ARHITECT CAMELIA ZAHARIA

Proceduri tehnice de executie

“CONSTRUIRE PENSIUNE AGROTURISTICĂ ÎN SAT

HUISUREZ COM. DĂMUC, JUD. NEAMȚ”

1
Nr. crt. Denumire procedurile tehnice de executie
P01 Trasarea constructiilor

P02 Sapaturi si umpluturi

P03 Transport pamant

P04 Armarea betonului

P05 Cofraje si sustineri

P06 Tevi din polipropilena canalizare

P07 Executarea lucrarilor din beton si beton armat

P09 Lucrari de tinichigerie la invelitori pe sarpanta

P10 Lucrari de sarpanta

P12 Geamuri termo si fonoizolatoare

P13 Instalatii electrice

P14 Izolatii

P15 Tencuieli

P16 Zugraveli, vopsitorii

P17 Lucrari de zidarie

P18 Pereti despartitori usori din ipsos – carton

P19 Instalatii sanitare

P20 Placaje ceramice cu faianta

P21 Sape suport

P23 Pardoseli din parchet

P24 Pardoseli ceramice

P25 Lucrari la scari, parapeti rampe

P26 Confectii metalice

P27 Finisaje exterioare

P28 Instalatii de incalzire

P29 Sistematizare verticala strat de fundatie din balast

P31 Urmarirea in timp a constructiei

2
 P32 Organizarea constructiilor

P33 Glafuri din PVC

P34 Tamplarie PVC cu geam termopan

P35 Instalatii de curenti slabi

P36 INSTALAŢII EXTERIOARE APA/CANAL

P39 TURNAREA BETONULUI

TRASAREA CONSTRUCTIILOR – P01

PREZENTAREA PROCESULUI
Lucrarile de trasare se realizeaza dupa primirea planselor din proiect (planuri de situatie, profile
in lung, profile transversale, planuri topografice etc .) si predarea amplasamentului lucrarilor
Amplasamentui lucrarii este reprezentat, in zona de lucru, prin bornele, pichetii ce marcheaza
varfurile de unghi dintre aliniamente si reperii de nivei care sunt prevazuti in procesul verbal de
predarea primire.
Trasarea lucrarilor se poate evidentia prin in urmatoarele actiuni tehnice:

3
- trasarea si materiailizarea axeor elementelor principale (ex axe terasamente, axe pereti portanti etc);
- amplasarea reperelor de trasare in afara terasamentelor;
- intocmirea procesului verbal de trasare.
Trasarea axului terasamentelor se realizeaza avand ca sistem de referinta procesul verbal
de predare primire amplasament, planul general de trasare si profile in lung sau transversale al
lucrarii. Pe directiile stabilite, prin pichetii de amplasament lucrare, se traseaza pichetii de reper,
specificati prin profile in lung sau transversale. In mod obligatoriu, se stabilesc si se materializeaza
prin repere pichetii importanti obligatorii care marcheaza intrarile, centrele si iesiriie din curbe, intrari
si iesiri de pe podete sau poduri, punctele care marcheaza trecerile de la portiunile de debleu la cele de
rambleu, schimbarile de panta in planul vertical in cazul cailor rutiere. In cazul unor constructii civile,
ziduri de sprijin sau alte tipuri de constructii se materializeaza punctele care reprezinta colturile
exterioare si cele interioare la intersectia structurii de rezistenta. Materiaiizarea reperilor se realizeaza
prin baterea unor tarusi din lemn, sau cupoane din otel beton. Dupa batere, pe acestea , se noteaza
numerele sau respectiv simbolurile, dupa care, daca este necesar se vopsesc in culori contrastante cu
mediul exterior. Trasarea axului terasamentelor se realizeaza pe anumite sectoare, stabilite de
executant, in functie de volumul de lucrari, ritm de executie si alte criterii tehnice. Trasarea este
executata de seful punctului de lucru impreuna cu topograful santierului si seful de echipa executie
lucrare.
Amplasarea reperelor de trasare, in afara amprizelor terasamentelor, se realizeaza in
majoritatea sectiunilor deoarece, in special la caile rutiere, terasamentele se executa in totalitate
mecanizat, fapt ce duce la deteriorarea lor in procesele de executie. Aceasta activitate are un rol foarte
important in refacerea imediata a punctelor de trasare in ax si margini amprize. In majoritatea
cazurilor, reperelor de trasare, se amplaseaza in afara amprizelor in special pentru marcarea pichetilor
principali specificati mai sus. Activitatea se realizeaza in lateral , in afara zonei amprizelor, prin
introducerea in terenul natural a eel putin doi tarusi din metal sau lemn, pentru fiecare pichet ce
trebuie reconstituit , in locuri ferite de actiunea utilajelor sau altor factori care-i pot deteriora. In cazul
cand, in zona de lucru, se afla anumite elemente din mediul natural, (copaci stalpi telegraf, garduri
etc.) acestia pot fi folosite cu succes pentru aceasta activitate. Dupa realizarea si stabilirea acestor
elemente pentru fiecare pichet ( ce trebuie reconstituit), se masoara distantele de la ele, pana la
pichetii in cauza, dupa care se scriu pichet, numarul si distanta respectiva.
Activitatea de scoatere in afara amprizei, a reperelor pichetilor de trasare, este documentata prin
carnetul de trasare. Aceasta inregistrare se intocmeste in momentul derularii activitatii, constituind in
executie un mijloc foarte important pentru identificarea si materiaiizarea imediata a punctelor
principale, ale terasamentului.
Trasarea si materializarea reperilor inafara amprizelor este executata de seful punctului de lucru
impreuna cu topograful santierului,
Procesul verbal de trasare este intocmit de seful punctului de lucru imediat dupa trasare a lucrarii .
Din acesta trebuie sa iasa in evidenta cine a facut trasarea, referentialul modul de bornare si eventual
anumite coordonate acolo unde este cazul. Acet proces verbal trebuie acceptat de beneficiar/proiectant

Listă cu resurse folosite:

- personal: topometrist, inginer sef punct de lucru;
- utilaje, echipamente: teodolit;

SAPATURI SI UMPLUTURI – P02

GENERALITATI

4
  Executarea lucrarilor de sapaturi se executa de regula mecanizat, metodele manuale fiind
aplicate acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata economic §i
organizatoric. In cazul adaptarii unor metode mixte, volumele executate manual se vor stabili
in functie de conditiile specifice ale fiecarei lucrari in parte
 Lucrarile de terasamente nu vor incepe Inaintea executarii lucrarilor pregatitoare.
 Beneficiarul are obligatia sa asigure studiile geotehnice necesare.
 Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant, ca urmare a
executarii lucrarilor de terasamente.
 Folosirea utilajelor vibratoare se face numai cu luarea masurilor astfel incat vibratiile
produsesa nu afecteze constructiile invecinate.
 Sprijinirea sapaturilor se va executa ori de cate ori este nevoie, astfel incat sa se evite orice fel
de accident.
 In cazul cand pe amplasament sunt informatii asupra posibilita^ii existenjei de corpuri
explozibile, se va anunja beneficiarul §i proiectantul pentru luarea de masuri corespunzatoare.
 Cand sapaturile implica dezvelirea unor re^ele subterane, trebuiesc luate masuri pentru
protejarea acestora.
 Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul beneficiarului.
 Toate sapaturile vor fi executate cit mai aproape de dimensiunile §i forma exacta precizata in
plan§ele de specialitate, astfel incat acestea sa necesite un volum minim de umplutura.
Sapaturile vor fi executate respectandu-se prevederile din „Normativul privind executarea
lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor de constructii civile §i industriale" -
C.168/1988, cap. 1,2,3 si 4.

EXECUTAREA SAPATURILOR

- Sapaturile pentru fundatii trebuie sa aiba in vedere urmatoarele :

- mentinerea echilibrului natural al terenului Injurul gropii de fundable;
- in terenurile sensibile, la actiunea apei, sapatura se va opri cu 20-30 cm mai sus decat
cota finala, in cazul cand turnarea nu se face imediat.
- Necesitatea sprijinirilor sapaturilor este in functie de :
- adancimea sapaturii;
- natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea terenului etc.
- In aceeasì incinta, in faza initiala se ataca lucrarile cu fundatii la adancimea cea mai mare,
pentru a nu afecta terenul de fundare al viitoarelor lucrari invecinate.
-Sapaturile cu lungimi mari, vor avea fundul sapaturii inclinat spre unui sau mai multe
puncte, pentru asigurarea colectarii apelor.
-Lucrarile de epuismente trebuie sa nu produca instabilitatea masivelor de pamant din zona
sau daune datorita afuierilor de sub constructive invecinate.
-Nu se vor amplasa pu^uri de colectare sub talpa fundatiilor constructor, in vederea drenarii
terenului.
-Sapaturile executate cu excavatorul nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii, in
care scop se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executandu-se eventual
manual.
-In cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei (pietris.uri, terenuri stancoase etc.), lucrarile
de sapatura se executa de la inceput pana la cota prevazuta in proiect.
- in cazul terenurilor sensibile la actiunea apei, sapatura se va opri la un nivel superior cotei
prevazute astfel :
 de la 20-30 cm pentru nisipuri fine

5
  de la 15-25 cm pentru pamanturi argiloase sensibile la umezire
Saparea acestui strat se face imediat inaintea inceperii executiei fundatiei.

