Executie Confectii Metalice

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod :PTE – 21
Exemplar nr.:
Execuție lucrări pentru obiectivul de investiție
SC EURAS SRL ”EXTINDERE, MODERNIZARE ȘI DOTARE Pag|1
CU ECHIPAMENTE ȘI APARATURĂ
MEDICALĂ A AMBULATORIULUI
SPITALULUI MUNICIPAL VATRA DORNEI ”.
1.1 EXECUTIE CONFECTII METALICE, INCLUSIV BALUSTRADE SI SUDURA
1.1.1 Scop
Prezenta procedură prezintă tehnologia de montare a confecţiilor din oţel sudate

folosite în domeniul construcţiilor civile, industriale şi agricole. Prevederile prezentei
proceduri pot fi aplicate şi în cazul intervenţiilor asupra unor construcţii existente, pentru care
trebuie respectate şi alte condiţii suplimentare.
1.1.2 Domeniu
Procedura se aplică de către toate departamentele şi formaţiile ce concură la

realizarea construcţiilor din oţel sudate folosite în domeniul construcţiilor civile, industriale şi
agricole, de la aprovizionare până la punere în operă.
1.1.3 Definitii si abrevieri
Conform documentelor de referinta
1.1.4 Documente de referinta
4.1 Proiect tehnic si detalii de executie

4.2 Caiete de sarcini ale lucrarii;
4.3 Normativul C150-99
STANDARDE DE REFERINTA
STAS 395/88 - Otel laminat - Otel lat.
STAS 333/87 - Otel laminat cald - Otel rotund
STAS 334/88 - Otel laminat la cald - Otel patrat.
STAS 424/91 - Otel laminat- Cornier cu aripi egale
STAS 425/80 - Otel laminat-Otel cornier cu aripi neegale
STAS 564/86 - Otel laminat-Otel “U”
STAS 566/86 - Otel laminat. Otel “T” cu aripi egale si muchii rotunjite.
STAS 3097/80 - Grunduri anticorozive pe baza de miniu.
NI - Chituri de baza de ulei.
STAS grupa L23 - Vopsele de ulei
SR ISO 1125/94 - Electrozi sudura.
SR 9795/1/97 - Abrazivi pe suport. Foi si coli.
Exemplar nr.:
SR 9795/2/97 - Abrazivi pe suport. Discuri.

SR 9795/3/94 - Abrazivi pe suport. Rulouri.
SR 9795/4/97 - Abrazivi pe suport. Benzi fara sfarsit.
1.1.5 Responsabilitati
5.1Responsabilul de lucrare (maistru sudor) raspunde de:

-verificarea certificatelor de calitate si a inregistrarilor de calitate, pentru lucrarile
executate
-conduce nemijlocit lucrarile si respecta procedura de executie
-stabileste masuri imediate si eficiente pentru executarea lucrarilor , in conformitate
cu cerintele de asigurare a calitatii si participa la rezolvarea neconformitatilor depistate
-raspunde de realizarea controlului fazei de executie
-raspunde de receptia calitativa a lucrarilor executate
5.2Responsabilul CQ
-efectueaza prin sondaj controlul de calitate
-verifica existenta documentelor si inregistrarilor de calitate emise anterior
-verifica rezolvarea neconformitatilor depistate
-verifica si confirma inregistrarile intocmite
5.3Responsabilul tehnic cu sudura atestat (inginer sudor)

-stabileste si participa la rezolvarea neconformitatilor depistate
-raspunde de receptia calitativa a lucrarilor
-participa la validarea lucrarilor executate
1.1.6 Procedura
1.1.6.1 MATERIALE
- toate materialele vor avea Certificate de calitate si/sau Agrement tehnic

- Balustrade metalice din otel laminat conf.N.I.producator.
- Grile metalice din otel laminat conf.N.I. producator.
- Alte confectii metalice conf.N.I. producator.
- Electrozi sudura, conform SR ISO 1125/94.
- Suruburi mecanice.
- Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf.N.I. producator.
- Vopsele de ulei grupa L23 STAS - lacuri si vopsele.
- Hartie pentru slefuire SR 9795/1, 2, 3, 4/97
- Chituri pe baza de ulei.
1.1.6.2 LIVRARE DEPOZITARE MANIPULARE SI TRANSPORT
Exemplar nr.:
Confectii metalice (balustrade, grile etc.) se livreaza de catre producator in ansamble

sau subansamble conform proiectelor, gata grunduite, prevazute, dupa caz cu praznuri de
fixare sau alte piese din otel pentru prindere.
Depozitarea se face in soproane, ferite de murdarie, ruginire sau lovire pe santier.
Transportul se va face cu auto-platforme cu atentie, pentru evitarea deformarilor,
lovirii etc.
1.1.6.3 CONDITII TEHNICE DE CALITATE
- Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca imbinarii

pieselor precum si metodologia de verificare a calitatii acestora sunt cele prevazute in
“Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente”,
indicativ C 56/85 capitolul I 5 punctul 2;
- Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in uzina se va
efectua conform “Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor” C 56/85, capitolul 3;
- Verificarea calitatii lucrarilor de montare:
a) Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare;
- executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier;
- verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remedieri;
- existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in
vederea montajului, prevazute in desenele tehnice, inclusiv pozitionarea elementelor de
legatura, sustinere sau ancorare.
b) Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare:
- indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte;
- verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul
fazelor de montaj. Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Normativului C 56/85 -
anexa 15.3.
- receptia partilor ce devin ascunse, se va consemna intr-un proces-verbal si
conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare.
- verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicatiilor din proiect
c) La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:
- certificatele de calitate ale confectiilor metalice, Agrement tehnic
- procesele-verbale de lucrari ascunse, buletin de incercari, dispozitii de
santier etc.;
- procesele-verbale de receptia lucrarilor;
- piesele scrise si desenate ale proiectului, cu toate modificarile si
completarile de pe parcursul executiei.
Verificarea directa se refera la:
- terminarea completa a lucrarilor de montare;
- verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de
montare si alte verificari cerute de Normativul C 56/85, care se vor consemna in procesele-
verbale. Verificaril in cadrul receptiei preliminare a obiectului sunt cele prevazute in
Normativul C 56/85.
Toate procesele-verbale se incheie intre executant si investitor (dirigintele lucrarii).
Exemplar nr.:
Conditii de mediu
- temperatura minima : - 5 grade C
1.1.6.4 BALUSTRADE METALICE
Balustrada sau parapetul pe care se aplică profilul mână curentă trebuie să se termine
la partea superioară cu o platbandă metalică, care poate fi:a) întreruptă la racordarea între
paliere (figura 9);Figura 9 - Balustradă întreruptă la racordarea între paliere
continuă, racordată în unghi drept (figura 10);Figura 10 - Balustradă continuă,

racordată în unghi drept
Exemplar nr.:
c) continuă, racordată curb (figura 11);Figura 11 - Balustradă continuă, racordată
curb 4.3.2.
Capetele balustradei sau capetele balustradelor întrerupte în zona de racordare trebuie să se
termine cu o curbură în plan vertical cu raza minimă de 100 mm, rază care trebuie să fie
respectată şi dacă la capătul scării apare o a doua curbură în urma căreia capătul platbandei
devine orizontal (figura 12).Figura 12 - Exemple de tipuri de curburi ale capetelor
balustradelor
4.3.3.
Montanţii pe care se fixează platbanda trebuie să fie realizaţi astfel încât după montarea
platbandei marginile acesteia să rămână libere pe o lăţime de circa 1 cm, pentru a permite
aşezarea continuă a porţiunilor de fixare a profilului.4.3.4. În cazul în care platbanda se
realizează din mai multe bucăţi, acestea trebuie să fie montate astfel încât între capetele lor să
Exemplar nr.:
nu apară denivelări, iar dacă proiectul nu prevede sudarea lor, atunci distanţa dintre ele nu
trebuie să depăşească 2 mm.4.3.5. Înainte de aplicarea profilului, se verifică dacă eventualele
suduri ale platbandei şi montanţilor au fost curăţate de bavuri şi polizate, astfel încât să nu
apară denivelări la îmbinările platbandei. De asemenea, suprafaţa platbandei trebuie să fie
lipsită de praf şi de alte impurităţi.
1.1.6.5 EXECUTAREA CONFECTIEI METALICE
6.3.1. Sortarea si pregatirea laminatelor

Laminatele se sorteaza prin verificarea marcii si clasei de calitate, a dimensiunilor si
aspectului, conform indicatiilor din documentatia de executie si cerintelor din standardele de
produs si meterial.
La sortare si inainte de trasare si debitare, toate laminatele se curata pe ambele fete,
pentru a se inlatura complet noroiul, rugina, tunderul, petele de grasime, vopsea, etc
Laminatele se verifica bucata cu bucata, in ceea ce priveste dimensiunile, aspectul
exterior si eventualele defecte de suprafata sau vizibile pe muchii. Laminatele cu suprapuneri,
stratificari, exfolieri, segregatii, deformatii (ca torsiuni sau curbura in forma de sabie), abateri
dimensionale si alte defecte care nu se incadreaza in cele prevazute in prescriptiile in
vigoare, trebuie eliminate de la debitare.
Materialele care nu corespund marcii, clasei de calitate sau calitativ vor fi
indepartate si depozitate separat. Ele nu vor fi folosite.
Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistentei pieselor
pot fi remediate prin polizare.
Prelucrarea laminatelor deformate este admisa fara indepartarea lor prealabila in
cazul cand abaterile fata de forma lor corecta nu depasesc tolerantele din ST AS 767-88.
Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele de mai sus, trebuie indreptate
inainte de trasare si debitare.
Indreptarea si indoirea pieselor pentru elemente din categoria de executie se va face
numai in valturi sau la prese mari; pentru piese marunte din categoria B se admite indreptarea
prin lovire cu ciocanul, cu conditia de a se evita orice strivire a materialului.
Indreptarea pieselor din categoria A sa poate face la rece cand raza de curbura este
mai mare sau cel putin egala cu:
de 50 ori grosimea tablei;
de 25 ori inaltimea sau latimea talpii (dupa planul in care ar face indreptarea), la
profile I sau U. La table, indreptarea marginii se poate face si prin taiere, daca latimea ramasa
este cea din proiect.
In toate celelalte cazuri decat cele prevazute mai sus, indreptarea sau indoirea se va
face la cald ( 700CC).
Trasarea si sablonarea pieselor se executa cu o precizie de 1 mm, daca in project nu
se prescrie o precizie mai mare. Ea se efectueaza cu instrumente/ sabloane verificate.
Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in project nu se
prevede altfel.
6.3.2. Prelucararea laminatelor
Prelucrarea laminatelor consta din: taiere, prelucrarea muchiilor si gaurire.
Exemplar nr.:
Taierea
Taierea se poate face cu foarfeca (Ia stanta), cu flerastraul, cu flacara de ozigen
(oxigaz) sau cu laser. Taiera cu flacara sau cu laser se va face cu precadere mecanizat, la
masini de copiat. Nu sunt admise taierile si prelucrarile cu arcul electric.
Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe
o adancime de 2...3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor.
Marginile taieturilor executate cu flacara sau foarfeca nu mai necesita prelucrarea prin
aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate
corespunzatoare.
Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o taiere defectuoasa cu
flacara, se inlatura prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se executa cu o
panta de 1 :10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura, cu respectarea
tehnologiei de sudare si acordul proiectantulul.
Zgura care se formeaza pe suprafata sau marginile taieturii cu flacara. se
indeparteaza.
Piesele ce se deformeaza in timpul taierii sau prelucrarii se indreapta inainte de a fi
supuse altor operatii. Indreptarea poate fi facuta la rece, cu masini de indepartat (cu valturi
sau prese); nu se admite indepartarea prin lovire (ciocanire).
De regula marcajul se face prin vopsire, poansonare si etichetare si cuprinde:
Codul piesei. -conform desen de executie si, eventual, indicativul elementului la
care se foloseste;
Marca si clasa de calitate a tablei;
Numarul lotului din care provine.
Prelucrarea muchiilor in vederea sudarii
Tipul imbinarilor este prevazut in proiect. In urma examinarii se pot face
proiectantului eventualele propuneri de modificare, daca prin aceasta se usureaza executia,
fara a modifica calitatea cusaturii.
Tipul de executie a sudurii, manual sau automat se propune de tehnolog ;
Tolerantele de prelucrare sunt cele din standardele indicate mai sus si din prezenta
procedura.
Prelucrarea muchiilor (forma si tolerante) se va face conform proiect si tehnologie.
Piesele debitate vor fi identificate conform cerintelor documentelor de executie si a
modului de urmarire (lot sau bucata)
6.3.3. Asamblarea provizorie in vederea sudarii

Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale de
asamblare sau de asamblare sudare, ce vor fi proiectate si executate pe baza proceselor
tehnologlce.
Dispozitivele de asamblare sudare trebuie sa asigure corecta aplicare a proceselor
tehnologice, deformare libera a pieselor in timpul sudarii, precum si recepectarea in limitele
tolerantelor admise a dimensiunilor subansamblelor din desenele de executie.
Inainte de inceperea asamblarii, marginile si fetele laminatelor, in zona ce urmeaza.
a fi imbinate prin sudare, se curata pana la luciu metalic pe o latime de 30...60 mm de o parte
si de alta a rostulul de sudare.
Exemplar nr.:
La capetele rosturilor de sudare, se aseaza in prelungirea acestora, piese tehnologice,

respectiv prelungitoare, din aceeasi marca si clasa de calitate de otel, avand aceeasi grosime
si cu rosturile prelucrate la fel ca piesele care se sudeaza. Lungimile acestor piese
tehnologice, care trebuie sa fie de min. 100 mm servesc pentru amorsarea arcului si
executarea inceputului cusaturilor. Ele se prind prin puncte de sudura provizorie de piesele
care se sudeaza.
Pentru verificarea calitatii cusaturilor sudate se folosesc piese speciale, din care se
extrag epruvete pentru incercari.
Numarul si pozitia acestor piese pentru probe se fixeaza prin procesul tehnologic.
Se recomanda ca inaintea taierii epruvetelor sa se efectueze radiografierea cusaturii
sudate. insemnandu-se portiunile cu defecte, pentru a fi eliminate.
Taierea epruvetelor se face cu mijloace mecanice.
Piesele tehologice se indeparteaza dupa terminarea operatiunilor de sudare a
rostului, prelucrandu-se corespunzator capetele cusaturilor sudate.Indepartarea pieselor
tehnologice se face prin taiere cu flacara: nu se admite indepartarea prin lovire.
Zonele in care au fast prinse piesele tehnologice sa prelucreaza prin polizare, pana
la fata laminatului.
6.3.4. Sudarea
Sudarea provizorie (haftuirea)
Pozitia. grosimea si lungimea cusaturilor provizorii de prindere vor fi precizate in
procesele tehnologice de executie, tinand seama de marca otelului folosit in piesele ce se
sudeaza si de grosimea lor.
Electrozii cu care se executa cusaturile de prinder vor fi de aceeasi marca cu cei care
se folosesc la executarea cusaturilor definitive.
Tolerantele la marimea deschiderii rosturilor sunt conform standardelor de forme si
dimensiuni ale acestora si anume. STAS 6726-85.
6.3.5. Sudarea subansamblelor
1. Lucrari premergatoare inceperii operatiilor de sudare

Sudarea poate fi executata prin orice procedeu de sudare manuala, samiautomata
sauautomata, cu conditia ca aceasta sa asigure calitatea corespunzatoare imbinarilor sudate.
Sudarea se executa in hale inchise, la minimum +5°C.
Folosirea electrozilor bazici se face prin uscare prealabila la temperatura indicata de
uzina producatoare. In lipsa unei indicatii, electrozii se usuca in cuptoare la 250° ...300°C,
timp de minimum 2 ore.
Inainte de inceperea lucrarilor de sudare, reprezentantul serviciului A.Q., impreuna
cu inginerul sudor si maistrul ce conduce lucrarile de sudare la ansamblul ce se sudeaza vor
verifica elementele asamblate in vederea sudarii, pentru a constata ca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
Subansamblul ce urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv,
in asa fel incat sa permita deplasarea termica a pieselor si sa previna concentrarea tensiunilor
reziduale.
Pe piesele ce alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele corespuzatoare.
Exemplar nr.:
Dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor

fiselor si proceselor tehnologice.
Marimea si forma rosturilor este conforma cu prevederile standardelor sau ale
procesului tehnologic.
Zonele pe care se aplica cusaturile sudate, ca si cele invecinate pe 30.. .50 mm, sunt
bine curatate.
Piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect.
Calitatea electrozilor fluxului si sarmei sunt conform standardului.
Sudurile de asamblare provizorie sunt corect plasate, au dimensiunile conform
proceselor tehnologice si nu prezinta fisuri sau alte defecte neadmise. Hafturile fisurate (sau
cu defecte neadmise) se taie, locul lor se plolizeaza si ele se remediaza.
A.Q., inginerul sudor si maistrii mai verifica ca marginile si fetele ce urmeaza sa se
imbine prin sudare sa fie curatate de oxizi si de alte impuritati pana la luciu metalic..
La imbinarile cap la cap, marginile tablelor sa fie curatate de oxizj si rugina prin
polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sarma pe ambele fete ale lor si pe o latime de
30...60 mm.
La imbinarile de colt atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele de adancime
rostul a fost bine curatat pe o latime de 30...60 mm, pe toata lungimea lui.
Electrozii si fluxurile ce urmeaza sa fie folosite sunt bine uscate.
2. Executia cusaturilor sudate

Toate cusaturile sudate se executa conform prevederilor procesului tehnologic de
sudare intocmit de uzina. Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunuilor din proiect
sau celor prevazute in procesul tehnologic, daca aceastea din urma sunt diferite. Aspectul
cusaturilor trebuie sa rezulte neted, uniform si lipsit de defecte.
La sudarea unui rost, hafturile se vor taia polizandu-se locul lor, sau ele se vor topi
partial si ingloba in cusaturile respective.
Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice, in rosturi sau
piese speciale de amorsare.
Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. Se
interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. Craterele neumplute se vor indeparta prin
curatire, polizare sau resudare.
La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se
face dupa curatirea si polizarea rostului.
La sudarea in mai multe straturi, suprafata stratului exterior va fi curatata de zgura.
Daca se constata fisuri sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor
pentru stabilirea cauzei si a masurilor de remediere.
Se recomanda ca acolo unde este posibil sudarea sa se faca in pozitie orizontala
Sudurile de pozitie (verticala sau peste cap) pe santier sau la montaj vor fi executate
numai de sudori cu experienta.
Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi de sub +5°C, fara aplicarea de
masuri speciale.
Exemplar nr.:
SC EURAS SRL ”EXTINDERE, MODERNIZARE ȘI DOTARE P a g | 10
1.1.6.6 SUDAREA MANUALA CU ARC DESCOPERIT
Procesul tehnologic al sudarii manuale cu arc descoperit se desfasoara in

urmatoarele faze:
1. Stabilirea conditiilor si a regimului de sudare.
In functie de formele si dimensiunile pieselor si de calitatea materialului de baza
se aleg tipul si marimea rostului, parametrii tehnologici ai regimului de sudare, felul
electrodului si al invelisului.
Latimea cusaturii creste cu cresterea tensiunii si ramane practic constanta la
cresterea curentului si scade mult cu cresterea vitezei de sudare.
Adancimea de patrundere si suprainaltarea cresc cu intensitatea curentului si scad cu
tensiunea si viteza de sudare.
2. Pregatirea pieselor pentru sudare
Locul unde urmeaza sa fie plasata sudura trebuie pregatit tinandu-se cont de doua
cerinte:
- indepartarea oxizilor si impuritatilor ;
- asigurarea spatiului cusaturii in functie de cantitatea de metal topit. In acest
scop marginile pieselor se prelucreaza prin taiere cu flacara sau prin aschiere. Piesele
pregatite se prind in puncte de sudura( hafturi ).
3. Executarea sudurii
Rostul de sudura se considera pregatit si sudura se poate executa atunci cand a fost
reglata sursa, regimul de lucru ales si piesa cuplata la sursa prin cleme.
Se amorseaza arcul in vecinatatea rostului. Electrodul se tine inclinat in raport cu
normala la cusatura la 15 – 30o in directia si sensul de sudare. Prin unghiul de inclinare se
poate actiona asupra adancimii de patrundere si vitezei de racire a baii.
Arcul se mentine scurt la o lungime egala cu “de”. Miscarea electrodului este o
combinatie intre :
- o miscare de - a lungul axei electrodului pentru compensarea consumului
electrodului ;
- o miscare in lungul axei sudurii pentru realizarea avansului
- o miscare pendulara perpendiculara pe directia sudurii pentru incalzirea marginilor
rostului.
Miscarea pendulara poate avea diferite traiectorii in functie de grosimea piesei, a
electrodului, forma rostului, pozitia sudurii.
O cusatura poate fi formata din unul sau mai multe randuri. Prin rand se intelege
metalul depus la o singura trecere. El nu poate fi mai gros de dublul diametrului electrodului.
Modul de executie al unui rand este in functie de lungimea cusaturii. Pentru evitarea
deformatiilor cusatura se realizeaza pe segmente.
Din punct de vedere al continuitatii cordoanelor de sudura, acestea se clasifica in:
- cusaturi continui, cand lungimea cusaturii propriu-zise este egala cu cea a
imbinarii sudate, neexistand discontinuitati;
- cusaturi discontinui, imbinarea realizandu-se din mai multe segmente, fiecare
dintre acestea avand o lungime de cateva ori mai mare decat grosimea pieselor componente.
Cusaturile discontinui pot fi prin puncte sau segmente.
Exemplar nr.:
Conditia de cusatura continua sau discontinua rezulta din cea de dimensionare la

rezistenta a imbinarii sudate.
Straturile se pot depune in mai multe randuri si anume:
l) consecutiv si pe intreaga lungime a cusaturii
2) in cascada
3) in trepte
La sudarea straturilor suprapuse portiunile sudate succesiv se alterneaza intr-un
edificiu “zidit” cu sensuri de sudare diferite.
Ordinea de depunere a randurilor si a straturilor, ca si modul de executare a sudurilor
intr-un rand are ca scop reducerea deformatiilor pieselor sudate datorita efectului termic.
Aceasta conduce la cresterea preciziei de executie a constructiei sudate si la micsorarea
adaosurilor de prelucrare.
Lucrari de completare la sudura

