PROCEDURA DE LUCRU EXECUTIE CAMIN BETON

Conditii prealabile

Existena la executant a proiectului de execuie si a prezentei proceduri.

Instruirea personalului de execuie pe linie tehnologica, protecia muncii si PSI specifice

activitilor desfurate.

Existena mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si dispozitive specifice activitilor

desfurate

Existena nregistrrilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de transport,

comanda beton )

Existena nregistrrilor de calitate pentru suprafaa de betonat (teren de fundare sau

element de beton turnat anterior ), armare, piese metalice nglobate si cofrare ( rubricile
corespunztoare din Fisa de betonare sau PV de lucrri ascunse sa fie ncheiate ).

Existena utilitilor:

instalaie de apa

instalaie de for si iluminat

instalaie de aer comprimat

condiii de nclzire si de protecie sau de rcire a betonului, daca betonarea se va

desfura atunci cnd temperaturile sunt mai mici de +5 C sau mai mari de + 21 C (rogojini,
prelate, saltele, aeroterme, etc. )

Existena drumului de acces la locul de turnare

Existena unui numr suficient de vibratoare de tip corespunztor

Echiparea formaiilor de betoniti cu scule si echipamente specifice

Existena avizului de ncepere a lucrrii (AIL ) si fisa de betonare ( FB )

Echipele vor fi dotate cu echipament de protecie specifica : salopeta, casca, cizme de

cauciuc centuri de sigurana.
Atributii si responsabilitati

eful de lucrare rspunde de aplicarea ntocmai a prezentei proceduri si a documentaiei

de execuie si de ntocmirea nregistrrilor de calitate.

Responsabilul CQ urmrete aplicarea ntocmai a acestei proceduri, a proiectului de

execuie si ntocmirea corecta a nregistrrilor de calitate

eful mecanizrii rspunde de existenta si buna funcionare a sculelor si utilajelor

( pompe de beton, vibratoare, macarale )

eful de antier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si condiiile de

prelevare si pstrare probe de beton in condiii STAS
Pregtirea terenului de fundare

verificarea cotei de fundare cu aparate topo

decopertarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si examinarea vizuala a
suprafeei
geotehnicianul decide investigaii suplimentare sub cota de fundare
curirea suprafeei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale pana se
ndeprteaz prtile desprinse, noroiul sau apa

cartarea geologica a suprafeei

verificri topo a cotei finale

recepia finala a suprafeei si ntocmirea nregistrrilor de calitate ( PV lucrri ascunse

sub incidena LEGII 10 / 1995 )
Pregtirea suprafeei de beton turnat anterior

nainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele nglobate, bande de

etanare si betonul turnat anterior, vor fi in ntregime curate de toate materialele strine din zona
-aferenta betonrii prin batere, buciardare, splare cu apa, suflare cu aer comprimat, dup caz

naintea turnrii betonului, timp de 24 ore, suprafaa betonului turnat anterior si cofrajele
vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbia apei din betonul proaspt turnat; apa rmasa in
-denivelri va fi ndeprtata

toate operaiile pregtitoare se vor efectua avnd grija sa nu se deterioreze sau deranjeze
elementele sau prtile componente ale fazei respective de betonare
se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare

Transport, manipulare si punere in opera a betonului

betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniera

in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare segregrii. Durata
de transport care se considera din momentul terminrii ncrcrii, nu va depi:betonul din
autobetoniera se va descarc direct in benele macaralelor, in buncrele pompelor sau jgheaburile
de turnare directa

-45 min. cnd temperatura mediului este mai > 30C

-60 min. cnd temperatura mediului este 15 30C

-90 min. cnd temperatura mediului este mai < 15C

punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu ben , cu pompa de beton, cu

jgheabul sau combinaie intre acestea; dup posibiliti

atunci cnd nclinaia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevzut cu icane sau cu
praguri menite sa schimbe alternativ direcia de micare a betonului, pentru a micora viteza de
scurgere

nlimea de cdere libera a betonului trebuie sa nu depeasc 1,5 m la turnarea cu

bena si 1,0 m la turnarea cu pompa

betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai
mult de 1,5 m (prin loptare sau vibrare) pentru a evita segregarea

betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depi 30 cm grosime

rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform planurilor de execuie

in cazul defectrii pompei, betonul rmas in conducte va fi scos si rebutat iar conducta
splata

orice acumulare de apa pe suprafaa betonului, sau scpri de ulei, motorina ,etc. aprute
in timpul betonrii vor fi ndeprtate nainte de turnarea stratului urmtor

tunarea betonului, se va face evitnd dirijarea jetului de beton direct ctre barele de
armatura sau piesele nglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora

orice beton vrsat accidental va fi ndeprtat de pe platformele de lucru ale cofrajului

se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor deranja barele de otel
beton in timpul turnrii betonului

platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor ndeprta pe msura ce

operaia de tunare progreseaz si acestea nu mai sunt necesare

se va preveni cderea de materiale strine in betonul proaspt

Compactarea betonului

fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in funcie de lucrabilitatea

betonului, dimensiunile elementului i densitatea armaturii
vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruii cu experiena

se va asigura un numr suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la ndemna

muncitorului

un strat de beton nu va fi tunat pana cnd betonul din stratul anterior nu a fost complet
vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit cu urmtorul nainte de a intra in priza astfel nct
stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.

