See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/349252123

SISTEME INTEGRATE DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ȘI PROCEDURI DE

AUDITARE A ACESTORA

Book · December 2020

CITATIONS READS

0 188

2 authors:

Florin Faur Apostu Nyari Izabela Maria

University of Petrosani, Faculty of Mining University of Petrosani
108 PUBLICATIONS   104 CITATIONS    57 PUBLICATIONS   37 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Air Quality Monitoring Using Bioindicators In Jiu Valley View project

Research Regarding The Ecological Succesion On Sterile Waste Dumps From Petrila Mining Exploitation, Romania. View project

All content following this page was uploaded by Florin Faur on 16 February 2021.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

FLORIN FAUR IZABELA MARIA APOSTU

SISTEME INTEGRATE DE MANAGEMENT

AL MEDIULUI ȘI PROCEDURI
DE AUDITARE A ACESTORA

Editura UNIVERSITAS
Petroșani, 2020
Referenți științifici:
Prof.univ.dr.habil.ing., ec. Andreea C. IONICĂ
Prof.univ.dr.habil.ing., dr.ec. Eduard V. EDELHAUSER

© 2020 Editura Universitas Petroșani

Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate autorilor. Orice reproducere
integrală sau parțială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate
fără autorizația editorului este ilicită și constituie o contrafacere. Sunt acceptate
reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes științific, cu
specificarea respectivei citări.

© 2020 Editura Universitas Petroșani

All rights are reserved to the authors of this edition. Any reproduction in whole or in
part, by any means, of pages of this work, performed without the authors approval is
illegal and constitutes an infringement. Accepted are only those reproductions strictly
reserved for use or citation of justified scientific interest, specifying that citation.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

FAUR, FLORIN
Sisteme integrate de management al mediului şi proceduri
de auditare a acestora / Florin Faur, Izabela Maria Apostu. -
Petroşani : Universitas, 2020
Conţine bibliografie
ISBN 978-973-741-729-9

I. Apostu, Izabela Maria

005

Editura UNIVERSITAS este recunoscută de către Ministerul Educației Naționale

fiind acreditată CNCSIS (cod 194)

Tiparul executat la: Universitatea din Petroșani - Atelier Tipografie

 Cuprins

CUPRINS

INTRODUCERE 7

DEFINIȚII ȘI TERMENI UTILIZAȚI 10

PARTEA I. SISTEME DE MANAGEMENT (INTEGRAT)

AL MEDIULUI

CAPITOLUL 1 - Structura şi conţinutul manualului sistemului de

management integrat calitate – mediu 17
1.1. Domeniul de aplicare 17
1.1.1. Generalităţi 17
1.1.2. Aplicare 17
1.2. Referinţe normative. Termeni, definiţii si abrevieri 17
1.2.1. ISO 9001:2015 17
1.2.2. ISO 14001:2015 17
1.2.3. Termeni si definiţii 17
1.2.4. Abrevieri 17
1.3. Cerințele generale ale sistemului integrat calitate – mediu 17
1.4. Standardul SR EN ISO 9001:2015 18
1.4.1. Structura și conținutul SR EN ISO 9001:2015 19
1.4.2. Clarificări privind noua structură, a terminologiei şi a conceptelor 21
1.5. Standardul SR EN ISO 14001:2015 25
1.5.1. Structura și conținutul SR EN ISO 14001:2015 26
1.5.2. Clarificări privind noua structură, a terminologiei şi a conceptelor 27
1.5.3. Corespondenţa între ISO 14001:2015 şi ISO 14001:2004 30
1.6. Corelarea celor două standarde 32

CAPITOLUL 2 - Sisteme de management de mediu (SMM) (ISO 14001) 36

2.1. Generalități 36
2.2. Obiective, elemente de bază, proceduri 39
2.3. Instrumente ale managementului de mediu 43
2.3.1. Instrumente pentru analiză şi evaluare 43
2.3.2. Instrumente pentru acţiune 44
2.3.3. Instrumente de comunicare 45
2.4. Cerinţe ale sistemului de management de mediu 46
2.4.1. Cerinţe generale 46
2.4.2. Politica de mediu 46
2.4.3. Planificare 47
2.4.4. Cerinţe legale şi alte cerinţe 48
2.4.5. Obiective, ţinte şi programe 48
2.5. Implementare şi operare 49
2.5.1. Resurse, atribuţii, responsabilitate şi autoritate 49
2.5.2. Competenţă, instruire şi conştientizare 50