Daca fundul gropii la cota de fundare prezinta crapaturi, masurile necesare, in vederea
fundarii
se vor stabili de proiectant.In cazul unei umeziri superficiale, datorita precipitatiilor, fundul gropii
trebuie lasat sa se zvante, iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi, inainte de
betonare.Schimbarea cotei de fundare in timpul executiei se poate face numai cu acordul
proiectantului.Orice modificare de cote fata de proiect se va consemna in proces verbal de lucrari
ascunsesemnat de constructor, beneficiar si geotehnician.
In cazul executarii de sapaturi langa constructii existente sau in curs de executie, proiectantul
la proiectare si constructorul la executie se vor lua masuri speciale pentru asigurarea stabilitatii
acestora.
Turnarea betonului se va executa imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect sau
aunui strat pentru care proiectantul (geotehnicianul) isi da acordul.
In timpul executiei, constructorul are obligatia de a solicita prezenja proiectantului
geotehnician la stingerea cotei de fundare si ori de cate ori constata neconcordan^e intre studiu
geotehnic si caracteristicile reale ale terenului si a caracterului apelor subterane.
Rezultatele cercetarilor efectuate in timpul executiei, modificarile stabilite la executarea
solutiilor de fundare preconizate se vor atasa la cartea constructiei.

Pentru lucrarile de terasamente cu volume mari, cu tehnicitate ridicata, atacarea lucrarilor se

face pe baza unui proiect tehnologic ce va cuprinde controlul calitatii lucrarilor, verificarile si
incercarile care trebuiesc facute la fiecare faza de executie.
Umpluturi
Umpluturile se vor executa de regula din pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura.
Se pot utiliza pentru umpluturi de asemenea zguri, reziduuri din exploatari miniere etc, cu
conditia prealabila de a fi studiata posibilitatea de compactare §i actiunea chimica asupra elementelor
de constructii.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflaturi §i contractii mari, maluri,
argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari etc.
Umpluturile de pamanturi loessoide, coezive compactate cu maiul greu §i pamanturi
necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform normativ C29-85.
Inainte de executarea umpluturilor este obligatoriu indepartarea stratului vegetal, iar suprafata
rezultata va fi amenajata cu panta de 1,0-1,5% pentru scurgerea apelor din precipitatii.
Cand inclinarea terenului este mai mare de 1:3 se vor executa trepte de infratire a
umpluturilor cu stratul de baza.Umpluturile executate sub fundatiile constructiilor se vor face pe baza
de proiecte speciale.Umiditatea pamantului pus in opera trebuie sa fie cat mai aproape de umiditatea
optima de
compactare.Umpluturile din pamanturi coezive compactate prin cilindrare se vor efectua In straturi
nivelate, avand grosimi uniforme stabilite initial prin compactari de proba, astfel incat sa se realizeze
gradul de compactare prescris, pe Intreaga grosime si suprafata, printr-un numar corespunzator de
treceri succesive .Compactarea de proba se executa pe poligon de incercare cu scopul de a stabili
pentru fiecare utilaj de compactare, cu care urmeaza a se lucra grosimea optima a stratului si numarul
minim de treceri prin care se realizeaza gradul de compactare prescris.
Determinarile in poligoanele de proba se fac intotdeauna in prezenta proiectantului.

6
 Avand stabilite tipul utilajului, numarul de treceri ale utilajului, grosimea stratului §i
umiditatea optima, se va trece la compactarea efectiva a straturilor pana la realizarea grosimii
umpluturii se va intocmi un proces-verbal de lucrari ascunse

Listă cu resurse folosite:

- personal: sapator
- utilaje, echipamente: buldoexcavator;

TRANSPORT PAMANT – P03

Pământul din săpături şi pentru umpluturi se va transporta cu autobasculanta, în depozite

amenajate, respectându-se prevederile primăriei referitoare la păstrarea curăţeniei comunei (de ex.:
spălarea roţilor şi a exteriorului basculantei la ieşirea din şantier sau din depozit cu jet de apă sub
presiune pe platforme special amenajate etc.).

NOTĂ: În momentul execuţiei se vor aplica normele în vigoare.

Listă cu resurse folosite:
- personal: şofer;
- utilaje, echipamente: autobasculanta;

ARMAREA BETONULUI – P04

Livrarea si marcarea
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de
un document de calitate si dupa certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie dupa
certificatul de conformitate.
Documentele care insotesc livrarea otelului beton de la producator vor contine
urmatoarele informatii:
 denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
 toate informatiile pentru identificarea loturilor;
 greutatea neta;
 valorile determinate privind criteriile de performanta.

Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care
va contine:
 marca produsului;
 tipul armaturii;
 numarul lotului si al colacului sau legaturii;
 greutatea neta;
 semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea
produselor, care va contine toate datele din documentele de calitate, eliberate de producatorul otelului
beton.
Transportul si depozitarea

7
 1. Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi
transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta
armatura si/sau betonul sau aderenta beton-armatura.
2. Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat, pe tipuri si diametre, in
spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
 evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
 evitarea murdaririi acestora cu pamant sau cu alte materiale;
 asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Fasonarea, montarea si legarea armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in
stricta conformitate cu prevederile proiectului.Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor,
executantul va analiza prevederile proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si
fixare a barelor, precum si de aspecte tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera
necesar, se va solicita reexaminarea de catre proiectant a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armatura se va taia, indoi, manipula, astfel incat sa se evite:
 deteriorarea mecanica (crestaturi, loviri);
 ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
 contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor
indeparta:

 eventualele impuritati de pe suprafata barelor;

 rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul
montarii.
Fasonarea armaturilor
1. Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din proiect si
prevederilor STAS 10107/0-90.
Formele de carlige utilizate sunt:
 cu indoire la 180° pentru barele din OB 37;
 cu indoire la 90° pentru barele din PC 52 si PC 60.
Pentru etrieri si agrafe, ancorarea se realizeaza prin carlige indoite la 135° sau 180° in
cazuletrierilor din OB 37 si numai la 135° in cazul celor din PC 52 si OB 37.
3. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri. La
masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza
mare a masinii.
Montarea armaturii
1 Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:
-receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor, daca acestea se
inchid dupa montarea armaturii sau incheierea P.V. de receptie a cofrajelor);
-acceptarea de catre proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau
partilor de structura al caror volum depaseste 100 m 3 si este necesar sa fie prevazute rosturi
de betonare.

8
 2. La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentrua sigurarea bunei desfasurari a turnarii
si compactarii betonului prin:
 crearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara,
care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;
 crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (min 2,5 x 0 vibrator) la interval de
maxim
5 ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de38 sau 58 mm.
In acest scop, dupa caz:
-se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de
ultima etapa de betonare;
-se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in
proiect.

3. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).
Se vor prevede:
 cel putin 4 distantieri la fiecare m2 de placa sau perete;
 cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp, pentru 0 > 12 mm si eel
putin
2 distantieri la fiecare metru pentru 0 < 10 mm;
 cel putin un distantier intre randurile de armaturi, la fiecare 2 m liniari de grinda, in zona de
armatura, pe doua sau mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme, prevazute a fi legate
de armaturi sau confectionati din masa plastica.

Listă cu resurse folosite:

- personal: fierar betonist, muncitor deservire;
- utilaje, echipamente: aparat de sudura prin polifuziune şi electrofuziune;

COFRAJE SI SUSTINERI – P05

Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curata si pregati suprafetele care
vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitie a armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
 trasarea pozitieicofrajelor;
 asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
 verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
 incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

9
 In cazul in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura
repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel
incat sa se evite producerea tasarilor. In cazul in care terenul este inghetat sau expus inghetului,
rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de
temperatura.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje si armaturi.
Listă cu resurse folosite:
- personal: dulgher constructii, muncitor deservire;
- utilaje, echipamente: panouri de cofraj;

TEVI DIN POLIPROPILENA CANALIZARE-P06

Conductele de canalizare interioare se vor realiza din tevi polipropilena scurgere. Tuburile
sunt cu mufa, iar etansarea se va realiza cu inel de cauciuc.
Montarea tuburilor şi a pieselor din polipropilena pentru scurgere se face cu mufe contra
sensului de curgere a apei. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la
coloane, conform prevederilor STAS 1795.
La susţinerea conductelor pe tavan se folosesc reazeme glisante în cazul montărilor în grup
sau reazeme suspendate pentru montajul separat al fiecărei conducte.
Susţinerea conductelor orizontale de canalizare se va face cu brăţări ancorate de planşeu sau
cu console din oţel lat sau rotund în cazul montării lor în lungul zidurilor.
Distanţa maximă între două puncte de susţinere este de 2 m.
Susţinerea coloanelor se va realiza cu brăţări din oţel rotund sau lat, fixate sub mufele
tuburilor la distanţa de 2,5÷3 m una de alta.

