JUDETUL ILFOV – CONSILIUL JUDETEAN

„ASTERNERE IMBRACAMINTI BITUMINOASE (COVOARE ASFALTICE) IN PERIOADA 2021-2025”

PLAN PRIVIND MASURILE DE SUPRAVEGHERE A

LUCRARILOR ÎN PERIOADA DE GARANTIE ACORDATA

Cuprins

1 INTRODUCERE......................................................................................................................................2
2 PLAN PRIVIND MASURILE DE SUPRAVEGHERE A LUCRARILOR ÎN PERIOADA DE GARANTIE
ACORDATA.......................................................................................................................................................2
2.1 GENERALITATI..................................................................................................................................................2
2.2 PLAN PRIVIND MASURILE DE SUPRAVEGHERE A LUCRARILOR ÎN PERIOADA DE GARANTIE
ACORDATA...................................................................................................................................................................3
2.2.1 Actiunile/ interventiile prevazute in perioada de garantie..........................................................3

2.2.2 Vicii de executie si modalitatile de remediere a eventualelor defectiuni aparute..................4

2.2.2.1 Potențiale defecte datorate viciului de execuție.................................................................4

2.2.2.2 Modalitati de remediere.........................................................................................................5

2.2.2.3 Măsura luată pe perioada execuției pentru eliminarea apariției defecțiunii....................8

2.2.2.4 Termenul de intervenție.........................................................................................................8

2.2.2.5 Durata de remediere a potențialelor defecțiuni datorate viciilor de execuție.................8

2.2.2.6 Resurse alocate (financiare, materiale, echipamente și personal)...................................8

1 INTRODUCERE
- Prezentul document face parte din Propunerea Tehnică pentru participarea la licitatia de atribuire a
contractului de achizitii „AȘTERNERE ÎMBRĂCĂMINȚI BITUMINOASE (COVOARE ASFALTICE) ÎN
PERIOADA 2021 – 2025” organizata de JUDETUL ILFOV - CONSILIUL JUDETEAN si a fost intocmit in
vederea respectarii urmatoarei cerinte ale fisei de date a achizitiei, cap. IV.4.1 MODUL DE PREZENTARE AL
PROPUNERII TEHNICE si anume:
"13. Planul privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanție acordată.
Documentul prezentat va avea în vedere precizarea modalităților, termenului de intervenție și a duratelor
de remediere a potențialelor defecțiuni datorate viciilor de execuție, a resurselor financiare, materiale,
tehnice și de personal alocate pentru punerea în aplicare a planului."
- Mentionam faptul ca propunerea tehnica depusa contine declaratiea pe propria raspundere privind termenul
de garantie acordat lucrarilor executate.

2 PLAN PRIVIND MASURILE DE SUPRAVEGHERE A LUCRARILOR ÎN PERIOADA DE

GARANTIE ACORDATA
2.1 GENERALITATI
- Perioada de garanţie acordată lucrarilor executate in cadrul contractului este de 60 luni (5 ani) şi decurge de
la data recepţiei la terminarea lucrărilor şi până la recepţia finală.
- Se vor respecta prevederile legale in vigoare referitoare la perioada de garantie din care mentionam:
1. Una din prevederile Legii 10/1995 se refera la obligatia Executantului de a remedia, pe propria cheltuiala, a
defectelor calitative aparute din vina sa, atât în perioada de executie, cât si în perioada de garantie stabilita
potrivit legii;
2. Conform Normativului privind comportarea in timp a constructiilor, indicativ P 130-1999 executantii lucrarilor
au urmatoarea raspundere: “f) in cazul in care executa reparatii sau consolidari intocmesc si predau
investitorului si/sau proprietarului documentatia necesara pentru Cartea tehnica a constructiei.”
- Deasemenea, se vor respecta prevederile contractuale stipulate in cadrul urmatoarelor articole ale contractului
postat pe SEAP, respectiv:
18. Garanția lucrărilor
18.1. Perioada de garanție a lucrărilor care fac obiectul prezentului contract subsecvent este
de: ............................de luni de la data procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. (durata de
garanției lucrărilor va fi cea precizată în ofertă, aceasta constituind factor de evaluare în cadrul
procedurii de atribuire).
- Facem precizarea ca viciile ascunse reprezinta orice neconformitati intre prevederile contractuale si lucrarea
executata si care nu sunt din culpa executantului. Daca defectele nu pot fi remediate, se va executa din nou
lucrarea care prezinta defecte, cu exceptia cazului in care se constata ca este un abuz de drepturi.