3
 Cuprins

2.5.3. Comunicare 51
2.5.4. Documentaţie 51
2.5.5. Controlul documentelor 51
2.5.6. Controlul operaţional 52
2.5.7. Pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns 53
2.6. Verificare 53
2.6.1. Monitorizare şi măsurare 53
2.6.2. Evaluarea conformării 54
2.6.3. Neconformitate, acţiune corectivă şi acţiune preventivă 55
2.6.4. Controlul înregistrărilor 55
2.6.5. Audit intern 57
2.7. Analiza efectuată de management 57

CAPITOLUL 3 - Stadiile implementării unui SMM 60

3.1. Definirea politicii de mediu 60
3.2. Analiza întreprinderii şi identificarea aspectelor activităţilor care au impact
asupra mediului 61
3.3. Prevederi legale şi alte cerinţe 62
3.4. Implementare şi funcţionare 64
3.4.1. Resurse, atribuţii, responsabilităţi şi autorităţi 64
3.4.2. Competenţă, instruire şi conştientizare 64
3.4.3. Comunicarea 66
3.4.4. Controlul documentelor 66
3.4.5. Prevenirea accidentelor şi a situaţiilor de risc (urgenţă) 68
3.5. Verificare și raportare 68
3.5.1. Monitorizare şi măsurare 68
3.5.2. Neconformare, acţiuni de corectare şi prevenire 70
3.5.3. Controlul înregistrărilor 71
3.5.4. Auditul sistemului de management de mediu 71
3.5.5. Îmbunătăţire continuă 71
3.5.6. Verificare şi atestare – evaluarea conformării 71
3.5.7. Raportul public de mediu 72

ANEXE PARTEA I 73

PARTEA A II-A. AUDITUL SISTEMELOR DE MANAGEMENT

AL MEDIULUI

CAPITOLUL 4 - Auditul de mediu 105

4.1. Obiectivele auditului de mediu 105
4.2. Clasificări 106
4.2.1. În funcţie de obiectul auditului 106
4.2.2. În funcţie de domeniul auditului 107
4.2.3. În funcţie de scopul pentru care este realizat auditul 107
4.2.4. În funcţie de sistemul de notare utilizat 107
4.2.5. Alte tipuri de audit 108
4.3. Avantajele auditului de mediu 108

4
 Cuprins

4.4. Tipuri de audit de mediu 108

4.4.1. Grupa „răspunderi” 109
4.4.2. Grupa „management” 110
4.4.3. Grupa „activităţi” 111
4.5. Realizarea auditului de mediu 113

CAPITOLUL 5 - Ghid pentru audit de mediu (conform ISO 14010). Principii

generale 122
5.1. Cerinţe pentru un audit de mediu 123
5.2. Principii generale (obiective şi domeniu) 124
5.3. Obiectivitate, independenţă şi competenţă 124
5.4. Profesionalism 124
5.5. Proceduri metodice 124
5.6. Criterii, dovezi şi constatări ale auditului 125
5.7. Raport de audit 125
5.8. Tehnici de audit 126
5.9. Elemente specifice ale tehnicilor de audit 126
5.9.1. Modul de tratare a surselor de informaţii 126
5.9.2. Modul de abordare a principalelor etape şi acţiuni, în desfăşurarea
auditului 126
5.9.3. Îmbunătăţirea tehnicilor de audit 128
5.10. Listele de verificare 128
5.11. „Aide – memoires” 129
5.12. Alte documente de lucru 131
5.13. Tehnici de evaluare utilizate pe parcursul desfăşurării auditului 131
5.14. Ascultarea activă 131
5.15. Tehnici generale de interviu 133
5.16. Recomandări privind desfăşurarea auditului 135
5.17. Verificarea răspunsurilor primite de auditor 138

