterea de
planificate si aparitia
Ordine de variatie. Se va
situatiei in care sunt Mic Medii Medii
acorda asistenta UIP in gasirea
necesare lucrari
de surse de finantare sau
suplimentare fata de
realocarea de fonduri din alte
solutiile tehnice
linii bugetare.
planificate
65. Neremedierea la
timp a defectiunilor
FIDIC referitoare la remedierea
aparute in Perioada
defectiunilor aparute in
de garantie Mic Medii Medii
perioada de garantie. Va fi
(Perioada de
implicat personalul tehnic de
notificare a
pe amplasamente.
defectelor)
Imediat dupa inceperea
proiectului, expertii Asocierii
impreuna cu UIP si ADI vor
stabili un plan de masuri
privind informarea cetatenilor
66. Opozitia
privind beneficiile aduse de
locuitorilor privind
Medii - realizarea investitiilor, precum
realizarea investitiilor Mediu Mare
Mari si privind impactul
pe amplasamentele
nesemnificativ asupra mediului.
stabilite.
Vor fi organizate intalniri cu
cetatenii si eventual organizate
vizite in judet sau in alte judete
unde deja exista in functiuni
astfel de instalatii.
67. Opozitia Mica Mare Medii – Se va pastra un contact
locuitorilor fata de Mari permanent cu locuitorii prin
introducerea noului autoritatile publica si membrii
sistem de colectare a ADI in vederea unei comunicari
deseurilor municipale continue si adecvate inca de la
inceputul proiectului.
Campaniile de constientizare
.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
vor fi modelate si adaptate in
functie de problemele si
necesitatile locuitorilor.
permanent cu locuitorii prin
autoritatile publica si membrii
ADI in vederea unei comunicari
68. Esec sau
continue si adecvate inca de la
eficienta scazuta in
introducerea noului Medii –
Mica Mare Campaniile de constientizare
sistem de colectare Mari
de deseurilor
municipale
Accentuarea responsabilitatii
sociale in timpul informarilor si
intalnirilor avute cu locuitorii
Campania de constientizare se
efectueaza in prima parte a
69. Dificultati in derularii contractului. Pentru a
implementarea exista o continuitate,
proiectului ca urmare consultantului va puncta in
Mare Mare Medii
a necontinuarii rapoartele de promovare
campaniei de strategia de continuare a
constientizare constientizarii populatiei in
vederea implementarii cu
succes a proiectului.
70. Dificultati in
prezentarea
corespunzatoare a Brosura de succes trebuie sa
obiectivelor finalizate fie finalizata la 18 luni de la
care fac parte din data de incepere a contractului.
sistemul de Mare Mare Medii Brosura va include rezultatele
management integrat finale estimate a fi obtinute la
al deseuri in judetul sfarsitul implementarii
Olt, care trebuie sa proiectului.
fie reprezentate in
„brosura de succes”
71. Insatisfactia Medie Mare Medii Se va pastra un contact
populatiei ca urmare permanent cu locuitorii prin
a cresterii autoritatile publica si membrii
taxelor/tarifelor ADI in vederea unei comunicari
serviciilor de continue si adecvate inca de la
salubritate inceputul proiectului.
necesitatile locuitorilor. In

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
timpul informarilor si intalnirilor
avute cu locuitorii se va pune
accent pe responsabilitatea
sociala, pe importanta
prevenirii, pe beneficiile
obtinute in urma implementarii
proiectului.
72. Plangeri ale
populatiei datorita
impactului neplacut Mica Mica Medii
in timpul lucrarilor de
constructii
73. Continuarea Campaniile de constientizare
depozitarii deseurilor vor fi modelate si adaptate in
municipale in spatii Mica Mare Medii functie de problemele si
neamenajate (gropi necesitatile locuitorilor. In
de gunoi) timpul informarilor si intalnirilor
avute cu locuitorii se va pune
accent pe responsabilitatea
sociala, pe importanta
prevenirii, pe beneficiile
obtinute in urma implementarii
proiectului.
74. Capacitatea
consultantilor si a
personalului care
acordă consultantă
de a asigura
implementarea Criteriile de selectie din cadrul
tehnică adecvată, Medie Mare Mari documentatiilor de atribuire
tinand in acelasi timp sunt foarte detaliate si precise
seama si de limitele
bugetelor alocate si
termenele de
realizare partiale si
finale.

.

Impactul
Rezultate
Mare) (Mic/Mediu/
/Mari)
Mare)
Se va acorda sprijin continuu
75. Neindeplinirea UIP/ADI in monitorizarea
conditionalitatilor din implementarii proiectului in
Mica Mediu Medii
Memorandumul de vederea imdeplinirii
finantare conditionalitatilor din
Memorandumul de finantare
permanent cu locuitorii si astfel
cu diferite organizatii prin
76. Atacuri lansate continue si adecvate inca de la
de diferite organizatii inceputul proiectului.
impotriva Campaniile de constientizare
Mica Mediu Medii
implementarii vor fi modelate si adaptate in
proiectului, facandu-i functie de problemele specifice
o reputatie negativa aparute. In timpul informarilor
si intalnirilor/conferintelor de
presa se va pune accent in
special pe beneficiile obtinute
in urma implementarii
proiectului.
2.9 ÎMBUNĂTĂŢIRI ADUSE CAIETULUI DE SARCINI
2.9.1 Experti suplimentari
In vederea asigurarii implementarii cu succes a proiectului prin implementarea cu succes

a contractului, Consortiul suplimenteaza numarul de experti fata de cerinta minima
ceruta prin Documentatia de atribuire, respectiv Caietul de sarcini.
Prin suplimentarea numarului de experti este crescut si numarul de zile alocate pentru
experti astfel:
175 zile (respectiv 8 luni) pentru Asistent Lider de Proiect
Asistentul Lider de Proiect va fi prezent de forma intermitenta pe toata durata proiectului,

oferind sprijin direct Liderului de proiect. In plus, prezenta sa este garantata atunci cand
Liderul de proiect nu este disponibil (concediu de odihna sau concediu in caz de boala
daca este cazul).
Asistentul Liderului de proiect isi va asuma aceleasi sarcini si responsabilitati ca Liderul

de proiect atunci cand acesta nu este disponibil.
66 zile (respectiv 3 luni) pentru experti secundari

.

Astfel echipa de proiect va fi sprijinita de la sediile principale ale Asociatiei de catre o

intreaba echipa de experti secundari atat romani cat internationali care vor asigura
asistenta logistica si tehnica necesara pentru garantarea succesului integral al
managementului proiectului, conform metodologiei propuse.
Aceasta suplimentare de numar de zile alocate echipei de experti secundari este

acoperita fie de experti secundari propusi in cadrul proiectului, fie de alti experti a caror
specialitate a devenit necesara pentru indeplinirea obiectivelor contractului si
implementarea proiectului in cele mai bune conditii.
Experţii secundari pot participa la activităţile pentru care nu erau destinaţi în prima fază
sau mărind dedicaţia prevăzută dacă este necesar.
2.9.2 Sistemul de Asigurare a Calităţii
Sistemul de Asigurare a Calităţii (SAC) al Companiilor asociate va fi aplicat şi acestui

proiect. Planul de Asigurare a Calităţii include trei niveluri: Management de Proiect şi
Manualul Calităţii, Proceduri Administrative şi măsuri privind Protecţia Muncii.
In acest sens, asocierea IDOM-HYDRO detine certificate ISO 9.001, ISO 14.001 si
OSHAS 18.001.
Procedurile de SAC sunt descrise în Manualul Calităţii, care va fi pus la dispoziţia

tuturor membrilor echipei de proiect. Sistemul de Asigurare a Calitatii, propriu
Consultantului este structurat, în principal, după cum urmează:
1) Proceduri privind managementul de proiect: aceasta secţiune scoate în evidenţă

principalele aspecte privind asigurarea calităţii la nivel de Management al
Proiectului, care revin Consultantului. Îndeplinirea acestor proceduri are ca rezultat
o derulare firească şi eficientă a proiectului în scopul atingerii obiectivelor impuse de
Beneficiar. Procedurile includ:
a) Analiza condiţiilor din contract: Consultantul va organiza intâlniri şi şedinţe

interne pentru analize şi clarificări între partenerii săi. Rezultat: Consultantul
se va asigura că toate specificaţiile şi condiţiile din contract sunt definite şi
interpretate în mod clar şi că toţi partenerii de contract au aceeasi viziune şi
înţelegere unitară.
b) Planul operaţional al proiectului: Consultantul va elabora un plan

operaţional al proiectului, pentru întreaga perioadă de implementare a
acestuia. Evoluţia planului operaţional va fi monitorizată, iar planul va fi
actualizat ori de câte ori va fi necesar. Rezultat: Consultantul va trece în
revistă programul activităţilor principale ale proiectului, stabilindu-şi priorităţile
şi resursele.
c) Verificarea informaţiei: toate informaţiile privitoare la proiect vor fi verificate.

În acest sens, se vor lua în considerare toate sursele relevante, ca şi acţiunile
necesare obţinerii de informaţii. Rezultat: se va stabili o ierarhie a surselor
relevante şi se vor planifica acţiunile pentru colectarea de informaţii.
d) Sedinţele de proiect: incepând cu momentul de start al contractului,

Consultantul de comun acord cu Beneficiarul, va defini periodicitatea, durata şi
componenţa grupurilor participante la şedinţele de proiect ce vor avea loc pe
toată perioada implementării proiectului. Rezultat: la începutul contractului,
.

Consultantul va elabora un calendar al şedinţelor de proiect. La sfârşitul

fiecărei intâlniri, Consultantul va elabora o Minută a intâlnirii care va fi
distribuită pentru comentarii participanţilor.
e) Actualizarea bazei de date: după verificarea acurateţii informaţiei cu referire

la activităţile proiectului, aceasta va fi utilizată în sistemul de raportare şi la
actualizarea activităţilor.
f) Raportarea: toate rapoartele Consultantului vor fi elaborate de persoane cu

calificare înaltă (experţi, specialişti), conform formatelor si structurii stabilite de
comun acord cu Beneficiarul.
2) Proceduri administrative: în directă interacţiune cu procedurile descrise mai sus,

în Planul de Asigurare a Calitatii al Consultantului există şi anumite proceduri de
natură administrativă. Cele mai importante sunt:
a) Controlul documentaţiei: documentatia si rapoartele vor putea fi consultate

in orice moment. Consultantul va întocmi opisuri cuprinzând toate
documentele elaborate în timpul proiectului. Acestea vor fi periodic
actualizate, cele vechi fiind automat eliminate din baza de date pentru a
elimina posibilele confuzii. Toată documentaţia proiectului, inclusiv
corespondenţa relevantă, va fi disponibilă în regim ierarhizat pe un website
dedicat şi securizat.
b) Controlul schimbului de informaţii (fax, e-mail etc): Consultantul, de comun

acord cu Beneficiarul, va întocmi un sistem de codificare şi înregistrare a
schimbului de informaţii transmis prin sisteme electronice.
2.9.3 Pagina Web de Proiecte
Asocierea va pregăti o pagină Web a Proiectului, pe Internet, fără costuri suplimentare,

care va fi dotată cu accesibilitatea pe care clientul o va stabili, pentru a dinamiza
comunicarea, optimizând în acest fel resursele şi asigurând o rapiditate a transmiterii
informaţiilor.
Pagina Web va fi mijlocul de comunicare dinamic între echipele de lucru implicate în

proiect.
Conceput ca un sistem de lucru şi comunicare, fiecare agent al proiectului, prin utilizarea

parolei de intrare, poate avea acces la documentele care sunt pregătite în fişierul
personal, generându-se adiţional istoricele corespunzătoare. Pe lângă favorizarea
enormă a comunicării, această metodologie de lucru se bucură de o aplicaţie care
garantează siguranţa şi confidenţialitate informaţiei în cazurile în care este necesar
accesul restrâns.

.

Flux de date Baza Consultanti

de
Date
Informatiile care vor fi

modificate in biroul
IDOM vor putea sa fi consultate
de catre client
in timp real.
Această pagină Web va conţine toate informaţiile considerate de interes pentru

participanţii la lucrări, atât din cadrul Asocierii cât şi restul agenţilor implicaţi sau alte
organe, stabilind un protocol de acces după cum este cazul în baza unei parole
personale.
Pagina Web se va regasi pe un server propriu al IDOM, asigurând astfel

confidenţialitatea informaţiei şi facilitând accesul prin Internet a tuturor agenţilor care
intervin în proiect.
Clasificarea decimală va fi instrumentul ce trebuie utilizat de către echipa Asocierii,

pentru a regla procedura de arhivare a întregii documentaţii, atât cea generată de către
Consortiu în cadrul lucrărilor sale, câr şi a specialiştilor etc.
La începerea lucrărilor i se va aduce la cunoştinţă Beneficiarului, pentru aprobarea sa, o

propunere de Clasificare Decimală.
Asocierea acorda o importanţă deosebita utilizării acestui sistem de înregistrare a

informaţiei pentru a obţine succese în cadrul desfăşurării inregului proiect, şi care, pe
deasupra, garantează clientului o disponibilitate permanentă a informaţiei culese concret
pentru fiecare temă.
În continuare este prezentat un exemplu de utilizare a unei pagini WEB create de catre
IDOM, în prezent în folosinţă:

.

Pagina de start pe web Pagina de start a serviciilor serverului

http://proiecte.idom.com IDOM:
Solicită introducerea datelor de identificare:  Permite consultarea mesajelor

Nume de utilizator şi Parolă. referitoare la proiect.
 Permite accesul la diferite web ale

proiectului.
Vedere a arhivei de comandă: clasificare Vedere a unui paragraf al clasificării

decimală. decimale.
 Documentaţia arhivată electronic se  S-a deschis paragraful “0.10

organizează în baza unei clasificări Contracte”, unde se observă
decimale care permite un acces ordonat. documentele generate pe parcursul
În partea stângă se asigură accesul la procedurii de adjudecare.
utilităţile paginii:
 Dând clic pe oricare dintre
 Arhiva de comandă acestea se va deschide documentul.
 Documente pe WEB: utilizarea paginii ca

procedură de comunicare prin fişiere,
accesibile prin Internet
Vedere a documentelor tip “act” Vedere a unei arhive din fişierului ‘Ştiri
Presă’
 Documentele de comandă se pot arhiva
electronic după tipologia lor: acte,  S-a deschis secţiunea 02.04 şi o
.

rapoarte, corespondenţă, tabele arhivă a fost selectată. Articolele sunt

comparative... salvate ca fişiere pdf.
 În acest caz s-a deschis o listă cronologică  Toate articolele şi documentele

a documentului de tip “act”. publicate în presă sunt păstrate în
această secţiune.
Vedere a „Rapoartelor Lunare” Motor de căutare.
 Documentele proiectului sunt salvate  Pagina WEB de comandă are un

electronic după tipul acestora: Acte, motor de căutare care permite accesul
Rapoarte, Corespondenţă.... rapid al oricărui document arhivat.
 În acest caz, a fost deschisă lista  În acest caz, s-au căutat

cronologică a Rapoartelor Lunare. documentele care conţin cuvinte
cheie.
Comunicări: Fişierul clientului. Pagina iniţială Web de Comandă pentru

Controlul Planurilor
 Din documentele arhivate, pot fi vizualizate
de către client, prin fişiere, acelea care  Permite accesul la ultimele planuri
sunt de interes pentru acesta. şi schiţe ale proiectului şi, de
asemenea permite accesul la
 Clientul va avea acces prin Internet. versiunile anterioare ale planurilor.
 Pagina web se va situa pe un server al  Planurile sunt ordonate conform

IDOM şi se va publica în reţea. următoarelor două criterii: pe categorii
şi cronologic.

.

Arhivarea Planului: Planuri nevalide
 Conţine un plan de ansamblu cu toată  În cazul în care este vorba de un

informaţia care îi corespunde datei de plan vechi, indică invaliditatea sa.
predare, datei arhivei, numărului de
identificare etc.  Planurile nevalide sunt păstrate
doar pentru informaţii.

.

3. METODOLOGIA
3.1 MOBILIZARE
Imediat dupa emiterea Ordinului de incepere de catre Autoritatea Contractanta,

Asocierea îşi va mobiliza echipa si isi va organiza atât resursele sale materiale cât şi
cele umane. În cadrul etapei de mobilizare se vor realiza, printre altele, următoarele
lucrări:
 Amenajarea unui birou în Slatina, in spatiul sediului HYDRO CARPATI, si

organizarea acestuia cu mobilierul şi instalaţiile necesare (telefon, fax, internet etc.);
 Organizarea echipamentelor informatice necesare (calculatoare, imprimante,

plottere, scannere, modem-uri etc.);
 Organizarea software-ului necesar (administrativ şi de proiectare-consultanta);
 Organizarea cazării personalului nerezident;
 Organizarea mijloacelor de transport necesare;
 Stabilirea sistemului de comunicaţie şi a sistemului de management şi organizare a

informaţiei ce se va genera pe perioada de desfăşurare a contractului, urmărind
regulile indicate în sistemul de calitate. O propunere de clasificare decimala pentru
organizarea proiectului se regaseste in Anexa I;
 Intalnirea de inceput cu Autoritatea Contractanta si Beneficiarii/autoritatile locale,

precum si institutiile relevante, pentru a se asigrua ca cerintele contractului sunt pe
deplin intelese;
 Intalnirea de inceput cu UIP;
 Analizarea documentatiei existente si a legislatiei in vigoare, vizite la amplasamente;
 Analiza documentelor relevante pentru proiect.
3.2 ACTIVITATEA 1 – ASISTENTA TEHNICA IN DERULAREA PROCEDURILOR DE

ACHIZITIE PUBLICA
Consultantul intelege si se va conforma cerintelor din Caietul de sarcini privind

Activitatea 1.1, respectiv:
Prestatorul va fi însărcinat cu elaborarea documentaţiilor complete de atribuire, după

elaborarea STUDIULUI DE OPORTUNITATE pentru fundamentarea şi stabilirea
soluţiilor optime de delegare a gestiunii, cf. art. 32 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 a
serviciilor comunitare de utilităţi publice, modificată şi completată, pentru achiziţia
serviciilor de:
 colectarea deşeurilor municipale în judeţul Olt – maxim 5 contracte;
 managementul şi operarea noului Centru de Management Integrat al Deşeurilor,

împreună cu operarea staţiilor de transfer, operarea flotei de vehicule de
.

transport între staţiile de transfer şi CMID şi operarea flotei de vehicule de

colectare a deşeurilor de ambalaje reciclabile – 1 contract
Asocierea va acorda suport Consiliul Judeţean Olt în derularea procedurilor de achiziţie

publică pentru servicii de colectare a deşeurilor municipale precum şi serviciile de
operare a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, în conformitate cu
prevederile legale în domeniul achiziţiilor publice.
Aceasta activitate se imparte in urmatoarele sub-activitati:
3.2.1 Elaborarea documentaţiilor de atribuire inclusiv asistenţă pe parcursul perioadei

de depunere a ofertelor
In cadrul acestei sub-activitati, Asocierea va fi însărcinat cu elaborarea documentaţiilor

complete de atribuire, dar numai după elaborarea Studiului de Oportunitate pentru
fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii, conform art. 32 alin.
(2) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, modificată şi
completată, pentru achiziţia serviciilor de:
 colectarea deşeurilor municipale în judeţul Olt – maxim 5 contracte.
 managementul şi operarea noului Centru de Management Integrat al

Deşeurilor, împreună cu operarea staţiilor de transfer, operarea flotei de
vehicule de transport între staţiile de transfer şi CMID şi operarea flotei de
vehicule de colectare a deşeurilor de ambalaje reciclabile – 1 contract.
În toate cazurile, Asocierea va elabora documentaţia de atribuire în conformitate cu

prevederile OUG 34/2006, cu modificarile şi completarile ulterioare şi cu legislaţia în
vigoare aplicabilă în domeniul deşeurilor (Legea nr. 51/2006, Legea 101/2006, Ordinele
ANRSC nr. 110, 111 şi 112/2007 etc). Fiecare documentatie de atribuire va include:
 un caiet de sarcini;
 o propunere a clauzelor contractuale (contract de delegare de gestiune,

după caz);
 fişa de date şi formularele necesare.
Pentru indeplinirea acestei sub-activitati, urmatoarele faze de lucru sunt propuse:
3.1.1.1. Elaborarea Studiului de oportunitate
Legea nr. 51/2006 prevede obligatia elaborarii unui studiu de oportunitate in

vederea delegarii gestiunii serviciilor de utilităţi publice, delegarea putandu-se face doar
pe baza unor analize tehnico-economice şi de eficienţă a costurilor de operare. In acest
sens legea prevede ca vor fi elaborate şi aprobate: un studiu de oportunitate pentru
fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum şi
documentaţia de atribuire a contractului de delegare a gestiunii.

.

H.G. nr. 71/2007 (referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi

a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006) prevede obligaţia de a elabora şi de a aproba un studiu de
fundamentare care să se axeze pe analiza unor elemente relevante în care se includ:
aspectele generale, fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică şi financiară,
aspectele de mediu, aspectele sociale şi aspectele instituţionale ale proiectului în cauză.
Considerăm că în cazul unui contract de delegare a gestiunii serviciilor de salubrizare,

atribuit conform procedurii aplicabile contractelor de concesiune, studiul de oportunitate
prevăzut de legea nr. 51/2006 trebuie să fie conform cu cerinţele impuse pentru studiul
de fundamentare, chiar dacă denumirea sa va fi tot aceea de „studiu de oportunitate”.
Pentru contractele de delegare a gestiunii atribuite conform procedurii pentru contractele

de servicii, elaborarea şi aprobarea unui studiu de oportunitate este obligatorie, în baza
prevederilor legii nr. 51/2006, chiar dacă pentru această procedură O.U.G. nr. 34/2006 si
H.G. nr. 925/2006 (aplicabile din punct de vedere procedural, dupa cum am aratat mai
sus) nu fac nicio referire la acest document.
In continuare se prezinta o structura orientativa a unui Studiu de oportunitate.
Structura unui
STUDIU DE OPORTUNITATE
PENTRU DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI PUBLIC DE
COLECTARE SI TRANSPORT A DESEURILOR
Cuprins
1. DATE GENERALE
1.1. AUTORITATE CONTRACTANTA
1.2. OBIECTUL STUDIULUI DE OPORTUNITATE
1.3. SCOPUL STUDIULUI DE OPORTUNITATE
1.4. PREZENTAREA AREALULUI DE DESERVIRE
1.5. ANALIZA LEGISLATIEI
1.5.1. Legislatia de mediu
1.5.2. Legislatia conexa
1.5.3. Legislatia primara si secundara a serviciilor de salubrizare
1.6. SERVICII COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE
1.7. SERVICIUL DE SALUBRITATE
1.7.1. Organizarea si functionarea serviciului de salubrizare
1.7.2. Operatorii serviciului de salubrizare a localitatilor
1.7.3. Utilizatorii serviciilor publice
1.7.4. Regulamentul serviciului de salubrizare a localitatilor – Ordinul
.

Presedintelui A.N.R.S.C. nr. 110/2007

1.7.5. Indicatori de performanta si de evaluare
1.7.6. Caietul de sarcini al serviciului de salubrizare a localitatilor – Ordinul
1.7.7. Stabilirea, ajustarea sau modificarea tarifelor pentru activitatile specifice
serviciului de salubrizare a localitatilor – Ordinul Presedintelui A.N.R.S.C.
nr. 109/2007
1.7.8. Contractul de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor – Ordinul
1.8. OBIECTIVE SI TINTE PENTRU FIECARE ACTIVITATE DE SALUBRIZARE
1.8.1. Obiective ale strategiilor in domeniul gestionarii deseurilor municipare
1.8.2. Tinte pentru deseurile municipale
1.8.2.1. Concluzii
2. SERVICIUL PUBLIC DE SALUBRIZARE
2.1. PREZENTARE GENERALA
2.2. COLECTARE SI TRANSPORT DESEURI MENAJERE SI ASIMILABILE
2.2.1. Cantitati medii anuale de deseuri menajere generate/colectare
2.2.2. Frecventa de colectare a deseurilor menajere de la populatie / agenti
economici / institutii publice
2.2.3. Norme privind necesarul minim de echipamente si dotari
2.2.4. Capacitati necesare pentru desfasurarea serviciului de colectare si
transport deseuri menajere
2.2.4.1. Determinarea numarului de recipienti pentru proiectarea
deseurilor municipale nesortate
2.2.4.2. Determinarea numarului minim de mijloace de transport pentru
colectarea si transportul deseurilor municipale de la populatie
2.2.4.3. Determinarea necesarului minim de autogunoiere pentru
transportul deseurilor asimilabile de la agentii economici
2.2.4.4. Colectarea selective a deseurilor reciclabile si refolosibile
(sticla, hartie, plastic)
2.2.4.5. Echipamente si dotari minim necesare
2.3. ATINGEREA TINTELOR DE RECICLARE SI VALORIFICARE A DESEURILOR
2.4. DEPOZITAREA DESEURILOR COLECTATE
3. ORGANIZAREA SISTEMULUI ACTUAL DE SALUBRIZARE
3.1. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SERVICIULUI DE SALUBRIZARE
3.2. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL ACTUAL DE SALUBRIZARE
3.2.1. Depozitarea deseurilor colectare
3.2.2. Recomandari privind imbunatatirea activitatii de salubritate
4. ANALIZA SI SELECTIA ALTERNATIVELOR
4.1. IDENTIFICAREA NEVOILOR DE SALUBRIZARE
4.1.1. Grupuri interesate (Stakeholders)
4.1.2. Analiza nevoilor diferitelor grupuri interesate (stakeholders)
4.2. ACTIUNI NECESARE DIN PUNCT DE VEDERE LEGAL
4.3. INVESTITIILE MINIM NECESARE PENTRU PRESTAREA SERVICIILOR DE
.

SALUBRIZARE
4.4. TARIFUL MAXIM ACCEPTABIL PENTRU SERVICIUL DE COLECTARE-
TRANSPORT DESEURI MENAJERE DE LA POPULATIE
4.5. ALTERNATIVE PRIVIND FUNCTIONAREA SERVICIULUI DE SALUBRITATE
4.6. FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII CONCESONARII
SERVICIULUI DE COLECTARE/COLECTARE SELECTIVA SI TRANSPORT
DESEURI MENAJERE SI ASIMILABILE DE LA POPULATIE, INSTITUTII PUBLICE
SI AGENTI ECONOMICI
4.7. RECOMANDARI PRIVIND DELEGAREA DE GESTIUNE A SERVICIULUI DE
SALUBRITATE
5. MOTIVATIA ECONOMICO–FINANCIARA, SOCIALA SI DE MEDIU
5.1. MOTIVE DE ORDIN ECONOMICO–FINANCIAR
5.2. MOTIVE LEGATE DE PROTECTIA MEDIULUI
5.3. MOTIVE DE ORDIN SOCIAL
6. RISCURI
7. CONCLUZII SI RECOMANDARI
NOTA: Acest cuprins are titlu informativ. Propunerea finala va trebui validata de catre
toate partile implicate in desfasurarea proiectului, tinand cont de informatiile disponibile.
Varianta draft a Studiului de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţilor

optime de delegare a gestiunii va fi elaborată în termen de 15 zile de la semnarea
contractului şi va include toate documentele necesare conform legii. Varianta draft va fi
transmisă în variantă electronică Autorităţii contractante, care are dreptul de a formula
comentarii / recomandări. Dacă Autoritatea contractantă nu furnizeaza un punct de
vedere în termen de 5 zile de la primirea documentaţiei, se considera că aceasta a fost
agreată şi, prin urmare, se poate depune varianta oficială spre aprobare.
Varianta finală a Studiului de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor

optime de delegare a gestiunii va fi transmisă Autorităţii contractante atât în format
electronic cât şi pe hârtie după integrarea comentariilor/recomandărilor primite.
Autoritatea contractantă va emite acordul său asupra Studiului de oportunitate final
printr-o nota de acceptare în termen de cel mult 10 zile de la primirea acesteia.
3.1.1.2. Stabilirea indicatorilor de performanta ai serviciului de salubrizare
Valorile indicatorilor de performanţă ai serviciului de salubrizare a judeţului Olt se vor

stabili în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 51/2006, Legea 101/2006,
Ordinul ANRSC nr. 110/2007 etc.), şi va transmite AC varianta draft în termen de 3 luni
de la semnarea contractului.
Indicatorii de performanta si de evaluare vor fi propusi pentru inceput in Studiul de

oportunitate, urmand a fi prevazuti in contractul de delegare pentru serviciile incredintate

.

spre administrare operatorilor. Acesti indicatori asigura conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca serviciile de salubrizare, avandu-se in vedere:
– continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ;
– adaptarea permanenta la cerintele utilizatorilor;
– excluderea oricarei discriminari privind accesul la serviciile de salubrizare;
– respectarea reglementarilor specifice din domeniul protectiei mediului si al
sanatatii populatiei;
– implementarea unor sisteme de management al calitatii, al mediului si al sanatatii
si securitatii muncii.
Indicatorii de performanta pentru serviciul de salubrizare se refera la urmatoarele
activitati:
– contractarea serviciilor de salubrizare;
– masurarea, facturarea si incasarea contravalorii serviciilor efectuate;
– indeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciilor efectuate;
– mentinerea unor relatii echitabile intre operator si utilizator prin rezolvarea rapida
si obiectiva a problemelor, cu respectarea drepturilor si obligatiilor care revin
fiecarei parti;
– solutionarea in timp util a reclamatiilor utilizatorilor referitoare la serviciile de
salubrizare;
– prestarea de servicii conexe serviciului de salubrizare - informare, consultanta.
In vederea urmaririi respectarii indicatorilor de performanta, operatorul trebuie sa
asigure:
– gestiunea serviciilor de salubrizare conform prevederilor contractuale;
– evidenta clara si corecta a utilizatorilor;
– inregistrarea activitatilor privind masurarea prestatiilor, facturarea si incasarea
contravalorii serviciilor efectuate;
– inregistrarea reclamatiilor si sesizarilor utilizatorilor si modul de solutionare a
acestora.
In conformitate cu competentele si atributiile legale ce ii revin, Beneficiarul trebuie sa
aiba acces neingradit la informatii necesare stabilirii:
– modului de respectare si indeplinire a obligatiilor contractuale asumate;
– calitatii si eficientei serviciilor prestate la nivelul indicatorilor de performanta
stabiliti in contractele de delegare a gestiunii pentru toate activitatile care fac
obiectul acestora;
– modului de administrare, exploatare, conservare si mentinere in functiune,
dezvoltare si/sau modernizare a sistemelor publice din infrastructura edilitar-
urbana incredintata prin contractul de delegare a gestiunii;
– modului de formare si stabilire a tarifelor pentru activitatile prestate;
– respectarii parametrilor ceruti prin prescriptiile tehnice si a normelor
metodologice.
Indicatorii de performanta si de evaluare a serviciului de salubrizare vor fi cuantificati
cantitativ, adaptati la specificul fiecarei localitati si vor fi prevazuti ca anexa în
regulamentul serviciului de salubrizare.
Indicatorii de performanta din anexa la Regulamentul-cadru au caracter minimal si pot fi

suplimentati conform prevederilor legale.
Ca urmare a experientei avute, Asocierea propune urmatorii indicatori minimi de

performanta si evaluare pentru serviciul de salubrizare de pe raza judetului:

.

1) Indicatori generali
 Contractarea serviciului de salubrizare:

 numarul de contracte incheiate, pe categorii de utilizatori, raportat la
numarul de solicitari;
 numarul de solicitari de imbunatatire a parametrilor de calitate ai
serviciului de salubrizare.
 Masurarea si gestiunea cantitatii serviciului de salubrizare prestat:
 numarul de recipienti de precolectare, distribuiti pe tip-dimensiuni ca
urmare a solicitarilor, raportat la numarul total de solicitari;
 numarul anual de sesizari din partea directiei de sanatate publica;
 numarul de reclamatii privind valorile facturate , pe tipuri de activitati;
 valoarea totala a facturilor incasate, raportata la valoarea totala a
facturilor emise;
 numarul de contracte reziliate pentru neplata serviciilor prestate, pe
categorii de utilizator si pe tipuri de activitati.
 Calitatea serviciului de salubritate prestat
 numarul de reclamatii privind parametrii de calitate ai serviciului, pe tipuri
de utilizatori si tipuri de activitati;
 numarul de reclamatii la care s-a raspuns in termen legal, din numarul
total de reclamatii;
 valoarea despagubirilor platite de operator pentru nerespectarea
conditiilor si a parametrilor de calitate stabiliti in contract, raportata la
valoarea facturata, pe categorii de utilizatori si pe tipuri de activitati;
 valoarea despagubirilor platite de utilizatori pentru daune provocate prin
nerespectarea conditiilor de preselectare a deseurilor.
2) Indicatori garantati
 Indicatori garantati prin licenta de prestare a serviciului de salubritate:

 numarul de sesizari scrise privind nerespectarea de catre operator a
obligatiilor din licenta;
 numarul de incalcari ale obligatiilor operatorului rezultate din analizele si
controalele A.N.R.S.C. si a Garzii de Mediu, modul de solutionare pentru
fiecare caz de incalcare a acestor obligatii.
 Indicatori a caror nerespectare atrage penalitati contractuale:
 numarul de utilizatori care au primit despagubiri datorate deteriorarii de
catre operator a recipientilor utilizatorilor, sau daca s-au imbolnavit din
cauza nerespectarii conditiilor de prestare a serviciului de salubrizare;
 numarul de cereri pentru care s-au acordat reduceri ale valorii facturilor,
din numarul de cereri pentru micsorarea valorii facturilor.
In acest fel Beneficiarul se va asigura ca gestionarea deseurilor municipale se va face
respectand principiile unei dezvoltari durabile, conform cu normele romanesti si
europene. Impactul major se va regasi in imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor si a
mediului inconjurator care va beneficia de reducerea consistenta a noxelor produse prin
colectarea si eliminarea necontrolata a deseurilor si prin transportul acestora cu utilaje
necorespunzatoare.

.

3.1.1.3. Elaborarea Regulamentului serviciului de salubrizare a judetului Olt
Regulamentul serviciului de salubrizare pentru judeţul Olt va fi întocmit în conformitate

cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 51/2006, Legea 101/2006, Ordinul ANRSC nr.
110/2007 etc). Regulamentul va fi prezentat ca anexă la contractele de delegare de
gestiune. Draftul regulametului va fi transmis AC împreună cu documentaţiile de
atribuire.
Indiferent de modalitatea de gestiune adoptata, activitatile specifice serviciului de

salubrizare se organizeaza si se desfasoara pe baza unui regulament al serviciului
si a unor caiete de sarcini, aprobate prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale
unitatilor administrativ-teritoriale sau ale asociatiei de dezvoltare intercomunitara, dupa
caz. Regulamentul serviciului de salubrizare a localitatilor si caietele de sarcini ale
serviciului se intocmesc in conformitate cu regulamentul-cadru al serviciului de
salubrizare si caietul de sarcini-cadru, elaborate si aprobate prin Ordinul nr. 110/2007 si
respectiv Ordinul nr. 111/2007 ale presedintelui A.N.R.S.C.
Ordinul Presedintelui A.N.R.S.C. nr. 110/2007, pentru aprobarea Regulamentului –

cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor, stabileste cadrul juridic unitar privind
desfasurarea serviciului de salubrizare, definind modalitatile si conditiile – cadru ce
trebuie indeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare, indicatorii de
performanta, conditiile tehnice, raporturile dintre operator si utilizator;
Prin Regulamentul-cadru al serviciului de salubrizare a localitatilor se stabileste cadrul

juridic unitar privind desfasurarea serviciului de salubrizare, definind modalitatile si
conditiile-cadru ce trebuie indeplinite pentru asigurarea serviciului de salubrizare,
indicatorii de performanta, conditiile tehnice, raporturile dintre operator si utilizator.
Fiecare din aceste activitati este detaliata in Capitolul al II-lea al Regulamentului-cadru,

“Asigurarea serviciului de salubrizare si conditii de functionare”.
Regulamentul-cadru stabileste documentatia tehnica minima pentru toti operatorii care

asigura serviciul de salubrizare si precizeaza documentele necesare exploatarii, precum
si modul de intocmire, actualizare, pastrare si manipulare a acestora.
Regulamentul-cadru contine, de asemenea, prevederi referitoare la drepturile si

obligatiile operatorilor.
3.1.1.4. Elaborarea Documentatiilor de atribuire pentru contractele de colectare si

Management si operare CMID
Gestiunea serviciilor comunitare de utilităţi publice priveşte organizarea, funcţionarea şi

controlul furnizării/prestării serviciilor comunitare de utilităţi publice conform condiţiilor
stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.
Procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de

salubrizare se stabileşte în baza prevederilor OUG nr. 34/2006 (art.30 alin.12 din Legea
nr.51/2006), însă, cu ocazia atribuirii acestor contracte, autorităţile contractante trebuie
să ţină cont şi de prevederile legislaţiei specifice, care sunt aplicabile ca norme de drept
material (de fond).
In acest sens, avem in vedere ca:

.

 serviciile comunitare de utilităţi publice sunt reglementate de Legea serviciilor

comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, ca lege generală, precum şi de
 legile speciale specifice fiecărui serviciu menţionat de această lege, legea
specifică serviciului public de salubrizare a localităţilor fiind Legea nr. 101/2006,
cu modificările şi completările ulterioare.
Indiferent de procedura care este organizată pentru atribuirea contractului, acesta va

purta în toate cazurile titlul de “contract de delegare a gestiunii” deoarece acesta este
termenul utilizat de Legea nr. 51/2006, legea specială în această materie, care
prevalează faţă de O.U.G. nr. 34/2006.
Potrivit acestei calificări legale, reglementările aplicabile pentru organizarea

procedurii de atribuire sunt următoarele:
 Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G.
nr. 34/2006, în cazul contractelor de servicii, respectiv
 Normele din 24/01/2007, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 71/2007, de

aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.
Noile prevederi legale din Legea nr. 51/2006 definesc delegarea gestiunii unui serviciu
comunitar de utilităţi publice ca acţiunea prin care o unitate administrativ-teritorială
atribuie unuia sau mai multor operatori licenţiaţi gestiunea unui serviciu sau a unei
activităţi componente a serviciului, a cărei responsabilitate revine respectivei unităţi
administrativ-teritoriale, precum şi concesiunea infrastructurii aferente; delegarea
gestiunii unui serviciu comunitar de utilităţi publice implică dreptul şi obligaţia
operatorului de a administra şi exploata infrastructura aferentă serviciului/activităţii
delegat(e). Delegarea gestiunii poate fi făcută de asemenea de către ADI cu obiect de
activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-
teritoriale membre, în temeiul mandatului ce i-a fost conferit de acestea.
Indiferent de modalitatea de gestiune adoptată (gestiune directă sau delegată),

activităţile specifice componente ale serviciului de salubrizare sunt organizate şi se
desfăşoară pe baza regulamentului serviciului şi a caietului de sarcini, aprobate prin
hotărâre a consiliului local, consiliului judeţean sau a asociaţiei de dezvoltare
intercomunitară, după caz, elaborate în conformitate cu regulamentul-cadru, respectiv cu
caietul de sarcini -cadru, elaborate şi aprobate de A.N.R.S.C. prin ordin.
Operatorii îşi pot desfăşura activitatea doar în baza licenţei emise de A.N.R.S.C,
prestarea serviciilor de salubrizare fără licenţă sau în baza unei licenţei a cărei perioadă
de valabilitate a expirat fiind interzisă, indiferent de modalitatea de gestiunea adoptată.
În plus, operatorii serviciului de salubrizare care participă la procedurile organizate

pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciului trebuie să dovedească
capacitatea lor tehnică şi organizatorică, calificarea personalului şi existenţa
echipamentelor tehnice, în vederea garantării capacităţii lor de a furniza serviciul la
nivelul parametrilor calitativi şi cantitativi prevăzuţi in regulamentul serviciului de
salubrizare şi pentru toate tipurile de activităţi contractate.

