Diploma Memoriu Asa Cum Trebuie

CUPRINS
1.ARHITECTURA CONSTRUCŢIEI.................................................................................................
1.1. Date generale............................................................................................................................
1.2 Planul general de situatie...........................................................................................................
2. REZISTENTA SI STABILITATEA CONSTRUCTIILOR............................................................
1.Calculul planşeului.......................................................................................................................
2.Calculul grinzii.............................................................................................................................
3. TEHNOLOGIA SI ORGANIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCŢII.................................
3.1. FISA TEHNOLOGICA
Fisa tehnologica de realizare a infrastructurii..............................................................................
Fişă tehnologică de realizare a suprastructurii.............................................................................
3.2. PLANUL CALENDARISTIC
3.3. ORGANIZAREA CONSTRUCŢIILOR.....................................................................................
4. ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR...............................................................................................
BIBILIOGRAFIE.................................................................................................................................
PD-2501-2016- ME
Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Sef catedra Spinu N. Litera Coala Coli
Conducător Nastas S. Constructia unui bloc 1 151
Consultant Deliu C. locativ S+P+3E din strada
CCH
Diplomant. Prost U. Ciocirliei 1A, or. Chisinau
CCIA – 122
COMPARTIMENTUL:
,, ARHITECTURA CONSTRUCTIEI”
PD-2501-2016- ME
Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Sef catedra Spinu N. Litera Coala Coli
Conducător Nastas S. Constructia unui bloc 1 151
Consultant Deliu C. locativ S+P+3E din strada
CCH
Diplomant. Prost U. Ciocirliei 1A, or. Chisinau
CCIA – 122
Coala
PD-2501-2016-ME
Mod Coala Nr. document Semnăt. Data
1. Caracteristicele regiunii şi teritoriului construcţiei.
Regiunea construcţiei or.Chişinău, RM se caracterizează prin următoarele indice:

Raionul climateric – III Б.
Temperatura de calcul a aerului exterior – 16ºC
Masa stratului de zăpadă – 50kg (0.5kPa).
Presiunea vîntului – 35kg (0.35kPa).
Seismicitatea – 7.
Terenul de construcţie este situat în or. Chişinău, str. Ciocirliei
Din punct de vedere geomorphologic terenul construcţiei este situate pe
Stratul 1- Pămînt loessoid- reprezintă o argila nisipoasa în stare uscata putin plastica cu o
grosime h=6,1m, si este un teren relativ bun pentru fundare.
Stratul 2- Nisip argilos în stare saturată plastică cu o grosime h=2,6m, este un teren bun pentru
fundare.
Stratul 3- argilă nisipoasă în stare saturată plastică cu o grosime h=4,4m, este un teren bun
pentru fundare.
Stratul 4- argilă compacta verzuie în stare uscata puţin plastică cu o grosime h=3,0m este un
teren bun pentru fundare.
Indicii tehnico economici
Unitatea de
Nr. Denumirea indicilor Indicii
măsură
1. Gradul de responsabilitate - II
2. Gradul de rezistenţă la foc - II
3. Numărul de nivele - 4
4. Numărul de apartamente ap. 8
5. Suprafaţa constuită m2 280
6. Suprafaţa locativă m2 504
7. Suprafaţa totală (locativ) m2 1280
9. Suprafaţa spaţiilor de uz comun (locativ) m2 338
10. Volumul constructiv (locativ) m3 5500
11. Suprafaţa utilă (nelocativă) m2 370
13. Volumul constructiv (nelocativ) mai jos de cota 0.000 m3 1700
2. Planul general
2.1. Planul general a suprafeţei amenajarea teritoriului.
Planul general este elaborat pe un sector cu dimensiunile 50x32m.
Terenul pentru construcţie este repartizat în conformitate cu planul locului elaborat de Primăria
municipiului Chişinău.
Planul general al construcţiei este elaborat în baza sarcinei nivelo-arhitecturale a arhitectorului
general a oraşului.
Relieful terenului în general este liniştit. Pantă de suprafaţă este relativ plană, cu o înclinare 1-
2%.
Topografia originală a terenului s-a schimbat, ca urmare a executării în cadrul terenului de
construcţie a clădirilor şi structurilor proiectate, precum şi de pavarea şi asfaltarea drumurilor şi
pavajelor pentru acces. Suprafaţa de construcţie are forma unui poligon.
Coala
PD-2501-2016-ME
Pe terenul de construcţie sunt disponibile reţele existente, atît la suprafaţă cât şi subterane
(apeduct, canalizare, încălzire, electricitate, telefonie, ş.a.).
Planul general este elaborat în conformitate cu schema planului general al zonei urbane, ţinând
cont de comunicaţiile de transport şi destinaţia clădirii proiectate împreună cu clădirile existente, de
configuraţia şi relieful terenului.
Acest proiect este o continuare a schemei de dezvoltare a planului general al zonei date din str.
Ciocirliei.
În proiect se observă clar zonarea funcţională a teritoriului, organizarea spaţială a clădirilor şi
posibilitatea mximală de blocare a clădirilor şi edificiilor.
Soluţia de proiectare asigură îndeplinirea funcţiilor multiple de a oferi facilităţi de recreere a
diverselor grupuri de populaţie, precum şi nevoile gospodăreşti ale locuitorilor.
Suprafaţa căii de circulaţie a pietonilor se execută din pavaje sau asfalt.
Indicatorii planului general

Denumirea indicilor Unitatea de Indicii
Nr.
măsură
1. Aria sectorului în hotarele proiectate m2 1612
2. Suprafaţa construită m2 280

3. Suprafaţa drumurilor şi pavajelor m2 591
4. Suprafeţele verzi m2 741
5. Procentajul înverzirii % 46
Soluţia arhitecturală
Proiectul dat reprezintă o clădire de locuit, S+P+3E.

Drept cotă convenţională 0.000 se ia suprafaţa pardoselei parterului ce corespunde cotei
absolute 50.7 m
Finisarea edificiului
Finisarea exterioară.
Soclul se feţueşte cu plăci de gresie. Pereşii se tencuesc în două culori pastelate . Balcoanele
se finisează în două variante prima finisare cu ,,etalbon,, iar balcoanele deschise cu grillaje metalice
se vopsesc cu vopsele pentru metal şi se îngrădesc pe partea interioară cu policarbonat transparent.
Finisarea interioară.
Peretii interiori în dependenţă de tipul construcţiei, se tencuesc şi se drişcuiesc cu amestecuri

uscate, se spoiesc cu vopsea emulsionată. Pereţii din blocuri de ipsos ’’KNAUF’’ se drişcuesc şi se
vopsesc. Tavanele se drişcuesc şi se vopsesc. Reţelele de conducte se căptuşesc cu carton gipsat pe
carcasă de metal. Pardoselile: teracota, beton, linoleum.
În încăperile umede pereţii despărţitori se vor finisa cu plăci de teracotă până la înălţimea de
1,8m.
Pereţii în apropierea cărora sunt amplasate instalaţiile sanitare se vor finisa cu teracotă: în baie
până la înălţimea de 1,8m, în vecee pe perimetru 0,15m; în bucătărie cu 0,6m mai sus de instalaţii.
Toate uşile, instalaţiile de încălzire şi conductele, (care necesită de a fi vopsite), se vor vopsi cu
email alb.
Elementele de timplarie – metaloplast.
Coala
PD-2501-2016-ME
Partea arhitecturală a proiectului se efectuează conform normelor СНиП 2.08.01.-85 «Жилые
здания. Нормы проектирования», СНиП 2.01.02- 85 – «Противопожарные нормы
проектирования зданий и сооружений».
Soluţia constructivă
Structura de rezistenţă a clădirii constituie cadre monolite din beton armat cu umplutură.
Reeşind din condiţiile tehnico-geologice existente –argilă cu proprietate de umflare la umezire
sub fundaţie se va îndeplini o pernă din pietriş amestecat cu nisip avînd grosimea de 500mm şi drenaj
pentru evacuarea apei.
Fundaţiile – monolite, izolate sub coloane. Pe suprafaţa de sus a fundaţiilor se realizează
hidroizolarea orizontală din mortar de ciment – nisip (1/2), iar hidroizolarea pereţilor subsolului – din
doua straturi de mastic bituminos, aplicat pe suprafaţă în stare fierbinte.
Zidăria pereţilor exteriori ai subsolului se va realiza din blocuri de beton prefabricate, marca
ФБС (album 1.116m – I) cu lăţimea b=400mm, respectându-se ţeserea rosturilor (≥ 1/3 din lungimea
blocului) şi mortar de ciment – nisip marca 50.
Pereţii portanţi se vor executa din zidărie din blocuri de calcar lacustru extras din carierile
Republicii Moldova, cu grosimea de 250mm, cu marca 35 şi masa volumetrică maximum 1750kg/m3.
Pereţii despărţitori se vor executa din zidărie de cărămidă, cu grosimea de 120mm şi din
blocuri din beton cu ipsos “KNAUF” , grosimea 80mm.
Planşeele sunt executate din beton armat monolit cu grosimea plăcii de 150mm.
Acoperişul va fi de tip şarpanta acoperit cu ţiglă metalică
Scările vor fi executate din beton armat monolit.
Blocurile de ventilaţie – blocuri din beton armat prefabricat.
Puţul ascensorului – structură cu pereţi din beton armat monolit.
Pereul construcţiei se va executa din beton asfaltic.
Măsuri antiseismice
Pentru asigurarea exigenţelor antiseismice conform CНиП II-7-81 «Строительство в

сейсмических районах. Нормы проектирования.», sunt prevăzute următoarele măsuri:
Pe tot perimetrul pereţilor portanţi şi auto-portanţi la nivelul planşeelor se vor executa centuri
antiseismice din beton armat monolit (cu armarea continuă şi beton B15).
Pereţii despărţitori se vor fixa de pereţii portanţi şi auto-portanţi cu ajutorul cuielor navale, în
caz când lungimea pereţilor depăşeşte 3m – se vor fixa şi de planşee.
Măsuri de protecţie anticorozivă

şi antiincendiară
Pentru asigurarea durabilităţii necesare, toate elementele metalice neacoperite, se vor acoperi
cu lac de protecţie anticorozivă cu rezistenţă sporită la incendii . Toate lucrările se vor executa
conform CНиП II-23-78.
Hidroizolarea suprafeţelor pereţilor se va executa prin aplicarea pe acestea a două straturi de
mastic bituminos fierbinte
Executarea lucrărilor.
Coala
PD-2501-2016-ME
Consideraţii generale
Lucrările de execuţie a edificiului se vor îndeplini conform normelor de construcţie în vigoare

CНиП III-4-80, CНиП III-17-78, CНиП III-16-80.
Pereţii din zidărie se vor executa conform NCMF-030290. Concomitent cu executarea pereţilor
se vor monta şi tocurile pentru uşi şi ferestre. Pentru fixarea tocurilor în zidărie se vor prevedea dopuri
antiseptizate din lemn (nu mai puţin de patru dopuri la un toc).
Suprafeţele blocurilor din ipsos sau a blocurilor din calcar, care vor întra în contact direct cu
mortarul de legătură, se vor curăţa de praf şi impurităţi şi se vor înmuia în apă.
Executarea lucrărilor de finisare va începe numai atunci când va fi realizată învelitoarea, şi vor
fi trasate toate comunicaţiile. Plasele de armatură şi carcasele spaţiale se vor executa cu ajutorul
sudurii manuale conform CНиП III-15-76,
ГОСТ 14098-68, CH-393-78.
Montarea prefabricatelor se va executa conform CНиП 14-16-80. Aşezarea prefabricatelor în
poziţie de proiect se va realiza după punctele de reper incluse în fişele tehnologice.
Executarea lucrărilor pe timp de iarnă
Lucrările de construcţie pe timp de iarnă se vor executa conform CНиП 3-02, 01-83, CНиП II-
15-76, CНиП III-17-78 şi următoarele indicaţii:
7.1 Nu se admite îngheţarea terenului de fundare;
7.2 Nu se admite îngheţarea betonului în construcţiile din beton armat turnate monolit până la
atingerea rezistenţei de proiect. Zidăria pereţilor subsolului pe timp de iarnă se va executa pe mortar de
ciment marca M50 cu adaosuri chimice. Nu se admite utilizarea în calitate de acceleratori al întăririi
betonului a clorurii de calciu sau a clorurii de natriu, din cauza agresivităţii lor.
7.3 În timpul dezgheţării zidăriei, planşeul se va descărca la maximum;
7.4 Se admite executarea zidăriei mai sus de cota 0.000 fără adaosuri chimice pe mortare cu
marca de un ordin mai mare decât cea de proiect;
7.5 Pe timp de dezgheţare a zidăriei sectoarele turnate monolit şi buiandrugii refabricaţi se vor
rezema suplimentar pe popi temporari.
Încălzirea şi ventilarea
Încălzirea edificiului va fi asigurată de un cazan de tip CCM, autonom, parametrii agentului

termic fiind 70÷950C.
Ventilarea precum şi încălzirea edificiului va fi realizată de instalaţii de condiţionare a aerului.
.Alimentarea cu apă potabilă, menajeră şi canalizarea
Alimentarea cu apă potabilă va fi asigurată de o reţea interioară realizată din ţevi cu ø15÷20mm
racordată la reţeaua exterioară - de alimentare a oraşului.
Alimentarea cu apă caldă se va realiza de la o instalaţie autonomă de tip АОГВ-Т.
Apele menajere se vor evacua în reţeaua de canalizare exterioară. Reţeaua interioară de
canalizare se va monta din ţevi de fontă cu ø50÷100mm.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică se va face de la reţeaua exterioară, centralizată 380V/220V.
Alimentarea cu gaze
Alimentarea edificiului cu gaze se va face printr-o reţea interioară care va fi racordată la

reţeaua exterioară .
1. Date pentru executatrea compartimentului: „CALCULUL ELEMENTELOR”
Coala
PD-2501-2016-ME
Conform cerinţelor expuse de consultantul compartimentului resectiv se necesită realizarea
calculului elementelor de rezistenţă şi anume:
Planşeul din beton armat în axele 2-3; A-B de la cota 0.000. – deoarece dimensiunile grinzii pe
care se suportă placa ne permit să ancorăm armătura, planşeul îl vom calcula ca o placă încastrată pe
contur asupra căruia acţionează o sarcină uniform distribuită pe intreaga suprafaţă.
Grinda din beton armat de la cota -3,000 în axele A-B; de pe axa 2. – vom diviza grinada
continuă de pe axa 3 (ceea ce teoretic nu se permite) şi vom analiza grinda cu deschiderea cea mai
mare din cadru de pe axa 3. Pentru a apropia de realitate calculul vom considera grinda ca o bară
încastrată la capete asupra căreia acţionează o sarcină uniform distribuită pe întreaga lungime.
2. Calculul planşeului în axele 2-3; A-B de la cota 0.000.
2.1 Dimensionarea elementelor
Înălţimea grinzii se adopta

h= (101 . .181 ) l , iar laţimea
( 12 . . 13 ) h
b=
Dimensiunile secţiunii transversale a stîlpilor 400 x 400 mm.
1)Pe directia
l1  6, 00m
1
h 600  40cm
15 adoptam h=40 cm
1
b 40  20cm
2..2,5 adoptam b=20cm
2) Pe directia
l2  5, 2m
1 1
h 520  40cm b  40  20cm
15 adoptam h=40cm; 2
Dimensiunile finale adoptate ale sectiunii transversale a grinzilor:
h=40 cm; b=40 cm
(251 . . 401 ) l
hf = hf 
1
25..40
600  (240..150)mm h  150mm
. Adopt f
Coala
PD-2501-2016-ME
2.2 Date pentru proiectare
Pentru planseele monolite se adopta beton clasa C15 , cu următoarele caracteristici

RC  7, 7 MPa
Rct  0, 67 MPa
Pentru armarea plăcii se adopta bare de armatura cu Ø 8 mm avînd

Rs  355MPa
2.3 Calculul planşeului
Sarcina Inc. cu coef. Coeficient Încărcarea

2
γ f =1 kn /m de γ f >1 kn/m2
siguranţă
Permanentă
-) Greutatea plăcii   150mm   2500kg / m
3 3,5 1,2 4,5
0, 15*2,5*10*1,0
-)Termoizolant Nobasil T
  65mm   200kg / m
3
0,13 1,2 0,156
0,065*0,2*10*1,0
-) Stratul de mortar-nisip M150
  30mm   2200kg / m
3
0,66 1,3 0,858
0,030*2,2*10*1,0
-) Linoleum   5mm   1200kg / m
3
0,085 1,3 0,111

0,005*1,7*10*1,0
g  4,625
n
g  5, 625
Total
Temporară p 1,2
-) de scurtă durată pscn  1,5 psc  1,8
1,2
-) de lungă durată pldn  0,3 pld  0,36
Total:
Imcărcarea pe 1m2 q=g+p= =5,93+1,8+0,36 q n  6,425 q  7,785
2
=8,09 kn / m
Coala
PD-2501-2016-ME
B
2 3
Coala
PD-2501-2016-ME
2
Greutatea totala : q=g+p= =5,625+1,8+0,36 =7,785 kN / m
Sarcina sumară pe toată suprafaţa plăcii:
P  l01  l02  q  4,8  5, 6  7, 785  209, 26kN
unde: l01 , l02 - distanţa în lumina a secţiunii planşeului.

l01  l1  bgr  5, 2  0, 4  4,8m
l02  l2  bgr  6, 0  0, 4  5, 6m
Avînd în vedere modul de rezemare al planşeului vom utiliza urmatoarea schemă de calcul:
M 1  M k   k  P  0, 0237  209, 26  4,959kN  m;

M 2  M d   d  P  0, 02027  209, 26  2, 2417 kN  m;
M 1  M k    k  P  0, 0513  209, 26  10, 735kN  m;
M 2  M d    d  P  0, 0504  209, 26  10,546kN  m.
Determinarea dimensiunilor elementului incovoiat:
- se stabileste
 optim pentru panouri – 0,1;
- din tabel se determina

1 pentru panouri:   0,1  1  0, 0960 ;
Coala
PD-2501-2016-ME
- se calculeaza
h0 :
Mu 642500
h0    104, 2mm
0,8  Rc  b  1 0,8  7, 7 100  0, 096
-
h  h0  a  104, 2mm  20mm  124, 2mm ( a - pentru panouri se ia egal cu 20mm)
Adopt h = 150mm
Calculul armaturii pentru partea de jos a planseului:
d 8
l : h01  h  as  s  150  20   12, 6cm
In directia 1 2 2
Mu M1 495900
1     0, 051
0,8  Rc  b  h01 0,8  Rc  b  h01 0,8  7, 7 100  12, 62  (100)
2 2
1  0, 051  1  0,979
Aria armaturii întinse :
M1 495900
As    1,13cm 2
Rs  h01  1 355 12, 6  0,979  (100)
Adopt 4 bare de armatura  8mm A-III cu Areal  2, 01cm (pasul – 300mm)

2
ds 8
l : h02  h  a s  d s   150  20  8   11,8cm
In directia 2 2 2
Mu M2 424170
1     0, 048
0,8  Rc  b  h02 0,8  Rc  b  h02 0,8  7, 7 100  11,82  (100)
2 2
1  0, 048  1  0,98
M2 424170
As    1, 033cm2
Rs  h02  1 355  11,8  0,95  (100)
Din conditia de unificare si de respectare a prevederilor constructive, pentru a respecta pasul de
4  8mm A-III cu Areal  2, 01cm (pasul –

2
150mm prevazut pentru planşeele cu h=150mm, adopt
300mm)
Calculul armaturii pentru partea de sus a planseului:
d 8
l : h01  h  as  s  150  20   12, 6cm
In directia 1 2 2
Coala
PD-2501-2016-ME
Mu M1 1073500
1     0,11
0,8  Rc  b  h01 0,8  Rc  b  h01 0,8  7, 7  100 12, 6 2  (100)
2 2
1  0,11  1  0,949
M1 1073500
As    2,528cm2
Rs  h01  1 355 12, 6  0,949  (100)
Adopt 6 bare de armatura  8mm A-III cu Areal  3, 02cm (pasul – 150mm)

2
d 8
l : h02  h  as  d s  s  150  20  8   11,8cm
In directia 2 2 2
Mu M2 1054600
1     0,1229
0,8  Rc  b  h02 0,8  Rc  b  h02 0,8  7, 7 100 11,82  (100)
2 2
1  0,1229  1  0,944
M2 1054600
As    2, 666cm 2
Rs  h02  1 355 11,8  0,944  (100)
Din conditia de unificare si de respectare a prevederilor constructive, pentru a respecta pasul de
6  8mm A-III cu Areal  3, 02cm (pasul –

2
150mm prevazut pentru planeele cu h=150mm, adopt
150mm)
Controlul capacitatii portante:
Pentru plasa de jos:
In directia
l01 :
Rs  As 355MPa  2, 01cm 2
   0, 0919
0,8  Rc  b  h01 0,8  7, 7 MPa 100cm 12, 6cm
  0, 0919  1  0, 0915
kN
M u  0,8  Rc  b  h012  1  M 1  0,8  7, 7  103 2
 1m  (0,126m) 2  0, 0915
m
4, 959kN  m  8,948kN  m  Conditia se respecta.
Pentru plasa de sus:
In directia
l01 :
Rs  As 355MPa  3, 02cm 2
   0,138
0,8  Rc  b  h01 0,8  7, 7 MPa 100cm  12, 6cm
  0,138  1  0,13037
kN
M u  0,8  Rc  b  h012  1  M 1  0,8  7, 7 103 2
1m  (0,126m) 2  0,13037
m
Coala
PD-2501-2016-ME
10, 735kN  m  12, 749 kN  m  Conditia se respecta.
2.5 Calculul planseului la a 2 stare limita (săgeata de încovoiere):
Conform СНиП II.01.07-85 «Нагрузки и воздействия», таб. 19 п. а , săgeata maximală a plăcii de
l
f 
planşeu cu deschiderea pînă la 6 m este 200 .
 5 qnl14
f  *
104 D , unde
α5 – coeficient tabular α5 = 13;
qn – greutatea normata qn = 6,425 кPа,
D – rigiditatea cilindrica a plăcii;
l1 -latura mai mică a placii = 4,8 м.
E  h3 23*103 *0,153
D   6, 617 МN * m
12  1   2  12*  1  0,152 
, unde:
Е – modulul de elasticitate a betonului;
h – grosimea plăcii;
μ – coeficientul lui Poisson μ = 0,15.
13 6, 425*103 * 4.84 480
f  4
*  2.9*104 м  0, 067cм   2.4сm
Atunci 10 6, 617 200 ,
Deci condiţia se satisface, rigiditatea placii este satisfacatoare.
3. Calculul grinzii transversale din beton armat de la cota 0.000 în axele A-B; de pe axa 2.
Coala
PD-2501-2016-ME
B
1 2 3
3.1 Determinăm eforturile în grindă.

l=5,2 m. – lungimea grinzii
b=400 mm., h=400 mm. – dimensiunile secţiunii
Conform И. И. Улицкий... «Железобетонные конструкции » tabelul 3.1 pag. 447 .
Coala
PD-2501-2016-ME
P l2
M1  
12
P l2
M2 
24
P l  x
Qx  1  2 
2  l
KN
P  q  6  Gg  7, 785  5  2, 6  41, 53
m
Unde: q-sarcina de calcul pentru un m2 de planşeu vezi tab.1.
Gg=(0.4-0.14)*0.4*ρ=0.104*2500=260 kg/m = 2.6 kN/m - greutatea proprie a grinzii
M1 = - 93,581 kNm – momentul maximal în zona de reazem
M2 = 46,7905 kNm – momentul maximal în zona din câmp
Q = 107,978 kN – forţa taietoare maximală în zona de reazem
3.2Calculul rezistenţei riglei pe secţiuni normale către axa longitudinală.
Materiale pentru grinda aceleaşi ca şi în cazul plăcii monolite vezi calculul plăcii :
Calculul armăturii în zona de reazem pentru M1.
Valoarea coeficientului tabular:

M1
α o=
R b⋅b⋅h2o ; unde R –rezistenţa de calcul a betonului
b
ho–înălţimea de lucru a secţiunii riglei din B/A

ho = h – as = 40 – 3.5 = 36.5 cm.
b=40 cm. –lăţimea riglei
93,581103
o   0, 253
0.9*7.7  40*36.52
Pentru α0 avem: ξ = 0,28, ξ1 = 0,8857
ξ = 0.28< ξR = 0.652
Aria secţiunii armăturii de lucru o vom calcula cu formula:
M1
A=
R s⋅h o⋅η ; unde R –rezistenţa de calcul a armaturei la întindere
s
93,581103
As   8,1542 cm 2
355  36.5  0.8857
Coala
PD-2501-2016-ME
Conform ariei obţinute, alegem 2 Ø12 + 4 Ø14 cu Asreal =2,262+6,16=8,422 cm2.
Calculul armăturii în zona din câmp pentru M2.
Aria secţiunii armaturei de lucru o vom calcula cu formula:
46,79 103
o   0.1267
0.9*7.7  40*36.52
Pentru α0 avem: ξ = 0,13, ξ1 = 0,9464484
ξ = 0.13< ξR = 0.652
46, 79 103
As   3,817 cm 2
355  36, 5  0, 946
Conform ariei obţinute, alegem 2 Ø 14+1 Ø 12 cu Asreal = 1,131+3,08=4,211cm2
3.3 Calculul grinzii la acţiunea forţelor tăietoare
Qmax= 107,98 kN
Efortul maxim preluat
Q=
0.3⋅ϕ w1⋅ϕb 1⋅b⋅h o⋅R b ; unde
5Es Asw
w1  1    1, 068
Eb b  S w (valoarea maximă)
φw1 – coef. ce ţine cont de acţiunea etrierilor
b1  1    Rb  1  0.01 7.7  0.915

Q  0.3 1.068  0.915  40  36.5  7.7 100  329577.21N  329.58kN
Deoarece Q > Qmax reesă că dimensiunile riglei din beton armat sunt suficiente şi satisface
condiţia de rezistenţă la acţiunea forţelor tăietoare
Calculul grinzii la rezistenţă în secţiunile înclinate de la actiunea fortei taietoare(Q):
Qmax = 107,98 kN
Mb - momentul încovoietor al forţelor de forfecare
Mb = φb2*Rbt*b*h02 = 2*0.75*100*40*36.52 = 7993500 N/cm
φb2 – coef. empiric pentru beton obişnuit
Qb  2  M b  P  2  7993500  41.53  36440.09 N

Qb – forţa tăietoare convenţională preluată de betonul din zona comprimată.
Qb/0.6 = 36440,09/0.6 = 60733,48 N
Qmax = 107980 N > Qb/0.6 =60733,48 N
qsw – se determina cu formula:
Coala
PD-2501-2016-ME
Q 2 max  Q 2b 107980 2  60733.482
  249.3
qsw =
4M b 4*7993500 N/cm
Qmax  Qb1 107980  36440.09
  979.99
qsw =
2* h 0 2*36.5 N/cm
Pasul maximal admisibil:
b 4 Rbt bh02 1.5  0.67  40  36.52 10 3

smax   =0.4959m=50cm
Q 107.98
Adoptam pasul etrierilor constructiv:
Scon=40/2=20>15cm.
Calculăm aria necesara a etrierilor:
Qmax  2.5 Rbt bh0
107.98 kN  2.5  0.67  40  36.5 10 1  244.55 kN
Deoarece condiţia este asigurată armarea transversală nu este necesară, dar o adoptăm din condiţii
constructive d sw =6 mm de clasa A-I ( A sw, I =0.283 cm2 ).
Definitiv în preajma reazemelor admitem valoarea constructivă egală cu 15 cm, iar în zona centrală a
deschiderilor pasul etrierilor din condiţii constructive va fi 25cm.
Scon=(3/4)40=30 cm<50 cm
3.4 Construirea diagramei materialelor :

I. As,real = As 2Ø12= 2.262 cm2
Înălţimea relativă a zonei comprimate va fi:
As  Rs 2.262  355
   0.07
Rb  b  h0 7.7  40  36.5 , ξ1 = 0,972
M12 R    R s  A s,real  h 0  0.972  355  2.262  36.5 10 3  28.49 kNm

II. As,real = As 2 Ø14 = 3,08 cm2
Înălţimea relativă a zonei comprimate va fi:
As  Rs 3.08  355
   0.097
Rb  b  h0 7.7  40  36.5 , ξ1 = 0,961
M12 C    R s  A s,real  h 0  0.961  355  3.08  36.5 10 3  38.35 kNm

Armatura determinată din calcule, adoptată şi instalată constructiv conform normativului
(NCM) în grindă, asigură preluarea eforturilor de întindere şi, conlucrînd cu betonul, poate prelua
momente încovoietoare real asigurate de aceste materiale (armătura de rezistenţă şi betonul)
Coala
PD-2501-2016-ME
Diagrama materialelor şi armarea grinzii :
2 O 12 + 4 O 14 2 O 12 + 4 O 14
M1=93.581 kNm 2 O 12 M1=93.581 kNm
M1=46.79 kNm
2 O 14 2 O 14
2 O 14 + 1 O 12
A B
Coala
PD-2501-2016-ME
1. Domeniul de aplicare
Fişa tehnologică este elaborată pentru realizarea infrastructurii clădirii,

complexul de lucrări incluzând:
1. Săparea gropii de fundaţie;
2. Realizarea fundaţiilor izolate sub coloane şi a grinzilor de fundaţie;
3. Realizarea stîlpilor;
4. Executarea pereţilor subsolului din blocuri de fundaţie de beton;
5. Realizarea grinzilor monolite din beton armat;
6. Realizarea planşeelor monolite;
7. Executarea umpluturii timpanului;
8. Hidroizolarea pereţilor infrastructurii;
9. Executarea umpluturii;
1.1. Datele iniţiale:
- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa A-E, -19.6 m.
Coala
PD-2501-2016-ME
- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa 1-4, -13.2 m.
- Cota tălpii fundaţiei, m – 8.100 m.
- Dimensiunile coloanelor subsolului , m – 0,400  0,400
- Dimensiunile coloanelor etaj tip, m – 0,400  0,400
- Dimensiunile grinzilor, m – 0,400  0,400.
- Grosimea planşeului, m – 0,180;0,150
- Dimensiunile fundaţiilor izolate, m – 2,100 1,700,18001800.
- Dimensiunile grinzilor de fundaţie, m – 0,400 0,400.
- Armarea tălpii fundaţiilor izolate– plasă–10AIII; 12AIII
- Armarea coloanelor monolite – carcas – 4Ø25AIII, Ø6AI;
- Armarea grinzilor monolite – carcas –225AIII şi 216AIII; bare suplimentare: 25AIII; Ø6AI
- Planşee monolite, m – plasa celulară - 10AIII (de jos), pe reazem 10AIII.
- Materialul fundaţiilor– beton C 15
- Hidroizolaţie – 2 straturi de mastic bituminos fierbinte, cu =2mm
1.2. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului clădirii
- Tipul solului de fundaţie – Pămînt loessoid.
- Cota suprafeţei solului – variabil (3,62÷4,75) m.
- Temperatura mediului ambiant – 15  30C
1.3. Condiţiile organizării lucrărilor

- Lucrările se execută în 2 schimburi.
- Distanţa de transportare a pământului excavat; km – 5 km
- Distanţa de transportare a amestecului de beton; km – 7 km
1.4. Mecanismele necesare pentru executarea lucrărilor
- Săparea gropii de fundaţii – excavator cu cupă inversă EO – 3322A.