CAPITOLUL 6 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al

calităţii şi/sau de mediu – conform ISO 19011 139
6.1. Principii de auditare 140
6.2. Conducerea unui program de audit 141
6.3. Obiectivele şi amploarea programului de audit 143
6.4. Responsabilităţi, resurse şi proceduri ale programului de audit 144
6.5. Implementarea programului de audit 145
6.6. Monitorizarea şi analizarea programului de audit 145
6.7. Activităţi de audit 146
6.7.1. Iniţierea auditului 146
6.7.2. Analiza documentelor 148
6.8. Pregătirea activităţilor de audit la faţa locului 148
6.8.1. Pregătirea planului de audit 148
6.8.2. Alocarea activităţilor în cadrul echipei de audit 149
6.8.3. Pregătirea documentelor de lucru 149
6.9. Desfăşurarea activităţilor de audit la faţa locului 150
6.9.1. Desfăşurarea şedinţei de deschidere 150
6.9.2. Comunicarea pe parcursul auditului 150
6.9.3. Rolul şi responsabilităţile ghizilor şi observatorilor 150
6.9.4. Colectarea şi verificarea informaţiilor 151

5
 Cuprins

6.9.5. Generarea constatărilor auditului 152

6.9.6. Desfăşurarea şedinţei de închidere 152
6.10. Pregătirea, aprobarea şi difuzarea raportului de audit 152
6.11. Încheierea raportului 153
6.12. Desfăşurarea activităţilor de urmărire rezultate din audit 154
6.13. Cunoştinţe şi abilităţi 154
6.13.1. Cunoştinţe şi abilităţi generice pentru auditorii sistemelor de
management al calităţii şi de mediu 154
6.13.2. Studii, experienţă profesională, instruire ca auditor şi experienţă
de audit 156
6.13.3. Menţinerea şi îmbunătăţirea competenţei 157
6.13.4. Evaluarea auditorilor 157

CAPITOLUL 7 - Auditul intern - Procedura de sistem 160

7.1. Scop şi domeniu de aplicare 160
7.2. Documente de referinţă 160
7.3. Termeni, definiţii şi prescurtări 160
7.3.1. Termenii utilizaţi şi definirea acestora este conform cu SR EN ISO 14000,
SR ISO 14050 160
7.3.2. Prescurtări 161
7.4. Schema procesului de audit intern 161
7.5. Descrierea activităţii 162
7.5.1. Programarea auditurilor interne 162
7.5.2. Pregătirea auditului intern 162
7.5.3. Desfăşurarea auditurilor interne 162
7.5.4. Analiza neconformităţilor. Acţiuni corective 162
7.5.5. Raportarea auditului 163
7.5.6. Verificarea acţiunilor corective 163
7.5.7. Înregistrarea auditului 163
7.6. Responsabilităţi 163
7.7. Înregistrări 164