.

Asocierea va acorda întreg sprijinul Beneficiarului, prin realizarea documentaţiilor de

atribuire pentru contractele de colectare si management si operare a Centrului de
Management Integrat al Deseurilor (CMID).
A priori, sunt excluse din categoria deşeurilor municipale cele indicate în continuare:
 Produsele prelucrate industrial produse în fabrici, ateliere, depozite şi instalaţii

industriale.
 Deşeurile din spitale, clinici şi centre de asistenţă, care nu sunt asimilate

reziduurilor alimentare şi de consum domestic produse de cetăţeni în locuinţele
lor.
 Orice tip de deşeu produs de activităţi din afara terenului urban.
 Deşeurile toxice şi periculoase.
 Deşeurile radioactive.
 Deşeurile industriale în general.
Documentatiile de atribuire vor fi disponibile pentru ofertanti in format electronic, pentru

a-i ajuta pe acestia sa ia decizii pe baza informatiilor referitoare la termenii şi condiţiile
participării la procedura de achizitii publice. Autoritatea contractantă va supraveghea
procedura de atribuire, aceasta supraveghere fiind efectuata de către Autoritatea
contractantă prin intermediul unei comisii de evaluare.
În elaborarea documentaţiei de atribuire, vor fi respectate prevederile legii nr.

51/2006, care în art. 30 alin. (14) enumeră clauzele minime pe care trebuie să le
cuprindă un contract de delegare a gestiunii:
– denumirea părţilor contractante;
– obiectul contractului;
– durata contractului;
– drepturile şi obligaţiile părţilor contractante;
– programul lucrărilor de investiţii pentru modernizări, reabilitări, dezvoltări de
capacităţi, obiective noi şi al lucrărilor de întreţinere, reparaţii curente, reparaţii
planificate, renovări, atât fizic, cât şi valoric;
– sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la programele de investiţii, la
programele de reabilitări, reparaţii şi renovări, precum şi la condiţiile de finanţare
a acestora;
– indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului, stabiliţi prin
caietul de sarcini şi regulamentul serviciului, şi modul de evaluare şi cuantificare
a acestora, condiţii şi garanţii;
– tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora;
– modul de tarifare şi încasare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate;
– nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz;
– răspunderea contractuală;
– forţa majoră;
– condiţiile de redefinire a clauzelor contractuale;
– condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea din orice
cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a investiţiilor realizate;
– menţinerea echilibrului contractual;
– condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;

.

– administrarea patrimoniului public şi privat preluat;

– structura forţei de muncă şi protecţia socială a acesteia;
– alte clauze convenite de părţi, după caz
De asemenea, conform art. 30 alin. (13) din aceeaşi lege, contractul de delegare a
gestiunii are următoarele anexe obligatorii:
– caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;
– regulamentul serviciului;
– inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unităţilor
administrativ-teritoriale aferente serviciului;
– procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit. c).
În continuare se prezintă o propunere a cuprinsului care ar putea fi folosit pentru
elaborarea documentatiilor de licitatie corespunzătoare contractării operarii serviciilor de
salubritate.
Structura unei
DOCUMENTATII DE ATRIBUIRE A SERVICIILOR DE SALUBRITATE
Documentatie de atribuire a serviciilor de salubritate va fi structurata în trei volume, după cum

urmează:
Volumul I - Instrucţiuni pentru ofertanţi, incluzand Fisa de date si setul de

formulare;
Volumul II – Proiectul Contractului de concesiune;
Volumul III – Caiet de sarcini (Cerinte tehnice);
Cele trei volume mentionate mai sus vor fi in stransa legatura şi in concordanţă unele cu
altele.
 Volumul I - Instructiuni pentru ofertanţi, inclusiv Fisa de date si setul de formulare, care se
referă la aspecte procedurale relevante pentru desfasurarea procedurii de achizitie publica,
principalele criterii tehnice, juridice şi financiare, criterii de atribuire şi aplicarea acestora în
procesul de evaluare a ofertelor, precum şi alte consideraţii generale în legătură cu
proiectul. Acest volum poate include:
Sectiunea 1. ASPECTE GENERALE
I. Introducere
1.1. Definitii
1.2. Structura documentatiei de atribuire a serviciilor de concesiune
II. Principalele aspecte ale proiectului
2.1. Informatii relevante si Strategia generala
2.1. Obiectivele serviciilor
2.3. Scopul serviciilor
III. Aspecte provedurale generale
.

3.1. Asocierea
3.2. Subcontractarea
3.3. Regimul activelor folosite si/sau realizate de concesionar in timpul acordului
de concesiune de servicii
3.4. Durata concesiunii
3.5. Oferta
IV. Redeventa
V. Atribuirea contractului
VI. Semnarea contractului
VII. Garantia de buna executie
Sectiunea 2. FISA DE DATE A ACHIZITIEI
I. Fisa de date a achizitiei
II. Obiectul contractului
III Conditii specifice contractului
IV. Procedura
V. Criterii de calificare
VI. Prezentarea ofertei
VII. Criterii de atribuire
VIII. Atribuirea contractului
Sectiunea 3. FORMULARE
 Volumul II – Proiectul Contractului de concesiune (documentul descriptiv - parte
contractuală) care urmează să fie încheiat la finalizarea procedurii de atribuire.
 Volumul III – Caietul de sarcini (documentul descriptiv privind cerintele tehnice), care
cuprinde cerinţele tehnice, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit descrierea
serviciului, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii AC. Acest volum
poate avea urmatoarea structura:
1. Prevederi generale
1.1. Cerinţe minime
1.2. Serviciul
1.3. Colectarea selectivă a deşeurilor municipale
2. Obiective specifice ale serviciului
2.1. Obiective generale
2.2. Obiective specifice
3. Sfera serviciilor
3.1. Privire generală
3.2. Zona de prestare a serviciului
3.3. Colectarea la intervale regulate a deşeurilor (deşeuri reziduale)
3.4. Colectarea materialelor reciclabile
3.5. Colectarea deşeurilor biodegradabile
3.6. Colectările ocazionale şi serviciile suplimentare
3.7. Încasarea tarifelor
.

3.8. Exploatarea statiei de transfer

3.9. Operarea punctului verde de colectare
3.10. Deşeurile provenite din construcţii şi demolări menajere
4. Management şi necesarul de personal
4.1. Instrucţiuni pentru echipa contractorului
4.2. Transferul personalului actual
5. Vehicule şi echipamente de colectare
5.1. Lista cu vehiculele şi echipamentele de colectare
5.2. Standardele pentru vehicule
5.3. Standarde pentru containere
5.4. Întreţinere, reparare şi înlocuire
6. Manipularea deşeurilor
6.1. Deşeuri reziduale
6.2. Deşeuri reciclabile
6.3. Deşeurile biodegradabile
6.4. Colectări suplimentare şi servicii auxiliare
6.5. Deşeurile provenite din construcţii şi demolări din gospodării
7. Depozitarea deşeurilor
8. Comunicarea şi accesul la amplasament
8.1. Accesul la depozit
8.2. Legătura cu Autoritatea
8.3. Utilizatori
8.4. Gestionarea reclamatiilor
9. Planul de lucru – serviciul de colectare a deşeurilor
9.1. Sarcini suplimentare
9.2. Întreruperea activităţii şi alte aspecte similare
10. Sistemul de management al calităţii – serviciul de colectare
10.1. Planul de calitate
10.2. Raportarea
10.3. Schema de penalizare
Consultanul va analiza cu Beneficiarul posibilitatea de a include în obiectul contractului

si alte servicii de salubritate, cum ar fi: măturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor
publice; curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a
acestora pe timp de polei sau de îngheţ; colectarea cadavrelor animalelor de pe
domeniul public şi predarea acestora unităţilor de ecarisaj.
In continuare se prezintă o propunere de cuprins cu punctele pe care, în principiu, ar

putea să le conţină documentatia de atribuire pentru selectarea operatorilor instalaţiilor
de gestiune a deşeurilor construite prin Proiect:

.

Structura unei
DOCUMENTATII DE ATRIBUIRE PENTRU SELECTAREA OPERATORILOR DE

GESTIONARE A DESEURILOR
Documentatie de atribuire a serviciilor de salubritate va fi structurata în trei volume, după cum

urmează:
Volumul I - Instrucţiuni pentru ofertanţi, incluzand Fisa de date si setul de

formulare;
Volumul II – Proiectul Contractului de concesiune;
Volumul III – Caiet de sarcini (Cerinte tehnice);
Cele trei volume mentionate mai sus vor fi in stransa legatura şi in concordanţă unele cu
altele.
 Volumul I - Instructiuni pentru ofertanţi, inclusiv Fisa de date si setul de formulare, care se
referă la aspecte procedurale relevante pentru desfasurarea procedurii de achizitie publica,
principalele criterii tehnice, juridice şi financiare, criterii de atribuire şi aplicarea acestora în
procesul de evaluare a ofertelor, precum şi alte consideraţii generale în legătură cu
proiectul. Acest volum poate include:
Sectiunea 1. ASPECTE GENERALE
I. Introducere
1.1. Definitii
1.2. Structura documentatiei de atribuire
II. Principalele aspecte ale proiectului
2.1. Informatii relevante si Strategia generala
2.1. Obiectivele serviciilor
2.3. Scopul serviciilor
III. Aspecte provedurale generale
3.1. Asocierea
3.2. Subcontractarea
3.3. Regimul activelor folosite si/sau realizate de concesionar in timpul acordului
de concesiune de servicii
3.4. Durata concesiunii
3.5. Oferta
IV. Redeventa
V. Atribuirea contractului
VI. Semnarea contractului
VII. Garantia de buna executie
Sectiunea 2. FISA DE DATE A ACHIZITIEI

.

I. Fisa de date a achizitiei

II. Obiectul contractului
III Conditii specifice contractului
IV. Procedura
V. Criterii de calificare
VI. Prezentarea ofertei
VII. Criterii de atribuire
VIII. Atribuirea contractului
Sectiunea 3. FORMULARE
 Volumul II – Proiectul Contractului de concesiune (documentul descriptiv - parte
contractuală) care urmează să fie încheiat la finalizarea procedurii de atribuire.
 Volumul III – Caietul de sarcini (documentul descriptiv privind cerintele tehnice), care
cuprinde cerinţele tehnice, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit descrierea
serviciului, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii AC. Acest volum
poate avea urmatoarea structura:
1. Obiectul contractării
1.1. Definiţie
1.2. Termeni
2. Denumirea partilor contractante
3. Obiectul contractului
4. Durata contractului
5. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractante
6. Investiţiile
6.1. Capacitati
6.2. Procese tehnologice
6.3. Condiţii de operare
6.4. Linii de tratare
6.5. Caracteristicile amplasamentelor
6.6. Condiţiile proceselor şi a unităţilor funcţionale
7. Condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea din
orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a investiţiilor
realizate
8. Administrarea patrimoniului public şi privat preluat
9. Indicatorii de performanţă
10. Aspecte financiare
10.1. Tarifele practicate de operator
10.2. Modul de tarifare şi încasare a contravalorii serviciilor furnizate
10.3. Redevenţa (dupa caz)
10.4. Răspunderea contractuală
10.5. “Forţa Majoră”
11. Structura forţei de muncă şi protecţia socială a acesteia

.

12. Aspecte contractuale

12.1. Menţinerea echilibrului contractual
12.2. Modificarea contractului
12.3. Încetarea contractului înainte de termen
12.4. Alte clauze convenite de părţi, după caz
Varianta draft a documentaţiilor de atribuire pentru serviciile de operare şi

colectare va fi elaborată în termen de maxim 4 luni de la semnarea contractului de
servicii şi va include toate documentele necesare conform legislaţiei în domeniul
achiziţiilor publice şi va fi transmisă în variantă electronică Autorităţii contractante care
are dreptul de a formula comentarii / recomandări.
Dacă Autoritatea contractantă nu furnizeaza un punct de vedere în termen de 30 zile de

la primirea documentaţiei, se consideră ca aceasta a fost agreată şi, prin urmare,
Prestatorul poate depune varianta oficială spre aprobare.
Varianta finală a documentaţiilor de atribuire va fi transmisă Autorităţii contractante atât

în format electronic cât şi pe hârtie după integrarea comentariilor / recomandărilor
primite. Autoritatea contractantă va emite acordul său asupra documentaţiilor de
atribuire finale printr-o nota de acceptare în termen de cel mult 10 zile de la primirea
acesteia.
EXPERIENTA ASOCIERII
 Delegarea serviciului de colectare şi transport al deseurilor
IDOM deţine o vastă experienţă în pregătirea documentatiilor de atribuire pentru

delegarea serviciului de salubritate şi în asistenţa în timpul procesului de derulare a
procedurii de achizitie publica. În special, IDOM a oferit suport tehnic Primăriei din
Râmnicu Vâlcea pentru delegarea serviciului de colectare şi transport al deseurilor,
în conformitate cu legea achiziţiilor publice OUG 34/2006. IDOM, în calitate de
Asistent Tehnic al UIP, a realizat următoarele sarcini:
 Redactarea unui Studiu de oportunitate
 Pregătirea criteriilor de selecţie si a documentatiei de atribuire
 Sprijin pe perioada derularii procedurii de achizitie publica
 Consultanţă în timpul procesului de evaluare
 Delegarea exploatării instalaţiilor de management al reziduurilor
După cum s-a menţionat şi în paragraful anterior, IDOM a oferit Asistenţă tehnică
Primăriei din Râmnicu Vâlcea pentru delegarea serviciului de exploatare a noului
depozit de la Fêteni şi a staţiei de compostare din Râureni, în conformitate cu legea
achiziţiilor publice OUG 34/2006 .

.

De asemenea, în cadrul programului EuropeAid/126212/D/SER/TR “Technical

Assistance and Provision of Supervision Services for the Implementation of Three
Solid Waste Management Projects in Amasya, Bitlis and Kütahya in Turkey” IDOM a
realizat următoarele sarcini relaţionate cu Asistenţa tehnică pentru delegarea
serviciilor de exploatare a instalaţiilor de management al deşeurilor:
 sprijin in pregatirea si implementarea unei metodologii de analiza a pietei pentru
identificarea posibililor antreprenori in vederea indeplinirii conditiilor pentru:
o exploatarea depozitului de deseuri, inclusiv facilitati de compost,
o operatiuni de colectare a deseurilor medicale si statii de tratare,
o operatiuni de statii de transfer si transport,
o operatiuni de sisteme de colectare a deseurilor,
o operatiuni ale sistemelor bancare cu centre de reciclare
o alte servicii;
 asistenta tehnica in pregatirea TOR pentru achizitii de servicii si lucrari, contracte
si conditii la contract;
 asistenta tehnica in procesul de pre-calificare, intocmirea documentatiilor de
atribuire conform legilor tarii;
 asistenta tehnica in detalierea instrumentelor de monitorizare si supervizare,
rapoarte cu privire la progres pentru facilitarea gestionarii contractelor si
stabilirea criteriilor de performanta si evaluare cu privire la perioada contractului
sau a unor parti a acestuia.
3.1.1.5. Elaborarea raspunsurilor la solicitarile de clarificari
In timpul perioadei de licitatie, respectiv inainte de termenul limita de depunere a

ofertelor, Asocierea va acorda sprijin in totalitate Autorităţii contractante prin
elaborarea răspunsurilor la toate cererile de clarificare transmise de potenţialii
ofertanţi în termenul solicitat de către AC, dar nu mai puţin de 24 de ore. Sarcina
transmiterii şi postarii acestora pe SEAP este de partea Autorităţii contractante.
Astfel echipa care a lucrat la elaborarea documentatiilor de atribuire, va ramane

in continuare la dispozitia AC pentru a raspunde la eventualele solicitari de
clarificari din partea potentialilor ofertanti, furnizand explicatiile necesare
solicitate, pentru o mai buna intelegere si clarificare a documentatiilor de
atribuire.
Ulterior aceste raspunsuri vor fi preluate de AC si puse in formatul necesar

pentru a putea fi postate pe SEAP.
3.1.1.6. Rezultate si livrabile
Rezultate
1. Stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii conform prevederilor legale în

.

domeniu
2. Stabilirea cadrului de desfăşurare a serviciului de salubrizare în judeţul Olt
3. Finalizarea documentaţiilor şi materialelor prevăzute conform termenelor stabilite
Livrabile Termen Control şi validare Descriere
Studiu de DI + 15 zile DI pentru Lider de Proiect Scopul studiului este

oportunitate pentru varianta draft Asistent Lider de identificarea nevoilor generale
fundamentarea şi Proiect in ceea ce priveste colectarea
stabilirea soluţiilor Minim DI + 20 zile Expert Ingineria deseurilor si transportul din
optime de delegare a pentru varianta finala mediului judet prin:
gestiunii, inclusiv (5 zile de la Expert Achizitii o dimensio
stabilirea indicatorilor transmiterea Expert Financiar nare tehnica si umana a
de performanţă şi a variantei draft, daca Expert Institutional viitorului operator al
modalităţilor de nu sunt observatii) serviciului de salubritate
monitorizare a o dimensio
acestora, elaborat şi nare a parametrilor de
avizat performanta si costurile
necesare pentru
realizarea unui serviciu
de colectare –transport
deseuri menajere
calitativ
o identificar
e a investitiilor necesare
din punctul de vedere al
serviciului de colectare –
transport deseuri
menajere la nivelul
municipiului Râmnicu
Vâlcea.
o stabilire a
duratei contractului
incluzand perioada de
amortizare a investitiilor
ce se vor realiza
Indicatori de DI + 3 luni pentru Lider de Proiect Indicatorii de performanta

performanţă ai varianta draft Asistent Lider de asigura conditiile pe care
serviciului de Proiect trebuie sa le îndeplineasca
salubrizare stabiliţi şi Minim DI + 4 luni Expert Ingineria serviciul de salubrizare
aprobaţi pentru varianta finala mediului
(30 zile de la
transmiterea
variantei draft, daca
nu sunt observatii)
Regulamentul DI + 4 luni pentru Lider de Proiect Prin Regulamentul - cadru al

serviciului de varianta draft Asistent Lider de serviciului de salubrizare a
salubrizare a Proiect localitatilor se stabileste
judeţului Olt, întocmit Minim DI + 5 luni Expert Ingineria cadrul juridic unitar privind
şi aprobat pentru varianta finala mediului desfasurarea serviciului de
(30 zile de la Expert Institutional salubrizare, definind
transmiterea modalitatile si conditiile –
variantei draft, daca cadru ce trebuie indeplinite
nu sunt observatii) pentru asigurarea serviciului

.

de salubrizare, indicatorii de
performanta, conditiile
tehnice, raporturile dintre
operator si utilizator.
Documentaţii de DI + 4 luni pentru Lider de Proiect Consultantul va pregăti

atribuire pentru varianta draft Asistent Lider de documentaţia pentru licitarea
contractele de Proiect contractelor în conformitate
colectare şi Minim DI + 5 luni Expert Achizitii cu OUG 34/2006 cu
Management şi pentru varianta finala modificarile si completarile
operare CMID (30 zile de la ulterioare.
elaborate şi avizate transmiterea
variantei draft, daca
nu sunt observatii)
Răspunsuri la In termenul prevazut Lider de Proiect Se vor raspunde la solicitari

solicitările de de Fisa de date a Asistent Lider de de clarificari din partea
clarificări venite din achizitiei, dar nu mai Proiect potentialilor ofertanti,
parte ofertanţilor putin de 24 ore Expert Achizitii furnizand explicatiile
funizate în termen necesare pentru o mai buna
intelegere si clarificare a
documentatiilor de atribuire.
3.2.2 Asistenta tehnica in evaluarea ofertelor si contractarea serviciilor

Prestatorul va acorda asistenţă tehnică în evaluarea ofertelor primite de către Autoritatea

contractantă pentru procedurile de achiziţie a serviciilor menţionate în descrierea
generală a acestei activităţi. Prestatorul va desemna un expert tehnic pentru fiecare
procedură de atribuire în vederea evaluării propunerilor tehnice. Expertul tehnic va avea
rol de expert cooptat în comisia de evaluare, va participa la şedinţa de deschidere a
ofertelor şi va elabora un raport de experţiza cu privire la conformitatea propunerilor
tehnice cu cerinţele caietului de sarcini. Expertul tehnic nu va emite opinii asupra unui
eventual clasament al ofertanţilor, sarcina sa fiind strict legată de conformitatea cu
prevederile caietului de sarcini. Expertul va transmite Autorităţii contractante raportul
tehnic de experţiza în termen de 10 zile de la şedinţa de deschidere a ofertelor.
În urma finalizării procesului de evaluare şi stabilirii ofertei câştigatoare, dacă va fi cazul,

Prestatorul va acorda suport tehnic în analiza şi formularea răspunsului la eventualele
contestaţii.
Consultantul va acorda asistenta tehnica Beneficiarului (Autoritatii Contractante)

pe intreg parcursul derularii procedurii de achizitii publice, incepand cu
elaborarea documentatiei de atribuire si sprijin in elaborarea raspunsurilor la
solicitarile de clarificari (a se vedea capitolul anterior) si finalizandu-se cu
evaluarea ofertelor si contractarea serviciilor de colectare, precum si
management si operare a Centrului de Management Integrat al Deseurilor din
judetul Olt.

.

3.1.2.1. Asistenta tehnica in evaluarea ofertelor
O dată încheiat termenul de prezentare a ofertelor pentru delegarea serviciilor de

salubritate, Asocierea va acorda asistenţă tehnică în evaluarea ofertelor primite
de către AC pentru procedurile de achiziţie a serviciilor pentru care s-a intocmit
documentatia de atribuire (a se vedea capitiolele anterioare). Astfel va sprijini
Autoritatea Contractanta în analizarea informaţiilor oferite în aceste oferte în
vederea facilitării adjudecării contractului. Va trebui ţinut cont de aspecte cum ar
fi cunoaşterea regiunii, experienţa avută, resursele umane şi materiale pe care le
au la dispoziţie, modul de efectuare a colectării, modul de acţionare în cazuri
speciale (ex.: evenimente festive, condiţii meteo extreme, etc.).
Consultantul va presta Asistenţă Tehnică pe parcursul contractării publice, în special va

realiza următoarele sarcini:
i. Desemnarea unui expert ca şi evaluator independent în Comisia de Evaluare.
Prestatorul va desemna un expert tehnic pentru fiecare procedură de atribuire în

vederea evaluării propunerilor tehnice. Expertul tehnic va avea rol de expert cooptat
în comisia de evaluare, va participa la şedinţa de deschidere a ofertelor şi va elabora
un raport de experţiza cu privire la conformitatea propunerilor tehnice cu cerinţele
caietului de sarcini. Expertul tehnic nu va emite opinii asupra unui eventual clasament
al ofertanţilor, sarcina sa fiind strict legată de conformitatea cu prevederile caietului
de sarcini. Expertul va transmite Autorităţii contractante raportul tehnic de experţiza în
termen de 10 zile de la şedinţa de deschidere a ofertelor.
Asocierea este dispusa să propună personal si pentru evaluarea aspectelor

financiare, administrative şi legale.
ii. Sprijin în vederea elaborării răspunsurilor la solicitările de clarificări primite din

partea potenţialilor ofertanţi.
Consultantul va acorda sprijin AC in elaborarea raspunsurilor la toate cererile de

clarificare transmise de potentialii ofertanti, in termenul solicitat de catre AC.
iii. Analiza tehnică şi financiara a ofertelor (în calitate de expert evaluator

independent, respectiv fără drept de vot).
Expertul propus va avea grijă ca ofertele să respecte: specificaţiile din caietele de

sarcini, norme legislative aplicabile în vigoare, declaraţiile si alte documente de
eligibilitate si de conformitate, menţiunile CE (dacă va fi necesar) etc.
iv. Sprijin în vederea solicitării de clarificări ofertanţilor, in urma analizei ofertelor

depuse.
v. Sprijin in selectarea castigatorului.
iv. Sprijin procedural şi logistic.
3.1.2.2. Asistenta tehnica in contractarea serviciilor

.

În urma finalizării procesului de evaluare şi stabilirii ofertei câştigatoare, dacă va fi cazul,

Prestatorul va acorda suport tehnic în analiza şi formularea răspunsului la eventualele
contestaţii.
Odata finalizarea alegerii ofertei cele mai bune conform criteriilor de atribuire si dupa
trecerea perioadei legale, castigatorul este invitat la semnarea contractului.
În consilierea legată de semnarea contractului va trebui să se acorde o atenţie specială

clauzelor contractuale şi posibilelor penalităţi care ar putea afecta Beneficiarul.
Pe scurt, sarcinile ce trebuie realizate în această fază sunt următoarele:
i. Stabilirea oportunităţii tehnice şi financiare în vederea delegării gestiunii serviciului;
ii. Stabilirea formei de delegare a serviciului şi a tipului de procedura de achiziţie

publica;
iii. Definirea indicatorilor de performanta, a modalităţii de monitorizare şi a

penalităţilor pentru neîndeplinirea lor;
iv. Definirea condiţiilor contractuale aferente formei de delegare a serviciului de

colectare a deşeurilor municipale si management si operare a CMID.
v. Sprijin in procesul de negociere a contractelor de servicii.
Rezultat
1. Asigurarea condiţiilor optime pentru derularea procedurilor de atribuire

2. Întărirea capacităţii Beneficiarului în analiza conformităţii propunerilor tehnice cu
cerinţelor tehnice specifice
3. Finalizarea procedurilor de atribuire conform graficului de implementare
Rapoarte tehnice de Maxim 10 zile de Lider de Proiect Raportul va evalua:

expertiză privind la Data sedintei de Asistent Lider de a) respectarea condiţiilor de
calitatea propunerilor deschidere a Proiect eligibilitate ale ofertanţilor
tehnice înaintate către ofertelor Expert Achizitii (ex. solvenţă, referinţe etc.);
Autoritatea b) respectarea specificaţiilor
Contractantă. tehnice ale ofertanţilor;
c) evaluarea îmbunătăţirilor la
caietul de sarcini, incluzând
reduceri, garanţii etc.;
d) concluzii şi recomandări
pentru adjudecare.

.

3.3 ACTIVITATEA 2 – ASISTENTA TEHNICA PENTRU UIP IN MANAGEMENTUL

PROIECTULUI
Prestatorul va acorda suport UIP în managementul Proiectului prin asigurarea expertizei

necesare pentru urmărirea şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute în Contractul de finanţare.
Prestatorul va acorda suport tehnic UIP în monitorizarea implementării contractelor de
servicii, lucrări şi furnizare finanţate prin Proiect. Astfel, Prestatorul va asigura expertiza
necesară în vederea acordării de asistenţă tehnică pentru:
Întocmirea şi revizuirea Manualului de Proceduri pentru urmărirea implementării

Proiectului;
Managementul contractelor cuprinse în Proiect;
Monitorizarea îndeplinirii condiţiilor asumate prin Decizia, respectiv Contractul

de finanţare.
3.3.1 Întocmirea şi revizuirea Manualului de Proceduri pentru urmărirea implementării

Proiectului

Prestatorul va fi insarcinat cu Intocmirea si revizuirea Manualului de proceduri pentru

urmarirea implementarii.
Manualul de proceduri va include specificaţii privind monitorizarea contractelor

individuale, aprobarea rapoartelor, efectuarea plaţilor, îndeplinirea indicatorilor,
raportarea către AM etc., precum şi documentaţia necesară (modele, formulare) pentru
fiecare tip de contract şi procedură în parte. De asemenea, Manualul de proceduri va
include procedura de organizare şi funcţionare UIP, procedura de licitare-contractare,
procedura de management a contractelor, de publicitate, de asigurare a calităţii, plus un
set de proceduri financiare, inclusiv procedura de contabilitate.
În elaborarea acestui document se va lua în considerare asigurarea unei piste de audit

corespunzătoare, conform legislaţiei în vigoare aplicabile. Totodată, se vor avea în
vedere toate prevederile legale relevante în implementarea proiectului.
Manualul de proceduri va include specificaţii privind monitorizarea contractelor

individuale, aprobarea rapoartelor, efectuarea plaţilor, îndeplinirea indicatorilor,
raportarea către AM etc., precum şi documentaţia necesară (modele, formulare) pentru
fiecare tip de contract şi procedură în parte. De asemenea, Manualul de proceduri va
include procedura de organizare şi funcţionare UIP, procedura de licitare-contractare,
procedura de management a contractelor, de publicitate, de asigurare a calităţii, plus un
set de proceduri financiare, inclusiv procedura de contabilitate.
În elaborarea acestui document se va lua în considerare asigurarea unei piste de audit

corespunzătoare, conform legislaţiei în vigoare aplicabile. Totodată, se vor avea în
vedere toate prevederile legale relevante în implementarea proiectului.
Varianta draft a manualului de proceduri va fi transmisa UIP în termen de 2 luni de la

semnarea contractului de servicii. În elaborarea acestuia, Prestatorul va lua în
.

considerare condiţiile prevăzute de Contractul de finanţare, precum şi specificul fiecărui

contract finanţat din Proiect. De asemenea, Prestatorul va avea în vedere practica în
materia managementului proiectelor.
UIP va formula comentariile / recomandările sale în termen de 30 zile de la primirea

documentaţiei. Varianta finală a Manualului va fi transmisă UIP în urma integrării
eventualelor comentarii / recomandări formulate atât în varianta electronică cât şi pe
hârtie. Prestatorul va include în varianta finală recomandările AM POS Mediu, formulate
în conformitate cu Contractul de finanţare.
Etapele propuse de Consortiu pentru indeplinirea sarcinilor acestei activitati sunt:
3.2.1.1. Analiza structurii, a modului de organizare si a functionarii UIP si inaintarea

unor recomandari privind imbunatatirea functionarii UIP
Obiectivul acestei activitati este a asista Beneficiarul in structurarea eficienta a echipei

care are raspunderea centrala in implementarea Proiectului si a defini clar rolurile si
responsabilitatile in Proiect.
Actiuni intreprinse:
Consultantul va analiza structura si componenta UIP, imediat dupa sedinta de incepere

a contractului de Asistenta Tehnica.
Un exemplu de structura UIP, care sa respecte principiile separarii actitivatiilor de

achizitie publica de cele specifice implementarii si sa respecte principiul verificarii de
catre cei „patru ochi” ar putea fi cel de mai jos:
Consultantul va analiza si revizui, daca necesar, fisele de post pentru personalul UIP.
Revizuirea se va face in paralel cu elaborarea procedurilor de lucru, astfel incat
personalul sa cunoasca pe deplin responsabilitatile postului si sa-si indeplineasca
intocmai activitatile specifice.
.

Analiza va porni de la responsabilitatile UIP, asumate prin contractul de finantare,

precum si nevoile pentru gestionarea unor contracte importante. Se va verifica daca
toate responsabilitatile sunt descrise in mod clar, si daca numarul si capacitatea
personalului UIP sunt suficiente. In vederea unei implementari eficiente a Proiectului,
Consultantul va realiza analiza gradului de incarcare a personalului UIP. Cadrul de
evaluare va fi structurat pe doua domenii:
 Obiectivele in raport cu timpul alocat, termenele de realizare si ponderea realizarii in

momentul evaluarii
 Definirea si utilizarea unui set de criterii de performanta: ex realizarea obiectivelor,

adaptabilitate, asumarea responsabilităţilor, capacitatea de a rezolva problemele,
capacitatea de implementare, capacitatea de autoperfecţionare şi de valorificare a
experienţei dobândite, capacitatea de analiză şi sinteză, creativitate şi spirit de
iniţiativă, capacitatea de planificare şi de a acţiona strategic, capacitatea de a
comunica, capacitatea de a lucra în echipă, capacitatea de îndrumare, etc
Analiza se va realiza periodic in baza unei proceduri privind „managementul resurselor

umane”, astfel incat Consultantul sa poata informa din timp Beneficiarul daca gradul de
incarcare este prea mare si resursele UIP trebuie suplimentate. Aceasta procedura va fi
inclusa in Manualul de Proceduri al UIP si va cuprinde cel putin urmatoarele apsecte:
cadrul de competente, model de descriere a fisei postului, fisa de monitorizare pentru
implementarea planului de actiune, cadrul de evaluare, codul conduitei pentru membrii
PIU, etc.
In cazul incarcarii prea mari a personalului cu responsabilitati, pentru

implementarea cu succes a proiectului, este recomandat ca Beneficiarul sa
angajeze suficient personal cu pregatire specifica si experienta profesionala
pentru fiecare post in parte.
3.2.1.2. Intocmirea Manualului de proceduri UIP
Obiectivul acestei activitati este acela de a defini clar procesele si procedurile de lucru,
in vederea implementarii Proiectului conform obligatiilor asumate de Beneficiar in
Contractul de Finantare.
Buna desfasurare a Proiectului depinde, in mare masura, de capacitatea

reprezentantilor Beneficiarului de a aplica reguli clare si corecte in ceea ce priveste
relatiile dintre partile implicate in realizarea efectiva a Proiectului (Autoritatea de
Management, Organism Intermediar POS Mediu, Beneficiar, Consultanti, Contractorii de
lucrari, Furnizori echipamente, alte autoritati si institutii implicate in implementarea
proiectului). In acest sens, Beneficiarul va fi sprijinit de catre Consultant atat intr-o
maniera efectiva prin elaborarea si aplicarea unor principii de buna practica materializate
in seturi de proceduri, dar si prin transferul direct de experienta si cunostinte care se va
realiza intre expertii Consultantului si personalul UIP/Consiliul Judetean Olt pe parcursul
implementarii Proiectului.

.