Aceste lucrari constau din :
- curatirea cordonului de stropi si zgura
- indepartarea suprainaltarii prin aschiere, din motive functionale sau estetice
- rectificarea zonei de trecere intre metalul de baza si fata sudurii la piesele supuse
la solicitari de obosela
- detensionarea termica sau prin vibratii
- control tehnic de calitate - vizual sau nedestructiv
Sudarea tablelor si profilelor subtiri

Se considera subtiri tablele si profilele cu grosimea mai mica de 3 mm. Pot
aparea strapungeri si deformatii. De aceea la sudarea in curent continuu se recomanda
polaritate inversa. Vitezele de sudare trebuie sa fie mari.
Electrozii folositi au l,6 ; 2 ; 2,5 mm si L= 350 mm.
Pentru o amorsare usoara Vagol = 60 V.
La sudura in curent alternativ Uag =75 V.
Tablele de grosimi sub l mm se sudeaza prin suprapunerea pe o garnitura (suport) de
cupru sau otel. Garnitura de otel ramane inglobata in ansamblul realizat. La sudarea tablelor
cu margini rasfrante se poate suda cu electrod de carbune fara material de adaos. Pentru o
buna formare a radacinii se folosesc garnituri de cupru. Electrozii folositi au invelis rutilic.
Sudarea tablelor si profilelor groase

Sudarea tablelor cu o grosime de peste 6 mm se realizeaza in mod obligatoriu cu
rostul prelucrat. Cresterea grosimii tablelor, privita ca factor constructiv influenteaza negativ
sudabilitatea. In general sudarea tablelor cu grosimi pana la 25 mm nu ridica probleme
deosebite. Grosimile mari favorizeaza o disipare rapida a caldurii, de multe ori sudarea lor
necesitand preincalzire. Pe masura executarii randurilor de sudura temperatura creste, de
unde si necesitatea opririi sudurii si racirii naturale pana la 200o C. Caldura redata de stratul
executat produce o structura de normalizare stratului anterior solidificat. Forma rostului poate
fi X, V, I, U. Randul de la radacina este tras. Celelalte sunt pendulate si pentru a preintampina
pericolul fisurarilor se recomanda sudarea orizontala sau in jgheab. Radacina se craituieste cu
Exemplar nr.:
arc-aer apoi se resudeaza. Structurile sudate din table groase sunt rigide, deformatiile sunt
reduse dar campul de tensiuni remanente este intens. Sudura in pas de pelerin se aplica pana
la grosimi de l5 mm. Peste l5 mm grosime se foloseste sudarea in cascade cu primul rand de
100300 mm si celelalte decalate.
Un rand depus realizeaza preincalzirea urmatorului. Cusaturile fiind lungi se executa
de la mijloc catre capete cu 2 sudori. La executarea sudurilor verticale se lucreaza cu 2 sudori
de o parte si de alta a rostului. Sectiunea randului de sudura nu va depasi 3 de. Randurile de
suprafata pot avea o , latime de 6 de pentru aspect estetic.
1.1.6.7 SUDAREA CU ARC ELECTRIC ACOPERIT SUB STRAT DE FLUX
Procedeul de sudare se desfasoara complet acoperit. De aceea procedeul impune prin

esenta sa un grad de automatizare, cele doua miscari de avans ale sarmei de sudura si de
deplasare longitudinala a arcului neputandu-se realiza manual. Avansul materialului de adaos
se face intotdeauna automat cu ajutorul unor instalatii speciale de sudura care avanseaza
sarma prin intermediul unor role de antrenare. Totodata instalatia mentine constanta lungimea
arcului de sudare.
Principial aceste mecanisme sunt de doua tipuri:
1) Automate cu avans variabil la care sursele de alimentare ale arcului au
caracteristici puternic coboratoare.
Atunci cand datorita imperfectiunii rostului lungimea arcului variaza se va modifica
si tensiunea de alimentare. Turatia motorului de antrenare a sarmei electrod este reglata in
functie de tensiunea de alimentare.
Daca creste lungimea arcului “l “, atunci creste si tensiunea de alimentare Ua, ceea
ce conduce ;a o crestere a turatiei motorului de antrenare a sarmei si deci la micsorarea
lungimii arcului ”l “.
2) Automate cu arcul reglat cu avans constant
In acest caz sursele au caracteristici externe cu panta coboratoare mica.
In acest caz la variatii mici ale lungimii arcului de sudare corespund variatii mari ale
curentului de sudare si variatii mici ale tensiunii de alimentare. Deci turatia motorului va fi
constanta.
Dupa modul in care are loc deplasarea arcului fata de piesa sudarea sub strat de flux
poate fi semiautomata (avans manual) sau automata (avans automat).
Avantajele sudarii sub strat de flux sunt :
- buna protectie fata de gazele din mediul inconjurator
- se poate lucra cu densitati mari de curent 100 - 200 A / mm2
- patrundere buna
- viteza de topire mare
- productivitate mare
- fum, gaze, noxe putine
- rezistenta si estetica buna a cordonului de sudura.
De obicei se folosesc surse de curent continuu cu I nominal = 1000 A. Pentru ca
autoreglarea sa se desfasoare bine trebuie ca diametrul electrodului sa ia valori de 2 mm..
Exemplar nr.:
Parametrii regimului de sudare sub strat de flux

1) Intensitatea regimului de sudare Is este limitat de supraincalzirea materialului si
de tipul de flux folosit. Is se coreleaza si cu diametrul electrodului de care apartine
domeniului de [2,12], de optim = 5 - 6 mm
Is min = l62.5 de - l90
Is max= 13 de2 + 147 de - 87
Is med = Is min + Is max
2
2) Tensiunea arcului Ua
Umic = latimea cordonului mica si suprainaltarea mare
U = latimea creste si patrunderea scade
Ua = a + b * la a, b constante care depind de felul fluxului si viteza de inaintare.
Daca U creste atunci se manifesta tendinta de instabilitate a arcului.
La sudarea in curent alternativ Ua este mai mica cu 35 V Umin in curent continuu
este 2526 V
3) Viteza de sudare reprezinta viteza de inaintare a arcului de-a lungul rostului. Ea
influenteaza forma si dimensiunile cusaturii sudate.
La viteze mici sub 10 m / h se formeaza o cantitate mare de metal topit care se
supraincalzeste si structura imbinarii este nefavorabila. La viteze cuprinse intre 10 si 20 m / h
arcul electric are o actiune mai intensa si patrunderea creste. In intervalul 2040 m / h,
patrunderea tinde sa scada, dar este compensata de actiunea arcului asupra piesei, putandu-se
considera ca patrunderea nu depinde de viteza. Peste
40 m / h patrunderea scade, latimea cordonului scade si cordonul de sudura devine
mai bombat.
Legat de parametrii regimului de sudare trebuie sa avem in vedere urmatoarele
aspecte:
1) Natura curentului
Se prefera sudarea in curent continuu. Polaritatea curentului si proprietatile de
stabilizare a fluxului influenteaza viteza de topire a sarmei. Un flux de buna calitate trebuie sa
realizeze acelasi coeficient de topire si la polaritate directa sila polaritate inversa.
2) Calitatea cordonului de sudura depinde de respectarea regimului de sudare.
Uneori pot aparea perturbatii datorita variatiei lungimii arcului, variatiei tensiunii din retea
sau functionarii defectuoase a sursei.
3) Lungimea libera a capatului sarmei electrod.
Lungimea capatului liber al sarmei trebuie sa fie mult mai mica in raport cu
lungimea electrozilor inveliti, ceea ce permite lucrul cu densitati mari de curent. Marirea
lungimii capatului liber produce supraincalzirea acestuia cu efecte negative asupra stabilitatii
arcului.
Valorile recomandate variaza de la 20 la 100 mm in functie de diametrul sarmei.
4) Grosimea stratului de flux
Stratul de flux exercita o anumita presiune asupra zonei de ardere a arcului electric
si a baii de metal topit. Daca el este gros nu se mai pot evacua corespunzator gazele formate,
suprafata cusaturii devine neregulata. La grosimi mici, se produc improscari de metal topit,
Exemplar nr.:
cusaturile sunt neuniforme si uneori poroase. Latimea stratului de flux trebuie sa aiba de 2 - 3
ori latimea zonei topite.
Tehnologia sudarii automate si semiautomate sub strat de flux
Etapele la sudarea automata sunt :