- Transportarea pământului excavat şi a amestecului de beton – autobasculantă MAZ – 503A.
- Transportarea cofrajului, plaselor de armatură – autobasculantă KAMAZ – 54102.
- Transportarea instrumentajului, utilajelor, schelelor etc. – autobasculantă ZIL – 555.
- Betonarea fundaţiilor şi cadrelor – macara – МКГ-40
2. Organizarea şi tehnologia proceselor

2.1 Ordinea şi tehnica trasării construcţiei
Coala
PD-2501-2016-ME
2.1.1 Alegerea sistemului de referinţă:
Trasarea construcţiei este alcătuită din următoarele operaţii:
Prin trasare se înţelege operaţia de transpunere din planurile de execuţie, pe teren, a formei şi
dimensiunilor exacte a construcţiei ce urmează să se execute. Dându-se în proiect coordonatele în plan
(x, y) şi de nivel (H), ale punctelor construcţiei, se cere să se fixeze poziţia acestor puncte pe teren
conform proiectului. Pentru trasare se
stabileşte reţeaua de puncte fixe, de coordonate cunoscute, materializată pe teren.
Reţeaua poate fi:
 Reţea de construcţii.
 Reţea de triangulaţie geodezică sau topografică locală (reţea de coordonate).
 Reţea de pătrate sau dreptunghiuri, creată special pe teren, care se numeşte reţea specială de
trasare.
Pentru simplificarea trasării se preferă reţeaua specială de trasare care se leagă de reţeaua geodezică
sau topografică existentă.
La proiectarea acestei reţele se respectă următoarele reguli:
1. Axele de trasare să fie paralele cu axele principale a construcţiei.
2. Amplasarea reperelor ce formează punctele de referinţă a caroiajului, în plan, să se facă
astfel încât în timpul executării lucrărilor să fie ferite de distrugeri.
3. Reperele, pe cât e posibil, să servească atât la planimetrie cât şi altimetrie.
4. Originea sistemului rectangular al reţelei speciale de trasare să se stabilească astfel încât toate
coordonatele punctelor să aibă valori pozitive.
5. Lungimea laturilor caroiajului variază între 20 – 200 m în funcţie de gradul de precizie impus
de proiectant.
2.1.2 Identificarea şi verificarea ca poziţie şi alcătuirea reperelor de trasare din reţeaua de
trasare folosită:
Poziţia reperelor trebuie astfel stabilită încât vizarea lor cu aparatele topografice
să nu fie împiedicată de construcţii, pe toată durata executării lor, de asemenea ele nu trebuie să fie
amplasate pe locurile unde se vor face amenajări pentru organizarea şantierului. Drept repere se
folosesc ţăruşi din lemn (l≈80 cm), sau ţăruşi din oţel.
Punctul topometric se înseamnă în corpul ţăruşului din lemn cu cuie şi în
corpul ţăruşului din fier, cu găuri. Ţăruşii sunt protejaţi cu apărători din lemn pentru a nu fi deplasaţi
de vehicule sau muncitori în timpul lucrului.
2.1.3 Fixarea poziţiei construcţiei pe amplasament:
Trasarea se face în raport cu reţelele de trasare din reţeaua de referinţă prin metoda
coordonatelor rectangulare, folosind teodolite (pentru trasarea direcţiilor) şi
Coala
PD-2501-2016-ME
rulete sau panglici din oţel (pentru măsurarea lungimilor).
Se începe cu trasarea axelor principale utilizând ca sprijin reţeaua specială de
trasare a construcţiei, pe baza schemei de trasare întocmite în acest scop. Punctele axelor principale se
trasează pe teren faţă de punctele reţelei speciale de trasare, prin metoda coordonatelor rectangulare. E
necesar de a verifica în fiecare punct perpendicularitatea reciprocă a axelor. Perpendicularitatea
reciprocă a axelor este una din cerinţele de bază la trasarea lor de oarece devierile acestor axe conduc
mai departe la devierea celorlalte axe ale construcţiei. După trasare axelor se măsoară laturile sau
diagonalele, iar rezultatele obţinute se compară cu valorile corespunzătoare din proiect.
2.1.4 Proiectarea şi construirea împrejmuirii de trasare:
Împrejmuirea se execută paralel cu conturul construcţiei, rectilinie, orizontală pentru asigurarea
preciziei măsurătorilor. Împrejmuirea se amplasează la distanţa de 4...6 m de construcţie pentru a nu se
afla în zona lucrărilor de terasamente. Împrejmuirea pate fi continuă sau discontinuă.
Împrejmuirea continuă este alcătuită din scânduri bătute pe stâlpi bine înfipţi în
pământ. Înălţimea scândurilor deasupra pământului se stabileşte în funcţie de relieful terenului.
Aşezarea stâlpilor împrejmuirii se face astfel încât nici unul din ei să nu cadă în dreptul unei axe de
trasare a construcţiei, deoarece ar putea împiedica întinderea sârmelor.
Împrejmuirea discontinuă este alcătuită di doi stâlpi de 1,5...2,0 m înălţime,
înfipţi în pământ şi legaţi cu un dulap la partea superioară. Capetele se amplasează la colţurile şi
intersecţiile săpăturilor pentru fundaţii astfel încât să nu fie periclitate de săpătură, să nu sufere
deplasări şi să nu împiedice circulaţia oamenilor şi a vehiculelor.
2.1.5 Materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuirile de trasare:
Transmiterea punctelor axelor de trasare se efectuează cu teodolitul instalat în punctele marcate
pe teren, materializându-se cu crestături sau cuie, ulterior cu ajutorul panglicii sau ruletei, se trasează
pe împrejmuire şi axele secundare. În dreptul fiecărei axa se trasează cu vopsea, pe împrejmuire, o
linie verticală şi un cerc în care se înscrie numărul axei. Între cuie se întind sârme şi în punctele de
intersecţie a sârmelor se
fixează un fir cu plumb. Firele cu plumb se vor deplasa pe sârmă, servind în continuare la trasare
detaliilor.
2.1.6 Materializarea axelor prin puncte din afara incintei şantierului:
Reperarea axelor pe împrejmuirea ajutătoare a clădirii este temporară şi deoarece axele de
trasare trebuie să rămână un timp mai îndelungat, ele se vor materializa prin repere permanente, care
vor servi atât la trasarea în continuare a construcţiei cât şi pentru verificare ulterioară a poziţiei ei juste.
Din numeroasele axe trasate pe împrejmuiri, se reperează în afara incintei
şantierului, în mod special, axele principale, iar dacă lungimea construcţiei este mare, se vor trasa şi
axele intermediare.
Coala
PD-2501-2016-ME
Trasarea axelor de pe împrejmuire în afară, se face cu teodolitul , iar pentru
siguranţă se marchează cel puţin două puncte. Punctele se marchează cu borne din beton sau ţăruşi
care rămân în exterior , 10...15 cm. După materializarea axelor construcţiei se fac măsurători între
puncte şi se întocmesc schiţe indicând legătura lor cu axele construcţiei.
2.2 Tehnologia executării lucrărilor de terasament

2.2.1 Lucrările de terasament încep cu trasarea pe teren a limitelor gropii de fundaţie folosind
pentru aceasta axele principale sau secundare materializate prin sârme întinse pe marcajele de pe
împrejmuirea ajutătoare. Sârmele de oţel întinse între cuie materializează conturul fundaţiilor în aer,
acestea se transmit pe teren cu ajutorul firului cu plumb şi se materializează pe pământ prin dulapi puşi
lateral pe ţăruşi, scânduri sau semne cu var.
Groapa de fundaţie se realizează prin săparea pământului mecanizat şi manual.
2.2.2 Săparea pământului mecanizat se face cu excavator ЭO – 3322A dotat cu cupă inversă,
volumul cupei fiind v=0,4 m3 . Excavatorul echipat cu cupă inversă sapă din poziţie fixă, sub nivelul la
care staţionează sau se deplasează, deci în timpul lucrului el se află în partea superioară a săpăturii
(abatajului).
Un ciclu de lucru constă din: coborârea săgeţii şi împingerea cupei la o distanţă
cât mai mare da excavator, săgeata şi braţul fiind, aproximativ, în prelungire. Urmează
înfigerea dinţilor cupei în pământ, continuând coborârea şi rotirea braţului în jurul articulaţiei cu care
este prins de săgeată; pământul este tăiat şi introdus în cupă. Concomitent, cupa este rotită în jurul
articulaţiei cu care este prinsă de braţ pentru a o aduce într-o poziţie în care materialul săpat şi încărcat
să nu cadă. Urmează ridicarea cupei şi rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mijlocului de
transport; descărcarea se realizează prin îndepărtarea braţului şi rotirea cupei în sens invers faţă
încărcare. La final platforma se roteşte în sens invers pentru revenirea în poziţie de săpare, după care
ciclul se repetă.
Excavatorul va executa săpătura în abataj frontal , cu deplasarea în zigzag.
2.2.3 Pentru ca terenul de fundare să nu sufere degradări până la începerea betonării fundaţiilor,
săpăturile se opresc deasupra cotei finale, cu 15÷30 cm. Săparea acestui ultim strat se execută manual,
numai în momentul premărgător pregătirii betonării.
2.2.4 Executarea umpluturii timpanelor se efectuează după realizarea şi uscarea suficientă a
hidroizolaţiei suprafeţelor exterioare ale pereţilor infrastructurii. Pământul destinat pentru realizarea
timpanelor este depozitat în apropierea construcţiei, în incinta şantierului şi la punerea lui în operă el
trebuie să posede o umiditate optimă (Wopt=9÷15%), la care pământul compactat ajunge la o greutate
volumică în stare uscată maximă (ρ≥1.65g/cm3). Umplutura se execută în straturi orizontale, fiecare
Coala
PD-2501-2016-ME
strat compactându-se cu maiul electromecanic, cu suprapunerea urmelor organului de lucru cu o
jumătate din lăţimea plăcii.
2.3 Tehnologia lucrărilor de hidroizolare a suprafeţelor

Suprafeţele destinate hidroizolaţiei trebuie să fie curăţate de impurităţi şi să fie
uscate (Wopt.=8...10%), de aceea după decofrarea suprafeţelor e necesar de prevăzut o întrerupere
tehnologică pentru uscarea suficientă a acestora.
Înainte de a aplica stratul de hidroizolare, suprafeţele se grunduiesc cu primer
(bitum dizolvat în trei părţi de motorină sau gaz lampant). Aplicarea grundului se execută manual cu
perii, suprafeţele vopsindu-se de sus în jos.
Straturile de hidroizolaţie se execută cu mastic bituminos fierbinte, în două
straturi; grosimea fiecărui strat fiind δ=2mm. În momentul aplicării pe suprafaţă, masticul trebuie să
posede temperatura t≤1800C. Vopsirea se execută manual cu perii; primul strat se va aplica după
uscarea grundului, iar cel de-al doilea – după uscarea stratului precedent.
2.4 Tehnologia realizării cofrajelor elementelor monolite

Cofrajele sunt nişte construcţii ajutătoare provizorii, ce asigură dimensiunile şi
forma elementului ce urmează a fi realizat, în care se toarnă amestecul de beton. Cofrajele trebuie să
îndeplinească următoarele cerinţe:
1. Să fie etanşe – să asigure menţinerea compoziţiei betonului.
2. Să menţină forma elementului ce urmează a fi realizat – să reziste la sarcinile la care sânt
solicitate pe parcursul executării proceselor tehnologice pentru realizare elementului dat şi să nu se
deformeze peste limitele admisibile, sub influenţa acestora sau a variaţiilor de umeditate şi
temperatură.
3. Să permită realizarea feţei aparente a betonului de calitate şi aspectul cerut pentru elementele
respective.
4. Suprafaţa lor să aibă suficientă rezistenţă pentru a nu se degrada în timpul operaţiilor de
armare, turnare, compactare.
5. Să nu atace betonul şi nici să nu fie atacate de acesta; să nu adere la masa betonului.
6. Să fie alcătuite astfel încât să permită o decofrare uşoară, fără lovituri şi zdruncinări care pot
dăuna calităţii betonului în curs de întărire, sau chiar întărit.
7. Să poată fi folosite de cât mai multe ori, cu cât mai puţine modificări.
2.4.1 Cofrajele pentru stâlpi şi fundaţii
Coala
PD-2501-2016-ME
Se realizează din panouri de scânduri cu grosimea δ=22; 24 mm, prinse între ele cu chingi din
scânduri; lăţimea panourilor aste egală pe o direcţie cu dimensiunea stâlpului, iar pe direcţia normală,
mai mare cu de două grosimi a scândurilor din care este alcătuit panoul. Panourile de cofraje sânt
solidarizate prin intermediul unor caloţi, alcătuiţi a câte doi cleşti din scânduri, care prind între ei doi
dulapi. Caloţii se
montează la distanţa de 60...70cm (pentru stâlpi) unul de altul şi sânt destinaţi să preia presiunea
betonului transmise prin intermediul asterelei panoului de cofraj.
Cofrajele de stâlp se montează după montarea carcaselor de armatură a stâlpilor, iar cele pentru
fundaţii - după ce au fost montate plasele fundaţiilor pe plăcuţe confecţionate din beton sau mase
plastice, înălţimea plăcuţelor fiind egală cu stratul de protecţie a armaturii fundaţiilor prevăzut în
proiect (δ≥35mm).
2.5 Tehnologia lucrărilor de armare:

2.5.1 La executarea carcaselor elementelor monolite din beton armat, se foloseşte armatură cu
profil periodic(de ex. Ø 24 AIII) şi cu profil neted cu suprafaţa mată (de ex. Ø 6 AI). La livrarea
armaturii de către producător, ea este însoţită de certificate de calitate; însă dacă e necesar putem
verifica calitatea armaturii şi în condiţii de şantier, cu ajutorul dornului, care constă în îndoirea la 180 0
a unei bare în jurul unui dorn a cărui diametru diferă în funcţie de calitatea oţelului şi de diametrul
barei încercate. Rezultatul se consideră pozitiv dacă după încercare pe suprafaţa barei nu au apărut
fisuri.
Armaturile fasonate trebuie ferite de umezeală, deoarece rugina groasă neaderentă este
periculoasă şi dacă aceasta totuşi a apărut pe armatură, ea trebuie îndepărtată cu perii de sârmă.
Prelucrarea armaturilor constă în prelucrarea oţelului, tăierea la lungime,
fasonarea barelor şi preasamblarea lor sub formă de carcase sau plase. Asamblarea armaturilor în
carcase sau plase se face prin legarea cu sârmă.
Carcasele pentru elementele liniare (grinzi, stâlpi) se asamblează la faza locului, pe capre. Se
aşează întâi barele longitudinale de pe faţa interioară a grindei, se montează etrierii repartizaţi cu
ajutorul unui şablon (riglă gradată) şi apoi se întoarce scheletul cu 180 0, prinzându-se de etrieri barele
de pe feţele laterale şi apoi de la partea superioară, odată cu închiderea etrierilor. Barele se leagă cu
sârmă arsă cu Ø1...2mm , utilizându-se câte două sârme la fiecare legătură.
2.5.2 Montarea carcaselor se face manual. În timpul transportării, elementele de armatură
trebuie să fie aşezate pe platforme care să le asigure păstrarea formei. Poziţia armaturilor planşeelor se
asigură cu ajutorul unor capre din oţel legate cu
Coala
PD-2501-2016-ME
sârmă de armaturi şi care rămân înglobate în beton. Distanţa între armaturi şi cofraj în grinzi, stâlpi ca
şi în partea inferioară a plăcilor se menţine în timpul turnării betonului, prin montarea pe barele de
armatură a unor distanţiere.
Distanţierele pot fi executate din mortar de ciment (în formă de prisme), înălţimea cărora e
egală cu grosimea stratului de protecţie din beton a armaturii; pentru feţele verticale ale grinzilor şi
stâlpilor distanţierele din mortar au înglobate câte o sârmă cu care se leagă de armatură. Pot fi folosite
şi distanţiere din mase plastice. Se montează cel puţin câte trei distanţiere pentru fiecare metru pătrat
de placă, un distanţier la fiecare metru de grindă.
2.5.3 Înainte de a aplica protecţia anticorozivă pe armături şi îmbinările lor, ele se curăţă de
pete de grăsimi şi alte impurităţi ce pot micşora aderenţa dintre armatură şi soluţiile de protecţie
anticorozivă, cu ajutorul periilor electrice sau cu soluţii de acid sulfuric. Înainte de a aplica protecţia
anticorozivă suprafeţele se grunduiesc cu soluţii de mastic bituminos. Apoi se aplică stratul de lac,
email cu ajutorul periilor. Temperatura mediului în timpul aplicării protecţiei anticorozive nu trebuie
să fie mai mică de cît 10C. În caz când e necesar de a ridica rezistenţa mecanică a protecţiei
anticorozive aplicate, îmbinarea se armează cu pânză de fibre de sticlă.
2.6 Tehnologia lucrărilor de betonare a elementelor monolite

Lucrările de betonare a elementelor cuprind operaţiunile prin care betonul se întroduce în
cofraje şi se compactează.
Atât modul de turnare cât şi procesul de compactare depind de tipul elementului de construcţie
(stâlp, perete, placă, grindă etc.), de caracteristicile betonului proaspăt (consistenţă şi lucrabilitatea), ca
şi de mijloacele de compactare.
2.6.1 Începerea turnării betonului trebuie să fie precedată de o serie de măsuri, prin care să se
asigure desfăşurarea lucrărilor fără întreruperi neprevăzute şi în condiţii care să garanteze obţinerea
unei calităţi cât mai bune; astfel de măsuri ca:
1. Verificarea sub aspectul dimensiunilor, rigidităţii fiecărui element şi a ansamblului,
reazemului şi a curăţeniei.
2. Verificarea armaturii sub aspectul formei şi dimensiunilor, a numărului de bare, a depărtării
faţă de cofraj, a posibilităţilor de menţinere a ei în poziţia din proiect în timpul turnării.
3. Montarea elementelor ce se înglobează în beton: dibluri, ancore pentru instalaţii etc.
4. Realizare amenajărilor necesare pentru transportul betonului şi verificarea existenţei tuturor
mijloacelor de transport, turnare şi compactare.
Lucrările de turnare trebuie astfel organizate, încât ritmurile de transport, turnare şi compactare a
betonului să asigure terminarea lor înainte de începerea prizei. Betonul trebuie să umple complet
Coala
PD-2501-2016-ME
formele în care este turnat, pătrunzând în toate colţurile şi ne lăsând locuri goale; la elementele de
beton armat, betonul trebuie să acopere complet armăturile şi să umple spaţiile dintre ele.
Înălţimea de cădere liberă a betonului la turnare trebuie să fie cât mai redusă, în vederea evitării
segregării externe. Această înălţime nu trebuie să depăşească 2..3m.
Pentru ca să poată fi compactat, betonul se toarnă în toate elementele în
straturi. Grosimea straturilor de turnare se determină în funcţie de mijlocul cu care se face
compactarea, astfel:
1. Pentru compactarea cu previbratoare grosimea straturilor de turnare a betonului este egală cu
lungimea capului vibrator, mai puţin cu 5...10cm, cât trebuie să pătrundă acesta în stratul turnat
anterior.
2. Pentru compactarea betonului din stâlpi sau pereţi, cu vibratoare de cofraj, stratul de beton
va avea grosimea egală cu distanţa dintre caloţii pe care se fixează vibratoarele.
3. Pentru compactarea cu vibratoare de suprafaţă grosimea stratului de turnare va fi egală cu
grosimea elementului.
Turnarea betonului se face continuu (fără întreruperi tehnologice) între două rosturi tehnologice de
lucru, care sunt prevăzute de proiect; orice alte întreruperi se consideră accidentale.
Rosturile tehnologice de lucru sunt necesare pentru a se permite executarea în condiţii cât mai
bune din punct de vedere calitativ şi economic a lucrărilor de beton
armat. La stabilirea poziţiei acestor rosturi e necesar de a le amplasa în zonele de eforturi minime.
2.6.2 Compactarea amestecului de beton, se va efectua cu vibrator de interior, care este alcătuit
dintr-un transformator de energie 220/380V la 36V trifazat, portabil, un motor electric, de asemenea
portabil care transmite mişcarea de rotaţie imprimată de motor la capul unui vibrator, în care este
înglobat excentric care provoacă , vibraţia, precum şi cablurile electrice de alimentare a
transformatorului şi de legătură între acesta şi motor.
Compactarea betonului cu vibratoare de interior (previbratoarele) se face cu
respectarea strictă a următoarelor reguli:
1. Pervibratorul se introduce în amestecul de beton numai în poziţie verticală şi cât se poate de
rapid.
2. Capătul pervibratorului trebuie să pătrundă 5...10cm în stratul vibrat anterior, cu condiţia ca
acesta să nu aibă o vârstă mai mare de 2ore; în acest fel grosimea stratului de beton ce se toarnă şi se
compactează cu previbratoarele va avea o grosime egală aproximativ cu lungimea capului vibrator.
3. Pervibratorul se menţine în beton 20...30s, această durată împreună cu timpul necesar
introducerii şi extragerii lui alcătuind timpul optim de vibrare; pervibratorul nu se menţine în beton în
poziţie fixă, ci se mişcă uşor în sus şi în jos.
Coala
PD-2501-2016-ME
4. Pervibratorul se extrage din beton pe direcţia pe care a fost introdus, însă cu viteză mică,
pentru a nu rămâne în urma lui un gol.
Momentul terminării compactării betonului prin vibrare se poate stabili după câteva semne
exterioare cum ar fi: încetarea tasării vizibile a betonului, încetarea eliminării vizibile a bulelor de aer
şi apariţia mortarului de ciment la suprafaţa betonului, care capătă un aspect omogen.
Dacă se continuă vibrarea se produce o scurgere vizibilă a mortarului înspre elementul vibrator,
în jurul căruia apare un lichid aproape fără pietriş (lapte de ciment); acesta este deja un semn de
segregare, care se datorează prelungirii timpului de vibrare.
Stâlpii se vibrează cu vibratoare de cofraj; care se montează pe cofrajul elementului betonat şi
aste alcătuit din: transformator de alimentare cu energia de joasă tensiune (24V) şi din vibratorul
propriu-zis, care înglobează şi motorul, şi excentricele ce produc vibrarea; vibratorul este fixat rigid cu
pene pe o placă metalică prevăzută cu găuri prin care trec buloane cu ajutorul cărora aceasta se prinde
de elementele cofrajului.
Pardoselile se vibrează cu vibratoare de suprafaţă (placa vibratoare). Placa vibratoare este
alcătuită dintr-o tolă cu marginile întoarse în sus, care are fixat pe ea un vibrator similar celui de
cofraj: o tijă cu mâner permite deplasarea plăcii vibratoare pe suprafaţa betonului. Se consideră că
vibrarea s-a terminat, când încep să apară semne de împotmolire.
2.6.3 Protejarea betonului în timpul întăririi: Protejarea betonului împotriva evaporării apei se
realizează prin acoperire cu rogojini sau prin stropire. Nici una din aceste soluţii nu se pot realiza însă
pentru suprafeţele orizontale, atunci când betonul este foarte proaspăt. Această situaţie poate fi
soluţionată prin aplicarea emulsiilor sau soluţiilor de răşini, suficient de suple şi aderente la suprafaţa
betonului proaspăt, care se aplică sub forma unor pelicule foarte subţiri, aceste pelicule dispar prin
evaporarea răşinilor respective.
La fel elementele proaspăt betonate trebuie protejate în prima zi împotriva ploii,
iar în primele trei zile – împotriva şocurilor date de circulaţia oamenilor. Curgerea lentă a betonului
sporeşte foarte mult când betonul este încărcat prea devreme.
2.7 Tehnologia lucrărilor de decofrare a elementelor monolite

Decofrarea este operaţia de demontare a cofrajelor şi se poate face atunci când
acest lucru nu mai prezintă pericol pentru beton. Termenele de decofrare se stabilesc în dependenţă de
următoarele criterii:
1. Părţile laterale (verticale) se decofrează atunci când betonul atinge o rezistenţă suficientă ca să
nu se degradeze în timpul operaţiei de decofrare.
Coala
PD-2501-2016-ME
2. Părţile portante (orizontale) se decofrează atunci când betonul poate să reziste, cu un coeficient
de siguranţă corespunzător, la încărcările ce-i revin din greutatea proprie şi eventuale sarcini utile din
perioada de realizare a celorlalte lucrări de construcţie.
Astfel, pentru elementele portante din beton armat rezistenţele la decofrare vor trebui să fie mai
mari decât 0,5R28 din marcă, în cazul deschiderilor sub 2m – mai mari de 0,7*R28, iar pentru
deschiderile mai mari de 2m – cel puţin 0,9R28 din marcă.
Decofrarea elementelor portante se face prin slăbirea penelor, după care urmează îndepărtarea
completă a cofrajelor, care se curăţă imediat de resturile de mortar. Însă pentru a reduce curgerea lentă,
care este mare la betoanele decofrate înainte de obţinerea mărcii, este necesar să se lase după decofrare
popi de siguranţă.
2.8 Tehnologia executării lucrărilor de montare