2.2 PLAN PRIVIND MASURILE DE SUPRAVEGHERE A LUCRARILOR ÎN PERIOADA DE GARANTIE

ACORDATA
- Viciile ascunse reprezinta orice neconformitati intre prevederile contractuale si lucrarea executata si care nu
sunt din culpa executantului. Daca defectele nu pot fi remediate, se va executa din nou lucrarea care prezinta
defecte, cu exceptia cazului in care se constata ca este un abuz de drepturi.
- Se va pune in aplicare urmatorul plan:
 Pe toata durata termenului de garantie a lucrarii se vor efectua vizite la toate lucrarile executate, cel putin o
data pe trimestru. Aceste vizite vor fi facute de Seful de Santier care a coordonat executia lucrarilor.
 Pe durata termenului de garantie a lucrarii, vor fi inregistrate in inventar toate defectele identificate si de
responsabilitatea antereprenorului sau defectele care provin din vicii de executii. Acest inventar serveste
drept baza pentru inregistrarea reparatiilor executate in respectiva lucrare, mai ales pentru a evita greseli
identice pe viitor. Acest inventar va fi furnizat Beneficiarului, in situatia in care acesta il solicita.
 Pe durata termenului de garantie, periodic si de comun acord Beneficiarul, se vor intocmi rapoarte in care
vor figura defectele identificate, solutia aferenta pentru remediere si termenul de interventie.
 Se vor remedia orice viciile ascunse ale constructiei si datorate Executanta lucrarilor, S.C. PRAGOSA
ROMANIA S.R.L., pe cheltuiala acesteia, iar in vederea remedierii defectiunilor, S.C. PRAGOSA
ROMANIA S.R.L. se va asigura din timp cu materialele necesare reparatiilor.

2.2.1 Actiunile/ interventiile prevazute in perioada de garantie

- Datorita termenului de garantie acordat (60 luni) de la data semnarii procesului verbal de receptie la
terminarea lucrarilor, pana la data semnarii Procesului verbal de receptie finala), sunt necesare lucrari de
intretinere in aceasta perioada.
- Periodicitatea efectuarii lucrarilor de intretinere la strazi se defineste ca fiind intervalul de timp la care lucrarea
respectiva se repeta pentru acelasi sector de strada.
- Elementele principale care determina periodicitatea efectuarii lucrarilor de intretinere sunt: intensitatea
traficului si structura acestuia, tipul de lucrari asupra caruia se intervine, calitatea materialelor folosite, frecventa
posibilelor aparitii ale degradarilor datorita circulatiei si factorilor naturali, etc.
- Lucrarile se vor executa conform prevederilor normativelor si standardelor in vigoare la data executiei si
conform specificatiilor Proiectului si ale Caietelor de sarcini. Toate lucrarile executate vor fi receptionate (receptii
pe faze determinante sau receptii la terminarea lucrarilor, dupa caz). Aceste receptii vor confirma calitatea
lucrarilor executate. Din aceste cauze lucrarile de intretinere in perioada de garantie se vor executa in scopul
mentinerii tuturor elementelor componente ale strazii in conditii tehnice corespunzatoare desfasurarii continue si
fara pericol a circulatiei si in vederea receptiei finale, la terminarea perioadei de garantie.
- Pe toata durata termenului de garantie a lucrarii se vor efectua vizite la toate lucrarile executate, cel putin o
data pe luna si de fiecare data dupa producerea unor evenimente meteorologice majore, urmarindu-se anumite
elemente caracteristice ale lucrarilor realizate, respectiv:
1) Sistem rutier:
 Verificarea aspectului ultimului strat al sistemului rutier executat (stratul de uzura).
 Integritatea lucrarilor executate.
2) Scurgerea apelor
 Asigurarea scurgerii apelor de pe partea carosabila.
 Asigurarea continuitatii scurgerii in sisteme de colectare si evacuarea apelor, precum si evitarea
stagnarii apelor pe carosabil ori in zona amprizei.
 Alte date referitoare la exploatarea corespunzatoare in conditii de siguranta circulatiei rutiere
sau pietonale.
- Se vor executa lucrari de intretinere a drumurilor, daca este cazul si acolo unde este cazul, prin:
 repararea degradarilor sistemului rutier (lucru putin probabil);
 curatarea sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale;
 curararea indicatoarelor de circulatie si vopsirea stalpilor (lucru putin probabil);
 refacerea maecajelor;
- La intretinerea imbracamintilor rutiere, se va tine cont de prevederile "Normativului pentru prevenirea si
remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne" - indicativ AND 547.
- Se vor mai executa si lucrari de intretinere pe timp de vara si pe timp de iarna, respectiv:
INTREŢINERE PE TIMP DE VARA
a) întreţinerea îmbracaminţilor asfaltice prin:
 intretinere suprafeţe degradate (reparatii asfaltice - lucru putin probabil);
 inlaturari denivelări si fagase (lucru putin probabil);
 colmatari fisuri si crapaturi (lucru putin probabil);
 badijonari suprafeţe poroase (lucru putin probabil);
 asternere nisip sau criblura pe suprafetele cu bilum in exces sau şlefuite (lucru putin probabil);
 daca este cazul - inlaturare pietriş sau cribluri alergatoare
b) intretinerea elementelor de scurgere a apelor prin curatare/decolmatare;
c) intretinerea elementelor de siguranta a circulatiei (intretinere estetica a indicatoarelor metalice si refacerea
locala a marcajelor, daca este cazul)
INTREŢINERE PE TIMP DE IARNA
a) intretinerea elementelor de scurgere a apelor prin curatare/decolmatare.

