Sunteți pe pagina 1din 9

TROTUARE PIETONALE LA PTE 31

CHIRULLI ANDREA IMPRESA PODURI SI PASAJE


INDIVIDUALE
Ed.: 1 Rev.: 0
Pag. 3 / 9

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE


TROTUARE PIETONALE LA PODURI SI
PASAJE
COD PTE 31
TROTUARE PIETONALE LA PTE 31
CHIRULLI ANDREA IMPRESA PODURI SI PASAJE
INDIVIDUALE
Ed.: 1 Rev.: 0
Pag. 4 / 9

CUPRINS

Nr.
DENUMIRE Pagina
crt
1 SCOP
2 DOMENIU DE APLICARE
3 DEFINITII
4 DOCUMENTE DE REFERINTA
5 RESPONSABILITATI
6 PROCEDURA
7 RAPOARTE SI INREGISTRARI
TROTUARE PIETONALE LA PTE 31
CHIRULLI ANDREA IMPRESA PODURI SI PASAJE
INDIVIDUALE
Ed.: 1 Rev.: 0
Pag. 5 / 9

1.SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor si materialelor


necesare pentru lucrarile de executie a trotuarelor podurilor .

2. DOMENIU

Procedura se aplica pentru :


➢ Lucrari de executie a trotuarelor podurilor .

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

PTE - procedura tehnica de executie


PT - proiect tehnic
CS - caiet de sarcini
DS - dispozitie de santier
ITE - instructiune tehnica de executie
MMI - manual de management integrat al calitatii/ mediu /SSM
PCCVl - planul de control calitate, verificari si incercari
RTE - reponsabil tehnic cu executia
CTCC - Control Tehnic de Calitate in Constructii
AQ - asigurare calitate

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4. STANDARD SR EN ISO 9001 :2008- Sistem de management al calitatii ,

➢ Manualul Calitatii – cod MSIM


➢ ISO 9001/2008 “Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular”
➢ Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
➢ Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind
asigurarea si conducerea calitatii in constructii.
➢ M.M.C.-S.C.T.00 – Manualul de Management al Calitatii
➢ Proiect tehnic de executie
➢ Caietele de Sarcini
➢ NE 012/99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton,beton armat si beton
precomprimat.
➢ P.C.C.V.I.- Plan Control Calitate Verificari si Incercari
➢ NE 012-1:2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si
beton precomprimat Partea 1 : Producerea betonului .
➢ C56-85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
➢ STAS 1910 –83 Poduri de beton, beton armat si beton precomprimat. Suprastructura.
Conditii generale de executie
➢ STAS 438/1 - 89 , Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald.
Mărci şi condiţii tehnice de calitate .
➢ STAS 438/2 – 91 , Produse de oţel pentru armarea betonului. Sârmă rotundă trefilată .
TROTUARE PIETONALE LA PTE 31
CHIRULLI ANDREA IMPRESA PODURI SI PASAJE
INDIVIDUALE
Ed.: 1 Rev.: 0
Pag. 6 / 9

➢ STAS 438/3 – 1998 , Produse de oţel pentru armarea betonului. Plase sudate .
➢ NE 013 / 2002- Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton , beton
armat ai beton precomprimat aprobatde MLPTL cu ordinul 451/26.03.2002 .

5. RESPONSABILITATI

5.1. Directorul are obligatia sa asigure forta de munca, materialele si utilajele necesare
executarii lucrarilor.
5.2. Seful de lucrare raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei
proceduri si de intocmirea inregistrarilor de calitate.
5.3. Responsabilul tehnic cu executia, atestat, raspunde de calitatea executiei si conformitatea
cu cerintele din proiect ; verifica si avizeaza documentele ce atesta calitatea executiei.
5.4. Responsabilul CTCC pe lucrare urmareste si verifica calitatea executiei si intocmirea
inregistrarilor de calitate, verifica respectarea cerintelor din caietul de sarcini si proiect

