PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

1. SCOP

Prezenta procedură are drept scop stabilirea modului de execuţie a terasamentelor pentru
modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice
comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor,
compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie
2. DOMENIU DE APLICARE

 Această procedură se aplică de către personalul din cadrul firmei cu atribuţii în lucrări de
umpluturi şi refacerea carosabilului.

Elementele geometrice prezentate în capitolele procedurii sunt informative, procedura se va

adapta la variantele proiectate ale straturilor de îmbrăcăminţi.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

□ R 41$3&3'($ ' Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie

şi exploatare)'

□ *m e+c(a'ni5ce. ,' i ndoicramtiavtivul privind îmbunătăţirea terenului de fundare slabe

prin procedee
□ /A 0(01 – 0$ ' 3ixtură densă
□ /A 104 & 1,+ – +11+ ' Execuţia straturilor de binder şi beton asfaltic
□ /A 53( – 0( ' 4iler de calcar
□ /A (1(5 – (1 ' Pava5e din bolovani
□ /A 105 – 0 ' 6mbrăcăminte din asfalt turnat
□ /A 13 & 1 & (57 /A $411 & 4 ' 6mbrăcăminte din beton de ciment
□ /A $411 – 4 ' trat de bază şi fundaţie din beton de ciment
□ /A $$+ – ( ' trat de fundaţie din balast
□ /A $411 – 4 ' trat nisip
□ /A +314 – 4 – ( ' /erasamente
□ *aiet de sarcini anexă la contract
□ 8egea 11'1((5 ' 8ege privind calitatea în construcţii.
□ /A 1+43 /eren de fundare. *lasificarea si identificarea pamantului
□ * 5$'5 ormativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor
aferente 8egea 1+3&+110 8ege privind calitatea lucrarilor in constructii
□ /A 114(3'0$ 3arcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si
deplasarii constructiilor si terenurilor.
□ /A 1+4+&1 /eren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a
terenului de fundare
□ /A (+4&1 3asuratori terestre. /rasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
ag r ic o l e
□  / A  1 (13&4 /eren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate
□ /A 1(13&13'3 /eren de fundare. 9eterminarea caracteristicilor de compactare
Pag. 1/107
 □ * 1$('' ormativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor 
□ P 0'(+' ormativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi
sensibile la umezire7
□ P 01'0(' :nstructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi
cu contractii mari7
□ * 3'05' :ndrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii7
□ *'+('$' ormativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice7

8egislatie 3 si;

□ 8egea nr. 31(&+11$ privind securitatea si sanatatea in munca
□ <g 14+5&+11$ Rev si 3od cu <= ($$&+111 ormele de aplicare a 8 31(&+11$


□ <= 115<1&=+ 1311$1 '& +p1ri1vi$n dp crievriindte lce mrininteimlee mdein simeceu rditea tes esic
usarint ateta tesi pseanntraut amtea npipeunltarrue as manatnieuraelea
temporare si mobile
□ 8egea 310&1+.10.+11$ Rev si Act >rd.1$$&+111 cu privind apararea impotriva incendiilor7
□ >1$3&+110 – orme de prevenire contra incendiilor
□ P11'(( ' ormativul privind siguranta la foc a constructiilor7
□ P 1$'+115 ' ormativul privind proiectarea si executia instalatiilor P
□ 8egea 4$&+11 ' Propectia impotriva ituatiilor de urgenta

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
 Acestea sunt prezentate im 3anualul de 3anagement :ntegrat cod
33: 3.1.R/E'Responsabil /ehnic cu Executia
3.+.' ef de antier  3.3.P8 –
ef Punct de 8ucru
3.4.*RP' *omisia de receptie a materialelor
aprovizionate 3.5 >P' >perator 

5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. ?eful de şantier 

• Asigură documentaţia de execuţie şi resursele necesare, instruieşte şi

verifică personalul de execuţie de prevederile documentaţiei şi prezentei
instrucţiuni tehnice de execuţie7
• Răspunde de asigurarea tuturor condiţiilor materiale şi organizatorice pentru
activitatea de executare a lucrărilor de refacere a carosabilului7
• ;rmăreşte îndeplinirea condiţiilor impuse de prezenta procedură7
• Răspunde de instruirea personalului implicat în această activitate cu
cerinţele de asigurare a calităţii impuse de procedură.
 5. +. ?eful punctului de lucru

• ;rmăreşte permanent îndeplinirea condiţiilor de calitate conform prezentei

proceduri şi proiectului7
• 6ntocmeşte fişa tehnologică pentru executarea lucrărilor de executare a lucrărilor pe
timp friguros7
• Asigură măsurile pregătitoare executării lucrărilor de refacere a carosabilului7
• Asigură utila5ele şi dotările corespunzătoare în conformitate cu fişa tehnologică de
execuţie7
• tabileşte şi instruieşte formaţiile de lucru în ceea ce priveşte tehnologia de
execuţie7
• :nstruieşte personalul executant referitor la prezenta procedură cu condiţiile de
protecţia muncii şi securitate contra incendiilor, în vigoare7
• Răspunde de execuţia încredinţată, cu respectarea strictă a prevederilor proiectului
de execuţie, caietului de sarcini7
• Răspunde de instruirea personalului cu prevederile P/E şi întocmeşte procesul
verbal de instruire7
• Asigură siguranţa circulaţiei conform planului de /rafic 3anagement.

5.3. Responsabilul *@

• Efectuează controale conform P**: elaborat împreună cu şeful punctului de lucru7

• 6n cazul în care depistează o neconformitate emite R*7
• ;rmăreşte modul de rezolvare a acţiunilor corective propuse în R*7
• Răspunde de verificarea pe teren a îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru execuţia
lucrărilor de refacere a carosabilului7
• ;rmăreşte îndeplinirea prevederilor din proiectul de execuţie7
• erifică existenţa P de instruire a personalului cu datele din prezenta procedură7
• *ompletează dosarul de lucrări cu înregistrările şi documentele privind calitatea7
• ;rmăreşte permanent respectarea tuturor cerinţelor de calitate prevăzute
în documentaţia de execuţie P/E si P**:7
• Efectuează controale planificate conform P**: şi inopinate la lucrare. 6n cazul în
care
depistează o deficienţă, are obligaţia de a da dispoziţie de remediere imediată sau
 întreruperea lucrării7 în acest caz se descrie neconformitatea şi se consemnează acţiune în R*7

• ;rmăreşte instituirea comisiei de remediere a deficienţelor şi soluţionarea acestora

 în termenul prevăzut în R*7
• ;rmăreşte evitarea şi repetabilitatea situaţiilor neconforme7

5.4. Responsabilul tehnic cu execuţia atestat

• erifică şi avizează P**: sau după caz planul calităţii Bdacă clientul solicită prin
contractC7
• Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de
execuţie verificate de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi7
• >preşte
de calitate execuţia
sau abateri de lucrărilor de construcţii
la prevederile în de
proiectului cazul în care s'au produs defecte grave
execuţie7
• Propune soluţii&acţiuni corective pentru remedierea lucrării.
 5.5. Personalul de execuţie

R ă s p u n d e d e e xe cu ţi a c o r e c t ă a o p e ra ţ ii lo r în
preve de r il o r p ro i ec t ul u i ş i p re z e n te i in s t ru c ţi un i d e l u c ru .
ordine tehnologică, de respectarea

5. $. *ontrolul punctului de lucru

e efectuează preventiv şi permanent pentru atestarea şi certificarea execuţiei corecte a lucrării.
Acest control poate fi făcut atât la nivel de şantier, cât şi la nivel de organizaţie.

6. DESCRIEREA PROCEDURII
PREE9ER: =EERA8E
8a executarea terasamentelor se respecta prevederile din /A +(14 – 4 si alte standarde si
normative in vigoare, la data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin prezentul
caiet de sarcini.
 Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

 Afantatr edper epnreovreudl esritle porbelizgeant tsualu ei fceaciteute dze ,s lar cienri.erea eneficiarului,
si alte verificari suplimentare
 Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
:n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini eneficiarul B:nginerulC va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala
 Antreprenorului.

MATERIALE FOLOSITE
PA3A/ E=E/A8
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant
vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
PA3A/;R: PE/R; /ERAA3E/E
*ategoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform /A 1+43' care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b.
 Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la
orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca FmediocreF, in cazul cand conditiile hidrologice
locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor /A
101(&1,+,3'(1 privind actiunea fenomenului de inghet'dezghet la lucrari de drum.
:n cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte
rele Bvezi tabelul 1bC sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 Bg&cm3C,
vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau in lianti
Bvar, cenusa de furnal, etc.C. :nlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o
adancime de minim +1 cm in cazul pamanturilor rele si de minim 51 cm in cazul pamanturilor
foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g&cm3.
 Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile
locale concrete, de catre :nginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe
grosime de min 15 cm.
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d BanorganiceC si 4e
Bcu materii organice peste 5GC a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca
alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu
probe de laborator pe considerente tehnico'economice.
u se vor utiliza in rambleuri pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa Bcare au indicele de consistenta sub 1,05GC,
precum si pamanturile cu continut mai mare de 5G de saruri solubile in apa. u se vor introduce in
umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie Bbrazde,
frunzis, radacini, crengi, etcC.
3ateriale pentru terasamente. *ategoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform /A +(14'
4
/abel 1a
:ndice
de plastici tate :p pentru fractiu nea sub 1,5
=ranulozitate *ontinut in parti fine in
mm G
*oefici *alitate ca
din masa totala pentruH
ent de neuni' formita te ;n ;mflarematerial pentru terasamen te
libera
9enumirea si
;8G
caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi
imbol

φI1,1φI1,15

1m5m mm φI1,+5 mm
Pamanturi necoezive cu foarte
grosiere Bfractiunea putine parti
mai mare de + mm fine,
reprezinta mai mult neuniforme
de 51G din masaC foarte
cBgornatninuloazC7it J5
buna
locuri, bolovanis, ate 1a
pietris
insensibile la I1 I11 I+1 1 '
inghet'
dezghet si la
variatiile de
umiditate

idem 1a, dar

uniforme foarte
Bgranulozitate 1b   ≤ 5 buna
discontinuaC

Pmaemdiai nsit ufirni cnue upnairfotir

enecoezive fmine ,
Bfractiunea mai mica Bgranulozitate
de + mm reprezinta J
continuaC7 foarte
mai mult de 51G din 5
sensibilitate buna
masaC mi5locie la +a
inghet' I$ I+1 I41 ≤11 '
isip cu pietris, nisip
dezghet,
mare, mi5lociu sau fin
insensibile la
variatiile de
umiditate
idem +a, dar
uniforme +b ≤ 5
buna
Bgranulozitate
discontinuaC
Pamanturi necoezive cu multe parti
medii si fine fine7 foarte
Bfractiunea mai mica sensibile la
de + mm reprezinta inghet'
mai mult de 51G din dezghet ,
masaC, cu liant fractiunea fina 3a ≤41 mediocra
constituit din prezinta
pamanturi coezive. umflare libera
Brespectiv
isip cu pietris, nisip contractieC ≥$   ≥+1   ≥41 ' J11
mare, mi5lociu sau fin, redusa
cu liant prafos sau
argilos idem 3a, dar
fractiunea fina
prezinta
3b J41 mediocra
umflare libera
medie sau
mare
/abel 1b
:ndice de
=ranulozitate plasticitate :p
9enumirea si caracteristicile principalelor tipuri de imb ;mflare *alitate ca material
pentru
pamanturi ol *onform nomogramei *asagrande fractiunea sub libera ;8G pentru terasamente
1,5 mm

4. Pamanturi
anorganice, cu
coeziveH nisip
prafos, praf compresibilitate si
umflare libera reduse, 4a I11 I41 mediocra
nisipos, sensibilitate mi5locie la
nisip argilos, praf, inghet'dezghet
praf argilos'nisipos, anorganice, cu
praf argilos, argila compresibilitate
prafoasa nisipoasa, mi5locie, umflare libera
4b I35 I01 mediocra
argila nisipoasa, redusa sau medie,
argila prafoasa, foarte sensibile la
inghet'dezghet
argila, argila grasa
organice, B3>J5GCK cu 0
compresibilitate si 1
umflare libera reduse, 4c ≤11 I41 mediocra
sensibilitate mi5locie la $ 4
inghet'dezghet 1 d

caonmorpgraensiicbeil,i tcaute si 51
umflare libera mare, 4d
J35 J01 rea
sensibilitate mi5locie la 4 4
inghet'dezghet 1 a

organice, B3>J5GCK cu 4e 3 4 I35 I05 rea

compresibilitate 1 b

Pag. 7/107
 mi5locie, umflare libera + 4
redusa sau medie, 1 f 
foarte sensibile la
inghet'dezghet 1 4 4
1 c e

organice, B3>J5GCK cu 1 1 + 3 4 5 $ 0  ( 1
compresibilitate mare 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' J41 foarte r ea
si umflare libera medie 1
sau mare, foarte
4f axa x L limita de curgere McG
sdenzsgihbeilte la inghet'
axa N L indicele de plasticitate :p

9iagonala reprezinta :pL1,03 BMcL+1C

Pag. 8/107
  APA 9E *>3PA*/ARE
 Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
 Apa salcie va putea fi folosita cu acordul O:nginerului) cu exceptia terasamentelor din
spatele lucrarilor de arta.
 Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face
decat cu aprobarea *lientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

PA3A/;R: PE/R; /RA/;R: 9E PR>/E*/:E

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu
dimensiuni mai mari de 111 mm.

ER:4:*AREA *A8:/A/:: PA3A/;R:8>R

erificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul +.
/abel +

3etode de
r.crt.*aracteristici care se verifica 4recvente minime determinare conform /A
1(13&5'5
=ranulozitate
1 :n f unctie d e h eterogenitatea 1(13&4'$
8imita
+ 3 de pl asticitate 9ensitate
pamantului u scata
utilizatminsa nu va fi mai mica decat o1(13&3'0$
axima incercare la 5.111 m3.