Listă cu resurse folosite:

- personal: instalator, sudor;
- utilaje, echipamente: aparat de sudura cu polifuziune si electrofuziune

EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI BETON ARMAT – P07

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea elementelor sau structurilor din beton
simplu sau beton armat pentru constructii de birouri, locuinte si industriale.
Caietul de sarcini specifica cerintele de baza ce trebuie indeplinite de executantul
lucrarii,

10
in ceea ce priveste montarea cofrajelor conform planurilor de cofraj elaborate de proiectant si
dispunerea barelor de armatura conform planurilor de armare elaborate de proiectant, precum
si punerea in opera a betonului adus de la statia de betoane. Sunt stabilite de asemenea
criteriile
pentru satisfacerea acestor cerinte, in contextul sistemului de control si asigurare a calitatii.
2. In cursul executiei lucrarilor de betonare nu se va face nici o derogare de la prevederile
prezentului caiet de sarcini, fara aprobarea prealabila - in scris - a proiectantului.
3. Proiectantul isi rezerva dreptul ca in situatiile speciale ce se pot ivi la executie, sa aduca
modificari si completari prezentului caiet de sarcini, in raport cu situatia aparuta.
4. Constructorul si beneficiarul sunt obligati, in baza prevederilor Legii 10 privind calitatea
in
costructii, sa respecte, pe intreaga perioada de executare a lucrarilor, in afara Caietului de
sarcini atasat proiectului de executie, toate dispozitiile STAS, instructiunile tehnice
departamentale, normativele in vigoare la data executiei lucrarilor.
In plus, se vor respecta normele generate si normele specifice de protectie a muncii in
vigoare (Prevederile art. 5 si 6 din Legea protectiei muncii nr. 90/ 1996;
Hotararea Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale republicata; Hotararea Guvernului nr. 460/1994 privind organizarea si
functionareaMinisterului Sanatatii, cu modificarile ulterioare; Normele generate de protectie
a muncii,elaboratede Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie
1998 si Ministerul Sanatatii subnr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998), precum si normele de
paza contra incendiilor.
5. Executantul, prin laboratorul sau de santier sau prin colaborarea cu unitati de specialitate
va efectua toate incercarile si determinarile rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
6. Executantul este obligat sa efectueze la cererea proiectantului, verificari
suplimentare fata
de prevederile Caietului de sarcini inclus in prezentul proiect de executie. Se va dispune
incercarea betonului in elementele structurale existente, prin aplicarea metodei nedistructive
combinate (sclerometrul Schmidt + ultrasunete), in conformitate cu prevederile Normativului
pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, indicativ C 26 - 85, partea a IH-a, pag.
83. Daca rezultatele obtinute pentru anumite elemente structurale in urma aplicarii metodei
nedistructive combinate nu sunt concludente, se vor efectua verificari suplimentare constand
in extrageri de carote din aceste elemente, in locurile indicate de proiectant. In situatia in care
rezultatele verificarilor suplimentare (obtinute in urma incercarilor la compresiune pe carote),
betonul pus in opera nu indeplineste conditiile prevazute conform reglementarilor tehnice in
vigoare, proiectantul va decide expertizarea lucrarii, cu luarea de masuri privind refacerea sau
consolidarea elementelor necorespunzatoare.Executantul, trebuie sa aiba obligatoriu in
laboratorul propriu de pe santier, sau in laboratorul unitatii specializate cu care a incheiat
contract, utilaje de vibrare [vibratoare de interior (pervibratoare) si masa vibranta].

1.7. Lucrarile de betonare nu se vor executa sub temperaturi de +5°C, respectiv peste +30°C.

11
 In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta atat prevederile
normativului C16 - 84, cat si Caietul de sarcini elaborat de proiectant.
8. In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile Caietului de sarcini atasat
prezentului proiect de executie, proiectantul va dispune - in scris - sistarea lucrarilor si va
informa executantul si beneficiarul despre necesitatea intocmirii proiectului de remediere -
consolidare, in raport cu situatia aparuta, pe baza unui nou contract de proiectare.
9. Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa examineze amanuntit proiectul si sa
aduca la cunostinta investitorului eventualele lipsuri, nepotriviri intre diferite planuri sau dificultati de
adaptare la teren si de executie a proiectului.
1.10. Toate echipamentele utilizate pentru punerea in opera a betonului, inclusiv a celor pentru
fasonarea armaturilor, trebuie sa fie atestate de Comisia Nationala de Atestare a Masinilor si
Echipamentelor de Constructii — CNAMEC din MLPTL, in vederea asigurarii calitatii lucrarilor
executate precum si protectia vietii, a sanatatii si a mediului, in conformitate cu prevederile HG 1046-
1996.

Lista cu resurse folosite:

- personal:fierar-betonist;
- utilaje, echipamente: malaxor mortar,vibratoare,gletiere;

LUCRARI DE TINICHIGERIE LA INVELITORI PE SARPANTA – P09

Domeniu de aplicare
Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii §i receptia lucrarilor de
invelitori, realizate din tabla.
Prevederi comune
Controlul executiei Tnveluitorilor consta din:
1. Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera, se efectueaza de catre
conducatorul
tehnic al lucrarii si se refera la:
 existenta si continutul certificatelor de calitate la primirea materialelor pe santier;
 in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate prevazute
 In prescriptia tehnica a produsului (norma interna sau standard):
 punerea in opera, daca in urma depozitarii §i a manipularii, materialele nu au fost
deteriorate .
2. Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor conform prevederilor proiectului, se va face de
catre conducatorul tehnic al lucrarii pe tot timpul executiei.
3. Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se efectueaza conform reglementarilor in vigoare si
se refera la corespondent cu prevederile din proiect, la conditiile de calitate si la incadrarea in
abaterile admisibile, prevazute anterior.
Aceasta verificare se refera la intreaga categorie de lucrari in invelitori si pentru fiecare
tronson in parte, incheindu-se "Proces verbal de verificare pe faze de lucrari", care se inscriu in
registrul respectiv.
4. Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se va face de catre COMISIA DE
RECEPTIE prin:
 examinarea existentei si continutului certificatelor de calitate a materialelor si a
proceselor
verbale de verificare pe faze de lucrari;

12
  examinarea directa a lucrarilor executate, prin sondaj (eel putin unui de fiecare
tronson)cu referiri la toate elementele constructive ale invelitorii, urmarindu-se, in
special, ca invelitorile sa indeplineasca functiile de indepartare a apelor pluviale, precum
si conditiile respective de etanseitate.

Lista cu resurse folosite:

-personal pentru executia lucrarilor: dulgher ,tinichigiu
-utilaje,echipamente: motoferastrau

Lucrari de sarpanta –P10

Cap.A. TEHNOLOGIA IMPUSĂ LA EXECUTAREA ŞARPANTEI.

 Poziţionarea popilor se va face conform planşei ( Plan sarpanta ) astfel incat să reazeme pe
grinzile planşeului.
 Se ancorează tălpile conform detaliilor din proiect (câte două ancore la
fiecare talpă şi din doi in doi metri câte o ancoră la cosoroabă).
 Se execută şarpanta,astereala şi învelitoarea.
 Se va recepţiona şi consemna în proces verbal de lucrări ascunse.punctele de ancoraj a tălpilor
şi cosoroabei.
 Dupa ancorarea tălpilor se trece la executarea termoizolaţiei.
 Pentru prevenirea cariilor lemnul se va trata cu substanţe antiseptice.
 La recepţia şarpantei se vor verifica secţiunile elementelor
structurale,a modului de realizare a contravântuirilor.ancorajelor şi procesele verbale de
lucrări ascunse.

Cap.B. MASURI IMPUSE ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII

CONSTRUCŢIEI.

 Podul creat nu se va utiliza drept depozit de materiale sau pentru

amenajare de spaţii cu altă destinaţie.
 Se va executa de catre exploatator revizia periodică a podului pentru a se constata modul de
comportare a şarpantei,dacă nu au apărut degradări,pentru a fi înlăturate urgent cauzele şi a se face
remedieri.
 Pe timp de ploaie, periodic se va face inspecţia podului pentru a se constata dacş nu se produc
infiltraţii cu apă.care trebuiesc imediat remediate.
 Se va acorda o atenţie deosebită modului de funcţionare a jgheaburilor
şi burlanelor precum şi integritatea acestora iar in caz de proastă funcţionare sau
de degradare se vor lua măsuri urgente de remediere.
 Modu! de deversare a apelor din burlane la nivelul solului se va face de aşa manieră încât să
nu se producă stagnări de apă în jurul construcţiei sau infiltrări la infrastructura clădirii.
 Se vor revizui periodic starea şi modul de alcătuire a trotuarelor din
jurul clădirii încât acestea să asigure o îndepărtare rapidă a apelor către gurile de canalizare pluvială.