Uniunea
Europeana
Ministerul
Autoritatea de
Finantelor
Audit Publice
ANRMAP
Ministerul
Mediului si
Padurilor
Cetatenii din
ANRSC
Judetul Olt Organism
Intermediar POS
Mediu Craiova
Prestatori,
Antreprenori,
Operatori Servicii UIP / Consiliul
Salubrizare Judetean Olt
Asociatia
Dezvoltare
Intercomunitara Olt Consilii Locale
Numarul mare al entitatilor care au un rol in Proiect impune stabilirea unui limbaj comun
si definirea clara a rolurilor si responsabilitatilor, astfel incat fiecare entitate sa raspunda
eficient si efectiv, atunci cand are un rol de indeplinit in Proiect. Acest limbaj comun este
deja stabilit in POS Mediu si va fi particularizat pentru Proiectul din Olt prin Manualul de
Proceduri. Realizarea acestuia se va face pe baza documentelor-fundament ale
Proiectului, respectiv a Contractului de Finantare, respectandu-se in acelasi timp
legislatia romaneasca privind administratia publica, finatele publice, serviciile municipale,
achizitiile publice, etc..
Idom detine experienta recenta in realizarea Manualului de Proceduri al UIP pentru

implementarea unor proiecte similare, respectiv: Masura ISPA 2001/RO/16/P/PE/014
"Sistem integrat de management al deşeurilor în municipiul Râmnicu Vâlcea, România",
proiect similar implicand numerosi factori (ministere, agentii guvernamentale, operatori
de servicii de salubritate, respectiv apa si canalizare., cetatenii, ALPM, ARPM, etc.), cu
o structura de finantare similara (finantare europeana, la care se adauga fie imprumuturi
de la BEI si co-finantarea de la Bugetul de Stat si bugetul local) si avand ca beneficiari
autoritati locale (Primaria Municipiului Ramnicu Valcea).
Manualul de Proceduri are ca scop implementarea si menţinerea unui sistem de

management al calităţii la nivelul UIP si va include atat proceduri de ordin general, care
sa regleze aspectele macro ale activitatii UIP de inter-conectare cu entitatile prezentate
mai sus, cat si proceduri specifice, care sa descrie activitatile si procesele specifice in
cadrul implementarii Proiectului.
In cazul elaborarii Manualului de Proceduri, o importanta deosebita se va acorda

procedurilor financiare, datorita complexitatii mijloacelor de finantare si a necesitatii de a
asigura un flux financiar continuu si adecvat pentru implementarea Proiectului, dar si
verificarea si autorizarea documentelor de plata. Mare parte dintre Proceduri vor contine
.

ca anexe liste de verificare, care vor fi completate ori de cate ori se impune in cadrul
implementarii proiectului (ex. liste de verificare pentru calitatea intocmirii
rapoartelor/documentelor, pentru efectuarea platilor, a controlului financiar preventiv
propriu, etc). Cu exceptia, listei de verificare pentru Controlului Financiar Preventiv
Propriu, toate celelalte liste vor fi structurate astfel incat sa fie completate si semnate de
cel putin 2 persoane din cadrul PIU.
Manualul de Proceduri va avea 3 sectiuni structurate astfel:
1) Structura UIP: ierarhia in cadrul UIP, managementul resurselr umane: (roluri si

responsabilitati, fisa posturilor, cadrul de evaluare, codul conduitei pentru
membrii PI), perfectionare continua.
2) Managementul Proiectului: va include specificatii pentru proceduri de

organizare si functionare, planificare, programare, achizitii publice, contractare,
implementare, monitorizare, raportare, control livrabile, autorizare si efectuare
plati, procedura de contabilitate, recuperare creante, corespondenta, inchiderea
proiectului, audit etc.
3) Procese conexe referitoare la colaborarea cu alte departamente ale CJ Olt,

arhivare, analiza, etc
Beneficiarul, in concordanta cu prevederile legislatiei in vigoare (OG 119/1999, Ordinul

ministrului finantelor publice nr. 946/2005, Legea nr. 672 / 2002, OUG 34/2006, cu
completarile si modificarile ulterioare) este responsabil ca si entitate publica, sa aplice
un sistem propriu de management si control, care sa asigure implementarea proiectului
in conditiile respectarii principiului separarii functiilor (atributiilor si responsabilitatilor) in
cadrul tuturor activitatilor si operatiunilor desfasurate pe parcursul acestuia.
Prin separarea atributiilor, se creeaza conditiile ca nici o persoana sau compartiment sa

nu poata controla toate etapele importante ale unei operatiuni sau ale unui eveniment.
Astfel, elementele operationale si financiare ale fiecarei actiuni sunt efectuate de
persoane independente una fata de cealalta, respectiv functiile de initiere si verificare
trebuie sa fie separate.
Manualul va contine in anexa formulare tip pentru evidenta, raportare si plata adaptate
corespunzator pentru derularea si urmarirea activitatilor efectuate de Prestator,
Contractant si Furnizori. Formularele vor respecta formatele stabilite prin legislatia
romana in vigoare, regulamentele specifice proiectelor finantate din fonduri ale UE şi
Contractul de Finanţare.
Conform reprezentarii grafice de mai sus, sunt foarte multe entitati implicate in Proiectul
de gestionare integrata a deseurilor in judetul Olt. Fiecare dintre acestea are un rol de
indeplinit si, evident, toate solicitarile de clarificare si/sau rezolvare se vor adresa UIP.
Consultantul va asista UIP ca, prin Manualul de Proceduri, sa stabileasca modele de

scrisori, formate, etc.. care apoi vor fi arhivate conform sistemului descris mai sus.
In multe situatii – de exemplu corespondenta contractuala cu furnizori/prestatori/

antreprenori – timpul de raspuns este masurat/prevazut in contract si intarzierile se pot
traduce in penalitati la plata. Consultantul va acorda asistenta UIP pentru a raspunde
solicitarilor in timp util si cu continut adecvat.

.

La stabilirea acestor proceduri se va lua in considerare asigurarea unei piste

corespunzatoare de audit.
Dupa pregatirea Manualului de Proceduri conform activitatilor descrise mai sus,

Consultantul se va asigura ca UIP s-a familiarizat cu structura acestuia si indeplineste
toate responsabilitatile care ii revin pentru implementarea Proiectului, respectand in
acelasi timp separarea functiilor, asa cum prevede legislatia comunitara si nationala in
vigoare.
Consultantul va asista Beneficiarul sa respecte „principiul celor 4 ochi”, in sensul ca

trebuie sa existe doua persoane care realizeaza verificarile, iar principiul supervizarii se
aplica pentru fiecare operatiune in parte.
Consultantul va defini clar in Procedura de organizare si functionare a UIP care este

raspunderea Beneficiarului, inclusiv a Managerului de Proiect, in ceea ce priveste
implementarea Proiectului, care va avea in vedere separarea atributiilor si
responsabilitatilor, reducand astfel riscul de eroare, frauda, incalcare a legislatiei,
precum si riscul de a nu putea detecta aceste probleme.
Prin separarea atributiilor, Consultantul va creea conditiile ca nici o persoana sau

compartiment sa nu poata controla toate etapele importante ale unei operatiuni sau ale
unui eveniment. Astfel, elementele operationale si financiare ale fiecarei actiuni sunt
efectuate de persoane independente una fata de cealalta, respectiv functiile de initiere si
verificare trebuie sa fie separate. Legitimitatea aplicarii riguroase a acestui principiu
decurge din cerinta elementara ca nici o persoana sau veriga organizatorica din
entitatea publica sa nu detina controlul exclusiv asupra tuturor etapelor importante ale
unei tranzactii, activitati sau operatiuni.
Totodata, in cadrul manualului va fi definit modul in care UIP relationeaza cu celelalte

departamente din cadrul institutiei Beneficiarului, pe diverse tipuri de activitati/sarcini.
Procedura de organizare si functionare a UIP va reprezenta o sinteza a tuturor
procedurilor operationale interne care detaliaza modul de indeplinire a atributiilor pe care
Beneficiarul trebuie sa le indeplineasca pentru implementarea acestui Proiect.
Prestatorul va revizui Manualul de proceduri ale UIP ori de căte ori UIP va solicita acest
lucru.
Este de subliniat faptul ca Manualul de proceduri este in primul rand un instrument de

lucru. Daca nu este insusit si folosit de catre personalul UIP, isi va pierde utilitatea.
3.2.1.3. Sistem de arhivare
Obiectivul acestei activitati este de a pune la dispozitia UIP instrumente de

management care structureaza si pastreaza informatia intr-o maniera ordonata.
Consultantul va acorda asistenta Beneficiarului pentru stabilirea si mentinerea unui

sistem propriu de evidenta, indosariere si arhivare. Dupa incheierea contractului de
Asistenta Tehnica, Beneficiarul va trebui sa se asigure ca sistemul va permite
controlul/auditul Proiectului pe durata de implementare a acestuia si inca 3 ani de la data
inchiderii oficiale a POS Mediu 2007-2013.
.

Consultantul va elabora si implementa un sistem de arhivare compatibil, coordonat si

corelat cu sistemul utilizat la nivel national pentru managementul informatiei (SMIS).
Sistemul implementat va trebui sa stabileasca regulile privind preluarea, inregistrarea si
pastrarea documentelor in arhiva UIP si va avea urmatoarele funcţii:
 gestionarea eficientă a documentelor;
 accesarea cu uşurinţă a informaţiilor înregistrate la nivel de aplicaţie;
 administrarea tuturor datelor proprii.
Un exemplu de structura de arhivare poate fi cel de mai jos:
Diviziuni principale Nr. Sectiuni

Generalitati 1.01 Ministerul Mediului si Padurilor
1.02 Ministerul Finantelor Publice;
1.03 Consiliul Judetean Olt
1.04 ADI
1.06 Comisia Europeana
1.07 OI Craiova
1.08 Consiliul Local Slatina
1.09 Alte Consilii Locale
1.10 Inginer supervizare
1.11 Contractori; Furnizori
1.12 Utilitati subterane (electricitate, gaz, incalzire,
telefonie, internet)
1.13 Inspectori de stat (calitate in constructii /
securitate si sanatate in munca)
1.14 Consumatori
1.15 Corespondenta
1.16 Diverse
Documente 2.01 Contract Finantare si Anexe
Beneficiar 2.02 Acord Asociere ADI
2.03 Termeni de referinta UIP
2.04 Rapoarte UIP catre OI
2.05 Rapoarte UIP catre AM
2.06 Comitet de Monitorizare
2.07 Cereri de plata
2.08 Controale externe & audituri
Asistenta Tehnica 3.01 Documentatie de Atribuire
– Management de 3.02 Contract
proiect
3.03 Facturi

.

3.04 Rapoarte
3.05 Activitatea 1
3.06 Activitatea 2
3.07 Activitatea 3
3.08 Activitatea 4
Asistenta Tehnica 4.01 Documentatie de Atribuire
Supervizare 4.02 Contract
4.03 Facturi
4.04 Rapoarte
4.05 Activitatea 1
4.06 Activitatea 2
4.07 Activitatea 3
4.08 Activitatea 4
….etc.. …..etc
Rezultate
1. Analiza structurii, a modului de organizare si a functionarii UIP si inaintarea unor

recomandari privind imbunatatirea functionarii UIP
2. Intocmirea Manualului de proceduri UIP
3. Sistem de arhivare
Livrabile Termen Control şi Descriere

validare
Organigrama DI + 1,5 luni Lider de Proiect Ascierea va asista Beneficiarul in

Unitatii de pentru varianta Asistent Lider de structurarea eficienta a echipei care
Implementare a draft Proiect are raspunderea centrala in
Proiectului implementarea Proiectului si a defini
actualizata si Expert clar rolurile si responsabilitatile in
revizuita daca Minim DI + 2,5 Institutional Proiect.
este cazul, luni pentru
inclusiv fisele de varianta finala
post aferente
Manualul de DI + 2 luni pentru Lider de Proiect Se vor defini clar procesele si

Proceduri UIP varianta draft Asistent Lider de procedurile de lucru, in vederea
elaborat Proiect implementarii Proiectului conform
obligatiilor asumate de Beneficiar in
Minim DI + 3 luni Expert Contractul de Finantare. Astfel se va
pentru varianta Institutional implementa un sistem de
finala Expert achizitii management al calitaii la nivelul UIP,

.

(30 zile de la publice de interconectare intre entitatile

transmiterea implicate in implementarea
variantei draft, proiectului.
daca nu sunt
observatii)
Formluare DI + 2 luni pentru Lider de Proiect O componenta deosebita a

Formulare tip varianta draft Asistent Lider de Manualului de Proceduri o reprezinta
pentru evidenta, Proiect procedurile financiare, datorita
raportare si plata complexitatii mijloacelor de finantare
elaborate Minim DI + 3 luni Expert si a necesitatii de a asigura un flux
pentru varianta Institutional financiar continuu si adecvat pentru
Liste de verificare finala
Expert achizitii implementarea Proiectului, dar si
(30 zile de la publice verificarea si autorizarea
transmiterea documentelor de plata.
variantei draft, Astfel manualul va contine in anexa
daca nu sunt formulare tip pentru evidenta,
observatii) raportare si plata adaptate
corespunzator pentru derularea si
urmarirea activitatilor efectuate de
Prestator, Contractant si Furnizori.
Formularele vor respecta formatele
stabilite prin legislatia romana in
vigoare, regulamentele specifice
proiectelor finantate din fonduri ale
UE şi Contractul de Finanţare. Mare
parte dintre Proceduri vor contine ca
anexe liste de verificare, care vor fi
completate ori de cate ori se impune
in cadrul implementarii proiectului (ex.
liste de verificare pentru calitatea
intocmirii rapoartelor/documentelor,
pentru efectuarea platilor, a
controlului financiar preventiv propriu,
etc). Cu exceptia listei de verificare
pentru Controlului Financiar Preventiv
Propriu, toate celelalte liste vor fi
structurate astfel incat sa fie
completate si semnate de cel putin 2
persoane din cadrul PIU.
Un sistem eficient DI + 2, 3 si 4 luni Lider de Proiect Se va pune la dispozitia UIP un

de arhivare este Asistent Lider de instrument de management care
implementat Proiect structureaza si pastreaza informatia
intr-o maniera ordonata. SMIS este
Expert actualizat periodic si corect.
Institutional
3.3.2 Managementul contractelor cuprinse în Proiect

Sub-activitatea include acordarea de suportul tehnic în ceea ce priveşte aspectele

financiare ale managementului fiecărui contract din cadrul proiectului. Activităţile
.

specifice care se vor derula în acest sens vor include:
 Întocmirea de proceduri care să respecte atât legislaţia în vigoare aplicabila cât şi

prevederile contractelor de servicii / lucrări / furnizare, Deciziei şi Contractului de
Finanţare şi a altor documente relevante;
 Întocmirea de modele şi formulare adaptate corespunzător pentru derularea,

monitorizarea şi urmărirea contractelor de servicii / lucrări / furnizare care să
respecte atât legislaţia în vigoare aplicabilă cât şi prevederile contractelor de
servicii şi lucrări, Deciziei şi Contractului de Finanţare şi a altor documente
relevante;
 Suport în verificarea efectivă a documentelor de plată depuse în cadrul

contractelor de servicii / lucrări / furnizare şi întocmirea tuturor documentelor
aferente managementului financiar al contractelor care se vor implementa în
cadrul proiectului (inclusiv părţile relevante din documente de monitorizare,
raportare etc.). In final se va elabora un raport care va include eventualele
recomandări asupra documentaţiei analizate.
 Asigurarea managementului contractelor de servicii şi lucrări din cadrul

proiectului, în colaborare cu UIP. Aceasta activitate va include monitorizarea
performantelor Consultantului Supervizare şi a Contractorilor de lucrări –
participarea la şedinţele lunare ale acestora, propuneri şi sugestii de natura
tehnica, legala, instituţionala, contractuala, financiara etc. pentru bunul mers al
implementării şi în special pentru soluţionarea eventualelor dispute. Dacă
Beneficiarul solicită, Prestatorul va elabora rapoarte trimestriale privind stadiul de
îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractele de servicii, bunuri şi lucrări şi
evaluarea performaţelor Consultantului Supervizare, ale Contractorilor de lucrari
şi ale Prestatorului Asistenţei tehnice din partea proiectantului.
3.2.2.1. Elaborarea de proceduri
Obiectivul acestei activitati este acela de a defini clar procesele si procedurile de lucru,
in vederea implementarii Proiectului conform obligatiilor asumate de Beneficiar in
Contractul de Finantare. Procedurile respecta in afara de legislatia in vigoare aplicabila,
prevederile contractelor de servicii / lucrări / furnizare, Deciziei şi Contractului de
Finanţare şi a altor documente relevante.
Buna desfasurare a Proiectului depinde, pe langa capacitatea reprezentantilor

Beneficiarului de a aplica reguli clare si corecte in ceea ce priveste relatiile dintre partile
implicate in realizarea efectiva a Proiectului (Autoritatea de Management, Organism
Intermediar POS Mediu, Beneficiar, Consultanti, Contractorii de lucrari, Furnizori
echipamente, alte autoritati si institutii implicate in implementarea proiectului) si de
modalitatea in care aceste reguli se aplica in relatia cu toti actori implicati.
In compeltarea Manualului de procedurilor UIP vin procedurile de lucru aferente

contractelor de servicii / lucrari / furnizare. In acest sens, Beneficiarul va fi sprijinit de
catre Consultant atat intr-o maniera efectiva prin elaborarea si aplicarea unor principii de
buna practica materializate in seturi de proceduri, dar si prin transferul direct de

.

experienta si cunostinte care se va realiza intre expertii Consultantului si personalul

UIP/Consiliul Judetean Olt pe parcursul implementarii Proiectului.
Numarul mare al entitatilor si contractelor care au un rol in Proiect impune stabilirea unui
limbaj comun si definirea clara a rolurilor si responsabilitatilor, astfel incat fiecare entitate
sa raspunda eficient si efectiv, atunci cand are un rol de indeplinit in Proiect. Acest
limbaj comun este deja stabilit in POS Mediu si va fi particularizat pentru Proiectul din Olt
prin Manualul de Proceduri. Realizarea acestuia se va face pe baza documentelor-
fundament ale Proiectului, respectiv a Contractului de Finantare, respectandu-se in
acelasi timp legislatia romaneasca privind administratia publica, finatele publice,
serviciile municipale, achizitiile publice, etc., cat si clauzele contracutale de servicii /
lucrari / furnizare.


Astfel Manualul de Proceduri va include si va defini urmatoarele sectiuni structurate:
o Modele şi formulare adaptate corespunzător pentru derularea, monitorizarea

şi urmărirea contractelor de servicii / lucrări / furnizare care să respecte atât
legislaţia în vigoare aplicabilă cât şi prevederile contractelor de servicii şi
lucrări, Deciziei şi Contractului de Finanţare şi a altor documente relevante;
o Metdologia de verificare efectivă a documentelor de plată depuse în cadrul

contractelor de servicii / lucrări / furnizare;
o Managementului contractelor de servicii şi lucrări din cadrul proiectului prin

monitorizarea performantelor Consultantului Supervizare şi a Contractorilor
de lucrări.
Beneficiarul, in concordanta cu prevederile legislatiei in vigoare (OG 119/1999, Ordinul

ministrului finantelor publice nr. 946/2005, Legea nr. 672 / 2002, OUG 34/2006, cu
completarile si modificarile ulterioare) este responsabil ca si entitate publica, sa aplice
un sistem propriu de management si control, care sa asigure implementarea proiectului
in conditiile respectarii principiului separarii functiilor (atributiilor si responsabilitatilor) in
cadrul tuturor activitatilor si operatiunilor desfasurate pe parcursul acestuia.
Prin separarea atributiilor, se creeaza conditiile ca nici o persoana sau compartiment sa

nu poata controla toate etapele importante ale unei operatiuni sau ale unui eveniment.
Astfel, elementele operationale si financiare ale fiecarei actiuni sunt efectuate de
.

persoane independente una fata de cealalta, respectiv functiile de initiere si verificare

trebuie sa fie separate.
Manualul va contine in anexa formulare tip pentru evidenta, raportare si plata adaptate
corespunzator pentru derularea si urmarirea activitatilor efectuate de Prestator,
Contractant si Furnizori. Formularele vor respecta formatele stabilite prin legislatia
romana in vigoare, regulamentele specifice proiectelor finantate din fonduri ale UE şi
Contractul de Finanţare.
Prestatorul va revizui Manualul de proceduri ori de căte ori Beneficiarul va solicita acest
lucru. Este de subliniat faptul ca Manualul de proceduri este in primul rand un instrument
de lucru. Daca nu este insusit si folosit de catre Beneficiar, isi va pierde utilitatea.
3.2.2.2. Elaborarea de modele si formulare
Obiectivul acestei activitati este de a asigura corectitudinea derularii operatiilor

financiare prin sisteme si documente clare si standardizate.
In cadrul acestei activitati, Consultantul va intocmi modele si formulare adaptate

corespunzator pentru derularea, monitorizarea si urmarirea contractelor de servicii,
lucrari si furnizare, care sa respecte atat legislatia in vigoare aplicabila cat si prevederile
contractelor de servicii si lucrari, Deciziei si Contractului de Finantare si a altor
documente relevante.

.

Fluxul financiar al POS Mediu

Autoritatea de audit Comisia Europeana
Auditul sistemului Transferul pre-finantarii

Verificari test Aproba si transfera platile intermediare catre Autoritatea
Declaratie de valabilitate Contractanta;
(intoarcere de la capat) Transfera plata finala catre Autoritatea Contractanta dupa
aprobarea documentelor specifice suport
Autoritate de certificare si plata

Nivel 3 de certificare Verifica daca exista proceduri de control adecvate la
cheltuieli nivel de autoritate de management(AM)/ organism de
implementare (OI)
Daca este necesar, realizeaza verificari prin sondaj la
niveluri mai mici
Inainteaza cereri de plata intermediara + autorizarea acestora
catre CE, de 3 ori pe an
Inainteaza cererea pentru plata finala catre CE
Transfera sumele restante + cheltuielile neeligibile
Efectueaza plati catre Beneficiari/ unitati de plata
Nivel 2 de certificare Autoritatea de Management /Organismul

cheltuieli Intermediar
Confirma daca cererile includ numai cheltuieli :

care chiar au fost create
au aparut in cadrul operatiilor care au fost selectate pentru
finantare conform procedurilor si criteriilor de selectie
fac parte din cadrul masurilor pentru care toate ajutoarele
de stat au fost oficial aprobate de CE
Nivel 1 de certificare Realizeaza verificari prin sondaj la niveluri mai mici,
chetuieli pe baza analizei riscurilor
Se asigura ca au fost realizate controale adecvate la nivel mai
mic
Inainteaza cererea de plata + certificatele catre AC
Beneficiarul
Control intern
Verifica corectitudinea, actualitatea si
eligibilitatea cheltuielilor (ex-ante)
Inainteaza cererea de plata catre AM/OI +
documentele support
Contractorul
Emite factura catre beneficiar
Fluxul fondurilor
Fluxul
documentelor

.

Diagrama fluxului financiar prezentata in POS Mediu arata complexitatea sistemului si

necesitatea unei intelegeri foarte bune a intregului lant de relatii si responsabilitati pentru
implementarea Proiectului.
Pentru exemplificare si urmarire pe diagrama de mai sus, sa consideram o operatiune

de plata pentru un contract de lucrari:
1) Contractorul emite factura de plata catre Inginer;
2) Inginerul verifica eligibilitatea cheltuielilor, prevederile contractuale pentru plati

(cantitati si preturi unitare) si pregateste certificatul de plata (rambursare) pe care
il transmite UIP. Certificatul de plata aferent facturii pentru fiecare contract de
lucrari/furnizare va fi intocmit pe baza situatiilor de lucrari si semnat de contractori
(constructor/furnizor), verificat si avizat de catre Inginer, aprobat de Managerul de
proiect si reprezentantul Beneficiarului.
Dosarul Cererii de Rambursare va fi insotit de documentele justificative aferente

certificatului de plata, respectiv situatii de lucrari, centralizator, certificate de
calitate, procese verbale de predare-primire, de receptie si de punere in functiune
a bunurilor achizitionate etc. dupa caz, inclusiv raportul de progres al Inginerului.
Toate aceste documente vor fi semnate in clar si stampilate de toate partile
implicate.
3) Ofiterul responsabil cu verificarea platilor din UIP, asistat de Expertul Financiar

si/sau Liderul de Echipa efectueaza controlul intern (a se vedea sageata albastra
in stanga schemei de mai sus) conform procedurii de plati din Manualul de
Proceduri. Beneficiarul are obligatia sa intocmeasca Dosarele Cererilor de
Rambursare, pe suport de hartie, in trei exemplare. Un exemplar va ramane la
Beneficiar in cadrul Unitatii de Implementare a Proiectului, iar celelalte doua
exemplare vor fi transmise la Organismul Intermediar (OI). Din cele doua
exemplare transmise la OI, unul va fi pe suport de hartie identic cu cel pastrat la
Beneficiar, iar cel de-al doilea va contine doar formularul Cererii de Rambursare
pe suport de hartie, toate celelalte documente fiind scanate si anexate pe suport
electronic (CD/DVD).
4) Dupa efectuarea verificarilor/corecturilor necesare, UIP transmite cererea de plata

catre OI unde are loc primul nivel de certificare a cheltuielilor;
5) Dupa efectuarea verificarilor/corecturilor necesare, OI transmite cererea de plata

catre Autoritatea de Management, unde are loc al doilea nivel de certificare a
cheltuielilor;
6) Dupa efectuarea verificarilor/corecturilor necesare, AM transmite cererea de plata

catre Autoritatea de Certificare si Plati, unde are loc al treilea nivel de certificare a
cheltuielilor;
7) Efectuarea platii cheltuielilor eligibile de catre Autoritatea de Certificare si Plata

catre Beneficiar este de maxim 90 de zile calendaristice de la data depunerii
Cererii de Rambursare conforme la OI. Termenul va fi extins in cazul in care OI
si/sau AM solicita Beneficiarului informatii suplimentare / clarificari / modificari ale
documentelor.

.

3.2.2.3. Asistenta in stabilirea categoriilor de cheltuieli eligibile
Obiectivul acestei activitati este de a identifica pentru fiecare contract categoriile de

cheltuieli eligibile aferente, precum si cuantumul cheltuielilor neeligibile si riscurile privind
eligibilitatii.
Analiza eligibilitatii chetuielilor se va trata intr-un workshop separat cu membrii UIP,

tinand cont de prevederile HG 759/2007, Ordin 1415/3399 cu modificarile si completarile
ulterioare. Consultantul considera importanta aceasta analiza atenta deoarece, din
experienta in implementarea ISPA, declararea unor cheltuieli ca ne-eligibile pe masura
implementarii programului a generat mari dificultati beneficiarilor care au fost nevoiti sa-
si asume unele cheltuieli in proiecte pe care nu le prevazusera.
Imposibilitatea de a plati costurile respective a generat intarzieri in executia contractelor

si/sau solicitari de penalitati din partea contractorilor/furnizorilor pe care Comisia
Europeana le-a considerat ne-eligibile si, din nou, au trecut in responsabilitatea
beneficiarilor Finali.
Este foarte important de retinut - si Consultantul va asista UIP sa monitorizeze in

permanenta costul general al proiectului - ca, daca la 31 decembrie 2015 se constata ca
exista devieri mai mai de 20% fata de planul de achizitii si planul financiar agreat in
Contractul de Finantare, care pot afecta executia corespunzatoare si in termen a
Proiectului, AM are dreptul de a diminua valoarea contractului de Finantare.
3.2.2.3. Suport in verificarea documentelor de plata
Obiectivul acestei activitati este de a asigura corectitudinea derularii operatiilor

financiare intr-un timp cat mai scurt, pentru a nu intarzia implementarea proiectului,
pentru a nu genera costuri suplimentare pentru Beneficiar din penalitati de intarzieri la
plata solicitate de Prestatori, Furnizori si Antreprenori si, cel mai important, pentru a nu
genera corectii financiare din partea Comisiei Europene.
Consultantul va acorda sprijin în realizarea efectivă a verificării documentelor de plată

depuse în cadrul contractelor de servicii, lucrări şi furnizare şi întocmirea efectivă a
tuturor documentelor aferente managementului financiar al contractelor care se vor
implementa în cadrul proiectului (inclusiv părţile relevante din documente de
monitorizare, raportare etc.) impreuna cu membrii UIP responsabili.
De asemenea, Consultantul va Asigura sprijin în monitorizarea permanenta a

programului de lucru al Constructorului si Furnizorului si a previziunilor fluxului de
numerar impreuna cu membrii UIP cu atributii in domeniu. Consultantul va asista UIP sa
actualizeze permanent planul financiar pe masura ce contractele din Proiect sunt
semnate si programul de executie si plati pentru fiecare contract este stabilit.

.

Platile se vor face din 3 surse: Fonduri Europene, Bugetul de Stat si Bugetul Local.
Consultantul va asista UIP/Beneficiarul sa estimeze in vederea prevederii in buget
sumele necesare finantarii cheltuielilor aferente valorii proiectului, altele decat cele
eligibile conform POS Mediu.
Consultantul va acorda asistenta Beneficiarului pentru a transmite catre AM anual, pana

la data de 20 decembrie a anului curent urmatoarele documente: Planul financiar pe
surse si ani pentru anul urmator (Anexa nr. IVa) si Planul de rambursare pe 24 de luni
(Anexa nr. IVb), iar in cazul in care se inregistreaza modificari fata de Planul Financiar
actualizat anterior, acesta din urma trebuie insotit de justificari pertinente, pe baza unor
documente care atesta necesitatea si oportunitatea acestor modificari.
Analiza documentelor de plata sa face in doua directii principale:
o analiza facturilor de plata de la furnizori/antreprenori/prestatori
o pregatirea cererilor pre-finantare/rambursare catre OI, AM si ACP.
Consultantul va asista UIP la intocmirea Cererilor de Prefinantare si Cererilor de

Rambursare, a planului financiar aferent proiectului “Sistemul integrat de management
at deseurilor in judetul Olt” pe perioada 2011 - 2015 tinand cont de posibilitatea solicitarii
de catre CJ Olt a unei pre-finantari si de planurile financiare ale contractelor de servicii,
lucrari si furnizare care se vor implementa în cadrul proiectului .
Inainte de transmiterea Cererii de Prefinantare catre AM, dar nu mai tarziu de 6 luni de
la semnarea Contractului de finantare, Consultantul va asista Beneficiarul sa transmita
spre informare la AM, cel putin urmatoarele proceduri aprobate, specifice
managementului prezentului Proiect, care vor fi parte din Manualul de Proceduri
prezentat mai sus, astfel:
o procedura de achizitii publice;
o procedura de autorizare plati;
o procedura de contabilitate, inclusiv monografia contabila pe baza careia

Beneficiarul va inregistra operatiunile proiectului;
o procedura de efectuare plati;
o procedura de intocmire a Cererilor de Rambursare;
o procedura de recuperare creante bugetare;
o procedura de arhivare a documentelor financiar-contabile.
Dosarul Cererii de Prefinantare, va fi intocmit pe suport de hartie, in doua exemplare. Un

exemplar va fi transmis la AM, iar celalalt exemplar va ramane la Beneficiar, in cadrul
Unitatii de Implementare a Proiectului. Pe coperta Dosarului Cererii de Prefinantare se
va mentiona numele Beneficiarului, codul, numarul de inregistrare in SMIS, CSNR si
numele Proiectului.

.

Pentru solicitarea prefinantarii, Beneficiarul trebuie sa aiba semnat cel putin un contract
din cadrul Proiectului si sa intocmeasca un Dosar al Cererii de Prefinantare.
Consultantul va asista Beneficiarul pentru pregatirea dosarului Cererii de Pre-finantare
care trebuie sa respecte formatul si continutul stabilit prin Contractul de Finantare (si
anexele acestuia).
Este foarte important de retinut – si Consultantul va asista Beneficiarul sa previna

situatia respectiva – ca daca intr-un interval de 6 luni de la primirea pre-finantarii
Beneficiarul nu trimite catre OI nici o cerere de rambursare in conditiile prevazute in
Contractul de Finantare, AM va putea incepe recuperarea sumei reprezentand pre-
finantarea.
Beneficiarul are obligatia sa solicite la rambursare numai cheltuielile efectiv realizate in

perioada de eligibilitate a Proiectului, respectiv plati efectuate pentru care exista
documente suport reale verificabile si auditabile.
Consultantul va asista Beneficiarul sa intocmeasca si sa verifice dosarul cererii de

rambursare conform Fisei de control a documentelor.
Consultantul va acorda suport UIP pentru pastrarea unei evidente contabile conforme cu
cele mai bune practici de management si control si, de asemenea, cu Contractul de
Finantare.
Consultantul va asista Beneficiarul sa tina evidenta contabila folosind conturi analitice

distincte prin efectuarea de inregistrari contabile separate, cronologic si sistematic
pentru toate sursele de finantare, folosind o codificare adecvata a tuturor tranzactiilor, pe
baza documentelor originale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare si a
Contractului de Finantare.
Consultantul va asista Beneficiarul pentru reconcilierea financiara cu AM si ACP astfel:
1) pana pe data de 10 ale lunii (n+1) de la incheierea trimestrului, Beneficiarul va

primi de la AM o notificare prin care va fi instiintat ca pana in data de 20 a lunii
respective sa transmita la AM documentele necesare in vederea reconcilierii:
 fisa contului de disponibil
 notificarea Beneficiarului pentru confirmare privind sumele primite sau

transferate de la/la ACP.
2) pana pe data de 27 ale lunii (n+1) de la incheierea trimestrului, pe baza

reconcilierii, AM transmite la ACP o notificare, in care precizeaza rezultatul
reconcilierii, anexand o copie a reconcilierii.
3) In cazul in care exista diferente intre evidentele ACP si ale Beneficiarului, AM va

verifica documentele existente la sediul AM sau, dupa caz, va efectua o misiune
de control la Beneficiar pentru identificarea aspectelor care au condus la aparitia
acestor diferente.
4) Beneficiarul va fi notificat despre rezultatul reconcilierii AM – ACP.

.

3.2.2.4. Managementul contractelor de servicii si lucrari din cadrul proiectului

management care structureaza si circula informatia intr-o maniera ordonata si contribuie
la luarea deciziilor in timp util.
Consultantul va asigura, în colaborare cu UIP managementul contractelor de servicii şi

lucrări din cadrul proiectului. Aceasta activitate va include monitorizarea performantelor
Consultantului Supervizare şi a Contractorilor de lucrări prin:
 participarea la şedinţele lunare ale Consultantului Supervizare si

Contractorilor de lucrari;
 propuneri şi sugestii de natura tehnica, legala, instituţionala,

contractuala, financiara etc. pentru bunul mers al implementării şi în
special pentru soluţionarea eventualelor dispute.
Sistemul de Monitorizare va fi structurat pe doua nivele principale:
1) Etapa de achizitii publice;
2) Etapa de implementare a contractelor din Proiect.
Consultantul va asista Beneficiarul Proiectului sa monitorizeze si sa raporteze in mod

continuu si sistematic progresul Proiectului pe fiecare componenta a acestuia, utilizand
in acest sens indicatorii fizici, financiari si de performanta, stabiliti in Cererea de
Finantare.
Instrumentele de monitorizare care vor fi utilizate vor fi urmatoarele:

(a) verificarea indeplinirii obiectivelor cheie ale Proiectului;
(b) intalniri periodice de monitorizare;
(c) rapoarte de progres;
(d) urmarirea permanenta a stadiului implementarii contractelor;
(e) Sistemul Unic de Management al Informatiei (SMIS).
Asistenta Consultantului privind instrumentele de monitorizare utilizate:
(a) Pentru verificarea indeplinirii obiectivelor cheie ale proiectului, Consultantul va

acorda asistenta Beneficiarului in pregatirea unui sistem pentru a monitoriza
permanent stadiul indeplinirii obiectivelor cheie ale Proiectului, conform graficului
de lucru aprobat si prevederilor contractelor incheiate de catre acesta cu
contractorii. De asemenea, Consultantul va asista Beneficiarul sa raporteze
semestrial, in cadrul Raportului de progres lunar din prima luna a fiecarui
semestru, stadiul realizarii indicatorilor de performanta in conformitate cu
Contractul de Finantare.
(b) Consultantul va asista Beneficiarul pentru a organiza sedintele lunare de progres.

Un reprezentant OI/AM va fi invitat la aceste intalniri.

.

(c) Consultantul va asista Beneficiarul in elanorarea rapoartelor cerute in Contractul de

Finantare: Raportul de Inceput (in max 3 luni de la semnarea Contractului de
Finantare), Rapoartele de Progres Lunar (pana in data de 15 a lunii urmatoare),
Rapoarte ad-hoc, rapoarte de implementare, audit intern, etc;
(d) Idem in privinta rapoartelor de progres lunar.
(e) Pentru urmarirea stadiului implementarii contractelor, Consultantul va pune la

dispozitia Beneficiarului un sistem, care va evidentia etapele importante ale
contractului: data de inceput, termene de plata, data de incheiere, etc..
(f) Sistemul Unic de Management al Informatiei (SMIS):
Consultantul va asista Beneficiarul ca, prin persoanele special desemnate de catre

acesta in baza „Manualului de Operare SMIS” elaborat de Ministerul Finantelor Publice,
sa introduca periodic date in SMIS cu privire la progresul Proiectului.
Beneficiarul va transmite catre OI POS Mediu Craiova toate documentatiile necesare

atat prin posta electronica (e-mail), cat si prin cea clasica, pe suport electronic (CD) sau
prin orice alte mijloace care fac posibila dovedirea primirii de catre destinatar, in cazul
nefunctionarii temporare a sistemului informatic SMIS, pana la operationalizarea
acestuia.
Pana la data la care reteaua SMIS va fi extinsa la nivelul Beneficiarului, acesta va

introduce datele, sub supravegherea administratorilor de proiect OI, utilizand terminalele
de la sediul OI Craiova (informatiile cuprinse in Dosarul cererii de rambursare vor fi
introduse in SMIS).
Prestatorul va elabora rapoarte trimestriale privind stadiul de îndeplinire a obligaţiilor

prevăzute în contractele de servicii, bunuri şi lucrări şi evaluarea performaţelor
Consultantului Supervizare, ale Contractorilor de lucrari şi ale Prestatorului Asistenţei
tehnice din partea proiectantului.
Rezultate
1) Întărirea capacităţii UIP în managementul proiectelor
2) Monitorizarea contractelor individuale conform procedurilor stabilite împreună cu

Beneficiarul
3) Suport în verificarea rapoartelor şi cererile de plată întocmite de contractori

validare

.