I. Pregatirea marginilor in vederea sudarii
Realizarea rosturilor cu grad ridicat de precizie se face prin prelucrari
mecanice. In mod curent se foloseste debitarea cu flacara oxiacetilenica. Zona rostului se
curata de vopsea si ulei. Alinierea si centrarea rosturilor contribuie la uniformitatea
cordoanelor realizate, deoarece sudorul nu poate interveni in timpul lucrului, arcul fiind
acoperit. Tablele se prind in puncte de sudura.
Pentru amorsarea arcului se prevad adaosuri.
II. Executarea cusaturii
1. Tablele se pot suda si fara prelucrarea rosturilor pentru sudurile nepretentioase.
Varianta se
aplica pentru oteluri sub 0,22%C si structuri care nu se exploateaza la temperaturi
negative.
Imbinarile au o tendinta mai mare spre formarea fisurilor datorita formei rostului si a
tensiunilor.
2. Sudarea se executa in mai multe straturi. Tehnologic se are in vedere sa nu se
modifice regimul de sudare intre straturi, fapt care ar necesita reglaje la echipamentul de
lucru. Is se reduce numai la primul strat.
Stratul de la radacina sudurii este in cazul sudarii sub strat de flux un
strat”tras”, tehnologic , care are rolul de a sustine baia de metal topit si de a realiza
pozitionarea pieselor in vederea sudarii. Celelalte straturi sunt straturi tehnologice . Dupa
executarea acestora se procedeaza la inlaturarea stratului tehnologic tras, fie prin aschiere (
polizare ), fie prin “craituire”( suflare cu arc-aer, utilizand electrozi fuzibili de carbune si un
jet de aer comprimat care inlatura baia de metal topit. Acest strat trebuie inlaturat in
intregime, in caz contrar in zona radacinii vor apare defecte de sudare.
Folosirea dispozitivelor de sustinere a baii de metal topit la sudarea cap la cap
asigura o radacina uniforma. Deoarece costurile de productie se majoreaza aceste dispozitive
se folosesc la productia de serie.
In cazul sudurii semiautomate se remarca urmatoarele particularitati:
- sudurile semiautomate se aplica pentru cusaturi cu lungime mica; sectiune mica si
acces dificil. Metoda se aplica pentru sudurile de colt. Capului de sudare i se ataseaza o
palnie cu flux si sudorul realizeaza deplasarea manuala de-a lungul cusaturii. Se folosesc
sarme de sudare cu diametrul electrodului mai mic de 2 mm, pentru a se realiza autoreglarea
arcului. Lungimea libera a capatului liber al electrodului este de 203o mm. Se sudeaza si
curent continuu cu polaritate inversa.
Sudarea in medii de gaze protectoare
Generalitati
Sudarea in medii de gaze protectoare este un procedeu de sudare cu arc electric in
mediu de gaz protector inert (argon , heliu , amestecuri) la care arcul arde liber intre un
Exemplar nr.:
electrod de wolfram si piesa. In practica se foloseste curent denumirea WIG. Pentru

realizarea cusaturii in spatiul arcului se introduce din lateral manual sau automat metal de
adaos sub forma de sarma. La sudurile pe muchie si cu margini rasfrante procedeul se aplica
fara materiale de adaos cu viteze de sudare de 200 m / h.
Pentru sudarea otelurilor se folosesc surse de curent continuu cu polaritate directa,
iar pentru sudarea aluminiului si a aliajelor usoare, curentul alternativ. Electrodul se
confectioneaza din W deoarece aceste are temperatura de topire de 341o C, iar consumarea
acestuia in procesul de sudare este foarte redusa. Nu se recomanda polaritatea inversa
deoarece temperatura petei anodice este mare si electrodul ar fi afectat. Daca totusi acest
procedeu este folosit curentii de sudare se vor limita la l0 % din valoarea polaritatii directe.
Constructiv varful electrodului are forma conica la sudarea otelurilor si semisferica la sudarea
aluminiului.
1.1.6.8 TEHNOLOGIA SUDARII DUPA PROCEDEUL WIG
I. Pregatirea marginilor in vederea sudarii.

La tablele sub 2mm grosime se foloseste rasfrangerea marginilor. Fara prelucrare se
pot suda table cu grosimi pana la 8 mm. Prelucrarea marginilor in cazul sudarii cu material de
adaos este similara ca la sudarea prin procedee obisnuite, dar unghiurile rosturilor sunt mai
mici.
II. Asigurarea protectiei cu gaz
Gazul este suflat spre baia de sudura, concentric cu electrodul de W.
Realizarea protectiei radacinii in vederea prevenirii oxidarii se poate realiza cu ajutorul unor
dispozitive speciale.
Pentru a preveni oxidarea capatului electrodului gazul de protectie este trimis inainte
de amorsare arcului cu 1s si oprit dupa stingerea arcului. In plus se previne oxidarea baii de
metal topit pana la solidificare.
III. Tehnica de lucru
Amorsarea arcului se face pentru o pozitie perpendiculara a pistoletului in
raport cu piesa. Se efectueaza miscari circulare pe loc pentru formarea baii, dupa care
pistoletul se inclina la 75o. Materialul de adaos se introduce intermitent in arc sub un unghi de
l525. El se retrage astfel incat sa se mentina in zona de protectie a gazului. Arcul electric
trebuie mentinut scurt pentru a avea o buna protectie a baii.
Sudarea prin procedeul MIG
Este un procedeu de sudare cu arc electric in mediu de gaz protector cu electrod
fuzibil la care se utilizeaza un gaz inert (argon, heliu). Operatia de sudare se poate realiza
semiautomat sau automat. Metalul de adaos este sub forma de sarma electrod antrenata
mecanic cu role de avans spre zona de imbinare. Sarma fiind depusa intr-o toba nu se poate
curata eficient, introducand impuritati in baia de sudura. Se foloseste cel mai frecvent 20%
argon - 80% heliu. Sudarea se executa in curent continuu cu polaritate inversa (DC + ).
Modul de transfer al metalului de adaos prin arc este functie de lungimea libera a sarmei
electrod. Sarma trebuie sa se topeasca cat mai repede prin efect Joule si al arcului electric.
Trecerea metalului de adaos prin coloana arcului se face in urmatoarele moduri :
- transfer in zbor liber (spray - arc);
Exemplar nr.:
- transfer prin formarea unei punti (short-arc) ;

- transfer intermediar.
Sudarea prin procedeul MAG
Arcul electric se formeaza intre sarma electrod si piesa intr-un mediu
protector de gaz activ. Pe masura topirii sarma se deplaseaza in zona de lucru prin
intermediul unui mecanism de avans cu sole. Gazul utilizat este bioxidul de carbon
Procedeul prezinta urmatoarele avantaje:
- putere ridicata de topire, ca urmare a lucrului cu densitati mari de curent(200300 A
/ mm2).
Cantitatea de metal depus atinge 34 kg/h ;
- productivitate mare prin reducerea timpilor auxiliari comparativ cu sudarea
manuala ;
- deformatii reduse dupa sudare, datorita vitezelor de lucru ridicate la densitati mari
de curent ;
- economicitate - cantitate mare de metal depus in unitate de timp. Unghiul rostului
s-a redus la 40 o de la 60o datorita puterii mari de patrundere, reducandu-se cantitatea de
metal depus ;
- sensibilitate mica fata de oxizi ;
- pierderi mici de metal prin stropi 78 %.
Transferul de metal adaos prin coloana arcului se poate face :
- in regim de scurtcircuit (short-arc)
Ua = 1..20 V, curentii de sudare sunt redusi, iar lungimea arcului este mica. Se
foloseste la sudarea tablelor subtiri si permite controlul energiei termice introdusa in procesul
de sudare.
- in regim de pulverizare (spray-arc), arcul avand o lungime mare. Ua = 2225 V.
Curentii de lucru sunt mari iar stabilitatea arcului buna. Se folosesc la sudarea
tablelor cu grosimi peste 5 mm.
VERIFICARI la Execuţia imbinarilor sudate

• Inaintea inceperii sudarii se fac urmatoarele verificari de catre maistrul sudor
si sef – sectie, santier si/sau punct de lucru.
• Verificarea pragurilor, a unghiurilor, a interspatiului si ale eventualelor treceri
de la o grosime la alta cu panta prevazuta. Abaterile admise pentru aceste dimensiuni sunt
prevazute in “Tehnologiile de sudare omologate”.
• Verificarea abaterilor fata de axele pieselor. Abaterile fata de axele pieselor
sunt cele prevazute in normativele conform carora se executa lucrarea.
• Verificarea prinderilor provizorii vizual. Acestea trebuie sa corespunda celor
prevazute. Daca prinderile provizorii sunt fisurate, acestea se inlatura prin craituire arc-aer si
polarizare, apoi se refac.
• Verificarea polizarii la luciu metalice conform pct.3.5.5.1.
• Existenta placutelor terminale si a placilor de proba acolo unde sunt prevazute
in procesul tehnologic.
• Verificarea temperaturii de preincalzire conform “Instructiunilor pentru
preincalzire la sudare”.
Exemplar nr.:
• Dupa verificarile de la pct.3.6.1 se completeaza fisa de urmarire in executie

conceputa de tehnologul lucrarii.
• Regimurile de sudare, ordinea de sudare, ordinea de depunere a straturilor
(randurilor) si preincalzirea se executa conform tehnologiilor de sudare omologate.
• Abaterile admise la regimurile de sudare prescrise:
o pentru viteza de avans a electrodului Ve ± 10 %
o pentru viteza de sudare Vs ± 5%
o pentru intensitatea curentului de sudare si pentru tensiunea arcului, abaterile
sunt prevazute in regimurile de sudare din tehnologiile calificate (omologate).
• In timpul sudarii, temperatura intre doua straturi (randuri) succesive nu va
depasi 200°C si verificata de catre sudor, maistru sudor cu creta thermocrom sau termometru
de contact.
• La sudarea automata sub strat de flux se va respecta lungimea libera a sârmei
35-45 mm iar grosimea stratului de flux va fi pastrata in limitele 25-35 mm.
• Dupa executarea fiecarei imbinari sudate, sudorul care le-a executat isi va bate
poansonul la o distanta de circa 50 mm de axul cusaturii asezate pe lungime astfel:
o la mijlocul cusaturii pentru cusaturi cu lungimea < 0,5 m
o la capetele cusaturii pentru cusaturi cu lungimea > 0,5 m
• Controlul aplicarii poansoanelor revine maistrului sudor si CTC.
Controlul calităţii îmbinărilor sudate
Se executa conform planului de control pentru sudura avand la baza urmatoarele:
o procesul tehnologic de sudare
o tehnologii de sudare calificate (omologate)
o instructiuni de lucru pentru diferite faze din procesul tehnologic
o plan de control distructiv si nedistructiv
o fise de masuratori
o fise de urmarire in executie.
1. Inainte de sudare:
• Se examineaza cu atentie proiectul de executie, procesul tehnologic de executiem
proiectele dispozitivelor de asamblare si sudare, planul de control distructiv si nedistructiv si
clasele de calitate ale sudurilor
• Se verifica calitatea materialelor de baza si de sudare care trebuie sa corespunda
proiectului de executie si tehnologiei de sudare
• Se face controlul de asamblare conform pct.3.5. In caz de neconformitate se
indreapta sau se refac subansamblele.
2. În timpul sudării:
• Se controleaza permanent modul cum se face preincalzirea care trebuie sa
corespunda instructiei tehnologice de preincalzire.
• Se verifica modul de respectare al regimurilor de sudare a ordinei de depunere a
straturilor (rândurilor), a ordinii de sudare a cusaturilor care trebuie sa corespunda procesului
tehnologic de sudare si a tehnologiei omologate de sudare.
Exemplar nr.:
• Se controleaza modul de executie a stratului de la radacina, curatirea arc-aer

corecta a radacinilor si polizarea (la suduri patrunse) modul de curatire inaintea depunerii
stratului (rândului) urmator (indepartarea corecta a zgurii la nevoie chiar prin polizare) si
respectarea temperaturii maxime de 200°C intre 2 straturi succesive.
3. Control final:
• Se controleaza vizual (cu ochiul liber si cu lupa) toate cusaturile pe toata
lungimea. Toate defectele exterioare constatate se remediaza inainte de a fi supuse
controlului nedistructiv, radiografic, ultrasonic, cu lichide penetrantem etc.
• Se verifica prin masuratori dimensiunile si forma exterioara a cusaturilor sudate
cap la cap si de colt (grosimea, latimea si catetele pentru sudurile de colt). Abaterile admise la
dimensiuni si forme conform normei produsului executat.
• Defectele constatate la imbinarile sudate atat cele exterioare cat si cele interioare
se vor remedia conform “Instructiunilor de remediere defecte imbinari sudate si rosturi”.
7.1. Verificarea proiectului de execuție