13
 Cap.C. CONDIŢII DE CALITATE A MATERIALELOR

 Materialele vor corespunde calitativ conform certificatelor de calitate Şi standarde :

a) tabla zincata tip Lindab

- mortar de ciment conform STAS 1030/85

Materiale auxiliare:

- Tablă de 0.4 x 750 x 1500 mm conform STAS 2028 – 80

- Sârmă moale zincată 1….2 mm conform STAS 889/80
- Carton bituminat conform 138 –80
b) şarpantele din lemn conform detalii rezistenţă

- lemn rotund, rigle de fag, etc. conform dimensiuni din detalii

Astereala se execută din cherestea de lemn:

- scânduri de raşinoase 24 mm
- plăci din aşchii de lemn (PAL) 22 mm
- plăci din fibre de lemn (PFL) 20 mm
Cap.D. CONTROLUL CALITĂŢII

 Terminarea lucrarilor se constata de proiectant si beneficiar numai dupa ce se constata ca au

fost executate, toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier si sunt de calitate.
 Se incheie proces – verbal de receptie pe categorii de lucrari.
 Verificarile se fac de catre proiectant, beneficiar si antreprenor si constau in:
– respectarea prevederilor din proiect

- existenta proceselor verbale de receptie pentru lucrari ascunse

- existenta certificatelor de calitate pentru produse si materiale
- se verifica uzual calitatea lucrarilor si se dispune refacerea celor necorespunzatoare executate
Cap.E. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

 Invelitorile se masoara la metru patrat suprafata desfasurata real executata.

 Jgheaburile, burlanele si elementele liniare se masoara la metru liniar.
 Terminarea lucrarilor se constata de proiectant si beneficiar numai dupa ce se constata ca au
fost executate, toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier si sunt de calitate. Se
incheie proces – verbal de receptie pe categorii de lucrari. Nu se prevad abateri de la prevederile
punctului. Abaterile admise pentru fiecare material sunt prevazute in standardele de referinta specifice
mentionate.
 Verificarile se fac de catre proiectant, beneficiar si antreprenor si constau in: respectarea
prevederilor din proiect, existenta proceselor verbale de receptie pentru lucrari ascunse, existenta
certificatelor de calitate pentru produse si materiale, se verifica uzual calitatea lucrarilor si se dispune
refacerea celor necorespunzatoare executate.
 Cantitatile din listele de lucrari sunt aproximative. Pe parcursul lucrarilor pot apare
modificari.
 Acestea nu influenteaza pretul unitar. Pentru comandarea materialelor antreprenorul va
consulta planurile de executie, respectiv va masura la fata locului si va determina cantitatile exacte

14
de pus in opera . Decontarea se va face pe baza receptiei si a masurarii cantitatilor efectiv executate.

Cap.F. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI P.S.I.

 Pentru a evita accidentarea trecătorilor, prin căderi de la înălţime, se

vor monta panouri de avertizare şi se va împrejmui zona de lucru.
 Muncitorii care urmează să lucreze la şarpantă vor fi instruiţi şi vor semna instructajul de
protecţia muncii inainte de inceperea lucrului.
 La înăltime zona de lucru se va imprejmui cu un parapet, iar muncitorii
vor fi echipaţi cu căşti de protecţie şi centuri de sigurantă.
 Lucrul la înălţime se va intrerupe pe vreme de polei, ceaţă sau vânt.
 Pentru fumat se vor amenaja locuri speciale.
 Materialul lemnos se va asigura împotriva incendiului prin acoperire cu
substanţe ignifuge.
 Se va consulta proiectantul de specialitate electrice, privind montarea
instalaţiei de paratrăsnet şi pentru proiectarea instalaţiei de iluminat în pod.
 Se interzice exploatarea instalaţiei electrice defecte sau provizorii.
 Coşurile de ventilaţii se vor ridica deasupra invelitorii conform planşelor prezentate in proiect.

GEAMURI TERMO SI FONOIZOLATOARE – P12

Geamurile termo-fonoizolatoare se bazeaza pe cele mai moderne solutii tehnice si se compun

din doua straturi de sticla, legate intre ele perimetral cu un profil realizat din
material organic termoplastic. Geamurile termo-fonoizolatoare trebuie sa fie astfel concepute incat sa
se realizeze absorb^ia vaporilor dintre foile de sticla §i eliminarea lor la exterior.
Materiale
In cadrul fabricarii se poate utiliza geam incolor tras, cu grosimea de 4mm.
Etansare
Datorita sectiunii de aderenta mare si lungimii infinite, profilul trebuie sa asigure o imbinare
ermetica (cu totala etansare) a foilor de geam (sticla) fara utilizarea unor elemente speciale pentru
inchiderea colturilor.Colturile (elementele de colturi) sunt punctele cele mai sensibile, problematice
din punctul de vedere al infiltrarii vaporilor.
Date tehnice
Conceptia trebuie sa asigure o calitate stabila In timp si sigura. Rezistenta contra infiltrarii
vaporilor In cazul geamului termoizolator sa fie foarte buna (1<0,01).
Din punctul de vedere al rezistenjei fata de efectele meteo-dinamice (vant) si a tensiunilor
interioare proprii, sistemul trebuie sa fie optimizat. Etansarea perimetrala da posibilitatea deformarilor
cauzate de efectele vantului si trepidatiilor, astfel meat geamul bi-strat sa aiba un coeficient al
capacitatilor de deformare r\= 100.
Geamul termoizolant va fi compus dintr-o foaie la exterior pat de aer §i o foaie geam clar la
interior. Se pot utiliza geamuri de grosimi diferite pentru reducerea posibilitatii aparitiei fenomenului
de rezonanta.
Nivelul acustic echivalent continuu (Leq) masurat In interior, cu ferestrele Inchise, sa nu
depa§easca 35dB.
Asigurarea calitatii

15
 In vederea asigurarii calitatii autentice §i constante, fabricarea geamului se executa sub un
control tehnic si calitativ intern foarte sever si riguros.
- Controlul materiilor prime (sticla).
- Controlul calitatii proceselor de spalare, de montare a profilului si de inchidere a colturilor.
- Controlul produsului finit (dimensional, montaj a punctului de roua pe suprafata interioara).
Montarea, punerea in opera
Transportul, depozitarea si montarea geamurilor se executa conform normelor si prescriptiilor
generate prevazute pentru geamuri termoizolatoare.
Principalele aspecte ale punerii in opera sunt:
- Contactul direct dintre geam si toe (structura) trebuie evitat, deci pe si sub foile de geam
trebuiesc aplicate pane de fixare si rezemare, piese de calare.
 Trebuie asigurata impermeabilitatea si etansarea prescrisa de norme pentru tamplarie.
 Pentru o fixare corecta geamul trebuie fixat cu evitarea introducerilor de tensiuni.
- Se pot combina doar materiale compatibile intre ele.
Punerea in opera se face cu personal calificat si instruit care sa respecte regulile specifice
acestor categorii de lucrari §i in conformitate cu normativele in vigoare, sub control de specialitate.
Se va prezenta agrementarea tehnica a produselor.
Normative privind proiectarea si executarea lucrarilor de tamplarie si montare a
geamurilor:
 C199/1979: "Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in
constructii atimplariei de lemn";
 STAS 465/1980: "Ferestre si usi de balcon din lemn pentru constructii";
 STAS 466/1986: "Usi din lemn pentru constructii civile";
 STAS 5333/1986: "Ferestre si usi de balcon, usi interioare si exterioare din lemn pentru
constructii";
Formate si alcatuiri:
STAS 799/1988 : "Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generate"
STAS 9317/4.2/1987 : " Timplarie pentru constructs. Metode de verificare a calitatii "
C 47/1986 : " Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse
de sticla in constructii".
STAS 853/1980 : "Geamuri trase".
STAS 3230/1984 : "Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre"

Lista cu resurse folosite:

-personal pentru executia lucrarilor: tamplar
-utilaje,echipamente: motoferastrau,pistol ptr. spuma poliuretanica

INSTALATII ELECTRICE – P13

Lucrari pregatitoare inceperii executiei

• Studierea proiectului de instalatii electrice
Se vor confrunta planurile de instalatii electrice cu planurile de instalatii termice si sanitare pentru
coordonarea traseelor comune si a rezolvarii cat mai eficiente a intersectiilor.
Se vor verifica in planurile de arhitectura si structura si pozitia golurilor necesare pentru :
 trecere dupa analizarea si insusirea proiectului se va trece la intocmirea graficului de
executie a lucrarilor corelat cu lucrarile de constructii si arhitectura. Graficul va tine
seama de etapele de executie a lucrarilor de constructii si finisaje pentru a permite

16
 executarea instalatiilor fara sa stanjeneasca pe cele de constructii si sa asigure front
de lucru continuu pentru instalatii.
 Se va trece apoi la pregatirea locului de munca ,amenajarea spatiilor pentru
depozitarea materialelor, a sculelor.
 Se va face aprovizionarea cu materialele necesare executiei instalatiilor electrice.
Depozitarea materialelor se va face in magazii amenajate in acest scop in conditii
care sa asigure pastrarea lor in conditii adecvate si in securitate deplina.
 Se va trece la verificarea materialelor, aparatelor si a echipamentelor aduse pe
santier.
 Dupa aceste operatiuni se va incepe executia propriu zisa a instalatiilor electrice.
Toate si echipamentele vor fi insotite de:
• certificatul de calitate al producatorului
• cartea sau fisa tehnica care trebuie sa contina caracteristicile tehnice, durata de
viata in exploatare, desenul de ansamblu cu cotele de gabarit si de montaj, schema
electrica,instructiuni de montare, verificare, intretinere si exploatare
• certificatul de garantie
• certificatul de atestare a performantelor (agrementare tehnica) pentru materialele si
aparatele utilizate
• certificatul de atestare si sigiliul Biroului Roman de Metrologie Legala, pentru
echipamentele care trebuie omologate cu acesta.