Manual de DI + 2 luni Lider de Proiect Se vor defini clar procesele si procedurile

proceduri pentru varianta Asistent Lider de de lucru, in vederea implementarii
elaborate, inclsiv draft Proiect Proiectului conform obligatiilor asumate
modele si Minim DI + 3 luni Expert de Beneficiar in Contractul de Finantare.
formulare pentru pentru varianta Procedurile respecta in afara de legislatia
derularea, Institutional in vigoare aplicabila, prevederile
finala
monitorizare si Expert financiar contractelor de servicii / lucrări / furnizare,
urmarirea (30 zile de la Deciziei şi Contractului de Finanţare şi a
contractelor de transmiterea altor documente relevante.
servicii / lucrari / variantei draft,
furnizare daca nu sunt
observatii)
Raport privind DI + 2-50 luni Lider de Proiect Se vor stabili categoriile de cheltuieli
cererile de plata Asistent Lider de eligibile identificate pentru fiecare
si documentele Proiect contract si activitate. Vor fi identificate
justificative riscurile privind eligibilitatile identificate.
emise de Expert
Institutional Se vor stabili categoriile de cheltuieli
contractori neeligibile identificate pentru fiecare
Expert financiar contract si activitate, precum si cuantumul
lor.
Sunt verificate rapoartele intocmite de
contractori, decizia privind aprobarea sau
respingerea lor este argumentata si nu
sunt intarzieri nejustificate.
Sunt verificate cererile de plata si
procesate la timp.
In urma verificarii efective a documentelor
de plată depuse în cadrul contractelor de
servicii / lucrări / furnizare şi întocmirea
tuturor documentelor aferente
managementului financiar al contractelor
care se vor implementa în cadrul
proiectului (inclusiv părţile relevante din
documente de monitorizare, raportare
etc.), se va elabora un raport care va
include eventualele recomandări asupra
documentaţiei analizate.
Rapoarte La cererea Lider de Proiect Este verificata implementarea

trimestriale de beneficiarului Asistent Lider de contractelor de lucrari si furnizare
progres Proiect conform termenelor contractale, cu
respectarea conditiilor de calitate cerute
de proiect.
Rapoarte trimestriale vor analiza stadiul
de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în
contractele de servicii, bunuri şi lucrări şi
evaluarea performaţelor Consultantului
Supervizare, ale Contractorilor de lucrari
şi ale Prestatorului Asistenţei tehnice din
partea proiectantului.

.

3.3.3 Monitorizarea îndeplinirii condiţiilor asumate prin Decizia / Contractul de

finanţare

Prestatorul va acorda asistenţă tehnică UIP în asigurarea conformităţii cu prevederile

contractului de finanţare. Suportul tehnic include:
 Elaborarea rapoartelor / strategiilor şi planurilor solicitate conform prevederilor

Deciziei / Contractului de finanţare, inclusiv a documentaţiei justificative solicitate;
 Elaborarea cererilor de prefinanţare şi rambursare transmise de Beneficiar

Autorităţii de Management;
 Monitorizarea îndeplinirii condiţiilor de publicitate asumate prin Contractul de

finanţare;
 Elaborarea oricăror rapoarte şi analize în legătura cu implementarea Proiectului

care ar putea fi solicitate de către autorităţile responsabile (OI, AM).
 Totodată, Prestatorul va transmite UIP, o dată la 3 luni, o analiza a gradului de

îndeplinire a indicatorilor asumaţi prin Contractul de finanţare precum şi
recomandările sale specifice pentru asigurarea conformităţii cu prevederile
Contractului de finanţare.
3.2.3.1. Elaborarea rapoartelor / strategiilor şi planurilor solicitate conform

prevederilor Deciziei / Contractului de finanţare, inclusiv a documentaţiei justificative
solicitate
Obiectivul acestei activitati este de a asigura respectarea prevederilor Deciziei /

Contractului de finantare, inclusiv a documentatiei justificative..
Prin Decizia/Contractul de finantare, sunt solicitate printre altele elaborarea de rapoarte /

strategii / planuri. Aceste documente vor fi insotite de documentele justificative
corespunzatoare.
Consultantul va asigura asistenta Beneficiarului in conformarea cu elaborarea acestor

documente.
3.2.3.2. Elaborarea cererilor de prefinantare si rambursare transmise de Beneficiar

Autoritatii de Management
Obiectivul acestei activitati este de a se asigura realizarea finantarii proiectului prin

implementarea unui sistem de proceduri corespunzatoare.

.

Consultantul va asista UIP la intocmirea Cererilor de Prefinantare si Cererilor de

Rambursare, a planului financiar aferent proiectului “Sistem integrat de management al
deseurilor in judetul Olt” tinand cont de posibilitatea solicitarii de catre CJ Olt a unei pre-
finantari si de planurile financiare ale contractelor de servicii, lucrari si furnizare (conform
Graficului de achizitii, anexa la Contractul de Finantare) care se vor implementa în
cadrul proiectului.
Inainte de transmiterea Cererii de Prefinantare catre AM, dar nu mai tarziu de 6 luni de
la semnarea Contractului de finantare, Consultantul va asista Beneficiarul sa transmita
spre informare la AM, cel putin urmatoarele proceduri aprobate, specifice
managementului prezentului Proiect, care vor fi parte din Manualul de Proceduri
prezentat mai sus, astfel:
 procedura de achizitii publice;
 procedura de autorizare plati;
 procedura de contabilitate, inclusiv monografia contabila pe baza careia
Beneficiarul va inregistra operatiunile proiectului;
 procedura de efectuare plati;
 procedura de intocmire a Cererilor de Rambursare;
 procedura de recuperare creante bugetare;
 procedura de arhivare a documentelor financiar-contabile.
Dosarul Cererii de Prefinantare, va fi intocmit pe suport de hartie, in doua exemplare. Un
exemplar va fi transmis la AM, iar celalalt exemplar va ramane la Beneficiar, in cadrul
Unitatii de Implementare a Proiectului. Pe coperta Dosarului Cererii de Prefinantare se
va mentiona numele Beneficiarului, codul, numarul de inregistrare in SMIS, CSNR si
numele Proiectului.
Pentru solicitarea prefinantarii, Beneficiarul trebuie sa aiba semnat cel putin un contract
din cadrul Proiectului si sa intocmeasca un Dosar al Cererii de Prefinantare.
Consultantul va asista Beneficiarul pentru pregatirea dosarului Cererii de Pre-finantare
care trebuie sa respecte formatul si continutul stabilit prin Contractul de Finantare (si
anexele acestuia).
Este foarte important de retinut – si Consultantul va asista Beneficiarul sa previna

situatia respectiva – ca daca intr-un interval de 6 luni de la primirea pre-finantarii
Beneficiarul nu trimite catre OI nici o cerere de rambursare in conditiile prevazute in
Contractul de Finantare, AM va putea incepe recuperarea sumei reprezentand pre-
finantarea.
Beneficiarul are obligatia sa solicite la rambursare numai cheltuielile efectiv realizate in

perioada de eligibilitate a Proiectului, respectiv plati efectuate pentru care exista
documente suport reale verificabile si auditabile.
Consultantul va asista Beneficiarul sa intocmeasca si sa verifice dosarul cererii de

rambursare conform Fisei de control a documentelor.

.

Consultantul va acorda suport UIP pentru pastrarea unei evidente contabile conforme cu
cele mai bune practici de management si control si, de asemenea, cu Contractul de
Finantare.
Consultantul va asista Beneficiarul sa tina evidenta contabila folosind conturi analitice

distincte prin efectuarea de inregistrari contabile separate, cronologic si sistematic
pentru toate sursele de finantare, folosind o codificare adecvata a tuturor tranzactiilor, pe
baza documentelor originale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare si a
Contractului de Finantare.
Consultantul va asista Beneficiarul pentru reconcilierea financiara cu AM si ACP astfel:
5) pana pe data de 10 ale lunii (n+1) de la incheierea trimestrului, Beneficiarul va

primi de la AM o notificare prin care va fi instiintat ca pana in data de 20 a lunii
respective sa transmita la AM documentele necesare in vederea reconcilierii:
 fisa contului de disponibil
 notificarea Beneficiarului pentru confirmare privind sumele primite sau

transferate de la/la ACP.
6) pana pe data de 27 ale lunii (n+1) de la incheierea trimestrului, pe baza

reconcilierii, AM transmite la ACP o notificare, in care precizeaza rezultatul
reconcilierii, anexand o copie a reconcilierii.
7) In cazul in care exista diferente intre evidentele ACP si ale Beneficiarului, AM va

verifica documentele existente la sediul AM sau, dupa caz, va efectua o misiune
de control la Beneficiar pentru identificarea aspectelor care au condus la aparitia
acestor diferente.
8) Beneficiarul va fi notificat despre rezultatul reconcilierii AM – ACP.
3.2.3.3. Monitorizarea conditiilor de publicitate asumate prin Contractul de finantare
Obiectivul acestei activitati este de a asigura respectarea conditiilor de publicitate

asumate prin Contractul de finantare.
Prin Contractul de finantare, sunt stipulate conditiile de publicitate specifice proiectelor

de gestionare a deseurilor, avand finantare prin POS Mediu.
Ca o prima regula de publicitate, Beneficiarul finantarii este obligat sa instaleze in zonele

de implementare a proiectului, intr-un loc vizibil, cate un panou de informare inscriptionat
cu:
 denumirea proiectului, respectiv „Sistem integrat de management al
deşeurilor în judeţul Olt”;
 sursa de finantare (POS Mediu);

.

 denumirea Benenficiarului;
 cuantumul finantarii;
 termenul de finalizare.
Panourile vor fi mentinute si intretinute in buna stare, pe toata durata de implementare si
monitorizare a proiectului. Cheltuielile efectuate pentru realizarea, instalarea panoului nu
sunt eligibile.
Consultantul va asigura suport UIP in monitorizarea îndeplinirii condiţiilor de publicitate

asumate prin Contractul de finanţare.
3.2.3.4. Elaborarea de rapoarte/analize privind implementarea Proiectului
Obiectivul acestei activitati este de a dezvolta si mentine o colaborare eficienta cu

Autoritatea de Management si Organismul Intermediar prin acordarea de sprijin in
activitatile de coordonare.
In cadrul acestei activitati, Consultantul va elaborare oricăror rapoarte şi analize în

legătura cu implementarea Proiectului care ar putea fi solicitate de către autorităţile
responsabile (OI, AM).
Consultantul va pune la dispozitia UIP toate datele, analizele, recomandarile si

comentariile pe care acesta le considera necesare si intemeiate in vederea realizarii
unui bun management al proiectului din punct de vedere al colaborarii cu Autoritatea de
Management si Organismul Intermediar.
Acestea vor include :
 respectarea obligatiilor asumate prin Contractul de Finantare,
 furnizarea informatiilor cerute de catre AM si OI,
 consultari in vederea rezolvarii problemelor de implementare,
 consultari in cazul unor modificari ale Contractului de Finantare.
De asemenea, Consultantul va acorda asistenta Beneficiarului in timpul misiunilor de

control din partea AM/OI care, conform Contractului de Finantare au un program pre-
stabilit.
Consultantul va acorda sprijin UIP in vederea implementarii recomandarilor primite de

acesta in urma misiunilor de monitorizare sau audit organizate de catre Autoritatea de
Management, Organismul Intermediar, Ministerul Finantelor Publice ori Autoritatea de
Audit.

.

Consultantul va raspunde cu promptitudine si profesionalism solicitarilor scrise ale UIP

inaintate in scopul mentinerii unui climat de buna colaborare cu organismele amintite
mai sus.
3.2.3.5. Analiza gradului de indeplinire a indicatorilor asumati prin Contractul de

finantare
Obiectivul acestei activitati este de a asigura respectarea de catre Beneficiar a

conditionalitatilor din Contractul de Finantare.
In cadrul acestei activitati, Consultantul va realiza impreuna cu membrii UIP o analiza a

gradului de îndeplinire a indicatorilor asumaţi prin Contractul de finanţare precum şi
recomandările sale specifice pentru asigurarea conformităţii cu prevederile Contractului
de finanţare. Aceasta analiza se fa efectua prin intermediul unei matrice logice de
realizare a conditionalitatilor cuprinse in Decizia si Contractul de Finantare, stabilindu-se
totodata termene si responsabilitati atat in ceea ce priveste rezultatele finale cat si
rezultate pe parcurs.
Aceasta matrice va furniza urmatoarele informatii :
 Termenul de indeplinire a conditionalitatii
 Etapele si termenele intermediare de elaborare a documenetelor /

proceselor aferente
 Resursele necesare (personal, costuri, etc.)
 Responsabilitatile pentru fiecare etapa.
Trimestrial Consultantul transmite Beneficiarului analiza privind modul de indeplinire a

programului de realizare a obligatiilor, cu evidentierea etapelor parcurse si a stadiului,
stabilindu-se totodata, de comun acord, masurile necesare pentru respectarea
programului, la propunerea Prestatorului.
Prestatorul va sprijinii UIP, la orice solicitare a acestuia, pentru îndeplinirea condiţiilor din
Decizie, Contract de Finanţare sau a obligaţiilor contractuale din contractele de servicii,
lucrări şi furnizare in termenele prevazute in aceste documente.
Rezultate
1) Întărirea capacităţii UIP în managementul proiectelor

.

2) Monitorizarea contractelor individuale conform procedurilor stabilite împreună cu

Beneficiarul
3) Suport în verificarea rapoartelor şi cererile de plată întocmite de contractori
4) Îndeplinirea condiţiilor Contractului de finanţare verificată

validare
Rapoarte / strategii / planuri / In conformitate cu Lider de Prin Decizia/Contractul de

cereri de prefinaţare şi conditionalitatile din Proiect finantare, sunt solicitate printre
rambursare conform Decizia / Contractul Asistent altele elaborarea de rapoarte /
Contractului de finanţare de finantare Lider de strategii / planuri. Aceste
elaborate şi aprobate de Proiect documente vor fi insotite de
Autoritatea Contractantă, documentele justificative
inclusiv documentaţia Expert in corespunzatoare.
justificativă solicitată ingineria
mediului
Raport privind analiza Trimestrial Lider de Se va elabora matricea logica de

gradului de îndeplinire a Proiect realizare a conditionalitatilor
indicatorilor asumaţi prin Asistent cuprinse in Decizia de Finantare si
Contractul de finanţare Lider de Contractul de Finantare.
precum şi recomandările Proiect Se va urmari realizarea
sale specifice pentru conditionalitatilor din Decizia de
asigurarea conformităţii cu Expert in
ingineria Finantare si Contractul de
prevederile Contractului de Finantare. Contractele de lucrari si
finanţare mediului
furnizare sunt verificate daca sunt
implementate la termenele
contractate, cu respectarea
conditiilor de calitate cerute de
proiect.
Se va verifica daca documentele
privind monitorizarea implementarii
contractelor Proiectului sunt
intocmite corespunzator si cu
profesionalism.
Rapoarte şi analize în Trimestrial, la Lider de Este verificat procedul de

legătură cu implementarea solicitarea Proiect implementare a proiectului care
Proiectului care ar putea fi Beneficiarului Asistent are in vedere urmatoarele aspecte
solicitate de catre autorităţile Lider de principale:
responsabile (OI, AM) Proiect UIP este capabila pe deplin să
Expert in implementeze Proiectul în condiţii
ingineria optime.
mediului Seful de proiect – Director
UIP/Responsabil Proiect are
responsabilitati si puteri
decizionale corespunzatoare.
Sedintele lunare de monitorizare a
contractelor de lucrari sunt tinute
regulat si contribuie efectiv la

.

progresul lucrarilor.
SMIS este actualizat periodic si
corect.
UIP este asistat in respectarea
cerintelor privind raportarea si
monitorizarea implementarii
proiectulu.
Echipa Consultantului colaboreaza
strans si in bune conditiuni cu UIP.
3.4 ACTIVITATEA 3 – INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A BENEFICIARULUI
In cadrul acestei activitati, asa cum reiese si din Caietul de sarcini, Consultantul va
contribui la întărirea capacităţii instituţionale a Beneficiarului prin sprijin în derularea
activităţilor zilnice şi printr-un program de training dedicat.
3.4.1 Asistenta specifică

Prestatorul va acorda asistenţă tehnică pentru următoarele activităţi:
 Calcularea tarifelor, revizuirea structurii tarifelor, asigurarea suportabilităţii

conform criteriilor adoptate, alocarea corespunzătoare a resurselor pentru
investiţiile viitoare şi fondurile de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare (amortizarea
echipamentelor).
 Definirea procedurilor specifice pentru colaborarea cu ADI şi pentru urmărirea

contractelor de colectare şi operare, UIP având rol de monitorizare permanentă a
gestiunii deşeurilor la nivel de judeţ.
 Pregătirea şi implementarea unui sistem de monitorizare, raportare şi arhivare

pentru UIP. Acest sistem va fi compatibil, coordonat şi corelat cu sistemul utilizat
la nivel naţional pentru managementul informaţiei (SMIS). Se va avea în vedere
respectarea cerinţelor privind raportarea implementării proiectului aşa cum sunt
ele stabilite prin documentele aplicabile relevante (cum ar fi Contractul de
finanţare, Ghidul Beneficiarului etc.), precum şi respectarea legislaţiei naţionale
privind arhivarea.
 Întocmirea şi menţinerea pistelor de audit corespunzătoare activităţilor şi

subactivităţilor din proiect, astfel încât să permită posibilitatea verificării
documentelor originale ale proiectului de către reprezentanţii Autorităţii de
Management (AM), Organismului Intermediar (OI), Comisiei Europene, ale
Biroului European Anti-Fraudă şi de către Curtea Europeană a Auditorului.
Pistele de audit vor respecta formatul recomandat de AM/OI POS Mediu.
 Întocmirea Planului de management de mediu, în conformitate cu Acordul de

.

mediu.
3.3.3.1. Revizuirea analizei economico-financiare
Obiectivul acestei activitati este de a revizui analiza economico-financiara in vederea

asigurarii sustenabilitatii financiare.
Din punct de vedere financiar, proiectul aprobat include o analiza cost–beneficiu care a
fost realizata corespunzator cerintelor legislative nationale si europene si a ghidului de
elaborare a analizei cost-beneficiu. Rezultatele analizei au aratat faptul ca proiectul este
viabil din punct de vedere financiar.
Strategia de tarifare este realizata atat in concordanta cu asigurarea sustenabilitatii

financiare a sistemului (prin acoperirea costurilor de oparare si intretinere, deprecierea
activelor fixe si serviciul datoriei) cat si cu cerintele referitoare la suportabilitatea tarifelor
de catre populatiei, in conditiile atingerii pragului minim de 1.8% cerut de UE (rata de
suportabilitate calculata ca raport al cheltuielilor cu serviciile de salubritate in total
venituri, calcule realizate pentru cele mai sarace 10% gospodarii din judet (decila
inferioara de venit).
Evolutia tarifelor si a structurii acestora in termeni reali (valori exprimate fata TVA) pentru
perioada 2011-2015 va fi revizuita avandu-se mereu in vedere asigurarea gradului
suportabilitatii conform criteriile adoptate.
Rata de suporabilitate se calculeaza atat pe medie (unde s-a urmarit atingerea si

mentinerea pragului de 1,8%) cat si pe consumatorii din mediul urban si rural, tinand
cont, in special, de specificitatea generarii de deseuri in cele doua medii.
Modelul de analiza cost beneficiu detaliaza tarifele consumatorilor casnici si pe valori

lunare/gospodarie sau persoana, atat in mediul urban cat si in mediul rural.
Strategia de tarifare urmareste atingerea pragului de suportabilitate de suportabilitate de

1.8% pentru decila inferioara de venit in anul 2013. Rata de suportabilitate se estimeaza
a scadea sub 1.8% incepand cu anul 2029, ca urmare a atingerii nivelului pretului unitar
dinamic (Dynamic Prime Costs).
Strategia tarifara de impartire a tarifului pe operatori, va fi revizuita pentru a se evita

greutatile care ar putea sa apara in procesul de implementare a proiectului.
Pe langa revizuirea tarifelor, impreuna cu structura lor, se va avea in vedere ca si factor

important, alocarea corespunzătoare a resurselor pentru investiţiile viitoare şi fondurile
de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare (amortizarea echipamentelor).
Prin urmare, politica tarifara va fi realizata tinand cont atat de asigurarea sustenabilitatii
operationale a proiectului dar si de gradul de suportabilitate a tarifelor de catre populatie.

.

In urma analizei de senzitivitate si risc se impune monitorizarea cheltuielilor de operare

si intretinere si a veniturilor proiectului, pentru evitarea riscurilor financiare majore pentru
proiect.
3.3.3.2. Elaborarea manualului de proceduri de monitorizare a contractelor de

colectare si operare
Obiectivul acestei activitati este de a defini procedurile specifice pentru colaborarea cu

ADI şi pentru urmărirea contractelor de colectare şi operare, UIP având rol de
monitorizare permanentă a gestiunii deşeurilor la nivel de judeţ.
Buna desfasurare a Proiectului depinde, in mare masura, de capacitatea

reprezentantilor Beneficiarului de a aplica reguli clare si corecte in ceea ce priveste
relatiile dintre partile implicate in realizarea efectiva a Proiectului (Autoritatea de
Management, Organism Intermediar POS Mediu, Beneficiar, Consultanti, Contractorii de
lucrari, Furnizori echipamente, alte autoritati si institutii implicate in implementarea
proiectului). In acest sens, Beneficiarul va fi sprijinit de catre Consultant atat intr-o
maniera efectiva prin elaborarea si aplicarea unor principii de buna practica materializate
in seturi de proceduri, dar si prin transferul direct de experienta si cunostinte care se va
realiza intre expertii Consultantului si personalul UIP/Consiliul Judetean Olt pe parcursul


Consultantul va asista UIP ca, prin Manualul de Proceduri, sa stabileasca modele de

scrisori, formate, etc.. care apoi vor fi arhivate conform sistemului descris mai sus.
In multe situatii – de exemplu corespondenta contractuala cu furnizori/prestatori/

antreprenori – timpul de raspuns este masurat/prevazut in contract si intarzierile se pot
traduce in penalitati la plata. Consultantul va acorda asistenta UIP pentru a raspunde
solicitarilor in timp util si cu continut adecvat.

.

La stabilirea acestor proceduri se va lua in considerare asigurarea unei piste

corespunzatoare de audit.
Prestatorul va revizui Manualul de proceduri ale UIP ori de căte ori UIP va solicita acest
lucru.
Este de subliniat faptul ca Manualul de proceduri este in primul rand un instrument de

lucru. Daca nu este insusit si folosit de catre personalul UIP, isi va pierde utilitatea.
3.3.3.3. Pregătirea şi implementarea unui sistem de monitorizare, raportare şi arhivare

pentru UIP

management care structureaza si circula informatia intr-o maniera ordonata si contribuie
la luarea deciziilor in timp util.
Sistemul de monitorizare va fi compatibil, coordonat şi corelat cu sistemul utilizat

la nivel naţional pentru managementul informaţiei (SMIS). Se va avea în vedere
respectarea cerinţelor privind raportarea implementării proiectului aşa cum sunt
ele stabilite prin documentele aplicabile relevante (cum ar fi Contractul de
finanţare, Ghidul Beneficiarului etc.), precum şi respectarea legislaţiei naţionale
privind arhivarea.
Sistemul de monitorizare va fi structurat pe doua nivele principale:
1) Etapa de achizitii publice;
2) Etapa de implementare a contractelor din Proiect.
Consultantul va asista Beneficiarul Proiectului sa monitorizeze si sa raporteze in mod

continuu si sistematic progresul Proiectului pe fiecare componenta a acestuia, utilizand
in acest sens indicatorii fizici, financiari si de performanta, stabiliti in Cererea de
Finantare.
Instrumentele de monitorizare care vor fi utilizate vor fi urmatoarele:
(a) verificarea indeplinirii obiectivelor cheie ale Proiectului;
(b) intalniri periodice de monitorizare;
(c) rapoarte;
(d) rapoarte de progres;
(e) urmarirea permanenta a stadiului implementarii contractelor;
(f) Sistemul Unic de Management al Informatiei (SMIS).

.

Asistenta Consultantului privind instrumentele de monitorizare utilizate:
 Pentru verificarea indeplinirii obiectivelor cheie ale proiectului, Consultantul va

acorda asistenta Beneficiarului in pregatirea unui sistem pentru a monitoriza
permanent stadiul indeplinirii obiectivelor cheie ale Proiectului, conform
graficului de lucru aprobat si prevederilor contractelor incheiate de catre
acesta cu contractorii. De asemenea, Consultantul va asista Beneficiarul sa
raporteze semestrial, in cadrul Raportului de progres lunar din prima luna a
fiecarui semestru, stadiul realizarii indicatorilor de performanta in conformitate
cu Contractul de Finantare.
 Consultantul va asista Beneficiarul pentru a organiza sedintele lunare de

progres: va pregati invitatiile, va pregati agenda si Minutele intalnirilor. Un
reprezentant OI/AM va fi invitat la aceste intalniri.
 Consultantul va asista Beneficiarul sa pregateasca rapoartele cerute in

Contractul de Finantare: Raportul de Inceput (in max 3 luni de la semnarea
Contractului de Finantare), Rapoartele de Progres Lunar (pana in data de 15 a
lunii urmatoare), Rapoarte ad-hoc, rapoarte de implementare, audit intern, etc;
 Idem in privinta rapoartelor de progres lunar.
 Pentru urmarirea stadiului implementarii contractelor, Consultantul va pune la

dispozitia Beneficiarului un sistem, care va evidentia etapele importante ale
contractului: data de inceput, termene de plata, data de incheiere, etc...
 Sistemul Unic de Management al Informatiei (SMIS):
Consultantul va asista Beneficiarul ca, prin persoanele special desemnate de catre

acesta in baza „Manualului de Operare SMIS” elaborat de Ministerul Finantelor Publice,
sa introduca periodic date in SMIS cu privire la progresul Proiectului.
Beneficiarul va transmite catre OI POS Mediu Craiova toate documentatiile necesare

atat prin posta electronica (e-mail), cat si prin cea clasica, pe suport electronic (CD) sau
prin orice alte mijloace care fac posibila dovedirea primirii de catre destinatar, in cazul
nefunctionarii temporare a sistemului informatic SMIS, pana la operationalizarea
acestuia.
Pana la data la care reteaua SMIS va fi extinsa la nivelul Beneficiarului, acesta va

introduce datele, sub supravegherea administratorilor de proiect OI, utilizand terminalele
de la sediul OI Craiova (informatiile cuprinse in Dosarul cererii de rambursare vor fi
introduse in SMIS).
3.3.3.4. Întocmirea şi menţinerea pistelor de audit
Obiectivul acestei activitati este de a elabora şi menţine pistele de audit

corespunzătoare activităţilor şi subactivităţilor proiectului.

.

Pistele de audit permit posibilitatea verificării documentelor originale ale proiectului de

către reprezentanţii Autorităţii de Management, Organismului Intermediar, Comisiei
Europene, ale Biroului European Anti-Fraudă şi de către Curtea Europeană a
Auditorului. Pistele de audit vor respecta formatul recomandat de AM/OI POS Mediu,
fiind prezentate în ghidul operational al POS Mediu. Acestea
Verificările necesare sunt efectuate în vederea certificării realităţii, regularităţii şi

eligibilităţii documentelor. Respectiv se verifica aplicatiile de plata daca sunt ocazionate,
respectiv efectuate efectiv (realitatea cheltuielilor), sunt corecte şi procedural solicitate
(regularitatea cheltuielilor) şi sunt eligibile (respectiv, au fost efectuate în conformitate cu
prevederile şi termenii contractului).
Documentele se verifica a fi in concordanta in principal cu:
 Ghidul operational;
 Documentele contractuale (documentatia de atribuire, contract, anexe);
 Standardul Internaţional pentru Servicii Conexe (‘ISRS’) 4400 Angajamente

pentru efectuarea Procedurilor Convenite privind Informaţia Financiară aşa
cum au fost promulgate de către Federaţia Internaţională a Contabililor
(‘IFAC);
 Codul de Etică pentru Contabilii Profesionişti emis de IFAC. Deşi ISRS 4400
prevede că independenţa nu e o cerinţă pentru angajamentele de proceduri
convenite, Autoritatea de Contractare solicită ca Auditorul să se conformeze
cu cerinţele de independenţă ale Codul de Etică pentru Contabilii
Profesionişti;
Ca surse de informare sunt folosite, fara a se limita la acestea:

 Documentele contractuale (documentatia de atribuire, contract, anexe);
 Documente administrative si contractuale emise dupa inceperea contractelor;
 Documente de raportare;
 Documente justificative.
Sunt certifícate valorile aplicatiilor de plata si valoarea cheltuielilor neeligibile.
Raport de audit este confidenţial şi va fi utilizat de către prestator şi achizitor doar în

scopul pentru care a fost solicitat, respectiv pentru certificarea realităţii, regularităţii şi
eligibilităţii onorariilor şi cheltuielilor efectuate de prestator în cadrul contractului de
servicii menţionat şi facturate achizitorului. Acest raport nu poate fi utilizat de către
prestator şi/sau achizitor în niciun alt scop şi nici nu poate fi comunicat unei terţe părţi.
Achizitorul poate comunica acest raport doar entităţilor/instituţiilor autorizate în acest
sens prin legislaţia comunitară şi română relevantă, astfel cum acestea sunt identificate
prin contract.
In continuare este prezentat un model de structura pentru un Raport de audit financiar.

.

Structura unui
RAPORT DE AUDIT FINANCIAR
Cuprins
1. INFORMAŢII CU PRIVIRE LA CONTRACTUL DE SERVICII ŞI ACTIVITATEA

PRESTATORULUI
1.1. OBIECTIVELE CONTRACTULUI
1.2. DOMENIUL DE LUCRU. REZULTATE
1.3. BENEFICIARUL CONTRACTULUI
1.4. DATA DE INCEPERE A CONTRACTULUI
1.5. DURATA PROIECTULUI
2. VERIFICĂRI EFECTUATE ŞI ASPECTE DE FAPT DESCOPERITE
2.1. OBŢINEREA UNEI ÎNŢELEGERI SUFICIENTE ASUPRA ACTIVITĂŢILOR
PRESTATORULUI DERULATE ÎN BAZA CONTRACTULUI ŞI A TERMENILOR ŞI
CONDIŢIILOR ACESTUIA
2.2. PROCEDURI UTILIZATE ŞI REZULTATELE ACESTORA
2.2.1. Proceduri generale
2.3. CONFORMITATEA ONORARIILOR ŞI CHELTUIELILOR EFECTIVE CU BUGETUL
ŞI PROCESUL ANALITIC.
2.4 PROCEDURI DE VERIFICARE
2.4.1. Întinderea verificărilor
2.4.2. Verificarea onorariilor şi cheltuielilor efective
2.4.3. Eligibilitatea cheltuielilor facturate
2.4.4. Eligibilitatea cheltuielilor incidentale facturate
2.4.5. Acurateţea înregistrărilor documentare
2.4.6. Clasificarea
2.4.7. Realitatea şi regularitatea
3.3.3.5. Intocmirea Planului de management de mediu
Obiectivul acestei activitati este de a asigura protectia mediului si conformitatea cu

legislatia de mediu in vigoare.

.

Consultantul in colaborarea cu UIP va elabora Planul de management de mediu,

în conformitate cu Acordul de mediu emis pentru obiectivele proiectului.
Din punct de vedere al evaluarii impactului asupra mediului, pentru aprobarea

proiectului s-a derulat procedura de evaluare a impactului asupra mediului
asigurandu-se ca investitiile propuse prin proiect nu vor produce efecte negative
asupra populatiei si mediului inconjurator.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost derulata in

conformitate cu prevederile legislative si a fost transparenta, documentatiile
tehnice fiind puse la dispozitia publicului spre consultare, iar deciziile autoritatii
find publicate.
Acordul de mediu prevede investitiile aprobate spre finantare in cadrul

proiectului. Acordul de mediu a fost emis in baza Raportului la Studiul de
Evaluare a Impactului asupra Mediului, a avizelor de gospodarire a apelor si a
Declaratiilor si hartilor Natura 2000.
Planul de Management de Mediu este un document conceput să demonstreze că

se vor folosi metode sigure de lucru, în raport cu mediul, în fazele de construcţie,
operare şi post-operare a proiectului.
Chiar şi dacă directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) nu

cere în mod explicit pregătirea unui astfel de document, un Plan de Management
al Mediului se numără la nivel internaţional printre cele mai bune practici EIM.
Planul de Management al Mediului trebuie să indice ce măsuri de prevenire /

reducere / compensare au fost luate ca răspuns la potenţialele influenţe
negative, pentru a obţine un nivel admisibil de impact asupra mediului, plan care
este necesar pentru asigurarea acelor reacţii în mod efectiv şi prompt –
responsabilităţile şi planificarea aplicării acestor măsuri – cât şi care sunt
mijloacele angajate, cum ar fi efortul material şi financiar, în asigurarea tuturor
condiţiilor necesare implementării angajamentelor luate în EIM.
Planul de Management al Mediului trebuie să fie integrat în planificarea,

conceperea, stabilirea bugetului şi implementarea proiectului în general, pentru a
asigura finanţarea şi supervizarea corespunzătoare tuturor componentelor
proiectului.
Directiva EIA nu prevede în mod explicit elaborarea unui PMM. Cu toate acestea,
elaborarea şi includerea unui astfel de plan este recunoscută ca bună practică
internaţională şi solicitată în mod special pentru proiectele cofinanţate din surse
externe.
Printre obiectivele unui PMM trebuie să se includă:

.

 Asigurarea conformării cu prevederile şi ghidurile formulate de autorităţile

de reglementare, care pot fi la nivel local, regional, naţional şi/sau
internaţional.
 Asigurarea alocării unor resurse suficiente de la proiectul bugetului pentru
ca scara activităţilor prevăzute de PMM să corespundă însemnătăţii
efectelor proiectului.
 Verificarea performanţelor de mediu prin informaţii privind impactul pe
măsura producerii acestuia.
 Răspuns la modificările aduse în implementarea proiectului care nu au
fost analizate în EIM.
 Răspuns la evenimente neprevăzute.
 Asigurare de feedback pentru o îmbunătăţire continuă a performanţei de
mediu.
În vederea atingerii obiectivelor de mai sus, în domeniul generic al unui PMM
trebuie să fie incluse următoarele:
 Definiţia obiectivelor de management de mediului de realizat pe parcursul

ciclului de viaţă al unui proiect (fazele de pregătire a şantierului,
construcţie, operare şi închidere/dezafectare) pentru a creşte beneficiile şi
a reduce la minim impactul negativ asupra mediului.
 Descrierea detaliată a acţiunilor necesare pentru atingerea acestor

obiective, inclusiv modul în care vor fi atinse, responsabilii pe tipuri de
acţiuni, termene, cu ce resurse şi cum vor fi monitorizate/verificare, ca şi
ţintele sau indicatorii de performanţă. Trebuie, de asemenea, prevăzute
mecanismele prin care se va răspunde la modificările în implementarea
proiectului, situaţiile de urgenţă sau evenimentele neprevăzute, ca şi
procesele de aprobare corespunzătoare;
 clarificarea structurilor instituţionale, a rolurilor, proceselor de comunicare

şi de raportare necesare ca parte a implementării unui PMM;
 descrierea legăturii dintre PMM şi cerinţele legislative corespunzătoare;
 descrierea obligaţiilor referitoare la păstrarea înregistrărilor, raportare,

revizuire, audit şi actualizare a PMM.
In continuare se prezinta informaţiile generale care trebuie incluse într-un PMM.
Structura unui
PLAN DE MANAGEMENT DE MEDIU

.

Cuprins
1. Prezentare generală a activităţii propuse şi a contextului local

Trebuie prezentat un scurt rezumat al:
- activităţilor de construcţie şi exploatare propuse pentru proiect;
- mediului biofizic, economic şi social afectat;
- managementului mediului la nivel local, contextului juridic şi de planificare
relevant pentru PMM.
2. Rezumatul efectelor asociate activităţii propuse
Se prezintă un rezumat al efectelor negative şi pozitive anticipate a fi asociate
proiectului propus, în special cele de însemnătate medie şi ridicată şi pentru care au
fost propuse măsuri de prevenire/reducere/compensare.
3. Politicile şi angajamentele de mediu ale titularul proiectului
Se prezintă un rezumat al politicilor şi angajamentelor asumate de titularul proiectului
referitoare la sănătate, siguranţă şi mediu.
4. Organizare instituţională: roluri şi responsabilităţi
Se defineşte cu claritate cine este responsabil pentru acţiunile de management incluse
în PMM şi se clarifică raporturile de coordonare între actorii implicaţi în implementare.
5. Cerinţe legale
Se identifică legislaţia, standardele, ghidurile şi autorizaţiile aplicabile proiectului, legate
de activităţi de management prevăzute în PMM.
6. Program de implementare
Se prezintă obiectivele de atins prin intermediul PMM şi acţiunile de management care
trebuie implementate pentru a diminua efectele negative şi a creşte beneficiile
proiectului. Trebuie specificate clar responsabilităţile, monitorizarea, criteriile/ţintele şi
orizontul de timp asociate.
Implementarea programului reprezintă partea cea mai consistentă a PMM şi trebuie să
includă o descriere a următoarelor elemente:
- Obiective;
- Acţiuni de management;
- Responsabilităţi pentru acţiunile identificate;
- Monitorizare;
- Specificaţii referitoare la performanţă (criterii şi ţinte);
- Calendar de implementare.