ANEXE PARTEA A II-A 165

BIBLIOGRAFIE 175

6
 Introducere

INTRODUCERE

Protecția mediului, în general, nu poate fi realizată exclusiv pe

baza soluţiilor tehnice și tehnologice, motiv pentru care, aceste activități
trebuie abordate în baza unui sistem de management de mediu, integrat
managementului general al întreprinderii.
Pentru a putea înțelege conținutul acestui material didactic,
trebuie să pornim de la câteva considerații generale, care să definească
succint termenii de management și sistem de management.
Astfel, în general, Managementul poate fi definit ca: „știința prin
care se asigură conducerea tuturor proceselor din unitățile
economice precum și celelalte sectoare de activitate, în toate
funcțiunile acestora, având în prim plan omul, participarea motivată
a acestuia și care presupune rezolvarea problemelor profesionale,
organizatorice, de conducere, de luare a deciziilor și de control, cu
concretizarea acestora în creșterea eficienței economice”
(Dumitrescu, 2002).
Tot în sens general, un Sistem de Management corect proiectat
și dezvoltat este „o unealtă la dispozitia organizației, utilizată pentru
a comunica interdependența persoanelor și a proceselor, precum
și a permite luarea deciziilor în condițiile unei corecte analize ce va
face posibilă creșterea profitului” (Dumitrescu și Dumitrescu Peculea,
2014).
Un Sistem de Management (SM) este compus din patru
elemente principale:
- politica și obiectivele managementului;
- responsabilitățile managementului;
- definirea proceselor;
- distribuirea și analizarea datelor (documente și înregistrări).
La momentul actual, având în vedere reglementările legislative în
domeniul protecţiei mediului şi preocupările populaţiei, agenţilor
economici în ceea ce priveşte protecţia mediului şi reducerea poluării în
contextul dezvoltării durabile, se poate constata o orientare a
preocupărilor companiilor către introducerea Sistemelor de
Management (Integrat) de Mediu (SMM). Astfel se creează o structură
sistematică de integrare a problematicii de mediu în toate aspectele
activităţii unei întreprinderi.
Scopul introducerii unui SMM nu constă doar în conformarea cu
legislaţia de mediu şi minimizarea riscurilor financiare, ci şi

7
 Introducere

îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu, asigurându-se astfel o

bună imagine şi o serie de avantaje pe piaţa competiţională.
Conceptul de SMM a fost introdus pentru prima dată în Olanda în
anul 1985, în prezent acesta fiind adopt în ţările din Uniunea Europeană
(UE), SUA, Canada, parțial în tări din Europa ce doresc să adere la UE
și țări din afara spațiului UE (o parte însemnată din Asia, Oceania și
America de Sud și în mai mică măsură în Africa).
Iniţial, interesul ţărilor era concentrat spre dezvoltarea
componentelor legislative şi de reglementare ca şi a structurilor
organizatorice care să asigure încadrarea activităţii economice în
limitele permise de standardele de mediu. În aceste condiţii răspunsul
industriei era dat ca reacţie la apariţia problemelor, îndeosebi a celor de
neconformare cu reglementările existente. Investiţiile erau preponderent
în soluţii tehnologice de prevenire, reducere și eliminare a poluării.
Treptat s-a trecut la integrarea politicii de mediu în politica
economică a întreprinderii. În anul 1987, Raportul Brundland al Comisiei
Mondiale asupra Mediului şi Dezvoltării a introdus termenul de
Dezvoltare Durabilă (Sustenabilă) şi a îndemnat industriile să-şi dezvolte
sisteme eficiente de management de mediu (Lazăr și Faur, 2011).
La Rio de Janeiro în 1992, a avut loc consfătuirea care a pus
bazele planurilor de dezvoltare durabilă. A rezultat consensul global şi
angajamentul politic (Agenda 21) pentru începerea colaborării între
guverne, întreprinderi, organizaţii neguvernamentale, în vederea găsirii
soluţiilor pentru rezolvarea problemelor primordiale pentru mediu. Cu
acest prilej s-a hotărât ca Organizaţia Internaţională pentru
Standardizare (ISO) să elaboreze o serie de standarde dedicate
sistemului de management de mediu (Faur, 2009, 2018).
Din punct de vedere a evoluţiei standardelor din domeniul SMM
sunt de reţinut cele la nivel european EMAS (Environment
Management and Audit Scheme) şi cele la nivel internaţional ISO
14001 (Sisteme de Management de Mediu) şi 19011 (Auditarea
Sistemelor de Management al Calităţii şi/sau de Mediu).
Sistemul de Management de Mediu (SMM) este definit ca fiind
o „componentă a sistemului general de management ce include
structura organizatorică, activităţile de planificare,
responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele
pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea şi
menţinerea politicii de mediu” (OUG 195/2005).
În cadrul SMM, unul dintre cele mai utilizate instrumente este
reprezentat de auditul de mediu (sau procedurile de audit de mediu).
Termenul de audit a fost şi continuă să fie foarte des utilizat în
domeniul financiar. De asemenea el a fost deja recunoscut ca

8
 Introducere

instrument eficient în verificarea sistemului de management al calităţii.