2.2.2 Vicii de executie si modalitatile de remediere a eventualelor defectiuni aparute

2.2.2.1 Potențiale defecte datorate viciului de execuție
- Datorita faptului ca se vor respecta cu strictete cerintele calitative impuse de standardele in vigoare referitoare
la calitatea materialelor si conditiile de punere in opera a acestora, precum si prevederile proiectului si fazele
determinante, riscul aparitiilor viciilor ascunde este minim.
a) Inventariul viciilor de executie
- Defectiunile care pot apare pot fi defectiuni ale imbracamintilor asfaltice, burdusiri ale sistemului rutier compus
din straturile de agregate asternute, deteriorari ale podetelor tubulare, deteriorari ale santurilor de pamant,
deterioirari ale parapetilor metalici cu lisa, deteriorarea marcajelor rutiere, deteriorari ale indicatoarelor de
circulatie.
- Sunt putin probabile producerea unor degradari din cauza viciilor de executie datorita faptului ca se vor
respecta cu strictete conditiile de calitate ale materialelor puse in opera si conditiile de calitate in ceea ce
priveste executia lucrarilor. In plus se vor executa receptii la terminarea lucrarilor, iar lucrarile nu cor fi
receptionate daca nu se indeplinesc conditiile de calitate solicitate de standardele in vigoare.
- In continuare se vor exemplifica vicii de executie care pot apare:
Defectiuni ale imbracamintii bituminoase
- pelada: desprinderea partiala a straturilor de uzura de pe stratul suport sau dezlipirea unor suprafete mici din
tratamentul bituminos. Suprafata apare neuniforma, cu aspect de insule izolate, care jeneaza circulatia rutiera.
- suprafata poroasa: prezinta in general o culoare mai deschisa, dupa ploaie aceasta ramanand umeda o
perioada mai indelungata.Imbracamintile bituminoase cu aspect poros au continut mic de bitum si absorbtii
mari de apa.
- suprafata cu ciupituri: prezinta o serie de gropite cu diametrul in jurul a 20 mm, adancimea lor putand atinge
grosimea stratului de uzura. Ciupiturile pot sa apara izolate(2...3 pe m 2 ) sau grupate intr-un nr. mare pe m2..
- fisuri si crapaturi: fisurile constituie discontinuitati ale imbtracamintilor bituminoase, pe diferite directii, cu
deschiderea sub 3 mm, iar crapaturile sunt fisuri cu latimea mai mare de 3 mmsi pot fi : transversale,
longitudinale, multiple pe directii diferite sau unidirectionale multiple.
- faiantari: se prezinta sub forma unor retele de fisuri longitudinale si transversale. In functie de dimensiunea
laturii poligoanelor pe care le formeaza reteaua de fisuri exista :faiantari in panza de paianjen-dimensiunea
laturii in jur de 5 cm si faiantari in placi cu dimensiunea laturii mai mare de 5 cm ajungand la 10....15 cm.
- fagase longitudinale: sunt denivelari sub forma de albie (latime pana la 1 m cu adancime variabila de la 1...2
cm pana la 10...15 cm) situate mai evident spre marginea partii carosabile(cam la 0,50...1m), in zona unde se
concentreaza traficul greu extinzanduse in profil longitudinal pe distante variabile de pana la zeci de km.
- gropi: sunt defectiuni de forme si dimensiuni variabile care se formeaza prin dislocarea completa a
imbracamintei bituminoase si uneori chiar a stratului suport ; pot sa apara izolat sau pe suprafete intinse.
- NOTA:
a) Cauzele degradării suprafetelor asfaltate pot fi:
 Mixtură necorespunzătoare (bitum ars sau insuficient, agregate murdare, compactare insuficientă);
 Temperaturi mari în mixtura asfaltică;
 Defecţiuni ale structurii rutiere;
 Complex rutier subdimensionat, trafic greu
b) Defecţiunile îmbrăcăminţilor bituminoase se mai datorează în general următoarelor cauze:
 exploatare în condiţii de trafic intens şi greu;
 capacitate portantă a complexului rutier necorespunzătoare;
 calitate necorespunzătoare a materialelor utilizate la construcţie;
  execuţia lucrărilor în condiţii de calitate necorespunzătoare;
 condiţii de exploatare agresive neluate în calcul la proiectare, de exemplu: circulaţia unor vehicule
încărcate peste limitele admise în reglementările tehnice.
 lipsă de întreţinere adecvată condiţiilor climaterice, de trafic şi duratei de exploatare.
Deteriorari elementelor de scurgere a apelor (Sant de beton cu profil trapezoidal)
- Elementele de scurgere a apelor vor fi realizate conform proiectului, inclusiv in ceea ce priveste parametrii
calitativi. Singurele defectiuni care pot apare sunt datorate neadaptarii conditiilor de trafic (De exemplu:se
circula cu masini de tonaj mult mai mare, atat pe capacele caroabile ale santurilor, cat si pe podetele
executate).
Deteriorari ale indicatoarelor de circulatie si marcajelor rutiere
- Indicatoarele de circulatie pot suferi deteriorari estetice care pot afecta siguranta circulatiei (pierderea
capacitatii reflectorizante).
- Stalpii indicatoarelor pot suferi deteriorari datorita unor accidente efectuate de participantii la trafic.
- Marcajele rutiere se pot sterge datorita neadaptarii conditiilor de trafic pe unele sectoare ale drumurilor
(circulatie de mare tonaj) si datorita unor fenomene metoerologice extreme (unghet-dezghet)