.

In continuare se prezinta elemente specifice unui Plan de Management al

Mediului pentru depozite de deşeuri:
Structura unui
PLAN DE MANAGEMENT AL MEDIULUI PENTRU DEPOZITE DE DEŞEURI
Toate depozitele de deşeuri trebuie să facă obiectul unui PMM detaliat. Operatorii
depozitelor care nu beneficiază de un astfel de document trebuie să îşi facă o prioritate din
elaborarea acestuia. PMM nu este necesar doar pentru un management competent al
amplasamentului ci şi ca referinţă principală pentru la solicitarea de autorizaţii.
PMM poate fi împărţit în mai multe secţiuni cu conţinut specific. Conţinutul primar al unui
astfel de plan pentru depozite de deşeuri trebui să includă cel puţin următoarele:
1. Detalii despre Operator
Numele şi adresa Operatorului şi a amplasamentului. Trebuie să fie incluse datele de
contact ale persoanei desemnată ca administrator responsabil cu operaţiunile din
cadrul amplasamentului cât şi administratorul locaţie şi inginerul responsabil. Trebuie,
de asemenea, să fie incluse şi numerele de telefon corespunzătoare.
2. Descrierea amplasamentului
Trebuie inclusă o descriere a amplasamentului care să conţină următoarele:
- limite şi topografie;
- caracteristicile geologice şi hidrologice ale locaţiei amplasamentului;
- caracteristicile meteorologice ale zonei.
3. Tipuri de deşeuri acceptate
Trebuie făcută o descriere amănunţită a procedurilor de acceptare şi a tipurilor de
deşeuri ce pot fi acceptate pe amplasament. Aceasta trebui să menţioneze clar dacă
sunt acceptate deşeuri casnice, comerciale sau industriale. Deşeurile periculoase
stabilizate sau orice alt tip special de deşeuri trebuie să fie înregistrate separat,
împreună cu indicarea clară, acolo unde e cazul, a concentraţiilor maxime admise
pentru anumite substanţe. Trebuie avute în vedere, de asemenea, procedurile ce se
aplică la acceptarea deşeurilor speciale, cum ar fi anvelope, butoaie, nămol, azbest
ş.a.m.d.
4. Calitatea deşeurilor acceptate
Trebuie prezentate detalii referitoare la calitatea deşeurilor depozitate anual în
amplasament. Acestea trebuie grupate în categorii principale de deşeuri (exemple pot fi
deşeuri menajere, comerciale sau industriale, menţionate după tip, sursă etc.).
5. Capacitatea amplasamentului
Trebuie prezentată o estimare a capacităţii iniţiale şi a celei disponibile a
amplasamentului. Aceasta din urmă valoare trebuie dedusă din estimarea anuală.
6. Detalii tehnice de execuţie
Trebuie incluse toate detaliile semnificative privind lucrările tehnice executate la

.

construirea unui depozit. Acolo unde este cazul, acestea trebuie să se refere la:
- amenajarea amplasamentului şi racordarea la utilităţi;
- detalii privind izolaţiile;
- drenarea, colectarea şi tratarea levigatului;
- metodele de minimizare a cantităţii gazelor de depozit (de exemplu, colectoare
pasive, extragerea activă), colectare şi ardere;
- punctele de monitorizare a gazelor de depozit, levigat, ape de suprafaţă, ape
subterane etc;
- garduri, porţi şi alte elemente de securizare a perimetrului amplasamentului;
- drumuri de acces principale şi secundare;
- birouri, depozite de combustibili etc;
- amenajarea teritoriului şi împăduriri;
- infrastructura de curăţare a roţilor vehiculelor, poduri basculate de acces etc;
- măsuri de control a apelor de suprafaţă, şanţuri, rigole, ape pentru spălarea
roţilor vehiculelor, etc.
7. Aspecte operaţionale
Acestea trebuie să includă:
- descrierea operaţiunilor;
- planificarea procesului de depunere a deşeurilor pe depozit şi de umplere a
acestuia;
- măsurile de control a apei uzate, a levigatului şi a gazelor de depozit;
- măsuri de control a problemelor de mediu;
- orarul de funcţionare a amplasamentului;
- controlul accesului şi procedurile de acceptare a deşeurilor;
- echipamentele ce urmează a fi utilizate;
- proceduri de depozitare a deşeurilor;
- cerinţe referitoare la acoperirea depozitului;
- personalul din amplasament, incluzând pregătirea profesională, obligaţii şi
responsabilităţi;
- procedurile de monitorizare şi întreţinere;
- reguli de operare şi de asigurare a siguranţei (incluzând declaraţia de
siguranţă) cât şi procedurile aplicabile în situaţii de urgenţă;
- metode şi proceduri de reducere a fenomenului de împrăştiere a gunoaielor;
- prevenire/reducere/compensare a zgomotului şi a prafului;
- proceduri de spălare a roţilor autovehiculelor;
- măsuri de eliminare a paraziţilor şi a altor dăunători;

.

- evaluarea tasării în zonele de depozitare;

- evaluarea densităţii depozitelor de deşeuri compactate.
8. Stadiul de operare a depozitului
În anumite cazuri informaţiile despre zone mai vechi sau deja umplute ale depozitului
pot fi dificil de obţinut de către operator. Cu toate acestea trebuie date cât mai multe
detalii cu putinţă, fie şi cu caracter estimativ. Este foarte important să se realizeze un
studiu topografic amănunţit pentru fiecare depozit. Aceasta trebuie să se bazeze pe
puncte de cotă fixe localizate în arealul amplasamentului ce nu riscă să fie afectate.
Acestea vor servi ca referinţă pentru evaluările ulterioare astfel ca acestea să fie
comparabile iar planurile rezultate să poată fi folosite prin suprapunere.
Studiul asupra depozitului şi calcularea spaţiilor goale trebuie făcute anual, astfel ca
rata de umplere a acestora să poate fi estimată. Studiul actualizat poate fi folosit ca
bază pentru alte planuri şi pentru extinderile amplasamentului. Evaluarea trebuie să
includă zonele umplute pentru ca efectul tasării să poate fi estimat. Toate camerele de
pompare a levigatului şi alte puncte de monitorizare a levigatului şi a gazelor de depozit
trebuie evaluate şi înregistrate cu acurateţe. Cotele de referinţă pentru toate punctele
de monitorizare a nivelului levigatului trebuie evaluate cu acurateţe astfel ca nivelul
levigatului să poate fi estimat raportat la punctele de monitorizare de referinţă de la
periferia depozitului. Acurateţea acestor cote de referinţă trebuie verificată în timpul
evaluării anuale pentru a asigura luarea în calcul a unor factori cum ar fi tasarea sau
alunecările laterale din interiorul depozitării.
9. Închiderea şi conservarea amplasamentului
Procedurile de închidere şi conservare a amplasamentului trebuie să includă:
capacitatea finală şi durata de viaţă operaţională;
perimetrul final şi topografia locaţiei;
planul de închidere;
fazele de închidere şi reabilitare a zonelor închise;
monitorizarea conservării închiderii şi alte măsuri de control;
programul de întreţinere din faza de conservare.
Rezultate
1) Un sistem eficient de arhivare implementat
2) Crearea cadrului pentru funcţionarea corespunzătoare a UIP

.

3) Implementarea unui proiect viabil

validare
Calcularea / actualizarea DI + 12 Lider de Strategia tarifara de impartire a tarifului

tarifelor, revizuirea structurii luni Proiect pe operatori, va fi revizuita pentru a se
tarifelor, asigurarea Asistent evita greutatile care ar putea sa apara
suportabilităţii conform criteriilor Lider de in procesul de implementare a
adoptate, alocarea Proiect proiectului.
corespunzătoare a resurselor Pe langa revizuirea tarifelor, impreuna
pentru investiţiile viitoare şi Expert
financiar cu structura lor, se va avea in vedere
fondurile de întreţinere, înlocuire ca si factor important, alocarea
şi dezvoltare (amortizarea corespunzătoare a resurselor pentru
echipamentelor) investiţiile viitoare şi fondurile de
întreţinere, înlocuire şi dezvoltare
(amortizarea echipamentelor).
Proceduri de monitorizare a DI + 5 luni Lider de Se vor defini clar procesele si

contractelor de operare şi pentru Proiect procedurile de lucru, in vederea
colectare varianta Asistent implementarii Proiectului conform
draft Lider de obligatiilor asumate de Beneficiar in
DI + 6 luni Proiect Contractul de Finantare. Procedurile
pentru au ca obiectiv monitorizarea
Expert contractelor de colectare si
varianta Institutional
finala management si operare CMID.
Expert
financiar
Soluţie pentru un Sistem de DI + 4 luni Lider de Se va pune la dispozitia UIP un

arhivare Proiect instrument de management care
Asistent structureaza si pastreaza informatia
Lider de intr-o maniera ordonata. SMIS este
Proiect actualizat periodic si corect.
Plan de management de mediul, DI + 18 Lider de Planul de Management al Mediului

conform Acordului de mediu luni Proiect indica ce măsuri de prevenire /
Asistent reducere / compensare au fost luate
Lider de ca răspuns la potenţialele influenţe
Proiect negative, pentru a obţine un nivel
admisibil de impact asupra mediului,
Expert de plan care este necesar pentru
ingineria asigurarea acelor reacţii în mod efectiv
mediului şi prompt – responsabilităţile şi
planificarea aplicării acestor măsuri –
cât şi care sunt mijloacele angajate,
cum ar fi efortul material şi financiar, în
asigurarea tuturor condiţiilor necesare
implementării angajamentelor luate în
EIM.

.

3.4.2 Instruirea personalului UIP/Beneficiarului

Aceasta activitate va avea o componentă importantă tip perfecţionarea cunoştinţelor la

locul de munca (on-the-job training) care se va asigura corelat cu şi prin sarcinile
prevăzute la punctul 4.3 din prezentul caiet de sarcini.
Totodată, Prestatorul va elabora la începutul contractului o analiză a nevoilor de training

în scopul pregătirii unui program de training personalizat. Programul va acoperi noţiuni
specifice gestionarii sistemelor de management integrat al deşeurilor dar şi noţiuni
specifice contractelor finanţate din fonduri structurale, necesare în vederea implementării
şi monitorizării cu succes a Proiectului.
Prestatorul va organiza în primele 12 luni de activitate sesiuni de instruire, cu materiale

prezentate în format electronic şi pe hârtie, efectuate de persoane specializate şi
autorizate/acreditate în acest sens, care să acopere cel puţin următoarele aspecte
teoretice:
 Administrarea sistemelor de management integrat al deşeurilor;
 Metodologia de calcul a costurilor; controlul costurilor; ajustarea tarifelor etc.;
 Monitorizarea performantelor operatorilor;
 Monitorizarea indicatorilor privind gestionarea deşeurilor (colectare, reciclare,

compostare, etc.);
 Managementul proiectelor finanţate din fonduri structurale;
 Proceduri de achiziţii publice, in special pentru contracte de delegare a gestiunii;
 Abordarea disputelor şi medierea conflictelor în contractele FIDIC;
 Practici privind comunicarea între entităţile părţi contractante în cadrul unor

contracte;
 Utilizarea documentelor tip şi a sistemului de arhivare SMIS.
3.3.2.1. Analiza necesarului de instruire
Avand in vedere ca necesitatile de instruire ale personalului Beneficiarului sunt diferite,

atat din punct de vedere al activitatii, cat si din punct de vedere al pregatirii profesionale
si al experientei fiecarui angajat, punctul de plecare in elaborarea, organizarea si
implementarea Programului de instruire a personalului Beneficiarului ce urmeaza sa fie
realizat in cadrul contractului de fata va fi reprezentat de o etapa de evaluare a
personalului si a necesitatilor de instruire in stransa corelare insa cu necesitatile
organizatiei din care acesta face parte. Rezultatele acestei evaluari vor fi prezentate in
cadrul Planului de Instruire.

.

Programul de instruire rezultat in urma evaluarii va fi de asemenea introdus in acest

Plan in perioada de inceput a proiectului si va fi supus apoi aprobarii Beneficiarului.
Analiza nevoilor de instruire trebuie sa fie, dupa parerea noastra, un proces ciclic,
iterativ, pentru a actualiza informatia relevanta pe fundalul schimbarilor ce au loc in
componenta personalului, precum si in contextul aparitiei de noi programe, noi obiective,
noi sarcini de lucru. O analiza coerenta si sistematica a nevoilor de instruire este un
proces destul de laborios, care va fi realizat impreuna cu personalul implicat din partea
Beneficiarului si a ADI.
Echipa noastra va acorda asistenta privind crearea si implementarea unui sistem de

analiza continua a nevoilor de instruire si de monitorizare a programelor de pregatire
profesionala, asistenta in elaborarea strategiilor de training pe termen mediu si lung,
impreuna cu reprezentantii Beneficiarului si ai ADI, si totodata va agrea si va efectua
sesiuni de instruire.
Considerăm că elaborarea unor materiale de formare eficiente depinde într-o mare

măsură de realizarea unei evaluări a nevoilor de formare corecte şi cuprinzătoare.
Evaluarea nevoilor de formare constituie primul pas într-un demers credibil de formare a
resurselor umane, concretizat în analizarea factorilor de succes în proiectarea
materialelor şi a sesiunilor de training. Scopul acestei evaluări nu este acela de a
propune noi domenii pe agenda cursurilor, ci de a particulariza în mod eficient ariile şi
domeniile enumerate în Caietul de sarcini, astfel încât eficienţa sesiunilor să fie maximă.
Impreuna cu personalul din managementul Beneficiarului si al ADI vom efectua o analiza

a nevoilor de instruire din perspectiva urmatoarelor obiective:
 Pentru a verifica daca instruirea planificata va avea ca rezultat imbunatatirea

capacitatii profesionale a celor instruiti, din punct de vedere al sarcinilor lor
de serviciu;
 Pentru a detalia continutul informativ necesar beneficiarilor de instruire in

vederea imbunatatirii performantei lor profesionale.
Accentul va fi pus pe nevoile institutiilor beneficiare, si nu pe dorintele angajatului; cu

alte cuvinte, ne vom concentra pe ceea ce angajatul trebuie sa invete pentru a-si
indeplini sarcinile in contextul obiectivelor organizatei sale, si nu pe ceea ce angajatul ar
dori sau ar prefera sa invete din perspectiva planului sau individual de cariera.
Aceasta analiza ne va oferi o imagine fidela asupra nevoilor reale de instruire, pentru a
evita riscul, adesea intalnit in astfel de proiecte, ca nevoile de pregatire profesionala
identificate in caietul de sarcini sa nu mai corespunda in totalitate situatiei din momentul
Etapele pe care le consideram necesare in cadrul acestei activitati sunt urmatoarele:
 Consultarea managementului Beneficiarului si al ADI cu privire la nevoile de

formare a personalului;
 Pregatirea chestionarului pentru analiza nevoilor de formare;

.

 Transmiterea chestionarului de analiza a nevoilor de formare a personalului

Beneficiarului si ADI, precum si la OI/AM;
 Prelucrarea şi interpretarea datelor culese în urma distribuirii chestionarului de

evaluare a nevoilor de instruire;
 Elaborarea unui planului de instruire, in baza rezultatelor analizei (versiunea

finala a acestui document va fi stabilita de comun acord cu Beneficiarul); acesta
va include si derularea programului de instruire, elaborata in corelare cu
activitatile ce urmeaza a fi efectuate de catre beneficiarii pregatirii pe parcursul
3.3.2.2. Realizarea sesiunilor de instruire
Scop: Intarirea capacitatii institutionale a UIP si ADI, in vederea continuarii activitatilor

prevazute de implementarea propriu-zisa a Proiectului ulterior finalizarii Contractului de
Asistenta Tehnica, cat si a asigurarii cunostintelor necesare implementarii altor proiecte
similare.
Un obiectiv important al Proiectului este sporirea capacităţilor tehnice ale personalului

UIP şi ADI. Pentru obţinerea acestui obiectiv, UIP si ADI vor lucra in colaborare cu
echipa noastra de experti, asigurându-se că transferul de ”know-how” se va realiza într-o
formă corespunzătoare şi eficientă. Mecanismul de cooperare intre echipa noastra de
experti si UIP va avea si rolul de program de instruire la locul de munca (on-the-job
training), in ceea ce priveste utilizarea noilor proceduri de functionare, comunicare ale
UIP – ulterior instruirii teoretice. Din acest motiv, Asocierea consideră componenta de
formare drept critică pentru reuşita proiectului Consultantul înţelege diferenţele între on-
the-job training şi sesiunile de instruire. Intruirea de tip „on-the-job” ofera suport pentru a
descoperi in mod individual care sunt cele mai bune soluţii pentru rezolvarea
problemelor. In cadrul instruiri “on-the-job” se vor adresa exact intrebarile pentru
raspunsurile de care este nevoie in acel moment al dezvoltarii individuale. Astfel, fiecare
va intelege propriile limitari, identifică sursa insucceselor, si descoperă motivele din
cauza carora nu poate evolua intr-un anume domeniu sau perioada de timp. Modulele
„on-the-job” se vor desfăşura la sediul Beneficiarului (UIP). La finalul fiecărei zile de
training „on-the-job”, va fi organizat un mic workshop de analiză a zilei respective, cu
accentuarea lecţiilor învăţate şi stabilirea unor priorităţi pentru ziua următoare.
Sesiunile de training vor acoperi – fara a se limita la, in cazul in care analiza nevoilor de
formare identifica si alte subiecte necesare a fi adresate:
Modulul 1: Managementul Proiectelor - Etapa de Implementare
Reprezentantii UIP si ADI se va familiariza cu principiile de baza ale managementului de

proiect, a fazelor ciclului unui proiect, cu procesul general de implementare a proiectului,
inclusiv cu planurile, procedurile, organizatiile (rolul si responsabilitatile acestora),

.

acordurile, platile specifice Proiectului.
Cursul isi propune sa dezvolte abilitati pentru elaborarea de planuri de lucru realiste,
conforme cu cerintele proiectelor si cu standardele existente in cadrul organizatiei,
dobandirea competentelor necesare unui manager de proiect, cunoasterea principiilor
privind managementul echipei de proiect, tehnici de comunicare in managementul
proiectelor intre entitatile implicate.
Modulul 2: Managementul Proiectelor - Managementul Contractului
Cursul isi propune sa ofere participantilor o cunoastere a conditiile generale folosite

pentru diverse tipuri de contracte. Vor fi prezentate in special:
 Conditii generale si exemple de conditii particulare pentru Contractele de lucrari de

tip FIDIC – Cartea Galbena si Cartea Rosie; o atentie deosebita se va acorda
disputelor, cauzelor acestora si modului lor de solutionare.
 Contracte de delegare a gestiunii serviciului de salubritate la scara zonala, inclusiv

monitorizarea performantelor operatorilor;
 Contracte de delegare a operarii unor instalatii de gestiune a deseurilor, inclusiv

monitorizarea performantelor operatorilor;
 Practici privind comunicarea intre entitatile parte a unor contracte.
Modulul 3: Achizitii Publice
Reprezentantii UIP si ADI se va familiariza cu principiile de baza privind planificarea

achizitiilor publice, cu procedurile de achizitii publice pentru lucrari de constructii,
furnizare de bunuri si delegarea gestiunii serviciului de salubritate, cu derularea
procedurilor de achizitie publica, cunoasterea conditiilor de forma si fond privind
contractul de achizitii, etapele si competentele privind solutionarea contestatiilor intre
parti, cunoasterea si insusirea practica a cerintelor, responsabilitatilor, atributiilor si
competentelor cerute de lege cu privire la achizitiile
Modulul 4: Supervizarea Lucrarilor de Constructii
Reprezentantii UIP si ADI va fi instruit in utilizarea practicii internationale privind

evaluarea calitativa si cantitativa a lucrarilor. Aceasta instruire va fi de tip on-the-job
training si va pune accent pe utilizarea sistemului de raportare si evidenta a progresului
fizic, a celui celui de aprobare, efectuare si evidenta a platilor, pe practici si particularitati
ale sistemului de plata.
Modulul 5: Cerintele UE cu privire la Sanatate & Protectia Muncii:
Reprezentantii UIP si ADI va primi o instruire detaliata cu privire la conceptele si

metodologiile care stau la baza normelor de protectia muncii in domeniul lucrarilor de
constructie.
In cadrul sesiuni de instruire se vor prezenta analogii intre prevederile legislatiei si

practiciile romanesti cu cele din alte State Membre, precum si informatii legate de

.

documentatia care trebuie utilizata: Studii, Planuri, Proceduri, echipamentele de

protectie pentru personal, riscuri, instrumente si echipamente utilizate, audit, inspecti,
etc. In cadrul sesiunii vor fi analizate mai multe studii de caz (lectiile invatate) pentru
explicatii practice.
Modulul 6: Gestionarea infrastructurii de mediu
Reprezentantii UIP si ADI vor fi instruiti in domeniul procedurilor moderne privind

managementul integrat al deseurilor, inclusiv prezentarea noului concept aplicat in cazul
Sistemului de gestionare integrata a deseurilor in judetul Olt. Obiectivele acestei sesiunii
constau in:
 Prezentarea conceptului de „Management Integrat al Deseurilor“
 Insusirea cunostiintelor privind cerintele legislative ale U.E. in domeniul

gestionarii deseurilor
 Familiarizarea participantilor cu tehnologiile disponibile privind colectarea,

transferul, transportul, tratarea si depozitarea deseurilor municipale
 Furnizarea unei vederi de ansamblu a reglementarilor nationale si europene din

domeniul gestiunii deseurilor
 Prezentarea de linii directoare (ghiduri) si lectii invatate din implementarea unor

proiecte similare
 Furnizarea de date generale privind deseurile municipale si importanta

deteminarii compozitei deseurilor.
 Prezentarea responsabilitatilor privind gestionarea fluxului de deseuri

municipale.
 Aspecte teoretice si practice privind managementul integrat al deseurilor

(colectare, transport, tratare si valorificare, depozitare). Studii de caz.
 Impactul activitatii de gestionare a deseurilor asupra sanatatii populatiei si a

mediului.
Modulul 7: Aspectele financiare ale proiectelor de gestionare integrata a

deseurilor
Reprezentantii UIP si ADI vor fi introdusi in domeniul analizei cost-beneficiu specifica

proiectelor vizand sistemele integrate de gestionare a deseurilor. Se vor aborda
aspectele unei analize financiare, incluzand: calcualrea fluxurilor financiare; realizarea
proiectelor finanziare; analiza de suportabilitate; sustenabilitatea financiara; strategia de
rarifare. Se va analiza metodologia de calcul a costurilor; controlul costurilor; ajustarea
tarifelor etc.
Modulul 8: Utilizarea documentelor tip si a sistemului de arhivare
Reprezentantii UIP si ADI va primi imediat dupa aprobarea Manualului de Proceduri, o

.

instruire teoretica cu privire la modul de utilizare, completare, actualizare si arhivare a

documentelor, formularelor tip, listelor de verificare ce vor fi utilizate pentru evidenta,
raportare, comunicare si plati in cadrul Proiectului.
Realizarea sesiunilor de instruire presupune urmatoarele activitati:
 Planificarea modulelor de formare, a materialelor si a materialelor de referinta;
 Intocmirea programului evenimentelor de formare;
 Agrearea locatiei si duratei formarii, impreuna cu Beneficiarul. Un modul poate sa

varieze intre o zi si trei zile de formare per modul, cu pauze de cafea si pranz,
organizata intr-o sala pentru aproximativ 10 de participanti. Se sugereaza
utilizarea unei locatii in afara sediului Beneficarului dar in orasul Slatina sau in
imprejurimile acestuia, pentru ca participantii sa se concentreze astfel pe deplin
asupra programului de formare);
 Identificarea participantilor si numarul acestora impreuna cu Beneficiarul si

distribuirea pachetului de informare;
 Organizarea logisticii neceseare pentru fiecare sesiune;
 Administrarea chestionarului de evaluare a participantilor la finalul fiecarui

program de formare;
 Analiza evaluarii de catre participanti a formarii si intocmirea unui raport

constatator.
Experienta demonstreaza ca o caracteristica esentiala a cursurilor de formare pentru

adulti este aceea ca participantii provin din medii profesionale diferite, avand de regula o
abordare diferita fata de problematica ce face obiectul cursului, precum si nevoi de
formare diferite. De aceea, abordarea pe care o propunem pentru cursuri este una
participativa, axata pe aspecte practice si exercitii, precum si pe nevoile de training ce
au reiesit din analiza nevoilor de formare, dar si pe cele exprimate de catre participanti
pe parcursul sesiunilor de instruire in baza unor discutii libere.
Cursurile vor avea o structura interactiva, focalizata pe formarea abilitatilor si

competentele participantilor. Strategia noastra privind implementarea actului de formare
profesionala presupune combinarea armonioasa a cel putin urmatoarelor trei tipuri de
metode, in cadrul fiecarei sesiuni de instruire:
 prezentare teoretica (1/3 din timpul sesiunii)
 activitate practica (1/3 din timpul sesiunii)
 discutii si dezbateri (1/3 din timpul sesiunii)
Alocarea timpului fiecarei sesiuni pe cele trei metode didactice (indicata mai sus) este
estimativa si indicativa, impartirea fiind decisa in etapa de pregatire a sesiunilor si

.

depinzand de componenta, de categoria de participanti la instruire, precum si de

rezultatele analizei nevoilor de instruire; vom respecta insa acest model in linii mari.
In cadrul sesiunilor de formare, noi respectam urmatoarele principii: respectul pentru

cunostintele si experienta participantilor, relevanta si aplicabilitatea notiunilor invatate
pentru cei care participa la procesul de invatare, implicarea activa si exersarea notiunilor
in cadrul sesiunilor de formare; de aici a rezultat si alocarea mentionata mai sus.
In plus, metoda de abordare va fi cea a participarii, punandu-se accent pe:
 combinatie intre teorie si practica, in special pe cea din urma, cu un accent pe

„invatare prin practica” si „invatare din actiuni”
 Invatare, mai mult decat predare
 Concentrarea asupra problemelor reale din sectorul local prin studii, consultari,
interventii de instruire si indrumari
 Utilizarea dinamicii de grup pentru obtinerea unui spirit de echipa intre

participanti
 Cresterea increderii de sine a participantilor prin incurajarea implicarii active a

acestora in proiecte si servicii, precum si distribuirea unor sarcini speciale legate
de interventiile de instruire oferite
 Stimularea discutiilor si a relatiilor interactive intre instructorii straini, cei din

romania si participantii la interventiile de instruire/indrumare
 Introducerea instrumentelor de monitorizare in vederea constientizarii

participantilor asupra propriului proces de invatare.
Asocierea va elabora un plan de instruire individual pentru fiecare sesiune de instruire si

il va inainta spre aprobare Beneficiarului cu 10 zile lucratoare inainte de organizarea
sesiunii respective; planul de instruire va contine elemente precum: programul, tematica
si structura sesiunii de instruire, instructorii, durata fiecarei sesiuni de instruire,
obiectivele specifice de formare, modul de desfasurare, metodele folosite pentru
instruire, timpii alocati fiecarei etape a prezentarii, agenda si categoriile de beneficiari
caruia i se adreseaza, manualul de instruire si/sau materialele suport si locatia instruirii.
Ulteorior sesiunii, fiecare participant va avea acces individual la suportul de curs si la

alte documente suport (ex. manuale de actualitate din domeniu, legislatie, prezentari si
studii de caz, inclusiv bibliografie), care vor fi distribuite in cadrul sesiunilor de formare
profesionala.
Evaluarea participanţilor şi a lectorilor
La finele sesiunii de instruire, participantii vor fi evaluaţi calitativ şi cantitativ prin

intermediul testele de evaluare a cunoştinţelor elaborate de catre echipa de experti a, in
cuprinsul caruia vor putea aprecia aspecte cum ar fi: relevanta cursului, calitatea
materialelor primite, contributia cursului la imbunatatirea cunostintelor lor, calitatile de

.

prezentator si nivelul de cunostinte al lectorilor si vor putea face diferite comentarii si

sugestii. Chestionarele vor conţine întrebări grilă din fiecare subiect studiat. Rezultatele
vor fi prezentate în Raportul de training, elaborat la finalul fiecarei sesiuni de instruire.
Pe lângă chestionarele de evaluare a cunoştinţelor, cursanţii vor completa şi chestionare

de evaluare a cursului şi a lectorilor. Aceste chestionare vor colecta impresiile
participanţilor despre structura cursului, pregătirea teoretică a lectorilor, interacţiunea cu
lectorii, modalitatea de organizare administrativă a cursurilor etc. Rezultatele vor fi
prezentate în Raportul de training, elaborat la finalul sesiunii de instruire.
Fiecare participant va primi un certificat de participare care va atesta numele

participantului, titlul Proiectului, titlul modulului de curs, locul si perioada desfasurarii.
Acesta va fi semnat de Liderul de Echipa.
Dupa incheierea fiecarei sesiuni de formare, lectorii vor intocmi cate un raport – toate
acestea vor fi compilate de catre Liderul de Echipa in Raportul privind indeplinirea
programului de instruire – care are urmatoarea structura indicativa:
 obiectivele si continutul instruirii
 metodele de formare utilizate
 eficacitatea sesiunii de instruire (gradul de imbunatatire a cunostintelor

participantilor)
 sumarul fiselor de evaluare a cursului completate de participanti
 recomandari pentru imbunatatirea in continuare a activitatilor proiectului
 recomandari relevante pentru strategia de instruire a Beneficiarului
Figura 9: Seminarul de Siguranţă şi sănătate susţinut de IDOM în Râmnicu Vâlcea în 2005 cu membrii
UIP si reprezentantii Benenficiarului

.

Figura 10: Sesiune practica in cadrul seminarului „Managementul integrat al deseurilor: aspecte teoretice
si practice” din 3-5 iunie 2010, Govora, cu reprezentanţii AM şi OI POS Mediu
In continuare sunt prezentate modele de sesiuni de instruire. Materialele de training şi

calendarul modulului, în format electronic vor fi transmise spre informare Autorităţii
contractante cu cel puţin 5 zile înaintea datei estimate pentru desfăşurarea instruirii.
Autoritatea contractanta poate solicita, motivat, completarea/modificarea conţinutului
materialelor de training în termen de 2 zile de la primirea acestora, urmând ca
Prestatorul să transmită versiunea finală, în format electronic, cu cel puţin 2 zile inaintea
datei estimate pentru desfăşurarea instruirii.
În termen de 5 zile de la finalizarea fiecărui modul, Prestatorul va transmite Autorităţii

contractante un Raport de training, ce va conţine rezultatele evaluarii participantilor si
recomandari.
CURS: Achizitii publice specifice proiectelor finantate prin POS Mediu – AXA 2
Scop/ObIectiv
e
Scop: Scopul acestei sesiuni de instruire este acela de a oferi
participantilor o intelegere sistematica si practica a procedurilor de
achizitii publice specifice proiectelor finantate prin POS Mediu in
sectorul de management integrat al deseurilor municipale.
In cadrul sesiunii vor fi imbinate elementele teoretice cu cele
practice.
Obiective: Personalul BF se va familiariza cu:

.

 principiile de baza privind planificarea achizitiilor publice,

 procedurile de achizitii publice pentru lucrari de constructii,
furnizare de bunuri si delegarea gestiunii serviciului de
salubritate, derularea procedurilor de achizitie publica,
 cunoasterea conditiilor de forma si fond privind contractul de
achizitii, etapele si competentele privind solutionarea
contestatiilor intre parti, cunoasterea si insusirea practica a
cerintelor, responsabilitatilor, atributiilor si competentelor cerute
de lege cu privire la achizitiile
La stabilirea programului de instruire se va avea in vedere urmatoarele:
- Accent pe studii de caz, aplicatii practice si pe aspecte din experienta expertilor;

probleme aparute in pregatirea documentatilor de atribuire si derularea procedurilor
de achizitii publice; greseli de evitat, lectii invatate;
- Concentrarea pe aspectele cheie din domeniul achizitiilor publice specifice
proiectelor finantate prin POS Mediu; informatii minime care trebuie incluse in
documentatiile de atribuire pentru contractele de servicii si lucrari;
- Lucrul in echipa (grupe de lucru).
Draft program de instruire:
Titlul sesiunii (modulului) Descrierea modulului

 Prezentarea Participantilor
Sesiunea 0: Introducere in tema
seminarului  Introducere; Obiectivele sesiunii de
instruire
 Tipuri de proceduri de achizitii publice.
Praguri valorice.
Sesiunea 1: Achizitiile Publice -  Principii de baza in achizitiile publice.
notiuni de baza (Partea 1) Sistemul de supraveghere.
 Transparenta procedurilor de achizitii
publice. Interfata SEAP si TED.
 Documentatia de atribuire:
o Fisa de date achizitii publice,
Sesiunea 2: Achizitiile publice - o Caietul de sarcini.
notiuni de baza (Partea 2) o Cerinte privind elaborarea
documentatie de atribuire
 Tipuri de contracte
 Planul de Achizitii publice – aspecte
generale
 Criterii de alegere a tipurilor contractelor de
Sesiunea 3: Strategii de achizitii lucrari (Fidic Galben/Rosu)
publice. Planul de Achizitii Publice
 Stabilirea valorii contractelor. Corelarea cu
devizul general/obiecte din SF
 Studiu de caz

.


 Caiete de sarcini specifice contractelor de
Sesiunea 4: Caietele de sarcini -
lucrari din de gestionarea deseurilor.
cerinte minime pentru contractele
Corelarea prevederilor FIDIC cu legislatia
de lucrari
romaneasca.
 Studiu de caz.
 Cadrul legal
 Aplicarea normelor de procedură privind
Sesiunea 5: Proceduri de atribuire achiziţiile publice şi corelarea cu normele de
a contractelor de delegarea fond privind contractele de delegare a
serviciului de salubritate activităţilor componente ale serviciului public
de salubrizare.
 Discuţii;
 Cadrul legal
Sesiunea 6: Monitorizarea  Indicatori de performanta. Monitorizarea
performantelor operatorilor performantelor operatorilor
 Studiu de caz
 Rezumat, lecţii învăţate, concluzii
Concluzii, Lecţii învăţate
 Evaluare

.

CURS: Managementul proiectelor finanţate din fonduri structurale

Scop/ObIectiv
e
Scop: Scopul acestei sesiuni de instruire este acela de a oferi
participantilor o intelegere sistematica si practica a managementului
proiectelor, sa dezvolte atitudinile, abilitatile si competentele lor in
domeniu pentru a putea implementa si coordona proiecte pregatite
in cadrul Axei 2 POS Mediu.
Obiective: Managementul Proiectelor - Etapa de Implementare
Personalul BF se va familiariza cu principiile de baza ale
managementului de proiect, a fazelor ciclului unui proiect, cu
procesul general de implementare a proiectului, inclusiv cu
planurile, procedurile, organizatiile (rolul si responsabilitatile
acestora), acordurile, platile specifice Proiectului;
Modulul isi propune:
 sa dezvolte abilitati pentru elaborarea de planuri de lucru
realiste, conforme cu cerintele proiectelor si cu standardele
existente in cadrul organizatiei,
 dobandirea competentelor necesare unui manager de
proiect,
 cunoasterea principiilor privind managementul echipei de
proiect,
 tehnici de comunicare in managementul proiectelor.
Managementul Proiectelor - Managementul Contractului

Modulul isi propune sa ofere participantilor o cunoastere a
conditiile generale folosite pentru diverse tipuri de contracte. Vor fi
prezentate in special:
 conditii generale si exemple de conditii particulare pentru
Contractele de lucrari de tip FIDIC – Cartea Galbena si
Cartea Rosie; o atentie deosebita se va acorda disputelor,
cauzelor acestora si modului lor de solutionare.
 contracte de delegare a gestiunii serviciului de salubritate la
scara zonala;
 contracte de delegare a operarii unor instalatii de gestiune a
deseurilor;
 practici privind comunicarea intre entitatile parte a unor
contracte

Sesiunea 0: Introducere in tema  Prezentarea Participantilor

.