Alături de acestea, în ultimii ani a penetrat şi şi-a consolidat poziţia ca
instrument voluntar de auto-control al managementului de mediu –
Auditul de Mediu.
Originea auditului vine tocmai din Imperiului Roman, când
anunţurile autorităţilor erau comunicate prin intermediul unor mesageri
oficiali. Pentru a se asigura că anunţurile erau făcute corect, auditorii
care cunoşteau conţinutul anunţurilor, la fel de bine ca mesagerii, îi
însoţeau pe aceştia în misiunea lor. Cuvântul „auditing” – auditare
înseamnă „listening” – ascultare.
Conceptul de audit de mediu este relativ nou, comportând
numeroase interpretări, în prezent fiind acceptate următoarele definiţii:
Audit – „procedura de control a compatibilităţii şi gestiunii
unei întreprinderi şi a modului de execuţie a obiectivelor sale” (Le
Petit LaRousse, 1954).
Audit de Mediu – „proces de determinare şi examinare,
implicând analize, teste şi confirmări, al cărui scop este de a
verifica în ce măsură o întreprindere, în ansamblu sau anumite
structuri componente ale acesteia, respectă cerinţele legale, locale
sau naţionale, de protecţia mediului” (Greeno și Hedstrom, 1985;
Greeno și al., 1987).
Ca definiţie, conform ISO 14010:
Auditul de Mediu este „un proces metodic şi documentat de
verificare a dovezilor de audit obţinute şi evaluate în mod obiectiv
în vederea stabilirii dacă activităţile, evenimentele, condiţiile,
sistemul de management de mediu sau informaţiile aferente
acestor probleme sunt în conformitate cu criteriile de audit,
rezultatele acestui proces fiind comunicate clientului”.
În contextul celor prezentate în cadrul acestei scurte introduceri,
pornind de la câteva considerente cu privire la modul de interconectare
al sistemului de management al calității cu cel de management al
mediului, cartea de față se adresează în principal studenților care își
perfecționează pregătirea în cadrul domeniului de studii Ingineria
Mediului, în același timp dorindu-se a fi și un ghid util tuturor celor care
activează în structurile publice sau private de specialitate, fie ele de
management efectiv al mediului sau de audit al SMM.

9
 Bibliografie

BIBLIOGRAFIE

1. Artene A.E. (2011), – Auditul sistemelor de management al

mediului, Editura Eurostampa, Timișoara.
2. Bugheanu C. (2005) – Curs auditori interni în sistemul de
managementul al mediului conform ISO 14001, TUV Rheiland Intercert.
3. Ciobotaru V., Socolescu A.M. (2006) – Priorităţi ale
managementului de mediu, Editura Meteor Press, București.
4. Dumitrescu M. (2002) – Strategii și management strategic,
Colecția „Administraţie publică”, Editura Economică, București.
5. Dumitrescu M., Dumitrescu Peculea A. (2014) – Strategii și
management: dimensiuni socio-umane contemporane, Editura
Economică, București.
6. Faur F. (2009) – Elaborarea unui sistem de monitorizare a
mediului în Valea Jiului, Teză de doctorat, Universitatea din Petroșani.
7. Faur F. (2018) – Proiectarea sistemelor de monitorizare a
mediului (e-Book), Editura Universitas, Petroșani.
8. Greeno J.L., Hedstrom G.S. (1985) – Environmental auditing:
fundamentals and techniques, John Wiley & Sons Ltd., Australia.
9. Greeno J.L., Hedstrom G.S., DiBerto M. (1987) – Environmental
Auditing: fundamentals and techniques, 2nd edition, Center for
Environmental Assurance Arthur D. Little Inc., USA.
10. Grosse H., Ehrig S., Lehmann G. (2000) – Umweltschutz und
Umweltmanagement in der gewerblichen Wirtscaft, vol. I, EMAS und
ISO 14001 in Praxis und Entwicklung – ein Leitfaden, Expert Verlag,
Renningen.
11. Johnson C., Hunt D. (1995) – Environmental Management
Systems, McGraw-Hill Book Company, Berkshire.
12. Lazăr M., Faur F. (2011) – Identificarea și evaluarea impactului
asupra mediului. Îndrumător de proiect, Editura Universitas, Petroșani.
13. Macoveanu M., Ciubotă-Roşie C. (2008) – Auditul de mediu,
Seria „Managementul mediului”, ediţia a 3-a, Editura Ecozone, Iaşi.