Toate materialele si echipamentele se vor alege tinandu-se seama de tensiune,

curent,frecventa, putere, factor de putere si de regimul de lucru.
Caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice montate, sa nu provoace
efectedaunatoare asupra altor echipamente electrice sau sa dauneze functionarii sursei de alimentare.
Aparatele si echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protectie impotriva
socurilor electrice in functie de mijloacele de protectie aplicate.
b. Tehnologii de executie a instalatiilor electrice
Alegerea materialelor si aparatelor se face tinand seama de:

 cerintele esentiale de calitate;

 posibilitatile actuale de aprovizionare a unor materiale cu calitati si performante optime;
Conform Legii 10/1995 privind calitatea In constructii se vor pune in opera numai materiale
si echipamente ce au fost omologate sau au agrementul tehnic si au fost alese in functie de:
 parametrii de functionare:
 categoria incaperii respective
 destinatia constructiei si conditiile specifice de utilizare si montare - conform Normativelor
NP 1.7-2011
 caracterul specific al instala^iei electrice - conform Normativul NP 1.7-2011;
Conductoarele electrice,tuburile de protectie si barele,se amplaseaza fata de conductele altor instalatii
sifata de elementele de constructie , respectandu-se distantele minime din tabelul 3.1.Pentru cablelee
lectrice se va vedea tabelul 3.2. NTE 007/08/00.
Pe traseele commune cu alte instalatii, instalatia electrica se va dispune
-deasupra instalatiilor de apa, canalizare,de gaze petroliere lichefiate
-sub conductele de gaze naturale si sub conductele calde cu temperatura peste +40°C
Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de la art. 3.0.3.2. si distance
minime din tabelul 3.1. si 3.2. se vor lua masuri constructive de protectie prin prevederea

17
deseparari,izolatii termice, tevi metalice etc. ce vor depasj cu minim 0,50 mm de o parte si de alta,
portiuneadetraseu protejata.
Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii
sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in caz de avarie.
Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa
apara condens. Fac exceptie instalatiile electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33,
realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex. cabluri sau cordoane in executie
greapentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcasa din material plastic
etc.).Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilare cu exceptia celor
aferente instalatiilor de ventilatie executate din materiale fara degajare de fum si gaze toxice.
Montarea in contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri
rezistente la foc si cu intarziere la propagarea flacarii (conf.NTE 007/08/00), tuburi si plinte metalice
sau din materiale plastice omologate pentru montare pe materiale combustibile, aparate si
echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54.
Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor
fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor
electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea
si materialul combustibil sau elementele de distantare care pot fi:

 straturi de tencuiala de min. 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante

incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm
pe toate laturile elementul de instalatie electrica;
 - elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care
distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul
combustibil.
Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea
aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice.Modul de racordare la
reteaua de distribute se stabileste de catre furnizorul de energie
electrica.
La consumatori alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile
electrice se executa cu bransament monofazat pana la ll kva si cu bransament trifazat, pentru puteri
intre 11-30 kVA.
Pentru instalatiile electrice de lumina si forja se prevede tablou electric de
distribute comun, cu urmatoarele exceptii:
 daca se aplica tarife diferentiate pentru consumul de energie electrica;
 daca functionarea receptoarelor de forja provoaca fenomene suparatoare in instalatiile
de lumina (de ex. palpairi, scaderea luxului luminos);
 daca este necesara separarea instalatiilor tehnologice din considerente de siguranta sau
din considerente economice.
Repartizarea pe faze si respectiv pe circuitele de alimentare, a receptoarelor
electrice, trebuie sa se faca astfel, incat sa se asigure o Incarcare cat mai echilibrata a
fazelor.
ALEGEREA SI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
Tensiune
Echipamentele trebuie sa corespunda la valoarea maxima a tensiunii (valoarea efectiva in curent
alternativ) la care ele sunt alimentate in regim normal, ca si la susceptibile de a se produce.
Curent

18
Echipamentele trebuie alese tinand seama de curentul de utilizare (valoarea efectiva in curent
alternativ) care le strabate in functionare normala.
Trebuie de asemenea sa fie luat in considerare curentul susceptibil sa le parcurga in conditii normale,
tinand seama de durata de trecere a unui astfel de curent in functie de caracteristicile de functionare
ale dispozitivelor de protectie (de exemplu curentul de scurtcircuit).
Putere
Echipamentele alese pe baza caracteristicilor de putere, trebuie sa poata fi utilizate la puterea maxima
absorbita in functionare, tinand seama de condijiile nominate de functionare si de
coeficientiideutilizare.
Compatibilitate
Echipamentele trebuie alese astfel incat sa nu produca efecte daunatoare nici asupra altor echipamente
nici asupra retelei de alimentare, In functionare normala, inclusiv In timpul manevrelor, In afara
cazului In care se iau masuri corespunzatoare In timpul montajului.
Influente externe si conditii de instalare
Echipamentele trebuie alese, montate si utilizate incat sa suporte in deplina siguranta solicitarile si
influente externe la care pot fi supuse, specifice locului unde aceste echipamente sunt instalate,
conform prevederilor producatorului.
Caracteristicile echipamentelor trebuie determinate, fie printr-un grad de protectie fie prin
conformitatea cu incercarile.

Identificarea conductoarelor
Identificarea conductoarelor de protectie si neutru

a) conductor de protectie (PE), marcarea prin culori verde/galben si aceasta combinatie nu trebuie
folosita pentru nici o alta utilizare.
b) conductor neutru (N), sau de punct median, marcarea cu culoarea bleu pe toata lungimea lor.

Trebuie menfinuta aceeasi culoare de marcare pentru conductoarele electrice

ce apartin aceleiasi faze, cel putin toate circuitele electrice ale aceluiasi tablou de distribute.
Echipamentele trebuie alese si montate astfel sa fie Impiedicata influenza daunatoare intre
instalatiile electrice si instalatiile neelectrice.

Montarea instalatiilor electrice

Pentru realizarea instaltiilor electrice sunt esentiale:
- o execute corecta de catre personal calificat
- utilizarea echipamentelor corespunzatoare
Conexiunile conductoarelor intre ele si cu alte echipamente electrice trebuie
- facute astfel incat sa fie asigurata siguranta si fiabilitatea contactului.
Echipamentele electrice nu trebuie amplasate In locuri In care ar putea fi expuse la apa, ulei,
substance corozive, caldura, aburi sau §ocuri mecanice, daca aceasta amplasare poate fi evitata prin
montare la distanta.
In cazurile in care nu se poate evita amplasarea In pozitii expuse, trebuie luate masuri corespunzatoare
de protectie (grade de protectie corespunzatoare, protectii anticorozive, capsulari, etc).
Se interzice traversarea incaperilor din clasa BA5 destinate echipamentelor electrice, cu conducte
pentru fluide de orice natura, cu exceptia conductelor de incalzire sau ventilare aferente incaperilor
respective, cu conditia ca acestea sa nu contina flanse, ventile.
Conexiunile intre conductoare si intre conductoare si alte echipamente trebuie sa asigure continuitatea
electrica, durabila, rezistenta mecanica, protectie mecanica corespunzatoare.

19
Conexiuni electrice
Alegerea mijloacelor de conexiuni trebuie sa tina seama de:
 materialul conductoarelor si izolatia acestora
 numarul si forma firelor ce formeaza conductoarele
 sectiunea conductoarelor
 numarul conductoarelor ce vor fi conectate impreuna

Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac
numai in accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura, etc).
Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de
protectie, golurilor din elementele de constructie §i trecerilor prin elemente de constructie.

Legaturile intre conductoare de cupru §i conductoare de aluminiu se fac prin legaturi speciale
omologate.Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, ma§ini, elemente metalice, etc se face
deregula prin strangere mecanica cu suruburi, In cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau
egalecu10mm2 si direct sau prin intermediul pieselor speciale de prindere in cazul conductoarelor cu
sectiuni egale sau mai mari 16 mm2. Conductoarele care se leaga la elemente mobile se prevad din
elemente elastice.

TABLOURI DE DISTRIBUTIE
Tablourile de distribute se vor executa in constructie deschisa sau inchisa (protejata) in functie
de conditiile de influente externe §i grad de protectie.Tablourile de distribute in execute deschisa se
instaleaza in incaperi din clasa BA5.