 Introducere; Obiectivele sesiunii de
seminarului
instruire
 Conceptul de „Proiect“
 Proiect vs Program
Sesiunea 1: Managementul  Conceptul de management al ciclului de
Ciclului de Proiect proiect
 Prezentarea si detalierea fazelor Ciclului
Proiectul: principii, tehnici, instrumente si
etape
 Managerul de proiect: rol şi responsabilităţi,
formare şi coordonare echipă, trasaturile
Sesiunea 3: Managementul caracteristice ale managerilor de proiect
echipei de proiect. Tehnici de  Competentele managerului de proiect
comunicare.
 Stadii de dezvoltare ale unei echipe
 Comunicarea in proiect
 Prezentare comparativa
Sesiunea 4: Fidic Rosu vs. Fidic  Caracteristici
Galben  Riscuri
 Avantaje si dezavantaje
 Exemple de proiecte
 . Corelarea prevederilor FIDIC cu legislatia
romaneasca.
Sesiunea 5: Contractele de lucrari
 Abordarea disputelor şi medierea
conflictelor în contractele FIDIC
 Studiu de caz.
 Modificarea contractelor;
 Cazurile in care pot fi modificate
Sesiunea 6: Modificarea contractele.
contractelor. Studiu de caz
 Managementul de contract
 Studiu de caz
 Rezumat, lecţii învăţate, concluzii
Concluzii, Lecţii învăţate
 Evaluare
Curs: Administrarea sistemelor de management integrat al deşeurilor

Scop/Objective
Scop: Personalul BF va fi instruit in proceduri moderne privind
managementul integrat al deseurilor, inclusiv prezentarea noului
concept aplicat in cazul Sistemului integrat de Gestionare a Deseurilor
in judetul Olt.

.

Obiective Obiectivele acestei sesiunii constau in:

 Prezentarea conceptului de „Management Integrat al
Deseurilor“
 Insusirea cunostiintelor privind cerintele legislative ale U.E. in
domeniul gestionarii deseurilor. Abordarea regionala a gestiunii
deşeurilor
 Familiarizarea participantilor cu tehnologiile disponibile privind
colectarea, transferul, transportul, tratarea si depozitarea
deseurilor municipale
 Furnizarea unei vederi de ansamblu a reglementarilor
nationale si europene din domeniul gestiunii deseurilor.
 Prezentarea de linii directoare (ghiduri) si lectii invatate din
implementarea unor proiecte similare
 Furnizarea de date generale privind deseurile municipale si
importanta deteminarii compozitei deseurilor.
 Prezentarea responsabilitatilor privind gestionarea fluxului de
deseuri municipale.
 Aspecte teoretice si practice privind managementul integrat al
deseurilor (colectare, transport, tratare si valorificare,
depozitare). Monitorizarea operatorilor implicatii in gestionarea
integrata a deseurilor.
 Impactul activitatii de gestionare a deseurilor asupra sanatatii
populatiei si a mediului.
 Introducere in domeniul comunicarii si relatiilor publice pentru
proiectele de gestionarea deseurilor

 Introducere
 Obiectivele sesiunii de instruire
seminarului
 Prezentare participanti
 Conceptul de „management integrat al
deseurilor”
Sesiunea 1: Aspecte teoretice si  Cadru legislativ
practice privind managementul
integrat al deseurilor.  Obiective si tinte privind gestionarea
Monitorizarea indicatorilor privind deseurilor
gestionarea deşeurilor  Monitorizarea indicatorilor privind
gestionarea deşeurilor (colectare, reciclare,
compostare, etc.)
Sesiunea 2: Tehnici utilizate in  Cunoasterea tehnicilor cele mai utilizate
gestionarea deseurilor privind anumite optiuni de gestionare a
deseurilor

.


 Aplicarea cadrului legislativ si reglementar
specific sectorului de deseuri. Cunoasterea
modificarilor legislative din domeniul
gestionarii deseurilor
 Exemple de buna practica
 Particularitati ale modelului de analiza cost
beneficiu pentru proiectele de deseuri
Sesiunea 3: Aspecte de analiza  Principalii indicatori financiari
economico-financiara specifice  Metodologia de calcul a costurilor;
gestionarii integrate a deseurilor
municipale  Controlul costurilor;
 Ajustarea tarifelor
 Studii de caz
 Cadrul legislativ
 Abordarea regionala a gestiunii deşeurilor
 Elementele cheie ale procesului de
regionalizare
 Contractele de delegare a gestiunii (aferent
Sesiunea 4: Montajul instituţional etapei operaţionale)
pentru proiectele din cadrul Axei 2
 Indicatori de performanta
POS Mediu
 Studiu de caz privind opţiunile de delegare
a gestiunii activităţilor componente ale
serviciului de salubrizare, pornind de la
elementele de infrastructură, tipurile de
activităţi şi responsabilităţile autorităţilor
administraţiei publice locale
 Strategii de comunicare
 Comunicarea inter – institutionala in
proiectele de mediu
Sesiunea 5: Campania de  Comunicarea in situatii de criza
constientizare
 Arta comunicarii
 Programe educationale
 Exemple de buna practica
 Vizita depozit deseuri inchis - Raureni
Vizita obiectve realizate in cadrul  Vizita statie de compost
proiectului ISPA – Ramnicu Valcea  Vizita depozit ecologic Feteni
 Vizita puncte de colectare selectiva
CURS: Utilizarea documentelor tip si a sistemului de arhivare

Scop/Objective

.

Scop: Personalul UIP va primi imediat dupa aprobarea Manualului de

Proceduri, o instruire teoretica cu privire la modul de utilizare,
completare, actualizare si arhivare a documentelor, formularelor tip,
listelor de verificare ce vor fi utilizate pentru evidenta, raportare,
comunicare si plati in cadrul Proiectului.
Obiective Implementarea unor instrumente de management care structureaza si
pastreaza informatia intr-o maniera ordonata.

 Introducere
 Obiectivele sesiunii de instruire
seminarului
 Prezentare participanti
 Prezentarea obiectivelor sistemului de
Sesiunea 1: Aspecte teoretice ale arhivare
sistemului de arhivare  Prezentarea structurii sistemului de
evidenta, indosariere si arhivare
Sesiunea 2: Aspecte practice ale
 Arhivarea documentelor - aplicatii practice
sistemului de arhivare
Sesiunile de training „on the job”vor acoperi – fara a se limita la, in cazul in care analiza
nevoilor de formare identifica si alte subiecte necesare a fi abordate:
Numar Titlul sesiunii Tematica/scop
Acest modul va cuprinde: (a) Legislatia in vigoare,

(b) Prognoza deseurilor si distributia geografica a
Principii de baza in generarii deseurilor, (c) Compozitia deseurilor, (d)
dimensionarea unui Analiza si selectia scenariilor de gestionare a
No. 1 sistem integrat de deseurilor (selectare la sursa, colectare, transport,
gestionarea tratare), (e) Planul de investitii, (f) Alte planuri de
deseurilor actiune, (g) Dinamica grupului: propunere si discutii
privind scenarii de apa/apa uzata in anumitii conditii
date de instructor
Pe baza legistatiei in vigoare, seminarul va ajuta la

selectarea cazurilor in care este necesar elaborarea
Evaluarea de impact studiilor de impact si a procedurilor specifice emiterii
No. 2 asupra mediului acordulu integrat de mediu. Se va discuta structura
(EIM) acestor documente. De asemenea, vor fi discutate
studii de caz pentru infrastructurile de gestionare a
deseurilor.

.

Numar Titlul sesiunii Tematica/scop
Directiva IPPC Acest modul va cuprinde: (a) Analiza Directivei

Directive si IPPC; (b) Documente BREF si BAT existente; (c)
No. 3
Autorizatia Integrata Continutul AIM; (d) Studiu de caz incluzand AIM
de Mediu (AIM) pentru Depozitul Feteni din Râmnicu Vâlcea.
Acest modul va trata: (a) Piata disponibila pentru

Tehnologii de tehnologii de compostare; (b) Etapele procesului de
compostare. compostare; (c) Controlul procesului; (d) Balanta
No. 4 Reglementari privind masa & energie; (e) Controlul calitatii produsului
comercializarea final; (f) Legislatia existenta pentru piata compostului
compostului - Reglementarea EC 1774/2002; (g) promovarea
compostarii individuale (homecomposting).
Managementul Acest modul va cuprinde: (a) Tipuri de DCD si

deseurilor de generarea actuala in Romania; (b) Legislatia in
No. 5
constructii si vigoare; (c) Planuri si programe existente; (d)
demolari (DCD) Tehnologii de sortare; (f) Tehnologii de reciclare.
Acest modul va cuprinde: (a) Tipuri de DP si

Managementul
generarea actuala in Romania; (b) Legislatia in
No. 6 deseurilor
vigoare; (c) Planuri si progame existente; (d)
periculoase (DP)
Tehnologii de tratare.
Evaluarea si
monitorizarea Acest modul va furniza exemple de proiecte finantate
No. 7 proiectelor din punct de UE si lectii invatate privind implementarea si
de vedere al monitorizarea proiectelor.
protectiei mediului.
Manualul de Proceduri: instruire teoretica cu privire

Utilizarea
la modul de utilizare, completare, actualizare si
documentelor tip si a
No. 8 arhivare a documentelor, formularelor tip, listelor de
sistemului de
verificare ce vor fi utilizate pentru evidenta,
arhivare
raportare, comunicare si plati in cadrul Proiectului.
Analiza Cost
Acest modul va cuprinde: (a) particularitati ale
Beneficiu a
modelului de analiza cost beneficiu pentru proiectele
proiectelor vizand
No. 9 de deseuri; (b) principalii indicatori financiari; (c)
sistemelor de
metodologia de calcul a costurilor; (d) controlul
gestionare a
costurilor si ajustarea tarifelor; (e) Studii de caz
deseurilor
Acest modul va cuprinde: (a) abordarea regionala a

Aspecte institutionale
gestiunii deşeurilor; (b) elementele cheie ale
No. 10 specifice proiectelor
procesului de regionalizare; (c) contractele de
Axei 2 - POS Mediu
delegare a gestiunii

.

Rezultate
1) Crearea cadrului pentru funcţionarea corespunzătoare a UIP
2) Personalul UIP instruit
Raport asupra DI + 1 luna Lider de Proiect Planul de instruire este realizat pe

nevoilor de training varianta draft Asistent Lider de baza evaluarii necesitatilor de
ale personalului şi DI + 2 luni Proiect instruire la nivel UIP si ADI. Acest
Programul de varianta finala plan va include si Derularea
training programului de instruire teoretica.
Programul va acoperi noţiuni specifice
gestionarii sistemelor de management
integrat al deşeurilor dar şi noţiuni
specifice contractelor finanţate din
fonduri structurale, necesare în
vederea implementării şi monitorizării
cu succes a Proiectului.
Materiale de Cel putin 5 zile Lider de Proiect Vor fi prezentate materialele de

training inaintea datei Asistent Lider de instruire atat in format electronic cat si
estimate pentru Proiect pe hartie.
desfasurarea Materialele vor fi efectuate de
sesiunii de Expert de ingineria
mediului persoane specializate si
instruire autorizate/acreditate in acest sens si
Expert achizitii vor acoperi aspectele teoretice
Expert Institutional mentionate in programul de instruire
Expert financiar aprobat prin raportul nevoilor de
training ale personalului.
Raport asupra 5 zile de la Lider de Proiect Se va derula programul de instruire

desfăşurării fiecărei finalizarea teoretic si practic.
Asistent Lider de
sesiuni de training fiecarui modul Membrii UIP si ADI vor fi instruiti
Proiect
al personalului şi fiecare pe domeniul sau de
raport final Expert de ingineria responsabilitate, desfasoara o
mediului activitate eficienta.
Expert achizitii Raport privind indeplinirea
Expert Institutional programului de instruire va contine
Expert financiar rezultatele evaluarii participantilor,
precum si recomandari.

.

3.5 ACTIVITATEA 4 – ORGANIZAREA SI DERULAREA CAMPANIILOR DE INFORMARE

SI CONSTIENTIZARE

Activitatea 4, respectiv:
Prestatorul va asigura publicitatea Proiectului precum şi informarea publicului cu privire

la impactul acestuia. Scopul principal al acestei componente a contractului este de a
elabora şi implementa Strategia de informare şi conştientizare a publicului privind
Sistemul integrat de management al deşeurilor în judeţul Olt, de a derula şi evalua
rezultatele Campaniilor de informare şi conştientizare a publicului, precum şi de a
asigura măsurile de informare şi publicitate în conformitate cu prevederile Contractului
de Finanţare. Se intenţionează organizarea a două campanii:
 o campanie generală de informare şi conştientizare publică, care va informa

publicul larg cu privire la noul sistem de gestionare a deşeurilor, la ceea ce se
aşteaptă de la consumatori, în mod special la necesitatea separării deşeurilor din
ambalaje de celelalte şi depozitarea lor în containerele speciale, care vor fi
prevăzute în acest scop;
 o campanie specifică de informare, pentru a sensibiliza şi convinge populaţia din

mediul preurban şi rural să practice compostarea în gospodărie a deşeurilor
biodegradabile pe care le generează.
Detalii cu privire la măsurile de implementare a celor două campanii de conştientizare se

regăsesc în tabelele următoare:
Campanie generală de informare şi conştientizare publică
Fundamentare Proiectul va aduce schimbări majore nu numai în natura şi

domeniul de aplicare a operaţiunilor de gestionare a deşeurilor
în judeţul Olt, ci şi în modul de gestionare a deşeurilor de către
consumatorii individuali. Majoritatea locuitorilor din zonele rurale
nu au beneficiat deloc de un serviciu de colectare a deşeurilor şi
s-au obişnuit să ducă deşeurile generate la groapa de gunoi
locală sau la un loc ilegal de depozitare a deşeurilor. Se
aşteaptă ca aceştia să-şi schimbe comportamentul pe viitor - să
separe anumite tipuri de deşeuri de restul gunoiului şi să le
depoziteze în containere diferite. Este vitală informarea şi
conştientizarea consumatorilor individuali, nu numai cu privire la
ce se aşteaptă de la ei ci şi pentru a demonstra că gestionarea
corectă a deşeurilor aduce avantaje atât la nivel social cât şi
personal.
Grup ţintă Întreaga populaţie a judeţului
Principalele canale Conferinţe de presă, articole de promovare în presa locală

media care se vor scrisă, anunţuri la posturile de radio şi televiziune locale;
folosi

.

Reclame şi anunţuri în presa locală, scrisă şi vorbită;
Broşuri informative, redactate într-o manieră simplă, concisă şi

atractivă, distribuite la toate gospodăriile care vor beneficia de
serviciile de colectare a deşeurilor pe viitor ;
Afişe, pe domeniul public;
Dezbateri publice în oraşele şi comunele mari.
Parteneri Consiliul Judeţean Olt va fi punctul central de primire şi

diseminare a informaţiilor, ca atare este posibil de a se folosi
reţeaua sa de informare.
Autorităţile locale – nivelul adecvat de organizare a distribuirii

informaţiilor din uşă în uşă.
ONG-urile pot contribui la redactarea şi distribuirea materialelor

informative.
Şcolile oferă posibilitatea de a combina diseminarea informaţiilor

cu o funcţie mai elaborată de educare, atingând un important
grup ţintă (copiii) şi cu activităţi practice, cu impact de
multiplicare, către mediul familial al acestora.
Conţinutul Campania va atinge următoarele aspecte:

campaniei
Explicarea proiectului propus: ce se va construi, când etc;
Menţionarea sprijinului financiar al UE, cu specificarea faptului

că în viitor, costul serviciilor va creşte;
Explicarea motivaţiei proiectului: impactul practicilor

necorespunzătoare de gestionare a deşeurilor asupra sănătăţii
oamenilor şi calităţii vieţii, necesitatea reciclării, felul în care
proiectul va îmbunătăţi situaţia, conformarea cu legislaţia
comunitară de mediu;
Explicarea în detaliu a funcţionării noului sistemului de

gestionare a deşeurilor şi a ce se aşteaptă de la consumatori:
unde trebuie să colecteze deşeurile, frecvenţa colectării,
importanţa separării corecte a deşeurilor din ambalaje, modul în
care va decurge colectarea deşeurilor voluminoase etc;
Explicarea importanţei prevenirii acumulării de deşeuri,

încurajarea folosirii produselor care generează mai puţine
deşeuri;
Chestiunea deşeurilor periculoase (în zonele unde acestea vor fi

colectate): ce categorii de deşeuri sunt periculoase, de ce este
important să se separe aceste deşeuri de fluxul de deşeuri

.

menajere, modul în care va decurge colectarea deşeurilor

menajere periculoase;
Avertizarea populaţiei asupra aruncării deşeurilor la întâmplare

(deşeuri mici care sunt împrăştiate uşor de vânt, pe stradă etc);
că aceasta este ilegală şi se pedepseşte;
Prezentarea unui număr de telefon şi a unei adrese de contact

pentru sesizări, reclamaţii, întrebări etc.
Materialele informative vor avea un conţinut diferit pentru

consumatorii care beneficiază deja de servicii de colectare a
deşeurilor şi cei care nu au beneficiat până în prezent de
asemenea servicii.
Campanie specifică de informare asupra compostării în gospodării
Fundamentare Obiectul acestei campanii va fi de a convinge populaţia din

mediul rural şi preurban de necesitatea compostării individuale
a deşeurilor biodegradabile generate în gospodărie. Directiva
privind depozitarea deşeurilor stabileşte ţinte foarte ambiţioase
pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
depozitate. Datorită pe de-o parte (i) populaţiei rurale
numeroase a judeţului, din care majoritatea au suficient spaţiu
pe terenul propriu pentru compostarea acestor deşeuri şi, pe
de altă parte (ii) ponderii ridicate de deşeuri biodegradabile în
fluxul de deşeuri menajere provenind de la populaţia de la sate
(>50%), există o ocazie unică de apropiere de ţintele Directivei
privind depozitarea deşeurilor prin folosirea schemei de
compostare în gospodărie. Aceasta este de departe cea mai
bună opţiune tehnico-economică, deoarece elimină necesitatea
construirii unei infrastructuri costisitoare (instalaţii de
compostare centralizată), a transportului, costisitor şi poluant şi
totodată, generează un produs uşor utilizabil, spre deosebire de
instalaţiile centralizate de compostare, unde calitatea produsului
l-ar face greu de plasat pe piaţă sau ar fi dificil de creat o piaţă,
chiar dacă produsul compostării ar fi de calitate.
Compostarea va fi o măsură voluntară. Pentru un impact optim,

trebuie ca o mare parte din populaţia de la sate (80% până în
2016) să adere la schema de compostare. Campania va fi deci,
de importanţă critică în asigurarea succesului acestei măsuri.
Grup ţintă Populaţia din mediul rural şi preurban
Principalele canale Distribuirea din uşă în uşă a materialelor informative – pliante şi

media care se vor broşuri;
folosi

.

Serviciile legate de activităţie agricole;
Dezbateri publice (în circa 20 locaţii);
Linie telefonică de asistenţă;
Reclame şi anunţuri în presa locală, scrisă şi vorbită;
Afişe, pe domeniul public.
Parteneri Consiliul Judeţean Olt va fi punctul central de primire şi

diseminare a informaţiilor, ca atare este posibil de a se folosi
reţeaua sa de informare.
Serviciile legate de activităţie agricole, care au acces bun la

gospodăriile agricole (o mare parte din gospodăriile rurale)
ONG-uri care pot ajuta la distribuirea din uşă în uşă a

materialelor, oferirea de consultanţă, linie telefonică de
asistenţă etc.
Conţinutul Campania va atinge următoarele aspecte:

campaniei
Informarea populaţiei ţintă asupra opţiunii de compostare în
gospodărie a deşeurilor proprii;
Informarea asupra importanţei şi avantajelor compostării,

inclusiv potenţiala reducere semnificativă a costurilor pentru
serviciile de salubritate, dacă se optează pentru compostare în
gospodărie;
Promovarea instrumentelor economice care oferă stimulente

reale pentru compostarea în gospodărie;
Asigurarea unui serviciu accesibil de asistenţă tehnică pentru

gospodăriile vizate, inclusiv a unei linii telefonice de asistenţă;
Evaluarea şi monitorizarea continuă a succesului aceste

scheme, propunerea unor măsuri suplimentare, dacă se
constată că nu se ating ţintele stabilite prin Directiva privind
deşeurile.
Cea mai eficientă abordare a acestei probleme o constituie îmbinarea, pe cât

posibil, a măsurilor de informare şi publicitate cu campaniile de conştientizare,
pentru a atrage atenţia publicului, prin toate mijloacele, asupra rolului Uniunii
Eurpoene în finanţarea proiectului, şi asupra faptului că acest Proiect reprezintă
rezultatul aplicării legislaţiei UE în România.
Pentru realizarea informării şi conştientizării, Prestatorul va asigura:

.

 asistenţa tehnică
 implementarea măsurilor generale de informare şi conştientizare:

realizarea de materiale despre schimbările din sistem, producţia de
fluturaşi, broşuri, pliante etc., distribuţia materialelor (din uşă în
uşă), publicitate, adunări publice (20 de întruniri în oraşele şi
comunele mari), crearea unei pagini de internet etc.
 derularea campaniei de conştientizare privind compostarea

individuală: realizarea şi distribuirea de materiale informative
privind compostarea, înfiinţarea unui hotline, organizarea de
întâlniri publice (20 de întruniri în comunităţile locale)
 alte măsuri de vizibililitate: materiale promoţionale, spoturi TV,

afişe, conferinţe, seminarii, vizite la depozit etc.
Materialele vor fi realizate în conformitate cu prevederile Contractului de

finanţare, ale Manualului de identitate vizuală şi alte documente relevante în
acest sens.
Sub-activităţile principale sunt detaliate in continuare.
3.5.1 Elaborarea Strategiei de informare şi conştientizare a publicului

În elaborarea Strategiei, Prestatorul va ţine cont de următoarele elemente:
 Evaluarea modului în care publicul cunoaşte şi aplică măsurile prevăzute de

Sistemul integrat de management al deşeurilor din judeţul Olt;
 Întocmirea Planului de Promovare.
În cadrul acestei componente, Consultantul va propune Beneficiarului o strategie pentru

campania de informare si constientizare a publicului referitoare la gestionarea
deseurilor.
Pentru elaborarea strategiei, în primul rând Consultantul va investiga nivelul de

cunoaştere al populaţiei cu privire la problematica deşeurilor şi ceea ce se întâmplă cu
acestea după ce cetăţenii le depozitează în containere. Plecând de la informaţia
culeasă, Consultantul va putea proiecta un Plan de Promovare pe măsura nevoilor
existente.

.

Strategia trebuie să respecte conţinuturile Manualului de Identitate Vizuală, întocmit în

conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 1828/2006 (a se vedea
http://ec.europa.eu/europeaid/work/visibility/index_în.htm).
În continuare, Consultantul va trece la punerea în aplicare a activităţilor descrise în

Planul de Promovare organizând campanii de conştientizare corespunzătoare prin
canalele stabilite (ex. Internet, radio, TV, presă, în cutiile poştale, şcoli etc.).
În cele din urmă, Consultantul va evalua rezultatele obţinute după organizarea

campaniilor de conştientizare pentru a determina succesul acestora printr-o analiză
SWOT. Analiza SWOT este o metoda strategica de planificare folosita pentru evaluarea
Punctelor forte, slabe, oportunitatilor si amenintarilor implicate intr-un proiect sau intr-o
afacere. Rezultatele analizei vor permite ajustarea conţinutului campaniilor viitoare şi
îmbunătăţirea rezultatelor acestora.
Ca exemplu, în continuare se prezintă etapele ce trebuie urmate pentru pregătirea unui

program de constientizare si informare a populatiei.

.

ŞASE ETAPE ALE PROGRAMULUI DE CONŞTIENTIZARE PUBLICĂ
Publicul află ceva nou, problemele gestionării selective a deşeurilor îi sunt

1.CONSTIENTIZARE supuse atenţiei. I se prezintă faptul că modul în care au fost abordate
deşeurile în trecut trebuie să se schimbe, şi că există beneficii ce pot deriva
din aceasta şi motive solide de schimbare.
Persoanele care acum sunt conştiente de problemele gestionării deşeurilor

2. INTERES menajere solicită informaţii suplimentare aprofundate. S-ar putea să încerce
să contacteze persoane oficiale, sau s-ar putea să dorească să ştie cum pot
contribui ele personal la acest proces. Opoziţia faţă de aspectele
controversate ale proiectului poate fio de aşteptat în această etapă.
Persoanele decid dacă să se alăture unui program propus. Chiar pentru

3. EVALUARE iniţiativele foarte bine promovate, participarea publicului tot nu va fi foarte
mare. Mai mulţi oameni vor participa după ce un program a funcţionat cu
succes o perioadă şi s-a consolidat.
Persoanele au decis să participe la noul program şi să-l testeze. Dacă se

4. TESTARE lovesc de dificultăţi practice, probabil vor renunţa la program în această
etapă.
Dacă programul de educare şi conştientizare a fost bine planificat şi

5. ADOPTARE implementat, sprijinul şi participarea publicului cresc constant în această
fază.
Sprijinul pentru program este asigurat şi trebuie să fie întreţinut prin instruire
periodică şi eforturi de conştientizare. Stimulentele, sub forma unei
6. ÎNTREŢINERE recunoaşteri şi a unor distincţii oficiale, sau recompense ocazionale, pot fi
acordate publicului spre a menţine şi mări participarea în continuare.
Sentimentul de a “face ce trebuie” prevalează şi trebuie întreţinut.
Figura 11: Sase etape ale programului de conştientizare publică
O campanie buna de constientizare este cruciala pentru succesul si durabilitatea oricarui

proiect de gestiune a deseurilor solide. In orasele mici si comune, aceasta trebuie sa fie
o componenta foarte importanta deoarece va prezenta un concept absolut nou pentru
mare parte dintre locuitorii acestor zone. Constientizarea publicului trebuie facuta la timp
si cu o mare precizie asupra informatiilor. Astfel, campania de educare si informare va
trebui sa inceapa la debutul proiectului si va trebui sa continue in mod periodic pe
intreaga durata a acestuia. Odata cu schimbarea sistemul de gestiune a deseurilor, de
exemplu in cazul colectarii selective, vor fi necesare campanii speciale. Informatiile de
specialitate sugereaza faptul ca rata de participare este direct proportionala cu gradul de
educare a populatiei privind programele de gestiune a deseurilor solide si obiectivele
acestora. Participarea activa este strans legata de succesul general inregistrat de un
program.

.

Premisele pentru integrarea acestui nou domeniu de activitate nu se pot realiza de azi
pe maine. Implicarea populatiei in functie de cerintele sistemului de gestionare a
deseurilor presupune un efort deosebit din partea tuturor autoritatilor implicate in
implementarea proiectului. Inexistenta programelor educationale sau realizarea acestora
doar pe jumatate pot conduce la:
confuzii in randul generatorilor de deseuri;
scadera increderii in noul sistem de gestionarea deseurilor;
ostilitate si refuz in participarea la program.
Succesul programelor educationale depinde de consistenta si continuitatea acestora.
Este foarte importanta lansarea unor campanii de constientizare specifice si actuale.

Aceste campanii trebuie sa fie clare, simple si usor accesibile pentru majoritatea
cetatenilor. O idee ar fi afisarea unor postere informationale la intrarea in scara
blocurilor, la sediul primariilor, in avizierele din localitate. In cazul locuitorilor care sunt
mai izolati s-ar putea organiza vizite la fiecare gospodarie (din casa in casa) a unei
echipe formate din reprezentanti ai autoritatii locale, reprezentati ai ONG-urilor locale
sau voluntari proveniti din unitatiile de invatamant liceal sau universitar. De obicei, foarte
convingatoare sunt interactiunile fata in fata, insa este nevoie de timp si energie in plus.
Scolile ofera o buna oportunitate pentru educarea viitorilor cetateni (scolari) ai
localitatilor cu privire la importanta participarii in programele de gestionare a deseurilor
solide. Informatiile de specialitate sugereaza ca cei mici invata aceste concepte si apoi
isi informeaza si parintii, oferind astfel un stimulent pentru ca intreaga familie sa preia
conceptul de gestiune a deseurilor solide.
Deasemenea, este demonstrat faptul ca locuitorii oraselor mici si comunelor aud despre
programele publice de la vecini, de la primarie, radio si TV. De aceea, toate tipurile de
mass media trebuie folosite pentru educarea cetatenilor. Trebuie intreprinse eforturi
simple si abordabile precum afisarea de postere cu mesaje si simboluri usor de inteles in
zonele publice (magazine, langa biserici, etc.). Pot fi organizate intalniri cu personalul
primariilor pentru a oferi cetatenilor posibilitatea de a afla despre proiect, de a-si pune
intrebari si primi raspunsuri la acestea.
In concluzie, cresterea constientizarii publice trebuie sa fie o componenta majora a

planului de gestiune a deseurilor si nu trebui sa beneficieze de un buget restrans. Orice
suma sau eforturi depuse in vederea implementarii educatiei pentru populatie, precum si
invitatia de a participa la diverse procese de luare a deciziilor vor avea intotdeauna ca
rezultat un program de gestiune a deseurilor solide axat pe conceptele de durabilitate.
Informatiile trebuie sa fie concise, corecte si consistente in continut, indiferent daca
mesajul este lansat de autoritatile publice sau de operatorii de salubritate. Acest tip de
consistenta a informatiilor va spori increderea publicului in autoritatile publice si in
operatorii de salubritate.
3.4.1.1. Evaluarea modului în care publicul cunoaşte şi aplică măsurile prevăzute de

Sistemul integrat de management al deşeurilor din judeţul Olt

.

Obiectivul acestei activitati este stabilirea deficitului de informatii in vederea pregatirii

strategiei de informare şi constientizare a publicului.
Astfel evaluarea modului în care publicul cunoaşte şi aplică măsurile prevăzute de

Sistemul integrat de management al deşeurilor din judeţul Olt include urmatoarele etape:
i. Evaluarea modului şi gradului în care publicul cunoaste şi aplica măsurile prevazute

de „Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor solide din judeţul Mureş”;
ii. Stabilirea deficitului de informatie;
Prin natura, structura si dimensionare temporala, Planul de Promovare este

definitoriu pentru desfasurarea actiunilor de informare, publicitate si constientizare
propuse in cadrul proiectului.
Analiza problemelor si evaluarea prioritatilor de la nivelul Beneficiarului Final in ceea

ce priveste activitatea de informare si constientizare constituie etapele
premergatoare realizarii si implementarii Planului de Promovare.
Pentru a putea proiecta Planul de Promovare, este necesară în primul rând

evaluarea gradului de cunoaştere a populaţiei cu privire la problematica deşeurilor şi
ceea ce se întâmplă cu acestea după ce cetăţenii le depozitează în containere.
Pentru aceasta Consultantul va organiza un sondaj de opinie care va avea la baza
un chestionar cu circa 20-30 de întrebări si care se va aplica unui esantion
reprezentativ al populaţiei.
În Anexa II se prezintă doua exemple de chestionare. Unul dintre acestea a fost

realizat pentru un sondaj de opinie, pe un esantion de 777 persoane de vârste şi
clase sociale diferite din Râmnicu Vâlcea în 2009.
Prelucrarea statistică a rezultatelor va permite ulterior realizarea unei analize SWOT

care, la rândul său, va pune bazele pentru proiectarea Planului de Promovare.
In tabelul de mai jos este prezentat un exemplu de analiza SWOT pentru proiectul
ISPA „Sistem Integrat de gestionarea deseurilor in Municipiul Ramnicu Valcea”.

.

Tabel 1: EXEMPLU DE ANALIZA SWOT PRIVIND ACTIVITATILE DE INFORMARE SI CONSTIENTIZARE A MASURII

ISPA DIN RAMNICU VALCEA (SURSA: IDOM)
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
 Acces usor al administratiilor publice la  Numar redus de personal specializat in PR la nivelul

mijloace de comunicare; autoritatiilor locale din zona rurala;
 Personal instruit la nivelul Beneficiarului  Experienta redusa in organizarea campaniilor de

Final (UIP); constientizare si de informare in domeniul gestionarii
deseurilor, atat in mediul urban cat si rural;
 Realizarea infrastructurii pentru
implementarea sistemului integrat de  Implicare redusa a organizatiilor neguvernamentale
gestionarea deseurilor; campanii de constientizare si educare in domeniul
gestionarii deseurilor;
 Sprijinul unor institutii de invatamant pentru
derularea de campaniei de constientizare;  Lipsa unor Centre de informare privind
managementul deseurilor la nivelul judetului;
 Existenta Proceduri de Publicitate in cadrul
Manualului de Proceduri al UIP  Nivelul de informare al populatiei este foarte redus
cu privire la problemele de evacuare a deseurilor;
OPORTUNITATI RISCURI
 Sprijin in implementarea proiectului si  Lipsa interesului populatiei pentru colectarea

atingerea obiectivelor (Asistenta Tehnica selectiva a deseurilor;
pe intreaga durata a proiectului);
 Reticenta populatiei fata de cresterea tarifelor pentru
 Existenta unui buget pentru activitatea de serviciul de salubritate ;
informare si constientizare in cadrul
contractului de Asistenta Tehnica;  Neacceptarea de catre o parte a locuitorilor a noilor
amplasamente pentru colectarea, tratarea si/sau
 Posibilitatea includerii in contractele de depozitarea deseurilor ;
prestarii servicii de salubritate a unei linii
bugetare privind derularea de programe de  Intarzieri in implementarea proiectului (in executie,
educare si constientizare in domeniul dotare cu echipamente si utilaje, desemnarea
managementului deseurilor; operatorilor de salubritate, etc) ;
 Posibilitatea instrurii personalului cu  Slaba implicare a unor autoritati locale in campaniile

responsabilitati in domeniul Relatii Publice de informare si constientizare din doemniul
in cadrul contractului de AT; gestionarii deseurilor.
 Mentinerea legaturii cu presa si

transmiterea de informatii periodice;
 Existenta pe plan local a unor firme de

colectare si valorificare a deseurilor
refolosibile/reciclabile.
3.4.1.2. Intocmirea Planului de Promovare

.

Obiectivul acestei activitati este elaborarea Strategiei de informare şi conştientizare a

publicului.
La intocmirea Planului de Promovare sunt incluse urmatoarele activitati, fara a se limita

la acestea:
i. identificarea publicului ţintă:
Primul pas pentru proiectarea Planului este cunoaşterea publicului ţintă.
Noul sistem presupune o schimbare fundamentala in comportamentul producatorilor

de deseuri (cetateni, agenti economici) din judetul Olt, prin aceea ca toti trebuie sa
colecteze separat deseurile si trebuie sa se convinga asupra necesitatii de a
implementa noul sistem integrat de gestionarea deseurilor. Acest lucru presupune o
campanie intensa de informare si constientizare cu privire la modalitatile de
colectare selectiva si de evacuare a deseurilor, la tipurile de deseuri generate si
recipientii care vor fi folositi pentru fiecare fractiune de deseu.
Categoriile de actori vizate pentru campaniile de informare si constientizare sunt

largi şi, în plus, foarte eterogene. Consilierea şi constientizarea generatorilor de
deseuri orientate către obiectiv şi succesul actiunilor de implementare a
managementului integrat de gestionarea deseurilor îşi îndreaptă activităţile către
grupuri ţintă specifice. Impartirea producătorilor de deşeuri în grupuri ţintă se poate
face după diferite criterii, deşi orientarea în funcţie de „originea deşeurilor” este cel
mai des practicată (a se vedea figura de mai jos). De exemplu, este oportun
impartirea grupului producătorilor industriali de deşeuri în funcţie de ramura de
activitate. In cazul gospodăriilor private, împărţirea se poate realiza în funcţie de:
Vârstă: copii/tineri, adulţi, bătrâni;
Condiţii de viaţă speciale: persoane în curs de formare profesională,

studenţi, cetăţeni străini, grupuri sociale marginale etc.;
Funcţii: formatori, grupe profesionale, foruri administrativ-politice,

organizaţii de mediu, asociaţii/cluburi etc.
Fiecare persoana din cadrul societatii trebuie avuta in vedere si trebuie educata cu
privire la gestiunea corespunzatoare a deseurilor, asa cum este prezentat si in
figura de mai jos.
Din experienta, publicul cel mai receptiv pare să fie cel cuprins între vârstele 8-25,
având în vedere că este un public care nu şi-a asimilat încă deprinderile de a
evacua deseurile fără să a selectate, este un public care este deschis la idei noi şi
în plus este conştientizat cu preocuparea pentru mediul înconjurător. Şi mai
important este faptul că atat copii cat şi tinerii au capacitatea de a-şi convinge
părinţii şi rudele pentru a minimiza producerea de deşeuri, pentru a participa la
colectarea selectivă etc. Având în vedere grupa de vârstă menţionată mai sus, este
probabil ca principalele spaţii unde se vor desfăşura campaniile de conştientizare sa
fie în şcoli, licee şi universităţi.

.