2.8.1 Ridicarea elementelor prefabricate necesită interpunerea între acestea şi cârligul
mijlocului de ridicare a unor dispozitive, care să asigure o prindere sigură şi reducerea sau chiar
eliminarea eforturilor la care elementul nu este solicitat în exploatare.
Trebuie acordată o atenţie deosebită pieselor din metal înglobate ce servesc pentru agăţarea şi
transportarea elementului. În caz de lipsă a uneia sau a mai multor piese de agăţare sau deteriorarea
acestora, elementul va fi întors la unitatea de producere, care asigură şantierul cu elemente
prefabricate.
2.8.2 Procesul tehnologic de montare a elementelor prefabricate, cuprinde următoarele tipuri de
operaţiuni:
1. Lucrări pregătitoare – constau în verificarea poziţiei reazemelor şi trasarea pe
acestea a axelor, a conturului şi nivelului elementelor ce urmează a fi montate, în aprovizionarea
şantierului cu dispozitive de agăţare-ridicare a elementelor şi a celor pentru fixarea lor provizorie în
poziţie de montaj, precum şi aprovizionarea cu materiale sau semifabricate necesare fixării provizorii
şi celei definitive (profile metalice, mortar, electrozi şi aparate de sudat, etc.).
Pentru stâlpi din metal se verifică suprafeţele şi elementele pe care vor fi montaţi, trasându-se
pe acestea poziţiile celor două axe care se însemnează şi pe stâlpi. În cazurile când stâlpii sunt montaţi
pe pereţi - se verifică axul longitudinal, cel transversal, lăţimea şi nivelul de rezemare.
Pentru elementele de planşeu se verifică pereţilor sau stâlpilor, lăţimea şi nivelul
de rezemare. Toate aceste elemente se marchează pe elementele montate anterior şi pe elementele ce
se montează, pentru a se obţine rapid coincidenţa lor. Accesul muncitorilor antrenaţi în lucrările de
montaj se asigură cu scări speciale cu podest la partea superioară.
2. Aşezarea elementelor pe reazeme constă în agăţarea prefabricatului cu cârligul
dispozitivului de agăţare-ridicare a macaralei, ridicare propriu-zisă şi rotirea sau translarea până
Coala
PD-2501-2016-ME
deasupra locului de montaj, coborârea şi aşezarea lentă pe reazeme. În timpul translării elementelor
prefabricate balansul acestora este împiedicat cu ajutorul unor frânghii legate de capetele elementelor
(ambele de aceeaşi parte a lui pentru a împiedica formarea unui cuplu).
Muncitorii care ţin capetele frânghiilor fac şi dirijarea fină a elementului în momentul aşezării.
Mişcările pe care trebuie să le execute macaraua se semnalizează de şeful de echipă care conduce
montajul, în afară de mişcările propriu-zise de aşezare, care supraveghează coincidenţa axelor trasate
pe elementul prefabricat cu cele trasate pe elementul de reazem.
Elementele prefabricate se aşează pe un pat de mortar.
Reglarea nivelului şi poziţiei de rezemare a elementului se verifică în timp ce acesta este agăţat
în cârligul macaralei. Tot în aceeaşi situaţie, elementul fiind însă aşezat pe reazeme, se verifică
aproximativ şi verticalitatea lui, urmând ca aceasta să se regleze definitiv cu ajutorul dispozitivelor
provizorii de menţinere a poziţiei, amintite mai înainte.
Fixarea definitivă a elementelor prefabricate se face după verificarea şi reglarea
definitivă a poziţiei lor; controlul se face cu teodolitul sau nivela. Fixarea
definitivă se face prin sudarea mustăţilor de armatură şi în final prin monolitizarea
îmbinărilor, adică înglobarea lor într-o masă de beton (la plăcile de planşeu).
3. Cerinţe către calitatea şi recepţia lucrărilor

Calitatea lucrărilor trebuie să corespundă exigenţelor actelor normative în vigoare. La recepţia
lucrărilor se prezintă caietul executării lucrărilor, procesele verbale de confirmare a analizelor şi
încercărilor de laborator a materialelor de construcţie utilizate, şi procesele verbale de recepţie a
lucrărilor ascunse.
Verificarea calităţii lucrărilor.
Tabelul 3.1.
Denumir. Obiectul Instrumentul Responsabil Criteriile

proceselor verificării şi metoda Periodicitatea pentru tehnice de
destinate verificării verificare apreciere a
verificării calităţii
1 2 3 4 5 6
Săparea Unghiul taluzului Şablon; ruletă Pe parcursul Diriginte de Mărimea
gropii de execuţiei şantier taluzului nu se
fundaţii adm.
Dimensiunile Ruletă, nivelă - // - - // - A, b-0,1m
gropii teodolit. H -  0,05m
Armarea Devierea în plan a Până la diriginte de 10mm
fundaţii- axelor de la Ruletă metru betonare şantier;
lor,grinzil poziţia de proiect responsabil
or de tehnic al
Coala
PD-2501-2016-ME
fundaţii, beneficiarului
stâlpilor Mărimea stratului - // - - // - 5mm
etc. de protecţie
Poziţia în plan a Ruletă; metru În timpul Diriginte de 8mm
scuturilor de cofrării şantier
Cofrarea cofraj
fundaţiilor Verticalitatea Fir cu plumb, - // - - // -  5mm-1m
,grinzilor scuturilor ruletă 20mm-h total
de Cotele părţilor - // - - // -  5mm
fundaţii,stî inferioare şi supe- Nivelă, miră
lpilor etc. rioare a cofrajului
Rigidizarea vizual După - // - Nu se permit
scuturilor instalarea deformări a
cofrajului cofrajului
Se verifică Conul Pe parcursul Diriginte de Tasarea
lucrabilitatea standard betonării şantier; conului (4-6)
amestecului de (abrams) laborator
beton
Betonarea Clasa betonului Presa 6-9 epruvete Laborator 5B
fundaţiilor hidraulică la 20-40m3 de
,grinzilor beton
de fundaţii Verticalitatea Fir cu plumb; Imediat după Diriginte de 15(mm)
etc diafragmelor ruletă decofrare şantier
Cotele Nivela miră După betonare Diriginte de  4 mm
suprafeţelor de şantier
sprijin după
betonare
Hidroizola Umiditatea Hidrometru Înainte de Diriginte de

-rea suprafeţelor începerea şantier ¿ 10
suprafeţel lucrărilor
or Calitatea Vizual Până la - // - Suprafaţa trebuie
grundului Hidroizolarea să fie fără pete şi
fisuri
Aplicarea Vizual În timpul - // - Se va respecta
straturilor de micrometru executării grosimea
Hidroizolaţie straturilor
indicate în
proiect
Umiditatea Higrometrul În timpul Diriginte de Uopt=9…15
solului umpluturii executării şantier
Execuţia lucrărilor
umpluturii Densitatea Dispozitiv - // - - // - =1,65g/cm3
timpanului pământului pentru
măsurarea
densităţii
4. Calculul manoperei lucrărilor.

Cota (-8.100)
Nr. Unităţi Volum Argumentare Norma de Manopera
crt. Denumirea procesului de de lucru a normelor timp
Coala
PD-2501-2016-ME
Munci- Munci-
Maşini Maşini
măsură tori om- tori
maş-h maş-h
h om-h
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Săparea păm. de cat.I
excavatorul cu cupă
E2-1-12
1 inversă(EO – 3322A) cu 100m3 10,8 - 8 - 86,4
p.1a
descărcare în unitate de
transport
Turnarea patului din beton
2 100m2 0,84 E4-1-49 p.1 0, 3 0, 42 0,25 0,35
de egalizare C 3,5
Cofrarea fundaţiilor şi a E4-1-34
3 100m2 1,78 0,4 - 0,71 -
grinzilor de fundaţie p.3a
Armarea fundaţiei cu plase E4-1-44
4 1plasă 20 0,24 - 4,8 -
de armatură tab.2.p.b
Armarea fundaţiei cu E4-1-44
5 1carcas 20 0,28 - 5,6 -
carcase de armatură tab.2p.b
Armarea grinzilor de
E4-1-44
6 fundaţie cu carcase de 1carcas 14 0,28 - 3,92 -
tab.2p.b
armatură
Betonarea fundaţiilor şi a E4-1-49
7 1m3 50,8 0,34 - 17,3 -
grinzilor de fundaţie tab.1(1-a)
Decofrarea fundaţiilor şi a E4-1-37
8 100m2 1,78 0,11 - 0,2 -
grinzilor de fundaţie tab.4 (1-6)
Împrăştierea pămîntului 100m E2-1-56
9 3 1,1 0,38 - 0,42
cu lopata p.1a
Compactarea cu maiul 100m E2-1-59
10 2 1,2 1,9 - 2,28 -
mecanic 2a
Armarea coloanel. cu E4-1-44
11 1carcas 20 0,79 - 15,8 -
carcase de armatură tab.1p(2-a)
12 Cofrarea coloanelor 1m2 76,8 E4-1-34 p2a 0,4 - 30,72 -
E4-1-49
13 Betonarea coloanelor 1m3 7,68 0,89 - 6,84 -
tab.2.p.9
E4-1-34
14 Decofrarea coloanelor 1m2 76,8 0,15 - 11,52 -
p2b
15 Montarea blocurilor F S Buc. 110 E4-1-3 p.2 0,45 0,15 49,5 16,5
E4-1-46
16 Armarea grinzilor 1t 3,3 8,7 - 28,71 -
p.4d
E4-1-34
17 Cofrarea grinzilor 1m2 124,6 0,28 - 34,89 -
p.1g
E4-1-34
18 Cofrarea planşeului 1m2 216 0,37 - 79,92 -
P1a
E4-1-46
19 Armarea planseului t 2,3 16 - 36,8 -
p.7v
20 Betonarea grinzilor 1m3 22,4 E4-1-49 p.9 0,89 0,45 19,94 10,08
E4-1-49
21 Betonarea planseului 1m3 38,88 1,30 0,65 50,54 25,27
p10
E4-1-34
22 Decofrarea grinzilor 1m2 124,6 0,13 - 16,2 -
p.1d
23 Decofrarea planşeului 1m2 216 E4-1-34 1b 0,15 - 32,4 -
24 Betonarea pardoselei 1m2 244,8 E4-1-49 0,57 0,29 139,54 70,99
Coala
PD-2501-2016-ME
subsolului tab.2 p.15
Cota (-3.950)
Armarea coloanel. cu carcase E4-1-44
25 1carcas 20 0,79 - 15,8 -
de armatură tab.1p(2-a)
26 Cofrarea coloanelor 1m2 113,6 E4-1-34 p2a 0,4 - 45,44 -
E4-1-49
tab.2.p.9
E4-1-34
28 Decofrarea coloanelor 1m2 113,6 0,15 - 17,04 -
p2b
Cofr. scărilor de acces
29 1m2 31,2 E4-1-34 p.a. 0,91 - 28,4 -
subs.
E4-1-46
30 Armarea scărilor t 0,58 38,5 - 22,33 -
p13v
E4-1-49
31 Betonarea scărilor 1m3 4,5 1,3 - 5,85 -
p10
32 Decofrarea scării 1m2 31,2 E4-1-34 p-b 0,24 - 7,48 -
E4-1-46
p.4d
E4-1-34
34 Cofrarea grinzilor 1m2 124,6 0,28 - 34,89 -
p.1g
E4-1-34
35 Cofrarea planşeului 1m2 216 0,37 - 79,92 -
P1a
E4-1-46
p.7v
3
37 Betonarea grinzilor 1m 22,4 E4-1-49 p.9 0,89 0,45 19,94 10,08
E4-1-49
38 Betonarea planseului 1m3 32,4 1,30 0,65 42,12 21,06
p10
E4-1-34
39 Decofrarea grinzilor 1m2 124,6 0,13 - 16,2 -
p.1d
40 Decofrarea planşeului 1m2 216 E4-1-34 1b 0,15 - 32,4 -
Executarea pereţilor
41 1m3 48,99 SNIP4-2-82 3,61 - 176,9 -
autoportanţi din zidărie
E3-
42 despărţitori din zidărie ½ 1m3 3,34 3,2 - 10,69 -
3,tab.3,3-б
caramidă
Hidroizolarea pereţilor
43 100m2 1,08 E11-37 .4b 10 - 10,8 -
exteriori
Executarea umpluturii în
44 100m3 1,2 E2-1-34 - 1,03 - 1,24
exterior cu buldozerul
Compactarea pământului E2- 1-59
45 100m2 1,3 1,9 - 2,47 -
umpluturii tab.3 (2a)
Total: 1233,1 248,1
5. Graficul executării lucrărilor.

Cota (-8.100)
Manopera Specificaţii
Unităţi
Nr. Volum Munci- Durata
Denumirea procesului de Maşini Componenţa
crt. de lucru tori Schim.
măsură maş-h echipei
om-h (ore)
Coala
PD-2501-2016-ME
1 2 3 4 5 6 7 8
Săparea păm. de cat. I
excavatorul cu cupă invers Maşinist
1 100m3 10,8 - 86,4 5,4
cu descărcare în unitate de C6-1, C4-1
transport
Turnarea patului din beton MaşC6-1;
2 100m2 0,84 0,25 0,35 (0,125)
de egalizare B3,5 Bet C4-1;C2-1
Cofrarea fundaţiilor şi a Tîmplar
3 100m2 1,78 0,71 - (0,18)
grinzilor de fundaţie cat.C4-2, C2-2
Armarea fundaţiei cu plase Fierar. C4-2
4 1plasă 20 4,8 - 0,15
de armatură Fierar. C2-2
Armarea fundaţiei cu Fierar. C4-2
5 1carcas 20 5,6 - 0,18
carcase de armatură Fierar. C2-2
Armarea grinzilor de
Fierar. C4-2
6 fundaţie cu carcase de 1carcas 14 3,92 - 0,12
Fierar. C2-2
armatură
Betonarea fundaţiilor şi a
7 1m3 50,8 17,3 - Beton.C4-1,C2-1. 1,08
grinzilor de fundaţie
Decofrarea fundaţiilor şi a Tîmplar
8 100m2 1,78 0,2 - (0,1)
grinzilor de fundaţie C3-1;C2-1;
Împrăştierea pămîntului 100m -
9 3 1,1 0,42 Săp C1-2 0,026
cu lopata
Compactarea cu maiul 100m
10 2 1,2 2,28 - Săp C3-1 0,28
mecanic
Armarea coloanelor cu Fierar- C4-1
11 1carcas 20 15,8 - 0,49
carcase de armatură Fierar C2-3
Tîmplar
12 Cofrarea coloanelor 1m2 76,8 30,72 - 0,64
cat.C4-3, C2-3
MaşC6-1;
13 Betonarea coloanelor 1m3 7,68 6,84 - 0,43
Beton.4-2;
Tîmplar C2-1;
14 Decofrarea coloanelor 1m2 76,8 11,52 - 0,72
C3-1;
MaşC6-1;
15 Montarea blocurilor F S Buc. 110 49,5 16,5 Zidar5-1, 4-1, 2,06
3-1.
Fierar- C4-2
16 Armarea grinzilor 1t 3,3 28,71 - 0,72
Fierar C2-3
Tîmplar
17 Cofrarea grinzilor 1m2 124,6 34,89 - 2,18
C6-1;C3-1.
Tîmplar
18 Cofrarea planşeului 1m2 216 79,92 - 2,5
C6-2;C3-2.
Fierar- C4-1
19 Armarea planseului t 2,3 36,8 - 1,15
Fierar C2-3
MaşC6-1;
20 Betonarea grinzilor 1m3 22,4 19,94 10,08 1,25
Beton.4-2;
MaşC6-1;
21 Betonarea planşeului 1m3 38,88 50,54 25,27 3,16
Beton.4-2;
Tîmplar
22 Decofrarea grinzilor 1m2 124,6 16,2 - 1,01
C3-1;C2-1;
Tîmplar
23 Decofrarea planşeului 1m2 216 32,4 - 2,03
C3-1;C2-1;
Coala
PD-2501-2016-ME
Betonarea pardoselei MaşC6-1;
24 1m2 244,8 139,54 70,99 5,81
subsolului Beton.4-3;
Cota (-3.950)
Armarea coloanelor cu Fierar- C4-1
25 1carcas 20 15,8 - 0,49
carcase de armatură Fierar C2-3
Tîmplar
26 Cofrarea coloanelor 1m2 113,6 45,44 - 0,95
cat.C4-3, C2-3
MaşC6-1;
27 Betonarea coloanelor 1m3 11,36 10,11 - 0,63
Beton.4-2;
Tîmplar C2-1;
28 Decofrarea coloanelor 1m2 113,6 17,04 - 1,07
C3-1;
Cofr. scărilor de acces în Tîmplar
29 1m2 31,2 28,4 - 1,78
subs. C6-1;C3-1.
Fierar C5-1;
30 Armarea scărilor t 0,58 22,33 - 1,4
C2-1.
Beton.C4-2;
31 Betonarea scărilor 1m3 4,5 5,85 - 0,18
C2-2
32 Decofrarea scării 1m2 31,2 7,48 - Tîmplar C3-2; 0,46
Fierar- C4-2
33 Armarea grinzilor 1t 3,3 28,71 - 0,72
Fierar C2-3
Tîmplar
34 Cofrarea grinzilor 1m2 124,6 34,89 - 2,18
C6-1;C3-1.
Tîmplar
35 Cofrarea planşeului 1m2 216 79,92 - 2,5
C6-2;C3-2.
Fierar- C4-1
36 Armarea planseului t 2,3 36,8 - 1,15
Fierar C2-3
MaşC6-1;
37 Betonarea grinzilor 1m3 22,4 19,94 10,08 1,25
Beton.4-2;
MaşC6-1;
38 Betonarea planşeului 1m3 32,4 42,12 21,06 2,63
Beton.4-2;
Tîmplar
39 Decofrarea grinzilor 1m2 124,6 16,2 - 1,01
C3-1;C2-1;
Tîmplar
40 Decofrarea planşeului 1m2 216 32,4 - 2,03
C3-1;C2-1;
Executarea pereţilor Zidar C4-1,
41 1m3 48,99 176,9 - 11,06
autoportanţi din zidărie C2-1
Zidar C4-1,
42 despărţitori din zidărie ½ 1m3 3,34 10,69 - 0,67
C2-1
caramidă
Hidroizolarea pereţilor Izolator
43 100m2 1,08 10,8 - 0,34
exteriori C4-2;C3-2;
Executarea umpluturii în Maşinist
44 100m3 1,2 1,24 - 0,16
exterior cu buldozerul C6-1
Compactarea pământului Maşinist
45 100m2 1,3 2,47 - 0,3
umpluturii C6-1
6.1 Necesitatea în echipament tehnologic

Tipul
Nr.
parametrii Cantitat
crt. Denumirea Destinaţia
tehnici ea
Coala
PD-2501-2016-ME
1 2 3 4 5
I Mecanisme
1 Excavator ЭО-3322А 1 Săparea gropii de fundaţie
KAMAZ- Transportarea amestecului de
2 Autobasculantă 2
54102Q=11T beton, solului excavat şi pietrişul
3 Autobasculantă ZIL-555 1 Transportarea schelelor
Ridicarea şi deplasarea sarcinilor
4 Macara pe şenile МКГ-40 1
(blocuri, carcase, beton…)
P / u transportarea planşeelor
KAMAZ-
5 Autobasculantă 1 prefabricate şi blocurilor de
54102Q=11T
fundaţie
II Inventar
P / u depozitare şi transportarea
6 Bene pentru beton BPV - 1 2
betonului
Dispozitiv de ridicarea USK –5 Ridicarea şi transportarea
7 1
cu 4 cabluri Q=5t materialelor cu macaraua
Trişă de instrumente de
8 m = 5kg 2 P /u instalarea cofrajului
lăcătuşărie
9 Vas pentru emulsie V = 30l 2 P /u păstrarea emulsiei
P /u transportarea amestecului
10 Vas – termos V = 50l 2
bituminos
L = 1200 Amplasarea muncitorilor în
11 Podină -
b = 780 timpul betonării
III Mijloace de mecanizare mică
Compactarea solului în spaţii
12 Mai electromecanic I A - 4502 1
înguste
13 Pervibrator IV - 47 1 Compactarea betonului
IV Utilaj energetic
IV – 4 U
14 Transformator coborâtor 1 Coborârea tensiunii 200 la 36V
=36v
V Instrumente manuale
STAS 23,10-
15 Ciocan de lăcătuşărie 4 P /u cofrare şi decofrare
77; m=0,8kg
16 Lopată LS2 4 Curăţirea coşurilor, benelor
STAS-
17 Hârleţ 2 Îndreptarea terenului s. a.
362077
Executarea lucrărilor de cofrare şi
18 Rangă LM.20 2
montare
STAS 11402- Lucrări de cofrare, armare şi
19 Baros 2
83 montare
20 Perii - 2 Vopsirea suprafeţelor cu mastic
VI Mijloace de măsurare
21 Fir cu plumb OT - 400 2 Verificarea verticalităţii
Măsurarea unghiurilor, şi
22 Teodolit 2T - 30 1
verificarea verticalităţii
23 Nivelă NV – 3 1 Determinarea cotelor punctelor
24 Miră de nivelment RCS - 4 1 - // -
H=300mm
Determinarea lucrabilităţii
25 Con standard. (Abrams) D1=100mm 1
amestecului de beton
D2=200mm
26 Ruleta de metal STAS 73 – 1 Determinarea dimensiunilor
Coala
PD-2501-2016-ME
02.88 golurilror
27 Higrometru - 1 Determinarea umidităţii
28 Con standard - 1
mortarului
VII Mijloace de securitate
P /u
29 Cască de protecţie - fiecare Protecţie
muncitor
Necesitatea în materiale
Tabelul 6.2.
Date iniţiale
Nr. Volumul Necesitatea
Unităţi
crt. Denumirea materialului de lucru în Norma de în materiale
de
unităţi consum
măsură
normative
1 2 3 4 5 6
1 Beton C 15 100m3 1,9 102m3 194 m3
Structuri de cofraj metalice şi elemente
2 - - - 20,7 t.
de prindere, fixare, stabilizare
3 Scuturi de cofraj din lemn - - - 417,4 m2
4 Emulsie unguent pentru cofraj 100m3 1,9 231,7kg 440,2 kg
5 Blocuri de fundaţie din beton armat
FS4 100buc. 0,5 100buc. 50 buc.
FS4-12 100buc. 0,18 100buc. 18 buc.
FS4-8 100buc. 0,42 100buc. 42 buc.
Coala
PD-2501-2016-ME
6 Mortar M-100 100buc. 1,1 6,6 m3 7,26 m3
7 Armatură din oţel-beton
6AI,10AIII,12AIII,16AIII şi - - - 15,38t
25AIII
8 Beton C15 p/u pardosea 100m2 2,45 20,4m3 49,98 m3
9 Mastic bituminos fierbinte 100m2 1,08 240kg 259,2kg
10 Emulsie bituminoasă 100m2 1,08 45kg 48,6kg
7. Tehnica securităţii
Toate lucrările de construcţie – montaj se vor efectua cu respectarea strictă a următoarelor

cerinţe ale СНиП III-4-80 “Tehnica securităţii în construcţie”:
7.1 Măsuri de tehnica securităţii la exploatarea maşinilor şi mecanismelor de construcţie

7.1.1 Organizaţia cărei îi aparţin maşinile şi utilajele de transport specializate, de construcţie e obligată
să le asigure asistenţa tehnică necesară în corespundere cu instrucţiunile uzinei ce le-a fabricat.
7.1.2 În timpul transportării elementelor prefabricate şoferul unităţii de transport este obligat să
respecte regulile de circulaţie în vigoare.
7.1.3 Spre a evita căderea elementelor transportate în timpul mişcării unităţii de transport, elementele
se fixează dacă este necesar în conformitate cu regulile în vigoare de transportare a elementului dat.
7.1.4 Este interzis de a transporta muncitori în unităţi de transport destinate transportului de: materiale
de construcţie, elemente prefabricate, etc.
7.1.5 Muncitorii se transportă la locul de muncă în unităţi de transport special amenajate în acest scop.
7.2 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de terasament

7.2.1 Înainte de a începe lucrările de terasament, în cazul când în apropierea şantierului se află reţele
subterane de alimentare cu energie electrică, gaz, apă, agent termic, etc., e necesar de a elabora cu
acordul sau participarea întreprinderilor ce exploatează aceste reţele, măsuri de asigurare a tehnicii
securităţii a muncitorilor – instalând semnalizatoare în locurile de amplasare a reţelelor.
7.2.2 În cazurile când şantierul de construcţie se află într-o zonă urbană: în
apropierea caselor de locuit, a locurilor de circulaţie a pietonilor, a transportului, e necesar de a instala
pe perimetrul şantierului împrejmuiri de protecţie conform ГОСТ 2304 – 78. Pe împrejmuiri e necesar
de agăţat panouri cu inscripţii de avertizare, iar în perioada nocturnă – semnalizatoare cu iluminare.
7.2.3 La săparea gropii de fundaţie cu descărcarea în depozit sau în rambleu, distanţa minimă de la
muchia gropii de fundaţie până la locul de depozitare nu trebuie să depăşească 0.5m.
Coala
PD-2501-2016-ME
7.2.4 La deplasarea mecanismelor (macara, autobasculantă ) în apropierea părţii superioare a taluzului
gropii de fundaţie e necesar de respectat distanţa de siguranţă, de la cel mai apropiat suport al
mecanismului până la taluzul gropii de fundaţie, nu mai puţin de 1.5m.
7.2.5 La săparea gropii de fundaţie cu descărcarea pământului excavat în unităţi de transport,
descărcarea cupei excavatorului se va efectua din părţile laterale sau din partea din spate a
autobasculantei.
7.2.6 Înainte de a fi executate orice lucrări de către muncitori în incinta gropilor de fundaţie cu
h>1.3m – e necesar de a efectua verificări privind stabilitatea taluzului gropii de fundaţie şi a
sprijinirilor.
7.3 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de betonare