6. PROCEDURA

6.1. GENERALITATI

6.1.1. Trotuarele podurilor din beton armat sunt elemente de constructii care asigura circulatia
pietonala si trecerea pe pod, prin corpul acestora, a diferitelor utilitati ( cabluri de diferite
tipuri, telefonice, de energie electrica, conductelor pentru lichide si gaze, etc. ).
Partile componente ale unui trotuar obisnuit sunt :
- bordurile ;
- corpul trotuarului ;
- parapetul de protectie.
6.1.1.1. Bordurile sunt elemente de constructii standardizate ele clasificandu-se functie de
forma si dimensiunile geometrice. Dupa inaltime se pot clasifica in doua tipuri :
- borduri inalte ;
- borduri mici sau joase.
Bordurile inalte , depasesc inaltimea trotuarului, acest lucru fiind deosebit de benefic in
asigurarea protectiei pietonilor. Acest tip de borduri se intalnesc, de obicei, la trotuarele
podurilor aflate in afara localitatilor.
Bordurile mici sau joase sunt la nivelul trotuarelor, acest tip de borduri se intalnesc la podurile
aflate in localitati.
Bordurile sunt elemente prefabricate in lungimi de 1m si 0,50m. Bordurile in lungime de
0,50m se folosesc pentru executia pe portiunile curbilinii ale trotuarelor. Betonul din care sunt
executate bordurile este de clasa superioara, minim C 30/37, granula naturala cu dimensiunea
maxima pana la 16 mm. Este realizata dintr-un beton special datorita faptului ca aceste
elemente sunt supuse la agresivitate deosebita din partea factorilor de mediu, in special inghet
dezghet in stare saturata.
TROTUARE PIETONALE LA PTE 31
CHIRULLI ANDREA IMPRESA PODURI SI PASAJE
INDIVIDUALE
Ed.: 1 Rev.: 0
Pag. 7 / 9

6.1.1.2. Corpul trotuarului este format din :


- imbracaminte, realizata din mortar asfaltic , in general ;
- placi si spatiile prin care se introduc utilitatile specificate mai sus.
6.1.1.3. Parapetele de protectie sunt realizate din beton sau metal. Ele au diferite forme
specifice. Pe langa utilitatea lor principala de a proteja oamenii si animalele impotriva
caderilor de pe pod , au un rol deosebit de important in estetica podului.
Parapetele metalice sunt realizate din panouri prefabricate. Acestea sunt aliniate si
monolitizate in locasuri prevazute in aticurile de beton ce marginesc podul. La
suprastructurile prevazute cu placi si console trotuare , aticurile sunt executate odata cu
executia acestora.
Pantele longitudinale ale trotuarelor sunt asemenea celor ale imbracamintii podului. Pantele
transversale se vor realiza intre 2 si 2,50 % , scurgerea apelor fiind spre carosabil.

6.2. CONDITII TEHNICE

6.2.1. Elemente geometrice .

6.2.1.1. Dimensiunile trotuarelor podurilor sunt stabilite in proiectul de executie al podului .


6.2.1.2. Nu se permit abateri decat cu conditia inscrierii in abaterile admisibile prevazute in
NE 012 – 99, anexa III.1
6.2.1.3. Se admit abateri limita :
- la obtinerea formei ,
- dimensiuni ,
- gradul de finisare .
Abaterile limita se vor inscrie in abaterile admisibile prevazute in normativul NE 012 – 99.

6.3. MATERIALE

6.3.1. Materialele pentru lucrarile de trotuare poduri :


- borduri din beton ;
- armaturi ;
- cofraje;
- beton si mortar din nisip cu ciment ;
- beton asfaltic Ba 8 ;
- chit bituminos ;
- parapeti metalici ;
- tevi PVC.
vor indeplini conditiile prevazute in proiect , normative si standarde in vigoare .