2.2.2.2 Modalitati de remediere

- In general se aplica urmatoarele metode de remediere:
Repararea degradarilor si a gropilor prin decaparea si refacerea imbracamintei la carosabil
- Gropile sunt defectiuni ale structurii rutiere, de forme si dimensiuni variabile care se formeaza prin dislocarea
completa a imbracamintilor bituminoase si uneori a stratului suport, avand dimensiuni variabile atat in plan cat si
in adancime. Ele pot aparea izolat sau pe suprafete intinse. Repararea gropilor cu mixuri asfaltice la cald se
executa, de regula, in perioada martie – octombrie, cand temperatura atmosferica este peste + 10 º C atat
noaptea cat si ziua.
- Pentru ca circulatia rutiera sa nu aiba de suferit se recomanda sa nu se decapeze decat atatea gropi cate se
pot repara in fiecare zi, iar cele ce raman nereparate se vor umple provizoriu cu material din decapari si se
semnalizeaza.
- Tehnologia de plombare a gropilor cuprinde mai multe faze in functie de marimea suprafetei degradate ceea
ce determina modul de decapare, de amorsare a suprafetelor si de numarul de straturi de mixturi asfaltice.
- Pregatirea suprafetei se va executa dupa cum urmeaza :
1) Identificarea suprafetelor se va efectua prin parcurgerea pe jos a sectorului.
2) Marcarea suprafetelor se va efectua prin marcarea cu creta a conturului care trebuie pregatit, in patrulatere
rectangulare, cu laturile paralele si respectiv perpendiculare pe axa drumului. Identificarea si marcarea
supreafetelor necesare a fi reparate se va efectua impreuna cu reprezentantul desemnat al beneficiarului.
- Decaparea si pregatirea suprafetelor consta in:
a) Decapari manuale : constau in taierea marginilor pe directie verticala cu obtinerea unor muchii vii cu
tarnacopul sau cu pikamerul, in cazul gropilor cu suprafete mai mari. Decaparea se va continua pana se
constata ca asfaltul nu mai cedeaza la actiunea uneltei de decapare. Dupa aceasta operatie se va disloca
materialul cu tarnacopul sau lopata , pana se va asigura o suprafata fara defectiuni. Decaparile manuale se vor
executa numai in cazuri in care nu pot fi folosite mijloacele mecanice.
b) Decapari mecanice : decaparile se vor realiza cu freza de taiat asfalt acolo unde se poate introduce
aceasta.
c) Curatirea suprafetelor : se va indeparta materialul rezultat din decapari si se vor curata suprafetele
decapate cu perii, maturi sau prin suflare cu aer comprimat.
d) Indepartarea materialului rezultat din decapari : materialul rezultat din decapari va fi indepartat din zona
prin incarcarea in autovehicule si transportul in afara zonei.
e) Amorsarea suprafetelor : se va executa cu emulsie cationica cu rupere rapida .
- Plombarea propriu-zisa a gropilor: Este operatia de aducere la nivel a suprafetelor degradate prin
completare cu mixtura. Dupa ruperea liantului cu care s-a facut amorsarea se va executa plombarea propriu-
zisa care consta in asternerea mixturii cu lopata din roaba in straturi uniforme cu grosimea de maxim 4 cm. Se
va executa compactarea pana la atingerea aceluiasi nivel cu suprafata existenta. Compactarea se va executa
obligatoriu mecanic. Pentru suprafetele adanci unde nu se poate folosi compactorul mecanic, se va executa in
prima faza compactarea manuala cu maiul de fier, urmand ca stratul de suprafata sa fie compactat mecanic.
Dupa compactarea mixturii se va executa operatiunea de pudrare a suprafetei plombate cu nisip de concasaj
0…3 mm anrobat cu 2-3% bitum in vederea etanseizarii suprafetei stratului superior. Dupa compactarea mixturii
asfaltice asternute, suprafata reparata trebuie sa fie la acelasi nivel cu suprafata adiacenta. Pe timp de ploaie
nu se vor efectua plombari intrucat prezenta apei impiedica acrosarea mixturii asfaltice la stratul support. Darea
in circulatie a suprafetelor reparate se poate face dupa racirea mixturii asfaltice puse in opera.
Repararea fisurilor si crapaturilor ale stratului de asfalt
- Fisurile constituie discontinuitati ale imbracamintilor bituminoase pe diferite directii, cu deschiderea sub 3 mm.
Fisurile cu latimea mai mare de 3 mm se numesc conventional crapaturi. Remedierea fisurilor si crapaturilor se
face prin:
 colmatarea cu mastic bituminous sau mortar asfaltic (in cazul crapaturilor);
 regenerarea imbracamintilor cu liant imbatranit prin executarea unor tratamente bituminoase;
 acoperirea suprafetelor fisurate cu covoare asfaltice.
- Sectoarele cu o retea deasa de fisuri se vor acoperii cu o tesatura din fibra de sticla inainte de aplicarea
covorului asfaltic.
- In cazul extinderii pe suprafete mari a fisurilor se recomanda efectuarea de studii aprofundate care sa
stabileasca in functie de situatie locala, masurile de remediere.
- In functie de deschiderea lor, fisurile si crapaturile se vor colmata:
 cu mastic bituminos, cele cu deschidere pana la 5 mm;