7.3.1 Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, care protejează de
diferiţi factori ce au loc în timpul proceselor tehnologice de construcţie.
7.3.2 Muncitorii care sânt antrenaţi în lucrările de betonare la înălţime sunt legaţi cu centuri de
siguranţă.
7.3.3 Instrumentele şi utilajele trebuie să corespundă normelor în vigoare şi sunt verificate de
dirigintele de şantier.
7.3.4 Instalarea cofrajelor se face conform proiectului.
7.3.5 Este interzis de a amplasa pe cofraje sarcini ce nu sunt prevăzute de proiectul de executare a
lucrărilor.
7.3.6 La începutul fiecărui schimb se verifică starea cofrajelor şi a vaselor în care se transportă
betonul.
7.3.7 Distanţa de la locul de betonare până la extremitatea de jos a benei cu beton nu trebuie să
depăşească 1m - pentru planşeele, rigle, monolite şi 3m – pentru pereţi, coloane monolite etc.
7.3.8 Înaintea punerii în operă a amestecului de beton, e necesar de a verifica starea cofrajului din
punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii. Neajunsurile ce sunt depistate trebuie lichidate înaintea
punerii în operă a amestecului de beton.
7.3.9 În timpul compactării betonului cu pervibratorul, nu se admite mişcarea lui de cablurile ce-l
alimentează cu energie electrică, iar în cazul când e necesar de a schimba pervibratorul de la un loc de
muncă la altul, el trebuie deconectat.
7.3.10 Demontarea cofrajului se face numai după ce betonul din îmbinarea cofrată a atins rezistenţa de
decofrare.
7.4 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de sudare
Coala
PD-2501-2016-ME
7.4.1 La executarea lucrărilor de sudare este interzis de a conecta utilajele de sudare la reţele ce nu
corespund capacităţii de lucru a utilajelor, în calitate de reţele provizorii.
7.4.2 Siguranţele punţilor de dirijare a utilajelor, în timpul montării trebuie să fie scoase din circuitele
lor.
7.4.3 În timpul încercării utilajelor pentru verificarea lor dacă funcţionează, de utilaj se agaţă o placă
ce avertizează muncitorii că în reţeaua electrică la care este unit utilajul este tensiune.
7.4.4 La transformatoarele ce sunt utilizate în reţelele electrice de la şantier, trebuie să se execute
legătura cu pământul.
7.4.5 E interzis de a efectua alte lucrări în zona de sudare şi în zona de sub tronsonul în care se execută
lucrările de sudare.
7.4.6 În raza de 5m de la locul unde se petrec lucrări de sudare, e necesar de a lua toate materialele
uşor inflamabile.
7.4.7 E necesar de a lua măsuri de protecţie a cablurilor aparatului de sudare, în timpul executării
lucrărilor de sudare.
7.4.8 Sudorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, măşti pentru protecţia
feţei.
7.5 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de hidroizolare

7.5.1 Persoanele care sunt implicate în executarea lucrărilor de hidroizolare cu amestecuri din
componenţa cărora fac parte substanţe uşor inflamabile, sau toxice, trebuie să fie asigurate cu
echipament special, ce le va asigura protecţia adecvată contra acţiunii substanţelor toxice.
7.5.2 Transportarea masticului bituminos fierbinte la locul de executare a lucrărilor de hidroizolare, se
va efectua în vase de forma unui trunchi de con cu baza mică în partea superioară (manual) şi prin
furtun(mecanizat).
7.5.3 Se interzice de a pune în operă mastic bituminos cu t>1800c, termosul trebuie să fie înzestrat cu
termometru.
7.5.4 La prepararea grundului, care constă din dizolvant şi bitum, e necesar de turnat bitumul în
dizolvant. Se interzice turnarea dizolvantului în bitumul fierbinte.
7.6 Măsuri de tehnica securităţii la exploatarea macaralei

7.6.1 Nu se admite lăsarea macaralei cu motorul în funcţiune fără supraveghere.
7.6.2 La sfîrşitul schimbului nu se admite lăsarea sarcinii în cîrligul macaralei.
7.7 Măsuri de tehnica securităţii la lucrările de montare
Coala
PD-2501-2016-ME
7.7.1 Pe sectoarele unde au loc lucrările de montare nu se admite executarea altor lucrări şi aflarea
persoanelor străine.
7.7.2 Procedeele de agăţare a elementelor prefabricate sau utilajului trebuie să asigure transportarea lor
la locul de instalare în poziţie de apropiată de poziţia prevăzută în proiect.
7.7.3 Se interzice ridicarea elementelor din beton armat fără urechi de montare sau rupere ce asigură
agăţarea şi montarea lor corectă.
7.7.4 Elementele sau utilajul ce se montează vor fi menţinute în potriva legănării sau rotirii cu ajutorul
cablurilor flexibile.
7.7.5 Categoric este interzisă ridicarea oamenilor cu macaraua.
7.7.6 În timpul întreruperilor de lucru nu se admite lăsarea elementelor ridicate în stare suspendată.
8. Indicii tehnico – economici
Tabelul 8.1.
Nr.
Denumirea indicelui U.M. Cantitatea
crt.
1 Manopera muncitorilor Om /h 1233,1
2 Manopera maşinilor Mas /h 248,1

3 Durata executării lucrărilor zile 44
1. FIŞA TEHNOLOGICĂ PENTRU REALIZAREA SUPRASTRUCTURII CLĂDIRII.
2. Domeniul de aplicare.
Fişa tehnologică este elaborată pentru realizarea suprastructurii cladirii proiectate:

” Construcţia blocului locativ S+P+3E din str. Ciocirliei 1A, or.Chişinău”.
În complexul de lucrări sunt incluse următoarele lucrări:
realizarea coloanelor monolite din beton armat;
Coala
PD-2501-2016-ME
realizarea centurii antiseismice monolite din beton armat;
montarea blocurilor de venilare prefabricate;
betonarea planşeului monolit din beton armat;
executarea scarilor monolite;
executarea zidăriei pereţilor din blocuri mici de calcar;
executarea peretilor despartitori.
2. Tehnologia şi realizarea lucrărilor
2.1 Transportarea şi depozitarea materialelor.

Materialele de construcţie:blocuri mici de calcar, cărămidă si alte materiale se transportă la şantier
cu autobasculanta ZIL – 555.
Amestecul de beton şi mortar sunt aduse la şantier cu ajutorul automalaxorului КамАЗ-6460 (bena-
9t).
Blocurile prefabricate pentru ventilare se transportă cu autobasculanta КамАЗ-54102.
Materialele se depozitează în locurile special amenajate pentru depozitarea acestora. Suprafeţele
depozitate trebuie să fie rigide şi cu înclinaţie nu mai mare de 1% - 2% (pentru evacuarea apelor de
suprafaţă).
2.2 Organizarea lucrărilor.
2.2.1. Succesiunea tehnologică de executare a lucrărilor:

armarea coloanelor monolite;
cofrarea coloanelor monolite ;
betonarea coloanelor monolite;
decofrarea coloanelor monolite;
cofrarea grinzilor monolite;
armarea grinzilor monolite;
betonarea grinzilor monolite;
montarea blocurilor prefabricate pentru ventilare;
cofrarea planşeelor;
armarea planşeelor;
betonarea planşeelor;
decofrarea grinzilor monolite si planşeelor;
cofrarea scarilor;
armarea scarilor;
betonarea scarilor;
executarea zidariei din blocuri de beton celular;
executarea peretilor despartitori din zidarie;
2.2.2. Organizarea circuitelor macaralei.
Macaraua pe şenile MKГ-40 va deservi şantierul de construcţie din mai multe poziţii în
dependenţă de raza de acţiune a ei.
2.3. Tehnologia proceselor.
După executarea scheletului structurii (armarea, cofrarea si betonarea coloanelor şi grinzilor), se

montează blocurile prefabricate pentru ventilare apoi se cofrează, armează şi betonează planseul, după
care se execută pereţii de închidere (umplutură) din blocuri de beton celular.
Coala
PD-2501-2016-ME
2.3.1. Armarea elementelor monolite.
Coloanele se armează cu carcase cu armatura longitudinala 4ø25 A–III şi etrieri de ø8 A–I.

Distanţa dintre barele carcasei este aceeasi. În timpul armării se va evita deformarea carcaselor şi se va
asigura perpendicularitatea etrierilor pe bare. Instalarea carcaselor se efectuiază cu macaraua de echipa
de oţelari cu calificarea III şi II.
Armarea grinzilor se efectuiază diferit in dependenta de configuratia sectiunii transversale a acesteia .
Ø8mm,pas250
P
Planseul monolit se armeaza cu 2 plase Ø8mm,pas250 .
2.3.2. Cofrarea elementelor monolite.
Cofrarea coloanelor.
Cofrarea coloanelor se va începe după ce betonul planseului inferior v-a atinge 70% din
rezistenţa de proiect.
Elementele cofrajului sînt aduse la şantier cu autobasculanta şi depozitate în zona executării lucrărilor.
Suprafaţa depozitului trebuie să fie nivelată şi rigidă petru evitarea deformării scuturilor de cofraj.
Înainte de instalarea în poziţie de proiect pe plinul scutului se aplică o soluţie de unguient sau
motorină. Scuturile se amplasează în poziţie de proiect în confomitate cu schemele de cofrare a
suprafeţelor coloanelor. Scuturile învecinate se îmbină între ele cu buloane sau sîrmă. Pentru
solidarizarea scuturilor se utilizează chingi de inventar iar petru asigurarea stabilităţii ─ contra fişe. Pe
parcursul lucrării de cofrare se verifică alinierea şi verticalitatea scuturilor.
Cofrarea grinzilor.
Cofrajului grinzilor se execută din lemn cu lăţimea cofrajului de pina la 0,5 m, in dependenta de
latura grinzii cofrata, şi grosimea de 0,04 m. Pentru respectarea stratului de protecţie se instalează
distanţieri din masă plastică sau metal. Pînă la betonare se verifică poziţionarea şi rigiditatea cofrajului.
2.3.3. Betonarea elementelor monolite.
Se execută după schema macara─bena─construcţie, macaraua deplasîndu-se de o parte a

construcţiei. La betonarea construcţiei vor fi respectate următoarele reguli de punere în operă a
amestecului de beton:
Amestecul de beton se aşează în construcţie în straturi orizontale cu grosimea maximă a fiecărui strat
de 0,5 m.
În cazul cînd înălţimea de cădere este mai mare de 2 m, întroducerea betonului în construcţie se
va efectua cu ajutorul unui burlan (pîlnie).
Compactarea se va efectua cu vibratoare cu interferenţa razelor de lucru. Vibratorul se
introduce în amestecul de beton perpendicular suprafeţei libere a stratului compactat. Extragerea
vibratorului din amestec se efectuează lent.
Lucrabilitatea amestecului de beton trebuie să fie TC=4...6 cm.
În timpul betonării se verifică cota superioară a coloanei.
2.3.4. Decofrarea elementelor monolite.
Decofrare se efectuează când rezistenţa betonului atinge 0,3R28. de regulă în condiţii de

temperaturi 15─300C, această durată este de 2─4 zile. În timpul decofrării trebuie să fie evitate
şocurile şi alţi factori nefavorabili.
Coala
PD-2501-2016-ME
2.3.5. Măsuri de întreţinere a betonului.
După finisarea betonării se interzice şocarea elementelor betonate, depozitarea pe rigle

monolite şi alte elemente betonate a sarcinilor. Suprafeţele libere se vor acoperi cu peliculă de
polietelenă. După decofrare suprafeţele betonate se stropesc cu apă peste fiecare 4 ore şi odată noaptea
în timp de 7 zile, şi nu mai puţin de trei ori în 24 ore în următoarele 10 zile.
2.3.6. Executarea zidăriei din blocuri de beton celular.
Zidăria se execută din blocuri de beton celular pe mortar M – 25

Cu T:C=6÷8 cm şi demensiunile zidăriei fiind de: 300x500x250.
La punerea în operă a blocurilor de beton celular trebuie să fie curăţate de praf şi umede. Se va
respecta ţeserea rosturilor cu 1/2÷1/3 blocuri de beton celular. Obligatoriu trebuie de asigurat umplerea
rosturilor. Pentru executarea zidăriei la înălţimea >1,2m de la pardoseală se utilizează schelele. Benele
cu mortar şi paletele cu blocuri de beton celular se transportă din depozit la locul de punere în operă cu
macaraua.
Rosturile dintre elementele portante a scheletului (rigle,coloane) si zidarie de umplutura se vor
umple cu material elastic. Zidaria se va fixa cu elemente metalice la coloane in 3 locuri pe verticala si
la rigle cu intervalul de 2 m pe portiunea fara goluri.
Zidăria pereţilor se execută cu echipa de zidari cu calificarea IV şi a III.
3. Cerinţele către calitate şi recepţia lucrărilor.
Calitatea lucrărilor trebuie să corespundă cerinţelor actelor normative în vigoare. Criteriile

tehnice şi mijloacele de control ale proceselor sunt indicate în tabela 3.1.
La recepţia lucrărilor se prezintă caietul executării lucrărilor, procese verbale de confirmare a
analizelor şi încercărilor de laborator a materialelor de construcţie utilizate şi procesele verbale de
recepţie a lucrărilor ascunse. Se prezinta in forma tabelara: Tab.1
Tabel.1
Denumirea Instrument
Responsabil Criteriile de
proceselor Obiectul supus e şi Periodicitate
pentru apreciere a
destinate verificării metoda a verificării
verificare calităţii
verificării verificării
1 2 3 4 5 6
Coala
PD-2501-2016-ME
Interzisă
Examinarea folosirea celor
Înainte de Diriginte de
stării Vizual acoperite cu
execuţie şantier
suprafeţelor praf şi
impurităţi
1/2bloc de
Ţeserea În timpul Diriginte de calcar,
Vizual
rosturilor execuţiei şantier 1/2cărămidă în
lungul peretelui
Grosimea Rostul
În timpul
rosturilor Diriginte de orizontal+5mm,
Metru execuţiei
orizontale şi şantier rostul vertical-
verticale 2mm
Zidăria
În timpul
pereţilor Dimensiunile Diriginte de
Metru execuţiei ±20mm
golurilor şantier
În timpul
Grosimea Diriginte de
Metru execuţiei ±10mm
zidăriei şantier
În timpul
Orizontalitatea Metru, Diriginte de
execuţiei 2 mm/1 m
rosturilor nivelă şantier
În timpul ±20mm pentru
Verticalitatea Metru, fir Diriginte de
execuţiei etaj, +50, -20
rosturilor cu plumb şantier
pentru clăd.
În timpul
Verticalitatea Metru, fir Diriginte de
execuţiei 3mm/1m
muchiilor cu plumb şantier
În timpul
Planietatea Metru, Diriginte de
execuţiei 3mm/1m
suprafeţelor dreptar şantier
Diriginte de
Devierea de la
şantier,
Armarea pozitia de
Metru, Pînă la responsabil
elementelor proiect a ±10mm
ruletă betonare tehnic al
monolite carcaselor
beneficiarul
(plaselor)
ui
Diriginte de
şantier,
Mărimea
Metru, Pînă la responsabil
stratului de ±5mm
ruletă betonare tehnic al
protecţie
beneficiarul
ui
Continuare Tabelul 1
Denumirea
Obiectul Instrumente Responsabil Criteriile de
proceselor Periodicitatea
supus şi metoda pentru apreciere a
destinate verificării
verificării verificării verificare calităţii
verificării
1 2 3 4 5 6
Coala
PD-2501-2016-ME
Poziţionarea
Metru, În timpul Diriginte de
în plan a ±8mm
ruletă cofrării şantier
scuturilor
+5mm/1m,
Verticalitatea Ruletă, fir În timpul Diriginte de +20mm pe
scturilor cu plumb cofrării şantier toată
Cofrarea înălţimea
elementelor Cotele părţii
În timpul
monolite superioare şi Nivelă, Diriginte de
betonării ±5mm
inferioare a miră şantier
cofrajului
Nu se admit
După
Rigiditatea Diriginte de deformări şi
Vizual instalarea
scuturilor şantier deplasări ale
cofrajelor
cofrajului
Lucrabilitate Diriginte de Tasarea
Conul Pe parcursul
a amestecului şantier, conului
standar betonării
de beton laborantul TC=4─6mm
Clasa Presa 6─9epruv. La ±5%din clasa
Betonarea Laborant
betonului hidraulică 20-40m3beton betonului
elementelor
Verticalitatea Fir cu Imediat după Diriginte de
monolite ±15mm
pereţilor plumb decofrare şantier
Cotele
Nivelă, După Diriginte de
suprafeţelor ±4mm
miră betonare şantier
de sprijin
Devierea L=±8mm
Înainte de
dimensiunilo Metru Maistru B=±5mm
montare
r elementelor H=±5mm
Variaţia
cotelor Nivelă, În timpul Diriginte de
±20mm
suprafeţelor miră montării şantier
pe un sector
Variaţia cotei
Montarea
de jos a 2 În timpul Diriginte de
blocurilor de Metru ±4mm
elemente montării şantier
ventilare
învecinate
Variaţia cotei
de sus a 2 Metru, În timpul Diriginte de
±8mm
elemente nivelă montării şantier
învecinate
Lucrabilitate În timpul Tasarea
Conul
a amestecului execuţiei Laborantul conului
standar
de mortar TC=4─6mm
4.Calculul manoperei lucrărilor:
Cota 0.000 Tabelul 2

Argumenta Norma Manopera
Denumirea Unit.
Nr.
rea Cantit.
proceselor Măs. Om·h Mas·h Om·h Mas·h
normelor
Coala
PD-2501-2016-ME
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Instalarea
E4–1–44
1 carcaselor pentru 1carc. 25 0,79 – 19,8 –
tab 2, p.v
stîlpi
E4–1–34
2 Cofrarea stîlpilor 1m2 128 0,4 – 51,2 –
tab 3, p.2а
Betonarea E4–1–49
3 1m3 12,8 1,5 – 19,2 –
stîlpilor tab 2, p.2
Decofrarea E4–1–34
4 1m2 128 0,15 – 19,2 –
stîlpilor tab 3, p.2b
Instalarea
E4–1–44
5 carcaselor pentru 1buc 30 0,79 – 23,7 –
tab 2, p.v
grinzi
Cofrarea E4–1–34
6 1m2 124,7 0,28 – 34,9 –
grinzilor tab 4, p.1g
Betonarea
E4–1–49
7 grinzilor (treapta 1m3 15,4 1,5 – 23,1 –
tab 2, p.2
1)
Montarea
E4–1–14
8 blocurilor de buc 2 2 0,5 4 1
p.2а
ventilare
9 1m2 313,8 0,22 – 69,04 –
planşeului tab 5, p.3а
Instalarea
plaselor de E4–1–44
10 1pl. 62 0,42 – 26,04 –
armatura pentru tab.1, p.1a
planşeu
Betonarea
planşeului E4–1–49
11 1m3 59,4 0,57 – 33,9 –
grinzilor (treapta tab.2p.15
2)
12 1m2 124,7 0,13 – 16,2 –
grinzilor tab.4, p.1d
13 1m2 313,8 0,09 – 28,2 –
planşeului tab.5, p.3b
E4–1–34
14 Cofrarea scărilor 1m2 33,8 0,91 – 30,8
tab.8, p.a –
Instalarea
1plas. 12 1 – 12 –
15 armatura pentru p.3а
scări
16 1m3 4,4 4,5 – 19,8 –
scărilor tab.4, p.2
17 1m2 33,8 0,15 – 5,1 –
scărilor tab.8, p.b
Executarea
pereţilor de
E 43-6
18 umplutură din 1m3 39,8 2,1 – 83,6 –
p 1,b
zidarie de beton
celular
Coala
PD-2501-2016-ME
Executarea
pereţilor
19 1m2 E3–12, p.2 106,9 0,66 – 70,6 –
despărţitori din
zidarie
∑ 590,38 1
Cota 3.300
Denumirea Unit.
Nr.
rea Cantit.
normelor
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Instalarea
E4–1–44
tab 2, p.v
stîlpi
E4–1–34
2 Cofrarea stîlpilor 1m2 102,4 0,4 – 40,96 –
tab 3, p.2а
3 1m3 10,24 1,5 – 15,36 –
4 1m2 102,4 0,15 – 15,36 –
Instalarea
E4–1–44
tab 2, p.v
grinzi
6 1m2 136,8 0,28 – 38,3 –
Betonarea
E4–1–49
tab 2, p.2
1)
Montarea
E4–1–14
8 blocurilor de buc 5 2 0,5 10 2,5
p.2а
ventilare
9 1m2 302,8 0,22 – 66,6 –
Instalarea
10 1pl. 58 0,42 – 24,4 –
planşeu
Betonarea
planşeului, E4–1–49
11 1m3 48,4 0,57 – 27,6 –
grinzilor (treapta tab.2p.15
2)
12 1m2 136,8 0,13 – 17,8 –
13 1m2 302,8 0,09 – 27,3 –
E4–1–34
14 Cofrarea scărilor 1m2 33,8 0,91 30,8
tab.8, p.a – –
Instalarea
1plas. 12 1 – 12 –
scări
Coala
PD-2501-2016-ME
16 1m3 4,4 4,5 – 19,8 –
17 1m2 33,8 0,15 – 5,1 –
Executarea
pereţilor de
E 43-6
18 umplutură din 1m3 45,6 2,1 – 95,8 –
p 1,b
zidarie de beton
celular
Executarea
pereţilor
19 1m2 E3–12, p.2 294,7 0,66 – 194,5 –
despărţitori din
zidarie
∑ 699,93 2,5
Cota 6.600
Denumirea Unit.
Nr.
rea Cantit.
normelor
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Instalarea
E4–1–44
tab 2, p.v
stîlpi
E4–1–34
tab 3, p.2а
3 1m3 10,24 1,5 – 15,36 –
4 1m2 102,4 0,15 – 15,36 –
Instalarea
E4–1–44
tab 2, p.v
grinzi
6 1m2 136,8 0,28 – 38,3 –
Betonarea
E4–1–49
tab 2, p.2
1)
Montarea
E4–1–14
p.2а
ventilare
9 1m2 302,8 0,22 – 66,6 –
Instalarea
10 1pl. 58 0,42 – 24,4 –
planşeu
11 Betonarea 1m3 E4–1–49 48,4 0,57 – 27,6 –
planşeului, tab.2p.15
Coala
PD-2501-2016-ME
grinzilor (treapta
2)
12 1m2 136,8 0,13 – 17,8 –
13 1m2 302,8 0,09 – 27,3 –
E4–1–34
tab.8, p.a – –
Instalarea
1plas. 12 1 – 12 –
scări
16 1m3 4,4 4,5 – 19,8 –
17 1m2 33,8 0,15 – 5,1 –
Executarea
pereţilor de
E 43-6
18 umplutură din 1m3 58,4 2,1 – 122,6 –
p 1,b
zidarie de beton
celular
Executarea
pereţilor
19 1m2 E3–12, p.2 265,2 0,66 – 175,1 –
despărţitori din
zidarie
∑ 693,97
Cota 9.900
Denumirea Unit.
Nr.
rea Cantit.
normelor
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Instalarea
E4–1–44
tab 2, p.v
stîlpi
E4–1–34
tab 3, p.2а
3 1m3 9,66 1,5 – 14,49 –
4 1m2 96,6 0,15 – 14,49 –
Instalarea
E4–1–44
tab 2, p.v
grinzi
6 1m2 114,2 0,28 – 32 –
Coala
PD-2501-2016-ME
7 1m3 25,4 1,5 – 38,1 –
grinzilor tab 2, p.2
Montarea
E4–1–14
p.2а
ventilare
9 1m2 114,2 0,13 – 14,5 –
Executarea
pereţilor de
E 43-6
10 umplutură din 1m3 25,6 2,1 – 53,8 –
p 1,b
zidarie de beton
celular
Executarea per.
11 despărţitori din 1m2 E3–12, p.2 195,4 0,66 – 129 –
zidarie
∑ 391,23 3
5.Graficul executării lucrărilor:

Tabelul 3
Cota 0.000
Manopera Durata,
Denumirea Unit. Componenta
Nr.
Cantit. zile(8
proceselor măs. Om·h Mas·h echipei
ore)
1 2 3 5 6 7 8 9
Instalarea
Lacatus -cat.2-1
1 carcaselor pentru 1carc. 25 19,8 – 1,24
-cat-3-1
stîlpi
Timplar-cat.2-1
2 Cofrarea stilpilor 1m2 128 51,2 – 3,2
-cat.4-1
Betonarea Betonist-cat.2-1
3 1m3 12,8 19,2 – 1,2
stîlpilor -cat.4-1
Decofrarea Timplar-cat.2-1
4 1m2 128 19,2 – 1,2
stîlpilor -cat.3-1
Instalarea
Lacatus -cat.2-1
5 carcaselor pentru 1buc 30 23,7 – 1,5
-cat-3-1
grinzi
Cofrarea Timplar-cat.4-1
6 1m2 124,7 34,9 – 2,2
grinzilor -cat.2-1
Betonarea
Betonist-cat.2-1
7 grinzilor (treapta 1m3 15,4 23,1 – 1,44
-cat.4-1
1)
Montarea Montori-cat.2-1,
8 blocurilor de buc 2 4 1 cat.3-1cat.4-1 0,16
ventilare Masinist-cat.6-1
9 1m2 313,8 69,04 – 4,32
planşeului -cat.2-1
10 Instalarea 1pl. 62 26,04 – Lacatus -cat.2-1 1,63
plaselor de -cat-3-1
Coala
PD-2501-2016-ME
armatura pentru
planşeu
Betonarea
planşeului Betonist-cat.2-1
11 1m3 59,4 33,9 – 2,12
grinzilor (treapta -cat.4-1
2)
12 1m2 124,7 16,2 – 1,01
grinzilor -cat.2-1
13 1m2 313,8 28,2 – 1,8
Timplar-cat.4-1
– -cat.2-1
Instalarea
plaselor de Lacatus -cat.4-1
15 1plas. 12 12 – 0,75
armatura pentru -cat-2-1
scări
16 1m3 4,4 19,8 – 1,24
scărilor -cat.4-1
17 1m2 33,8 5,1 – 0,32
scărilor -cat.2-1
Executarea
pereţilor de
18 umplutură din 1m3 39,8 83,6 – Zidar cat.3 - 4 2,6
zidarie de beton
celular
Executarea
pereţilor Zidar cat.2 - 2
19 1m2 106,9 70,6 – 2,2
despărţitori din cat.4 - 2
zidarie
Cota 3.300
Manopera Durata,
Nr.
Cantit. zile(8
ore)
1 2 3 5 6 7 8 9
Instalarea
Lacatus -cat.2-1
-cat-3-1
stîlpi
Timplar-cat.2-1
2 Cofrarea stilpilor 1m2 102,4 40,96 – 2,6
-cat.4-1
3 1m3 10,24 15,36 – 0,96
stîlpilor -cat.4-1
4 1m2 102,4 15,36 – 0,96
stîlpilor -cat.3-1
Instalarea
Lacatus -cat.2-1
-cat-3-1
grinzi
6 1m2 136,8 38,3 – 2,4
grinzilor -cat.2-1
Coala
PD-2501-2016-ME
Betonarea
Betonist-cat.2-1
-cat.4-1
1)
8 blocurilor de buc 5 10 2,5 cat.3-1cat.4-1 0,4
9 1m2 302,8 66,6 – 4,2
Instalarea
10 1pl. 58 24,4 – 1,53
planşeu
Betonarea
11 1m3 48,4 27,6 – 1,73
2)
12 1m2 136,8 17,8 – 1,11
grinzilor -cat.2-1
13 1m2 302,8 27,3 – 1,71
Timplar-cat.4-1
– -cat.2-1
Instalarea
15 1plas. 12 12 – 0,75
scări
16 1m3 4,4 19,8 – 1,24
scărilor -cat.4-1
17 1m2 33,8 5,1 – 0,32
scărilor -cat.2-1
Executarea
pereţilor de
zidarie de beton
celular
Executarea
19 1m2 294,7 194,5 – 6,1
zidarie
Cota 6.600
Manopera Durata,
Nr.
Cantit. zile(8
ore)
1 2 3 5 6 7 8 9
1 Instalarea 1carc. 20 15,8 – Lacatus -cat.2-1 0,99
Coala
PD-2501-2016-ME
carcaselor pentru
-cat-3-1
stîlpi
Timplar-cat.2-1
-cat.4-1
3 1m3 10,24 15,36 – 0,96
stîlpilor -cat.4-1
4 1m2 102,4 15,36 – 0,96
stîlpilor -cat.3-1
Instalarea
Lacatus -cat.2-1
-cat-3-1
grinzi
6 1m2 136,8 38,3 – 2,4
grinzilor -cat.2-1
Betonarea
Betonist-cat.2-1
-cat.4-1
1)
9 1m2 302,8 66,6 – 4,2
Instalarea
10 1pl. 58 24,4 – 1,53
planşeu
Betonarea
11 1m3 48,4 27,6 – 1,73
2)
12 1m2 136,8 17,8 – 1,11
grinzilor -cat.2-1
13 1m2 302,8 27,3 – 1,71
Timplar-cat.4-1
– -cat.2-1
Instalarea
15 1plas. 12 12 – 0,75
scări
16 1m3 4,4 19,8 – 1,24
scărilor -cat.4-1
17 1m2 33,8 5,1 – 0,32
scărilor -cat.2-1
18 Executarea 1m3 58,4 122,6 – Zidar cat.3 - 4 3,83
pereţilor de
umplutură din
zidarie de beton
Coala
PD-2501-2016-ME
celular
Executarea
19 1m2 265,2 175,1 – 5,5
zidarie
Cota 9.900
Manopera Durata,
Nr.
Cantit. zile(8
ore)
1 2 3 5 6 7 8 9
Instalarea
Lacatus -cat.2-1
-cat-3-1
stîlpi
Timplar-cat.2-1
-cat.4-1
3 1m3 9,66 14,49 – 0,91
stîlpilor -cat.4-1
4 1m2 96,6 14,49 – 0,91
stîlpilor -cat.3-1
Instalarea
Lacatus -cat.2-1
-cat-3-1
grinzi
6 1m2 114,2 32 – 2,0
grinzilor -cat.2-1
7 1m3 25,4 38,1 – 2,4
grinzilor -cat.4-1
9 1m2 114,2 14,5 – 0,91
grinzilor -cat.2-1
Executarea
pereţilor de
zidarie de beton
celular
Executarea per.
de umplutură din
11 1m2 195,4 129 – Zidar cat.3 - 4 4,03
zidarie de beton
celular
6. Resursele tehnico-materiale
Necesită în mecanisme, utilaj, scule (echipament tehnologic) şi în materiale pentru executarea
lucrărilor de construcţie-montaj sînt prezentate în forma tabelară în tabele 6.1 şi 6.2. Calculul
necesităţii în materiale s-a efectuat în conformitate cu normele de consum, indicate în N.R.C.
6.1 Necesitatea în echipament tehnologic
Tabelul 4
Nr Denumirea Tip, marca Can Destinaţia
Coala
PD-2501-2016-ME
parametrii tehnici, tita
STAS. tea
1 2 3 4 5
Mecanisme
Betonare, montare în poziţie
1 Macara pe șenile МКГ – 40 1
de proiect
Transportarea blocurilor de
2 Autobasculantă КамАЗ-54102 3
ventilare, schelelor ş.a.
Transportarea blocurilor de
3 Autobasculanta ZIL-555 1 beton celular, caramizii si a
altor materiale de constructie.
Automalaxorul КамАЗ-6460 Transportarea betoanelor si
4 2
(bena-9t) mortarelor
Inventar
Pentru depozitarea şi
5 Bene pentru beton BPV-1 3
transportarea betonului
Trusă de instrumente de
6 m=5kg 2 Pentru instalarea cofrajului
lăcătuş
7 Vas pentru emulsie V=30litri 4 Pentru păstrarea emulsiei
8 Ladă pentru mortar ─ 5 Pentru păstrarea mortarului
Pentru susţinerea cofrajului
9 Popi de metal telescopici Ø50mm 30
coloanelor monolite
l = 3000 Amplasarea muncitorilor în
10 Schele 8
b =1200 timpul betonării,zidariei
Cofrarea elementelor
450
11 Scuturi de cofraj Din lemn monolite
m2
150 Cofrarea elementelor
12 Popi telescopici L=3–3,4 m
buc monolite
Mijloace de mecanizare mică
14 Previbrator IV - 47 1 Compactarea betonului
Utilaj energetic
Coborîrea tensiunii
IV – 4
15 Transformator coborîtor 1 curentului electric de la
U - 36
220/380 V la 36V
16 Vibrator de adîncime IV-17 2 Compactarea betonului
17 Compactor de suprafaţă ─ 1 Executarea pardoselelor
18 Malaxor de mortar SO─38 1 Amestecarea mortarului
Instrumente manuale
STAS-23.10 – 77 Pentru instalarea pieselor de
19 Ciocan de lăcătuşărie 7
m = 0,8 kg armare şi scuturilor de cofraj
Curăţarea lazilor pentru
20 Lopată LS - 2 5
mortar
21 Rangă LM - 20 4 Executarea lucrărilor de
Coala
PD-2501-2016-ME
cofrare şi de montare
Lucrări de montare şi de
22 Baros STAS – 11402-83 3
cofrare
23 Topor ─ 10 Lucrări de cofrare a zidăriei
24 Mistrie ─ 10 Lucrări de zidărie
Mijloace pentru masurari
Verificarea verticalităţii
25 Fir cu plumb DT - 400 6
elementelor
Măsurări ale unghiurilor şi
26 Teodolit 2T - 30 1
verificarea verticalităţilor
Determinarea cotelor
27 Nivelă NV - 3 2
punctelor
Determinarea cotelor
28 Miră de nivelment RCS-4 2
punctelor
H = 300mm
Con standard Determinarea lucrabilităţii
29 D1 = 100mm 1
( Abrams ) amestecului de beton
D2 = 200mm
Verificarea dimensiunilor
30 Ruletă de metal STAS – 70 -02.8 10
trasarea axelor
31 Higrometru 1 Determinarea umedităţii