Se admite instalarea lor §i in incaperi din clasa AD1 din cladiri incadrate in categoriile BEl la
si BE lb cu conditia ca parjile aflate sub tensiune sa nu fie accesibile personalului obisnuit
(neautorizat).
Se interzice amplasarea tablourilor de distribute in poduri §i in subsoluri de cabluri, cu
exceptia cazurilor prevazute In normativul NTE 007/08/00. Se recomanda sa nu se amplaseze tablouri
de distribute care contin aparate de masura, in incaperi cu temperaturi sub 0 C o si peste +40Co, sau in
alte conditii decat respective. In cazul in care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus,
producatorul tabloului trebuie sa ia masuri pentru a se asigura functionarea corecta a aparatelor de
masura(de exemplu, realizarea unei incalziri locale, ventilate naturala sau fortata) sau utilizatorul
trebuie sa asigure climatizarea incaperii.
Fac exceptie tablourile in carcasa metalica cu grad de protectie IP54 care pot fi montate direct
pe elemente din materiale combustibile. La cladirile cu sali aglomerate, tabloul de distribute al
acestora trebuie prevazute cu posibilitatea de intrerupere a alimentaii cu energie electrica a
instalatiilor electrice aferente (cu exceptia celor de siguranta).
Intreruperea alimentarii cu energie electrica trebuie sa se faca dintr-un loc in care nu are acces
publicul, marcat si usor accesibil pentru interventii In caz de incendiu.
La confectionarea tablourilor de distribute trebuie sa se foloseasca materiale incombustibile,
sau nehigroscopice §i cu intarziere la propagarea flacarii.
Tablourile de distribute se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de
pardosela finita sa nu depaseasca 2,3 m.
Tablourile de distribute trebuie montate vertical §i fixate sigur pentru a corespunde cerintelor
Legii 10/1995 privind rezistenta si stabilitatea atat statica cat §i dinamica (la vibratii).
Caderi de tensiune maxime admisibile

20
 In cazul in care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bran§ament de joasa
tensiune,valorile caderilor de tensiune, in regim normal de functionare fata de tensiunea nominala a
retelei, trebuie sa fie de eel mult:
- 3% , pentru receptoarele din instalatiile electrice de lumina;
- 5% pentru restul receptoarelor putere
Caderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxima absorbita, la care se dimensioneaza
coloanele §i circuitele electrice in cauza, pe traseul eel mai lung §i mai incarcat dintre tabloul general
(respectiv cofretul de bran§ament sau contorul, la cladiri de locuit) §i receptorul electric cel mai
indepartat.

INSTALATII ELECTRICE DE PRIZE S1 ILUMINAT NORMAL

Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de prize.
Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comanda si de
semnalizare, daca circuitele respective functioneaza la aceeasj tensiune.
Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de cele ale iluminatului de
siguranta.
Se recomanda ca la stabilirea numarului circuitelor de iluminat normal sa nu se depaseasca o
putere totala instalata de 3 kW pe un circuit monofazat §i de 8 kW pe un circuit trifazat.
Stabilirea numarului de prize monofazate in cladirile de locuit si social culturale se face
considerand putere instalata pe circuit de 2kW.
Prizele cu tensiunea de 230 V sunt prevazute cu contact de protectie
Corpurile de iluminat se aleg §i se monteaza respectandu-se pe langa prevederile din acest
normativ si conditiile din NP061/2002.
Pentru corpurile de iluminat din incaperi de baie, grupuri sanitare, etc se respect si conditiile
din subcapitolul 7.1. Conductorul de faza se leaga In dulia lampii la borna din interior, iar conductorul
neutru la borna conectata la partea filetata a duliei.
Intrerupatoarele si butoanele pe circuitele de lumina trebuie montate numai pe conductoarele
de faza.Se recomanda ca intreruptoarele, comutatoarelesi butoanele sa se monteze la inaltimea de 0,6
1,5m, masurata de la aparat pana la nivelul pardoselii finite.
Prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pana la
nivelul pardoselii finite:
- peste 0,1 m in alte incaperi decat grupuri sanitare, dusuri, bai, spalatorii si bucatarii,
indiferent de natura pardoselii. In cazul instalarii prizelor in pardoseli sau pe pardoseli trebuie sa se
foloseasca fie prize in executie speciala, omologate pentru acest scop, fie prize in executie normala,
protejate in cutii speciale care asigura gradul de protectie (la patrunderea corpurilor solide, a apei si la
socurile mecaniceSREN60529) necesar in scopul respectiv.
Prizele dintr-o instalatie electrica utilizate pentru diferite tensiuni, trebuie sa fie distincte ca
forma sausa aiba culori diferite sau sa se marcheze distinct in mod vizibil.
Se admite instalarea prizelor in depozite de materiale combustibile cat. BE2 cu conditia ca
acestea safie prevazute cu dispozitiv de protectie diferentiala curentul diferential rezidual nominal
trebuie safie<30 mA, amplasate la min. lmde materialele combustibile.
Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in
elemente de constructie, se monteaza in doze de aparat.
Intreruptoarele, comutatoarele, butoanele si prizele din incaperi pentru bai, grupuri grupuri sanitare si
piscine, se instaleaza respectandu-se conditiile din subcapitolul 7.1 §i 7.2.

Lista cu resurse folosite:

-personal pentru executia lucrarilor: electrician;

21
 -utilaje,echipamente: masina de gaurit electrica rotopercutanta

IZOLATII – P14

TERMOIZOLATII

Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica daca este indeplinita conditia ca barierelecontra

vaporilor sa fie continue. La verificarea pe faze de lucrari, comisia examineazafrecventa si continutul
actelor de verificare pe parcurs, comparandu-se cu proiectul si prescriptiile tehnice respective.

In plus, comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea inregistrarii facute
pe parcurs; numarul sondajelor se stabile§te pana la 1/10 din cele prescrise pentru faza premergatoare
sau de executie a lucrarilor. La receptia preliminara, se procedeaza,ca si in cazul verificarii pe faze;
numarul sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale.

HIDROIZOLATII
Verificarile ce trebuie efectuate
Verificarile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrarilor sunt:
 asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 5 mm,
precum si denivelarile de planeitate (abaterea admisibila >5 mm la un dreptar de 2m asezat in orice
directie);
 existenta rosturilor de dilatare de 2cm latime pe conturul si In camp la 4-5m distanta pe ambele directi
in sapele de peste termoizolatii;
 respectarea retelelor si proceselor de preparare a mortarelor pe santier
(masticuri, solutii, etc.) conformNormativului C.112/86;
 capacitatea de lipire a hidroizola^iei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1.000 mp se fac 5 probe
de desprindere a cate unei fas.ii de carton bituminat de 5-20 cm);
 lipirea corecta a foilor; nu se admit dezlipiri si basici, cand acestea apar,
repararea lor fiind obligatorie;
 latimea de petrecere a foilor (7-10 cm longitudinal, minim 10 cm frontal) se admit 10% petreceri de
minim 5 cm longitudinal §i minim 7 cm frontal;In cazul In care aceste valori nu sunt respectate stratul
respectiv trebuie refacut;
 respectarea directiei de montare a foilor (pana la 20% panta se pot monta
oricum, dar peste 20% paralel cu panta);
 realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie.

Lista cu resurse folosite:

-personal pentru executia lucrarilor: izolator;
-utilaje,echipamente: schela metalica tubulara de exterior;

TENCUIELI – P15

22
Domenii de aplicare
Prevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de
constructii,avand rol de finisaj si de protectie si executate cu mortare de orice tip. In acest capitol intra
si tratamentele subtiri cu grosimi Incepand de la 1 mm.
Prevederi comune
Tencuielile fiind lucrari destinate de cele mai multe ori sa ramana vizibile, calitatea lor din
punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, dupa terminarea intregului obiect.
Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificarii executiei
acestui suport.
Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste suporti care nu au fost receptionati conform
instructiunilor specifice.
Inainte de executia tencuielilor este necesar de a se verifica daca au fost receptionate toate
lucrarile destinate a le proteja sau lucrari care prin executie ulterioara ar provoca deteriorarea
tencuielilor.
Se va verifica daca odata cu executia suportilor au fost montate toate piesele necesare fiecarei
tamplarii sau instalatii (ghermele, praznuri, colore, etc.).
Materialele nu pot fi introduse in lucrare decat daca s-a verificat in prealabil de catre
conducatorul tehnic al lucrarii ca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca
sunt corespunzatoare cu normele respective.

Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de executie,

utilizarea tipului §i compozitiei mortarului, precum §i aplicarea straturilor succesive fara depa§iri de
grosimi maxime. Se vor lua masuri Impotriva uscarii prea rapide (vant, Insorire), spalari de ploaie sau
inghetului.
Verificarea pe faze de lucrari a tencuielilor
Verificarea pe faze de lucrari a tencuielilor se face la fiecare tronson, avand in vedere
urmatoarele:
 rezistenta mortarului;
 numarul de straturi ce se aplica §i grosimile respective
 aderenta la suport si intre doua straturi;
 planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor;
 dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, braie,
cornice).Aceste verificari se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cel putin
cate una la fiecare incapere si cel putin cate una la fiecare 100 mp.

Lista cu resurse folosite:

- personal pentru executia lucrarilor: zugrav vopsitor, zidar;
- utilaje, echipamente: utilaj de ridicat pentru lucrari de finisaj,

ZUGRAVELI, VOPSITORII – P16

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile, vopsitoriile, se face in cadrul

verificarii executarii acestui suport (Tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tamplarie,
instalatii). Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de zugraveli, vopsitorii sau tapete,
inainte ca suportul sa fi fost verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru, privind Indeplinirea
condrfiilor de calitate a stratului suport.