Modificarea proiectelor de execuţie (necesitată de simplificarea procesului
tehnologic de montare a confecţiilor din oţel sudate) se va face numai cu avizul prealabil, în
scris, al proiectantului şi beneficiarului. Proiectul pentru tehnologia de montare va cuprinde
obligatoriu:
• măsuri pentru execuţia îmbinărilor cu şuruburi pretensionate
• verificarea cotelor şi nivelelor indicate de proiect pentru elementele montate
• marcarea elementelor şi ordinea fazelor operaţiei de montare
• asigurarea stabilităţii elementelor din oţel în fazele operaţiei de montare
• planul operaţiilor de control în conformitate cu prevederile proiectului de
execuţie, a prescripţiilor tehnice şi a prezentei proceduri;
• metodele şi frecvenţele verificărilor ce trebuie efectuate pe parcursul şi la
terminarea fazelor de lucrări de montaj.
1.1.6.9 MATERIALE NECESARE EXECUTIEI
7.2.1. Elemente, subansamble

La primirea pe şantier a elementelor din oţel livrate de organizaţie sau a materialelor
metalice pentru montare, primite direct de la furnizor, se va efectua recepţia acestora de către
responsabilul de lucrare şi, după caz, de beneficiar.
În cadrul recepţiei pe şantier (la punctul de lucru) a subansamblelor, elementelor din
oţel, verificarea calităţii acestora constă din:
verificarea existenţei şi examinarea atât a conţinutului documentaţiei de atestare a
calitaţii elementelor din oţel, care trebuie să fie transmisă de către organizaţie la şantier
(punctul de lucru) odată cu livrarea subansamblelor cât şi a corespondenţei calităţii oţelului
pieselor şi a clasei de calitate a sudurilor, cu prevederile proiectului de execuţie şi ale
prescripţiilor tehnice.
Exemplar nr.:
Documentaţia de atestare a calităţii trebuie să cuprindă certificatele de calitate a

tuturor elementelor din oţel livrate, la care trebuie anexate:
confirmarea scrisă a organizaţiei, bazată pe certificate ale furnizorilor săi sau pe
încercări proprii, ca toate materialele utilizate corespund proiectului şi prescripţiilor tehnice.
Documentele doveditoare se păstrează şi la organizaţie, cel puţin până la recepţia finală a
obiectului.
buletine de verificare nedistructivă pentru toate cordoanele de sudură executate în
organizaţie şi pentru care proiectul prevede astfel de încercări; din buletine trebuie să rezulte
în mod clar clasa de calitate rezultată din încercare;
procese verbale de recepţie a montajului de probă prealabil, dacă acesta este
prevăzut în proiectul de excuţie, cu specificarea realizării contrasăgeţii prescrise;
documente privitoare la încercarea prin încărcare a construcţiei (care să includă
rezultatele şi concluziile încercării), dacă necesitatea acestei încercări a fost prevăzută în
proiectul de execuţie în actele de control sau a fost cerută prin expertiză tehnică;
schiţe cu marcarea şi poziţionarea elementelor din oţel;
piese scrise şi desenate a proiectului de execuţie care a suferit modificări şi
completări pe parcursul execuţiei (în care au fost introduse modificările şi completările
efectuate), însoţite de aprobarea scrisă a proiectantului şi beneficiarului, pentru fiecare din
modificări
verificarea prin încercări directe a calităţii confecţionării elementelor din oţel
(verificarea vizuală şi prin măsurare a formei şi dimensiunilor, atât a pieselor care alcătuiesc
elementul, cât şi a elementului în ansamblu, inclusiv înbinările), a pregătirii suprafeţelor în
vederea aplicării protecţiei anticorozive, precum şi a realizării stratului de protecţie
temporară.
Încercări directe asupra calităţii materialelor şi îmbinărilor pentru toate elemenetele
furnizate fără certificat de calitate, pentru cele ce au fost deteriorate înaintea montării sau care
provin din demontarea unei construcţii existente.
Verificarea subansamblelor se face bucată cu bucată. În cazul în care la unul sau mai
multe subansamble se vor constata deficienţe de calitate, acestea vor fi consemnate în acte de
constatare însoţite de schiţe şi detalii suficiente, pentru ca ulterior, la verificarea cu
reprezentanţii organizaţiei, să poată fi uşor identificat.
Elementele pentru care nu a fost primită la şantier (punct de lucru) parţial sau total,
documentaţia de la punctul a) de mai sus, la care se constată neconcordanţă între calitatea ce
rezultă din documentaţia primită de la organizaţie şi cea prevăzută in proiectul de execuţie
sau în prescripţiile tehnice, precum şi cele la care, cu ocazia verificării calităţii prin încercări
directe, s-au constat deficienţe, vor fi respinse la recepţie. Se vor pastra in carantina pana la
rezolvarea acestei neconformitati.
În cazul în care la recepţia organizației a elementelor din oţel au participat şi delegaţi
ai echipei de montare, verificările de mai sus nu mai sunt obligatorii la primirea materialelor
pe şantier (punctul de lucru); în aceste cazuri se va controla dacă s-au produs deformări în
timpul manipulării şi transportului.
7.2.2. Materiale de asamblare

Exemplar nr.:
În cadrul recepţiei la primirea materialelor metalice (nituri, şuruburi, piuliţe, şaibe,

electrozi, sârme pentru sudare etc.) pentru montarea acestora, verificarea calităţii lor constă
în:
• verificarea existenţei şi examinarea conţinutului documentelor de atestare a
calităţii materialelor şi a corespondenţei cu prevederile proiectului şi ale
prescripţiilor tehnice
• verificarea prin încercări directe a calităţii materialelor în conformitate cu
prevederile prescripţiilor tehnice corespunzătoare.
În cazul când lipsesc certificatele de calitate emise de furnizor, când certificatele nu
conţin toate elemenetele cerute prin comandă sau în codiţiile proiectului de execuţie, precum
şi când există dubiu asupra exactităţii datelor certificate, se vor face sau comanda de către
organizaţie încercările necesare determinării calităţii materialelor respective. Pentru
şuruburile de înaltă rezistenţă pretensionate se vor respecta prevederile C 133-82.
7.3. Pregatirea executiei

Documentele pentru tehnologia de montare va cuprinde obligatoriu:
măsuri privind depozitarea şi transportul pe şantier (la punctul de lucru) a
elementelor de construcţie din oţel;
organizarea asamblării în tronsoane de şantier a elementelor din oţel, cu indicarea
mijloacelor de transport şi de ridicat necesare;
indicarea dimensiunilor a căror verificare este necesară pentru asigurarea tolerantelor
de montare incluse prin proiectul de execuţie şi prin prescripţiile tehnice;
materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul şi
regimul de sudare, planul de succesiune a executării sudurilor de montaj, măsurile ce trebuie
luate pentru evitarea sau reducerea în limitele admise a deformaţiilor şi eforturilor remanente
produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioară a suprafeţelor cordoanelor de sudură
la elem. solicitate dinamic etc.
1.1.6.10 VERIFICĂRI REFERITOARE LA EXECUȚIE
Pe parcursul efectuării lucrărilor de montare se vor efectua verificări referitoare la:

îndeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a
elementelor din oţel;
realizarea de caliate (în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie ale
prescripţiilor tehnice), a lucrărilor de montare, precum şi poziţionarea corectă a aelementelor
din oţel. Verificarea dimensională şi calitativă se face prin încercări directe, în mod
permanent pe parcursul fazelor de montare.
recepţia lucrărilor sau părţilor de construcţie care devin ascunse (Cordoane de
sudură care nu mai sunt accesibile la sfârşitul fazei de lucrări, prelucrarea marginilor pieselor
care se îmbină prin sudură la montare, executarea diferitelor straturi de protecţie anticorozivă,
verificarea calităţii curăţirii elementelor care se îmbină prin şuruburi pretensionate etc.).
Rezultatele verificărilor cu privire la calitatea lucrărilor executate prin aceste operaţii se
Exemplar nr.:
consemnează în procese verbale de lucrări ascunse şi condiţionează începerea operatiilor

următoare:
verificarea prin încercări nedistructive a calităţii sudurilor cap la cap realizate la
montare, a căror verificare este indicată în proiectul de execuţie;
verificarea strângerii şuruburilor de înaltă rezistenţă (conform prevederilor C 133-
82)
În cazul constatării unor deficienţe de calitate sau depăşirii abaterilor admise la
lucrările de montare, acestea vor fi consemnate în mod detaliat în procesele verbale de
constatare însoţite de releveele necesare uşoarei identificări a locurilor unde au fost
constatate.
La terminarea fiecărei faze a lucrărilor de montare (prin care în specificul
construcţiilor metalice, se înţelege lucrările de montaj a fiecărei categorii de elemente din
oţel, pe un sector dat), se va efectua verificarea calităţii lucrărilor de montare executate, care
va cuprinde:
examinarea execuţiei şi conţinutului documentaţiei de atestare a calităţii, care trebuie
să cuprindă:
certificate de calitate sau buletine de încercări pentru toate piesele şi materialele
metalice folosite atât în montare, cât şi la eventualele refaceri, consolidări sau remedieri
existente;
procese verbale de lucrări ascunse, buletin de încercare nedistructivă a sudurilor cap
la cap, a căror executare la montare esete pervăzută în proiectul de execuţie, buletinele de
eventuale încercări dispuse prin dispoziţiile de şantier ale proiectantului, prin actele de
control etc.
tabele cu poansonul sudorilor autorizaţi care au excutat sudurile de montare
fişele în care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale
atestate, însărcinate cu execuţia şi cu controlul îmbinărilor de înaltă rezistenţă, conform
prevederilor C 133-82
Procese verbale de recepţie a refacerii şi remedierii tuturor deficienţelor de
confecţionare şi montare constatate eventual cu ocazia recepţiei elementelor şi materialelor
metalice la recepţia pe şantier (la punctul de lucru)
piesele scrise şi desenate ale proiectului de execuţie cu toate modificările şi
completările intervenite pe parcursul montării,însoţite de aprobarea în scris a proiectantului şi
beneficiarului.
Fazele lucrărilor de montare şi ordinea cronologică a acestora, vor fi cele menţionate
în proiectul pentru tehnologia de montare, eventual în cazul nemenţinerii acestora în
documentaţia pentru tehnologie şi montare, fazele se stabilesc în scris la începutul lucrării de
către responsabilul de lucrare.
1.1.7 Informatii documentate
Proces verbal de lucrări ascunse