32 Con standard 1
mortarului
33 Dreptar L=2000mm 3 Verificarea planietăţii
Verificarea temperaturii
34 Termo securitate metru 1
masticului
Mijloace de securitate
Pentru
STAS – 124087 –
35 Cască de protecţie fiecare Protecţia capului
84-
muncit.
Pentru
36 Mănuşi şi haine speciale ─ fiecare Protecţia corpului
muncit.
Protecţie cu încălţăminte
37 ─ 10 Protecţia contra elecrocutării
de cauciuc speciale
6.2 Necesitatea de materiale

Unitatea de Norma de Volumul de Necesitatea
Nr. Materialele
măsură consum lucru de materiale
1 2 3 4 5 6
1 Executarea pereţilor
exteriori (blocuri de m3 227,8
beton celular)
Blocuri de beton celular m3 100 2,278 227,8
Coala
PD-2501-2016-ME
Mortar de ciment m3 0,111 0,253
Stîlpi din beton armat
m3 53,18
0,4x0,4
Beton m3 101,5 53,98
Scuturi din lemn m2 836,3 444,7
2
Legători m 1187 0,5318 631,2
Scînduri 40mm m3 10,69 5,68
Cuie 100mm kg 77,0 40,94
Unguent kg 334 167,62
Rigle din beton armat m3 83,1
3
Beton m 101,5 84,35
Scuturi din lemn m2 785 652,3
popi 200mm m3 4,1 3,41
3 0,831
Elemente de sustinere unitati 56 46,54
Popi 60x80mm m3 4,1 3,41
Cuie 120mm kg 99 82,3
Sîrmă din oţel 4mm kg 56 46,54
Unguent kg 314 260,9
Planşee monolite m3 204,6
Beton m3 101,5 2,046 207,7
Scînduri 25mm m2 124,8 255,3
4
2,046
Cuie 100mm kg 9,6 19,6
Unguent kg 50 102,3
Pereţi despărţitori din
m3 135,3
cărămidă
5 Cărămizi Buc 400 5412
Mortar de ciment m3 0,221 13,53 2,99
Dopuri din lemn m3 0,0005 0,007
Blocurilor de ventilare buc 25
6 Blocuri prefabricate buc 100 0,25 25
Mortar de ciment m3 0,7 0,18
7. Tehnica securităţii
Toate lucrările de construcţie – montaj se vor efectua cu respectarea strictă a următoarelor cerinţe ale
СНиП III-4-80 “Tehnica securităţii în construcţie”:
7.1 Măsuri de tehnica securităţii la exploatarea maşinilor şi mecanismelor de construcţie.
Coala
PD-2501-2016-ME
7.1.1 Organizaţia cărei îi aparţin maşinile şi utilajele de transport specializate, de construcţie e obligată
să le asigure asistenţa tehnică necesară în corespundere cu instrucţiunile uzinei ce le-a fabricat.
7.1.2 În timpul transportării elementelor prefabricate şoferul unităţii de transport este obligat să
respecte regulile de circulaţie în vigoare.
7.1.3 Spre a evita căderea elementelor transportate în timpul mişcării unităţii de transport, elementele
se fixează dacă este necesar în conformitate cu regulile în vigoare de transportare a elementului dat.
7.1.4 Este interzis de a transporta muncitori în unităţi de transport destinate transportului de: materiale
de construcţie, elemente prefabricate, etc.
7.1.5 Muncitorii se transportă la locul de muncă în unităţi de transport special amenajate în acest scop.
7.2 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de betonare:
7.2.1 Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, care protejează de
diferiţi factori ce au loc în timpul proceselor tehnologice de construcţie.
7.2.2 Muncitorii care sînt antrenaţi în lucrările de betonare la înălţime sunt legaţi cu centuri de
siguranţă.
7.2.3 Instrumentele şi utilajele trebuie să corespundă normelor în vigoare şi sunt verificate de

dirigintele de şantier.
7.2.4 Instalarea cofrajelor se face conform proiectului.
7.2.5 Este interzis de a amplasa pe cofraje sarcini ce nu sunt prevăzute de proiectul de executare a
lucrărilor.
7.2.6 La începutul fiecărui schimb se verifică starea cofrajelor şi a vaselor în care se transportă
betonul.
7.2.7 Distanţa de la locul de betonare până la extremitatea de jos a benei cu beton nu trebuie să
depăşească 1m - pentru planşeele, rigle, monolite şi 3m – pentru pereţi, coloane monolite etc.
7.2.8 Înaintea punerii în operă a amestecului de beton, e necesar de a verifica starea cofrajului din
punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii. Neajunsurile ce sunt depistate trebuie lichidate înaintea
punerii în operă a amestecului de beton.
7.2.9 În timpul compactării betonului cu previbratorul, nu se admite mişcarea lui de cablurile ce-l
alimentează cu energie electrică, iar în cazul când e necesar de a schimba previbratorul de la un loc de
muncă la altul, el trebuie deconectat.
7.2.10 Demontarea cofrajului se face numai după ce betonul din îmbinarea cofrată a atins rezistenţa de
decofrare.
7.3 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de montare:
7.3.1 Înainte de a efectua montarea elementelor, are loc procesul de instruire a muncitorilor la locul de
muncă. Muncitorul ce semnalizează macaragiului în timpul ridicării elementelor trece o instruire
aparte.
Coala
PD-2501-2016-ME
7.3.2 Se interzice efectuarea altor lucrări pe sectorul unde se execută lucrări de montare a elementelor.
7.3.3 Se interzice amplasarea muncitorilor şi a diferitor obiecte pe elementele de montare în timpul

ridicării şi transportării lor la locul de montare.
7.3.4 Metodele de agăţare a elementelor trebuie să asigure deplasarea lor şi fixarea în poziţie de
proiect. Se interzice de a ridica elementul ce nu are urechi de montaj sau alte dispozitive de agăţare.
7.3.5 Se interzice de a lăsa elementele agăţate de dispozitivele de ridicare a macaralei în timpul

repauselor de muncă sau după încheierea zilei de muncă.
7.3.6 Pentru deplasarea muncitorilor în interiorul construcţiei sunt utilizate podine speciale de trecere.
Se interzice deplasarea muncitorilor pe suprafeţele grinzilor şi a fermelor deja montate.
7.3.7 Se interzice de a efectua lucrări de montare pe timp de ploaie, ceaţă, furtună şi când viteza
vântului atinge valori mai mari de 15m/s.
7.3.8 Dezagăţarea elementelor montate se face numai după verificarea fixării provizorii în poziţie de
proiect a lor.
7.3.9 Se interzice de a efectua lucrări simultan la un nivel inferior celui la care are loc montarea
elementelor.
7.4 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de sudare:
7.4.1 La executarea lucrărilor de sudare este interzis de a conecta utilajele de sudare la reţele ce nu
corespund capacităţii de lucru a utilajelor, în calitate de reţele provizorii.
7.4.2 Siguranţele punţilor de dirijare a utilajelor, în timpul montării trebuie să fie scoase din circuitele
lor.
7.4.3 În timpul încercării utilajelor pentru verificarea lor dacă funcţionează, de utilaj se agaţă o placă
ce avertizează muncitorii că în reţeaua electrică la care este unit utilajul este tensiune.
7.4.4 La transformatoarele ce sunt utilizate în reţelele electrice de la şantier, trebuie să se execute

legătura cu pământul.
7.4.5 E interzis de a efectua alte lucrări în zona de sudare şi în zona de sub tronsonul în care se execută
lucrările de sudare.
7.4.6 În raza de 5m de la locul unde se petrec lucrări de sudare, e necesar de a lua toate materialele
uşor inflamabile.
7.4.7 E necesar de a lua măsuri de protecţie a cablurilor aparatului de sudare, în timpul executării
lucrărilor de sudare.
7.5.8 Sudorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, măşti pentru protecţia
feţei.
Coala
PD-2501-2016-ME
7.5 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de zidărie:
7.5.1 Blocurile de beton celular şi cărămizile sunt transportate în stive la locul de punere în operă cu
ajutorul macaralei. Pentru aceasta se folosesc containere, podine şi dispozitive de agăţare – ridicare ce
exclud căderea acestora în timpul transportării.
7.5.2 E interzis de executat zidăria nivelului superior fără a fi executate construcţiile portante ce
delimitează nivelele construcţiei date.
7.5.3 Efectuarea lucrărilor de prelucrare a elementelor zidăriei (cărămizi, blocuri de beton celular) se
admite în locuri destinate special pentru acest tip de lucrări, unde nu au acces decât persoanele ce le
execută.
8. Indicii tehnico-economici.
Tabelul 5
N. d/o
Denumirea Unitatea de
Cantitatea
indicelui măsură
1 Manopera muncitorilor Om*ore 2677,65

2 Manopera maşinilor Maş*ore 9,5
Durata executării
3 Zile 93
lucrărilor
1. Introducere
Denumirea obiectului – Bloc locativ S+P+3E din str. Ciocîrliei 1/A or. Chişinău.
Scopul pentru care se face acest compartiment este organizarea şantierului de construcţie, a
obiectului pentru care se impune adoptarea unor soluţii raţionale, care să satisfacă diversitatea
Coala
PD-2501-2016-ME
cerinţelor şi condiţiilor ce apar în cazul fiecărei situaţii concrete, iar pe de altă parte să conducă la
economii de fonduri şi de resurse.
Ţinând cont de frecvenţa utilizării lor şi de consumul însemnat de manoperă pe care îl necesită
amenajarea şi instalarea lor pe şantier, construcţiile de organizare a şantierului reprezintă un capitol
care oferă rezerve importante de creştere a productivităţii muncii.
Adoptarea unor construcţii de organizare a şantierului includ următoarele cerinţe:
1. durata de instalare a construcţiilor provizorii şi depozitelor de materiale, cât mai redusă
pe şantier;
2. corespunderea dimensiunilor în plan. Această corespondenţă este rezultată din funcţia şi
capacitatea obiectului respectiv.
3. consumul de forţe de muncă pe şantier, se are în vedere ca elementele componente să
fie durabile la manipulări, transport, montare, etc.
4. consum de materiale, aspectul folosirii raţionale a materialelor noi.
5. costul obiectelor de organizare, depozitare, deservire gospodărească să fie minim
posibil.
Şantierul este o verigă principală în organizarea lucrărilor de construcţii montaj, reprezentând
locul de producţie pe care se execută lucrările de construcţie montaj şi auxiliare, precum şi întreaga
organizare tehnico-administrativă şi socială, pe care constructorul o realizează în scopul executării
obiectelor de construcţie.
După caracterul lucrărilor pot fi:
Lucrări de construcţie montaj.
Lucrări de reparaţie capitală.
Obiectele de construcţie s-au sistematizat în 46 de grupe şi două categorii principale:
1. clădiri şi hale
2. construcţii speciale.
Clădirile sunt construcţii arhitecturale, care delimitează un anumit spaţiu cu scopul de a crea
condiţiile necesare desfăşurării normale a diferitor activităţi economice şi sociale, productive sau
neproductive.
Halele sunt clădiri industriale cu unul sau mai multe nivele având una sau mai multe deschideri.
Obiectul de construcţii este alcătuit din mai multe ansamble care se identifică cu categoriile de
lucrări: construcţii, instalaţii termice, sanitare, electrice, de gaze, frigoriferice, etc.
Tabelul volumelor de lucru şi manoperei