 cu mixtura asfaltica, crapaturile cu deschidere mai mare de 5 mm;
- Pentru colmatarea fisurilor si crapaturilor cu deschidere pana la 5 mm se va proceda astfel:
 se vor largi si adanci si adanci fisurile si crapaturile folosindu-se dispozitive mecanice sau scoabe,
spitul, tarnacopul etc.;
 curatirea fisurilor se va face cu peria de sarma si suflarea cu aer comprimat;
 se vor indeparta de per partea carasabila impuritatile rezultate;
 se amorseaza fisurile sau crapaturile;
 se prepara masticul bituminous din 28…32 % bitum tip D 80/120 si 72…68% filer de calcar;
 se toarna in exces masticul bituminos in fisuri sau crapaturi;
 suprafata se netezeste si se pudreaza cu nisip.
- Crapaturile avand deschiderile mai mari de 5 mm, se colmateaza cu mixtura asfalti-ca de tipul celei folosite la
executarea imbracamintei. Tehnologia de lucru va cuprinde :
 decaparea in lungul crapaturii a stratului de uzura pe o latime de 10…20 cm si a stratului de legatura pe
o latime de 3 cm cu dalta si cu ciocanul sau tarnacopul;
 curatirea temeinica cu matura si cu peria a portiunilor decapate si indepartarea materialului rezultat;
 amorsarea suprafetelor decapate in lungul crapaturii cu bitum taiat;
 umplerea si burarea crapaturii pregatite in stratul de legatura cu mixtura asfaltica;
 umplerea spatiului pregatit in stratul de uzura cu mixtura, urmata de o buna compactare.
Denivelari, (praguri sau damburi)
- Denivelarile sunt ridicaturi izolate aparute pe suprafata de rulare care jeneaza desfasurarea circulatiei. De
obicei acestea apar izolate si pe o jumatate de partea carosabila.
- Remedierea acestei defectiuni se face prin decaparea pragului pe o lungime suficienta, verificarea profilului cu
dreptarul si completarea cu mixtura asfaltica, inclusiv compactare. Se vor executa următoarele lucrări:
 marcarea suprafeţei necesare a fi decapată prin trasarea unor linii pline la marginea acesteia, folosindu-
se creta sau alte mijloace adecvate; se va da o atenţie deosebită obţinerii unor patrulatere estetice care
să cuprindă întrega suprafaţă degradată sau susceptibilă la degradare;
 tăierea verticală a marginilor suprafeţei marcate, exact pe linia de marcaj, cu dalta şi ciocanul, cu
târnacopul, cu pikamerul acţionat de un motocompresor sau alte dispozitive mecanice;
 scoaterea şi îndreptarea materialului ce se dislocă din perimetrul marcat; mixtura asfaltică rezultată din
 decaparea straturilor bituminoase se adună, urmând a fi reutilizată, iar materialul granular care eventual
rezultă, poate fi utilizat la completarea acostamentelor sau amenajarea drumurilor laterale;
 curăţirea perfectă, temeinică a suprafeţei decapate cu mături şi perii piassava sau prin suflarea cu aer
comprimat; dacă astfel nu s-a obţinut o suprafaţă perfect curată, atunci se va proceda la apălarea
acesteia cu apă;
 Suprafaţa curată se amorsează cu emulsie bituminoasă cationică (0,8 ... 1 kg/m 2), ungandu-se toata
supra-fata cu ajutorul periei sau a unui dispozitiv de pulverizare. Emulsia bituminoasa cationica se
dilueaza cu apa curata in proportie de 1:1, folosindu-se recipiente curate.
 Plombarea propriu-zisa a gropilor astfel pregatite se face cu mixtura asfaltica, respectand urmatoarea
tehnologie: dupa ruperea liantului cu care s-a facut amorsarea, mixtura asfaltica se asterne in straturi
uniforme
 Se va asigura grosimea necesara astfel ca dupa compactare suprafata reparata sa fie la acelasi nivel
cu suprafata adiacenta.
 Dupa compactarea mixturii asfaltice asternute, suprafata plombata se pudreaza cu nisip grauntos sau
nisip de concasaj 0....3 mm, anrobat cu 2..3% bitum taiat pentru asigurarea etanseitatii suprafetei
stratului superior.
 Pentru ca circulatia rutiera sa nu fie stanjenite pe sectoarele pe care se executa reparatii, nu se va
decapeza decat atat cat se poate repara in cursul aceleiasi zile. In cazul in care, din motive fortuite nu
se pot plomba in aceeasi zi toate gropile decapate, acestea se umplu cu material rezultat din decapare
si se semnalizeaza.
- Pentru remedierile mixturilor asfaltice prezentate mai sus de va avea in vedere si respectarea prevederilor
Normativului AND 547 « Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţi rutiere
moderne ».
Deteriorari elementelor de scurgere a apelor (Sant de betoncu profil trapezoidal)
- Portiunile podetelor din sant de beton cu profil trapezoidal (inclsiv portiunile pe care s-au prevazut dale de
acoperire din beton) se vor demola si se vor reface in totalitate, conform proiectului initial.
Deteriorari ale indicatorelor de circulatie si ale marcajelor rutiere
- Indicatoarele de circulatie si stalpii acestora se vor inlocui daca se constata ca deteriorarile sunt datorate unor
vicii de executie.
- Marcajele rutiere se vor reface in totalitate daca se constata ca deteriorarile sunt datorate unor vicii de
executie.