Certificate de calitate
Buletine de încercări
Exemplar nr.:
Buletine de verificare nedistructivă

Procese verbale de recepţie a montajului de probă
Procese verbale de recepţie a refacerii şi remedierii
Fişe de urmărire
1.2 PROTECTII ANTICOROZIVE PELICULARE PE SUPRAFETE METALICE
1.2.1 Documente de referinta
Proiect tehnic si detalii de executie;

Caiete de sarcini ale lucrarii, memorile tehnice, listele de cantitati;
Legea 10/1995 privind Calitatea in constructii, cu completarile ulterioare;
Instructiuni de montaj ale firmelor furnizoare;
C56/1985 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatii aferente;
P118/1983 – Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectia la actiunea focului – completate, modificate si aprobate cu Ordin nr.29/N/1996;
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii – aprobat cu Ordin
MLPAT nr.9/N/15.03.1993;
C300 /1994 – Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii – Aprobat cu ordin MLPAT nr.20/N/11.07.1994;
HGR 300/02.03.2006 privind "Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile";
HGR 1048/09.02.2006 privind "Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca";
Legea 307/12.07.2006 privind "Apararea impotriva incendiilor";
Legea 319/14.07.2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca;
HGR 1425/11.10.2006 pentru "Aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006.
STANDARDE DE REFERINTA
STAS 395/88 - Otel laminat - Otel lat.
STAS 333/87 - Otel laminat cald - Otel rotund
STAS 334/88 - Otel laminat la cald - Otel patrat.
STAS 424/91 - Otel laminat- Cornier cu aripi egale
STAS 425/80 - Otel laminat-Otel cornier cu aripi neegale
STAS 564/86 - Otel laminat-Otel “U”
STAS 566/86 - Otel laminat. Otel “T” cu aripi egale si muchii rotunjite.
STAS 3097/80 - Grunduri anticorozive pe baza de miniu.
NI - Chituri de baza de ulei.
STAS grupa L23 - Vopsele de ulei
SR ISO 1125/94 - Electrozi sudura.
SR 9795/1/97 - Abrazivi pe suport. Foi si coli.
Exemplar nr.:
SR 9795/2/97 - Abrazivi pe suport. Discuri.

SR 9795/3/94 - Abrazivi pe suport. Rulouri.
SR 9795/4/97 - Abrazivi pe suport. Benzi fara sfarsit.
MATERIALE
- toate materialele vor avea Certificate de calitate si/sau Agrement tehnic
- Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf.N.I. producator.
- Vopsele de ulei grupa L23 STAS - lacuri si vopsele.
- Hartie pentru slefuire SR 9795/1, 2, 3, 4/97
- Chituri pe baza de ulei.
1.2.2 Pregatirea lucrarii

1. Conditii prealabile
Existenta la punctul de lucru a documentatiei tehnice si de calitate necesara inceperii
lucrarilor, respectiv:
- documentatia tehnica de executie (la ultima revizie);
- proceduri/instructiuni tehnice specifice aprobate pe lucrare;
- planul calitatii aprobat pe lucrare;
- procese verbale de instruire ale sefului punctului de lucru ale personalului
executant;
- proces-verbal predare-primire al frontului de lucru;
- lista materialelor, a echipamentelor de masurare si incercare, inregistrarile de
calitate aferente si instructiunile de manipulare si depozitare proprii sau ale furnizorului;
- dovezi ca neconformitatile depistate asupra materialelor sunt tinute sub control si
rezolvate;
- instructiuni de protectie a muncii si PSI specifice.
Asigurarea de catre seful de santier prin colaborare cu toate compartimentele
implicate a necesarului de documente, forta de munca calificata, mijloace de mecanizare,
EMM, SDV etc, pentru realizarea lucrarii.
Instruirea de catre seful de santier impreuna cu responsabilul AQ al unitatii, a sefului
punctului de lucru si a personalului executant, privind insusirea documentatiei tehnice, a PTE
si PC aprobat.
Efectuarea de catre responsabilul cu protectia muncii si PSI al unitatii cu tot
personalul implicat in activitatea de executie a instructajului privind SSM si PSI specifice –
activitate finalizata prin PV de instruire si semnarea fiselor personale.
Ca lucrari pregatitoare, rugina de pe confectiile metalice se va curate cu peria
speciala inainte de aplicarea gundului/vopselurilor.
2. Preluarea frontului de lucru
Preluarea frontului de lucru se face pe baza in proces-verbal de predare-primire front
lucru in conformitate cu legislatia in vigoare (sau dupa caz, prin inregistrarea tip a clientului.
Elementele de constructie metalica trebuie sa fie realizate in conformitate cu
prevederile documentatiei tehnice de executie si confirmate cu prevederile documentatiei
tehnice de executie si confirmate prin documente de atestare a calitatii lucrarilor (PVRC,
probe, etc) de catre predator.
Exemplar nr.:
Documentele de atestare a calitatii finale a structurii metalice executate trebuie sa fie

specificate in P.V. de predare-primire a frontului de lucru.
Cerinte de calitate ale stratului suport la preluare:
- sa aiba rezistentele mecanice prescrise si sa indeplineasca conditiile de stabilitate;
eventualele deformari, vibratii etc neluate in consideratie de la inceput produc degradarea
protectiei;
- sa corespunda dimensional cu prevederile din proiect, pentru a nu se face ulterior
modificari dimensionale de forma sau grosime;
- sa nu prezinte colturi sau muchii vii; racordarea suprafetelor plane se face de regula
sub o raza de min.5 mm;
- suprafata pieselor trebuie sa fie usor de controlat si accesibila pentru lucrarile
curente de intretinere;
- sa se evite pe cat posibil interspatiile reduse in care nu se poate interveni
pentru o pregatire, vopsitorie si intretinere curenta. In cazul in care aceste spatii reduse nu se
pot evita, documentatia tehnica trebuie sa prevada, dupa caz, pregatirea si vopsitoria inainte
de asamblare;
- corpul aparatelor, rezervoarelor – nu trebuie sa aiba burdusiri de peste 3-5
mm;
- elementele de cosntructii metalice nu trebuie sa prezinte fisuri, sufluri, pori;
- neuniformitati, resturi de zgura sau tunder, exfolieri ale metalului sau
neetanseitati;
- utilajele (rezervoarele) – nu trebuie sa prezinte suprafete corelate prin
chituire (eventualele portiuni poroase se sudeaza si apoi se polizeaza).
Sudurile interioare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie executate fara pori si polizate la nivelul tablei;
- sa nu prezinte perle de sudura;
- sudurile in forma de V sa fie executate de preferinta cu radacina sudurii spre
exteriorul utilajului. Daca acest lucru nu este posibil atunci trebuie sa se execute o sudura de
completare care se plizeaza;
- sudurile de colt continue se rotunjesc prin polizare la o raza de minim 5 mm.
Constructorul partii metalice trebuie sa garanteze executia acesteia pentru
functiile tehnologice pentru care a fost proiectata, cu respectarea tuturor normelor in vigoare.
Utilajele (rezervoarele) a caror dare in exploatare este reglementata prin
instructiunile si prescriptiile ISCIR, trebuie sa fie supuse si sa corespunda probelor impuse.
La preluarea frontului de lucru, beneficiarul trebuie sa confirme prin
documente sau in procesul verbal de predare-primire front lucru, faptul ca au fost executate
probele hidraulice si mecanice, precum si rezultatele acestora.
3. Materiale
Materialele implicate in executia lucrarilor de protectie anticoroziva peliculara (tip,
structura, grosime pe fiecare strat, grosime totala minima pelicula uscata etc) sunt stabilite in
documentatia tehnica de executie – in conformitate cu prevederile standardelor, a
prescriptiilor tehnice in vigoare si a prescriptiilor tehnice de produs, aferente.
Alegerea sistemului de vopsitorie se face de catre elaboratorul documentatiei tehnice
de executie (proiectant de specialitate, compartiment tehnic unitate) avand in vedere:
Exemplar nr.:
- tipul elementelor ce trebuie protejate anticoroziv si durata de folosinta;