4 *oeficient d e n euniformitate 031'(

5 *aracteristicile de compactare 1(13&13'3

Pag. 9/107
 Pentru pamanturile folosite in
rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la
protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.111mc
$ ;mflare lib era 1(13&1+'

> incercare la fiecareH

'+.111mcpamant pentru
0 ensibilitate la inghet'dezghetrambleuri 101(&3'(1

'+51ml de drum in debleu

ilnic s au l a f iecare 5 11 m 3 
 ;miditate 1(13&1'+
8aboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de
laborator.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR

P:*<E/AQ;8 8;*RAR:8>R
9e regula picheta5ul axei traseului este efectuat prin gri5a *lientului. unt materializate pe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin
borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Picheta5ul este insotit
si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei
drumului cel putin cate doi reperi pe Rm.
:n cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. 3aterializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea
lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de
unghi si a reperilor de pe teren.
:nainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea picheta5ului in cazul situatiei aratate la pct. .1 sau la executarea
picheta5ului complet nou in cazul situatiei de pct. .+. :n ambele cazuri trebuie sa se faca o
pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 31m in
aliniament si de +1m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul picheta5ului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de
aceiasi reperi ca si pichetii din picheta5ul initial.

p>rdina ta rcus id sei fsinaitbivloarenae puircmhaetoaa5urleulie, Hin afara de axa drumului, Antreprenorul
va materializa

Pag. 10/107
 □ inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de'a lungul axului drumului7
□ punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural BamprizaC7
□ inclinarea taluzelor.
 Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
:n caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre
 Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a :nginerului, cu
notificare cu cel putin +4 ore in devans.
*u ocazia efectuarii picheta5ului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii
sau prote5arii acestora .
8;*RAR: PRE=A/:/>ARE

□ :nainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari

pregatitoare in limita zonei expropriateH
□ defrisari7
□ curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni7
□ decaparea si depozitarea pamantului vegetal7
□ asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime7
□ demolarea constructiilor existente.
 Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa
scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este
necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
coaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de +
m precum si la debleuri.
*uratirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.
9ecaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si
depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr'un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
:n portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie diri5ate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze
apa in afara amprizei drumului. :n general, daca se impune, se vor executa lucrari de
colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.

9emolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.11 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
3aterialele provenite din demolare vor fi stranse cu gri5a, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.

/oate golurile caH puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,
etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine
gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b.
 Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca O:nginerul) sa constate si
sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.

 Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

3:*AREA PA3A/;8;:
3iscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in
profile cu umplutura a proiectului. 8a inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte
*onsultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta B inclusiv tabel
de miscare a terasamentelor C, precum si toate informatiile cu privire la mutarea
terasamentelor Butila5e de transport, distante, etc.C.
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii

irnalmocbuleituer ivl or, fpi rteracnusmp osri taptaem ina ndteupl odzinit ep adteufli

ndirtuivmeu. lui din zonele de debleu care trabuie

ecesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de
imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire,
trebuie sa fie supusa aprobarii O:nginerului).
9aca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de

csoanrcdinitii lsep deec iaelxe, csuatuie alele srtamndbalerudreilor, sAi

ntorermpraetnivoerluol rt rtehbnuiece s ian ivnifgormare,pzreiv Oin:ndg cinaelirtualt)e sai
sia'i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru
umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a
materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
8a lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. :n acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in
cadrul unui caiet de sarcini speciale O/abloul de corespondenta a pamantului) prin care se
defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
/ ra n sp o r t l p a m a n tu l u i e f a c e p e b a z a u n u i p la n
pa m a n tu l ui ) c a re d e fi n e s te i n sp a ti u m i s c a r il e s i lo
in t o c m it d e A n tr e p r n o r O / a b lo u l m i sc a rii
c a l iz a re a fin a la a fi ec a r e i c a n tit a t i v o lu m
izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de O/abloul de
corespondenta a pamantului) stabilit de *lient, daca aceasta exista, ca si de punctele
de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini
speciale.
 Acest plan este supus apobarii O:nginerului) in termen de 31 de zile de la notificarea
ordinului de incepere a lucrarilor.
=R>P: 9E :3PR;3;/ : 9EP>:/E 9E PA3A/
:n cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau
in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
O:nginerului). Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. 9aca :nginerul considera ca este
necesar, cererea trebuie sa fie insotita deH
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor
din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sonda5ele si analizele de laborator
executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului7
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si&sau
pentru gropile de imprumut7
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.

8a exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguliH

□ Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevedeilor proiectului7
□ *restele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a
O:nginerului), sa fie la o departare mai mare de 11 m de limitele zonei drumului7
□ taluzurile gropilor de imprumut7
□ sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in
debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
:n albiile ma5ore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului,
amena5and o bancheta de 4.11 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut7
4undul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1S.3G spre exterior si o
panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor7
/aluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de
1H1.5S..1H3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa
nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1H3.
urplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduriH
 in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului7 suprafata
superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota
muchiei platformei rambleului drumului proiectat7
 la mai mult de 11 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor
existente si in afara firelor de scurgerea apelor7 in ambele situatii este necesar sa se obtina
aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse.
8a amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu
provoace inzapezirea drumului.
 Antreprenorul va avea gri5a ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa
cauzeze, din:ndiverse
particulare. motive,
acest caz, pagube sau
Antreprenorul vapre5udicii persoanelor
fi in intregime sau bunurilor
raspunzator de acestepublice
pagube.

O:nginerul) se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile

de a inrautati aspectul impre5muirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri.
 Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

ETE*;/:A 9E8E;R:8>R
 Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si
recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre O:nginerul) lucrarii.
 Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
apaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.

u se vor crea supraadancimi in debleu. :n cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii
se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie O:nginerul)
lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului.
8a sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurandu'se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pamanturilor. /oate lucrarile preliminare de drena5 vor fi finalizate inainte de inceperea
sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape.
:n cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta prevazuta, O:nginerul) va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala *lientului. *ompactarea acestui strat de forma se va face la gradul de
compactare
 111G Proctor ormal. :n acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul
de compactare la (0G Proctor ormal.
:nclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. 9aca acesta difera de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta O:nginerului)
neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si
modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile /A +(14'4 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum
1+.11 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.
/abel 3

A/ER:A8E8>R 9: 9E8E; :*8:AREA /A8;;R:8>R

i argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
i m arnoase 1.1 H 1.5
i macroporice Bloess si pamanturi loessoideC
coase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de1.1 H 1 .1 S debleurilor 
adancimea 1 .1 H 1 .5 1.1 H 1.1
coase n ealterabile 1.1 H 1.5 S 1.1 H 1.1
coase Bcare nu se degradeazaC cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea
1.1 H 1 .1
de la 1.1 H 1.1 pana la pozitia verticala sau chiar in consola

:n debleuri mai adanci de 1+.11 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile Bzone
umede, infiltratii, zone de baltiriC indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va
stabili printr'un calcul de stabilitate.
/aluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
9aca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile,
 Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp O:nginerul).
9ebleurile in terenuri moi, a5unse la cota, se vor compacta pana la 111G Proctor ormal, pe
o adancime de 31 cm Bconform prevederilor din tabelul 5, pct.cC.
:n terenuri stancoase, la sapaturile executate cu a5utorul explozivului, Antreprenorul va trebui
sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa
se obtinaH

□ cdegaa m5araei am l a rgea bfrarcit taio tnalureze plors sibi pilala tafo rmoceii7, evitand
orice risc de deteriorare a
lucrarilor.
 Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special
dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se
inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze.

9upa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo
unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara
necesara.
/olerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date in tabelul 4.
/abel 4

>8ERA/E A93:E
R>4:8;8
R>*: *>3PA*/E
>*: E*>3PA*/E
U&' 5 c m U&' 1 1 c m
latforma c u s trat d e f ormaU&' 3 c m Platforma f ara s trat d e f ormaU&' 5 c m
ariabil in functie de natura rocii
aluzului de debleu neacoperitU&' 11 cm

3etoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de
a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini.
9aca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala,
O:nginerul) va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfelH

□ in perioada ploioasaH extragere verticala7

□ dupa perioada ploioasaH sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in
apa va fi superior cu 11 puncte, umiditatii optime Proctor ormal.
:n timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca
pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau
inmuiate de apele de ploaie. a trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la
partea de 5os a rampelor profilului in lung.
9aca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui
sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute
in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

PRE=A/:REA /ERE;8;: 9E ; RA38E;R:

8ucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele
de debleu cat si celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare.
*and linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui +1G Antreprenorul va trebui
sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru
umplutura, distante la maximum 1.11m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4G spre
exterior.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mi5loace agreate de O:nginer).

sPe vtear exneucriuleta r eom caonmiaptaec itna rceu ras tuel rleuncuralur il odre p lare
bgaztiao ararem, bsaleu lpuei pt er eon audria dnec ipmoer tmanintaim saclaz dueta 31 cm,
pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.

ETE*;/:A RA38E;R:8>R
 Prescriptii generale
 Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in
caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de O:nginer).
 Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
u se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de O:nginer) sau reprezentantul sau,
sau la propunerea Antreprenorului.
3odul de executie a rambleurilor 

Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe

intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului,
evitandu'se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie.
9aca dificultatile speciale, recunoscute de O:nginer), impun ca executia straturileor
elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi
executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind
ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea
maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei Bsau a
benzii de lucruC in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil
longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv.
 uprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi
plana si va avea o panta transversala de 3...5G catre exterior, iar suprafata ultimului strat va
avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie.

8a realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.11 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 1.51 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuriH

□ impanarea golurilor cu pamant7

□ asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare7
□ realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel
putin +.11 m grosime la partea superioara a rambleului.
8a punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua
masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea
imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a'si reduce
umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a'
l aduce la valoarea umiditatii optime.
*ompactarea rambleurilor 
/oate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor ormal
prevazute in /A +(14'4 conform tabelului 5.
/abel 5

PA3A/;R:
E*>E:E
*>E:E
>E8E 9: /ERAA3E/E 8A *ARE E :mbraca :mbracami :mbraca :mbracamin
PER*R:E =RA9;8 9E *>3PA*/ARE minti nti minti ti
permane semiperm permane semiperma
nte anente nte nente

a. Primii 31 cm ai terenului natural sub un

rambleu cu inaltimea h ≤ +.11 m
111 (5 (0 (3
+.11 m   (5 (+ (+ (1
corpul rambleurilor la adancimea BhC sub patul drumuluiH h ≤  1.51 m
I h ≤ +.11 m
111 111 111 111
111 (0 (0 (4
  h J +.11 m (5 (+ (+ (1
 c. :n debleuri pe adancimea de 31 cm sub 111 111 111 111
patul drumului
 
>/AH pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de +1mm in proportie mai mare
de 51G si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de 111G din gradul de compactare Proctor
ormal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental,
echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de
compactare.

 A n t re p n o ru l va tr e b u i a s u p un a a c o r d u l
in c e p ere a lu c r a ri lo r , g ro si m e a m a x i m a l a a
O: n g i n e r u l u i) c u c e l p u ti n o p t z ile i n a i n t e d e
s t ra t u l u i e l e m e n ta r p e n t ru fie c a re ti p d e p a mant,
care poate asigura obtinerea Bdupa compactareC a gradelor de compactare aratate in tabelul
5 , cu echipamentele existente si folosite pe santier.
:n acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 31 m lungime pentru fiecare tip de pamant. 9aca compactarea prescrisa nu poate
fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va
aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utila5ului folosit. Rezultatele acestor
incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.

:n cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu

va putea depasi +1 cm dupa compactare.

 Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3G sub imbracamintile de beton de ciment

si de 4G sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 11G din numarul punctelor de
verificare.

CONTROLUL COMPACTARII

:n timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeazaH

□ controlul va fi pe fiecare strat7
□ frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului $.
/abel $

4RE*E/A 3::3A8A A
9E;3:REA :*ER*AR:: >ERA/::
:*ER*AR:8>R
1 la 5.111 m3
:ncercarea Proctor pentru fiecare tip de pamant
9eterminarea continutului de apa
9eterminarea gradului de 1 la +51 ml de platforma pe strat

3 la +51ml de platforma pe strat

 compactare

8aboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele

privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe
fiecare strat si sector de drum.
 Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va
trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
Profile si taluze
 8ucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa
fie realizate cu tolerantele admisibile.
/aluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii
contrare in caietul de sarcini speciale.
/aluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1H1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in
tabelul 0.

/abel 0

<
A/;RA 3A/ER:A8;8;: : RA38E;
Bmax mC
 Argile prafoase sau argile nisipoase$
isipuri a rgiloase s au p raf a rgilos0
isipuri
Pietrisuri sa u b alasturi 11

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare
indicat in tabelul 5.
:n cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 0 dar numai pana la
maxim 1+.11m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in 5os, va fi de 1H1.5 iar pe
restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1H+.

:n rambleurile mai inalte de 1+.11m, precum si la cele situate in albiile ma5ore ale raurilor, ale
vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,
inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1.3S1.5.
/aluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1H1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul , in
functie de caracteristicile fizice'mecanice ale terenului de fundatie.
/abel 

*aracteristicile terenului de fundatie

aC ;nghiul de frecare interna in grade

Panta terenului 5o 11o 15o

de fundatie bC *oeziunea materialului Vpa
31 $1 11 31 $1 11 31 $1 1
:naltimea maxima a rambleului, h max, in m
1 3.11 4.11 3.11 5.11 $.11 4.11 $.11 .11 11.11
1H11 +.11 3.11 +.11 4.11 5.11 3.11 5.11 $.11 0.11
1H5 1.11 +.11 1.11 +.11 3.11 +.11 3.11 4.11 5.11
1H3 ' ' ' 1.11 +.11 1.11 +.11 3.11 4.11

/olerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoareleH

platforma f ara s trat d e f orma

□ U&' 3 c m
platforma cu strat de forma
□ U&' 5 cm
□ taluz n eacoperit U&' 1 1 c
m 9enivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
/olerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de U 51 cm.

Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa

*and la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, O:nginerul) va putea
ordona Antreprenorului urmatoareleH
□ asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de
imprumut cu un grad de umiditate convenabil7
□ un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in
exces prin evaporare7
 □ tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii7
□ practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu
exces de apa..
Pentru aceste pamanturi O:nginerul) va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru
evacuarea apelor.
Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stincos
3aterialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o
umplutura omogena si cu un volum minim de goluri.
traturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului
si p o s i b il it a ti l e m i5 l oa c e lo r d e c o p a c t a r e . A c ea
d e p a s e a s c a 1 . 1 m i n c o r p u l r amb l e u l u i . ; lt im ii
s t a g r os i m e n u v p u t e a , in n i c i n c a z , s a
1 . 3 1 m d e s u b pa t u l d r u m u l u i n u v o r c o n tine blocuri mai
mari de 1.+1 m.
locurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate. O:nginerul) va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor
in depozite definitive.
=ranulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena.
:ntercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un
procenta5 de goluri ridicat, este interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 1+'1$ tone cel putin,sau cu utila5e cu
senile de +5 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta
pentru a facilita aran5area blocurilor.
*ontrolul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor @&, undeH
@ – reprezinta volumul rembleului pus in opera intr'o zi, masurat in mc
dupa
compactare7
 ' reprezinta suprafata compactata intr'o zi de utila5ul de compactare care s'a
deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale.
aloarea parametrilor B@&C va fi stabilita cu a5utorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa. aloarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 511
bari si un raport E+&E1 inferior lui 1.15.
:ncercarile se vor face de Antreprenor intr'un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise
in registrul de santier.
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu'se aceleasi tolerante ca si in cazul
debleurilor in material stancos, vezi tabel.4.
 9enivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin
 5umatate din grosimea lor.
Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in
scopul de a le prote5a de eroziune. Pamantul nisipos omogen B;≤ 5C ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris Btabel 5C va putea fi folosit numai dupa
corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
traturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati
omogene pe intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu'se tolerantele aratate in tab.4. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care prote5eaza platforma si taluzurile nisipoase.

 Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta Bculei, aripi, ziduri de spri5inC
:n lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului,
cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie,
marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1&11 din grosimea
umpluturii.

Rluacrmabrileour ld se a vrata c. ompacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii

Echipamentul&utila5ul de compactare va fi supus aprobarii O:nginerului) sau

reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei
lor de folosire.
Protectia impotriva apelor 
 Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei
mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.

:ntensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata
statie pluviometrica.

ETE*;/:A A/;R:8>R : R:=>8E8>R

anturile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu'se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
antul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. :n nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase.
Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie
taiate.
8a sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet
dega5ate de bulgari si blocuri
cazute. 4::AREA P8A/4>R3E:
tratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
=radul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4.
:n ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita suntH
  ' la latimea platformeiH
U&' 1.15 m, fata de ax7
U&' 1.11 m, pe intreaga latimea7
  ' la cotele proiectuluiH
U&' 1.15 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
9aca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu
inclinarea de 4G spre marginea acestora. :n curbe se va aplica deverul prevazut in piesele
desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4G.
 A*>PER:REA *; PA3A/ E=E/A8
*and acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau
intarit cu caroia5e din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte
sau caroia5e sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
/erenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu gri5a de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspandire.

9upa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp
de ploaie.

9REAREA APE8>R ;/ERAE

 Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi
evacuate gravitational.

8ucrari de drenarea apelor subterane, care s'ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de catre O:nginer) si reglementarea lor se va face, in lipsa
unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor *lauzelor
contractuale.
:/RE/:EREA : /:3P;8 /ER3E;8;: 9E =ARA/:E
:n timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe
cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor,
si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii.
:n afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea
scrisa a O:nginerului), si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul
nu este raspunzator.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

*ontrolul calitatii lucrarilor de terasamente consta inH

□ verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare7

□ verificarea pregatirii terenului de fundatie Bde sub rambleuC7
□ verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi7
□ verificarea grosimii straturilor asternute7

□ controlul coamrapcatecrtiasrtici iulomr plautulruilio dr7rumului7
 Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor
efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma
incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
 Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la
acoperirea acestora cu stratul urmator.
 erificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare.
 Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor
urmarindu'se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. /oleranta admisibila fiind de U&'
1.11 m in raport cu reperii picheta5ului general.
erificarea pregatirii terenului de fundatie Bsub rambleuC
:nainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratului
vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
umarul minim de probe, conform /A +(14'4, pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 incercari pentru fiecare +111 mp suprafete compactate.
atura si starea solului se vor testa la minim +111 mc umplutura.
erificarile efectuate se vor consemna intr'un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse, specificandu'se si eventuale remedieri necesare.
9eformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform
ormativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere, indicativ *9 31'+11+.
3asuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. +5 m
unul dupa altul, in trei puncte Bdreapta, ax, stangaC.
8a nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 11 V, se incadreaza in valorile
din tabelul ale
admisibile (, admitandu'se
deformatiei la depasiri in cel mult
nivelul terenului de11G din punctele
fundatie masurate.
se stabilesc alorile
in functie de tipul
pamantului de fundatie conform tabel (.
erificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de
capacitate portanta scazuta.
 erificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi
erificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului, conform tabelului +.
erificarea grosimii straturilor asternute
a fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului.
=rosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru
tipul de pamant respectiv si utila5ele folosite la compactare.
erificarea compactarii umpluturilor 
9eterminarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pamant pus in opera.
:n cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mi5locul si de la
baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de +5 cm si numai de la suprafata si baza
stratului cand grosimea este mai mica de +5 cm. :n cazul pamanturilor necoezive se va
preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1111 cm3
conform /A +(14'4 cap.0. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va
face potrivit notei din tabelul 5.
erificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor
probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor /A 1(13&13'3.
erificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte
repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare +111 mp de strat compactat.
8a stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim +51m.
:n cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul
5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului
respectiv.
u se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare
prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
onele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul
cu parghie.
*ontrolul caracteristicilor platformei drumului
*ontrolul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu
a5utorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului.
/olerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt U&' 1.15 m fata de
prevederile proiectului. :n ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele
sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini.
erificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la +5 m distanta.
9eformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie.
*onform ormativului *931'+11+, la nivelul patului drumului, se considera realizata
capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei
etalon de 111 V are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul (, in cel mult 11G din
numarul punctelor masurate .
/abel 

aloarea admisibila a deformatiei

/ipul de pamant conform /A 1+43'
elastice 1&111 mm
isip p rafos, n isip a rgilos351
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf411
 Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa451
nisipoasa, argila
 *and masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila,
 Antreprenorul va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de
:nginer.
:n cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in /A +(14&4'(,
frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim +51 m
lungime.
RECEPTIA LUCRARII
8ucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei Breceptii pe faze
de executieC, unei receptii preliminare si unei receptii finale.
RE*EP/:A PE 4AE 9E ETE*;/:E
:n cadrul receptiei pe faze determinante Bde lucrari ascunseC se efectuiaza conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu <= +0+&(4 si
conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de
38PA/ si publicata in uletinul *onstructiilor volum 4&1(($ si se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s'a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
:n urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se executa de catre O:nginer) si Antreprenor, iar documentul ce se
incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrariiH

□ trasarea si pichetarea lucrarii7

□ decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare7
□ compactarea terenului de fundatie7
□ in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la
□ inre calizualr esap uamtuprilluotru, rliai s cuobt ac ofitna lsat ra tsualupia
dtuer fiio. rma sau a patului drumului7 Registrul de procese verbale de lucrari ascunse
se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie
preliminara sau finala.
8a terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu'seH
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie7
natura pamantului din corpul drumului.
8ucrarile nu se vor receptiona dacaH
 □ nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect7
□ nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe
fiecare strat in parte Batestate de procesele verbale de receptie pe fazeC7
□ lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare7
□ nu s'au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei7
□ se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.7
□ nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
9efectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si
termenele de remediere.

RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
cu <=R +03&(.4
RECEPTIA FINALA
8a receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s'au comportat terasamentele
si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari,
in
conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu <=R +03&(4.

STRATURI DE FORMA
GENERALITATI
>:E*/ : 9>3E:; 9E AP8:*ARE
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in /A
1++53, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor
rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.

Prezentul caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice.

traturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate dinH
a. materiale necoeziveH
pamanturi necoezive7
impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 11cm.
 b. materiale coeziveH
pamanturi coezive stabilizate mecanic B/A 41C7 pamanturi
coezive tratate cu var7
pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.
traturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza
la terasamentele din pamanturi coezive.
tratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la
drumurile de clasa tehnica : si ::.
tratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt
indeplinite conditiile de la punctul 3.+.
PREE9ER: =EERA8E
 Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.

 Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si

aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
9e asemenea este obligat sa efectueze, la cererea :nginerului si alte verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor
de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
:n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, :nginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
8a executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca
este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile
respective au fost receptionate pe faze de executie.

CONDITII TEHNICE
E8E3E/E =E>3E/R:*E : AA/ER: 8:3:/A
=rosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect .
:mpietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului
drumului si daca grosimea este de min 11 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata
latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 11 cm.

traturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.

Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei
imbracamintilor, admitandu'se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului
3.5.
8a drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil
transversal trebuie sa fie de 3,5 ' 4 G.
uprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 11 ' 1+ G pe ultimii 1 cm
pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
9eclivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca
ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
 Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de W1,15m fata de axa si de W1,11m la
latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de W 1,15 m. Abaterile
limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in
profiluri consecutive.

MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA

PA3A/;R:
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se
clasifica si identifica conform /A 1+43 in functie de compozitia granulometrica si indicele
de plasticitate indicate in tabelele 1 si +.
:n categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anumeH
8oess cu fractiuneaH

□ 1,11...1,1 mm J $1 G si
□ greutatea volumica de 1+'1$V&mc
□ Pamant loessoid cu fractiunea 1,11. .1,1 mm I $1 G.
 Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera
numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate,
avand un continut mai mare de argila sau nisip.
Pamanturi coezive si slab coezive
/abel 1
 *8A:4:*AREA 9;PA *>3P>:/:A
=RA;8>3E/R:*A
r.  Argila
9E;3:REA Praf G isip G
*rt G :.P.
PA3A/;R:8>R 1,115...1,15m 1,15...+
I
m mm
1,115
mm
1 + 3 4 5 $
1 4oarte  Argila groasa I $1 variabil variabil J 35

+  
coezive Argila 35...$1 I d ecat a rgila I 31 +5...35
I decat
3  Argila prafoasa 35...51 J decat argila
praf  15...35

4 *oeziv  Argila
e 31...$1 I decat argila J 31 15...35
nisipoasa
5  Argila praf
nisipoasa 31...35 J decat argila J 31 15...+5
$ Praf argilos 15...31 J decat nisip I 3 1 11...+5
Praf argilos
0 nisipos 15...31 J d ecat n isip J3 1 5...+1
 Praf 1...15 J d ecat a rgila I 31 5...15
lab
( Praf n isipos 1...15 J d ecat n isip J31 1...11
coezive
J decat praf 
11 isip a rgilos 15...31 I d ecat n  5...+1
J decat praf  isip
11 isip p rafos 1...15 I d ecat n  1...11
isip
 Pamanturi necoezive
/abel +

*aracteristica *onditii d e a dmisibilitate

ort 1'$3
*ontinut de fractiuniH

sub 1.1+mm max. 3

 1mm 41...1
=ranulozitate continua 15
*oeficient de neuniformitate B;nC, min 35x11'3
*oeficient de permeabilitate BVC, cm&s,min =rosimea stratului
:naltimea capilara maxima B<C cm, max

8a realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele

granulare aluvionare.
 Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu
var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare
de 5 G.

/abel 3

9E;3:REA * ARA*/ER:/:*:: 9imensiunea maxima a granulei A8>AREA 8 :3:/A

111 mm
=ranulozitate continua
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in
stare uscata ' min.
$1 G
*oeficient de calitate ' min.
0
*oeficient de gelivitate max.
3G

AR
 Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de varH

□ var nehidratat macinat, conform /A (3117

□ var pentru constructii, tip *8 (1 sau *8 1 conform R E 45('1.
*onditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform
prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.
 /ransportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane
cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mi5loace de
transport acoperite, ferite de umezeala.
9epozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri
metalice,
curate. iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme

4iecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a

calitatii care se va pastra in registrul de santier.
/abel 4

ar nestins ar pentru constructii

macinat estins, bulgari tins, pulbere
3etoda de
*ARA*/ER:/:*: /ipuri de var  incercare
*8 *8
*8 ( 1 *8  1 *8 ( 1 *8  1
(1 1
>xid de calciu si magneziu
B*a> U 3g>C totali, G min (1 1 (1 1 (1 1

>xid de magneziu B3g>C, G R E

  ≤111C
max 1($'++C
9ioxid de carbon B*>+C, C
5 4 0 4 0
Gmax
/rioxid de sulf B>+C37 max
G
9urata de stingere +

<15   <15 ' R E

determinata pe probe luate in
timpul incarcarii lotului, BtuC, minute 45('+
/emperatura finala de
stingere determinata pe probe luate in timpul
≥$1 ≥51  ≥$1 ≥51 ' '
incarcarii lotului B/max,C °*

4inetea de macinare, rest pe

sitele
≤0 ≤0
' 1,1( G
≤+ ≤+
' 1,+1 G

9Rge&ndsmit3ate aparenta, ' ' 1.3...1.$

Randament in pasta, dm3&11Rg
' '   ≥+$

 Apa libera, G' '   ≤+

1C ezi tabelul 1 din R 9 45('1

+C 8a var nestins macinat BR (311, pct.+C

3C 8a var pentru constructii BR E 45('1, pct.4.4C.

 APA
 Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
R E 111.
 :n timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri,
argile, etc.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

*ontrolul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate
cu prevederile tabelului 5.
/abel 5

3aterial 4RE*E/A 3 ::3A 3etode d e

determinare conform
 Actiunea, procedeul de 8a aprovizionarea :nainte de
/A
vser vifeicraifricea sau caracteristicilematerialelor 
ce utilizare
 *ompozitia granulometrica :n functie de ' 1(13&5
:ndice pl asticitate heterogenitatea 1(13&4
pamantului insa cel
de putin o incercare la
Pamanturi
coezive 1111 mc
*ontinutul de 8a schimbarea - 1+43
substante sursei
organice si humus de aprovizionare
;miditate ' > pro 1(13&1
ba pe
schimb
Pamanturi *ompozitia granulometrica > proba la fiecare lot '
necoezive, aprovizionat
deseuri
cariera Rezistenta la sfaramare prin
compresiune pe piatra sparta
in stare uscata > proba la fiecare ' 031
furnizor 
*oeficient de gelivitate
9in buletinul de la '
pe piatra
furnizor 
;miditate ' > pro
ba pe 4$1$
schimb
Pamanturi *ompozitia granulometrica '
necoezive
material Echivalentul de nisip > proba pe fiecare lot 031
pietros aprovizionat
aluvionar    '
;miditate ' > pro
ba 4$1$
pe
schimb
Examinarea datelor inscrise in '
cartificatul de calitate
8a fiecare lot
aprovizionat
ar 
4inetea 8a fiecare lot '
9ensitatea aparenta a varului aprovizionat si la
hidratat in pulbere R E
 9urata de stingere expirarea termenului ' 45('+
de garantie
'
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe
toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform
prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
/erasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea
stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand
stratul de forma este realizat, intr'o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic7 cu
var, sau la cota patului minus 5umatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv
stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.
traturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea
platformei drumului.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE
:n zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt
asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a
rambleului. Pentru clasa tehnica ::: inclinarea transversala a patului drumului va fi conform
proiect de 4,1 G .
=rosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mi5locul
de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta
prescrise pe toata grosimea lui.
:n functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de
compactare, stratul de forma se realizeaza intr'o repriza sau doua reprize de lucru.