6.4. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

Lucrarile de executie a trotuarelor la podurile din beton armat cuprind urmatoarele


activitati :
montarea bordurilor ;
executia corpului trotuarului ;
executia parapetului de protectie.
TROTUARE PIETONALE LA PTE 31
CHIRULLI ANDREA IMPRESA PODURI SI PASAJE
INDIVIDUALE
Ed.: 1 Rev.: 0
Pag. 8 / 9

6.4.1. Montarea bordurilor .


Procesul tehnologic de montare a bordurilor cuprinde urmatoarele faze distincte :
-trasarea marginilor
-asezarea bordurilor pe pozitie
-rostuirea bordurilor

6.4.1.1. Trasarea marginilor bordurilor .


Pentru realizarea si materializarea , pe suprafata suport a marginilor la care trebuie
montate bordurile podului , in prima faza se traseaza cu atentie axul longitudinal al podului.
Operatiunea este deosebit de pretentioasa , in cazul podurilor aflate in curba. Materializarea
axului este realizata prin marcarea cu vopsea a unor semne , pe suprafata mortarului de
protectie a hidroizolatiei. Este exclusa baterea unor cuie , in scopul evitarii perforarii stratului
de hidriozolatie. Urmatoarea faza consta in trasarea efectiva a marginilor. Acest lucru se
realizeaza prin masuratori exacte a latimii benzilor de circulatie pe fiecare banda a
carosabilului , in diferite sectiuni , luandu-se ca sistem de referinta axul longitudinal al
podului. Aceste sectiuni se vor alege in functie de forma suprastructurii podului. Problemele
deosebite se ivesc la poduri a caror suprastructura se afla cu portiuni in curba. In acest caz se
vor alege mai intai sectiunile ce delimiteaza portiunile in aliniament , apoi cele din centrele
curbelor si punctele de referinta specifice. Punctele astfel determinate , la margini , se
materializeaza in acelasi mod prezentat mai sus.
6.4.1.2. Asezarea bordurilor pe pozitie .
Asezarea bordurilor pe pozitie debuteaza prin intinderea unor sfori de trasare intre
punctele ce delimiteaza marginile , urmand apoi asezarea succesiva si alinierea lor dupa
aceste sfori. Se pot folosi doua sfori , una pentru a alinia corect bordurile in plan orizontal la
margini si o sfoara pentru a le aseza la aceeasi inaltime. In majoritatea cazurilor se foloseste o
singura sfoara aceasta asezandu-se la inaltimea necesara pentru alinierea bordurilor la
marginea lor superioara spre carosabil. In portiunile aflate in curbe sfoara se va intinde dupa
reperi asezati cat mai aproape unul de altul pentru a se da o forma cat mai corecta curburii pe
aceste sectoare. Bordurile se aseaza pe un strat de mortar din nisip si ciment , intre ele se lasa
rosturi de lucru de aproximativ 2 cm. O atentie deosebita trebuie acordata asezarii bordurilor
in portiunile curbilinii. In acest sens trebuie alese cu mare grija lungimile lor , reducand astfel
, cat mai mult , dupa montaj , aspectul de linie franta.
6.4.1.3. Rostuirea bordurilor .
Rostuirea bordurilor se realizeaza dupa intarirea mortarului pe care acestea sunt
asezate. In prima faza se procedeaza la curatarea rosturilor de anumite impuritati sau resturi.
Curatarea se realizeaza cu ajutorul unor bucati de sarma din otel beton cu diametrul de 16
mm. Pentru anumite fragmente intarite , din mortar , se foloseste dalta. Rostuirea se
realizeaza manual cu mortar marca M400. In timpul desfasurarii activitatii trebuie sa se tina
cont de faptul ca intregul spatiu dintre borduri sa fie umplut cu mortar. Pe suprafetele
bordurilor , in special pe cele vazute , mortarul se finiseaza la nivelul acestora.

6.4.2. Executia corpului trotuarului .


Corpul trotuarului se poate realiza monolit .