vibratorul se introduce in beton sub aciunea greutii proprii pe o adncime de 5 15cm

in stratul compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu lase goluri pe
suprafaa stratului

durata de vibrare optima va fi de 5 30 secunde in funcie de lucrabilitatea betonului si

tipul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel nct zonele de influenta sa se suprapun
in plan.

vibrarea nceteaz in momentul in care suprafaa betonului devine orizontala si uor

lucioasa, nu mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai taseaz si apare apa sau
lapte de ciment la mbinarea cofrajelor .

se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, cu benzile de etanare,

tecile sistemului de precomprimare. etc.

in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in

straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in
opera a betonului.

zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica
din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocnirea la exterior a cofrajului in zonele
respective cu maiul de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol.Metoda este eficienta mai ales in
cazul stlpilor si diafragmelor
Finisarea suprafeelor de beton

Finisarea suprafeelor de beton se va efectua pentru a obine gradul de prelucrare

specificat in proiect. Aceasta operaie consta n ndeprtarea neregularitilor locale ( coarne,
rizuri sau alte denivelri de la suprafaa betonului) si a celor de planeitate ( abateri de la suprafaa
teoretica, aa cum este definita pe planuri, msurate cu abloane de 3.00 m lungime ).

Finisarea suprafeelor cofrate verticale beton neaparent.

Repararea neregularitilor locale ce depesc + 12 mm 6 mm

Repararea neregularitilor de planeitate ce depesc + 16 mm 10 mm

Finisarea suprafeelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii :

Repararea neregularitilor locale ce depesc + 6 mm

Repararea neregularitilor de planeitate ce depesc +10 mm

Toate operaiile de finisare se vor executa de muncitori calificai in acest gen de lucrri
( betoniti, zidari, mozaicari, etc. )
Protecia betonului

Pentru a asigura condiii favorabile de ntrire si a se reduce deformaiile de contracie, se

va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare. protejnd suprafeele libere
prin :Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip,
etc.Aceasta operaie se va face de ndat ce betonul a cptat suficienta rezistent pentru ca
materialul sa nu adere la suprafaa acoperita. Materialele de protecie vor fi meninute permanent
in stare umeda.

acoperirea cu materiale de protecie;

stropirea periodica cu apa;

aplicarea de pelicule de protecie.

Stropirea cu apa va ncepe dup 2-12 ore de la turnare, in funcie de tipul de ciment
utilizat si temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca
prin aceasta operaie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aa fel nct suprafaa betonului sa se

menin permanent umeda.

Peliculele de protecie se aplica in conformitate cu prescripiile speciale.

Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folie de
polietilena; att timp cat prin cderea precipitaiilor exista pericolul antrenrii pastei de ciment.

Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi mai mari
de + 5 C

Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scderilor de temperatura pana

la 10 C, lundu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. Dup punerea betonului in opera se
va asigura elementelor de beton o temperatura minima de + 5 C, pana la atingerea unei
rezistente minime la compresiune a betonului de 50 daN/cm2.

Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice
pentru lucrrile ce se vor executa.

Soluiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt:

metoda conservrii cldurii betonului, care consta in acumularea de cldura prin

nclzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementelor de beton cu
nveliuri termoizolante.

metoda nclzirii betonului dup punerea in opera se folosete atunci cnd nu se

poate realiza rezistenta minima necesara a betonului nainte de nghe. Acesta metoda consta n
asigurarea betonului la temperaturi corespunztoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau
aer cald, in paralel cu protejarea cu nveliuri termoizolante.

Repararea defectelor de calitate la beton

n cazul descoperirii de defecte la elementul de beton dup decofrare, responsabilul CQ

va deschide RNC, iar proiectantul va emite DS cu soluia de remediere.

Reparaiile se executa conform procedurii de lucru specifice, dup caz:Pe parcursul

betonrii pot apare evenimente nedorite din urmtoarele motive : incendii, defectarea fabricii de
betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc. In aceste cazuri antierul va
proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera a betonului. Se vor lua masuri pentru
formarea rosturilor, de poziionare a benzilor de etanare in betonul proaspt turnat si se vor stria
suprafeele. In cazul in care se ordona oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor
introduce forat benzile de etanare la suprafaa betonului proaspt in vederea formarii unui rost
de mbinare.

zone de separare, caverne in beton ;

fisuri in elemente de beton .

ntreruperi neplanificate

In cazul averselor de ploaie se va reduce coninutului de apa din amestec si se vor

prevedea mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacurii apelor strnse in / pe
cofrajul elementelor structurale, evitndu-se formarea pungilor de apa pe suprafaa betonului pus
n oper.

nainte de reluarea betonrii se vor ndeprta toate materialele strine precum i laptele de
ciment i se va trece la tratarea suprafeei prin turnarea unui strat de beton cu un coninut de
ciment mai mare, dup care ncepe operaia de punere in opera a betonului.
Documente si inregistrari

Proces verbal lucrri ascunse

Fia de control calitate

Proces verbal aspect beton dup decofrare

RNC Raport de neconformitate

DS Dispoziie de antier

FCC Fisa control calitate

PCC Plan control calitate

PV Proces verbal

PMI Piese metalice nglobate