2.2.2.3 Măsura luată pe perioada execuției pentru eliminarea apariției defecțiunii

- Lucrarile se vor executa conform prevederilor normativelor si standardelor in vigoare la data executiei si
conform specificatiilor Proiectului si ale Caietelor de sarcini. Toate lucrarile executate vor fi receptionate (receptii
pe faze determinante sau receptii la terminarea lucrarilor, dupa caz). Aceste receptii vor confirma calitatea
lucrarilor executate. Din aceste cauze se vor elimina din start viciilor de executie.

2.2.2.4 Termenul de intervenție

- Termenul de interventie la defectiunile constatate in perioada de garantie nu va fi mai mare de 3 zile
calendaristice de la primirea comunicarii/ solicitarii de interventie din partea Beneficiarului sau de la auto-
sesizarea facuta cu ocazia vizitelor lucrarilor executate.
- Termenul de interventie reprezinta timpul de mobilizare pentru interventie si este perioada cuprinsa intre ziua
in care Executantul primeste notificarea beneficiarului privind defectiunile si ziua propriu-zisa cand demareaza
interventia pentru remedierea defectiunilor.
- In timpul de mobilizare se realizeaza activitatile din urmatorul PLAN PROPRIU DE INTERVENTIE:
 constatarea defectiunilor;
 stabilirea solutiilor de remediere
  asigurarea tuturor resurselor necesare solutionarii defectiunilor intervenite in perioada de garantie a
lucrarilor (materiale, utilaje, mijloace de transport).
 dislocarea resurselor pe amplasamentul unde se vor executa lucrari de remediere

2.2.2.5 Durata de remediere a potențialelor defecțiuni datorate viciilor de execuție

- In general estimam ca durata remedierilor nu va fi mai mare de 48 de ore de la constatarea defectiunilor/
lipsurilor, dar poate varia in functie de natura si gravitatea defectiunilor constatate si / sau de solutiile tehnice
date de Beneficiar, dupa caz.