Executarea infrastructurii
Coala
PD-2501-2016-ME
Norma de Compone
Manopera
Unităţi Volum Argument timp nta
Nr.
Denumirea procesului de de area Munci- Munci- Maşi normativ
crt. Maşini
măsură lucru normelor tori om- tori ni aa
maş-h
h om-h maş-h echipei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Săparea păm. de cat.I
excavatorul cu cupă
E2-1-12 Maşinist
1 inversă(EO – 3322A) 100m3 10,8 - 8 - 86,4
p.1a C6-1, C4-1
cu descărcare în
unitate de transport
Turnarea patului din MaşC6-1;
E4-1-49
2 beton de egalizare C 100m2 0,84 0, 3 0, 42 0,25 0,35 Bet C4-
p.1
3,5 1;C2-1
Cofrarea fundaţiilor Tîmplar
E4-1-34
3 şi a grinzilor de 100m2 1,78 0,4 - 0,71 - cat.C4-2,
p.3a
fundaţie C2-2
Fierar. C4-
4 1plasă 20 0,24 - 4,8 - 2
plase de armatură tab.2.p.b
Fierar. C2-2
Fierar. C4-
5 1carcas 20 0,28 - 5,6 - 2
carcase de armatură tab.2p.b
Fierar. C2-2
Armarea grinzilor de Fierar. C4-
E4-1-44
6 fundaţie cu carcase de 1carcas 14 0,28 - 3,92 - 2
tab.2p.b
armatură Fierar. C2-2
Betonarea fundaţiilor
E4-1-49 Beton.C4-
7 şi a grinzilor de 1m3 50,8 0,34 - 17,3 -
tab.1(1-a) 1,C2-1.
fundaţie
Decofrarea
E4-1-37 Tîmplar
8 fundaţiilor şi a 100m2 1,78 0,11 - 0,2 -
tab.4 (1-6) C3-1;C2-1;
grinzilor de fundaţie
Împrăştierea
E2-1-56
9 pămîntului cu 100m3 1,1 0,38 - 0,42 Săp C1-2
p.1a
lopata
Compactarea cu E2-1-59
10 100m2 1,2 1,9 - 2,28 - Săp C3-1
maiul mecanic 2a
Fierar-
11 1carcas 20 0,79 - 15,8 - C4-1
Fierar C2-3
Tîmplar
Cofrarea 2 E4-1-34
12 1m 76,8 0,4 - 30,72 - cat.C4-3,
coloanelor p2a
C2-3
E4-1-49 MaşC6-1;
tab.2.p.9 Beton.4-2;
Tîmplar
Decofrarea E4-1-34
14 1m2 76,8 0,15 - 11,52 - C2-1;
coloanelor p2b
C3-1;
MaşC6-1;
Montarea E4-1-3
15 Buc. 110 0,45 0,15 49,5 16,5 Zidar5-1,
blocurilor F S p.2
4-1, 3-1.
16 Armarea grinzilor 1t 3,3 E4-1-46 8,7 - 28,71 - Fierar-
Coala
PD-2501-2016-ME
C4-2
p.4d Fierar C2-
3
Tîmplar
124, E4-1-34
17 Cofrarea grinzilor 1m2 0,28 - 34,89 - C6-1;C3-
6 p.1g
1.
Tîmplar
E4-1-34
18 Cofrarea planşeului 1m2 216 0,37 - 79,92 - C6-2;C3-
P1a
2.
Fierar-
E4-1-46 C4-1
p.7v Fierar C2-
3
E4-1-49 MaşC6-1;
20 Betonarea grinzilor 1m3 22,4 0,89 0,45 19,94 10,08
p.9 Beton.4-2;
Betonarea 38,8 E4-1-49 MaşC6-1;
21 1m3 1,30 0,65 50,54 25,27
planseului 8 p10 Beton.4-2;
Tîmplar
Decofrarea 124, E4-1-34
22 1m2 0,13 - 16,2 - C3-1;C2-
grinzilor 6 p.1d
1;
Tîmplar
Decofrarea E4-1-34
23 1m2 216 0,15 - 32,4 - C3-1;C2-
planşeului 1b
1;
Betonarea pardoselei E4-1-49 MaşC6-1;
24 1m2 244,8 0,57 0,29 139,54 70,99
subsolului tab.2 p.15 Beton.4-3;
Cota (-3.950)
Fierar-
22 1carcas 20 0,79 - 15,8 - C4-1
Fierar C2-3
Tîmplar
Cofrarea 113, E4-1-34
26 1m2 0,4 - 45,44 - cat.C4-3,
coloanelor 6 p2a
C2-3
E4-1-49 MaşC6-1;
Tîmplar
28 1m2 0,15 - 17,04 - C2-1;
coloanelor 6 p2b
C3-1;
Tîmplar
Cofr. scărilor de E4-1-34
29 1m2 31,2 0,91 - 28,4 - C6-1;C3-
acces subs. p.a.
1.
Fierar C5-
E4-1-46
30 Armarea scărilor t 0,58 38,5 - 22,33 - 1;
p13v
C2-1.
Beton.C4-
E4-1-49
31 Betonarea scărilor 1m3 4,5 1,3 - 5,85 - 2;
p10
C2-2
E4-1-34 Tîmplar
32 Decofrarea scării 1m2 31,2 0,24 - 7,48 -
p-b C3-2;
Fierar-
E4-1-46 C4-2
p.4d Fierar C2-
3
Coala
PD-2501-2016-ME
Tîmplar
2 124, E4-1-34
34 Cofrarea grinzilor 1m 0,28 - 34,89 - C6-1;C3-
6 p.1g
1.
Tîmplar
E4-1-34
35 Cofrarea planşeului 1m2 216 0,37 - 79,92 - C6-2;C3-
P1a
2.
Fierar-
E4-1-46 C4-1
p.7v Fierar C2-
3
E4-1-49 MaşC6-1;
p.9 Beton.4-2;
Betonarea E4-1-49 MaşC6-1;
38 1m3 32,4 1,30 0,65 42,12 21,06
planseului p10 Beton.4-2;
Tîmplar
39 1m2 0,13 - 16,2 - C3-1;C2-
grinzilor 6 p.1d
1;
Tîmplar
Decofrarea E4-1-34
40 1m2 216 0,15 - 32,4 - C3-1;C2-
planşeului 1b
1;
Executarea
Zidar C4-
pereţilor 48,9 SNIP4-
41 1m3 3,61 - 176,9 - 1,
autoportanţi din 9 2-82
C2-1
zidărie
Executarea
E3- Zidar C4-
pereţilor
42 1m3 3,34 3,tab.3,3- 3,2 - 10,69 - 1,
despărţitori din
б C2-1
zidărie ½ caramidă
Hidroizolarea Izolator
43 100m2 1,08 E11-37 .4b 10 - 10,8 -
pereţilor exteriori C4-2;C3-2;
Executarea
Maşinist
44 umpluturii în exterior 100m3 1,2 E2-1-34 - 1,03 - 1,24
C6-1
cu buldozerul
Compactarea
E2- 1-59 Maşinist
45 pământului 100m2 1,3 1,9 - 2,47 -
tab.3 (2a) C6-1
umpluturii
Executarea suprastructurii
Nr. Unităţi Volum Argument Norma de Manopera Compone
crt. Denumirea procesului de de area timp nta
Coala
PD-2501-2016-ME
Munci- Munci- Maşi normativ
Maşini
măsură lucru normelor tori om- tori ni aa
maş-h
h om-h maş-h echipei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fierar-
1 1carcas 80 0,79 - 63,2 - C4-1
Fierar C2-3
Tîmplar
Cofrarea 307, E4-1-34 122,8
2 1m2 0,4 - - cat.C4-3,
coloanelor 2 p2a 8
C2-3
E4-1-49 MaşC6-1;
Tîmplar
4 1m2 0,15 - 46,08 - C2-1;
coloanelor 2 p2b
C3-1;
Fierar-
E4-1-46 114,8 C4-2
5 Armarea grinzilor 1t 13,2 8,7 - -
p.4d 4 Fierar C2-
3
Tîmplar
498, E4-1-34 139,5
6 Cofrarea grinzilor 1m2 0,28 - - C6-1;C3-
4 p.1g 5
1.
Tîmplar
E4-1-34 319,6
7 Cofrarea planşeului 1m2 864 0,37 - - C6-2;C3-
P1a 8
2.
Fierar-
E4-1-46 C4-1
p.7v Fierar C2-
3
E4-1-49 MaşC6-1;
p.9 Beton.4-2;
Betonarea 155, E4-1-49 202,1 101,0 MaşC6-1;
10 1m3 1,30 0,65
planseului 5 p10 5 7 Beton.4-2;
Tîmplar
11 1m2 0,13 - 64,79 - C3-1;C2-
grinzilor 4 p.1d
1;
Tîmplar
Decofrarea E4-1-34
12 1m2 864 0,15 - 129,6 - C3-1;C2-
planşeului 1b
1;
Tîmplar
Cofr. scărilor de E4-1-34
13 1m2 31,2 0,91 - 28,4 - C6-1;C3-
acces subs. p.a.
1.
Fierar C5-
E4-1-46
14 Armarea scărilor t 0,58 38,5 - 22,33 - 1;
p13v
C2-1.
Beton.C4-
E4-1-49
15 Betonarea scărilor 1m3 4,5 1,3 - 5,85 - 2;
p10
C2-2
E4-1-34 Tîmplar
16 Decofrarea scării 1m2 31,2 0,24 - 7,48 -
p-b C3-2;
17 Executarea 1m3 48,9 SNIP4- 3,61 - 176,9 - Zidar C4-
pereţilor 9 2-82 1,
Coala
PD-2501-2016-ME
autoportanţi din
C2-1
zidărie
Executarea
E3- Zidar C4-
pereţilor 3
18 1m 3,34 3,tab.3,3- 3,2 - 10,69 - 1,
despărţitori din
б C2-1
zidărie ½ caramidă
Executarea acoperisului
Montor
Executarea
cat.3-3
acoperişului din foi E 5-1-20 71.96
14 Tâmplar :c
19 ondulate din metal 100m2 5.14 E 6-9 ---- 173.3 ---
33.7 at. :
pe şarpanta din tab.2 2
5,3,2,1cite
lemn
1
Executarea
Betonisti
termoizolaţiei din 2 E 19-45
20 100m 4.24 18.5 --- 78.38 --- cat.3-1 ;
beton uşor gr. p.2
cat.2-1
25mm
Executarea unui
strat de material Zugrav
21 termoizolant (vata m2 164 E 11-41 0.36 --- 59.04 --- cat.4,3,2
minerala) cite 1
gr.100mm
Pardosele mai jos de 0.000
Compoctarea
pământului prin E 2-1-52 Sapator
22 100m2 2.83 1.9 --- 5.38 ---
intermediului tab.3 p.2 cat.3-1
petrişului
2 straturi de Izolator :
2
23 hidroizolatie din 100m 2.83 E 11-37 2.45 --- 6.94 --- cat.4-1 ;
mostic bituminos cat.2-1
Executarea Betonisti :
2.83 E 19-38
24 stratului din beton 100m2 7.5 --- 21.26 --- cat.3-1 ;
5 p.2.a.
cu grosimea 80mm cat.2-1
Strat din beton uşor Betonisti :
E 19-45
25 piros cu grosimea 100m2 1.91 18.5 --- 35.3 --- cat.3-1 ;
p.2
40mm cat.2-1
Executarea
94.2 Zugrav-
pardoselelor din E 19-29
m2 9 1.1 103.7 betonist
26 beton mozaic + p.2.a. --- ---
m 169. 0.09 15.3 cat.4-1 ;
executarea liniilor p.2.v.
72 cat.2-1
din sticlă
Executarea E 19-19 Zugrav
2 155.
27 pardoselei din m tab.1 0.5 --- 77.75 --- cat.4-1 ;
5
taracota p.r.2 cat.3-1
Executarea
Betonist
pardoselei din 2 E 19-31
28 100m 0.21 9.6 --- 2.02 --- cot,4-1 ;
beton cu grosimea tab.1.p.1
cat.2-1
40mm
Acoperirea Zugrav
71.9 E 19-13
29 pardoselei cu m2 0.15 --- 10.8 --- cat.4-1 ;
9 tab.1
lenolium cat.3-1
30 Punerea în opera a 100m 0.91 E 19-46 15 --- 13.65 --- Tâmplar
Coala
PD-2501-2016-ME
plitei din lemn cat.3-1
Zugrav
Slefuirea şi E 8-1-15
31 100m 0.91 18.88 --- 17.18 --- cat.4-1 ;
vopsirea plitei tab.9
cat.3-1
Alte lucrari mai jos de 0.000 (KP-1), (KP-2)
Compoctarea
0.07 E 2-1-59 Săpător
32 pământului cu 100m2 1.9 --- 0.13 ---
1 tab.3 p.2 cat.3-1
pietriş
Executarea Betonist
E 4-1-49
33 fundatiilor din B m3 0.6 0.30 --- 0.18 --- cat,4-1 ;
tab.2 p.1
7,5 cat.2-1
Ferar :
Armarea cu plase a E 4-1-44
34 pl 2 0.35 --- 0.7 --- cat.3-1 ;
podestelor tab.2
cat.2-2
Betonarea Betonist
E 4-1-44
35 podestelor cu beton m3 0.85 0.23 --- 0.2 --- cat,4-1 ;
tab.2 p.2
B15 cat.2-1
Zugrav
Fetiurea despartirii E 19-19
36 m2 7.8 0.5 --- 3.9 --- cat.4-1 ;
cu teracota tab.1 pr.2
cat.3-1
Prelucrarea
E 2-1-50 Săpător
37 stratului de pamint m3 12 2.4 --- 28.8 ---
tab.3 p.2 cat.2-2
de sub constructie
Tâmplar
2 E 4-1-31
38 Cofrorea pereţilor m 12 0.51 --- 6.12 --- cat.4-1 ;
tab.2
cat.2-1
Betonist
Betonarea pereţilor E 4-1-49
39 m3 2.62 1.2 --- 3.14 --- cat,4-1 ;
cu BIS tab.3 p.1
cat.2-1
Tâmplar
Decofrorea E 4-1-24
40 m2 12 0.16 --- 1.92 --- cat.3-1 ;
pereţilor tab.2 p.2
cat.2-1
Compoctarea
0.03 E 4-1-39 Săpător
41 pământului cu 100m2 1.9 --- 0.06 ---
4 tab.3 p.2 cat.3-1
pietriş
Armorea Ferar :
E 4-1-44
42 podestelor şi pl 1 0.35 --- 0.35 --- cat.3-1 ;
tab.3
arampii scării cat.2-1
Tâmplar
Cofrarea treptelor E 4-1-34
43 m2 2.1 0.91 --- 1.9 --- cat.4-1 ;
din rompa scării tab.8 p.a.
cat.2-1
E 4-1-49 Betonist
44 Betonarea scarilor m3 0.61 4.5 --- 2.74 ---
tab.4 cat.4-2
Tâmplar
Decofrarea rompii E 4-1-34
45 m2 2.1 0.3 --- 0.63 --- cat.3-1 ;
scării tab.8 p.4
cat,2-1
Feţiutor :
Acoperirea
46 m2 3.4 E 8-1-37 0.93 --- 3.162 --- cat.4-1 ;
treptelor cu mozaic
cat.2-1
Tencuirii pereţilor 0.06 E 8-1-2 Tencuitori
47 100m2 46.5 --- 3.07 ---
subdiviziunii 6 tab.2 cat.3-3
Coala
PD-2501-2016-ME
Executarea
Tencuitori
tentuielii 0.06 E 8-1-2
48 100m2 60 --- 3.96 --- cat.5-1;
decorative a 6 tab.4
cat.3-1
pereţilor
Finisaj mai jos de 0.000 interior
Executarea 9.69 E 8-1-2 450.9 Tencuitori
49 100m2 46.5 --- ---
tencuielii pereţilor. 7 tab.1 p.a. 1 cat.3-3
Zugrav
Termoizolarea
13.2 cat.4-1 ;
50 pereţilor cu plăci m2 E 11-42 0.34 --- 4.52 ---
8 cat.3-1 ;
din polistirol.
cat2-1
Tencuire Tencuitori
E 8-1-5 131.1
51 « otcosov« de la 100m2 1.66 79 --- --- cat.4-1;
tab.2 p.5 4
ferestre şi trecuri. cat.2-1
Tencuirea E 8-1-2 165.8 Tencuitori
52 100m2 2.86 58 --- ---
tavanelor. tab.1 p.b. 8 cat.3-3
Zugrav
Finisarea pereţilor 274. E 8-1-40
53 m2 2.2 --- 604.3 --- cat.4-1 ;
cu teracotă. 67 p.1
cat.3-1
Prelucrarea şi
Zugrav;
vopsirea pereţilor 2 E 8-1-15
54 100m 1.28 17.8 --- 22.78 --- cat.3-2 ;
cu vopsea pe baza tab.7
cat.4-1
uleiurilor.
Prelucrarea şi Zugrav
E 8-1-15
55 vopsirea pereţilor 100m2 4.37 34.1 --- 149.1 --- cat.4-1 ;
tab.7
cu vopsea lavabilă. cat.3-2
Zugrav;
« Izvescovoie« E 8-1-15
56 100m2 1.29 5.4 --- 6.97 --- cat.3-2 ;
vopsire a pereţilor. tab.6
cat.4-1
Prelucrarea,
grinduirea şi Zugrav
2 E 8-1-15
57 vopsirea tavanelor 100m 1.68 47.1 --- 79.13 --- cat.4-1 ;
tab.7
cu vopsirea cat.3-3
lavabilă
Zugrav
Idem cu vopsele pe E 8-1-15
58 100m2 1.19 27.4 --- 32.6 --- cat.4-1 ;
baza de ulei tab.6
cat.3-3
Finisaj mai jos de 0.000 exterior
Zugrav
Termoizolarea 178. cat.4-1 ;
59 m2 E 11-42 0.34 --- 60.55 ---
pereţilor. 1 cat.3-1 ;
cat2-1
Executarea
E 8-1-2 Tencuitori
60 tencuielii simple a 100m2 1.78 46.5 --- 82.77 ---
tab.1 p.a. cat.3-3
pereţilor exteriori.
Finisarea pereţilor Zugrav
2 159. E 8-1-40
61 cu teracotă m 2.2 --- 351.1 --- cat.4-1 ;
6 p.1
« Granitogres« . cat.3-1
Tencuirea Tencuitori
18.2 E 8-1-3
62 « otcosov« din m2 2 --- 36.5 --- cat.4-1 ;
5 p.2
exterior cat.3-1
63 Montarea 100m2 0.23 E 8-1-13 52 --- 13.86 --- Tâmplar
Coala
PD-2501-2016-ME
cat.4-1 ;
blocurilor de
5 tab.1 cat.2-1
ferestre
m 22.0 E 8-1-13 0.14 3.1 Tămplar
Montarea
6 tab.3 cat.4-1 ;
« padacolnic«
cat.2-2
Montarea uşilor E 6-14
5 0.43 2.15 Tâmplar
64 exteriori 5 şi buc p.17 ; --- ---
24 0.26 6.24 cat.5-1
interiori 24 p.19
Pardoseli mai sus de 0.000
Executarea
120.7 Betonist
65 stratului egalizator 100m2 11.5 E 19-36 10.5 --- ---
5 cat.3-1
din nisip
Betonist
Stratului egalizator 2 E 19-43
66 100m 6.8 23 --- 136.4 --- cat3-2 ;
din mortor poros p.1
cat.2-1
2.Straturi de
Zugrav
hidroizolaţie pe 2
67 100m 1.6 E 11-37 2.96 --- 4,74 --- cat.4-1 ;
baza masticului
cat.2-1
bitomos
Betonist
Stratului egalizator E 19-45 124.8
68 100m2 8.92 14 --- --- cat,3-1 ;
din beton uşor p.1 8
cat.2-1
Acoperirae Zugrav
432. E 19-19 216.3
69 pardoselei cu 100m2 0.5 --- --- cat.4-1 ;
69 tab.1 p.2r 4
teracotă cat.3-1
Zugrav
Finisarea treptelor
70 m2 6.6 E 8-1-37 0.93 --- 6.14 --- cat.4-1 ;
scării cu teracotă
cat.2-1
Finisarea Feţuitor
164. E 19-13
71 pardoselei cu m2 0.15 --- 24.66 --- cat.4-1 ;
42 p.1
Lenolium cat.3-1
Acoperirea Zugrav
727.
72 pardoselei cu m2 E 19-15 0.31 --- 225.4 --- cat.5-1 ;
15
covroliu cat.3-1
Punerea în operă a 14.2 Zugrav;
73 m2 E 19-46 15 --- 213.3 ---
plitei din lemn 2 cat.3-1
Zugrav
Slefuirea şi 14.2 E 8-1-15 268.4
74 100m 18.88 --- --- cat.4-1 ;
vopsirea plitei 2 tab.9 7
cat.3-1
Executarea
91.4
pardoselei din 2 E 19-29 100.6 Zugrav
100m 9 1.1
75 beton mozaic + tab.2.a. --- 4 --- cat.4-2 ;
m 164. 0.09
executarea liniilor p.2.v. 14.82 cat.2-1
7
din sticlă
Executarea Betonist
E 19-31
76 pardoselei din 100m2 0.32 9.6 --- 4.99 --- cat,4-1 ;
tab.1 p1
beton. cat.2-1
Finisaj interior mai sus de 0.000
40.3 E 8-1-2 1875. Tencuitori
77 Tencuirea pereţilor 100m2 46.5 --- ---
4 tab.1 p.a. 81 cat.3-3
78 Termoizolarea m2 143. E 11-42 0.34 --- 48.79 --- Zugrav;
pereţilor cu plăcilor 51 p.a. cat.4, 3,
Coala
PD-2501-2016-ME
din polistirol 2 ; cât.1
Tencuitori
Te4ncuirea E 8-1-5
79 100m 4.33 79 --- 342.1 --- cat.4-1 ;
« otrosov« tab.2 p.5
cat.2-1
Tencuirea 14.1 E 8-1-5 Tencuitori
80 100m2 58 --- 823 ---
tavanelor 9 tab.1 p.b cat.3-3
Zugrav
Finisarea pereţilor 565. E 8-1-40 1244.
81 m2 2.2 --- --- cat.4-1 ;
cu teracotă 76 p.1 7
cat.3-1
Grunduirea,
E 8-1-15 Zugrav;
prelucrarea şi 27.9
82 100m2 tab.7 p.1, 34.1 --- 952.4 --- cat.3-2 ;
vopsirea pereţilor 3
4, 10 cat.4-1
cu vopsea lavabilă
Zugrav;
« izvescovoie« E 8-1-15
83 100m2 6.76 5.5 --- 36.5 --- cat.3-2 ;
vopsirea a pereţilor tab.6
cat.4-1
Grunduirea,
Zugrav
prelucrarea şi E 8-1-15
84 100m2 6.27 47.1 --- 295.3 --- cat.4-1 ;
vopsirea tavanelor tab.7
cat.3-3
cu vopsea lavabilă
Zugrav
Idem cu vopsele în 2 E 8-1-15
85 100m 7.92 27.4 --- 217 --- cat.4-1 ;
baza cleiului tab.6
cat.3-3
Finisarea pereţilor E 8-1-2 Betonist
86 cu tencuială 100m2 3,29
Tab.4 123 --- 404,7 --- cat5-1 ;
decorativă. p.1,3 cat.3-1
E 8-1-2 Betonist
Idem cu executarea
87 100m2 3,29 tab.4 p.1, 148 --- 486,9 --- cat5-1 ;
rostuirii.
2 cat.3-1
Montarea elementelor de timplarie
Montarea
(zacladnâh) pentru E 5-1-18 Montori
27.7 915.7
88 a avea posibilitatea T tab.1 33 --- --- cat.4-1 ;
5 5
de a monta alte p.a.1 cat.3-1
elemente
Montarea Tencuitori
E 6-13 262.8
89 blocurilor de 100m 4.45 59 --- --- cat.4-1 ;
tab.1 p.1 2
fereastră cat.3-1
Tencuitori
Montarea 51.4 E 6-13
90 1m 0.14 --- 7.2 --- cat.4-1 ;
prevazului 1 tab.3 p.1
cat.2-1
Montarea uşelor E 6-14
26 0.43 11.18 Tencuitori
91 exterioare şi Buc. p.17 ; --- ---
139 0.26 36.14 ; cat.5-1
interioare p.19
Necesarul de materiale pe obiect
Nr. Denumirea materialului U/M cantitatea

1 Beton C 3,5 m3 8,4
2 Beton C15 m3 776
3 Armatură t. 61,52
4 Plasă din armatură m2 38.57
Coala
PD-2501-2016-ME
6 Ciment M.400 t. 80
7 Fracţie de marmură t. 2.2
8 Sticlă Lichidă Kg. 48
9 Bitum t. 2.14
10 Cărămidă 1000buc. 17.93
11 Cheramzit m3 25.27
12 Foi ondulate din metal m2 514
13 Blocuri de calcar m3 181.62
14 Nisip m3 345.24
15 Piese înglopate buc. 3161
16 Buendrugi buc. 104
17 Blocuri de ferestre m2 86.72
18 Blocuri de sticlă pentru faţadă.(vetraj) m2 365.89
19 Blocuri de uşi din aluminiu m2 42.86
20 Pervaz din scândură m.l. 73.47
21 Blocuri de uşi buc. 184
22 Lăcăţi buc. 186
23 Nalidnic m.l. 1106.2
24 Vopsea email Kg. 300
25 Sticlă armată m2 1.6
26 Teracotă pentru pardosea m2 183.54
27 Teracotă pentru pereţi m2 989.25
28 Clei pentru încleierea teracotei Kg. 1453.2
29 Plintă m.l. 99.58
30 Plăci din polisterol m2 373.13
31 Amestecuri uscate Kg. 34700
32 Vopsea lavabilă Kg. 2735.9
33 Var stins Kg. 24.8
34 Vopsea pe bază de uleiuri Kg. 15
35 Chit Kg. 713
36 Plăci din granit m2 160
37 Mortar pentru executarea tencuielii decorative Kg. 367.4
38 Grilaj sau zăbrele m2 78.5
39 Şipci m3 4.2
40 Scânduri neprelucrate m3 6.9
41 Cuie Kg. 7.8
42 Perilă pentru scara din antreu m 14
43 Plăci din marmură m2 37.1
44 Blocuri din beton cu greutatea <1,5t. buc. 110
45 Mortar M 100 m3 7,26
46 Hidroizol m2 108
Proiectarea planului general
La compartimentul “Organizarea construcţiilor” se execută planul general al şantierului.

Scopul lui este determinarea componenţei şi amplasării obiectelor gospodăreşti de construcţie cu
scopul folosirii eficiente a lor cu respectarea tehnicii securităţii muncii şi ocrotirii mediului
ambiant.
Coala
PD-2501-2016-ME
Deciziile care se adoptă la organizarea construcţiilor, drumurilor provizorii, etc. Trebuie să
fie legate cu componentele obiectului. Aceste decizii trebuie să corespundă normelor S.N.I.P. III
4-80 “Tehnica securităţii în construcţie.” Edificiile provizorii se instalează în locurile unde nu se
prevede construcţia, obligatoriu se prevede transportarea raţională a încărcăturilor pe şantier prin
reducerea numărului de încărcări – descărcări şi reducerea distanţei de transportare.
Se proiectează reţele inginereşti permanente şi provizorii.
Să fie arătate aranjarea mecanismelor pentru ridicarea greutăţilor şi zona periculoasă de
muncă, îngrădirea drumului macaralei.
Dimensionarea unităţilor provizorii
Nr.c Denumirea Perso Norma Supr Supraf Dimensi Nr. Proiectul

rt. unităţilor nal mp. afaţa aţa uni în unităţil tip.
calcu calcu progra plan or
lat l. m.
1 Oficiu 4 4 16 24.3 92.7 1 Vog.mob.
2 Biroul
2 15 30 24.3 92.7 1 Vog.mob.
securit.tehnice
3 Duş 20 0.82 16.4 26.4 8.53.1 1 Vog.mob.
4 WC 20 0.07 1.4 18 63 1 Vog.mob.
5 Spălătoare comune 20 0.06 1.2 26.4 8.53.1 1 Vog.mob.
6 Încăpere pentru
0.02 5 20.3 7.82.6 1 Vog.mob.
uscarea hainelor
7 Garderopă 20 0.6 12 24.3 92.7 1 Vog.mob.
8 Ospătărie 20 1.0 20 33.3 11.13 1 Vog.mob.
9 Punct medical --- --- 24.3 92.7 1 Vog.mob.
10 Încăpere pentru
0.6 15 24.3 92.7 1 Vog.mob.
odihnă
Dimensionarea edificiile provizorii se efectuiază reieşirii din cantitatea maximă de muncitori pe

şantier Nmax =17 oameni din graficul necesităţii în forţă de muncă.
Pentru a determina numărul total de lucrători se ia proiectul pentru:
 Personalul tehnic – 8%
 Personalul inferior de deservire şi paza 2%
 Slujbaşi – 5%
Nmax=17 oameni N = (17/85)100%=20 oameni
1%=0.2
Npersonal ethnic=0.2*8=2
Nslujbaşi=0.2*5=1
Npază=0.2*2=1
Tipul clădirilor provizorii se ia conform indicaţiilor metodice.
Dimensionarea depozitelor.
Tipul şi dimensionarea depozitelor se determină din cantitatea minimă necesară a materialelor şi

prefabricatelor, modul de transportare, norme de stocare pe 1m al depozitelor, suprafaţa şantierului:
Consumul zilnic de material se află după formula:
Coala
PD-2501-2016-ME
P∗K 1∗K 2
Py=
T
Unde: P – reprezintă consumul total de materiale;
K1; K2 – coeficientul de neuniformitate a livrării materialelor şi al consumului de materiale.
K1=1.1; K2=1.3
T – perioada de timp planificată pentru consum exprimată în zile şi extrasă din planul
calindaristic.
Suprafaţa totală a depozitului se află din formula.
S=S n∗K 1
Pd
S n=
Unde: Sn – suprafaţa utilă a depozitului Q
K2 – coeficientul culuarelor de acces;
Q – norma materialelor pentru stocare;
Pd – rezerva materialelor pentru stocare.
Determinând suprafaţa depozitului trebuie să avem în vedere că după determinarea lucrărilor cu
materiale în cauză, suprafaţa depozitului poate capătă o altă destinaţie.
Amplasarea depozitelor se ţine cont de tehnologia lucrărilor, comodităţilor de încărcare,
descărcare, cerinţele tehnicii securităţii.
Datele se includ în tabel.
Denumirea Necesarul Rezerva Nor Supraf Coefic Stot

Nr. materialelor şi ma aţa S4 ient de m2
De unităţilor de măsură Total Pe zi Zil NotRn de ...K4
ora Ptot Pzi e stoc
Rz q
I II III IV V VI VII VIII IX X
3
1 Prundiş (m ) 455,2 49,2 5 455,2 1,5 164 0,6 98,4
2 Armatură (t) 31,69 0,26 12 51,69 1,6 1,95 0,5 1
3 Blocuri pentru pereţi 24,3 0,7 5 24,3 2 1,75 0,6 1
(m3)
4 Ciment M.400 (saci) 80 3,7 8 1600 1,3 22,8 0,5 11,5
(t)
5 Bitum (t) 2,14 0,1 5 2,14 1,6 0,3 0,5 0,2
6 Cărămidă (1000 17,93 0,51 5 17,93 0,7 3,6 0,4 1,5
buc)
8 Cheramzit 25,27 0,5 5 25,27 1,5 1,7 0,6 1
9 Foi ondulate de 314 36,75 12 514 125 3,5 0,5 2
metal (m2)
10 Blocuri de calcar 182 1,2 5 182 1,0 6 0,6 4
3
(m )
11 Blocuri de beton 333 2,2 5 333 1,0 11 0,6 7
3
uşor (m )
12 Piese înglopate (t) 16 0,4 12 16 3,2 1,5 0,5 1
3
13 Buiundrugi (m ) 4,5 0,03 5 4,5 0,45 0,3 0,6 0,2
14 Blocuri de ferestre 452,6 25,9 8 452,6 45 4,6 0,5 2
2
(m )
15 Blocuri de uşi (m2) 368 21 8 368 44 3,8 0,5 2
16 Var, vopsea (t) 3,79 0,02 8 3,79 2,0 0,1 0,5 0,05
2
17 Teracotă (m ) 1173 12,2 5 1173 78 0,8 0,5 0,4
18 Clei pentru teracotă 1,45 0,02 5 0,02 1,0 0,1 0,5 0,05
(kg.)
Coala
PD-2501-2016-ME
19 Plăci din polistiror 18,65 0,2 5 18,69 2,0 0,5 0,6 0,3
(m3)
20 Amesticuri uscate (t) 34,7 0,4 5 34,7 0,8 2,5 0,5 1
21 Şipci (m3) 4,2 0,74 12 4,2 1,2 2,4 0,4 1
22 Scânduri (m3) 6,9 0,39 12 6,9 1,2 3,9 0,4 2
Determinarea necesarului de apă şi energie electrică

Necesarul de apă pentru construcţia obiectului se determină pentru perioada de consum maximal,
reieşind din necesităţile tehnologice, gospodăreşti şi antiincendiare.
Această perioadă se află din planul calindaristic.
Pentru a dimensiona sursa de apă mai întâi se stabilesc consumul integral pe obiect şi diametral
conductei cu apă provizorie. Totodată se soluţionează problemele legate de canalizare, scurgerii, de
purificare apei deja folosite.
Rezultatele calculelor se înscriu în tabelă. Consumul de apă integral pe obiect se află după
formula:
Qt =Q p +Q y +Qi
Consumul de apă pentru necesităţi gospodăreşti se determină după formula:
R max 20
Qg = = =2 . 13
n1 j K 2 20∗2 .7
3600( + n2∗K 3 ) 3600( 8
+ 30∗10 )
8
Rmax – numărul maximal al personalului pe şantier;
N1 – consumul normativ de apă pentru unu pe schimb: pentru şantierile canalizate n1=20-25l.
N2 – consumul normativ pentru apă din duş 30l.;
K2 – coeficientul de neuniformitate a consumului de apă;
K3 – coeficientul care indică numărul de muncitori care se folosesc de duş.
K 3 =(0.3...0.4)∗Rmax
Consumul de apă pentru necesităţi de producţie:
Q ∗K ∗W
Q p =1 .2( n 1 )
8∗3600
1.2 – coeficientul care caracterizează consumele neprevăzute;
Qn – consumul de apă conform normelor;
W – numărul consumatorilor (buc., m., m.);
K1 – coeficientul de neuniformitate a consumului de apă, K1=1.6

Consumul de apă contra incendiilor Q: se află în modul următor: 10l./3 pentru obiectele cu
suprafaţa până la 10ha. Deoarece suprafaţa este mică Qi=160% Qq.
Determinarea debitului de apă
Coala
PD-2501-2016-ME
Nr. Consumatori Unităţi Cantitatea Consumul Consumul
de specific l/s calculat L/S
măsură
II III IV V VI
I
1 Necesităţi de producţie: m3
Prepararea mortarului; m3 157,24 190 2
Prepararea betonului, m3 17,15 350 0,4
Stropirea betonului; m2 589,73 300 11,8
Stropirea cofrajului; maş.sch. 2095 50 6,98
Săpături cu excavaturul; m2 5,35 80 0,03
Tencuieli obşnuite cu mortar maş.h 5856 2 0,8
comresoare; maş.sch. 57 30 0,12
Autocamioane ; 14 300 0,28
Total p.1 Qp=22,41
2 Necesitatea gospodăreşti:
Necesităţi zilnice; om 25 20 0,85
Duş. om 25 30 1,28
Total p.2 Qg=2,13
3 Contra incendiilor ha 0,15 100% 3,4
Total p.3 Qi=3,4
Total Qt 27,94
Diametrul conductelor, reţelelor de distribuire se determină pentru consumul maximal cu relaţia.

4∗Q¿∗1000 4∗27 . 94∗100
D=
√ ΠV
=
Qt – debitul de apă necesar.
√
3. 14∗1
=189 mm
V – viteza debitului de apă în conducte. (m / s)

Pentru reţele permanente (0.7-1) m / s.
Pentru reţele provizorii (1-1.5) m / s
Coala
PD-2501-2016-ME
Dimensionarea puterii electrice necesare şantierului
Denumirea Unităţi Cantitate Puterea Coef.de Coeficie Puterea

consumatorilor de a specifică putere nt de S transform.
măsură consumat KWtcos KWt
orilor
II III IV V VI VII
I
1 Necesităţi de
producţie:
 Malaxor electric; buc. 2 5,5 0,65 0,5 8,5
 Maşină de găurit; buc. 2 0,28 0,7 0,5 0,4
 Stanţie de pompare; buc. 1 0,4 0,6 0,5 0,7
 Vibrat. de adâncime.
buc. 1 0,6 0,7 0,7 0,8
Total necesar de prod. P1=10,4

2. iluminat interior 100m2 7,69 7,69 --- 0,5 3,84
Total P2 P2=3,8
3. Necesităţi
tehnologice: 100m2 0,243 15 --- 0,8 2,916

100m2 0,243 15 --- 0,8 2,916
 Oficiu;
100m2 0,527 3 --- 0,8 1,26
 Biroul secur.tehn.;
100m2 0,486 15 --- 0,8 5,95
 Duş; 100m2 0,666 15 --- 0,8 8
 Ospătărie; 100m2 0,18 3 --- 0,8 0,4
 Garderopă; 100m2 0,263 15 --- 0,8 3,16
 W.C.;
 Spălătorii comune.
Total P3 P3=24,6
4. iluminat exterior:
 Depozite deschise; 500m2 0,9 1,2 --- --- 1,08
 De pază. m 0,44 1 --- --- 0,44
Total P4 P4=1,52
5. transform. de sudat. buc 2 32 --- 0,8 51,2
Total P5 P5=51,2
Total. 91,52
Calculul puterii electrice se face pentru momentul de consum maximal al energiei după formula:
K P K P K P K P K P
P=1 .1∗( 1 1 + 2 2 + 3 3 + 4 4 + 5 5 )
cos α cos α cos α cos α cos α
P1, P2, P3, P4, P5, - reprezintă puterea specifică necesară pentru diferite necesităţi;
cos α – coeficient de putere pentru electromotoare, =0.7
K1 – coeficient de simultaneitate;
K2 – coeficient pentru consumatori tehnologici =0.5;
K3 - coeficient pentru consumatori interiori =0.8;
K4 - coeficient pentru consumatori exteriori =0.9;
K5 - coeficient pentru transformatoare de sudare =0.8
Coala
PD-2501-2016-ME
Puterea transformatorului Ptr=1.1*91.52=100.7 KW
Alegem următoarele transformatoare de tip TM 100/10 cu puterea P1=100KW W=100 W.
Calculul proiectoarelor:
N=mEn KA / P1=0. 2×20×1462/ 1500=4 buc
m=0.25
En=20lk
P1=1500B
Coala
PD-2501-2016-ME
Elaborarea devizului local de cheltuieli pentru executarea pereţilor exteriori.
Varianta I : Din blocuri de beton celular
Varianta II : Din blocuri de calcar
Date iniţiale:
 Localitatea: mun. Chişinău
 Denumirea obiectivului: Bloc locativ S+P+3E din strada Ciocirliei 1A, or. Chisinau
 Dimensiunile în axe 13.2 m x 19.6 m
 Înălţimea etajului H =3,3 m
Memoriu explicativ
I.Cheltuielile limitate sunt aplicate în conformitate cu următoarele acte normative:
CPL.01.03-2000 Cheltuieli de regie 14,5%
CPL.01.05-2001 Beneficiu de deviz 6%
CPL.01.04-2000 Cheltuieli petru utilaje de construcţii Preţ de piaţă
NCML.01.01-2005 Costul materialelor Preţ de piaţă
II.Întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda resurse.