6.4.2.1. Executia monolita a corpului trotuarului impune derularea urmatoarelor operatii:


- realizarea locasurilor pentru utilitati conexe ( conducte , cabluri , etc.)/
montarea tevilor din PVC;
- turnarea betonului monolit de umplutura clasa C20/25;
- executia imbracamintii trotuarului.
TROTUARE PIETONALE LA PTE 31
CHIRULLI ANDREA IMPRESA PODURI SI PASAJE
INDIVIDUALE
Ed.: 1 Rev.: 0
Pag. 9 / 9

6.4.2.1.1. Realizarea locasurilor pentru utilitati conexe se realizeaza , in majoritatea cazurilor


, prin montarea unor tevi de plastic. Continuitatea tevilor este realizata prin mufare. Trebuie
respectate prevederile proiectului de executie privind realizarea continuitatii in dreptul
rosturilor intre deschideri. Este indicat ca in tevi , pe toata lungimea lor , sa se introduca un
cablu , acest lucru facilitand introducerea conductorilor sau cablurilor , prin legarea si
tragerea lor pe la capatul tevilor.
6.4.2.1.2. Imbracamintea pe trotuare se realizeaza din mortar asfaltic. Mortarul este fabricat
intr-o statie centralizata , temperatura optima de asternere fiind intre 130 si 150 grade Celsius.
Asternerea se realizeaza manual. In prima faza se va curata bine suprafata pe care se asterne
mortarul prin periere si suflare cu aer comprimat sub presiune dupa care se amorseaza
suprafata astfel curatata cu emulsie cationica cu rupere rapida iar dupa ruperea emulsiei se
aduce mortarul care se aseaza in gramezi pe lungimea trotuarului , apoi se imprastie si se
uniformizeaza cu greblele metalice. Compactarea se realizeaza cu ruloul metalic manual.
Pentru anumite trotuare , cu latimi peste 1 m, se pot folosi microcompactori. La asternere
trebuie sa se tina seama de grosimea optima incat , dupa compactare , nivelul suprafetei
imbracamintii sa ramana la nivelul bordurii , in cazul bordurilor joase.

6.5. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII LUCRARILOR

6.5.1. Verificarea materialelor.

Materialele se verifica pentru a corespunde condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în proiect


, normative si standarde in vigoare .

6.5.2. Verificarea executiei lucrarilor.

Procesul de executie presupune o serie de verificari insitu şi determinări ce se execută de un


laborator de specialitate atestat , pe probe luate conform prescripţiilor din standarde si
normative.
Activitatea de verificare a executiei lucrarilor este prezentata in continuare pe etape specifice.
6.5.2.1. Montarea bordurilor trotuarelor cuprinde urmatoarele actiuni de verificari :
Verificarea modului de trasare si materializare a axului podului . Se verifica modul de
materializare a punctelor specifice referentiale. La baza trasarii , ca sisteme referentiale , se afla
plansele de trasare si sectiuni transversale ale podului.
Verificarea modului de masurare , stabilire si materializare a punctelor ce marcheaza
marginile , dupa care se vor monta bordurile , in special ale celor din portiuni curbilinii. Actiunea
este
este realizata pe sectoare specifice ( aliniamente , curbe ) , in timpul desfasurarii activitatii , avand
aceleasi sisteme referentiale ca cele specificate mai sus.
Verificarea modului de asezare a sforilor de aliniere borduri. Actiunea este realizata
, dupa intinderea acestora , pe sectoarele specifice.
Verificarea modului de asezare a bordurilor , la sfoara , pe stratul de mortar. Se
verifica alinierea fetelor vazute si marimea rosturilor. Actiunea este realizata , in mod
permanent , de seful de echipa , in timpul desfasurarii lucrarilor si de seful punctului de lucru
in faze finale , pe sectoare specifice ( aliniamente si portiuni de curba ).
TROTUARE PIETONALE LA PTE 31
CHIRULLI ANDREA IMPRESA PODURI SI PASAJE
INDIVIDUALE
Ed.: 1 Rev.: 0
Pag. 10 / 9

Verificarea modului de curatire si colmatare a rosturilor dintre borduri. Actiunea


este realizata de seful de echipa , in timpul desfasurarii lucrarilor si de seful punctului de
lucru in faze finale.
6.5.2.2. Executia corpului trotuarului ( monolit si din chesoane ) cuprinde urmatoarele actiuni de
verificari :

Verificarea modului de modului de montare a tuburilor necesare utilitatilor conexe.