2.2.2.6 Resurse alocate (financiare, materiale, echipamente și personal)

 RESURSELE FINANCIARE
- Datorita faptului ca se vor respecta cu strictete cerintele calitative impuse de standardele in vigoare referitoare
la calitatea materialelor si conditiile de punere in opera a acestora, precum si fazele determinante, riscul
aparitiilor viciilor ascunde este minim.
- Asadar, intelegem ca resursele financiare alocate se impart in 2 tipuri :
1. Cheltuieli efective
- In aceasta categorie includem cheltuielile cu urmarirea lucrarilor, pe care deja le cunoastem la momentul
depunerii ofertelor, respectiv urmarirea lucrarii in perioada de garantie (numarul de vizite pe an, costurile cu
deplasarea pe amplasament, durata vizitelor si durata de raportare catre beneficiar a celor constatate,etc.)
2. Cheltuieli incerte provizionate
- Cheltuielile pe care si le-ar putea asuma Executantul sunt direct proportionale cu calitatea lucrarilor pe care le
executa. Dupa cum am mentionat mai sus, astfel de cheltuieli sunt putin probabile.
- In cadrul cheltuileilor indirecte din propunerea financiara se regaseste si suma provizionata pentru remedierea
potenţialelor defecţiuni datorate viciilor de execuţie. Suma provizionata a fost stabilita in urma experientei
dobandite cu ocazia derularii unor contracte similare.
- Deasemenea, mentionam urmatoarele: conform regulilor pentru un bun management, societatile trebuie sa isi
blocheze in fiecare an o parte din cash flow-ul operational. Spre exemplu, dupa cum reiese din documentele
contabile, in 2020 S.C. PRAGOSA ROMANIA S.R.L. a generat un cash flow operational de 13.671.677 RON
lei, asadar activitatea curenta a societatii care va executa lucrarile proiectate genereaza resurse financiare
suficiente pentru a garanta clientilor ca eventualele remedieri se fac pe riscul si cheltuiala Executantului.
- Facem precizarea ca, in cazul remedierii unor vicii de executie se vor folosi aceleasi resurse tehnice si umane
care au fost folosite si la executia lucrarilor.
 RESURSELE MATERIALE
- Datorita domeniului de activitate al S.C. PRAGOSA ROMANIA S.R.L. nu sunt probleme in a avea pe stoc, in
permanenta, urmatoarele materiale:
 mastic de colmatare sau materiale (bitum, filer, etc.) pentru prepararea masticului;
 emulsie cationica
 materiale pentru semnalizare orizontala si verticala
- Mentionam urmatoarele:
 bitumul, filerul si agregatele pentru producerea mixturilor asfaltice sunt intotdeauna pe stocul societatii, in
cantitati sufieciente pentru remedierea lucrarilor.
 cimentul, aditivii si si agregatele necesare prepararii betoanelor sunt intotdeauna pe stocul societatii, in
cantitati sufieciente pentru remedierea lucrarilor.
 agregatele de balastiera pentru refacerea fundatiilor din balast si piatra sparta sunt intotdeauna pe stocul
societatii, in cantitati sufieciente pentru remedierea lucrarilor.
- Pentru alte materiale se va lua legatura de urgenta cu furnizorii societatii, acestia livrand materialele in cel mai
scurt timp psibil.
 RESURSE TEHNICE SI DE PERSONAL
- Mentionam faptul ca presonalul si utilajele utilizate la executia lucrarilor va fi folosit si pentru remedierea