23
 Verificarea calitatii zugravelilor, vopsitoriilor, se face numai dupa uscarea lor completa si are
ca scop principal depistarea defectelor care depa§esc abaterile admisibile in vederea efectuarii
remedierilor si a eliminarii posibilita^ilor ca aceste defecte sa se repete in continuare.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, vopsitorii, este necesar a se verifica daca au fost
executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori) sau a caror execute ulterioara
ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si daca au fostmontate
toate piesele auxiliare: dibluri, console, supor|i pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire.
Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi
introduse in lucrare.
Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt
corespunzatoare normelor respective.
Pe parcursul executiei lucrarilor este necesar a se verifica tehnologia de execute,
prevazuta In prescrip^iile tehnice, utilizarea re^elelor §i compozitiei amestecurilor indicate, precum si
aplicarea straturilor succesive in ordinea si la intervalele de timp prescrise.
Se va urmari aplicarea masurilor de protectie Impotriva uscarii bruste (vant, Insorire), spalari
prin ploaie sau inghet.
Verificarile care se efectueaza la verificarea unei faze de lucrari se face cel putin cate una la
fiecare incapere si cel putin cate una la fiecare 100 mp.
La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o
frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta.

Etape indicate
• suprafete noi:
 trebuie sa fie bine uscate, fara praf si impuritati de orice fel, inclusiv cimentul;
 in toate cazurile un stat de fixator izolant pe baza de apa sau troluient, create
aderenta, elimina praful §i reduce consumul de var;
• suprafete varuite:
- trebuie dat un pic mai mult diluat decat urmatoarele, pentru a favoriza impregnarea
suprafetei.
Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor, se va controla mai intai daca la
vopsitoriile in ulei s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanirea vopselei cu
degetul, in mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avandu-se in vedere urmatoarele:
a. suprafata vopsita cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare,
aspect luciu sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostre stabilite;
b. vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la „perfect curat", adica
sa nu prezinte straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri In pelicula,
crapaturi, fisuri - care pot genera desprinderea stratului;
c. la vopsitoriile executate pe tamplarie, se va verifica vizual buna acoperire
cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite si sjefuite in
prealabil);de asemeni se va verifica ce accesorii metalice (silduri, drucare, cremoane,
olivere) sa nu fie patate cu vopsea;
d. nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;
e. inainte de vopsit, suprafetele vor fi verificate daca au fost pregatite corect
prin curatire, slefuire, chituirea rosturilor, etc.;
f. se va examina vizual pe toate fetele daca tevile radiatoarelor,
conectoarelor, etc. sunt vopsite in colorile prescrise si daca vopseaua este uniforma, fara

24
 pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte; se va verifica inainte daca suprafe^ele au
fost corect pregatite prin cura^are de rugina, mortar, etc.;
verificarea vopsitoriei fetelor „nevazute" ale tevilor, radiatoarelor, se vor controla cu
ajutorul unei oglinzi; separatiile intre zugraveli si vopsitorii, pe acelasj perete, precum si
intre zugraveala si tavane, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii;separatiile
trebuie sa fie rectilinii si orizontale.

LUCRARI DE ZIDARIE-P17

1.SCOP

Prezenta procedură are scopul să asigure un mod unitar de execuţie a lucrărilor de zidărie.

2.DOMENIU DE APLICARE
Această procedură se aplică de către formaţiile de execuţie lucrărilor de construcţii şi
instalaţii .

3.DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

CR 6/8-2006 Execuţia construţiilor din zidărie

CR 6/9-2006 Controlul proiectării şi execuţiei construcţiilor din zidărie

SR EN 1996-1-1 Eurocod 6 . Proiectarea structurilor din zidărie. Partea1-1.

Reguli generale pentru structuri de zidărie armate sau
nearmate.
SR EN 998-2 Specificaţie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2 : Mortare
pentru zidărie
C56 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii.

4.EXECUŢIA CONSTRUCŢIILOR DIN ZIDĂRIE

4.1. Generalităţi

Toate materialele utilizate precum şi modul de realizare a zidăriei trebuie să fie conform
specificaţiei din proiect. În documentaţie se va specifica în mod obligatoriu calitatea

25
materialelor ce trebuie utilizate la execuţie. Modificarea prevederilor referitoare la
materialele specificate se va face numai cu acordul scris al proiectantului.
Se vor lua măsuri adecvate pentru asigurarea stabilităţii pereţilor individuali şi a structurii
în ansamblu pe toată durata de execuţie a lucrărilor. Se va ţine seama atât de lucrările de
scurtă durată cât şi de lucrările de lungă durată ( pe perioda de realizare a structurii de
rezistenţă).

4.2. Materiale
4.2.1. Acceptare, manipulare şi depozitarea materialelor
Manipularea şi depozitarea materialelor şi a produselor de zidărie pentru realizarea
pereţilor trebuie făcută, în aşa fel încât, acestea să nu se degradeze şi sa devină inutilizabile
pentru scopul propus.
Diferitele materiale vor fi depozitate separat în conformitate cu specificaţiile proprii ale
acestora.

4.2.3. Armături
Suprafaţa armăturilor trebuie examinată înainte de utilizare şi nu trebuie să conţină
materiale corosive sau grăsimi, ce pot afecta oţelul din bare şi conlucrarea dintre acesta şi
mortarul sau betonul de acoperire.
Armăturile care vor fi puse în operă trebuie sa fie foarte bine identificate şi depozitate la
sol, astfel încât sa nu fie murdărite cu pământ, ulei, grăsimi sau vopseluri în timpul
operaţiunilor de manipulare si depozitare.
La depozitarea armăturile se va urmări evitarea posibilităţii de intrare în contact a
acestora, pentru o perioada mai indelungată, cu materiale corosive sau cu apă.

4.2.3.Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier. Generalităţi

Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier se va realiza utilizând reţetele prescrise,
pentru atingerea caracteristicilor de proiectare. în cazurile în care în documentaţia de
proiectare nu sunt date reţetele de preparare se va realiza o specificaţie conform codurilor de
produs, iar materialele rezultate vor fi testate în laboratoare acreditate.
Acolo unde sunt specificate teste de şantier, acestea se vor efectua conform specificaţiei
de proiectare. In cazul în care se constată abateri de la caracteristicile aşteptate, specificaţiile
de şantier pot fi modificate numai cu acordul proiectantului.

4.3.Executarea zidăriilor
4.3.1Generalităţi
Elementele pentru zidărie vor fi poziţionate şi ţesute in conformitate cu regulile generale
de execuţie sau în conformitate cu documentaţia din proiect dacă prin aceasta sunt date
prevederi speciale
Elementele pentru zidărie se vor tăia astfel încât să permită obţinerea dimensiunilor,
formelor şi suprafeţelor corecte. Se recomandă ca tăierea corpurilor să fie redusă la
minimum. La elementele din argilă arsă cu pereţi subţiri din grupa 2S se vor folosi jumătăţile
de bloc din sortimentul producătorului.

26
 Înainte de punerea în operă, corpurile de zidărie vor avea umiditatea corespunzătoare
pentru a asigura o bună aderenţă a mortarului. Corpurile vor fi ţinute în apă sau se vor uda cu
furtunul în paiet pentru a corecta umiditatea acestora.
Consistenţa mortarului va fi stabilită astfel încât să se realizeze o grosime corectă a
acestuia în rosturi şi va fi adaptată tipului de material din elementele pentru zidărie. După
caz, se pot utiliza mortare cu aditivi pentru reţinerea apei.

4.3.2. Rosturi.
Rosturile verticale si orizontale vor fi executate conform documentaţiei din proiect.
Rosturile vor avea o grosime şi un aspect uniform, dacă nu este specificat altfel prin
proiect.
Rosturile verticale vor fi complet umplute cu mortar, cu excepţia elementelor cu îmbinare
de tip "nut şi feder/lambă şi uluc" pentru care se va ţine seama de instrucţiunile din
agrementele tehnice corespunzătoare.

4.3.1.Rostuirea în timpul execuţiei zidăriei

În cazurile prevăzute în proiect, zidăria se va executa cu rosturi aparente. In rosturile
aparente faţa expusă a mortarului din rost va fi prelucrată în timpul cât mortarul este încă
plastic pentru a realiza o faşă finisată, astfel încât să se asigure caracteristicile de durabilitate
si rezistenţă la ploaie ale peretelui. Dacă este specificat în proiect, rosturile se pot umple la
faţa expusă cu mortar de marca superioară.
Pentru pereţii cu grosimea mai mică de 200 mm, rosturile nu vor avea o adâncime mai
mare de 5 mm, decât dacă în proiect este prevăzută o altă adâncime.

4.3.2.2. Legăturile pereţilor

Pereţii vor fi ţesuţi şi legaţi conform regulilor generale de execuţie sau în conformitate cu
documentaţia din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale.
Dacă pereţii sunt realizaţi din mai multe straturi care trebuie să conlucreze, de exemplu,
pereţii dubli cu gol interior sau pereţii cu zidărie de placaj, acestea se vor lega conform
documentaţiei din proiect.
Elementele de legătură pentru pereţii dubli cu gol interior, vor fi poziţionate şi înglobate
luând ca document normativ de referinţă SR - EN 845-1 şi se vor lua măsuri care să
împiedice trecerea apei de la un strat al peretelui la altul.
Pereţii de placare vor fi legaţi de peretele pe care sunt aplicaţi conform documentaţiei din
proiect.