:n cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe

tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu'se masuri pentru a se evita
acumularea apei pe suprafata patului
3aterialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime
de compactare.
tratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.( G
pentru cel putin (5 G din punctele masurate si a gradului de compactare de min. (5 G in
toate punctele de masurare.

: n a i n te d e in c e p e re a lu c ra r il o r d e e x e c u t i e a s
e x p e r im e n t al d e m in . 3 1 m s i p e to a ta la t i m e a
tr a t u lu i d e fo r m a s e v a re a li z a u n tronson
p l a t fo rm e i p ri n c a re s e v a s t a b i li H
 □ grosimea optima de compactare7
□ umiditatea optima de compactare7
□ componenta atelierului de compactare 7
□ numarul optim de treceri si intensitatea de compactare B@&C, care sa conduca la
obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul (.5.
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de :nginer se vor
respecta intocmai la executia lucrarilor.
tratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 0 zile dupa care eventualele
denivelari sunt remediate de catre antreprenor Bprin completarea cu material sau indepartare
de material, umectare si recompactareC in cazul materialelor coezive.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA

tratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se
executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.
=rosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea
impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 11 cm.

*ompactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare

mpanxaim l a rdeeatleizramreina tuan puri ignr iandc edrec acroema pParcotcatroer dmeo
mdiifnic a(ta Gco dnifno rdme ns/itAate a1 (in1 3s&t1a3re i nu sceal tpautin (5 G din
punctele de masurare si de min (5 G in toate punctele de masurare.
EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC
Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se
realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. tratul de forma din pamant stabilizat
mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din
impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.

 Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristiciH

□ indicele de plasticitate :p $ . .  G7
□ echivalentul de nisip E ≥ 31 G7
□ granulozitatea intre 1 ' $3 mm conform limitelor din tabelul $7
□ umiditatea optima de compactare Mopt conform /A 1(13&137
□ continutul in elemente moi si gelive, max 5 G7
□ sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
/abel $

9omenii de 8imita/receri prin site sau ciururi in G din masa

granulozitate
>chiuri patrate conform R E (33'+&1(( B/abelul +C
 1,1$3 1,1$ 1,5 + $.3 1$ +5 $3
min  $   1+ 1 31 53  $5 111

 1 ' $3
max 1+ +1 + 43 $0 ( 111 111

Reteta de lucru Bprocentele de amestec a materialelorC si caracteristicile de compactare

conform /A 1(13&13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea
lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 511 ml in vederea
asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se face intr'o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma
prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utila5ului folosit.
=rosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental
Bvezi pct.(.$C.

3 a t e r ia le l e c o m p o n e n t e se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de

a 5u t o r u l a u t o g r ed e r u lu i .
fundare cu
3aterialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug7 concomitent, Antreprenorul va
controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea
umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea
lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.
ivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare
manuala la sablon.
*ompactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu
sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la
realizarea unui grad de compactare de ( G din densitate in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata, conform /A 1(13&13, in cel putin (5 G din
punctele de masurare si de min. (5 G in toate punctele de masurare.
:n cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta
transversala de 11'1+G pe ultimi 1 cm pana la taluz .
:n zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utila5ul nu poate
fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa
vibratoare.
 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR
9oza5ul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de + .. 4 G raportat la masa
pamantului uscat si doza5ul optim se supune aprobarii inginerului.
 Alegerea tipului de var si a doza5ului se efectueaza conform tabelului , in functie de
umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Mopt determinata
prin incercarea Proctor modificata, conform /A 1(13&13, corespunzatoare domeniului
umed.

s tabloilri idle d catetr ein u tna blaebluolr antro.0r dsuen st poercieianltiatatitve a, gdroezat5
edle idneg ivnaer, preinc uinmc esric taipriu, lc doen fvoarmr s e /vAor 11403&+ pe
epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var
stins in pulbere.
/abel 0

9oza5 in G din masa

9enumirea pamanturilor 
;miditatea pamantului var var nestins var hidratat
bulgari macinat pulbere

Pamanturi foarte coezive 9e la Mopt U 4...0 G

si coezive
Pamanturi slab coezive
pana la M opt U 1 +...15 4 4 '
G
ub M opt U 4....0 G 3 3 4
9e la Mopt U 4...0 G
pana la M opt U 1 +...15 G 3 3 '
ub M opt U 4....0 G + + 3

9oza5ul de in
de mai sus varcazul
nestins, bulgari
tratarii unorsau macinat,cupoate
pamanturi fi marit
umiditate fata demai
naturala celmare
prevazut
decatin tabelul
umiditatea
optima de compactare Mopt U11...15 G contandu'se pe o reducere a umiditatii de 1...+ G
pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului.
e interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi
atmosferice negative .
:n cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare
inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de
santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
 Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin
compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris.
:n functie de utila5ele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect,
 Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr'o repriza sau
mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 31 ml lungime si pe toata
latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a
urmatoarelorH
9oza5ul de var pentru diversele tipuri de pamant7

□ grosimea optima de executie intr'o repriza a stratului stabilizat7

□ umiditatea optima de compactare7
□ componenta atelierului de compactare7
□ intensitatea de compactare Bnumarul optim de treceri a atelierului de compactareC.
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre :nginer,
se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei
lucrarilor.

8a realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele

operatiuniH
scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu a5utorul unor
utila5e specifice astfel incat sa se asigure doza5ul de var stabilit in laborator si confirmat
de experimentarea pe teren7
realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utila5elor specifice
Bmalaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidiscC, pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. 9aca se
utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului.
e considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al
acestuia este, in minimum (5 G din determinari, mai mare de 01 G. =radul de faramitare se
determina conform /A 11403&+.
se determina umiditatea amestecului Ma si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuriH
dacaH

M3 atr Ie cMeroi pte 'n 3tr uG o ,msoeg aednaizuagrea7 cantitatea de apa necesara si se
efectueaza inca +'
□ Mopt ' 3G I Ma I Mopt U 3 G, se trece la operatiunea urmatoare de executie7
 □ Ma J Mopt U 3 G,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Mopt W 3 G.

□ se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar7

□ in intervalul ...+h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de
inginer, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu a5utorul
atelierului de compactare stabilit. e recomanda compactori cu pneuri statici
autopropulsati.
*ompactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim (G
din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform
/A 1(13&13 pentru cel putin (5G din punctele masurate si de minim (5G in toate punctele
de masurare.
8a executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta
operatiunile aratate mai sus.

e corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii,

prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

>peratiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se
efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 
/abel 

3etoda de /ipul stratului de

forma care se verifica
 Actiunea, procedeul de verificare sau4recventa verificare conform
carac'teristicile care se verificaminima
/A  A  * 9
1 + 3 4 5 $ 0
Respectarea p roceselor t ehnologice permanent ' x x x x
zilnic si ori 1(13&1 x
de cate ori
;miditatea materialelor granuloase
este necesar 
 zilnic si ori 1(13&1 x x
;miditatea pamantului dupa de cate ori
imprastiere este
necesar 
zilnic si ori 1(13&1 x x
;miditatea amestecului de pamant de cate ori
cu material granular  este
necesar 
=ranulozitatea amestecului de cel putin 3 1(13&5 x x
pamant cu material granular  probe la
1111 mc
zilnic si ori ' x
de cate ori
9oza5ul de var 
este
necesar 
;miditatea amestecului de var si zilnic 1(13&1 x
pamant
in cel putin 11403&+ x
=radul de sfaramare al pamantului
doua
dupa amestecare cu var si puncte la
omogenizare a amestecului
1111 mp
in cel putin 11403&+ x x x x
=radul de compactare al stratului de doua
forma puncte la 1(13&15
1511 mp
prin sonda5 ' x x x x
Respectarea uniformitatii grosimii cel putin
stratului de forma unul la +11
ml
in cel putin 11403&+
doua serii a
Rezistenta la compresiune la varsta
trei
de 14 zile a pamantului stabilizat
epruvete la
1511 mp
 A ' strat de forma din pamanturi necoezive ' deseuri de cariera material pietros de
balastiera
 ' strat de forma din impietruiri existente
* ' strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
9 ' strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var 

erificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora

se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform ormativului
pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor
cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ *9 31'+11+.

*onform ormativului *9 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca

valoarea admisibila a deflexiunii B dadm1.11mmC, corespunzatoare vehiculului etalon
Bcu sarcina pe osia din spate de 115 VC are valori mai mari de +11 mm in cel mult 11 G
din punctele de masurare.
;niformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de
variatie este sub 41 G.

/oate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr'un registru de laborator si
care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include siH

□ datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor 

□ masurile tehnologice luate de constructor.

MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

traturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma
din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat
premergatoare inghetului.
 :n cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar
permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin
taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa
vibratoare sau cu maiul mecanic.
:n perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au
determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a
stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare
executiei stratului de fundatie.
:n cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa
minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei
terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.13.+ dupa receptia pe faza a
acestuia.

RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR
Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in

dproecvuemdenritlea tpiere szuent tcuolumi cpaleiet t edrem sinarctein si.i toate verificarile

sunt efectuate in conformitate cu

*omisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.
:n urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe fazaXX in care sunt
specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s'au constatat
abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini.
RE*EP/:A PRE8:3:ARA
Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor 
legale in vigoare .
*omisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si
procesele verbale de reeceptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .

RECEPTIA FINALA
Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

FUNDATII DIN BALAST

GENERALITATI
>:E*/ : 9>3E:; 9E AP8:*ARE

Prezentul
optimal dincaiet de sarcini
sistemele rutiereseale
refera la executia
drumurilor si receptia
publice, strazilor straturilor de fundatie din balast
si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de
fundatie realizat.
 Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere
cu acordul proprietarului acestor drumuri.
PREVEDERI GENERALE
 tratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr'un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor /A $411 ' 4 intre 15 si 31
cm.

 Apenntrterup rensopreucl teasretea osbtrlicgtat as ap raesvigeudrer ilmora psruerzil e notrugluain

cizaietot rdice s sai rtceinhin. ologice corespunzatoare
 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea FingineruluiF verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
 :n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, FinginerulF va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
*onstructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost
finisat si receptionat. *onstructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere
ale straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior.

MATERIALE
AGREGATE NATURALE

reanturula e mxeacxuimti a sdtera $tu3l umi mde. fundatie se va utiliza balast sau balast amestec
optimal, cu
 alastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile Bbulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetaleC sau
elemente alterate.
alastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
 Agregatul Bbalast sau balast optimalC se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
8aboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfelH
' intr'un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor7
' intr'un registru Bregistru pentru incercari agregateC rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
9epozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si
rigole pentru evacuare a apelor. *ompartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si
vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
:n cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea

acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.

:n cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

/abel 1

*>9:/:: 9E A93:::8:/A/E
*ompletarea sistemului
*ARA*/ER:/:*:  Amestec 4undatii rutier la inghet – dezghet
optim rutiere
trat de forma
ort 1'$3 1'$3 1'$3
*ontinutul de fractiuni , G
ub 1. 1+mm max 3 max 3 max 3

ub 1. +mm 4'11 3'1 3'33

1'1mm 1+'++ 4'3 4'53
1'4mm +$'3 1$'50 1$'0+
1'mm 35'51 +5'01 +5'1
1'1$mm 4'$5 30'+ 30'$
1'+5mm $1'05 51'(1 51'(1
1'51mm 5'(+ 1'( 1'(
1'$3mm 111 111 111
 *onform fig.+*onform fig.+*onform fig.+ R $$+
=ranulozitate R $$+ R $$+
*oeficient de neuniformitate ' 15 15
B;nC, min
Echivalent d e n isip B EC m in 31 31 31
;zura cu masina tip 8os
 Angeles B8AC G max. 31 51 51

 
APA
 Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in /A 0(1.

CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE

REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
*ontrolul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate
cu prevederile cuprinse in tabelul +
/abel +

 Actiunea,procedeul de 4recventa m inima 3etoda d e

r. verificare sau determinare
crt caracteristici ce se 8a locul de punere in
8a aprovizionare conform
opera
verifica
/A
Examinarea datelor
8a fiecare
inscrise in certificatul de calitate sau certificatul lot
de garantie
1
aprovizionat ' '

> proba la fiecare

lot aprovizionat pentru fiecare sursa Bdaca este cazul pentru fiecare sortC
9eterminarea
+
granulometrica ' 4$1$'1
 > proba pe schimb
Bsi sortC si ori de cite ori se observa o
3 ;miditate ' schimbare cauzata de conditii meteorologice
4$1$'1

Rezistente la uzura cu
masina tip 8os Angeles B8ACla fiecare
> proba
lot aprovizionat pentru fiecare sursa
4 ' 031'(

BsortC

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
*aracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform /A 1(13&13'3 se stabilesteH

ρdu max. P.3. L greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g&cm37
Mopt P.3. L umiditate optima de compactare, exprimata in G.
CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
*aracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anumeH

ρdu ef L greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g&cmc

Mef L umiditatea efectiva de compactare, exprimata in G7

□ in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.

□   ρdu ef.
□ gc L '''''''''''''''''' x 111
□   ρdu max.P3
8a executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in
cadrul prezentului caiet de sarcini.
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
MASURI PRELIMINARE
8a executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari.
:nainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utila5ele si dispozitivele necesare punerii
in opera a balastului sau balastului optimal.
:nainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii '

rdarceonrudrui trialen stvraetruslaulie d de f uancdoastaiem lae natc, edsretenau rpi rleocnugmitu

sdii naaltle lsuucbra aric porsetvaamzeuntet sina ua cseusbt rsigcolpe isni proiect.
:n cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul
la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr'un strat drenant continuu
se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin
15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
:n cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.

EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

:nainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 31 m si o latime
de cel putin 3,41 m Bdublul latimii utila5ului de compactareC.

Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a

componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utila5elor de
raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
*ompactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta
FingineruluiF, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de
comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
:n cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utila5ului de compactare
folosit.
 Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anumeH

□ grosimea maxima a stratului de balast pus in opera7

□ conditiile de compactare Bverificarea eficacitatii utila5elor de compactare
si intensitatea de compactare a utila5uluiC. :ntensitatea de compactare L @&, undeH
@ L volum balast pus in opera in unitatea de timp Bora, zi, schimbC exprimat in mc7
 L suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
:n cazul cand se foloseste tandem de utila5e de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare
utila5 se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
*aracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr'unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.

 Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

*antitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
tropirea va fi uniforma evitandu'se supraumezirea locala.
*ompactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectandu'se componenta atelierului, viteza utila5elor de
compactare, tehnologia si intensitatea @& de compactare.

Paceo dsrtuamuernilte lpee s eca croem sptrlaetuela dzea fsui nsdea ctioem npua scete
raezaaliz oedazta pceu isnttrraetaugriale l adteim fuen ad aptliaet faosrtmf el ic, a straturile
de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu'se si masurile de
evacuare a apelor.
9enivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. uprafetele cu denivelari
mai mari de + cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
po5ghita de gheata.
CONTROLUL CALITATII

:n timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face
pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu
frecventa mentionata in acelasi tabel.
:n ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform F:nstructiunilor tehnice

cdue pa rtgahmie n' tianldei cpaetnivt r*u 9d e3t1e'r+m1i1n+area deformabilitatii drumurilor cu a5utorul
deflectometrelor

/abel 3

9eterminarea, procedeul de verificare 4recvente minime la locul 3etode de

sau caracteristica care se verifica verificare
de punere in opera conform /A
4iecare studiu de compozitie
1 :ncercare Proctor modificata 1(13&13'3
pentru balast optimal '
9eterminarea umiditatii de minim 3 probe la o suprafata de
+ compactare 1(13&1'0$
+.111 mp de strat
3 9eterminarea grosimii stratului
compact minim 3 probe la o suprafata de
'
+.111 mp de strat
4 erificarea realizarii intensitatii de
compactare @& zilnic '
9eterminarea gradului de compactare
minim 3 puncte pentru suprafete
5 prin determinarea greutatii volumice I +.111 mp si minim 5 puncte
1(13&15'05
in stare uscata pentru suprafete J +.111 mp de
strat
:n cite doua puncte situate in
9eterminarea capacitatii portante la profiluri transversale la distante ormativ
$
nivelul superior al stratului de fundatie de max +1 m unul de altul
pentru fiecare banda cu latime *9 31'+11+
de 4,1 m
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ELEMENTE GEOMETRICE
=rosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
 Abaterea limita la grosime poate fi de maximum U&' +1 mm.
erificarea grosimii se face cu a5utorul unei ti5e metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare +11 m de strat executat.
=rosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
8atimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
 Abaterile limita la latime pot fi U&' 5 cm.
erificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.

/oleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de ± 1,4G si se masoara la

fiecare +5 m sau in profilele din proiect.

9eclivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
 Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de U&' + cm.
CONDITII DE COMPACTARE
tratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare Proctor modificat de min.(G, pentru cel putin (3G din punctele
masurate si min. (5G in rest, pentru drumurile din clasele tehnice : si  si 111G Proctor
modificat pentru drumurile din clasele tehnice : – ::: in cel putin (5G din punctele masurate si
min. (G in rest.
*apacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata
daca valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4.
/abelul 4

alorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast B1&111 mmC
tratul superior al terasamentelor alcatuit dinH
=rosimea
stratului dePamanturi de tipH Bconform /A 1+43C
  Argila7
trat de isip prafos7 Praf nisipos7  Argila nisipoasa7
fundatie din forma isip argilos Praf argilos7 Praf 
balast h, cm argila prafoasa
15 1$3 +4 3+0 3$$
+1 144 +5+ +(1 3+5
+5 1+( ++$ +$1 +(+

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

erificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu a5utorul latei de 3,11 m lungime
astfelH
in profil longitudinal nu pot fi mai mari de U&' +1 mm
in profil transversal nu pot fi mai mari de U&' +1 mm
:n cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.
*omisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
:n urma acestei receptii se incheie FProcesul verbalF de receptie.

RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare <=R +03&(4 precum si a prevederilor din prezentul caiet
de sarcini.
FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
GENERALITATI
>:E*/ : 9>3E:; 9E AP8:*ARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra
sparta sau piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul
de fundatie realizat.
PREE9ER: =EERA8E
4undatia din piatra sparta amestec optimal 1'$3 se realizeaza intr'un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi
coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 1'$3 se va realiza in mod obligatoriu
pe un substrat de fundatie care poate fiH
ubstrat drenant din balast de minim 11cm. grosime dupa cilindrare.

* a n d s t r a t u l i n fe r i o r a l f u n d a t ie i r u ti e re e s t e
s u b s tr a t d r e n a n t, a s i g u r a n d u ' se c o n d it i il e n
a lc a t u i t d i n b a la s t , a c e a s t a p r e ia s i fu n c t ia d e
e c e s a r e p r iv in d g r o s i m e a , c a l i ta te a d e d r e n a re si
masurile de evacuare a apei.
 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.

d:nis cpauznuel in tcrearuep ser evao re cxoencustaietia l uacbratreilroi rd sei luaa prreaz emnatusul
crialoier tc daere s saerc imnip, uben.neficiarul va

MATERIALE
 A=RE=A/E A/;RA8E
Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza urmatoarele
agregateH piatra sparta amestec optimal 1'$3mm.
isipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.
  Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. e
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
 Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile
de admisibilitate aratate in tabelele 1, + si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile
Bbulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetaleC sau elemente alterate.
/abel 1

*>9:/:: 9E A93:::8:/A/E
*ARA*/ER:/:*:  Amestec optimal

>R/ 1'$3
ontinut de fractiuni,G
ub 1,1 +mm
ub 1,+ mm 1'1mm max 3
'4mm 1'mm 1'1$mm 1'+5mm 1'51mm 1'$3mm 4'11
ranulozitate 1+'++
+$'+
oeficient de neuniformitate B;nC, min. Echivalent d e n isip 35'51
B EC m in.
zura cu masina tip 8os Angeles B8AC G max. 4'$5
$1'05
5'(+ 111
*onf. fi g. +  R $ $+ '
31
31

::P'conditii de admisibilitate
/abel +

*aracteristici 9omenii d e u tilizareH

trat i zolant3acadam
 ;mplerea
golurilor dupa
Protectie
impanare
*onditii de admisibilitate

ort 1'4 1'4 4'K

=ranulozitateH
14 ' '
continut de fractiuni sub 1,1mm. max7

continut d e fr actiuni s ub 1 ,1+mm G '

............'strat d e b aza ' 5...15 max 5
'imbracaminte ' 15...31 '
conditii de filtru inversK 5 pd15<d15f <5d5p ' '
*oeficient d e p ermiabilitate B RC, c $x11'3 ' '
m&s,min.
K 5 pd15<d15f <5d5p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de
15G, respectiv 5G de pe curba granulometrica a materialelorH pamant BpC, respectiv filtruBfC.

P:A/RA PAR/A'*onditii de admisibilitate

/abel 3.

avura Piatra sparta BsplitC Piatra sparta mare

*onditii de admisibilitate
ort &*aracteristici
1$' +5'
1'B1$C '1$ 41'$3 $3'1
+5B31C 41
*ontinut de granuleH 5 5 5 5
'raman pe ciurul superiorBdmaxC
'trec prin ciurul inferior  - 11 11 11
BdminC,G max.
*ontinut de granule alterate,
moi,
- 11 11 '
friabile, poroase si vacuolare,
G,max.
4orma granulelorH
'coeficient de forma,G, max. ' 35 35 35

*ontinut de impuritatiH
1 1 1
'corpuri straine,G,max.
'fractiuni s ub 1 , ' 3 u e ste c azul
1mm,G,max. *orespunzator clasei rocii
- 31
;zura cu masina conform R $$+

8os Angeles, G, max. u este

Rezistenta la actiunea repetata a
sulfatului de sodiu Ba+>4C, 5 - $ 3
cazul
cicluri, G, max.

 Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce
analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
:n timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de
impurificari.
9epozitarea se va face pe platforme amena5ate, separat pe sorturi si pastrate in conditii
care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
*ontrolul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile din tabelul 4.
8aboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfelH
:ntr'un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor7

:ntr'un registru Bregistru pentru incercari agregateC rezultatele determinarilor efectuate de

laborator.
:n cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta
se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative
prevazute.
 APA
 Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE
FUNDATIE
*ontrolul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate
cu prevederile cuprinse in tabelul 4.
 A=RE=A/E
/abelul 4.

4recventa minima
3etode de
 Actiunea, procedeul de verificare sau 8a locul de determinare
caracteristicile care se verifica 8a aprovizionare punere in conf. /A
opera
Examinarea datelor inscrise in 8a fiecare lot
certificatul de calitate sau certificatul aprovizionat ' '
de garantie
*orpuri straineH
argila bucati7
:n comparatie >ri de cate ori
in care se apar factori de 4$1$'1
argila aderenta7 observa
continutul de carbune impurificare
prezenta lor 
> proba la max.
511m3 pentru
=ranulozitatea sorturilor  ' 4$1$'1
fiecare sort si
fiecare sursa
> proba la max.
 Aspectul si forma granulelor pentru
511/ pentru fiecare ' 4$1$'1
piatra sparta
sort si fiecare sursa.
Echivalentul d e n > proba la max.
isip 511m3 - 031'(
pentru fiecare sursa
> proba pe
schimb si sort
si ori de cate
;miditate ' ori se 4$1$'1
observa o
schimbare
cauzata de
cond. meteo
Rezistenta la sfaramare prin > proba la 511 m3
compresiune pe piatra sparta in stare pentru fiecare sort - 031'(
saturata la presiune normala. de piatra sparta si
sursa
;zura cu masina tip 8os Angeles > proba la 511 m3
pentru fiecare sort si - 031'(
fiecare sursa

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DE

FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA
*ARA*/ER:/:*:8E >P/:3E 9E *>3PA*/ARE
*aracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform /A 1(13&13'3 se stabilesteH

ρdu max.P.3.Lgreutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g&cm37

Mopt. P.3.Lumiditatea optima de compactare, exprimata in G

*ARA*/ER:/:*:8E E4E*/:E 9E *>3PA*/ARE
*aracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anumeH

ρdu ef.Lgreutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g&cm37

Mef.L umiditatea efectiva de compactare, exprimata in G

:n vederea stabilirii gradului de compactare gcH

 g  c =  ρ duef  
×100
 ρ du Max  PM 

0.+. 8a executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la

punctul 0.1.

REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

3A;R: PRE8:3:ARE
8a executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.

:nainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utila5ele si dispozitivele necesare punerii
in opera a stratului de fundatie.
:nainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatii – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.

:n
nu cazul cand sunt
se amesteca mai multedesurse
agregatele, a sede aprovizionare
delimita cu piatra
tronsoanele sparta
de drum se vor lua
in functie de masuri de a
sursa folosita
si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
ETE*;/AREA /RA/;R:8>R 9E 4;9A/:E
e asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte
compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de $t, dupa care se continua
compactarea cu cilindri de 11'14 tone cu sau fara vibrare.
9enivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
uprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se
compacteaza din nou.
Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se
acopera cu material de protectie Bnisip grauntos sau savuraC.
*>/R>8;8 *A8:/A/:: *>3PA*/AR:: /RA/;R:8>R 9E 4;9A/:E

:n timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare $3'(1 si piatra sparta
amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile
aratate
in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
:n ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform „:nstructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere
suple si semirigide), indicativ *9 31'+11+.
8aboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executantH

compozitia granulometrica a agregatelor7

 caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat Bumiditate
optima, densitate maxima uscataC7
caracteristicile efective ale stratului executat Bumiditate, densitate, capacitate portantaC.
/abel 5

r. crt. 3etode de

9eterminarea, procedeul de verificare 4recvente minime la
verificare conf.
sau caracteristicile care se verifica locul de punere in opera
/A
1 :ncercarea p roctor m odificata ' 1(13&13'3

3inim 3 probe la o
+ 9eterminarea umiditatii de compactare suprafata de +111 m+ 4$1$'1
de
strat
9eterminarea grosimii startului
3inim 3 probe la o
3 compactat suprafata de +111 m+ de '
strat
4 erificarea realizarii intensitatiide
compactare@& zilnic '

9eterminarea gradului de compactare

5 prin determinarea greutatii volumetrice s3uinpirmaf e 3t 1(13&115'05
pe teren epu<n+c1t1e1 pme+n 1++'5
tsrui minim 5 puncte
pentru suprafete
>+111m+ de strat

erificarea compactarii prin incercarea

$ cu p.s. in fata compresorului 3inim 3 incercari la o
10('4
suprafata de +111 m+
:n cate doua puncte
situate in profiluri
0 9eterminarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie transversale ormativ
de max +1 mlaunul
distante
de
*9 31'+11+
altul pentru fiecare
banda cu latimea de 4.1
m

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

E8E3E/E =E>3E/R:*E
=rosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

 Abaterile limita la grosime poate fi maximum ±+1mm.

erificarea grosimii se face cu a5utorul unei ti5e metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare +11 m. de strat executat sau la 1511 m+ suprafata de drum.
=rosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
8atimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.

 Abaterile limita la latime pot fi ±5cm.

erificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.

 Abaterea limita la panta este de± 4G in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare +5m.

9eclivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.

 Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de ±11mm.

*>9:/:: 9E *>3PA*/ARE
tratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare (GS111G Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice :'
:::.
*apacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata
daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile care este de +51 sutimi de mm.
*ARA*/ER:/:*:8E ;PRA4E/E: /RA/;8;: 9E 4;9A/:E
erificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu a5utorul latei de 3,11m. lungime astfel7
□ :n profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si
nu pot fi mai mari de ±( mm.
□ :n profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect
si nu pot fi mai mari de ± 5 mm.
:n cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR
RE*EP/:A PE 4AA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini.

*omisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si

calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control.
RE*EP/:E 4:A8A
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, <=R +03&(4, precum si a prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.
IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA
GENERALITATI
>biect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor
bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate
naturale si bitum neparafinos.

Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor

publice, la constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor
de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

9efinirea tipurilor de mixturi

:mbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua
straturiH


□ stratul sinufpeeriroior rBde leugzuartua rsaaC u de rulareC

:n situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr'un singur strat acesta
poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de
uzura.
traturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si
puse in opera mecanizat.

PREE9ER: =EERA8E
 Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini .
 Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor
prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a
imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

MATERIALE
 A=RE=A/E

Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate

neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile R $$+ si R $$0.

 Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate

imbracamintilor rutiere Bst. legatura si uzuraC sunt urmatoarele H
 Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza H
□ cribluri sorturile 4 –  , '1$ si 1$ – +5 7 R $$0
□ nisip de concasare sort 1 – 4
□ agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare
□ nisip natural sort 1'4, conf /A $$+
□ nisip si pietris concasat sort 1', '1$,si 1$'B+5C31 conform /A $$0
*lasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform R $$0.
4iecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii si impurificarii agregatelor.
8imitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate
sunt conform tabelului nr. 1.
/abel nr. 1

/RA/ de ;;RA /RA/ de 8E=A/;RA

r. 4ractiuni de agregate naturale /:P;8 3:T/;R:: A4A8/:*E
crt. din amstecul total A1$ A9+5

14iler si fractiuni din nisipuri sub

(S13 +S0
1,1mm,G
+4iler si fractiunea B1,1S4Cmm,G9iferenta pana la 111G
3 *ribluri cu dimensiunea
peste 4mm,G 34S.5 55S0+
4 Pietris concasat cu dimensiunea
peste mm,G
- 1S34'
5 Pietris sortat cu dimensiunea
peste  mm,G
- '

ona de granulozitate
asfaltica a amestecului
Bstrat de legatura si strat dede agregate
uzuraC estenaturale,
cuprinsa pentru fiecare
in limitele tip de mixtura
prezentate in tabelul
nr.+.

/abel nr. +

/:P;8 3:T/;R:: A4A8/:*E

3arimea ochiului sitei A1$

A9+5
BmmC
/receri prin site cu ochiuri patrate'R E (33'+
+5 mm ' (1S111
1$ mm ' 03S(1
 mm $$S5 4+S$1
4 mm 4+S$$ +S45
+ mm 31S55 +1S35
1 mm ++S4+ 14S3+
1.$3 mm 1S35 11S31
1.+1 mm 11S+5 5S+1
1.11 mm (S.13 +S0

otaH 1.8a betoanele asfaltice A1$, A9+5, se folosesc amestecuri de nisip de concasa5 si
nisip natural7 procentul de nisip natural in amestec sa fie maxH
'+5G pentru A1$7
 '51G pentru A9+5,
8a betoanele asfaltice pentru stratul de legatura A9+5 se recomanda adaugarea a +G filer.

4:8ER
*a filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile
prevazute in /A 53('0(H
□ finetea Bcontinutul in parti fine 1,1( mmC min 1G
□ umiditatea max +G
□ coeficient de hidrofilie max. 1G

u se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de
la exhaustorul statiei de asfalt.
:n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor
/A 53( si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 1.1+mm sa fie +1 G.

nil eruml saeti cdae. pouz istea azdam init ien cfoalpoesirie ac ofilperuriltuei, afegrliotem deera
ut.mezeala sau in silozuri cu incarcare

8:A/:
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie
de zona climaticaH
□ bitum tip 9 $1&17' zona climatica calda
□ bitum tip 91&111 zona climatica rece conform A9 530&(0

*onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.

/abelul 3

3od de
*aracteristici *onditii de admisibilitate verificare
conform /A
9 $ 1&1 9  1&111
Penetratie l a + 51* mm $1S1 1'111 4+'$
Punct d e i nmuiere 1* 4(S55 44'4( $1'$(
9uctibilitate c m m inH– l a 5 1* J4 J5 R $ 1'(0
  ' la +5 1* J111 J111 '
Punctul de rupere 4raas, °* I '1 3 I '1 5 /A 1 13'04
Punctul de inflamare 3arcusson, J + 51 J+51 /A 5 4('1
°*

olubilitare i n s olenti o rganici, G J( ( J( ( /A 1 15'1

*ontinutul d e p arafina, G I + I + /A  1(('04

9ensitatea la 15°*, gr&cm3 J 1 ,((5 J 1 ,((+ /A 3 5'1
:ndexul de instabilitate coloidala I 1,5 1,5 :nstructiuni tehnice
. 5+1&R elaborate
de A9
 Aderenta la agregate J 1 J 1 /A 11($(&3'3
/4>/ :nstructiuni teh nice
. 535 elaborate de
 A9
Pierderi d e m asa, G I 1 ,1 I 1 ,1
Penetrare r eziduala, G J51 J40
*resterea punctului de inmuiere, I 11 I (
°*

9uctibilitate reziduala la +5°*, cm J 51 J 05

R/4>/ :nstructiuni teh nice

. 53$ elaborate de
 A9
Pierderi de masa, °* I 1 ,(1 I 1 ,(1
Penetrare r eziduala, G J51 J40
*resterea punctului de inmuiere, I 11 I (
°*

9uctibilitate reziduala la +5°*, cm J 51 J 05

:n functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va
stabili necesitatea aditivarii bitumului. :n cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga
cu acordul ,,:ngineruluiXX,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.

 Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice Bstrat de
uzura, strat de legaturaC trebuie sa fie deH min. 1G .

CONDITII TEHNICE
/:P;R: 9E 3:T/;R: A4A8/:*E

3ixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere Bstrat de uzura, strat de legaturaC
si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
/abelul 4

r.
A=RE=A/E A/;RA8E ;/:8:A/E
crt./:P;8 3:T/;R:: A4A8/:*E
*riblura H sort 4', '1$, 1$'+57
isip de concasare sort 1'47

1 etoane asfaltice bogate in criblura isip natural sort 1'47

4iler 
*riblura H sort 4', '1$, 1$'+57
isip de concasare sort 1'47

+eton asfaltic deschis cu criblura

isip natural sort 1'47
4iler 

Pietris concasat H sort 4', '1$, 1$'+57

isip de concasare sort 1'47
3 eton asfaltic deschis cu pietris concasat
isip natural sort 1'47
4iler 
Pietris H sort 4', '1$, 1$'+57
4 eton asfaltic deschis cu pietris sortat
isip de concasare sort 1'47

isip natural sort 1'47

 4iler 

Elemente geometrice
=rosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform /A 133(,
tinand cont si de prevederile R 104'1.
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 5.
/abelul 5

 Abateri limita locale

r. *onditii de
admise la elementele geometrice
crt.Elemente geometrice admisibilitate

' max. 11G in minus fata

=rosimea minima a stratului de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare
compactat, cm, minH
trat de uzura cu bitum modificat,
bitum aditivat, bitum
1. 4.1 ' abaterile in plus nu
trat de legaturaH constituie motiv de respingere a lucrarii

cu criblura
4.1
cu pietris concasat sau pietris sortat
5.1

+. 8atimea partii carosabile *onform /A +(11W51 mm

3. Profil transversalH

9rumuri sub forma de

:n aliniament acoperis
W 5,1 mm, fata de cotele
conform /A $3 profilului adoptat
:n curbe si zone aferente
 panta unica
*azuri speciale

Profil longitudinalH
9eclivitate, G, max
W 5,1 mm fata de cotele
profilului proiectat, cu conditia respectarii
4. 9rumuri $,1 pasului de proiectare adoptat
etoane asfaltice bogate in criblura
eton asfaltic cu pietris concasat
$,1

*>3P>:/:A 3:T/;R:8>R A4A8/:*E

*ompozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu'se seama de respectarea
conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
tudiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator 
autorizat.

Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile

efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii O:nginerului).
 Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercariH
stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a
fiecarui material component7
proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de
mixtura asfaltica studiat7
determinarea caracteristicilor fizico'mecanice pe epruvete cilindrice 3arshall conform /A
alegerea amesteculului cu doza5ul optim de bitum7
9upa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, O:nginerul), daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
8imitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1.
=ranulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limite date in tabelul nr +.
*ontinutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform /A
133&1 si /A 133&+ si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr $ pentru
imbracaminti bituminoase Bstrat de legatura si strat de bazaC.

/abel $
r./ipul stratului/ipul mixturii*ontinutul
asfaltice de liant din*lasa tehnica a masa mixturii asfalticedrumului
crt G
$.5SS0.5 4.1SS5.1
1 trat d e u zura A1$ :S.
A9+5 :S.
A9P*+5,A9P*+5a
+ trat d e
4.1SS5.1 :::S.
legatura
A9P+5,A9P+5a4.1SS5.1 :S.

Raportul filer H liant recomandat pentru :mbracamintile bituminoase strat de legatura si strat
de uzura este conform tabel 0.
/abelul 0

r. /ipul stratului /ipul mixturii asfaltice Raport filer Hliant

*rt.
B recomandatC
1 trat de uzura etoane asfaltice bogate in criblura H
1.3S.1.
'cu dim.max.granula de 1$mm
etoane asfaltice deschise A9+5,
+ trat de legatura
A9P*31, A9P31 1.5S.1.4

*aracteristicile fizico ' mecanice ale mixturilor asfaltice

*aracteristicile fizico'mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul

sntru. d(i.ului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele

nr.  si
/abelul 

*aracteristicile pe epruvete cilindrice

tip 3arshall
*las
a
r. /ipul tehnica 9ensit
mixturii /ipul tabilita :ndice de Raport ate  Absor 
a
*rt. itumului tea curgere &:, aparen btie de
asfaltice drumul
ui BCla$1 B:C, ta, apa ,G
V&m
1*, mm m min.,R vol.
g&m3
:: .5 1.5...3.5 +.4...5.
$
9 $1&1 1....5.
::: 0.5 1.5...4.1
9 $1&1a 1

:... $.5 1.5...4.5 1.4...4.

A1$ 3
1 +311 +...5
:: .1 1.5...4.1 +.1...5.
3
91&111 1.0...4.
::: 0.1 1.5...4.1
91&111a $
:... $.1 1.5...4.5 1.3...4.
1
9 $1&1 1.1S
:S 5.1 1.5S4.5
A9 +5 9 $1&1a 3.3
+ ++51 +S5
A9 +5a 91&111 :S 4.5 1.5S4.5 1.1S
91&111a 3.1

9 $1&1 1.1S
:::S 4.5 1.5S4.5
A9P* +5 3.1
9 $1&1a
3 ++51 +S5
A9P* +5 91&111
a :::S 4.1 1.5S4.5 1.(S
91&111a +.$
 9 $1&1 1.1S
A9P+5 9 $1&1a :S 4.5 1.5S4.53.1
4 91&111 ++51 +S5
A9P+5a 1.(S
:S4.11.5S4.5
91&111a +.$

/abelul (

r. /ipul mixturii asfaltice

crt
A9+5, A9+5A,
*aracteristica A1$, A9P*+5,
A9P*+5A,
A9P +5,A9P+5A
*aracteristici pe cilindri confectionati la
presa de compactare giratorieH
1 -  olum d e g oluri l a  1 d e g iratii, G 5.1 '
,max.
-  olum d e g oluri l a 1 +1 d e g iratii, G ' (.5
,max.
+ Rezistenta la deformatii permanenteH

4lua5 dinamic la 41°* si 111 pulsuri, 11'4

mm,max. 0$11 '
3odulul de elasticitate la 15°*, 3pa,minH
3
'zona c limaterica c alda 4+11 3$11

Rezistenta la obosealaH
'zona c limaterica re ce numarul de cicluri 3$11 3111
4 ' 4x11'5
pana la fisurare la 15°*,min.

*aracteristicile fizico'mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip 3arshall

din mixturi asfaltice preparate in laborator Belaborate din doza5e optime, din probe recoltate
de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executieC.
9oza5ele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele R
104'1 si ormelor tehnice specifice in vigoare.

*ontinutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele
de W 1.3G
ExempluH
continutul optim de bitum L 5G7
limita inferioara L 5G ' 1,3G L 4,0
G7

limita superioara L 5G U 1,3G L 5,3G.

CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA EXECUTATE

:mbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului
caiet de sarcini si anumeH
□ gradul de compactare
□ uniformitatea suprafetei


*ompacrutagroezait satreatu sruilpora imfebterai camintii bituminoase se determina prin analize

de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conform R 104'+.
9eterminarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in
cadrul determinarilor de laborator conform /A 133&1si /A 133'+. 9ensitatea aparenta
si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.
*onditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 11.

/abel nr.11
/ipul mixturii asfaltice9ensitatea aparenta Absorbtie de apa G=radul de
Rg&mccompactare minG
A1$
++51+S.$($

A9+5 ++11 3S. ($

A9P*31
 A9P31

;niformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si

pana conform R 104'+ sau cu alte dispozitive adecvate.
9enivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt
urmatoareleH
□ max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica :
□ max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica ::
□ max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica :::':
Rugozitatatea suprafetei
*onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor
bituminoase masurata cu aparatul R/ sau prin metoda :naltimii de nisip sunt conform cu
prevederile R 104'1'+11+.

EXECUTIA LUCRARILOR
 Acceptarea ;tila5ului
 Antreprenorul supune acceptarii ):nginerului) lucrarii utila5ul pe care'l va utiliza la realizarea
lucrarilor.
 Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si
aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

tatia de preparare a mixturilor 

tatia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa
permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de
*aietul de sarcini.
*entralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a
dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul
impus.
9ozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele
cerinteH Precizia de dozare masica pentru fiecare
component
*urgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa

 Aderenta materialelor pe utila5ul de lucru sa nu depaseasca 1G din masa de

material vehiculat intr'un interval de +4h.
tocarea si incalzirea liantului
tatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror
capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o 5o5a in
prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara,
evitand orice supraincalzire cat de mica.

tocarea si dozarea filerului de aport

4ilerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu
dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a
doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.

9ozarea agregatelor 
 Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele
potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.

 A b a t e r il e a d m is e p e t ru a g re g a tu l to t a l s t a bi l it p r in
va l o a r e a b s o lu ta , c onf o rm  / A  0 ( 0 1 s i  R 1 0 4 ' +
r e t e t a, exprimate in procente din masa in
s un tH

□ 5 G Bdin totalul amestecului mineralC pentru continutul de granule cu dimensiunea

peste 1,$3 mm7
□ 4 G Bdin totalul amestecului mineralC pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 1,+S1,$3 mm7
□ 3 G Bdin totalul amestecului mineralC pentru continutul de granule cu dimensiuni
cuprinse intre 1,1(S1,+ mm7
 + G Bdin totalul amestecului mineralC pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni
sub 1,1( mmC7

:ncalzirea si uscarea agregatelor 

tatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mi5loace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
constante.
e vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze
arderea liantului.
:n5ectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinteH
sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului 7
temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 1(1 1* pentru agregate si 101 1*
pentru liant.

;scatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinteH

□ sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
□ sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu a5utorul sistemului
de diri5are si conditionare higrotermica
□ valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in
intervalul 1$5 – 1(1 1*
□ continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie I 1.5G

9esprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinteH

□ sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de (1G
□ sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de
mediu.