- clasa de agresivitate in care este amplasata constructia (1,2,3 sau 4 – conform
STAS 10128/1986);
- durata de viata a protectiei (lunga, medie sau scurta conform STAS 10702/1-1983).
Materialele prevazute in documentatie, respectiv, aplicate pe santier – trebuie sa fie
agrementate.
Din gama materialelor uzitate in sistemele de vopsitorie cu uscare la aer, se aplica pe
scara larga produse pe baza de:
- rasini epoxidice reticulabile cu intaritori poliamidici sau poliamidoaminici;
- rasini alchidice;
- rasini siliconice;
- copolimeri vinilici;
- clorcauciuc;
- perclorvinil;
- ulei;
- acrilice;
- zinc anorganic (silicat);
- poliuretanice etc.
Sistemele de vopsitorie se aplica de regula pe suportul metalic – prin intermediul
grundului specific.
In cazul suportului din tabla zincata sau aluminiu produsele indigene de vopsitorie
impun utilizarea obligatorie ca prim strat – grundul reactiv (G4331, G4335, G4332 etc).
4. Pregatire front lucru
Pregatirea suprafetei metalice are drept scop indepartarea impuritatilor (oxizi de
metal, grasimi, rugina si oricare alte impuritati rezultate in timpul prelucrarii, asamblarii,
transportului etc) care sa permita o buna aderenta a protectiei.
Pregatirea suprafetei suport se recomanda a se executa de preferinta – prin procedee
industriale in uzinele producatoare de elemente metalice; in uzine trebuie sa se realizeze si
protectia temporara prevazuta in documentatia tehnica de executie (de regula stratul de grund
propriu sistemului de vopsitorie).
In cazul elementelor preuzinate (prefabricate in baze proprii ale constructorului)
protectia integrala a reperelor su subansamblelor se recomanda a se realiza in cadrul sectiilor
unitatilor furnizoare (atelierelor de prefabricate) unde este posibila folosirea mijloacelor
mecanizate de pregatire a suprafetelor si de aplicare a straturilor de protectie.
Nu se admite inceperea preasamblarii de elemente sau subansamble semiuzinate
daca protectia din uzina (atelier) nu este realizata la nivelul impus de caietele de sarcini
intocmite de proiectantul de specialitate.
Pregatirea suprafetelor se face in functie de starea in care se afla acestea si de gradul
de curatire cerut prin documentatia tehnica de executie, respectiv:
a). materialul acoperit partial sau in intregime cu tunder;
b). materialul acoperit partial sau in intregime cu rugina;
c). materialul acoperit cu o protectie temporara (uleiat, fosfatat, protejat cu diverse
grunduri – miniu de plumb, miniu de fier, grund pasivant pe baza de zinc etc);
d). materialul zincat la cald prin cufundare in baie;
Exemplar nr.:
e). materialul acoperit cu straturi de vopsea avand defecte provenite din transport si
manipulare;
f). materialele acoperite cu vopsea veche degradata;
Pregatirea suprafetei metalice se executa in momentul inceperii lucrarilor de
protectie si comporta urmatoarele faze de lucru:
- indepartarea murdariei;
- curatirea de grasimi si uleiuri;
indepartarea oxizilor, tunderului si a micirlor defecte de suprafata.
Fazela de executie se realizeaza consecutiv si integral pe portiuni limitate de
suprafata (functie de conditiile de executie).
Indepartarea murdariei se efectueaza pe elementele metalice aflate in starea sus
mentionata. Curatirea suprafetei de murdarie este obligatorie si se va realiza prin periere,
dupa caz, cu perii de sarma, cu perii de par de porc sau cu perii de paie si spalare cu apa.
Dupa spalare, elementele metalice se sterg cu carpe, bumbac sau calti si se ususca
prin suflare cu aer. Nu este admis a se lasa suprafetele metalice neprotejate sa se usuce un
mod natural in atmosfera.
In cazul suprafetelor elementele aflate in exploatare, prin pregatirea prealabila
trebuie sa se indeparteze straturile de protectie neaderente, pana la metal.
Indeprtarea depozitelor de grasimi sau uleiuri se face de preferinta prin stergere cu
un detergent adecvat, urmata de spalare cu apa si stergere cu carpa uscata. Zonele mici de ulei
sau intinderea grasimilor. Eventualele reziduri alcaline de la suduri, substante chimice
utilizate pentru testarea sudurilor sau reziduri de sapun de la testare ( in cazul rezervoarelor)
se indeparteaza cu apa curata.
Indepartarea oxizilor, tunderului etc se efectueaza pentru starile sus mentionate, in
functie de natura acestora, a grosimii, a suprafetei suport, a gradului de atac etc, prin: sablare,
razuire, slefuire, polizare etc.
Gradul si tipul de curatire al suprafetei suport, se stabilesc in documentatia tehnica
de executie, se fixeaza aspectul final al suprafetei pregatite (ex: luciu metalic) potrivit cu
prevederile STAS 10166/1977.
In cazul curatirii prin sablare, acestea se realizeaza in conformitate cu prevederile
STAS 10166/1-1977 utilizand ca material abraziv: grit, electrocorindon, alice de otel, nisip
cuartos etc – conform recomandarilor din documentatia de executie si a gradului de
rugozitate cerut. Prin sablare trebuie sa se obtina surpafete curate denumite curent “metal
curat” sau “luciu metalic”. Alegerea corecta a materalului abraziv pentru sablare si a
granulometriei acestuia conditioneaza obtinerea gradului de curatire si a rugozitatii cerute
prin documentatia tehnica de executie.
Dupa pregatirea mecanica suprafata trebuie sa fie perfect curata si sa corespunda
gradului si tipului de curatire indicat in proiect.
Atat in cazul elementelor noi cat si a celor aflate in exploatare, suprafetele pregatite
trebuie sa fie lipsite de: arsura neaderenta de la laminare, vopsea veche, rugina, fondanti
ramasi de la sudura sau alte impuritati care au influenta negativa asupra proprietarilor de
protectie ale acoperirilor peliculare.
Daca documentatia tehnica de executie impune gradul de sablare, rugozitatea
suprafetei obtinute trebuie verificata fie vizual, prin comparare cu etalonul fotografic
Exemplar nr.:
(conform STAS 10166/1-77 fig.512), fie prin masurarea rugozitatii (conform STAS
5730/4/87) sau utilizand aparatura tip ELCOMETER (comparator tactil KEANE-TETOR,
Rugotest etc).
Amplitudinea rugozitatii suprafetelor dupa sablare, de regula, nu trebuie sa
depaseasca 0,1 mm (rugozitatea se impune prin documentatia tehnica de executie – functie de
importanta lucrarii si a grosimii stratului total uscat de vopsea).
Dupa pregatirea mecanica, suprafetele metalice se desprafuiesc prin aspiratie cu
aspirator industrial sau suflare cu aer si se grunduiesc cu grundul specific sistemului de
vopsitorie, in maxim 3 ore de la terminarea pregatirii fiecarei protiuni de suprafata. Calitatea
pregatirii stratului suport (cu deosebire in cazul sablarii) trebuie sa faca obiectul P.V.R.C. si
F.C.C. si conditioneaza continuarea lucrarilor.
5. Pregatire materiale
Se controleaza ca materialul sa fie in ambalajul original, cu marcaj de indetificare si
sa aiba certificat de calitate care sa ateste calitatea si incadrarea in termenul de garantie.
La nivel de santier se pot efectua o serie de determinari prealabile, concludente ca:
putere de acoperire;
lucrabilitate (indica necesitatea de a dilua eventual produsul);
timp de uscare.
pentru ca in baza observatiilor constatate sa se poata face eventuale corecturi inainte
de a trece la executia lucrarii propriu-zise.
In conditii de depozitare la temperaturi sub +15oC +20 oC timp de 24-48
ore.
Inainte de intrebuintare, se curata capacul fiecarui bidon, se inlatura eventuala
pojghita formata pe suprafata vopselei si se procedeaza la omogenizarea continutului fiecarui
ambalaj pana la dispersia perfecta a pigmentului de culoare.
Omogenizarea se realizeaza mecanizat – cu unelte portabile cu actionare pneumatica
sau cu actionare electrica in care caz motorul si intreaga instalatie vor fi antiex.
Diluarea produselor pentru corectarea vascozitatii se face utilizand diluantul specific
– in proportiile indicate de furnizor – functie de sistemul de aplicare (pulverizare cu/fara aer
sau la pensula/trafaleta).
Este important sa se mentina pe toata perioada de aplicare consistenta materialului –
care nu trebuie modificata prin adaugare de diluant deoarece calitatea protectiei scade.o
diluare excesiva sau cu diluant neadecvat, conduce la o serie de defecte ca: porozitate, fisuri,
cretare, dificultati de uscare etc.
Se mentine pe tot timpul lucrului consistenta materialului preparat – prin amestecare
continua (pentru evitarea depunerilor).
In cazul materialelor bicomponente sau a amestecurilor de materiale, pregatirea
produsului finit se face pe santier – respectand cu strictete reteta furnizorului respectiv a
documentatiei tehnice de executie (in cazul amestecului de mai multe materiale). Se prepara
numai cantitati utilizabile in limita timpului de lucru (pot life) specific fiecarui produs.
Daca furnizorul indica in specificatia tehnica a produsului un timp de prereactie
(timp de odihna amestecului preparat) acesta trebuie respectat cu strictete.
Exemplar nr.:
1.2.3 Executia lucrarilor
1. Conditii de microclimat si de lucru

Conditiile de microclimat si de lucru sunt specifice fiecarui produs si sunt
mentionate de furnizor in specificatia tehnica de produs.
De regula, (conditionat de natura vopselei) lucrarile se executa in urmatoarele
conditii de microclimat si de lucru :
- temperatura mediu ambiant : +100C + 300C ;
- temperatura support : apropiata cu cea a mediului ambiant si cu cel putin 30C peste
temperatura punctului de roua ;
- umiditate relativa a mediului ambiant: max.65%;
- lipsa praf, aburi, condens, gaze agresive sau alti contaminanti.
In spatii deschise se impun masuri de protectie impotriva uscarii bruste (ex. Vant,
insoleiere), degradari prin ploaie sau inghet. Nu se vor executa in exterior, vara, vopsitorii la
temperaturi mai mari de +300C.
In spatii inchise trebuie asigurate masuri severe privind SSM si PSI.
2. Aplicarea straturilor de vopsea se realizeaza dupa caz, functie de situatia cncreta
pe lucrare, respectiv:
- inainte de montarea la pozitie a elementelor de constructie (fie toate straturile, fie
toate straturile exclusiv ultimul, fie grundul si cel putin 1 strat de vopsea din componenta
sistemului de acoperire);
- la pozitie – dupa montare.
3. Pe suportul pregatiti conform pct.6.1.4. se aplica la pensula, prin tufuire (la rola
sau prin pulverizare cu/fara aer – daca configuratia elementeului metalic o permite si
producatorul vopselei o recomanda) stratul de grund propriu sistemului de vopsitorie.
Aplicarea grundului se face in max.3 ore de la pregatirea si desprafuirea suprafetei
metalice – si are drept scop evitarea reoxidarii suprafetei de catre agentii atmosferici si
asigurarea unei aderente optime a protectiei peliculare propriu-zise.
Dupa intarire se inspecteaza supfarata si eventualele zone de defectiuni, se retuseaza
prin slefuire cu hartie abraziva fina si regrunduire.
4. Vopsitoria anticoroziva (email, vopsea) se executa dupa intarirea perfecta a
stratului de gund (de regula 24 ore).
Functie de natura produsului pelicular, de configuratia suprafetei de protejat, de
cerintele de finisaj impuse de documentatia tehnica si de specificatia furnizorului – aplicarea
se poate face manual prin pensulare, roluire (cu rola din blana de oaie) sau mecanizat prin
pulverizare conventionala sau airless.
La aplicareaa prin pensular se folosesc pensule din par de porc.
5. Realizarea protectiei peliculare multistrat se face in cruce, avand grija c aultimul
strat de pe suprafetele verticale sa se aplice de sus in jos.
6. Straturile succesive ale sistemului pelicular se aplica numai dupa intarirea perfecta
a stratului anterior, inspectarea suprafetei si remedierea eventualelor zone cu defectiuni
(slefuire usoara cu hartie abraziva fina, desprafuire, degresare si revopsire – cu asigurarea
racrodarii fiecarui strat in trepte, la straturile zonei adiacente, sanatoase).
Exemplar nr.:
Se verifica totodata inainte de aplicarea unui nou strat, ca suprafata sa fie curata, fara
praf, condens sau alte impuritati.
7. In perioada de intarire a protectiei peliculare se evita repetarea aplicarii produsului
pe aceeasi supfarata – pentru a nu cauza ruperea peliculei, ingrosarii neuniforme sau
dizolvarea straturilor aplicate anterior. Eventualele deficiente la aplicare (scurgeri, basici,
aglomerari etc) se remediaza imediat – cat materialul se gaseste inca in stare plastica.
8. Se recomanda ca odata inceputa aplicarea primului strat de vopsitorie, sa nu existe
intervale de timp intre straturile succesive mai mari decat cele impuse de furnizor prin
specificatia tehnica de produs (depasirea intervalului implica reactivarea suprafetei prin
slefuire usoara, desprafuire si degresare – de regula xilen).
9. Alicarea prin pulverizare (conventionala sau airless) impune utilizarea duzei si
presiunii optime(mentionate de regula in specificatia tehnica a produsului) – corelat cu
grosimea de pelicula ceruta. Aplicarea se face prin treceri egale paralele in ritmul optim de
obtinere a grosimii peliculei ude cerute.
10. In zonele ce se pot constitui in puncte prioritare de atac ale coroziunii (profile si
muchii ascutite, cordoane de sudura, unghiuri etc) se recomanda ca vopsirea sa se faca
manual, la pensula (de regula sunt necesare doua pensulari pentru atingerea grosimii obtinute
dintr-o pulverizare).
11. Pentru reticularea completa a materialului de vopsire, conditiile de microclimat
din timpul aplicarii – trebuie mentinute pe toata perioada de intarire (de regula minim 7 zile
de la aplicarea ultimului strat) timp dupa care elementul protejat poate fi dat in exploatare.
1.2.4 Verificarea si confirmarea calitatii lucrarilor
1. Verificarea calitatii lucrarilor se desfasoara pe tot timpul executiei respectand PC