eventualelor vicii de executie. S.C. PRAGOSA ROMANIA S.R.L are urmatoarele resurse tehnice:
A) In Complexul industrial Brazi, S.C. Pragosa Romania SRL detine o statie de preparare a betoanelor si o
statie de preparare a mixturilor asfaltice la cald, care sunt puse in functiune si pot oricand prepara betoanele si
mixturile asfaltice necesare remedierilor.
B) In afara de aceste statii, in cadrul acestui Complex Industrial stationeaza echipamentul necesar pentru
executia si supravegherea tuturor lucrarilor proiectului, aceste mijloace putand fiind mobilizate in cel mai scurt
timp. Deasemenea, resursele umane ale societatii noastre sunt pregatite in permanenta pentru interventii in
perioada de garantie. Tehnologiile si metodele de executie aplicate pentru eventualele reparatii vor fi adaptate
la tipologia acestora, cu respectarea standardelor de buna executie si normelor in vigoare, precum si ordinele
autoritatii contractante.
C) Pentru remedierea viciilor de executie aparute si pentru producerea de betoane si mixturi asfaltice exista in
permanenta stocuri de materiale in depozitele societatii.
D) S.C. PRAGOSA ROMANIA S.R.L. are in dotare si un laborator de analize si incercari in constructii de grad II,
autorizat, precum si un laborator mobil. Aparatura poate ajuta la detectarea unor vicii de executie (se
preleveaza probe din zonele viciate si se stabilesc cu exactitate cauzele aparitiei viciilor: vicii de executie sau
vicii de productie a materialelor?)
E) S.C. PRAGOSA ROMANIA S.R.L. dispune de utilaje necesare executiei lucrarilor si remedierii viciilor de
executie.
- Resursele umane ale Executantului lucrarilor proiectate sunt pregatite in permanenta pentru interventii in
perioada de garantie. Tehnologiile si metodele de executie aplicate pentru eventualele reparatii vor fi adaptate
la tipologia acestora, cu respectarea standardelor de buna executie si normelor in vigoare, precum si ordinele
Autoritatii Contractante. Resursele umane alocate pentru aplicarea masurilor de interventie in perioada de
garantie vor proveni din personal ce a fost implicat in executie lucrarilor si are cunostinte detaliate cu privire la
acestea. Se va delega un specialist in infrastructura rutiera (este vorba de seful de santier care a executat
lucrarea). Acesta va efectua vizite pentru urmarirea in perioada de garantie a lucrarilor efectuate. In functie de
lucrarile de remediat, echipa/echipele de interventie vor fi alcatuite din muncitori specializati in executia
lucrarilor.
- Facem urmatoarea precizare: eventualele vicii de executie care trebuie remediate sunt de diferite tipuri,
implicand diferite resurse umane si tehnice, astfel incat nu se poate defini o echipa fixa pentru executia
interventiilor in perioada de garantie acordata lucrarilor.
- Mentionam faptul ca personalul si utilajele utilizate la executia lucrarilor va fi folosit si pentru remedierea
eventualelor vicii de executie, iar materialele vor indeplini conditiile de calitate stabilite de standardele si
normativele in vigoare.

10 Septembrie 2021

Ofertant,
S.C. PRAGOSA ROMANIA S.R.L.