Întocmirea listelor cu cantităţi de lucrări.
La etapa de elaborare a detaliilor de execuţie (a proiectului de execuţie) organizaţia de proiectare
întocmeşte şi predă în mod obligatoriu listele cu cantităţi de lucrări. În funcţie de particularităţile unor
categorii de lucrări, de specializarea întreprinderilor de construcţii-montaj, de structura documentaţiei
de proiect, listele cu cantităţi de lucrări se întocmesc în modul următor:
 pentru clădiri şi construcţii: pentru lucrările de construcţii, pentru lucrările de construcţii
speciale, lucrările tehnico-sanitare interioare, iluminatul electric interior, instalaţii electrice
de forţă, utilajele tehnologice şi alte tipuri de utilaje, aparate de măsură, control şi mijloace
de automatică, instalaţiile de curenţi slabi(telecomunicaţii, semnalizări etc.), procurarea
mobilierului, inventarului şi pentru alte lucrări;
 pentru lucrări de amenajare a şantierului: pentru sistematizarea pe verticală, construirea
reţelelor edilitare, căilor şi drumurilor, amenajarea teritoriului, formele arhitectonice mici
etc.
În plus, în cadrul listelor cu cantităţile de lucrări se efectuiază gruparea categoriilor de lucrări pe
capitole în conformitate cu succesiunea tehnologică şi specificul categoriilor de lucrări:
Coala
PD-2501-2016-ME
 lista cu cantităţile de lucrări de construcţii trebuie să cuprindă următoarele capitole: lucrări
de terasamente, fundaţii şi pereţi la subsol, pereţi, schelet, planşee, pereţi despărţitori,
pardoseli, acoperiri şi învelitori, ferestre, uşi, scări şi podeste, lucrări de finisaj la interior,
diferite lucrări(cerdace, straturi de etanşare)etc.
 lista cu cantităţile de lucrări de construcţii speciale: fundaţii pentru utilaje, paturi de fundaţie
speciale, canale şi gropi de descărcare, înzidiri, căptuşeli şi izolaţii, acoperiri chimice de
protecţie etc.
 lista cu cantităţile de lucrări pentru instalaţii sanitare interioare: alimentări cu apă şi
canalizare, încălzire şi ventilare etc.
La obiectivele relativ simple gruparea categoriilor pe lucrări poate să nu se efectueze.
Categoriile de lucrări, simbolurile lor, unităţile de măsură a lucrărilor şi resurselor care se includ
în lista cu cantităţile de lucrări, trebuie să corespundă cu articolele de deviz, cu codurile lor şi cu
unităţile de măsură prevăzute în Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj
şi reparaţii care sînt în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.
La obiectivele pentru care se vor ţine licitaţii cu participarea investitorilor străini, codurile şi
articolele de deviz nu se înscriu, categoriile de lucrări se descriu detailat.
Pentru a reduce volumul documentaţiei, organizaţia de proiectare, la întocmirea listelor cu
cantităţile de lucrări, poate să grupeze categoriile de lucrări de acelaşi tip conform formularului
prezentat la Normele metodologice privind conţinutul cadru al documentelor de licitaţie, ofertelor şi al
contractelor pentru execuţia investiţiilor publice, aprobate de Ministerul Dezvoltării Teritoriului,
Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale prin ordinul nr.73 din 01.08.97(varianta pentru tendere fără
participarea investitorilor străini).
Lista cu cantităţile de lucrări pe categorii se întocmeşte conform formularului nr.1 comasat cu
formularul deviz-ofertă. Formularul cuprinde coloanele “Preţ pe unitatea de msură”, şi “total”, pe care
organizaţia de proiectare nu le completează, le completează ofertantul(contractantul).
La obiectele pentru care nu este necesar să se elaboreze documentaţia de proiect(reparaţia
curentă a unei clădiri, în valoarea de pînă la 100.000mii lei), listele cu cantităţi de lucrări pe categorii,
cataloagele de preţuri unitare şi devizele se întocmesc de către beneficiar sau, la rugămintea lui, de
către antreprenor cu avizarea ulterioară de către beneficiar.
3 .Întocmirea documentaţiei de deviz.

3 .1Documentaţie de deviz - documentaţie întocmită pentru determinarea valorii de deviz
pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor proiectate.
Elaborarea documentaţiei de deviz se efectuează în conformitate cu "Instrucţiuni privind
întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse" -CP L.01.01-2001,
Coala
PD-2501-2016-ME
care reprezintă unul dintre documentele normative ale capitolului "Economia construcţiilor" şi face
parte integrantă din sistemul de documente normative în construcţii.
Instrucţiunile au fost elaborate cu scopul de a asigura o metodologie unitară, care să servească
drept ghid practic pentru participanţii la procesul de construcţii privind determinarea valorii de deviz a
obiectivului de investiţii, formarea preţurilor contractuale pentru lucrările executate.
Documentaţia de deviz se compune din: listele cu cantităţile de lucrări;
- borderourile de resurse; cataloagele de preţuri unitare;
- calculele şi devizele locale;
- devizele pe obiect; devizul general.
Devize locale - documente de deviz primare, care se întocmesc pe categorii de lucrări şi
cheltuieli pentru execuţia unei clădiri, construcţii sau lucrărilor pe baza listelor cu cantităţile de lucrări,
care se stabilesc la elaborarea detaliilor de execuţie. Valoarea stabilită de devizele locale cuprinde
cheltuielile directe, cheltuielile de regie şi beneficiul de deviz (Formularul nr.7 din CP L.01.01-2001).
Pentru participare la licitaţii se întocmesc devize-ofertă.
Pentru alcătuirea devizului - ofertă sunt necesare următoarele date iniţiale:
1) caracteristica obiectului;
2) lista cu cantităţile de lucrări;
3) norme de deviz al consumului de resurse;
4) norma decontărilor pentru asigurări obligatorii;
5) norma cheltuielilor de regie;
6) norma beneficiului de deviz;
7) norma cheltuielilor pentru clădiri şi edificii provizorii;
8) norma cheltuielilor suplimentare legate de scumpirea lucrărilor pe timp de iarnă;
9) norma cheltuielilor neprevăzute;
10) norma defecărilor în fondul bazei normative în construcţii.
Pentru alcătuirea devizului local obişnuit sunt necesare doar primele 6 puncte.
Deviz pe obiect - se efectuează conform Formularului nr.8 din CP L.01.01-2001 prin
însumarea datelor din devizele locale.
Deviz general pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor -se întocmeşte conform Formularului
m\9 din CP L.01.01-2001. în devizul general se includ, prin rînduri aparte, totalurile pe devizele pe
obiecte şi calculele pe tipuri de cheltuieli, precum şi se evidenţiază structura tehnologică a investiţiilor.
Devizele generale se întocmesc şi se aprobă aparte pentru obiectivele productive şi
neproductive.
în devizele generale pentru obiective productive şi obiective locative-civile mijloacele se
repartizează pe următoarele capitole:
Coala
PD-2501-2016-ME
1.Pregătirea terenului pentru construirea obiectivului.
2.Obiectivul investiţii de bază.
3.Obiecte auxiliare şi de deservire.
4.Obiecte energetice.
5.Obiecte de comunicaţii şi transport.
6 Construcţii inginereşti şi reţele exterioare (apă, canalizare, termice, gaze).
7. Amenajarea terenului.
8. Organizarea de şantier.
9. Alte cheltuieli.
10. întreţinerea direcţiei (supravegherea tehnică) a întreprinderilor (instituţiilor) în construcţie.
11. Pregătirea personalului de exploatare.
12. Lucrări de proiectări, prosperări, controlul de autor.
Pentru devizul general se întocmeşte un memoriu explicativ în care se prezintă:
- nivelul preţurilor de deviz pe a căror bază a fost întocmit devizul general (trimestru, an);
- normele cheltuielilor de regie şi a beneficiului de deviz;
- lista indicatoarelor de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii-
construcţii;
- alte date privind modul de determinare a valorii, caracteristice pentru obiectivul dat (existenţa
proiectelor de execuţie a obiectelor de uz comun, documentelor privind includerea mijloacelor pentru
construcţie în obiectele de uz comun, proporţional cu necesarul de servicii ale obiectelor de uz comun
etc).
După totalul capitolelor 1-12 în devizul general printr-un rând aparte se include rezerva de
mijloace pentru cheltuielile neprevăzute, destinată acoperirii cheltuielilor care apar în procesul de
construcţie. Această rezervă se determină din totalul capitolelor 1 - 12, în mărime de 2 % - pentru
obiectivele din sfera socială şi de 3 % - pentru obiectivele productive.
In conformitate cu Regulamentul „Cu privire la modul de creare şi distribuire a mijloacelor
fondului extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii" aprobat
prin Hotărârea Guvernului RM nr.216 din 20.03.2001, după totalul care cuprinde rezerva pentru
cheltuielile neprevăzute, se include rândul „Defalcările în fondul bazei normative în construcţii".
Defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din bugetele de stat sau locale au fost
stabilite în mărime de 0,3 %; defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din alte surse au fost
stabilite în mărime de 0,5 %.
Din total se calculează taxa pe valoarea adăugată (TVA), conform modului şi mărimii stabilite.
Conform art.103 (4) din capitolul III al Codului fiscal, din 01.07.1998 lucrările de construcţii ale
clădirilor de locuit, realizate cu atragerea mijloacelor bugetare şi a fondurilor extrabugetare speciale, sunt
Coala
PD-2501-2016-ME
scutite de plata TVA, cu condiţia că aceste mijloace constituie minimum 40 % din valoarea lucrărilor. în
acest caz materialele, articolele, elementele de construcţii, resursele energetice, serviciile de transport, alte
servicii se includ în devizele locale luînd în considerare TVA.
Documentaţia de deviz pe obiectele de construcţii începute, eliberată până la punerea în aplicarea a
Instrucţiunii CP L.01.01-2001, nu se reîntocmeşte şi nu se recalculează.
Devizul investitorului întocmit pentru licitaţie supune precizării în conformitate cu devizele-
oferte contractantului-câştigător şi condiţiile contractului de antrepriză încheiat şi se aprobă de către
investitor. Devizul general precizat se prezintă pentru admiterea la finanţare a investiţiilor capitale.
III.2 Metoda de resurse la întocmirea documentaţiei de deviz
În condiţiile economiei de piaţă, când factorii valorici sunt extrem de instabili, determinarea valorii
de deviz a obiectivelor de investiţii se stabileşte în baza indicelor de resurse evidenţiaţi în documentaţia de
proiect şi deviz: materialele, manopera, utilaje de construcţii-montaj şi preţurilor de livrare a acestor resurse.
O astfel de metodă se numeşte metode de resurse şi ea dă posibilitate de a determina cu mare exactitate,
în orice moment, valoarea obiectivelor de investiţii pornind de la preţurile curente ale resurselor
materiale, energetice şi de manoperă.
Metoda se utilizează pentru lucrările de construcţii, montaj, de construcţii speciale şi reparaţii
(reparaţii capitale şi curente ale clădirilor şi construcţiilor).
Metoda de resurse poate fi utilizată la orice fază de elaborare a documentaţiei de proiect pentru
construcţii: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuţie, proiectul de execuţie.
Coordonarea metodei de resurse a fost asigurată de Comitetul Tehnic, iar ratificarea acesteia s-a
aprobat prin ordinul Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova
din 23 noiembrie 2001, nr. 137 cu privire la aprobarea Indicatoarelor de norme de deviz pentru
lucrările de construcţii, montaj şi reparaţii.
Introducerea metodei de resurse este reglementată prin HG RM nr.1570 din 09.12.2002 (MO
nr. 170-172 din 13.12.2002).
Pentru a elabora devize în construcţii mai repede, mai corect şi mai uşor au fost elaborate
programe automatizate de calcul al devizelor. Astfel, în România au fost elaborate aşa sisteme
informaţionale ca: WinDev, Delta, X-Dev, CityDev, iar în Rusia: PHK, CBC-Net, WinSmeta, Eariipa,
Bapc Grand-Smeia etc.
Noile norme de deviz sunt grupate în 57 Indicatoare de norme de deviz (fig.1), şi anume:
- pentru lucrările de construcţii-montaj - 40 indicatoare;
- pentru lucrările de montare a utilajului tehnologic - 9 indicatoare;
- pentru lucrări de reparaţii în construcţii - 8 indicatoare.
Coala
PD-2501-2016-ME
PENTRU LUCRARI DE Pentru lucrări Pentru lucrari de
CONSTRUCŢII: de montare a restaurari,
utilajului consolidari şi
Ts, C, I, S, V, Ac, Tf, Iz, D, tehnologic: reparaţii:
P, G, T, Fj, H1, H2, IF, TR,
40 M1, M2, M3, RCs, RpC, RpI,
RD-1…RD-2, 9 8
07m, 08m, 10m, 11m, 33m, M4, M5, M6, RpS, RpV, RpE,
36, 37, 38,al39,
Deviz 40, 41, 42,
investitorului M7, M8, M9, RpAc, RpG
Deviz al antreprenorului
47
Aprobate
Norme de deviz orientative 01.01.01 Reiesite
Baza normativa proprie a utilizatorului
Organul National de dirijare in constructii Conditii reale de activitate
Fig. 1. Baza normativa de deviz

Intocmirea devizelor prin metoda de resurse presupune trecerea consecutivă a următoarelor
etape:
Intocmirea listelor cu cantităţile de lucrări (Formularul nr.l din CP L.01.01-2001).
Evidenţierea indicelor de resurse (Formularul nr.2, Formularul nr. 5 sau 6 din CP L.01.01-
2001).
Intocmirea devizului local (Formularul nr.3 sau 7 din CP L.01.01-2001).
III.3Componenţa costului de deviz
Costul lucrărilor de construcţie-montaj este expresia bănească a consumului de resurse (materiale,
manoperă, utilaje de construcţii) necesare pentru execuţia acestora în condiţii organizatorice şi
tehnologice bine determinate.
Suma întreagă a cheltuielilor, determinată de deviz pentru construcţia obiectului se numeşte costul
de deviz sau investiţii capitale.
Componenta costului de deviz este prezentată în fig.2
Coala
PD-2501-2016-ME
Costul de deviz al lucrarilor de
constructii-montaj
Cheltuieli Cheltuieli Beneficiu

directe de regie de deviz
% din suma
% din cheltuieli directe cheltuielilor directe şi
cheltuielilor de regie
Fig. 2. Costul de deviz al lucrătorilor
Costul de deviz se determină cu formula :

Cd  CD  CR  BD ,
unde:
CD - cheltuieli directe ;
CR - cheltuieli de regie;
BD - beneficiu de deviz.
1) Cheltuielile directe cuprind:
- costul materialelor, elementelor de construcţii, detaliilor etc;
- salariul muncitorilor;
- decontările pentru asigurare obligatorie;
- cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii.
Componenţa cheltuielilor directe este prezentata în fig.3.
Costul materialelor cuprinde cheltuielile legate de procurarea materialelor, semifabricatelor,
elementelor de construcţii, articolelor, necesare pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj.
precum şi cheltuielile legate de transportarea materialelor pe şantier de construcţii; dara, ambalaj,
rechizite; cheltuielile de achiziţionare-depozitare a materialelor.
Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncitorilor, nemijlocit implicaţi în procesul
de construcţie, diferite plăţi suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru condiţii
nocive, lucrul timp de noapte, vechimea în muncă etc), premii etc.
Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii se determină prin costul unei utilaj-
ore (1 h-ut.) pe tipuri de utilaje. Costul 1 h-ut cuprinde:
- cheltuieli iniţiale (cheltuielile legate de amplasarea şi reamplasarea utilajelor pe şantier,
montarea şi demontarea lor,
Coala
PD-2501-2016-ME
- amenajarea construcţiilor provizorii etc);
- cheltuieli anuale (uzura utilajului, modernizări, reparaţii capitale)
- cheltuieli de exploatare a utilajului (salariul persoanei ce deserveşte utilajul, combustibil,
lubrifianţi, carburanţi, energia electrică, piese de schimb, reparaţii curente etc).
Cheltuieli directe
Cheltuieli pentru Cheltuieli pentru Cheltuieli legate Decontari pentru

materiale de salariul de exploatarea asigurari
constructie muncitorilor utilajelor de obligatorii al
constructie muncitorilor
Materiale de Salariu tarifar Cheltuieli Decontarile

baza si auxiliare initiale organelor
Plati Uzura utilajului asigurarii sociale
Elemente de suplimentare cu (26% din fondul
constructii character de de salariu)
Cheltuieli de Decontarile
stimulare si exploatare organelor
Articole, detalii compensare
Premii, ect. asigurarii
medicale (2% din
Semifabricate fondul de salariu)
Fig. 3. Componenta cheltuielilor directe
2) Cheltuielile de regie reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea condiţiilor pentru
execuţia construcţiilor, organizarea, administrarea şi deservirea acestora.
Cheltuielile de regie se stabilesc în mod indirect, în procente din consumuri directe.
Calculul cheltuielilor de regie se reglementează prin CP L.01.03-2000 „Instrucţiuni cu privire Ia
calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor".
Conform Instrucţiunilor, întreprinderile de antrepriză determină normele individuale de
cheltuieli de regie pe baza cheltuielilor de regie. Normativele individuale se aprobă de către conducerea
întreprinderii de construcţii.
Normativul cheltuielilor de regie (Ncr) se calculează ca raportul dintre valoarea cheltuielilor de
regie pentru perioada corespunzătoare a anului precedent (CRpr) şi valoarea cheltuielilor directe pentru
aceeaşi perioadă (CDpr):
CR pr
N cr  100%
CD pr
,
In devizele investitorului normativul de cheltuieli de regie se aplică în mărime medie pe ramură
"Construcţii".
Coala
PD-2501-2016-ME
Cheltuielile de regie sunt divizate în 4 capitole:
- cheltuielile generale şi administrative;
- cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din construcţii;
- cheltuielile pentru organizarea lucrărilor de şantier; alte cheltuieli generale şi de antrepriză.
3) Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli
generale ale întreprinderii de antrepriză, care nu sunt incluse în preţul de cost al lucrărilor, şi constituie
partea normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii (plata impozitelor, dezvoltarea
producţiei, modernizarea utilajelor, plata dobînzilor pentru folosirea creditelor bancare, stimularea
materială a lucrătorilor etc).
Calculul beneficiului de deviz se reglementează prin CP L.01.05-2001 „Instrucţiuni privind
determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii".
Normativul de beneficiu de deviz (Nbd) se calculează ca raportul dintre valoarea beneficiului de
deviz pentru perioada precedentă (BDpr) şi costul lucrărilor executate pentru aceeaşi perioadă (PCpr):
BD pr
Nbd  100%
PC pr
,
În devizele investitorului normativul beneficiului de deviz se include în mărime medie pe
ramură.
Datele privind norma medie pe ramură pentru cheltuielile de regie şi beneficiu de deviz se
comunică de către ministerul de profil, la începutul fiecărui an printr-o scrisoare instructiv-normativă
cu publicarea în revista "Monitorul construcţiilor".
3.4 Întocmirea devizului local
La întocmirea devizelor locale prin metoda de resurse se propun 2 procedee:
Procedeul 1 - pe baza resurselor evidenţiate în total conform listelor respective cu cantităţile de
lucrări, pe obiecte sau pentru obiectivi în ansamblu. Se recomandă pentru întocmirea devizelor
investitorului.
Indicii de resurse globali obţinuţi prin însumarea totalurilor din borderoul de resurse se evaluează în
preţurile curente pentru a obţine cheltuielile directe.
Valoarea de deviz a lucrărilor se determină conform formularului pentru devizul local (Formularul
nr.3 din CP L.01.01-2001).
Pentru evaluarea indicilor de resurse în preţuri curente se utilizează valoarea resurselor determinată
în felul următor:
a) Valoarea 1 h-om se determină(fig.4) pornind de la salariul lunar al unui muncitor constructor
dintr-o întreprindere de antrepriză sau de la salariul acceptat în structura preţului contractual pentru
execuţia unui obiectiv concret . Determinarea salariului mediu al muncitorilor se poate face
Coala
PD-2501-2016-ME
diferenţiat, pe profesii, prevăzute în norme. Valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare în preţuri
curente se face pe baza manoperei de lucru, exprimată în h-om, cu formula :
M  Slun
S
t ,
unde:
S - valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare a muncitorilor -constructori în preţuri curente,
inclusă in componenţa cheltuielilor directe ale devizelor locale, preţurilor contractuale şi proceselor-
verbale de recepţie a lucrărilor executate, lei sau mii lei;
M - manopera lucrărilor în componenţa cheltuielilor directe (consumul de muncă al
muncitorilor-constructori) care se determină conform normelor de deviz pentru lucrările construcţii,
montaj şi reparaţii-construcţii, în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova sau normelor folosite în
organizaţiile de antrepriză, h-om;
Slun- salariu mediu lunar al unui muncitor-constructor în organizaţia de antrepriză sau inclus
(convenit cu beneficiarul) în componenta preţului contractual pentru construirea obiectului concret, (în
conformitate cu pct.20b) al S.N.C. 11 "Contractele de construcţii";
t - numărul mediu lunar de ore de lucru, aplicat la determinarea salariului tarifar orar din salariu
tarifar lunar stabilit (pentru săptămâna de 40 ore lucrătoare - 169 h/lună). La calcularea mijloacelor de
salarizare a muncii indicatoarele de manoperă pot fi grupate conform meseriilor muncitorilor,
prevăzute de norme de deviz, cu înmulţirea ulterioară la salariul mediu orar al unui muncitor de meserie
respectivă în organizaţia de antrepriză dată.
La elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz, de licitaţie la comanda investitorului
(beneficiarului) în devizele investitorilor cheltuielile pentru salarizare se recomandă să se determine
pornind de la salariul mediu lunar în ramura "Construcţii", fixat trimestrial de către Departamentul
Statistică şi Sociologie.
Modul de calculare a valorii mijloacelor de salarizare din documentaţia de deviz, preţurile
contractuale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate, indicile de modificare a salariului de
baza de deviz sau mărimea salariului mediu lunar (orar) al muncitorilor angajaţi la lucrările de construcţii-
montaj se stabileşte prin înţelegerea dintre părţi (beneficiar şi antreprenor).
b) Valoarea 1 h-ut pe tipuri de utilaje se calculează de către întreprinderile de antrepriză,
deţinătoare de tehnică de construcţii, prin calcularea cheltuielilor pentru carburanţi, lubrifianţi, piese de
schimb, amortismente, salarizarea mecanicilor, deservirea şi reamplasarea utilajelor etc. (fig.6.4).
Coala
PD-2501-2016-ME
Ch  om 
Salluna Ch ut  I  A  E
169h
Deviz al Deviz al
Deviz al Deviz al Deviz al investitorului antreprenoru
investitoruluiinvestitorului antreprenorului
Cheltuieli initiale: cheltuieli legate de transportarea utilajului pe santier, mo
Salariul lunar include:
Cheltuieli anuale: uzura, reparatii capitale, modernizari
Salariul tarifar Cheltuieli de exploatare: salariul masinistilor, deservirea tehnica si reparati
Premii
Sporuri la salariu cu caracter de compensare si stimulare etc.
Fig.4. Determinarea valorii 1h-om si 1h-ut