aprobat, completand FCC pe lucrare.
Verificarea executiei lucrarilor se efectueaza de executant (responsabil lucrare, sef
echipa), iar confirmarea calitatii lucrarilor se face de catre CTC.
Conditiile de calitate cerute lucrarii si verificarile ce trebuie efectuate au la baza din
“Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
– C56/1985 (caiet XX reper 4) cap. Din “Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a
elementelor de constructii metalice” – C139/1985 si/sau instructiunile furnizorului si cerintele
documentatiei de executie.
2. Verificarea calitatii materialelor
Materialele trebuie sa fie insotite de certificate de caltiate si de fisa tehnica, sa fie in
ambalaje originale si cu marcaje de indetificare.
3. Verificarea pregatirii stratului suport se face vizual si dupa caz (daca
documentatia tehnica o impune) prin masuratori (comparari) urmarindu-se realizarea
gradului, tipului de curatire si a rugozitatii cerute.
Verificarea calitatii pregatirii stratului suport se face pe fiecare portiune de suprafata
executata.
Calitatea pregatirii stratului suport face obiectivul PVRC si FCC si conditioneaza
continuarea lucrarilor.
Exemplar nr.:
4. Zilnic, inainte de inceperea vopsitoriei se verifica:

- temperatura stratului suport;
- temperatura mediului ambiant;
- umiditatea relativa a mediului ambiant;
- punctul de roua;
- aspectul si starea suprafetei suport.
Verificarile zilnice in functie de tipul acestora, se efectueaza cu echipament de
masura si control specifice, calibrate.
5. Verificarile in timpul executiei se fac pe fiecare strat si constau din:
- verificarea existentei si continutului proceselor verbale de receptie calitativa
anterioare – privind pregatirea suprafetei si dupa caz a certificatelor de calitate ale stratului
primar de grund (in cazul aplicarii in uzina furnizoare);
verificarea aspectului vizual, urmarindu-se obtinerea unor straturi continue,
uniforme, lipsite de basici si incretituri si de preferat (conform precizarilor din documentatia
tehnica de executie) de nuante distincte pentru fiecare strat in parte.
Daca un strat nu este continuu si uniform se va aplica peste acesta inca un strat care
nu va conta la numarul total de straturi.
Daca un strat prezinta basici sau incretituri, se vor curata portiunile cu defecte si se
vor acoperi cu un nou strat din acelasi material.
Aceste verificari fac obiectul PVRC, toate verificarile fiind confirmate si in FCC
deschis pe lucrare , aferent PC aprobat.
- verificarea aderentei sistemului de protectie pe suportul metalic – prin metoda
“grila” conform STAS 3661/1988.
Rezultatele se exprima prin cifre arabe de la 1-4 conform tabelului de mai jos:
Cifra de aderenta Aspectul cadrilajelor

1 - marginea taieturilor este dreapta.
(aderenta foarte buna) - nici un patrat din cadrilaj nu este desprins.
2 - marginile taieturilor sunt usor zimtate.
(aderenta buna) - la punctele de intretaiere a taieturilor se observa slabe
desprinderi ale peliculei care nu depasesc 5% din suprafata
cadrilajelor.
3 - pelicula este desprinsa de-a lungul taieturilor si la punctele de
(aderenta mediocra) intersectie pana la 5% din suprafata cadrilajelor.
4 - pelicula este desprinsa de-a lungul taieturilor si la punctele de
(aderenta intersectie pana la 35% din suprafata cadrilajelor.
necorespunzatoare)
Daca sistemul de protectie verificat are cifra de adecenta 3 (adecenta mediocra) sau 4
(adecenta necorespunzatoare) protectia elementului sau piesei respective se reface in
intregime.
Adecenta se poate aprecia si prin sistemul uzitat in practica internationala: taietura in
“X” cu o lama de cutit si tragere brusca a schochului aplicat peste taietura: daca pelicula un
este antrenata de schoch – se considera ca aderenta este buna.
Exemplar nr.:
Verificarea grosimii peliculei uscate se poate face prin metode nedistructive (cu
aparat tip QUA NIX 1500, tip ELCOMETER etc) sau prin metode distructive (micrometru,
aparat PIG – 455, tip ERICSEN sau alte tipuri).
Functie de rezultatele masuratorilor se procedeaza dupa caz la aplicarea unor straturi
suplementare pana la atingerea grosimii peliculei uscate prevazuta in documentatia tehnica de
executie.
Verificarile efectuate pe fiecare strat se consemneaza in P.V.R.C. si P.C.C. lucrare.
6. Controlul final
Controlul final al lucrarilor se face urmarind aceleasi verificari si metode aplicate pe
fiecare strat respectiv: aderenta, aspectul si grosimea finala a sistemului – conform
documentatiei de executie. Daca lucrarea este executata intr-un sistem cu straturi
materiale/culori diferite ce nu au fost confirmate (acceptate) de client pe parcursul executiei,
se verifica rpin sondaj prin taiere cu lama – existenta tuturor straturilor diferite
materiale/nuante (dupa caz).
Controlul final si acceptarea constituie obiectul unui PVRC lucrare – incheiat intre
executant, CTC executant (dupa caz) si client.
1.2.5 Informatii documentate
Proces verbal de receptie calitativa ;

Executie Confectii Metalice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Executie Confectii Metalice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE Cod :PTE – 21

1.1 EXECUTIE CONFECTII METALICE, INCLUSIV BALUSTRADE SI SUDURA

Prezenta procedură prezintă tehnologia de montare a confecţiilor din oţel sudate

Procedura se aplică de către toate departamentele şi formaţiile ce concură la

1.1.3 Definitii si abrevieri

Conform documentelor de referinta

1.1.4 Documente de referinta

4.1 Proiect tehnic si detalii de executie

SR 9795/2/97 - Abrazivi pe suport. Discuri.

5.1Responsabilul de lucrare (maistru sudor) raspunde de:

5.3Responsabilul tehnic cu sudura atestat (inginer sudor)

- toate materialele vor avea Certificate de calitate si/sau Agrement tehnic

Confectii metalice (balustrade, grile etc.) se livreaza de catre producator in ansamble

- Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca imbinarii

1.1.6.4 BALUSTRADE METALICE

continuă, racordată în unghi drept (figura 10);Figura 10 - Balustradă continuă,

c) continuă, racordată curb (figura 11);Figura 11 - Balustradă continuă, racordată

6.3.1. Sortarea si pregatirea laminatelor

6.3.3. Asamblarea provizorie in vederea sudarii

La capetele rosturilor de sudare, se aseaza in prelungirea acestora, piese tehnologice,

6.3.5. Sudarea subansamblelor

1. Lucrari premergatoare inceperii operatiilor de sudare

Dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor

2. Executia cusaturilor sudate

1.1.6.6 SUDAREA MANUALA CU ARC DESCOPERIT

Procesul tehnologic al sudarii manuale cu arc descoperit se desfasoara in

Conditia de cusatura continua sau discontinua rezulta din cea de dimensionare la

Lucrari de completare la sudura

Sudarea tablelor si profilelor subtiri

Sudarea tablelor si profilelor groase

1.1.6.7 SUDAREA CU ARC ELECTRIC ACOPERIT SUB STRAT DE FLUX

Procedeul de sudare se desfasoara complet acoperit. De aceea procedeul impune prin

Parametrii regimului de sudare sub strat de flux

Tehnologia sudarii automate si semiautomate sub strat de flux

Etapele la sudarea automata sunt :

electrod de wolfram si piesa. In practica se foloseste curent denumirea WIG. Pentru

I. Pregatirea marginilor in vederea sudarii.

- transfer prin formarea unei punti (short-arc) ;

VERIFICARI la Execuţia imbinarilor sudate

• Dupa verificarile de la pct.3.6.1 se completeaza fisa de urmarire in executie

• Se controleaza modul de executie a stratului de la radacina, curatirea arc-aer

7.1. Verificarea proiectului de execuție

1.1.6.9 MATERIALE NECESARE EXECUTIEI

7.2.1. Elemente, subansamble

Documentaţia de atestare a calităţii trebuie să cuprindă certificatele de calitate a

7.2.2. Materiale de asamblare

În cadrul recepţiei la primirea materialelor metalice (nituri, şuruburi, piuliţe, şaibe,

7.3. Pregatirea executiei

1.1.6.10 VERIFICĂRI REFERITOARE LA EXECUȚIE

Pe parcursul efectuării lucrărilor de montare se vor efectua verificări referitoare la:

consemnează în procese verbale de lucrări ascunse şi condiţionează începerea operatiilor

1.1.7 Informatii documentate

Proces verbal de lucrări ascunse

Buletine de verificare nedistructivă

1.2 PROTECTII ANTICOROZIVE PELICULARE PE SUPRAFETE METALICE

1.2.1 Documente de referinta

Proiect tehnic si detalii de executie;

SR 9795/2/97 - Abrazivi pe suport. Discuri.

1.2.2 Pregatirea lucrarii

Documentele de atestare a calitatii finale a structurii metalice executate trebuie sa fie

- tipul elementelor ce trebuie protejate anticoroziv si durata de folosinta;

1.2.3 Executia lucrarilor

1. Conditii de microclimat si de lucru