CONSILIEOMENIUL GESTIUNII DESEURILOR
gospodarii private
unitati de
productie
administratie
publica
formatori
unitatii comerciale
prestatori servicii
industrie
institutii sociale
Figura 12: GRUPURI TINTA PENTRU CONSILIEREA PE PROBLEME DE DESEURI, DUPA

CRITERIUL „ORIGINEA DESEURILOR”

.

ii. prezentarea metodelor de captare a atentiei publicului ţintă, dar şi a celorlalti

locuitori ai judetului şi stabilirea, împreună cu UIP, a mesajului şi căilor de
transmitere a informaţiilor;
Consultantul va lucra la “mesajele” ce se vor transmite, care trebuie să fie scurte,

simple şi clare (idei-putere) pentru a capta atenţia publicului ţintă şi va propune o
“design (linie grafică)” care trebuie menţinut pe întreaga campanie.
PENTRU ELABORAREA UNEI LINII

GRAFICE, TREBUIE CĂUTAT UN LOGO
UŞOR DE RECUNOSCUT ŞI UŞOR DE
ADAPTAT LA DIFERITELE SUPORTURI
INFORMATIVE SI PUBLICITARE.
CULORILE SI DESIGNUL GRAFIC SUNT

FOARTE IMPORTANTE. ELE SUNT
RESPONSABILE PENTRU PRIMA
PERCEPTIE, NEFILTRATA, CARE SE
ADRESEAZA DIRECT EMOTIILOR .
DUPĂ ALEGEREA DESIGN-ULUI CE SE

VA URMĂRI, ACESTA SE VA DEZVOLTA
ÎN TOATE SUPORTURILE INFORMATIVE
SI PUBLICITARE CE VOR FI PREGATITE.
Figura 13: Exemplu de linie grafică creată pentru prezentarea Programului Cadru de Mediu
(Sursă: LALUCA – IDOM, 2010)
De asemenea in activitatea de relaţii publice trebuie sa se tina seama de atitudinea

grupurilor tinta fata de problemele de mediu. Astfel, este important dacă in cadrul
campaniilor de informare si publicitate mesajul este adresat unor persoane care:
au o educatie ecologică şi acţionează în consecinţă;
constientizeaza existenta anumitor probleme, dar nu acţionează ca atare;
au o atitudine sceptica sau indiferenta fata de problemele de mediu etc..
În funcţie de fiecare grup ţintă trebuie alese şi coordonatele media, conţinuturile şi

formele de reprezentare.
In acest sens se vor identifica “canalele” de comunicaţie cele mai eficiente: internet,
TV, radio, presă, broşuri etc. şi repetitivitatea şi frecvenţa mesajelor. În continuare
se prezintă unele exemple:

.

CANALE DE DESCRIERE FRECVENTA

COMUNICARE
Organizarea de Aceste adunari, cu participarea factorilor De 5 ori in timpul
intruniri publice relevanti vor fi organizate de fiecare data cand primilor 2 ani ai
este observata o nevoie de informare a proiectului
publicului. Adunarile vor fi conduse de catre
persoane publice bine cunoscute care vor
contribui imlicit lao buna imagine a proiectului.
Adunarile pot fi organizate cu ocazia unor
diferite evenimente publice (vacante, sarbatori,
show-uri, parade, concerte)
Folosirea Interviuri formale sau informale, anunturi, spoturi Cel putin de 8 ori in
mijloacelor locale educationale sau filme scurte, mesaje 30 luni, dar oricand
(ziare locale, TV si promotionale, show-uri educationale. este posibil
canale radio)
Panouri Conform regulilor UE de publicitate si 18 luni
regulamentelor pentru santiere de constructii din
Romania fiecare organizare de santier va avea
un panou cu informatii despre investitie.
Placi Placile comemorative vor inlocui panourile din Nelimitat in timp
comemorative timpul stadiilor operationale a fiecarei facilitati
din cadrul proiectului
Autocolante Pe toate echipamentele cumparate conform Nelimitat de timp
prevederilor contractului va fi expus un
autocolant care va mentiona ca achizitionarea
lor s-a realizat prin finantare de la UE.
In plus fata de masurile de publicitate, o alta activitate semnificativa a proiectului este formata
de asemenea de actiuni de constientizare cu privire la gestionarea deseurilor. Astfel, strategia
aferenta va fi dezvoltata conform aspectelor de mai jos:
 Masuri de prevenire a generarii deseurilor (de exemplu, incurajarea producatorilor de a
folosi ambalaje refolosibile);
 colectarea selectiva a deseurilor biodegradabile si reciclabile;
 promovarea compostului individual in zone rurale si utilizarea acestuia in agricultura
 plata impozitelor aferente gestionarii deseurilor.
iii stabilirea programului de derulare a Campaniei de informare şi constientizare

a publicului;
După definirea publicului ţintă, metodelor, mesajelor, canalelor de comunicaţie şi

frecvenţei de repetare a mesajelor, Consultantul va elabora un plan de actiune
detaliat indicând datele estimate pentru organizarea evenimentelor sau emiterea
mesajelor prin mijloacele de comunicare.
iv selectarea şi nominalizarea împreună cu UIP a vectorului principal

(personalitatii) prin care se va purta Campania de informare şi constientizare a
publicului ;

.

Consultantul va lucra cu UIP pentru crearea unei mascote care va facilita

transmiterea informaţiei (ex. o silueta amuzanta, un animal, un personaj de basm
samd.).
Aceasta va servi ca element de recunoastere pe toate suporturile informative si
publicitare care se vor realiza in cadrul proiectului.. Pot fi enumerate cateva
carecteristici in stabilirea mascotei:
Trebuie sa fie usor de tinut minte si sa capteze atentia
Trebuie sa fie strans legata de numele campaniei;
Poate fi integrata in nume;
Poate fi un element grafic distinct, asociat cu numele
Trebuie sa functioneze bine si in alb-negru! (pentru Fax, Ziare, Xerox)
În continuare se prezintă două exemple de mascote folosite in campanii de
informare si a populatiei ca trasmiţători de mesaje de conştientizare în domeniul
deşeurilor.
Figura 14: (stânga) Furnică, Râmnicu Vâlcea - (dreapta) Căţelul “Garbi”, Vizcaya. Ambele
transmit nevoia de separare a deşeurilor (Surse: IDOM şi Garbiker)
v Elaborarea Documentului Informativ General
Se va elabora un Document Informativ General pentru informarea populaţiei cu

privire la proiect, componentele acestuia, termenele de construire şi punerea în
funcţiune a noilor investitii şi mai ales rolul cetăţeanului in implementarea cu succes
a noului sistem de gestionare a deseurilor.
vi Stabilirea materialelor informative, promotionale, etc. necesare pentru buna

desfasurare a Campaniilor de informare şi constientizare a publicului
Consultantul va evalua costul pentru resursele umane şi materialele necesare

pentru a realiza campania de sensibilizare şi le va ajusta la bugetul disponibil care
se ridică la suma de 590.206 Euro.
Proiectarea si elaborarea de materiale pentru informare si promovare va fi realizata

in urmatorul scop:

.

 promovarea si publicitatea contributiei financiara a Uniunii Europene pentru

implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor in judetul Olt.
 promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate
partile implicate in managementul integrat al deseurilor (cetateni, agenti
economici, elevi, autoritati publice, societate civila, operatori de salubritate, etc).
 organizarea de campanii publice referitoare la imbunatatirea factorilor de mediu
si a starii de sanatate a populatiei.
Materiale pentru informare si promovare vor fi de asemenea elaborate luand in
considerare urmatoarele obiective:
a) cresterea nivelului de informatii a cetatenilor in ceea ce priveste contributia
financiara nerambursabila oferita de UE pentru acest proiect;
b) creşterea nivelului de conştientizare a grupurilor ţintă şi a beneficiarilor
proiectului în ceea ce priveste necesitatea colectării selective;
c) educarea comunităţii locale in vederea acceptarii si utilizării soluţiei tehnice de
colectare a deşeurilor propusă si implementata prin proiect;
d) informarea grupurilor ţintă şi a beneficiarilor finali cu privire la politica europeană
legată de protecţia mediului, cu precadere despre gestionarea integrata a
deseurilor menajere;
e) cresterea vizibilităţii eforturilor autorităţilor publice locale de a îmbunătăţi calitatea
mediului înconjurator şi eficienţa serviciului de salubrizare;
f) Reducerea timpului necesar pentru a rezolva problemele cetatenilor din domeniul
managementului deseurilor;
g) asigurarea unor relaţii transparente de colaborare cu toti factorii implicati in
gestionarea deseurillor.
vii intocmirea Planului anual privind masurile de informare si publicitate conform
cerintelor din Contractul de Finantare si actualizarea lui conform observatiilor
transmise de UIP si AM/OI;
Consultantul va sprijini UIP in pregatirea si actualizarea anuala a planului privind

masurile de informare si publicitate conform prevederilordin Contractul de Finantare.
In acest sens se propune evaluarea procesul de implementare si de programare a
comunicarii cu ajutorul unor indicatori de impact (cu efect general) si indicatori de
rezultat. Indicatorii de la nivel de rezultat vor fi folositi pentru a masura schimbarile
calitative cauzate de implementarea diferitelor activitati si instrumente de
comunicare.
Urmatorii indicatori sunt orientativi si pot fi utilizati pentru monitorizarea procesului
de implementare a masurilor de informare si publicitate:
 Numarul evenimentelor organizate

 Numarul de publicatii editate
 Numarul de vizitatori pe site-ul proiectului
 Numarul de comunicate de presa, articole, interviuri
.

 Numarul de persoane intervievate cu ocazia evaluarii impactului

campaniilor de publicitate
In continuare este prezentata structura platformei integrate de comunicare.
PLATFORMĂ INTEGRATĂ DE COMUNICARE
1. PREMISE:
Judeţul Olt este situat în partea de sud-vest a României, se întinde pe o suprafaţă

de aprox. 5.498 km2 şi are o populaţie de 475.702 locuitori, din care peste 59%
locuiesc în mediul rural. Are 2 municipii (Slatina si Caracal), 6 orase (Bals, Corabia,
Draganesti-Olt, Piatra-Olt, Potcoava si Scornicesti) si 104 comune cu 377 sate.
În ceea ce priveşte deşeurile, în majoritatea localităţilor acestea fie sunt colectate şi

depozitate în condiţii care nu respectă normele europene de mediu, fie, în satele
mici şi cătune, nu sunt colectate deloc, locuitorii dându-le foc în propriile gospodării
sau abandonându-le pe terenul public.
În judeţul Olt, în prezent, deşeurile se colectează în procent de 100% în cele 2

municipii, în procent de 71% în cele 6 oraşe, iar mediul rural nu beneficiaza de
servicii specializate de salubritate. In judet exista de asemenea depozitari
necontrolate de deseuri pe terenuri agricole. Exista doar 6 depozite de deseuri
operationale in tot judetul si nici unul nu respecta in totalitate normele europene,
urmand astfel a fi inchise pana la 16 iulie 2017.
2. OBIECTIVE PROIECT:
Obiectivul general are în vedere implementarea unui sistem integrat de gestionare a

deşeurilor, care să îmbunătăţească calitatea vieţii, prin creşterea gradului de
acoperire a populaţiei care beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor, dar şi a
mediului, prin reducerea numărului de situri contaminate istoric..
În acest sens, se are în vedere reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, în

concordanţă cu creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate.
3. OBIECTIVE DE COMUNICARE:
 Asigurarea unei vizibilităţi optime a proiectului în rândul publicului ţintă;
 Educarea publicului ţintă prin evidenţierea avantajelor oferite prin colectarea

separată a deşeurilor biodegradabilă şi a celor de ambalaje;
 Generarea de suport din partea opiniei publice locale, prin conştientizarea la

nivelul populaţiei a problemelor grave care sunt provocate şi / sau agravate
de o colectare necorespunzătoare a deşeurilor (poluare, boli infecţioase,

.

etc.);
 Generarea de măsuri active din partea publicului ţintă, prin schimbarea

stilului de management al deşeurilor utilizat până în prezent si convingerea
populatiei din mediul preurban si rural sa practice compostarea in gospodarie
a deseurilor biodegradabile pe care le genereaza.
4. PUBLIC ŢINTĂ:
 Public ţintă principal:
o Întreaga populaţie a judeţului, care va fi informată cu privire la proiect

şi susţinută în a conştientiza avantajele aduse de o colectare eficientă a
deşeurilor.
o Întreaga populaţie din zona pre-urbană şi minim 50% din populaţia

din zona rurală, care să ia măsuri active în urma implementării
campaniei de comunicare şi să-şi schimbe atitudinea cu privire la
deşeuri, prin schimbarea comportamentului şi colectarea diferenţiată şi
responsabilă a deşeurilor din propria gospodărie, dar si compostarea in
gospodarie a celor biodegradabile.
 Public ţintă secundar:
o Mass-media locală şi regională, care să devină diseminatori ai

informaţiei cu privire la proiect şi lideri informali de opinie;
o Administraţia locală, prin suportul acordat de primării în implementarea

acestui proiect;
o Lideri formali şi informali de opinie, care să informeze grupurile pe

care le conduc şi să le încurajeze să-şi schimbe atitudinea şi
comportamentul cu privire la administrarea deşeurilor.
5. CONSIDERAŢII STRATEGICE:
Pornind de la cele 2 obiective principale, platforma integrată de comunicare va fi

structurată pe baza a 2 campanii majore:
 O campanie de awareness, care are rolul de a informa publicul ţintă cu

privire la proiect şi a-l ajuta să conştientizeze nevoia de implementare a
acestuia şi beneficiile pe care le aduce în viaţa fiecăruia dintre noi
o Campania se va derula pe perioada unui an, insa, pentru un maximum

de impact în rândul publicului ţintă şi eficienţă în alocarea resurselor,
difuzarea materialelor de comunicare se va concentra pe un flight de
campanie cu durata de 1,5 luni, în paralel cu construcţia depozitului
si distributia de containere speciale in gospodarii in vederea
compostarii individuale
 O campanie tactică, care are rolul de a genera „call to action”, adică măsuri

.

active din partea publicului ţintă, prin schimbarea atitudinii şi respectiv a

comportamentului în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor menajere,
devenind astfel mai responsabili social
o Campania se va derula pe perioada unui an, insa, pentru un maximum

de impact în rândul publicului ţintă şi eficienţă în alocarea resurselor,
difuzarea materialelor de comunicare se va concentra pe un flight de
campanie cu durata de 1,5 luni.
Flight-urile de campanie vor fi corelate cu structurile de mentalitate şi

obiceiurile de comportament ale publicului ţintă, pentru a genera suport rapid
din partea acestuia. In acest sens, campania de promovare va fi structurata
după cum urmează:
 1 flight de campanie primăvara, poziţionat pe cât se poate înainte de

Paşte, asociat astfel cu ideea „curăţeniei de primăvară”
 1 flight de campanie toamna, când populaţia se intoarce din concediu şi

reintră în activitate, devenind astfel mai atenţi la schimbările din jurul lor şi
mai deschişi la schimbare
6. CONCEPT CREATIV:
Fiecare din cele 2 campanii se va coagula pe baza unui concept creativ diferit.
 În campania de awareness, cu rol informativ, conceptul creativ se va baza

de un demers raţional, care aduce informaţii noi şi valoare adăugată
publicului ţintă.
 În campania tactică, care trebuie sa genereze „call to action”, schimbare

atitudinală şi de comportament, mesajul va fi unul emoţional, puternic, care
să genereze reacţie.
În cadrul fiecărei campanii se va construi un mesaj unic, folosit pe toate canalele de

promovare din mix, cu scopul de a da coerenţă şi consistenţă campaniei şi a
transmite în mod optim valorile proiectului către publicul ţintă.
Acest mesaj unic va fi declinat pe toate canalele de comunicare din mix (spot
TV, pagina web, machete print, outdoor) şi pe toate materialele promoţionale
(tipărituri, obiecte personalizate, etc.).
7. IMPLEMENTARE PLATFORMĂ DE COMUNICARE:
Fiecare din cele 2 campanii va fi structurată pe baza unui mix optim de tehnici şi
tactici specifice:
 Campanie ATL, pe baza unui mix optim de canale media, care va combina
difuzarea unui spot TV pe staţiile locale, machete de promovare şi
advertoriale în presa scrisă locală şi regională, afişaj stradal
 Campanie BTL, respectiv:

.

o diseminarea de materiale informative (flyere, pliante, broşuri) către

publicul ţintă, acoperind de cel puţin 2 ori un procent cat mai mare din
gospodăriile din judeţ
o punerea la dispoziţia publicului ţintă, începând cu momentul

implementarii efective a programului, a unui call center (o linie verde),
care să fie gratuit, operaţional 24 de ore din 24 şi să răspundă tuturor
întrebărilor, să centralizeze sugestiile şi să susţină soluţionarea
problemelor
 Event marketing, prin organizarea unei serii de dezbateri publice (20 in

cadrul campaniei de awareness si 20 in cadrul campaniei tactice), atât în
araşe şi în comunele mari, unde deja există servicii de colectare a deşeurilor,
mai mult sau mai puţin performante, dar şi în comunele mijlocii şi mici, unde
trebuie să se facă educaţie de la 0 în rândul publicului ţintă
 Campanie PR, prin generarea de materiale editoriale în mass-media locală

şi regională (ştiri, reportaje, interviuri, etc.). Campania de PR va fi folosită ca
si “value added tool” pentru crearea de notorietate, recunoaştere, înţelegere
şi acceptare – punct de pornire în construcţia de “brand loyalty”. Apariţia unor
materiale favorabile despre proiect în mass-media şi susţinerea din partea
acesteia va fi susţinută prin:
o organizarea unei serii de 2 conferinţe de presă:
 1 conferinţă de presă la lansarea oficială a proiectului
 1 conferinţă de presă la încheierea proiectului, continuată de un

press trip la noul depozit, în care să se raporteze rezultatele
globale şi să se prezinte mecanismele prin care se va asigura
continuitatea proiectului şi după ce se termină finanţarea cu bani
europeni.
8. MECANISM PLATFORMĂ DE COMUNICARE – PASI DE LUCRU:
Fiecare din cele 2 campanii va urma o serie de pasi de lucru obligatorii.
8.1. CAMPANIE CONSTIENTIZARE (AWARENESS):
 Servicii de creatie: + 2 luni – elaborarea a 3 propuneri de logo & headline;

prelucrarea logo-ului & headline-ului final, in urma feedback-ului primit de la
beneficiar; obtinerea BT-ului de la benefiar; elaborarea a 3 propuneri de key
visual, cu respectarea logo-urilor si a textelor obligatorii prevazute in
manualul de identitate; prelucrarea variantei finale de key visual, in urma
feedback-ului primit de la beneficiar; obtinerea BT-ului de la beneficiar;
elaborarea a 3 propuneri de copy spot TV, incadrabil in 30", cu respectarea
textelor obligatorii prevazute in manualul de identitate; prelucrarea variantei
finale de copy spot TV, in urma feedback-ului primit de la beneficiar;
obtinerea aprobarii finale de la beneficiar, in vederea productiei.
 Servicii de DTP: + 3 luni – declinarea key visual-ului, la dimensiunile si

.

conditiile tehnice corespunzatoare, in vederea utilizarii acestuia pe toate

materialele de promovare ale proiectului (layout site, macheta print, banner
online, coperta brosura, flyer, afis, mapa, coperta notebook, calendar, punga
carton); executia machetarii tuturor materialelor print (brosura, flyer, afis,
mapa, notebook, personalizare pix, calendar, punga carton), cu respectarea
logo-urilor si textelor obligatorii prevazute in manualul de identitate; executia
tuturor modificarilor necesare, in urma feedback-ului primit de la beneficiar;
obtinerea BT-ului final de la beneficiar; pregatirea tuturor materialelor pentru
tipar.
 Productie spot TV 30”: + 4 luni – identificarea locatiei in care se va filma

spotul TV; realizarea castingului in vederea selectarii personajelor care apar
in spotul TV; efectuarea eventualelor modificari la montaj, in urma feedback-
ului beneficiarului; obtinerea aprobarii finale a beneficiarului pe spot, in
vederea difuzarii.
 Productie site proiect: + 4 luni – propunere concept creativ site, a.i. acesta
sa raspunda nevoilor de implementare ale proiectului (identificare pagini
necesare, declinare layout creativ pentru site, concepere newsletter site &
modalitate de subscribe pentru utilizatori, a.i. sa primeasca newsletter-ul pe
mail; obtinerea aprobarii finale pe concept & layout de la beneficiar;
programare site si optimizare CEO.
 Mentenanta site: + 20 luni – activitati lunare de actualizare a informatiilor

de pe site; preluare feedback de la utilizatori (in urma reactiilor din pagina de
comentarii, sugestii, intrebari).
 Productie materiale promotionale: + 4 luni – se vor tipari / produce

urmatoarele materiale publicitare.
o 1,000 buc. brosura proiect – format A5, 8+4 pagini, interior DCL 115
gr./mp, coperta 250 gr./mp + lac acrilic, 4+4, finisare: 2 capse;
o 20,000 buc. flyer – format A5, DCL 115 gr./mp, 4+4;
o 200 buc. afis – format A3, DCM 130 gr./mp, 4+0;
o 1,000 buc. mapa proiect – format A4, DCM 300 gr./mp, 4+4, buzunar din
stanta pe 2 laturi si taietura pentru carti de vizita;
o 1,000 buc. notebook cu arc – format A5, coperta 300 gr./mp, 4+0,
interior 50 pag., velina, 80gr./mp offset;
o 1,000 buc. pix plastic – personalizare 5 culori, dimensiune minima

personalizare 5x1,7 cm;
o 200 buc. tricou personalizat – alb, 180 gr./mp, personalizare la 2 pozitii,

5 culori, serigrafie;
o 200 buc. calendar trepied 2012 – format 22x11.8 cm, carton 300 gr./mp

.

DCM, 4+4, 6 luni pe o parte, 6 luni pe o parte;
o 200 buc. set cadou pix – cutie plastic cu capac transparent,

personalizare 5 culori, dimensiune minima personalizare 5x1,5 cm; 1 pix
metalic in interior, personalizare gravura la 2 treceri, dimensiune minima
o 200 buc. punga carton cadou – format: 24x9x35 cm (l x a x h), hartie

DCM 170 gr./mp, 4+4, plastifiere mata, snur textil asortat, intarituri la
baza si manere.
 Activitati PR & BTL:
o Conferinta de presa: + 5 luni – organizarea unei conferinte de presa la

lansarea proiectului, cu invitarea mass-mediei locale si regionale,
oficialitati, lideri de opinie, etc. (aprox. 50 pers.).
o Servicii PR: + 4 luni – + 12 luni – asigurarea preluarii informatiilor

relevante despre proiect in mass-media locala si regionala (activitatea de
PR presupune o activitate continua de relationare cu jurnalistii,
identificarea informatiilor relevante pentru acestia, prelucrarea
materialelor, trimiterea lor catre jurnalisti, urmarirea acestora pentru a fi
preluate in mass-media).
o Dezbateri prezentare proiect: + 5 luni – + 10 luni – organizarea unei

serii de dezbateri de prezentare a proiectului si preluare a feedback-ului
de la comunitatile locale din orase si comunele mari.
o Campanie flyering: + 5 luni – + 6 luni – o echipa de 10 promoteri va

distribui flyere informative door to door, in vederea constientizarii target-
ului cu privire la proiect.
 Media Buying:
o Achizitie spatiu publicitar: + 5 luni – negocierea contractelor cu mass-

media, alcatuirea media-plan-ului, aprobarea media-plan-ului de catre
beneficiar si semnarea contractelor cu mass-media
o Implementare campanie ATL: + 5 luni – + 6 luni:
 Campanie print: cate 8 machete a 1/8 pagina, in 2 cotidiane

regionale cu un tiraj de minimum 5,000 exemplare / editie
 Campanie TV: 1 flight de campanie TV de 4 saptamani, 1 post TV

regional; difuzare in fiecare zi (de luni pana vineri), minimum 3
difuzari / zi, pozitionate 100% in PT (total spatiu TV 15 minute / flight
campanie)
 Evaluarea performantei campaniei de comunicare (+ 10 luni):
o Evaluare pe baza de chestionar: conceperea chestionarului,

.

implementarea evaluarii – completarea chestionarului de catre

respondenti, centralizarea informatiilor, sintetizarea informatiilor si
elaborarea raportului de impact
o Raportare campanie BTL: cuantificarea numarului de subiecti atinsi si

evaluarea ratei de raspuns (cate persoane s-au interesat ulterior de
proiect)
o Raportare campanie PR: elaborarea unui raport de PR, cu

monitorizarea tuturor canalelor media care au preluat informatii despre
proiect, numarul materialelor preluate si natura acestora (referinte
pozitive, neutre sau negative)
o Evaluare campanie media: elaborarea unui raport de difuzare pe TV si

masurarea indicelui de penetrare a campaniei – cate persoane au fost
expuse la mesaj pe perioada campaniei si cu ce frecventa
In tabelul urmator se prezinta centralizat Campania de constientizare (awareness):
Element Descriere Nr. U.M.
1. Creatie&DTP
elaborarea a 3 propuneri de logo & headline;

prelucrarea logo-ului & headline-ului final, in urma
feedback-ului primit de la beneficiar; obtinerea BT-ului
de la benefiar; elaborarea a 3 propuneri de key visual,
cu respectarea logo-urilor si a textelor obligatorii
prevazute in manualul de identitate; prelucrarea
variantei finale de key visual, in urma feedback-ului
servicii de creatie 1 buc.
primit de la beneficiar; obtinerea BT-ului de la
beneficiar; elaborarea a 3 propuneri de copy spot TV,
incadrabil in 30", cu respectarea textelor obligatorii
prevazute in manualul de identitate; prelucrarea
variantei finale de copy spot TV, in urma feedback-ului
primit de la beneficiar; obtinerea aprobarii finale de la
beneficiar, in vederea productiei.
declinarea key visual-ului, la dimensiunile si conditiile

tehnice corespunzatoare, in vederea utilizarii acestuia
pe toate materialele de promovare ale proiectului
(layout site, macheta print, banner online, coperta
brosura, flyer, afis, mapa, coperta notebook, calendar,
punga carton); executia machetarii tuturor materialelor
servicii de DTP print (brosura, flyer, afis, mapa, notebook, personalizare 100 ore
pix, calendar, punga carton), cu respectarea logo-urilor
si textelor obligatorii prevazute in manualul de
identitate; executia tuturor modificarilor necesare, in
urma feedback-ului primit de la beneficiar; obtinerea
BT-ului final de la beneficiar; pregatirea tuturor
materialelor pentru tipar.
productie spot TV identificarea locatiei in care se va filma spotul TV; 1 buc.

.

realizarea castingului in vederea selectarii personajelor

care apar in spotul TV; efectuarea eventualelor
30" modificari la montaj, in urma feedback-ului
beneficiarului; obtinerea aprobarii finale a beneficiarului
pe spot, in vederea difuzarii.
propunere concept creativ site, a.i. acesta sa raspunda

nevoilor de implementare ale proiectului (identificare
pagini necesare, declinare layout creativ pentru site,
productie site
concepere newsletter site & modalitate de subscribe 1 buc.
proiect
pentru utilizatori, a.i. sa primeasca newsletter-ul pe
mail; obtinerea aprobarii finale pe concept & layout de
la beneficiar; programare site si optimizare CEO.
activitati lunare de actualizare a informatiilor de pe site;

mentenanta site preluare feedback de la utilizatori (in urma reactiilor din 20 luni
pagina de comentarii, sugestii, intrebari)
2. Materiale promotionale
format A5, 8+4 pagini, interior DCL 115 gr./mp, coperta

brosura proiect 1.000 buc.
250 gr./mp + lac acrilic, 4+4, finisare: 2 capse
20.00
flyer format A5, DCL 115 gr./mp, 4+4 buc.
0
afis format A3, DCM 130 gr./mp, 4+0 200 buc.
format A4, DCM 300 gr./mp, 4+4, buzunar din stanta pe

mapa proiect 1.000 buc.
2 laturi si taietura pentru carti de vizita
format A5, coperta 300 gr./mp, 4+0, interior 50 pag.,

notebook cu arc 1.000 buc.
velina, 80gr./mp offset
personalizare 5 culori, dimensiune minima

pix plastic 1.000 buc.
personalizare 5x1,7 cm
alb, 180 gr./mp, personalizare la 2 pozitii, 5 culori,

tricou personalizat 200 buc.
serigrafie
calendar trepied format 22x11.8 cm, carton 300 gr./mp DCM, 4+4, 6 luni
200 buc.
2012 pe o parte, 6 luni pe o parte
cutie plastic cu capac transparent, personalizare 5

culori, dimensiune minima personalizare 5x1,5 cm;
set cadou pix 200 buc.
1 pix metalic in interior, personalizare gravura la 2
treceri, dimensiune minima personalizare 5x1,7 cm
format: 24x9x35 cm (l x a x h), hartie DCM 170 gr./mp,

punga cadou
4+4, plastifiere mata, snur textil asortat, intarituri la baza 200 buc.
carton
si manere

.

3. PR & BTL
organizarea unei conferinte de presa la lansarea

conferinta de
proiectului, cu invitarea mass-mediei locale si regionale, 1 buc.
presa
oficialitati, lideri de opinie, etc. (aprox. 50 pers.)
asigurarea preluarii informatiilor relevante despre

proiect in mass-media locala si regionala (activitatea de
PR se bugeteaza sub forma unui fee lunar, pentru ca
presupune o activitate continua de relationare cu
servicii PR 10 luni
jurnalistii, identificarea informatiilor relevante pentru
acestia, prelucrarea materialelor, trimiterea lor catre
jurnalisti, urmarirea acestora pentru a fi preluate in
mass-media)
organizarea unei serii de dezbateri de prezentare a

dezbateri
proiectului si preluare a feedback-ului de la comunitatile 20 buc.
prezentare proiect
locale din orase si comunele mari
10 promoteri care vor distribui flyere informative door to

flyering 600 ore
door, in vederea constientizarii target-ului
4. Media Buying
macheta 1/8 pag., policromie, intr-un cotidian regional

cotidian regional 8 ap.
tiraj de minimum 5,000 exemplare / editie

1 flight de campanie TV de 4 saptamani / flight, 1 post

TV regional; difuzare in fiecare zi (de luni pana vineri),
campanie TV 1 flight
minimum 3 difuzari / zi, pozitionate 100% in PT (total
spatiu TV 15 minute / flight campnie)
8.2. CAMPANIE TACTICA:
 Servicii de creatie: + 12 luni – elaborarea a 3 propuneri de copy spot TV,

incadrabil in 30", cu respectarea textelor obligatorii prevazute in manualul de
identitate; prelucrarea variantei finale de copy spot TV, in urma feedback-ului
primit de la beneficiar; obtinerea aprobarii finale de la beneficiar, in vederea
productiei.
 Servicii de DTP: + 13 luni – declinarea key visual-ului, la dimensiunile si

conditiile tehnice corespunzatoare, in vederea utilizarii acestuia pe toate
materialele de promovare ale proiectului (macheta print, banner online,
coperta brosura, flyer, afis, mapa, coperta notebook, calendar, punga
carton); executia machetarii tuturor materialelor print (brosura, brosura
"Poveste de succes", flyer, afis, mapa, notebook, personalizare pix, calndar,

.

punga carton), cu respectarea logo-urilor si textelor obligatorii prevazute in

manualul de identitate; executia tuturor modificarilor necesare, in urma
feedback-ului primit de la beneficiar; obtinerea BT-ului final de la beneficiar;
pregatirea tuturor materialelor pentru tipar.
 Productie spot TV 30”: + 14 luni – identificarea locatiei in care se va filma

spotul TV; realizarea castingului in vederea selectarii personajelor care apar
in spotul TV; efectuarea eventualelor modificari la montaj, in urma feedback-
ului beneficiarului; obtinerea aprobarii finale a beneficiarului pe spot, in
vederea difuzarii.
 Productie materiale promotionale: + 14 luni – se vor tipari / produce

urmatoarele materiale publicitare:
o 1,000 buc. brosura proiect – format A5, 8+4 pagini, interior DCL 115
gr./mp, coperta 250 gr./mp + lac acrilic, 4+4, finisare: 2 capse;
o 20,000 buc. flyer – format A5, DCL 115 gr./mp, 4+4;
o 200 buc. afis – format A3, DCM 130 gr./mp, 4+0;
o 1,000 buc. mapa proiect – format A4, DCM 300 gr./mp, 4+4, buzunar din
stanta pe 2 laturi si taietura pentru carti de vizita;
o 1,000 buc. notebook cu arc – format A5, coperta 300 gr./mp, 4+0,
interior 50 pag., velina, 80gr./mp offset;
o 1,000 buc. pix plastic – personalizare 5 culori, dimensiune minima

o 200 buc. tricou personalizat – alb, 180 gr./mp, personalizare la 2 pozitii,

5 culori, serigrafie;
o 200 buc. calendar trepied 2013 – format 22x11.8 cm, carton 300 gr./mp
DCM, 4+4, 6 luni pe o parte, 6 luni pe o parte;
o 200 buc. set cadou pix – cutie plastic cu capac transparent,

personalizare 5 culori, dimensiune minima personalizare 5x1,5 cm; 1 pix
metalic in interior, personalizare gravura la 2 treceri, dimensiune minima
o 200 buc. punga carton cadou – format: 24x9x35 cm (l x a x h), hartie

DCM 170 gr./mp, 4+4, plastifiere mata, snur textil asortat, intarituri la
baza si manere;
o 2,000 buc. brosura „Poveste de succes” – format A5, 20+4 pagini,

interior DCL 110 gr./mp, coperta 250 gr./mp + lac acrilic, 4+4, finisare: 2
capse (N.B.: se va tipari in luna 20 de proiect).
 Activitati PR & BTL:

.

o Conferinta de presa: + 20 luni – organizarea unei conferinte de presa

la inchiderea proiectului, sub forma unui press-trip cu invitarea mass-
mediei locale si regionale, oficialitati, lideri de opinie, etc. (aprox. 50
pers.).
o Servicii PR: + 13 luni – + 20 luni – asigurarea preluarii informatiilor

relevante despre proiect in mass-media locala si regionala (activitatea de
PR presupune o activitate continua de relationare cu jurnalistii,
identificarea informatiilor relevante pentru acestia, prelucrarea
materialelor, trimiterea lor catre jurnalisti, urmarirea acestora pentru a fi
preluate in mass-media).
o Dezbateri prezentare proiect: + 11 luni – + 15 luni – organizarea unei

serii de dezbateri de prezentare a proiectului si preluare a feedback-ului
de la comunitatile locale din comunele mici.
o Campanie flyering: + 15 luni – + 16 luni – o echipa de 10 promoteri va

distribui flyere informative door to door, in vederea constientizarii target-
ului cu privire la proiect.
o Servicii call center – s-a estimat un numar de 1,000 de apeluri / luna,

din momentul lansarii centrelor de colectare si pana la finalul proiectului.
 Media Buying:
o Achizitie spatiu publicitar: + 15 luni – negocierea contractelor cu

mass-media, alcatuirea media-plan-ului, aprobarea media-plan-ului de
catre beneficiar si semnarea contractelor cu mass-media.
o Implementare campanie ATL: + 15 luni – + 16 luni:
 Campanie print: cate 8 machete a 1/8 pagina, in 2 cotidiane

regionale cu un tiraj de minimum 5,000 exemplare / editie ;
 Campanie TV: 1 flight de campanie TV de 4 saptamani, 1 post TV

regional; difuzare in fiecare zi (de luni pana vineri), minimum 3
difuzari / zi, pozitionate 100% in PT (total spatiu TV 15 minute / flight
campanie).
 Evaluarea performantei campaniei de comunicare (+ 20 luni):
o Evaluare pe baza de chestionar: conceperea chestionarului,

implementarea evaluarii – completarea chestionarului de catre
respondenti, centralizarea informatiilor, sintetizarea informatiilor si
elaborarea raportului de impact;
o Raportare campanie BTL: cuantificarea numarului de subiecti atinsi si

evaluarea ratei de raspuns (cate persoane s-au interesat ulterior de
proiect);

.

o Raportare campanie PR: elaborarea unui raport de PR, cu

monitorizarea tuturor canalelor media care au preluat informatii despre
proiect, numarul materialelor preluate si natura acestora (referinte
pozitive, neutre sau negative);
o Evaluare campanie media: elaborarea unui raport de difuzare pe TV si

masurarea indicelui de penetrare a campaniei – cate persoane au fost
expuse la mesaj pe perioada campaniei si cu ce frecuenta.
In tabelul urmator se prezinta centralizat Campania de constientizare (awareness):
1. Creatie&DTP
elaborarea a 3 propuneri de copy spot TV, incadrabil in

30", cu respectarea textelor obligatorii prevazute in
manualul de identitate; prelucrarea variantei finale de
servicii de creatie 1 buc.
copy spot TV, in urma feedback-ului primit de la
beneficiar; obtinerea aprobarii finale de la beneficiar, in
vederea productiei.
declinarea key visual-ului, la dimensiunile si conditiile

tehnice corespunzatoare, in vederea utilizarii acestuia
pe toate materialele de promovare ale proiectului
(macheta print, banner online, coperta brosura, flyer,
afis, mapa, coperta notebook, calendar, punga carton);
executia machetarii tuturor materialelor print (brosura,
servicii de DTP brosura "Poveste de succes", flyer, afis, mapa, 100 ore
notebook, personalizare pix, calndar, punga carton), cu
respectarea logo-urilor si textelor obligatorii prevazute
in manualul de identitate; executia tuturor modificarilor
necesare, in urma feedback-ului primit de la beneficiar;
obtinerea BT-ului final de la beneficiar; pregatirea
tuturor materialelor pentru tipar.
identificarea locatiei in care se va filma spotul TV;

realizarea castingului in vederea selectarii personajelor
productie spot TV care apar in spotul TV; efectuarea eventualelor
1 buc.
30" modificari la montaj, in urma feedback-ului
beneficiarului; obtinerea aprobarii finale a beneficiarului
pe spot, in vederea difuzarii.
2. Materiale promotionale
brosura "Poveste format A5, 20+4 pagini, interior DCL 110 gr./mp,
2.000 buc.
de succes" coperta 250 gr./mp + lac acrilic, 4+4, finisare: 2 capse
format A5, 8+4 pagini, interior DCL 115 gr./mp, coperta

brosura proiect 1.000 buc.
250 gr./mp + lac acrilic, 4+4, finisare: 2 capse
20.00
flyer format A5, DCL 115 gr./mp, 4+4 buc.
0

.

afis format A3, DCM 130 gr./mp, 4+0 200 buc.
format A4, DCM 300 gr./mp, 4+4, buzunar din stanta pe

mapa proiect 1.000 buc.
2 laturi si taietura pentru carti de vizita
format A5, coperta 300 gr./mp, 4+0, interior 50 pag.,

notebook cu arc 1.000 buc.
velina, 80gr./mp offset
personalizare 5 culori, dimensiune minima

pix plastic 1.000 buc.
personalizare 5x1,7 cm
alb, 180 gr./mp, personalizare la 2 pozitii, 5 culori,

tricou personalizat 200 buc.
serigrafie
calendar trepied format 22x11.8 cm, carton 300 gr./mp DCM, 4+4, 6 luni
200 buc.
2013 pe o parte, 6 luni pe o parte
cutie plastic cu capac transparent, personalizare 5

culori, dimensiune minima personalizare 5x1,5 cm;
set cadou pix 200 buc.
1 pix metalic in interior, personalizare gravura la 2
treceri, dimensiune minima personalizare 5x1,7 cm
format: 24x9x35 cm (l x a x h), hartie DCM 170 gr./mp,

punga cadou
4+4, plastifiere mata, snur textil asortat, intarituri la 200 buc.
carton
baza si manere
3. PR & BTL
organizarea unei conferinte de presa la inchiderea

conferinta de proiectului, sub forma unui press-trip cu invitarea mass-
1 buc.
presa mediei locale si regionale, oficialitati, lideri de opinie,
etc. (aprox. 50 pers.)
asigurarea preluarii informatiilor relevante despre

proiect in mass-media locala si regionala (activitatea de
PR se bugeteaza sub forma unui fee lunar, pentru ca
presupune o activitate continua de relationare cu
servicii PR 10 luni
jurnalistii, identificarea informatiilor relevante pentru
acestia, prelucrarea materialelor, trimiterea lor catre
jurnalisti, urmarirea acestora pentru a fi preluate in
mass-media)
s-a estimat un numar de 1,000 de apeluri / luna, din

servicii call-center momentul lansarii centrelor de colectare si pana la 24 luni
finalul proiectului
organizarea unei serii de dezbateri de prezentare a

dezbateri
proiectului si preluare a feedback-ului de la comunitatile 20 buc.
prezentare proiect
locale din comunele mici
10 promoteri care vor distribui flyere informative door to

flyering 600 ore
door, in vederea constientizarii target-ului

.