Se verifica coliniaritatea si modul de realizare a continuitatii tuburilor. In final , se intocmeste
procesul verbal pentru montaj utilitati conexe trotuarelor.
Verificarea cofragului pentru betonul de umplutura. Se verifica alinierea si
existenta rosturilor.
Verificarea modului de asternere a imbracamintii pe trotuare. Se verifica
temperatura mixturii la primire , modul de asternere si uniformizare , iar in final modul de
compactare la nivelul bordurilor. Se intocmeste caietul de temperaturi.
Verificarea pozarii conductelor de gaz sau lichide ( daca este cazul ) , sau alte
utilitati , inaintea montarii chesoanelor de trotuare. In faza finala , se intocmeste procesul
verbal de montaj.
Verificarea armarii si cofrarii aticului pentru parapet trotuar. Se verifica
dimensiunile geometrice ale armaturii , acoperirea cu beton , modul de montare si distantele
dintre patratele din scandura care marcheaza locasurile de monolitizare a stalpilor parapetului
de trotuar. Se verifica , de asemenea , modul de legare a cofrajului. La baza verificarii , ca
sistem referential , se afla plansa de armare cofrare din proiectul de executie.
Verificarea modului de betonare a aticului. Se verifica modul de pregatire a
dispozitivelor de betonare ( vibratoare de adancime , benele de betonare si alte conditii de
betonare specifice ). Actiunea se realizeaza cu putin timp inaintea betonarii.
Verificarea betonului sosit pe santier. Se va verifica bonul transport beton la fiecare
transport de seful puctului de lucru dupa care se depoziteaza , si consistenta prin metoda
tasarii , de laboratorul santierului , intocmindu-se graficul de tasari. Se folosesc , ca sistem de
referinta , reteta de preparare beton , comanda de betoane si prevederile normativului NE 012
– 2007. Se completeaza , pentru fiecare transport de beton , condica de betoane.
Verificarea modului de betonare a elementelor. Se verifica cum este realizata
asternerea in cofraj , modul de vibrare si finisare a suprafetei superioare a betonului.
Verificarea clasei betonului. In timpul betonarii se preleveaza corpuri de proba din
beton pentru a se verifica clasa betonului prin incercari distructive la varsta de 28 zile a
betonului. Actiunea este realizata de laboratorul santierului , care preleveaza cel putin un set
de probe pe fiecare schimb de lucru si le pastreaza in conditii standard , intocmind borderoul
de prelevare probe si se completeaza in condica de betoane. Laboratorul autorizat incearca
mecanic corpurile de proba emitand buletin de analiza. La baza verificarilor si incercarilor ca
sistem referential se afla specificatiile retetelor de preparare beton.
Verificarea tratarii betonului dupa turnare. Se verifica modul de umezire
permanenta cel putin 7 zile dupa turnarea betonului. Actiunea este realizata permanent , in
exclusivitate , de seful punctului de lucru .

7. UTILAJE
• Masina de indreptat si fasonat otel beton
• Autotransportor beton
• Pompa beton
• Vibratoare beton
TROTUARE PIETONALE LA PTE 31
CHIRULLI ANDREA IMPRESA PODURI SI PASAJE
INDIVIDUALE
Ed.: 1 Rev.: 0
Pag. 11 / 9

8. SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA


-Legea 319/2006 Securitate si sanatate
-HG 1425/2006 – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii
319/2006
-HG Nr 300 /2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile

9. INREGISTRARI
- P.V.L.A.
- Alte inregistrari de calitate conform P.C.C.V.I.

S-ar putea să vă placă și