9ozarea liantului
tatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si
dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric.
 Abaterile pentru continutul de bitum fata de doza5ul stabilit prin reteta exprimate prin
procente de masa in valoare absoluta suntH ± 1,3 G.

tocarea agregatelor 
 Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele
destinate santierului.
9epozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amena5ate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

3alaxarea
tatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. 9aca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie

3alaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte H

□ buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
□ viteza unghiulara si periferica a paletelor
□ unghiul de inclinare al paletelor 7
□ raza de dispunere a paletelor
□ gradul de uzura al paletelor
□ sincronizarea arborilor
□
□
capacitatea
starea cuvei nominala a malaxorului
/rebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele
in vigoare
tatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata
timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
9uratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va
stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

tocarea si incarcarea mixturilor 

8a iesirea din malaxor trebuie amena5ate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul
limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mi5loacele de transport.
9aca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

4abricarea
4abricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai
in statii automate de asfalt Bcare pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor
asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.C.
> atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si
se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr'un mod
convenabil.
/emperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse
intre urmatoarele valoriH
□ 1$1 o * la 11 o * pentru mixturi cu bitum $1&17
□ 155 o * la 101 o * pentru mixturi cu bitum 1&1117
 □ 151 o * la 1$1 o * pentru mixturi cu bitum 111&1+1.
aloarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea
mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

Reglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice

9upa acceptarea utila5ului de catre beneficiar prin O:nginerul) lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonareH
□ a debitului dozatoarelor pentru agregate7
□ a debitului pompelor pentru liant7
□ a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune
functionari a malaxorului.
 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de O:nginer) dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
9aca, urmare a regla5elor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,
antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou regla5ul, dupa care sa supuna
aprobarii O:nginerului).
 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utila5ului sau si
a personalului care'l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea
autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

*ontrolul fabricatiei
3ixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in
cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in
tabelul nr. 11.

Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie

cu dispozitive de control de blocare.

/abelul 11

*ategoriaxC
4aza de atura controlului sau a 4recventa controlului
controlului
executie incercarii sau a incercarii
 A *
 Pentru fiecare tip de
tudiul compozitiei x produs
*ontrolul regla5ului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei:naintea inceperii fabricatiei fiecarui tip d
de malaxare
9eterminarea continutului de bitum si filer  x
=ranulometria amestecului

x ilnic

x ilnic
tudiu
/emperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din
malaxor  x Permanent
tabilitatea l a $ 1 1 *
:ndicele d e c urgere. 4lua5 9ensitatea a parenta
 Absorbtia de apa x ;nul l a f iecare 4 11 t o
x ;nul la f iecare 4 11 t o
xx ;nul l a f iecare 4 11 t o
;nul la fiecare 411 to

xC A – :ncercari preliminare de informare

   – *ontrolul de calitate
  * – *ontrolul de receptie

MODUL DE PUNERE IN OPERA

/ransportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
;tilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu
acesta Bmotorina, pacura, etc.C este interzisa.
olumul mi5loacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat
sa nu avem intreruperi.

 A u t o b s c u la n t e l s u n t i n m o d o b l i g t o r iu e c h ip a t e c u
in c a r ca ri i, o ri c a r e a r fi d i s t an t a d e t ra n s p o r t s i c o n d it iil
o p r el a ta c a r e va fi intinsa la terminarea
e a t m o s fe ri c e .
8ucrari pregatitoare
Pregatirea stratului suport
:nainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul,
apoi se curata si se amorseaza .:n acest scop se procedeaza in felul urmatorH
□ se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie 7
□ se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare 7
□ se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva
problemele privind drenarea apelor 7
□ se curata temeinic stratul suport prin dega5area acostamentelor cu
lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.
□ se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

 A3>RAREA
8a executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza
mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea
uniformitatii si a doza5elor prescrise. tratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele
cazuriH
□ strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa7
□ strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
9upa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
:n functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsa5 cu 1,3'1,5 Rg&mp bitum
pur.
*aracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva
inaintea asternerii mixturii bituminoase.
8iantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
 Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 111 m, in film continuu.
uprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

 A/EREREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu a5utorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile
fixate.
:n vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoareleH
□ temperatura mixturii asfaltice la asternere 7
□ grosimea constanta a stratului asternut 7
□ parametrii geometrici ai stratului depus B inaltime , latime C trebuie respectati conform
documentatiei de executie
□ senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se
faca inainte de inceperea lucrului
□ incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv B
15'31 min. inainte de inceperea turnariiC.
□ trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda
nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

/emperatura de asternere
 Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste U11
o*, in perioada martie'octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
9e asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
3ixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul
liantului, temperaturile conform tabelului nr. 1+

/abel 1+

/ipul /emperatura mixturii /emperaturile minime la compactare in o *

liantului asfaltice la asternere, o
* :nceput farsit

9$1&1 145 141 111

91&111 141 135 111
9111&1+1 135 131 111

3asurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

/emperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obtine compactarea optima.
3ixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 1+ vor
fi refuzate.
 Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. :n
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca
urmare a unei pene.

=rosimea stratului de asternere

erificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
:n cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui

strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.

*antitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea
volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii
asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentruH
□ stratul de uzura intr'o singura asternere7
□ stratul de legatura intr'o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie
de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin
caietul de sarcini7
Punerea in opera
 Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul
caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu
palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
3ixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata
lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
 Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,

 lAontgreitupdrei naoleru.l propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor

iteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la

statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
 Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa
asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu a5utorul unui aport
de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere.
:n buncarul utila5ului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru
a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de
legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr'un material tratat cu
liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel
incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.

b3itaurmgi.nea vechii benzi va fi taiata cu a5utorul un taietor de rost si badi5onata cu emulsie

de Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
3arginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de
cca. 51 cm.
uprafata proaspat creata prin decupare va fi badi5onata cu emulsie de bitum inainte de
realizarea benzii noi.

*>3PA*/AREA
3ixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de
goluri continut in masa materialului pus in opera.
8a compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice
si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
 Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de :nginerul lucrarii dupa
incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.

;rmare acestor incercari, Antreprenorul propune :nginerului spre aprobareH

□ sarcina fiecarui utila57
□ planul de mers al fiecarui utila5 pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului7
□ viteza de mers a fiecarui utila57
□ presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si ( bari7
□ temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul
precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe
un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in
functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
8ucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea
respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia
curenta.

3etoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin (5G din
masuratorile efectuate un grad de compactare 111G 7 cele 5G masuratori BrestanteC nu vor
trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de (5G .umarul atelierelor de compactare se
va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.
>peratia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se
obtina valori optime pentru caracteristicile fizico'mecanice, de deformabilitate si suprafatare
Bdeflexiuni caracteristiceC.
>peratia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si&sau compactoare
cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul
drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15'+1 cm,
continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea
ruloului.
Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce
doar 15'+1 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul
a5unge
sa calce cca 15'+1 cm pe asfaltul vechi.
*ompactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.uprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
*onform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul
de compactare este alcatuit din H
□ compactor cu pneuri de 1$1 V si compactor cu rulouri netede de 1+1 V
□ compactor cu rulouri netede de 1+1 V
: n ta b e lu l n r . 13 e s te p r z e n tat numarul minim de treceri pentru a obtine
c o m p a c ta r e m in i m n e c es a r .
gradul de

/abel nr. 13
 A/E8:ER 9E *>3PA*/ARE
 A 
*>3PA*/>R *; *>3PA*/>R *;
*>3PA*/>R *;
/:P;8 /RA/;8;: PE;R: 1$1 V R;8>;R:
1+1V E/E9E R;8>;R:
1+1V E/E9E
 /RA/ 9E ;R.
;RA/RE*ER:
11 /RA/ 9E 8E=A/;RA
4 1+

1+ 4 14

*ompactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie

niciodata sa se indeparteze la mai mult de 51 m in spatele finisorului.
/ratarea suprafetei
9upa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor
suprafetei prin raspandire de +S3 Rg&mp nisip sort 1S3,15 mm bitumat cu +S3G bitum prin
cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.
e va da preferinta utilizarii nisipului de concasa5.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in
zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea
:nginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badi5onare.

1aGdi 5obnitaurme ad isluea rtea cliuz eapza B por ipna srtero epmireu lcsuie bciutu $m1 Gsa ub ictum
e mpeunlstrieu coa ptiaornteic a pcau crurpaetare rapida cu
nealcalinaC si raspandire de nisip sort 1S3 mm cu un continut cat mai redus de praf Bsub
1,1( mmC in cantitatile aratate mai 5osH
□ stropire cu bitum 1,5 Rg&mp
- raspandire de nisip Bde preferinta cu concasa5C 3S5 Rg&mp
□ stropire cu emulsie cationica cu $1G bitum diluat cu apa 1,S1 Rg&mp
' raspandire nisip 3S5 Rg&mp
:nchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 G continut de
bitum cu aceeasi cantitate de nisip.
:nchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu
agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr'un tratament bituminos executat la cald.

REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

*>/R>8;8 *A8:/A/:: 3A/ER:A8E8>R :A:/E 9E AR>ARE
3aterialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase
se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate
in
prezentul caiet de sarcini.
erificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoareleH
itum
□ penetratia la +5 o* /A 4+'$
□ punctul de inmuiere prin metoda inel si bila /A $1'$(7
□ ductilitatea la +5*, R $1, AR 054B ptr. drumuri cls. th. : si :: C
*riblura
□ natura mineralogica Bexaminare vizualaC7
□ granulozitatea /A 031, R $$0
□ forma granulelor /A 4$1$'17

Pietris determinarea continutului de parti fine sub 1,1( mm, /A 031'(7R $$0
□ natura mineralogica Bexaminare vizualaC7
□ granulozitatea /A 031, R $$+
□ forma granulelor /A 031, R $$+
□ parte levigabila /A 4$1$'17
isip natural
□ natura petrografica si mineralogica /A 4$1$'17
□ granulozitatea /A 4$1$'17/A 0317 R $$+H
□ parte levigabila /A 4$1$'17
□ continut de impuritati – corpuri straine7
□ humus /A 4$1$'17
□ mica libera7
□ echivalent de nisip /A 031'(7
isip de concasa5
□ natura petrografica si mineralogicaH
/A $+11&4'1 Bpentru rocaC7
/A (111'0 Bpentru produseC7

□ granulozitateaH
/A 031'(7
/A 4$1$'17
continut de granuleH care raman pe ciurul superior B3,15 mmC /A 4$1$'1 continut
de impuritati – corpuri straine – /A 4$1$'17
coeficient de activitate /A 031'(7
4iler 

□ continut de carbonat de calciu /A 4$15&('0+

 □ umiditate /A 53('0(7
□ granulozitate /A 53('0(7
□ coeficient de hidrofolie /A 53('0(7

9eterminarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice

inclusiv a rezistentelor la compresiune la ++Z* si 51Z*, reducerea rezistentei la
compresiune in apa dupa + de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si
absortia apei.
*ertificatele de *onformitate ale materialelor din reteta de fabricatie Bagregate, bitum, filer,
amestecuri etc.C.

o9buipeac tvii esraifuic paoresaib cilaer parcotepruisnteicril odre o mbtoinduiftiec aprei,n istriu v
aco dma paoczciotirad purl ocpu psraiv, i:rneg lian erxuel,c duaticaa u nu iare tronson
experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
*onstructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea :nginerului.
9aca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul :nginerului.

*>/R>8;8 *A8:/A/:: /RA/;8;: :/;3:> 9;PA ETE*;/:E

erificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive Bdeterminarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu
gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote ' [o placa de min. B41x41C cm sau carote
cilindrice echivalente pentru fiecare 0111 m+ de suprafata executata\.
*arotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la
aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu'se un proces verbal.
onele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
eneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului
executat.
:mbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca
conditiile din /abelul 14.
*aracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase
/abelul 14

r. *onditii de
3etoda de incercare
crt.*aracteristica admisibilitate
1. Planeitatea in profil longitudinalK
 :ndice de planeitate, :R:, m&RmH
drumuri de clasa tehnica :':: ] +,5 Reglementari tehnice
in vigoare privind
drumuri de clasa tehnica ::: ] 3,5 masuratori cu
] 4,5 analizorul de profil
drumuri de clasa tehnica : longitudinal BAP8C
drumuri de clasa tehnica  ] 5,5
;niformitatea in profil longitudinal.K
9enivelari admisibile masurate sub
9reptarul de 3 m, mm
drumuri de clasa tehnica : si ] 3,1
+. R 104'+&(0
strazi de categoria tehnica :S:::
drumuri de clasa tehnica :: si ] 4,1

strazi de categoria tehnica :

drumuri de cls. tehnica :::' ] 5,1

Rugozitatea
' Rugozitatea cu pendulul R/, unitati
R/H
drumuri de clasa tehnica :':: /A 4(
^ 1
drumuri de clasa tehnica ::: ^ 01
drumuri de clasa tehnica :' ^ $1

3. ' Rugozitatea geometrica, <, mmH

drumuri de clasa tehnica :':: ^ 1,0
/A 4(
drumuri de clasa tehnica ::: ^ 1,$
drumuri de clasa tehnica :' ^ 1,55
' *oeficientul de frecare B_=/CH Reglementari tehnice
in vigoare cu aparatul
drumuri de clasa tehnica :'::
^ 1,(5 de masura

drumuri de clasa tehnica :::' ^ 1,0 =rip /ester 

4. >mogeneitate. Aspectul suprafetei Aspect fara degradari izual
 sub forma de exces
de bitum, fisuri, zone poroase, deschise,
slefuite.

otaH Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate
:R:, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mentiune speciala.
:ncercarile se efectueaza conform /A 133&1 si /A 133&+ de catre laboratorul antreprenorului
sau de un alt laborator autorizat si constau inH
□ masurarea grosimii stratului7
□ determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare7
□ determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute Bcompozitie, caracteristici
fizico'mecanice, : pe bitum extrasC specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
erificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform
R 104'+.

CONTROLUL PUNERII IN OPERA

*>/R>8;8 *>3PA*/AR::
 Autocontrolul compactarii
:n cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta laH

□ cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.



cuotinlati5neulea psri eresgcruislaeta a7 telierului de compactare sa fie efectiv pe

santier si in functiune
□ elementele definite practic in timpul incercarilor Bsarcina fiecarui utila5, planul de
mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul
compactor cu pneuriC sa fie respectate cu strictete.

:nginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile
pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
*>/R>8;8 >*A:>A8 9E *>3PA*/ARE
Pe parcursul executiei lucrarilor, :nginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru
a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
:n cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, :nginerul impune noi
incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
9aca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.