4. Media Buying


1 flight-uri de campanie TV de 4 saptamani / flight, 1

post TV regional; difuzare in fiecare zi (de luni pana
campanie TV 1 flight
vineri), minimum 3 difuzari / zi, pozitionate 100% in PT
(total spatiu TV 15 minute / flight campnie)
Rezultate
1) Modalităţile şi mijloacele de implementare a Campaniilor de conştientizare a

publicului agreate de către Beneficiar
2) Strategia şi Planul de promovare respectă prevederile specifice ale Contractului de

finanţare
Strategie de DI + 5 luni Lider de Proiect Pentru elaborarea strategiei, în primul

informare şi Asistent Lider de rând Consultantul va investiga nivelul
conştientizare a Proiect de cunoaştere al populaţiei cu privire
publicului, la problematica deşeurilor şi ceea ce
incluzând Planul de Expert in relatii se întâmplă cu acestea după ce
implementarea a public si comunicare cetăţenii le depozitează în containere.
acesteia elaborare Plecând de la informaţia culeasă,
şi aprobate de Consultantul va putea proiecta un
către Beneficiar Plan de Promovare pe măsura
nevoilor existente.
3.5.2 Derularea campaniilor de informare şi conştientizare a publicului

În cadrul acestei sub-activităţi Prestatorul va asigura:
 Crearea unei pagini web referitoare la Sistemul integrat de management a

.

deşeurilor în Judeţul Olt;
 Acordarea de asistenţă tehnică Beneficiarului în scopul bunei desfăşurări a

Campaniilor de informare şi constientizare a publicului în special în ceea ce
priveşte:
 Evaluarea rezultatelor Campaniilor de informare şi conştientizare a publicului

prin:
3.4.2.1. Crearea unei pagini web referitare la sistemul integrat de management al

deseurilor in judetul Olt
Obiectivul acestei activitati este promovarea proiectului si constientizarea publicului prin

intermediul Internetului.
Proiectul va fi prezentat in formatul unei pagini web si va fi un site activ, actualizat cu

noutatile privind evolutia sistemului de gestionare integrata a deseurilor in judetul Olt.
Crearea paginii web va presupune urmatoarele faze:
 Proiectarea diferitelor elemente grafice (planse, imagini) care sa fie introduse

in pagiba web;
 Layout (punerea in pagina);
 Proiectarea paginii web ca un site dinamic;
 Instalarea paginii pe serverul beneficiarului;
 Instruirea beneficiarului cu privire la utilizarea paginii web.
O pagina web dinamica poate include:
 Flash (introducere si o prezentare);
 Baza PHP si MySQL;
 Alimentarea mecanismului prin utilizarea formularelor on-line;
 Posibilitatea de descarcare a documentelor (avand extensii .pdf, .jpg, .tiff);
 Resolutia fotografiilor de 72 ppi (in format .jpg sau .gif);
 Un timp adecvat de incarcare pentru viteza de conectare specifica utilizata de

beneficiar;
 Formulare de feed-back forms si de monitorizare a utilizarii.

.

3.4.2.2. Asistenta tehnica Beneficiarului
Obiectivul acestei activitati este implementarea Stategiei de informare şi constientizare

a publicului.
În plus, pe parcursul acestei faze se vor realiza următoarele sarcini:
iii. respectarea specifice ale Contractului de finanţare, Ghidului Solicitantului şi

Manualului de Identitate Vizuală (disponibil la
http://ec.europa.eu/europeaid/work/visibility/index_en.htm );
În derularea acestei componente Prestatorul va trebui să sprijine UIP în vederea

respectării prevederilor din Manualul de Identitate Vizuală pentru Instrumentele
Structurale în România 2007-2013, Regulamentul 1828/2006, Regulamentul
846/2009 de modificare a Regulamentului 1828/2006 şi din Contractul de Finanţare
referitoare la măsurile de informare şi publicitate şi recomandările din partea AM/OI.
iv. asigurarea informarii publicul larg asupra avantajelor colectarii separate a deşeurilor
şi ale sistemului integrat de gestionare al acestora;
v. asigurarea informarii publicului cu privire la impactul si efectele probabile ale

lucrarilor de construcţie – identificarea propunerilor locale cu privire la santiere şi
orice alte aspecte de impact ca de ex. blocarea temporara si/sau partiala a cailor de
acces, existenta unui trafic rutier ingreunat de utilaje şi masini de transport, etc;
vi. asigurarea informarii publicului cu privire la lucrarile propuse în cadrul Proiectului -

avantajele obtinute în urma implementarii acestuia;
vii. sprijinirea membrilor UIP si a oricaror parti implicate in derularea campaniilor de

informare si constientizare cu informaţii tehnice sau expertiză tehnica specifica.
Consultantul va fi responsabil de implementarea cu succes a măsurilor cuprinse în

Stategia de Informare şi Conştientizare a Publicului şi va depune toate eforturile posibile
pentru îndeplinirea rezultatelor prevăzute în Planul de Promovare.
Sarcinile generale ale consilierii si relatiilor publice in domeniul gestionarii deseurilor vor
constau, dar nu se vor limita, in:
informarea, consilierea si motivarea producatorilor de deseuri pentru o actiune

corespunzatoare;
imbunatatirea proiectelor, masurilor, prestarilor de servicii si instalatiilor de
management al deseurilor.
In plus, cu ajutorul relatiilor publice trebuie:
sa se usureze si sa se accelereze deciziile de management al deseurilor si

punerea lor in practica;

.

sa fie facut partener publicul la formarea vointei politice in problemele de

management al deseurilor;
sa se asigure, prin publicitate, comercializarea materiilor prime secundare.
Aria de sarcini a consilierii pe probleme de deseuri in legatura cu relatiile publice este
foarte cuprinzatoare si se orienteaza, cu am aratat deja, catre cele mai diferite cercuri de
adresanti din public, catre administratii si foruri politice. Tabelul de mai jos prezinta
activitatile care pot apartine ariei de sarcini a consilierii. Aceasta enumeratie nu are
pretentia de a fi exhaustiva. Arata insa clar ca, la o consiliere calificata, este vorba
despre o sarcina care necesita o introducere directa in structurile administrative
disponibile si trebuie sa dispuna de competenta tehnico-administrativa si mijloace
financiare pe masura.
Tabel 2: Exemplu de activitati specific consilierii in domeniul gestionarii deseurilor
Relatii publice Conceptul de „Colaborare”

Elaborare de:  colectarea datelor structurale socio-
 concepte media; urbane;
 articole si declaratii de presa;  colectarea datelor privind cantitatea
si compozitia deseurilor;
 brosuri de informare pentru cetateni;
 consilierea administratiei privind cai
 calendare cu tematica despre deseuri; de salubrizare alternative;
 activitati de relatii publice pe etape  determinarea posibilitatilor pentru
pentru sisteme inovative; colectarea selectiva;
 strategii si sfaturi de evitare a  determinarea acceptarii si eficientei
deseurilor pentru gospodarii private, asupra populatiei a noutatilor de
unitati de productie, comerciale si gospodarire a deseurilor;
administratie;
 participarea la conceperea colectarii
 posibilitati de valorificare pentru cantitatilor mai mici de deseuri
deseuri de productie. speciale.
Conceperea si punerea la dispozitie de:  elaborarea de strategii de marketing
 suporturi de curs pentru activitati pentru materii prime secundare;
scolare si extrascolare;  efectuarea de prognoze privind
 material informativ pentru gospodarii cantitatile posibile de materiale
private, unitati de productie, vechi;
comerciale etc.;  activitatea de determinare a cantitatii
 sfaturi pentru elaborarea ecologica a si colectarii deseurilor din unitatile
lor; de productie;
 sfaturi pentru colectarea selectiva.  stabilirea de contacte intre posesorii
deseurilor din productie si
intreprinderile de valorificare.
Organizarea si realizarea de:  colaborare cu societatile de
 activitati pentru presa si contacte constructii de locuinte pentru
media; diminuarea cantitatii de deseuri
provenite din constructii si/sau
 evenimente specifice relatiilor publice;

.

 sondaje; demolari;
 autoreprezentarea autoritatilor;  organizarea si consilierea tehnica a
punctelor de reciclare;
 mese rotunde, seminarii, reuniuni
informative si pentru consiliere;  elaborarea de concepte privind
metodele de tratare ecologica;
 consiliere la telefon a cetatenilor;
 colaborarea la consilierea
 actiuni pentru probleme relevante din
reprezentantilor politici in
perspectiva salubrizarii.
prelucrarea diferitelor structuri de
taxe si despagubiri.
Consiliere privind:  colaborare la elaborarea si
 compostarea in gradina casei; continuarea conceptelor de
management al deseurilor.
 colectarea selectiva a substantelor
valorificabile si daunatoare (gospodarii
private, unitati de productie, institutii
publice etc.)
3.4.2.3. Elaborarea tuturor materialelor informative, promoţionale etc agreate conform

Strategiei de informare şi conştientizare
Obiectivul acestei activitati este editarea şi publicarea de materiale pentru campaniile

de conştientizare a populaţiei.
EXPERIENTA
IDOM a organizat campanii de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte deşeurile

din Râmnicu Vâlcea. În continuare se prezintă unele date cu privire la acţiunile realizate
şi la materialele publicate.
 Suport video, documentar (10 minute) şi video clip (1 minut);

 Pliant format A4, 8 pagini, color – de conştientizare a publicului privind colectarea
selectiva a deşeurilor;
 Postere A3 si A0, color – de conştientizare a publicului privind colectarea selectivă
a deşeurilor;
 Broşură pentru şcoli A5 (A4 pliata), color - de conştientizare a elevilor privind
managementul deşeurilor;
 Discuri rotative, color - de conştientizare a publicului privind colectarea selectiva a
deşeurilor;
 Pliant A3 pliat, color – pentru promovarea proiectului;
 Poster A0, color – pentru promovarea proiectului.
In Anexa III se prezinta câteva mostre ale materialelor publicate.

.

Figura 15: Mostre din materialele PR&PA publictate in Râmnicu Vâlcea (Sursa: IDOM)
În cadrul programului “Technical Assistance and Provision of Supervision Services for

the Implementation of Three Solid Waste Management Projects in Amasya, Bitlis and
Kütahya in Turkey” IDOM lucrează la organizarea campaniilor de conştientizare a
populaţiei în ceea ce priveşte deşeurile în Kutahya, Bitlis şi Amasya.
3.4.2.4. Evaluarea rezultatelor Campaniei de informare şi constientizare a publicului
Obiectivul acestei activitati este monitorizarea eficientei campaniei de informare şi

constientizare a publicului prin evaluarea rezultatelor.
i. Sondarea modului de raspuns a opiniei publice inainte şi la finalul campaniei:
Aşa cum s-a comentat anterior, se va realiza un sondaj atat la inceputul cat si la
finalizarea campaniei de sensibilizare pentru a cunoaşte rezultatele acesteia.
Sondajul de opinie la nivelul populaţiei judeţului Olt va avea ca obiectiv studierea

comportamentului de gestionare a deşeurilor în rândul cetăţenilor din judeţ şi va fi

.

fundamentat pe un efort complex de investigaţie a unei realităţi foarte sensibile şi

foarte disputate în România ultimilor ani: gestionarea selectivă a deşeurilor.
ii. Elaborarea Raportului Final privind impactul Campaniei de informare şi

constientizare a publicului care să prezinte toate activităţile desfăşurate,
rezultatele obţinute, confirmarea atingerii prevederilor Caietului de sarcini, greutăţile
întâmpinate precum şi recomandări Beneficiarului pentru continuarea activităţii,
elemente de strategie de dezvoltare ulterioară:
În Raportul final se va realiza o nouă analiză SWOT plecând de la rezultatele

sondajului de opinie.
Datele obţinute vor permite evaluarea nivelului de informare şi de conştientizare a

cetăţenilor judeţului Olt privind efectele implementarii unui sistem integrat de deseuri
asupra protejării mediului natural, asupra sănătăţii consumatorilor şi asupra
prosperităţii economice a comunităţii. Din această perspectivă, rezultatele sondajului
de opinie si a analizei SWOT vor reprezenta totodata punctul de plecare pentru
organizarea unor evenimente viitoare de informare, conştientizare şi educare a
consumatorilor din judetul Olt privind implicaţiile sistemului integrat de gestionare a
deşeurilor.
i. intocmirea broşurii „Poveste de succes” la finalizarea proiectului.
Se prezintă un exemplu de „Poveste de succes” realizat în Râmnicu Vâlcea în

2009 în Anexa III.
Rezultat
1) Publicitatea proiectului Sistemul integrat de management a deşeurilor în judeţul Olt

asigurată în conformitate cu prevederile Contractului de finanţare
2) O Campanie eficientă de informare şi conştientizare publică privind Sistemul integrat de

management al deşeurilor în judeţul Olt implementată
3) O Campanie eficientă de informare şi conştientizare publică privind compostarea

deşeurilor biodegradabile în gospodării a fost implementată
Soluţie pagină web DI + 4 luni Lider de Proiect Proiectul va fi prezentat in formatul

privind Sistemul unei pagini web si va fi un site activ,
Asistent Lider de
integrat de actualizat cu noutatile privind evolutia
Proiect
management al sistemului de gestionare integrata a
deşeurilor în judeţul Expert in relatii deseurilor in judetul Olt.
Olt public si
comunicare

.

Rapoarte de evaluare DI + 5 luni (inainte Lider de Proiect Rapoartele vor fi elaborate in baza
a gradului de de derularea sondajelor la inceputul si la finalizarea
Asistent Lider de
informare şi Campaniilor) campaniei de informare si
Proiect
conştientizare a DI + 18 luni (dupa constientizare a publicului.
publicului înainte şi de derularea Expert in relatii
respectiv după Campaniilor) public si
derularea comunicare
Campaniilor
Rapoarte asupra DI + 18 luni Lider de Proiect Se vor przenta toate activităţile

Campaniilor de desfăşurate, rezultatele obţinute,
Asistent Lider de
informare şi confirmarea atingerii prevederilor
Proiect
conştientizare a Caietului de sarcini, greutăţile
publicului Expert in relatii
public si întâmpinate precum şi
comunicare recomandări Beneficiarului pentru
continuarea activităţii, elemente
de strategie de dezvoltare
ulterioară.
Materiale publicitare DI + 18 luni Lider de Proiect Modele de materiale publicitare sunt
specifice (materiale prezentate in anexa.
Asistent Lider de
informative - broşuri,
Proiect
fluturaşi, pliante,
afişe etc -, materiale Expert in relatii
promoţionale, spoturi public si
TV etc conform comunicare
Planului de
Promovare) într-un
număr de cel puţin
10.000 exemplare în
total şi 30 minute de
difuzare la ore de
maximă audienţă
Broşura “Poveste de DI + 18 luni Lider de Proiect Un model de brosura este prezentat

succes” într-un in anexa.
Asistent Lider de
numar de cel puţin
Proiect
2.000 de exemplare
Expert in relatii
public si
comunicare
3.6 ECHIPA DE EXPERŢI
3.6.1 Atributii si responsabilitati
Asocierea (Consultantul Management), in calitate de Prestator va asigura personalul

corespunzator pentru derularea in cele mai bune conditii a tuturor activitatilor stipulate in
contract si atingerea obiectivelor contractului din punct de vedere al termenelor,
costurilor si calitatii, precum si obtinerea rezultatelor asteptate.
Toţi experţii care vor avea un rol important în implementarea contractului vor fi denumiţi in

.

continuare experţi cheie.
Asocierea va furniza urmatorii experti principali care vor asigura implementarea cu

succes a contractului, in functie de atributiile si responsabilitatile prevazute pentru
fiecare pozitie:
Directorul de proiect
Asocierea va desemna ca Director de Proiect un inginer cu experienta in gestionarea

proiectelor de mediu in Romania in general si in proiecte de management al deseurilor in
particular pentru a duce la bun sfrasit urmatoarele sarcini:
 Gestionarea administrativa si legala a Asocierii: contabilitatea cheltuielilor comune

Asocierii (i.e. birou, autoturisme), gestionarea subcontractorilor (daca este cazul),
organizarea intalnirilor interne ale Asocierii, etc.;
 Sprijin acordat Liderului de proiect in gestionarea administrativa si legala a

contractului de asistenta tehnica (i.e. elaborarea propunerilor de acte aditionale,
ordine administrative, correspondenta, facturi, etc.);
 Sprijin acordat Liderului de proiect in elaborarea si revizuirea rapoartelor specifice;
 Organizarea personalului suport (auxiliar sau backstopping).
Directorul de proiect va realiza vizite periodice la biroul de proiect pentru a evalua

progresul si calitatea serviciilor prestate de echipa de asistenta tehnica si pentru a
verifica gradul de satisfactie al Clientului. Va vizita de asemenea obiectivele pentru a
cunoaste progresul implementarii proiectului.
Expert principal 1 – Liderul de proiect/Manager de proiect (numarul de zile de

lucru alocate pozitiei: 265 zile, aproximativ 12 luni)
Liderul de proiect/Managerul de proiect va fi la dispozitia UIP/Beneficiarului pe intreaga

perioada de derulare a contractului.
va fi principalul purtator de cuvant a Asistenei Tehnice in fata CJ Olt, UIP si a altor

Institutii implicate in desfasurarea proiectului.
Liderul de echipa va avea, printre altele, urmatoarele sarcini:

 Va fi responsabil de gestionarea întregului proiect. Va reprezenta Prestatorul
(Asocierea) în relaţiile cu toate părţile implicate în proiect şi va monitoriza modul în
care sunt implementate toate activităţile prevăzute în caietul de sarcini.
 Va fi responsabil de coordonarea întregii echipe de experţi şi alocarea sarcinilor
fiecarui membru al echipei, prin aceasta intelegandu-se toti expertii principali si
secundari, altor experti, a backstoppingului si a personalului auxiliar precum
secretare, translatori, etc. De asemenea, va verifica si va semna Fisele de pontaj
(Time Sheets) ale expertilor. In cazul neperformantei unor experti, el va trebui sa
raporteze imediat Directorului de Proiect pentru a rezolva posibilele probleme cat
mai curand posibil, fara a afecta bunul mers al contractului si implementarea
proiectului.

.

 Va participa la intalnirile organizate cu CJ Olt, UIP si Contractorii/furnizorii.

 Va coordona elaborarea tuturor rapoartelor de proiect si le va revizui pentru a se
asigura ca acestea sunt in conformitate cu termenii contractuali in ceea ce privesc
termenele de predare si calitatea acestora.
 Va fi activ implicat in activitatea de raportare catre Autoritatea de Management.
 Va coordona monitorizarea indeplinirii conditiilor asumate prin Contractul de
finantare, prin elaborarea/verificarea documentelor solicitate si rapoartelor, a
cererilor de prefinantare si rambursare.
 Este responsabil pentru organizarea si actualizarea Sistemului de Arhivare a
Documentelor (Document Filing System - DFS). El va instrui personalul de
secretariat cu privire la cum este organizat DFS-ul si cu privire la procedura de
arhivare a docuemntelor de proiect atat pe suport de hartie cat si electronic.
 Trebuie sa informeze din timp CJ Olt, UIP si pe Directorul de Proiect cu privire la
progresul proiectului si cu privire la orice probleme pot aparea.
Asistent Lider de Proiect (numarul de zile de lucru alocate pozitiei: 175 zile,
respectiv 8 luni);
Va fi prezent de forma intermitenta pe toata durata proiectului, oferind sprijin direct

Liderului de proiect. In plus, prezenta sa este garantata atunci cand Liderul de proiect nu
este disponibil (concediu de odihna sau concediu in caz de boala daca este cazul) .
Asistentul Liderului de proiect isi va asuma aceleasi sarcini si responsabilitati ca Liderul

de proiect atunci cand acesta nu este disponibil.
Expert principal 2 – Expert in ingineria mediului (numarul de zile de lucru total

alocate pozitiei: 120 zile, aproximativ 5,5 luni)
Va fi prezent la sediul PIU in functie de solicitari (prezenta nepermanenta) si va fi

implicat in general in executia tututor activitatilor, in particular in monitorizarea derularii
contractelor de lucrari si verificarea indeplinirii conditionalitatilor tehnice prevazute in
Contractul de Finantare, sprijinind UIP in activitatile de coordonare cu AM si OI, in
actualizarea SMIS. De asemenea va participa in calitate de trainer, daca este cazul, la
sesiunile de instruire organizate in cadrul proiectului, in functie de aria sa de expertiza.
In plus, vor avea, urmatoarele sarcini:
 Colaborarea cu ceilalti experti de mediu pe timpul supervizarii lucrarilor, garantand

indeplinirea legislatiei de mediu si indeplinirea conditiilor impuse prin Acordul de
Mediu;
 Colaborare ca experti tehnici cu expertii in achizitii in componentele de sprijin pentru

UIP in delegarea serviciilor de colectare si management si operare a CMID.
 Colaborare ca experti tehnici cu expertii in relatii publice pe parcursul elaborarii

strategiei de informare si sensibilizare a publicului pe partea de gestionare a
deseurilor.
Expert principal 3 – Expert financiar (numarul de zile de lucru alocate pozitiei: 120
zile, aproximativ 5,5 luni)

.


implicat in general in executia tututor activitatilor, in particular in elaborarea cererilor de
rambursare şi în verificarea cererilor de plată primite de la contractori.
In special va avea, printre altele, urmatoarele sarcini:

 Asigurarea ca se vor îndeplini conditionalitatile prevazute in Contractul de Finantare
 Sprijin catre UIP in coordinarea cu AM si OI asigurandu-se ca SMIS este actualizat
in mod corect. Asocierea detine avantajul ca expertul financiar propus cunoaste
foarte bine aceste proceduri si ca in prezent lucreaza cu noi ca expert financiar in
evaluarea aplicatiilor de finantare prin POS Mediu.
 Sprijinirea UIP in ceea ce priveste aspectele financiare ale managementului
Contractului de finantare cat si ale fiecarui contract din cadrul Proiectului precum
elaborarea de modele si formulare pentru realizarea platilor, stabilirea categoriilor de
cheltuieli eligibile, elaborarea cererilor de rembursare, verificarea vererilor de plata
primite de la contractori si a documentelor periodice in diferitele contracte.
 Participa in calitate de trainer, daca este cazul, la sesiunile de instruire organizate
in cadrul proiectului, in functie de aria sa de expertiza.
Expert principal 4 - Expert Achizitii publice (numarul de zile de lucru total alocate
pozitiei: 120, aproximativ 5,5 luni)

implicat în execuţia activităţilor 1 şi 2.1, cu rol principal în elaborarea documentaţiilor de
atribuire pentru achiziţia de servicii şi a manualelor de proceduri.
In special, acest expert va avea, printre altele, urmatoarele sarcini:
 Elaborarea manualului de proceduri pentru urmarirea implementarii proiectului.
 Elaborarea documentaţiilor de atribuire pentru achiziţia de servicii de colectare si

management si operare a CMID.
 Sprijin in timpul procedurii de achizitii publice pentru delegarea serviciului de

colectare si management si operare a AMID, prin formularea raspunsurilor la
solicitarile de clarificari, asigurarea prezentei in comitetul de evaluare ca expert
evaluator independent, analiza tehnico-financiara a ofertelor, sprijin in procesul de
atribuire si negociere a contractului.
Expert principal 5 – Expert institutional (numarul de zile de lucru alocate pozitiei:

60 zile, aproximativ 2,75 luni)

implicat în execuţia tuturor activităţilor, cu rol principal în elaborarea manualelor de
proceduri şi a programului de training. De asemenea poate fi fi implicat in sarcinile din
cadrul componentei de achizitii publice, respectiv in partea de delegare a serviciilor de
salubritate si operare.
In particular, acest expert va avea printre altele, urmatoarele sarcini:

.

 Analiza si imbunatatirea structurii si organizarii UIP oferind sprijin in redactarea

manualului de proceduri pentru UIP, in elaborarea de formate tip, in organizarea
sistemului de arhivare a documentelor si in actualizarea SMIS;
 Suport in timpul derularii procedurilor de achizitii de servicii de colectare si
management si operare CMID;
 Participare in calitate de trainer, daca este cazul, la sesiunile de instruire
organizate in cadrul proiectului, in functie de aria sa de expertiza .
Experti principali 6 – Experti in Relatii Publice/Comunicare (numarul de zile de
lucru total alocate pozitiei: 170 zile, aproximativ 7,75 luni)
Va fi prezent la sediul PIU in functie de solicitari (prezenta nepermanenta) pentru

desfasurarea in principal a Activitatii 1 si va fi responsabil pentru organizarea şi
derularea campaniilor de conştientizare şi asigurarea publicităţii Proiectului.
In special, acest expert va avea, printre altele, urmatoarele sarcini:
 Elaborarea strategiei de informare si constientizare a publicului;
 Implementarea acestei strategii prin derularea campaniilor de informare si

constientizare a publicului.
Alti experti (Experti secundari)
Echipa de experti prezentata anterior va fi sprijinita de la sediile principale ale Asociatiei.

Astfel o intreaba echipa de experti secundari atat romani cat internationali vor asegura
asistenta logistica si tehnica necesara petnru garantarea succesului integral al
managementului proiectului, conform metodologiei propuse.
În acest scop, la sediul mama, pe parcursul desfasurarii contractului de servicii, va fi pus

la dispozitie un grup de experti de sector specific ce vor putea interveni atunci cand este
nevoie si vor putea oferi printre altele:
 Schite standard ce pot fi transmise în timp real prin e-mail;
 Programe (software) speciale in functie de necesitatile proiectului;
 Specificatii tehnice si financiare.
Experţii non-cheie vor face de asemenea parte din acest „pool de experti locali”, putând
participa la activităţile pentru care nu erau destinaţi în prima fază sau mărind dedicaţia
prevăzută dacă este necesar.
Numărul de zile lucrătoare prevazute pentru experţii non-cheie implicaţi în

managementul Proiectului este de 155 zile lucrătoare. Pentru derularea şi organizarea
campaniilor de conştientizare, au fost prevazute pentru echipa de experţi un număr de
154 de zile. Acest numar de zile pentru expertii secundari se suplimenteaza cu 66 zile
lucratoare care vor fi utilizate in functie de cerintele suplimentare care apar in decursul
derularii contractului.

.

Experţii vor fi alesi astfel incat să aibă competenţa relevantă şi experienţă în domeniile
specifice ale proiectului în funcţie de activitatea pentru care vor fi utilizaţi, precum si in
functie de cerintele proiectului. Astfel expertii vor fi propusi Autoritatii Contractante in
vederea aprobarii. Procedurile de selecţie folosite de Prestator vor fi transparente,
bazandu-se pe criterii predefinite, incluzând calificările profesionale şi experienţa în
muncă.
3.6.2 Organigrama

.

3.6.3 Backstopping
Asocierea detine personalul de rezerva – experti auxiliari, personal administrativ, logistic

– necesar si corespunzator activitatilor ce urmeaza sa fie desfasurate, conform cerintelor
caietului de sarcini si celor prevazute in capitolul Metodologie al prezentei oferte tehnice.
Asistenta si suportul tehnic continuu vor fi asigurate pe toata durata derularii

contractului; Asocierea noastra in calitate de Prestator se va asigura ca toti expertii
dispun de logistica necesara si ca toate serviciile administrative, de secretariat si de
interpretare vor fi asigurate, permitand astfel expertilor sa se concentreze asupra
responsabilitatilor de baza pe care acestia le au.
Toate resursele logistice si de backstopping vor fi coordonate de Directorul de Proiect.

Din partea Asocierii conduse de Compania IDOM, este propus dl Juan Lekube.
Directorului de proiect ii va reveni responsabilitatea de ansamblu a implementarii
proiectului, asigurand managementul contractului, alaturi de Liderul de proiect.
Dl. Lekube este Inginer Mecanic si are experienta vasta in proiecte de deseuri atat in
Romania (de ex: Inginer de Proiect si Manager de Proiect în proiecte pentru deseuri -
A.T. Ramnicu-Valcea si Manager de Proiect în proiectul de AT pentru AM si OI în
vederea gestionarii POS Mediu) precum si în alte tări ca Venezuela, Spania, Ecuador si
Filipine.
Concret, suportul administrativ, financiar si logistic asigurat de Asociere pe durata de

implementare a contractului va consta din:
 Deschiderea unui birou în Slatina şi amenajarea cu mobilierul şi instalaţiile necesare
(telefon, fax, internet etc.);
 Organizarea echipamentelor informatice necesare (PC, imprimante, plottere,
scannere, modem-uri etc.);
 Secretare si personal administrativ;
 Traducatori si interpreti;
 Management financiar si suport logistic: asociatia va asigura administrarea
contractului din punct de vedere al managementului financiar si va asigura un control
administrativ al cheltuielilor de proiect;
 Mobilizarea si contractarea expertilor principali si a tuturor expertilor secundari:
identificarea, definirea sarcinilor si a responsabilitatilor, suportul logistic si plata la
timp ale acestora;
 Monitorizarea proiectului si analiza activitatilor de proiect. Analiza periodica a
progresului in atingerea rezultatelor specifice ale proiectului;
 Sprijin si coordonarea evenimentelor derulate in cadrul proiectului;
 Asigurarea atingerii la timp a obiectivelor proiectului;
 Controlul calitatii implicarii in proiect, asigurand satisfacerea asteptarilor autoritatii
contractante;
 Comunicarea cu toate autoritatile relevante pentru activitatile proiectului;
 Luarea de masuri pentru rezolvarea problemelor, imediat ce este necesar;
 Suportul logistic si administrativ necesar desfasurarii in conditii optime a sesiunilor
de instruire si a vizitelor de studiu prevazute in cadrul contractului;
 Asigurarea conditiile corespunzatoare de deplasare a expertilor la obiectivele
proiectului;

.

 Furnizarea de suficient echipament tehnic pentru echipa tehnica, conform cerintelor

caietului de sarcini;
 Legatura cu autoritatea contractanta si cu Beneficiarul, asigurand o comunicare
efectiva intre toate partile interesate in acest proiect;
Toate costurile aferente celor mentionate mai sus sunt incluse in tarifele prezentate in
oferta financiara, am inclus toate costurile pentru echipamente si suport si toate
cheltuielile asociate cum ar fi cazarea, zboruri pentru transport intern si international si
orice alte cheltuieli necesare derularii in bune conditii a activitatilor din cadrul
contractului.
Asociatia va pune la dispozitia clientului o larga echipa multidisciplinara pe parcursul

punerii in aplicare a contractului pentru sprijinul necesar in caz de detectare a unor
carente tehnice in cadrul punerii in aplicare a proiectului sau in cazul intarzierilor in
momentul respectarii termenelor pentru atingerea fiecarui tel si daca va fi necesara in
acest caz consolidarea echipei.
În plus faţă de biroul de lucru care se va stabili în Slatina, asociatia va conta pentru
desfăşurarea lucrărilor pe sprijinul şi backstopping-ul birourilor sale din Bucureşti si
Slatina.
Avem alocati de asemenea si un grup de experti internationali ce vor fi folositi in

activitatile legate de elaborarea procedurilor, a caietelor de sarcini pentru documentatiile
de atribuire, cat si pentru partea de training, acestia aportand know-how-ul international
in domeniile de instruire ce sunt prezentate la Activitatea 3.

.

ANEXE
Anexa 1 Exemplu de clasificare zecimala
Anexa 2 Exemple de chestionare
Anexa 3 Exemple de materiale de publicitate si afisari publice
BIO 20309 Oferta Tehnica. Pagina 195

Metodologie Olt

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie Olt

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

.

Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

ASISTENŢĂ TEHNICĂ ÎN GESTIONAREA ŞI IMPLEMENTAREA

Oferta Tehnica. Pagina 1

Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

2.1 CONTEXT GEOGRAFIC.................................................................................................... 6

Oferta Tehnica. Pagina 2

Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

3.3 ACTIVITATEA 3 – INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A

Oferta Tehnica. Pagina 3

Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

AC Autoritatea Contractanta, reprezentata de Consiliul Judetean Olt.

ADI Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

AMPOS Mediu Autoritatea de Management a Programului Operaţional Sectorial

ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile

CIP Certificat Interimar de Plată

„Consultant Management” reprezintă compania desemnată de Autoritatea Contractantă

„Consultant Supervizare” sau INGINER reprezinta compania desemnata de Autoritatea

"Contractorul" sau Antreprenorul reprezintă compania a cărei Ofertă este

DAB Comisia de Arbitrare a Disputelor

EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională este un instrument

FIDIC Federatia Internationala a Inginerilor-Consultanti

FSC Fonduri Structurale şi de Coeziune

IFI Instituţii Financiare Internaţionale

MMP Ministerul Mediului şi Pădurilor

Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

ONG Organizaţii neguvernamentale

OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

PAC Proiect pentru obtinerea Autorizatiei de Construire

PMM Planul de Management de Mediu

PND Perioada de Notificare a Defectelor

POS Mediu Program Operaţional Sectorial pentru Mediu din care va fi

Proiect reprezintă „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul

Proiectantul reprezintă compania desemnată pentru elaborarea proiectelor

SEA Evaluare Strategică de Mediu

SMIS Sistem Unic de Management al Informaţiei

UCVAP Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice

Oferta Tehnica. Pagina 5

Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

Prezentul contract raspunde necesitatii Consiliului Judetean Olt de a primi Asistenta

Masura finantata de catre Uniunea Europeana, Guvernul Romaniei si CJ Olt, cuprinde

2.1 CONTEXT GEOGRAFIC

Figura 1: Localizarea judetului Olt

Oferta Tehnica. Pagina 6

Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

Figura 2: Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-vest

Suprafaţa totală a judeţului este de 5.498km2.

Judetul este împărtit în următoarele zone administrative:

 2 municipii: Slatina – reşedinţă de judeţ şi Caracal;

 6 orase: Balş, Corabia, Drăgăneşti-Olt, Piatra-Olt, Potcoava şi Scorniceşti;

 104 comune cu 377 sate (sursă: Plan Judeţean de gestionare a Deşeurilor,

Populaţia judeţului este de 475.702 locuitori (sursă: INS, 2008), cu o densitate a

Oferta Tehnica. Pagina 7

Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

Figura 3: Harta geografică a Judetului Olt

Oferta Tehnica. Pagina 8

Asistenţă tehnică în gestionarea şi implementarea

2.2 ANTECEDENTE ALE PROIECTULUI

2.2.1 Situatia existenta a gestionarii deseurilor in Olt

Sistemul actual de gestionare a deseurilor in judetul Olt se prezinta astfel:

 Colectarea si transportul deseurilor – colectarea deseurilor menajere se

 Transferul deseurilor – in prezent in judet nu a fost realizata nicio statie de