Valoarea de deviz pentru funcţionarea utilajelor (maşinilor) antrenate în construcţii se
determină pe baza timpului normat de lucru al utilajelor (numărului de ore efectiv lucrate), necesar
pentru executarea volumului stabilit de lucrări de construcţii, montaj, reparaţii-construcţii şi al altor
lucrări, şi pe baza preţului de deviz individual pentru funcţionarea utilajelor de construcţii, calculat pe
unitate de timp - 1 oră-utilaj (1 h-ut) în preţuri curente.
Drept norme de determinare a necesarului de utilaje de construcţii se utilizează datele din
Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii-construcţii, în vigoare
pe teritoriul Republicii Moldova.
Preţul de deviz pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajelor de construcţii se calculează cu ajutorul
formulei :
Put  A  S  C  L  H  R  Ream ,
unde: Put - preţul pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajului de construcţii, lei;
A - normativul de amortismente pentru restabilirea utilajului, lei/h-ut;
S - normativul de salarizare a mecanicului (echipei de muncitori care conduc utilajul de
construcţii), inclusiv contribuţii la asigurarea socială, lei/h-ut.;
C - normativul de cheltuieli pentru carburanţi, lei/h-ut;
L - normativul de cheltuieli pentru lubrifianţi, lei/h-ut.;
H - normativul de cheltuieli pentru lichidul hidraulic, lei/h-ut.;
R - normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii ale utilajelor, deservirea şi
diagnosticarea lor tehnică, lei/h-ut.;
Ream - normativul de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de pe un teren de construcţie
(baza de mecanizare) pe altul, lei/h-ut.
Coala
PD-2501-2016-ME
Normativul de amortismente pentru restabilirea utilajelor se calculează cu formula :
V  Na
A
T 100 ,
unde: V - valoarea de bilanţ a utilajului (grupei de utilaje), se ia conform datelor din evidenţa
contabilă, lei. Valoarea de bilanţ este egală cu valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată
cu uzura acumulată;
Na - norma anuală de amortismente pentru restabilirea tipului dat de utilaje de construcţii,
procente/an;
T - regimul normativ anual de funcţionare a utilajului (grupei de utilaje), h-ut/an.
Determinarea regimului normativ anual de funcţionare a utilajelor de construcţii se efectuează
pe baza recomandărilor privind determinarea regimului anual de funcţionare şi productivitate a
utilajelor de construcţii şi se calculează cu formula :
T   Ta  T1  Tream  Tm  Tn  Tr   t
,
unde: Ta - durata anului (365 zi);
Ti - numărul de zile libere şi de odihnă (112 zi);
Tream - durata de reamplasare. inclusiv timpul pentru montare şi demontare (conform datelor
efective);
Tm - numărul zilelor nelucrătoare pe an din cauza condiţiilor mqteo (conform datelor medii
statistice);
Tn - numărul zilelor nelucrătoare din motive neprevăzute (conform datelor efective);
Tr - durata de efectuare a deservirii tehnice şi a reparaţiilor, inclusiv timpul tur-retur de
transportare pentru reparaţie, precum şi timpul de aşteptare a reparaţiei (conform datelor efective);
t - durata schimbului de lucru (8 h).
Normativul de salarizare a mecanicului (a unei echipe de muncitori care conduc utilajul de
construcţii) se determină conform salariilor tarifare care se aplică în organizaţie, ţinând cont de
sporuri, adaosuri, premii, alte plăţi şi contribuţii la asigurarea socială.
Componenţa echipei şi categoriile tarifare ale muncitorilor se determină conform normelor de
producţie, iar în lipsa lor conform instrucţiunilor privind exploatarea utilajelor şi Indicatorului unic
tarifar şi de calificare pentru lucrări şi profesii de muncitori.
Salariile muncitorilor, care participă la procesele mecanizate de construcţii, însă nu conduc
utilajele şi nu le deservesc (manipulatori de cabluri, montatori, perforatori, pozatori de conducte etc),
nu se includ în normativul de salarizare.
De asemenea nu se ţine cont de salariile muncitorilor care lucrează cu unelte mecanizate al
căror consum de muncă se include în normele de consum de resurse pentru lucrările de construcţii-
montaj.
Coala
PD-2501-2016-ME
Normativul de cheltuieli pentru carburanţi (benzină, motorină, energie electrică, aer
comprimat) se calculează cu formula :
C  Nc  Pc ,
unde: Nc - norma de consum de carburanţi, luând în considerare consumul suplimentar pe timp
friguros, pornirea motorului Diesel, reamplasarea utilajelor prin autopropulsie (automacarale,
autoturnuri, autogu-dronatoare etc), 1/h-ut. Normele de consum pentru materialele sus-indicate se
aplică conform reglementărilor în vigoare, datelor din cartea tehnică sau prin calcul.
Pc - preţurile locale de procurare a carburanţilor, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor,
lei/l. La calcularea preţului pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajelor, care funcţionează cu energie
electrică, costul de energie electrice nu se ia în considerare, deoarece plata pentru energie electrică se
efectuează de către antreprenorul general conform contorului montat pe şantier.
În mod similar se determină cheltuielile pentru lubrifianţi:
L  N1  P1 ,
unde: N1 - norma de consum de lubrifianţi, kg/h-ut. Normele de consum de lubrifianţi se iau
conform reglementărilor în vigoare, datelor din cartea tehnică sau prin calcul;
P1 - preţurile locale de procurare a lubrifianţilor, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor,
lei/kg.
Normativul de cheltuieli pentru lichide hidraulice se calculează cu formula :
V  Dh  Ch  Ph
H
Th ,
unde: V - volumul sistemului hidraulic, dm ;
Dh - densitatea lichidului hidraulic, kg/dm3;
Ch - coeficientul de adaos de lichid hidraulic (Ch = 1,5);
Ph - preţurile locale de procurare a lichidului hidraulic, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lui,
lei/kg;
Th - periodicitatea de înlocuire a lichidului în sistemul hidraulic, h-ut.
Valorile mărimilor V, Dh, Th se iau din cartea tehnică a utilajului.
Normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii, deservirea şi diagnosticarea tehnică a
utilajului de felul, tipul sau de grupa de tipodimensiunea dată se calculează cu formula :
RDDa
R
Ta ,
unde: RDDa - cheltuielile medii anuale pentru reparaţii şi deservirea tehnică a utilajului (a grupei
de utilaje) pentru unitatea (întreprinderea) dată. Indicatorul RDDa cuprinde cheltuielile în conformitate cu
următoarele articole: agregate şi piese de schimb, salarii pentru reparatori, contribuţii la asigurarea socială
defalcate din sumele aferente, materiale de reparaţii, cheltuieli pentru organizarea şi executarea lucrărilor
Coala
PD-2501-2016-ME
la baza de mecanizare pentru reparaţii şi exploatări (cheltuieli pentru amortizare, exploatare şi
întreţinere a clădirilor, construcţiilor şi utilajelor tehnologice ale atelierelor de reparaţii staţionare sau
mobile, cheltuieli pentru amortizare şi reparaţie a inventarului şi uneltelor, cheltuieli pentru întreţinerea
pazei contra incendiilor, pentru tehnica securităţii, pregătirea cadrelor, plăţi pentru revizii tehnice,
pentru obţinerea autorizaţiilor de circulaţie a vehiculelor cu masă totală, cu sarcina masică pe osie şi cu
gabarite ce depăşesc limitele admise, întreţinere şi reparaţie a căilor de rulare ale macaralelor-turn şi
macaralelor-capră);
Ta - regimul însumat normativ anual de funcţionare a utilajului (a grupei de utilaje), h-ut.
Calcularea normativului de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de construcţii trebuie să se
efectueze pornind de la următoarele condiţii:
- modul de reamplasare - prin autopropulsie, prin remorcare cu cablu sau pe trailer la un
autotractor (cu den- marea sau fără demontarea utilajului), pe cale ferată;
- distanţa (timpul) de reamplasare, inclusiv timpul pentru montare, demontare, încărcare,
descărcare şi transportare a utilajului;
- structura mijloacelor de transport auto - numărul şi marca autotractoarelor, remorcilor
(trailerelor), maşinilor de însoţire; tipul de macara care se utilizează pentru montare,
demontare, încărcare şi descărcare a utilajului;
- structura calitativă şi cantitativă a echipei de muncitori ocupaţi la lucrările de reamplasare a
utilajului.
Pentru autovehicule, utilajele autopropulsate pe şasiu de autovehicule sau de tractoare pe pneuri
cheltuielile pentru reamplasare nu se planifică, deoarece astfel de utilaje se transportă prin
autopropulsie.
Utilajele pe pneuri (fără autopropulsie) se transportă în remorcă la autotractoare, utilajele mici - în
autocamioane.
Pentru transportarea utilajelor de tonaj mare şi de gabarite mari pe autodrumuri se utilizează
trailere cu capacitatea de încărcare până la 20, 40t şi autotractoare MAZ-200, KRAZ ş. a.
Cheltuielile pentru reamplasarea utilajelor de construcţii, care se transportă la şantier cu ajutorul
autotractoarelor sau al trailerelor, se determină pornind de la cheltuielile medii anuale pentru încărcare,
descărcare şi transportare a unui singur utilaj (a unei singure grupe de utilaje) calculate pentru 1 h-ut. de
regim normativ anual de lucru al acestui utilaj (grupei de utilaje):
Vî  d  Vtr
Ream  n
T ,
unde: Vî-d - costul încărcării, descărcării unui singur utilaj, lei;
Vtr - costul transportării unui singur utilaj, lei;
n - numărul de reamplasări pe an;
Coala
PD-2501-2016-ME
T - regimul normativ anual de lucru, h-ut.
Cheltuielile pentru o singură încărcare şi descărcare a utilajului la trailer cu folosirea macaralei se
calculează cu formula:
Vî  d   Tî  Td    Pa  Pr  Paî  Pm  S  Se 
,
unde: Tî, Td - timpul necesar pentru o singură încărcare şi, respectiv, descărcare, care se
determină pe baza normelor de producţie, h-ut;
Pa, Pr, Paî, Pm - preţurile de deviz pentru funcţionarea autotractorului şi, respectiv, a remorcii
(trailerului), automobilului de însoţire, macaralei care efectuează încărcarea şi descărcarea utilajului,
lei/h-ut;
S - salariul mecanicului utilajului de reamplasat, lei/h-ut;
Se- salariile echipei de muncitori care participă la încărcarea şi descărcarea utilajului
reamplasat, lei/h-ut.
Cheltuielile de deviz pentru transportarea utilajului se calculează cu formula :
Pa  Pr  Paî  Pm  S  Se
Vtr  L
V ,
unde: V - viteza medie de transportare a utilajului, km/h;
L - distanţa la care se reamplasează utilajul, km.
Cheltuielile pentru reamplasarea utilajelor pe pneuri neautopropulsate prin remorcare cu
autotractoare se calculează cu formula :
Str 
 Pa  S  Se   n  L
T V ,
Pentru unele utilaje de construcţii (macarale cu capacitatea de ridicare mare, excavatoare
păşitoare, tehnică pentru lucrări de săpare a tunelelor şi de decopertare) în cheltuielile pentru
reamplasare se includ şi cheltuielile pentru montare şi demontare care se determină prin calcule aparte.
La reamplasarea utilajelor la distanţe mari cheltuielile de reamplasare nu se includ în preţul pentru
1 h-ut., dar se calculează individual în conformitate cu condiţiile concrete şi se includ în decontările pentru
lucrările executate., printr-un rând aparte.
Calcularea preţurilor de deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţii (preţul pentru 1 h-ut)
trebuie să se efectueze în două variante: varianta 1 - pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj
sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA), varianta 2 - pentru cazul în care lucrările de construcţii-
montaj nu sunt scutite de TVA.
Pentru lucrările de construcţii-montaj scutite de TVA în preţurile de deviz pentru funcţionarea
utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice ţinând cont de TVA, plătită la procurarea
lor.
Coala
PD-2501-2016-ME
Pentru lucrările de construcţii-montaj, care nu sunt scutite de TVA, în preţurile de deviz pentru
funcţionarea utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice fără a ţine cont de taxa pe
valoarea adăugată, dacă există facturile care confirmă achitarea TVA. In acest caz, în procesele-verbale de
recepţie a lucrărilor executate TVA se include, printr-un rând aparte, din valoarea totală a lucrărilor de
antrepriză care cuprinde valoarea de funcţionare a utilajelor de construcţii.
In documentaţia de deviz şi de licitaţie elaborată la comanda investitorului (devizul
investitorului) valoarea 1 h-ut pe tipurile de utilaje se adoptă pornind de la informaţia pe care o deţine
alcătuitorul privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. De regulă, acestea sunt preţurile medii pentru
1 h-ut de exploatare pe tipurile de utilaje de construcţii pentru localitatea dată, în care se execută
construcţia;
c)Valoarea resurselor materiale se determină pornind de la informaţia pe care o deţine alcătuitorul
privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. Pentru întreprinderile de antrepriză acestea sunt datele
medii privind valoarea efectivă a materialelor, elementelor şi articolelor (ţinând cont de cheltuielile
pentru transport până la depozitele obiectivului, inclusiv pentru lucrările de încărcare-descărcare şi de
cheltuielile pentru achiziţionare-depozitare suportate de întreprinderea de antrepriză), care se determină în
baza preţurilor de piaţă şi a tarifelor furnizorilor şi în baza datelor din evidenţa contabilă. Cheltuielile de
transport pot fi determinate luând în calcul datele efective sau cele medii pe unitatea de măsură adoptată
pentru materialul transportat (pe m2, t, m etc), în procente din valoarea materialelor, pe 1 t-km de
încărcătură. Cheltuielile de achiziţionare-depozitare se iau în calcul sub forma de procente -norme din
valoarea materialelor şi a cheltuielilor de transport. Fiecare întreprindere de antrepriză calculează şi aprobă
pentru sine o normă individuală de cheltuieli pentru achiziţionare-depozitare, stabilită pe baza datelor din
evidenţa contabilă (fig.5). în caz de necesitate normele pot fi revizuite şi reaprobate, de regulă, o dată
pe an.
Coala
PD-2501-2016-ME
Deviz al antreprenorului Pretul angro
Se stabileste de catre firma de constructii conformCheltuieli de transport

datelor din pina la depoz
contabilitate
Valoarea resurselor materiale

Dara, ambalaj, rechiz
Deviz al investitorului
%din  Pa  Ctr 
Se stabileste in dependenta de preturile medii din localitati unde are loc procesul de construct
Fig. 5. Determinarea valorii resurselor materiale

În documentaţia de deviz şi de licitaţie elaborată la comanda investitorului (devizul investitorului)
valoarea resurselor materiale se determină pe baza preţurilor de piaţă pentru materiale, articole şi
elemente, tarifelor medii pentru transportul încărcăturilor şi cheltuielile de achiziţionare-depozitare.
Normele cheltuielilor de achiziţionare-depozitare se adoptă din valoarea materialelor şi a cheltuielilor de
transport până la depozitele obiectivului:
a) materialelor de construcţii şi tehnico-sanitare - 2 %;
b) utilajelor-1,2%;
c) construcţiilor metalice - 0,75 %.
Informaţia privind preţurile curente pentru resursele materiale folosite în construcţii poate fi
obţinută de la organele de statistică, din diferite materiale informative publicate, de la fabricanţii de
materiale şi de Ia întreprinderile de antrepriză.
Pentru obiectivele nescutite legal de TVA, valoarea materialelor, resurselor energetice, serviciilor
de transport, altor servicii achiziţionate se iau în calcul fără TVA.
Pentru obiectivele scutite legal de TVA valoarea materialelor^ resurselor energetice, serviciilor
de transport, altor servirii achiziţionate se iau în calcul ţinând cont de TVA.
în ambele cazuri trebuie să existe, în mod obligatoriu, factura care confirmă includerea TVA în
structura preţului.
Procedeul 2 - prin întocmirea preţurilor unitare individuale pentru fiecare categorie de lucrări,
inclusă în lista cu cantităţile de lucrări. Se recomandă pentru evaluarea valorică a ofertelor.
Coala
PD-2501-2016-ME
Pentru categoriile de lucrări se întocmeşte un catalog de preţuri unitare conform Formularului nr.
5 - desfăşurat şi Formularului nr.6 - sumar din CP L.01.01-2001.
Pentru fiecare obiectiv de construcţii se întocmeşte un catalog individual de preţuri unitare.
După totalul fiecărui preţ unitar se evidenţiază indicele: "inclusiv: salariul muncitorilor constructori".
Devizele locale pentru procedeul 2 se întocmesc conform Formularului nr.7 din CP L.01.01-2001.
Pentru ambele procedee (Formularul nr.3 şi nr.7 din CP L.01.01-2001), după totalul devizului,
se efectuează calculul:
- contribuţiilor la asigurările obligatorii defalcate din cheltuielile
pentru salarizarea muncitorilor constructori în mărimea stabilită de Legislaţia în vigoare;
- cheltuielilor de regie din totalul cheltuielilor directe ;
- beneficiului de deviz din totalul cheltuielilor directe şi cheltuielilor de regie .
Pentru procedeul 2 contribuţiile la asigurările obligatorii, cheltuielile de regie şi beneficiul de
deviz pot fi luate în calculul preţurilor unitare. In acest caz devizele locale se întocmesc fără a lua în
calcul aceste cheltuieli.
În devizele-oferte antreprenorul ia în consideraţie cheltuielile limitate, printr-un rând aparte :
K=1.015 1.005 1.0066 1.015  1.042 ,
unde: 1,015 - coeficient care ia în consideraţie cheltuielile pentru organizarea de şantier (1,5
%);
1,005 - coeficient care ia-în consideraţie plata pentru energia electrică (0,5 %);
1,0066 - coeficient care ia în consideraţie scumpirea de timp friguros (0,66%);
1,015 - coeficient care ia în consideraţie cheltuielile neprevăzute (1,5 %).
Taxa pe valoarea adăugată se include conform legislaţiei în vigoare.
Coala
PD-2501-2016-ME
CH
Cheltuieli gene
Cheltuieli pentr
Cheltuieli pentr
Alte cheltueli g
Deviz al investitorului
Conform scrisorii nr. 2365-01-07 din 14.09.2007 norma cheltuielilor de regie constituie
Fig. 6. Calculul cheltuielilor de regie
IV.1 Elaborarea documentaţiei de deviz. Varianta I.

lucrari de constructie (zidarie din BCA) WinСмета2000
Formular Nr.3
Bloc locativ S+P+3E din strada Ciocirliei 1A, or.
Chisinau
Coala
PD-2501-2016-ME
BORDEROU DE RESURSE
Zidarie din blocuri celulare autoclavizate
Valoarea de deviz 116 323,39 lei

Intocmit in preturi curente
№ Simbol Cantitate Valoarea de deviz, lei

crt. norme si Denumire lucrгri si cheltuieli U.M. conform Pe unitate Total
Cod resurse datelor din de mгsurг
proiect
1 2 3 4 5 6 7
Total borderou de resurse № 1:
Manopera:
1. 931006001 Muncitor
h-om 237,601 23,82 5 659,66
9930
Total manopera 5 659,66
Materiale:
1. 141112220 Blocuri de beton celular
m3 49,088 1 250,00 61 360,00
1053
2. Rigle tivite de rasinoase cu

201010290 lungimea 4-6,5 m, cu latimea 75-
m3 0,029 2 530,00 73,37
4410 150 mm, cu grosimea 40-75 mm,
categoria IV
3 246210611 Adeziv pe baza de ciment

kg 1 102,275 2,20 2 425,01
0555 "Compozit-z"
Total materiale de constructii 63 858,38

Utilaje de constructii:
1. 292214000 Macara
h-ut 21,556 195,00 4 203,42
7000
2. 295227000 Masina de gaurit electrica
h-ut 20,576 8,60 176,95
7609
Total utilaje de constructii 4 380,37
Total:
Cheltuieli directe lei 73 898,41
Asigurarea sociala 23,00 % 1 301,72
Asigurarea medicala 3,50 % 198,09
Total 100,00 + 75 398,22
Transportarea 7,00 % 4 470,09
Total 100,00 + 79 868,31
Cheltuieli de regie 14,50 % 11 580,90
Total 100,00 + 91 449,21
Beneficiu de deviz 6,00 % 5 486,95
Coala
PD-2501-2016-ME
Total 100,00 + 96 936,16
TVA 20,00 % 19 387,23
Total deviz: 116 323,39
WinСмета2000
lucrari de zidarie Formular Nr.7
Bloc locativ S+P+3E din strada Ciocirliei 1A,
or. Chisinau
CATALOG DE PRETURI UNITARE

№ Simbol Consum Valoare, lei

crt. norme si Denumire lucrгri, cheltuieli si U.M. de resurse Pe unitate Total
Cod resurse resurse pe unitate de mгsurг
de mгsurг
1 2 3 4 5 6 7
1 CD71A Zidirea peretilor exteriori si
interiori din blocuri de beton
1 508,44
celular pe adeziv: pentru m3
inaltimea etajului pina la 4 m
93100600 Muncitor h-om 4,8500 23,82 115,53

19930
24621061 Adeziv pe baza de ciment
kg 22,5000 2,20 49,50
10555 "Compozit-z"
14111222 Blocuri de beton celular
m3 1,0020 1 250,00 1 252,50
01053
20101029 Rigle tivite de rasinoase cu
04410 lungimea 4-6,5 m, cu latimea 75-
m3 0,0006 2 530,00 1,50
150 mm, cu grosimea 40-75 mm,
categoria IV
29221400 Macara
h-ut 0,4400 195,00 85,80
07000
29522700 Masina de gaurit electrica
h-ut 0,4200 8,60 3,61
07609
WinСмета2000
or. Chisinau
DEVIZ LOCAL
Coala
PD-2501-2016-ME

crt. norme si Lucrгri si cheltuieli U.M. conform Pe unitate Total
Cod datelor din de mгsurг ————
resurse proiect ———— —
incl. salariu incl.
salariu
1 2 3 4 5 6 7
1 CD71A Zidirea peretilor exteriori si 73 898,41

interiori din blocuri de beton 1 508,44 ————
—————
celular pe adeziv: pentru m3 48,990 115,53 —
inaltimea etajului pina la 4 m 5 659,66

Asigurarea sociala 23,00 % 1 301,72
Total 100,00 + 75 398,22
Total 100,00 + 79 868,31
Total 100,00 + 91 449,21
Total 100,00 + 96 936,16
TVA 20,00 % 19 387,23
Incluziv salariu 5 659,66
IV.1 Elaborarea documentaţiei de deviz. Varianta II.
lucrari de constructie (zidarie din blocuri WinСмета2000

de calcar) Formular Nr.3
or. Chisinau
Coala
PD-2501-2016-ME
BORDEROU DE RESURSE
Zidarie din blocuri de calcar


crt. norme si Denumire lucrгri si cheltuieli U.M. conform Pe Total
Cod resurse datelor din unitate
proiect de
mгsurг
1 2 3 4 5 6 7
Total borderou de resurse № 1:
Manopera:
1. 712205001 Zidar
h-om 151,379 23,82 3 605,85
3400
2. 931006001 Muncitor
h-om 30,864 23,82 735,18
9930
Total manopera 4 341,03
Materiale:
1. 141112220 Blocuri de calcar (cotelet)
m3 44,091 480,00 21 163,68
1275
2. 201010291 Cherestea, rasin., calitatea IV

m3 0,024 2 530,00 60,72
8804
3 262410210 Mortar gata preparat pentru zidarie,
m3 8,328 550,00 4 580,40
1102 var-ciment, M 50
Total materiale de constructii 25 804,80
Utilaje de constructii:
1. 292214000 Macara 18,126 195,00 3 534,57
h-ut
7000
Total utilaje de constructii 3 534,57
Total:
Asigurarea sociala 23,00 % 998,44
Total 100,00 + 34 830,78
Total 100,00 + 36 637,12
Total 100,00 + 41 949,50
Total 100,00 + 44 466,47
Coala
PD-2501-2016-ME
TVA 20,00 % 8 893,30
WinСмета2000
or. Chisinau
CATALOG DE PRETURI UNITARE

№ Simbol Consum Valoare, lei

crt. norme si Denumire lucrarii, cheltuieli si U.M. de resurse Pe unitate Total
Cod resurse pe unitate de mгsurг ————
resurse de mгsurг —
incl.
salariu
1 2 3 4 5 6 7
1 CD55A Zidarie din blocuri de calcar
(cotilet) la pereti cu inaltimea 687,50
pina la 4 m, zidarie ————
m3
ordinara(Котельцовая наружная —
кладка стен, толщ,390 мм) 88,61
7122050 Zidar h-om 3,0900 23,82 73,60

013400
9310060 Muncitor h-om 0,6300 23,82 15,01
019930
1411122 Blocuri de calcar (cotelet)
m3 0,9000 480,00 432,00
201275
2624102 Mortar gata preparat pentru
m3 0,1700 550,00 93,50
101102 zidarie, var-ciment, M 50
2010102 Cherestea, rasin., calitatea IV
m3 0,0005 2 530,00 1,24
918804
2922140 Macara
h-ut 0,3700 195,00 72,15
007000
WinСмета2000
or. Chisinau
Coala
PD-2501-2016-ME
DEVIZ LOCAL № 2


crt. norme si Lucrгri si cheltuieli U.M. conform Pe unitate Total
Cod resurse datelor din de mгsurг ————
proiect ———— —
incl. incl.
salariu salariu
1 2 3 4 5 6 7
1 CD55A Zidarie din blocuri de calcar
(cotilet) la pereti cu inaltimea 687,50 33 680,40
pina la 4 m, zidarie ———— ————
ordinara(Котельцовая m3 48,990 — —
наружная кладка стен, 88,61 4 341,03
толщ,390 мм)

Asigurarea sociala 23,00 % 998,44
Total 100,00 + 34 830,78
Total 100,00 + 36 637,12
Total 100,00 + 41 949,50
Total 100,00 + 44 466,47
TVA 20,00 % 8 893,30
Incluziv salariu 4 341,03
V.Concluzie: S-au elaborat devize locale de cheltuieli pentru executarea pereţilor exteriori în 2
variante de realizarea a lucrărilor cu utilizarea a diferitor materiale de construcţii şi respectarea
tehnologiilor puse în operă . În primul model am considerat că executăm pereţii exteriori din blocuri de
beton celular, iar în modelul 2 din blocuri de calcar. În modelele consumul de materiale de construcţie
Coala
PD-2501-2016-ME
este aproximativ acelasi, lund in consideratie dimensiunile BCA si blocurilor de calcar, dar din cauza
ca preturille la Blocuri celulare autoclavizate sun mai mari varianta a doua (2) este mai optima din
punc de vedere economic.
Bibliografie
1. NCM F.02.02-2006 Calculul, proiectarea şi alcătuirea elementelor de construcţii din beton armat si
beton precomprimat
2. Примеры расчета железо-бетонных конструкций- Мандриков
Coala
PD-2501-2016-ME
3. А. В. Пилягин - Проектирование Оcнований и Фундаментов зданий и сооружений
4. Веселов - Проектирование оснований и фундаментов - 1978

5. СНиП 2.02.01-83* - СТРОИТЕЛЬНЫЕ НОРМЫ И ПРАВИЛА ОСНОВАНИЯ ЗДАНИЙ И
СООРУЖЕНИЙ
6. Енир Сборнк E2-1, E3, E4-1, E12, E8-1, E9.
7. Расход материалов на общестроительные работы.
8. Строительные краны- справочник
9. СНиП III-4-80 “Tehnica securităţii în construcţie”
10. NCM L.01.01-2005 Reguli de determinare a costului obiectelor de construţie.
11. CP L. 01.01-2001 Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările construţii-montaj prin
metoda de resurse.
12. CP L.01.02-2000 Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în

construcţii.
13. CP L.01.04-2000 Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz pentru funcţionarea

utilajelor de construcţii.
14. CP L. 01.03-2000 Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de regie al determinarea valorii

obiectivelor.
15. CP L. 01.05-2001 Instrucţiuni pentru determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea

preţurilor la producţia de construcţii.
16.Economia întreprinderii-Chişinău 2006. Liubov Usturoi, Grigore Vascan.
Coala
PD-2501-2016-ME

Diploma Memoriu Asa Cum Trebuie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma Memoriu Asa Cum Trebuie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Regiunea construcţiei or.Chişinău, RM se caracterizează prin următoarele indice:

Indicatorii planului general

1. Aria sectorului în hotarele proiectate m2 1612

2. Suprafaţa construită m2 280

Proiectul dat reprezintă o clădire de locuit, S+P+3E.

Peretii interiori în dependenţă de tipul construcţiei, se tencuesc şi se drişcuiesc cu amestecuri

Pentru asigurarea exigenţelor antiseismice conform CНиП II-7-81 «Строительство в

Măsuri de protecţie anticorozivă

Lucrările de execuţie a edificiului se vor îndeplini conform normelor de construcţie în vigoare

Executarea lucrărilor pe timp de iarnă

Încălzirea edificiului va fi asigurată de un cazan de tip CCM, autonom, parametrii agentului

.Alimentarea cu apă potabilă, menajeră şi canalizarea

Alimentarea edificiului cu gaze se va face printr-o reţea interioară care va fi racordată la

1. Date pentru executatrea compartimentului: „CALCULUL ELEMENTELOR”

2. Calculul planşeului în axele 2-3; A-B de la cota 0.000.

2.1 Dimensionarea elementelor

Înălţimea grinzii se adopta

Dimensiunile secţiunii transversale a stîlpilor 400 x 400 mm.

Pentru planseele monolite se adopta beton clasa C15 , cu următoarele caracteristici

Pentru armarea plăcii se adopta bare de armatura cu Ø 8 mm avînd

2.3 Calculul planşeului

Sarcina Inc. cu coef. Coeficient Încărcarea

0,085 1,3 0,111

P  l01  l02  q  4,8  5, 6  7, 785  209, 26kN

unde: l01 , l02 - distanţa în lumina a secţiunii planşeului.

M 1  M k   k  P  0, 0237  209, 26  4,959kN  m;

Determinarea dimensiunilor elementului incovoiat:

- din tabel se determina

Calculul armaturii pentru partea de jos a planseului:

Adopt 4 bare de armatura  8mm A-III cu Areal  2, 01cm (pasul – 300mm)

Din conditia de unificare si de respectare a prevederilor constructive, pentru a respecta pasul de

4  8mm A-III cu Areal  2, 01cm (pasul –

Adopt 6 bare de armatura  8mm A-III cu Areal  3, 02cm (pasul – 150mm)

Din conditia de unificare si de respectare a prevederilor constructive, pentru a respecta pasul de

6  8mm A-III cu Areal  3, 02cm (pasul –

Pentru plasa de jos:

Pentru plasa de sus:

2.5 Calculul planseului la a 2 stare limita (săgeata de încovoiere):

Conform СНиП II.01.07-85 «Нагрузки и воздействия», таб. 19 п. а , săgeata maximală a plăcii de

3.1 Determinăm eforturile în grindă.

3.2Calculul rezistenţei riglei pe secţiuni normale către axa longitudinală.

Valoarea coeficientului tabular:

ho–înălţimea de lucru a secţiunii riglei din B/A

b1  1    Rb  1  0.01 7.7  0.915

Qb  2  M b  P  2  7993500  41.53  36440.09 N

b 4 Rbt bh02 1.5  0.67  40  36.52 10 3

3.4 Construirea diagramei materialelor :

M12 R    R s  A s,real  h 0  0.972  355  2.262  36.5 10 3  28.49 kNm

M12 C    R s  A s,real  h 0  0.961  355  3.08  36.5 10 3  38.35 kNm

M1=93.581 kNm 2 O 12 M1=93.581 kNm

Fişa tehnologică este elaborată pentru realizarea infrastructurii clădirii,

1.3. Condiţiile organizării lucrărilor

1.4. Mecanismele necesare pentru executarea lucrărilor

- Săparea gropii de fundaţii – excavator cu cupă inversă EO – 3322A.

2. Organizarea şi tehnologia proceselor

2.2 Tehnologia executării lucrărilor de terasament

2.3 Tehnologia lucrărilor de hidroizolare a suprafeţelor

2.4 Tehnologia realizării cofrajelor elementelor monolite

2.4.1 Cofrajele pentru stâlpi şi fundaţii

2.5 Tehnologia lucrărilor de armare:

2.6 Tehnologia lucrărilor de betonare a elementelor monolite

2.7 Tehnologia lucrărilor de decofrare a elementelor monolite