175
 Bibliografie

14. Martinescu I., Martinescu D. (2002) – Auditul calităţii şi mediului,

Editura Universității Transilvania, Braşov.
15. Mihăiescu R. (2016) – Sisteme de Management de Mediu. Note
de curs, UBB, Cluj-Napoca.
16. North K. (1997) – Environmental Business Management,
International Labor Organization, Geneva.
17. Panaite M., Nedeff V., Măcărescu B., Moşneguţu E. (2007) –
Auditul de mediu, Editura Alma Mater, Bacău.
18. Rojanschi V., Bran F., Diaconu S., Grigore F., (2004), –
Evaluarea impactului ecologic şi auditul de mediu, Editura ASE,
Bucureşti.
19. Rojanschi V., Grigore F., Ciomos V. (2008), – Ghidul
evaluatorului şi auditorului de mediu, Editura Economică, Bucureşti.
20. Teodoru T. (2005) – Auditul sistemelor de management, Editura
Conteca '94, Bucureşti.
21. IWACO B.V., (1997) – Ghid pentru auditul de mediu (traducerea
versiunii din engleză), Rotterdam.
22. Le Petit LaRousse (1954), Paris.
23. Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem
comunitar de management de mediu și audit (EMAS).
24. Decizia Comisiei Europene nr. 681/2001/CE privind orientările
pentru punerea în aplicare a Regulamentului EMAS.
25. Manual de practici europene în managementul mediului (2004),
The Regional and Environmental Center of Central and Eastern Europe
– Country Office Romania.
26. Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem
comunitar de management de mediu si audit (EMAS).
27. Sistemul comunitar de management de mediu şi audit (2011),
European Communities Publications Office.
28. ISO 9001 – Sisteme de management al calității.
29. ISO 14001 – Sisteme de management de mediu. Specificaţii şi
ghid de utilizare.

176
 Bibliografie

30. ISO 14004 – Sisteme de management de mediu. Ghid privind

principiile, sistemele şi tehnicile de aplicare.
31. ISO 14010 – Ghid pentru audit de mediu. Principii generale.
32. ISO 14011 – Ghid pentru audit de mediu. Proceduri de audit –
Auditul sistemelor de management de mediu.
33. ISO 14012 – Ghid pentru audit de mediu. Criterii de calificare
pentru auditorii de mediu.
34. ISO 14015 – Evaluarea de mediu a localităților și entităților.
35. ISO 14020 – Etichete şi declaraţii de mediu. Principii generale.
36. ISO 14021 – Etichete şi declaraţii de mediu. Declaraţii de mediu
pe proprie răspundere. (Eco-etichetare de tipul II).
37. ISO 14024 – Etichete şi declaraţii de mediu. Eco-etichetare de
tipul I. Principii şi proceduri.
38. ISO 14031 – Management de mediu. Evaluarea performanţei de
mediu. Ghid.
39. ISO 14040 – 14049 – Evaluarea ciclului de viață.
40. ISO 14050 – Management de mediu. Vocabular.
41. ISO 14061 – 14064 – Implementare SMM.
42. ISO 19011 – Auditarea sistemelor de management de mediu
și/sau calitate.
43. ISO Ghid 64 – Aspecte de mediu în standarde de produs.
44. Ordinul MAPAM nr. 50 din 14.01.2004 privind Stabilirea
procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de
mediu şi audit (EMAS).
45. OUG nr. 195 din 22.12.2005, privind protecţia mediului, publicat
în Monitorul Oficial al României, Nr. 1196 din 30.12.2005.
46. http://www.dir-emas.ro/links.html
47. http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/emas.htm

177
View publication stats