Reglarea nivelmentului
 Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,
verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de
lucru, in ax si la margine Bintre 1,+ si 1,3 m de la marginea stratuluiC ca si in fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de :nginer.
/olerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise suntH

□ U&' 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.

9aca tolerantele sunt respectate in (5G din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.

*>/R>8;8 9E:E8AR:8>R
*ontrolul calitatii imbracmintei executata se refera la 7
erificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prinH
□ verificarea cotelor profilului longitudinal,
□ verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu'se la distanta de max.51m.
□ verificarea regularitatii suprafetei7
□ in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
□ in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei 7

Rugozitatea stratului de uzura

Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul R/ si vor fi
respectate valorile minime prevazute in /A 4(&0.
4recventa controalelor 
4recventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.
/abelul 15

4aza de atura controlului sau a *ategoria de control 4recventa controlului

executie incercarii
 A  *
Executarea /emperatura de T Permanent
lucrarilor  asternere
Etalonarea atelierului de T 8a i nceputul e xecutiei
compactare lucrarilor apoi un control
ocazional de comp.
econforma
*ontrolul ocazional de T T > carota la fiecare +51
compactare prin carotare ml drum
*ontrolul Regla5ul de suprafata H T T :n fiecare zi la sfarsit de
profilelor  santier 
*ontrolul cantitatii medii
asternute
Reglarea nivelmentului T :n fiecare punct indicat
de :nginer 
*ontrolul denivelarilor x :n fiecare p unct
indicat de :nginer 
 A – incercari preliminare de informare7
 – controlul calitatii7
* – controlul de receptie.

RECEPTIA LUCRARILOR
RE*EP/:A 8A /ER3:AREA 8;*RAR:8>R
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu <=
+03&(4 BRegulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestoraC

in doua etape la terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantieC

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini .

*omisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile

tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de
catre organele de control Bbeneficiar, proiectant,diriginteC
:n urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

RE*EP/:E 4:A8A
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu
prevederile legale in vigoare <= +03&(4.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA

GENERALITATI
>:E*/ : 9>3E:;8 9E AP8:*ARE

□ Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si

evacuarea apelor de suprafata si anume
□ santuri la marginea platformei
□ santuri de garda
□ rigole la marginea platformei
□ rigole la bordura trotuarului
□ rigole de acostament
□ casiuri
□ lucrari de canalizare
□ canale de evacuare
□ puturi absorbante
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si
controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de
executie
:n prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprindH
□ podurile si podetele
□ lucrari de amena5are si corectare a torentilor 
□ lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata
Prevederi generale
 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.

:n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

3A/ER:A8E PE/R; 3>R/ARE : E/>AE

*imenturi
*imenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in
Romania
8a prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment,
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitateH
□ ciment fara adaos tip : conform RE 3'($
□ ciment cu adaos tip ::&A7 ::&7 :::&A7 ::: conform R 1511'($
□ ciment cu zgura tip < :, < ::* conform R 3111'($

9omeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet'dezghet in stare

saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este
aratat in tabelul nr. 1 conform E 11+'(( pentru mortare de ciment.
 /abel 1

/ipul de ciment
: 4+.5::A 3+.5
. *onditiile de executie sau *lasa
/ipul de beton 4+.5 3+.5 R < ::&A'
crt. caracteristicile elementelor  betonului
R 3+.5
:: 3+.5
3+.5 R
utilizatutilizatutilizat
1 Elemente sau constructii cu * 1+&15 >ricare
gropi mai mici de 1.5m
*1$&+1'>ricare
*+5&31
+* 1 +&15
Elemente sau constr.masive >ricare utilizatutilizatutilizat
avind gros. egala sau mai mare de 1.5m
>ricare

Elembetnotaen
3 dee s cuopnesrtirouacrteii*din
3 1&30 Armat utilizatutilizatutilizat

/abel +

r. /ipul de mortar  /ipul de ciment

crt. :ndicat a se utiliza
::: A 3+.5
1 3ortar de zidarie sau tencuiala de marca
51
:dem d e m arca 1 11
+ : A 3 +.57 3 +.5R
3ortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate
3 :: A 3+.57 3+.5R

::  3+.57 3+.5R

*imenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 si 4.

Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini
speciale in functie de lucrare.

/abel 3

Rezistenta la compresiune &mm+

*lasa Rezistenta initiala Rezistenta standard
+ zi 0 zi le + zile
le
3+.5 '   ≥ 1$
≥ 3+.5 ≤ 5+.5
3+.5 R   ≥ 11 '
4+.5   ≥ 11 '
≥ 4+.5 ≤ $+.5
4+.5 R   ≥ +1 '
5+.5   ≥ +1 '
≥ 5+.5 '
5+.5 R   ≥ 31 '

*onditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda

prevederilor standardelor respective.

:n timpul transportului de la fabrica la statia de betoane Bsau depozit intermediarC a

manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri
straine.

9epozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

9urata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre

producator.
*imentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat
decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la + B0C zile.
*imenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator .
*imentul care se considera ca s'a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

*ontrolul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile

tabelului nr. +3.

 Agregate
Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosescH
□ agregate naturale nisip natural 1'37 3'0 sau 1'0
□ balast pentru betoane 1'31 sau 1'01 mm
□ agregate concasate nisip de concasa5 1'37 3' sau 1'
□ piatra sparta '+5 sau '41 mm
 Agregatele
la inghet, setrebuie sa provina
interzice folosireadin roci stabile,
agregatelor adica nealterabile
provenite in contact
din roci feldspatice saucusistoase
aerul, apa sau

 Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului

folosit la prepararea betonului sau mortarului.
isipul tebuie sa fie aspru la pipait
isipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.
9in punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.

/abel nr.4

/impul initial de priza tabilitate

*lasa de rezistenta
BmmC BmmC
3+.5   ≥ $1   ≤ 11
3+.5 R
4+.5
 4+.5 R
5+.5
5+.5 R ≥ $1   ≤ 11

9in punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile

din tabel 5.
/abel 5

9enumirea impuritatii *onditii de admisibilitate

isip natural sau de Pietris sau piatra
concasa5 sparta
*orpuri straine – resturi animale sau u s e a dmit u s e a dmit
vegetale, pacura, uleiuri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe u s e a dmit u s e a dmit
granulele agregatelor 
3ica, G m ax 1G '
*arbune, G m a x 1,5 '
<umus Bculoarea solutiei de hidroxid de sodiu =albena =albena
 Argila in bucati G, max 1G 1,+5
Parti le vigabile G , m ax +G 1
ulfati s au s ulfuri u s e a dmit u s e a dmit
>bservatiiH :n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si
pietris verificandu'se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
*aracteristicile fizico'mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate
indicate in tabelul $.
/abel $

*aracteristici fizicco'mecanice *onditii de admisibilitate

9ensitatea a parenta, R g&mc, m in 1.11
9ensitate in gramada in stare afanata si uscata Rg&mc, min 1.+11

e t otala p entru p iatra s parta G , m ax Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta
+ max
+
 olum de goluri in stare afanata pentruH
- nis ip, G m a x ' pie tris, G ma x
41
- pi atra sp arta, G m ax
45
Rezistent la strivire G ' in st are sa turata, m in
55

$1

- in st are us cata, m ax 15
*oeficient d e i nmuiere dupa saturare, min 1,1
Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata &mmp,
(1 m
Rezistenta la inghet'dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, G max

11

orturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de
granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa
depaseasca 11G, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie
sa depaseasca 1,5 d max.
=ranulozitatea nisipului este data in tabelul 0.
:n cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile
din tabelul .
/abel 0

ortul de nisip /receri, in G , prin sita sau ciur deH

1,+ 1,5 1 + 3,15 0,1
1'3 min 5 ' 35 ' (1 '
max 31 ' 05 ' 111 '

/abel 

Pag. 123/107
 alastul pentru betoane /receri, in G , prin sita sau ciur deH
3,15 5 1$ +1 9 ma x
1'31 m in +1 ' 55 ' 1
  max 51 ' 5 ' 111
1'01 m in 11 ' 35 ' 1
  max 31 ' $5 ' 111

 Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

9epozitarea se va face pe platforme amena5ate separat pe sorturi si pastrate in conditii

care sa le fereasca de impurificare.

t*aobnetlruolului ln cra.1li(ta. tii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile

8aboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfelH

□ intr'un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor 
□ intr'un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

 APA
 Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
in tabelul ( conform /A 0(1'4.
3odelele de determinare sunt reglementate prin /A 0(1'4. erificarea se va face de
catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.

:n timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,

uleiuri vegetale, argile, etc.

/abel (
*aracteristici chimice si fizice *onditii de
admisibilitate
*ontinutul t otal d e s aruri g r&l max 4
ulfati g r.  >4+ & lit ru max +
ubstante o rganice max 1,5
*loruri g r. * 8&litru max 1,5
 Azotati gr. >3&dm3 max 1,5

3agneziu g r. 3 g+&dm3 max 1,5

3aterii in s uspensie g r max 3

>/E8 E/>
 Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted >8 30 sau din otel beton cu
profil periodic P* 5+ conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in /A 43&1'(.

8a livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.

>telurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
uprafetele de stocare trebuie sa fie curate.
arele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea.
 Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
*ontrolul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

3A/ER:A8E PE/R; PERE;R: : :9AR:: 9E P:A/RA R;/A : >8>A:

isip pentru pereuri uscate

 Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 1'0 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 1,1( mm de max 1+ G.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3'0 mm sau savura.
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii
Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si
compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.

*aracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 11.
/abel 11

*aracteristici *onditii d e a dmisibilitate

Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, &mmp min 1

Rezistenta la inghet'dezghetH
ent de gelivitate, la +5 cicluri pe piatra sparta G max 'coeficient d e i nmuiere p e e pruvete G m ax
1,3
+5

4orma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.

/abel 11

*aracteristici *onditii d e a dmisibilitate

4orma eregulata, apropiata de un trunchi de piatra
sau o pana
:naltimea, m m 141S11
9imensiunile bazei, mm –
Egala sau mai mare ca
lungime ' latime inaltimea
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, G 1S151
max
15
 Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin 111 mm si o greutate care sa nu depaseasca +5 Rg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de
mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult
de 1 ` dimensiunea celei mai mari.

>8>A: PE/R; PERE;R: : :9AR::

olovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si
compozitie. u se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de
cliva5.
*aracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeazaH
□ rezistenta la sfaramare prin compresiune min. $1G
□ rezistenta la uzura cu masina 9eval min. 11
9imensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 1+

/abel 1+

9imensiuni *onditii d e a dmisibilitate

8ungime, l atime a f etei , m m 1S141 1+1S1$1
:naltime 15
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor G din masa max

olovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 1S+11 mm.

3A/ER:A8E : /;;R: PE/R; 9RE;R:

3ateriale pentru filtre

*a material drenant se foloseste balastul 1'01 mm care trebuie sa aibe un echivalent de
nisip BEnC superior lui 41.
alastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice.
/rebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre
terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului.trebuie sa se
supuna regulei filtrelor lui /ERA=<:.
9 15 > 41 5

;ndeH
□ 9 15 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15G din materialul filtrat
□ 9 5 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 5G sin materialele filtrelor 

Pietris ciuruit 0'41 mm conform /A $$+'( asezat in zona tubului perforat al drenului de

adancime.
*a filtru invers se foloseste geotextil.
*aracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Oormelor tehnice privind
utilizarea geotextilelor) aprobat de :**P9* indicativ * ++0'.

/uburi pentru drenuri

Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosiH
□ tuburi rigide de policlorura de vinil BP*C /A $$05&+'(+.
□ tuburi de polietilena BPEC /A 11$10&+'4
□ tuburi ondulate riflate perforate din PE .:. 511'1 tip :P3P uzau
*aracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13
/abel 13
9imensiuni /A $$05&+'$ /A 11$10&+'4 : 511'1 :P3P
uzau
/ub P * r igid /ub P R r igid /ub P *
9iametrul e xt m m 05 111.1 05 111.1 $5.1 1.5
=rosimea n ominala m 3.$ 5.3 4.3 $.3 1.$ 1.0
m
8ungimea m l $.1 $.1 5'1+ 5'1+ 141 101
=reutatea R g&ml 1.1++1 +.$11 1.(0+ +.11 1.++1 1.3+5
uprafata activa +4'45 neperforat +4H45 neperfor   +4H45 +4H45
cmp&ml at
/uburile riflate din P* B: 511'1 tip uzauC de 1.5 mm se folosesc la drenuri sapate si la
drenuri tubate, invelite in geotextil.
/uburile rigide perforate P* sau PE de 05 mm se folosesc la drenuri forate netubate.
/uburi neperforate din PE sau P* de 111 mm folosesc la
□ intrari si iesiri din caminele drenurilor 
□ la cap de dren
□ la cap de aerisire
□ intre chesoane pentru evacuarea apelor 
4antele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,1 x 5,1 mm sau 1,5 x ,1 mm trebuie sa fie

pinetr m'uln d neu tmuba.r care sa realizeze o suprafata activa Bde intrare a apei in tuburiC

de +4'45 cmp
Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu
sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa 9 L +11 mm si lungime de 1,11 m conform /A
1$'1 tabel 15.
=E>/ET/:8
*aracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din Oormele tehnice privind
utilizarea geotextilelor aprobate de :**P9* indicativ * ++0'.

e va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 11G din suprafata. onele cu
defecte se vor inlatura la punerea in opera.

. RAPOARTE !I îNREGISTRĂRI

• P de recepţie calitativă pentru execuţie straturi sistem rutier şi umplutură7

• P8A de verificare terasamente, a compactării umpluturii pentru fiecare strat de
pământ7
• P8A pentru turnarea betonului asfaltic7
• Raport de neconformitate.
• Planul de control al calităţii lucrărilor executate, elaborat de proiectant7
• Planul calităţii elaborat de constructor7
• Proces verbal de recepţie calitativă7
• Reţeta privind prepararea betonului7
• Registru pentru probe prelevate la staţia de betoane7
• uletin privind rezultatele probelor de beton prelevate7
• on de livrare beton7
• uletin de încercare a rezistenţei betonului cu ;7
• orderou pentru transmiterea probelor7
• uletin unic lucrare7
• *ondica betoanelor
• 9eclaraţii de conformitate7
turnate7
5/20/2018 ProceduradeExecutieDrumuri2-
slidepdf.com

• R* : RA*7
• 49 Bdacă este cazulC. 

http://slidepdf.com/reader/full/procedura-de-executie-drumuri-2 107/107