4.3.2.3. Montarea armăturilor

Armăturile vor fi montate în conformitate cu detaliile din proiect, cu specificaţiile şi
toleranţele corespunzătoare.
Se vor folosi, acolo unde este necesar, agrafe şi distanţieri pentru legarea armăturilor în
poziţiile corespunzătoare, astfel încât să se asigure acoperirile de beton specificate în proiect.
Inădirea barelor se va realiza numai în poziţiile indicate în proiect.
Armăturile se vor lega provizoriu cu sârmă în vederea menţinerii poziţiei corecte a
acestora, pe parcursul punerii în operă a betonului sau mortarului.

27
 4.4. Protecţia zidăriei nou executate
4.4.1. Generalităţi
Zidăriile nou executate, vor fi protejate împotriva degradărilor mecanice (şocuri, vibraţii
etc.)
şi a efectelor climatice (ploaie, insorire, vant, inghet, etc ).
Zidăria nou executată, va fi protejată la partea superioară pentru prevenirea spălării
mortarului din rosturi de către apele pluviale, pentru a împiedica ieşirea varului din mortar
(eflorescenta) şi pentru a preveni degradarea materialelor care nu sunt rezistente la apă.

4.4.2.Protecţia zidăriei
Pentru zidăria nou executată nu este permisă uscarea rapidă. In acest scop trebuie luate
masurile corespunzătoare pentru a menţine o umiditate suficientă până când zidăria va avea o
rezistenţă corespunzătoare, în special în condiţii nefavorabile, cum ar fi umiditate scăzută,
temperaturi înalte şi/sau curenţi de aer puternici.

4.4.3.Protecţia împotriva îngheţului

În cazul executării pe timp friguros, se vor lua toate masurile prevăzute în reglementările
specifice pentru evitarea degradării zidăriei datorită îngheţului.

4.4.4.Înălţimea zidăriei
Înălţimea zidăriei realizată într-un schimb, va fi limitată, astfel încât să se evite pierderea
stabilităţii acesteia şi supraîncărcarea mortarului proaspăt; pentru determinarea înălţimii
maxime a zidăriei executate într-un schimb vor fi luate în considerare, grosimea zidăriei, tipul
mortarului, forma şi densitatea corpurilor de zidărie şi gradul de expunere la vânt;in cazul
cladirii P+1 studiata in aceasta documentatie se vor zidi maxim 4 randuri de zidarie / zi.

4.4.5.Zidărie confinată
Zidăria confinată se va realiza conform documentaţiei din proiect.
Compactarea betonului se va realiza numai manual, fiind interzisă folosirea vibrării.

5.ABATERI ADMISE

Abaterile limita faţă de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripţiile legale in vigoare sunt conform
tabelului:

Nr. crt. Denumirea caracteristicilor Abateri Observaţii

limită
(mm)
1 La dimensiunile zidurilor, la grosimea de La pereţii executaţi din
execuţie a zidurilor: materiale provenite din
a. din cărămida si blocuri ceramice: demolări, abaterile limita se
- ziduri cu grosimea < 63 mm ±3 majorează cu 50%
- ziduri cu grosimea de 90 mm ±4
- ziduri cu grosimea de 115 mm +4 -6

28
 - ziduri cu grosimea de 140 mm +4 - 6
- ziduri cu grosimea de 240 mm +6 - 8
- ziduri cu grosimea > 240 mm ± 10
b. din blocuri mici, fasii si placi de beton
celular autoclavizat:
- ziduri cu grosimea <126 mm ±4
- ziduri cu grosimea de 190 mm ±5
- ziduri cu grosimea de 240 mm ±8
2 La goluri:
a. pentru ziduri din cărămizi, blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton cu
agregate uşoare:
- pentru dimensiunea golului < 100 cm ± 10
- pentru dimensiunea golului > 100 cm +20 - 10
b. pentru ziduri din blocuri mici, din placi si
fasii de BCA ±20
3 La dimensiunile în plan ale încăperilor:
± 15
- cu latura încăperii <300 cm
- cu latura încăperii >300 cm ± 20
4 La dimensiunile parţiale în plan (nişe, şpaleţi, ± 20
etc.)
5 La dimensiunile în plan ale întregii clădiri ±50 Cu condiţia ca denivelările
unui planşeu să nu
depăşească 15 mm
6 La dimensiunile verticale: a. pentru ziduri
din cărămida, din blocuri ceramice şi din
blocuri mici de beton cu agregate uşoare:
- pentru un etaj . 20
- pentru întreaga clădire (cu maximum 5 +50 - 20
niveluri)
b.pentru ziduri din blocuri mici şi din plăci
de beton celular autoclavizat:
- pentru un etaj ± 20
- pentru întreaga clădire (cu 2 niveluri executată ± 30
din blocuri mici)
c. pentru ziduri din plăci şi fâşii din ipsos
- pentru un etaj ±20
- pentru întreaga clădire ±30

7 La dimensiunea rosturilor dintre cărămizi, +5-2 La stâlpi portanţi cu

blocuri sau plăci: secţiunea < 0,1 m2 abaterile
- rosturi orizontale limită se micşorează cu
50%
- rosturi verticale +5-2

- rosturi la zidării aparente ±2

8 La suprafeţe si muchii: 3 mm/m max. 10 mm pentru o

29
 a) La planeitatea suprafeţelor: cameră
- pentru ziduri portante
- pentru ziduri neportante 5 mm/m

- pentru zidărie aparentă, la pereţi portanţi 2 mm/m

si neportanti

b) La rectilinitatea muchiilor: 2 mm/m Cel mult 20 mm pe

- pentru ziduri portante lungimea neintreruptă a
zidului

- pentru zidărie aparentă, la pereţi portanţi şi 1 mm/m Cel mult 10 mm pe

neportanţi lungimea neintreruptă a
zidului

c) La verticalitatea suprafeţelor şi 3 mm/m Cel mult 10 mm pe etaj si

muchiilor: cel mult 30 mm pe întreaga
- pentru ziduri portante înălţime a clădirii

- pentru ziduri neportante 2 mm/m Cel mult 10 mm pe

etaj

- pentru zidărie aparentă, la pereţi portanţi şi 2 mm/m Cel mult 5 mm pe etaj şi cel
neportanţi mult 20 mm pe întreaga
înălţime a clădirii
9 Abateri faţă de orizontală a suprafeţelor 2 mm/m Cel mult 15 mm pe toata
superioare ale fiecărui rond de cărămizi sau lungimea neîntreruptă a
blocuri: a.pentru ziduri din cărămida, blocuri peretelui
ceramice si blocuri mici de beton cu agregate
uşoare: - pentru ziduri portante
- pentru ziduri neportante 3 mm/m Cel mult 20 mm pe toata
lungimea neintrerupta a
zidului

b. pentru pereţi din blocuri mici si placi de 4 mm/m Cel mult 15 mm pe toata
beton celular autoclavizat: - pentru ziduri lungimea neîntreruptă a
portante zidului

- pentru ziduri neportante 6 mm/m Cel mult 20 mm pe toata

lungimea neîntreruptă a
zidului
c. pentru ziduri din placi de ipsos - pentru ziduri 3 mm/m Cel mult 20 mm pe toata
neportante lungimea neîntreruptă a
zidului

6.Controlul execuţiei
6.1. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilor.

30
Toate elementele pentru zidărie care se folosesc la executarea zidăriilor şi pereţilor se vor
pune în opera numai dupa ce conducătorul tehnic al lucrării a verificat ca ele corespund cu
prevederile proiectului si prescripţiilor tehnice. Verificările se fac pe baza documentelor care
atesta calitatea materialelor şi le însotesc la livrare (certificate de calitate, fişe de transport),
prin examinare vizuală şi măsurători.
La elementele pentru zidărie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea funcţie de
condiţiile tehnice cerute pentru fiecare material.
Verificarea mortarului şi a betonului provenit de la staţii sau centrale de beton se face pe baza
fişei de transport în care se precizează marca, consistenţa şi conţinutul de agregate mari,
temperatura, precum şi prin încercări pentru controlul realizării mărcii.
Verificarea armăturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului şi alcătuirilor
plaselor sudate prin puncte.
Pentru gheremele şi buiandrugi, verificarea se face bucata cu bucata.
În cazul în care calitatea materialului este sub nivelul cerinţei proiectantului, utilizarea lui în
lucrare se va face doar cu avizul beneficiarului ( diriginte, consultant) şi proiectantului
efectuandu-se şi încercări de laborator suplimentare.
Verificarea calităţii zidăriilor şi pereţilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor de către
şeful de echipa, maistru, iar la lucrări ascunse şi de către conducătorul tehnic şi reprezentantul
beneficiarului.
Controlul asupra calităţii materialelor în momentul punerii în operă va consta din
următoarele:
a. ) Zidării:
se va examina starea suprafeţelor cărămizilor, blocurilor, plăcilor de b.c.a, ipsos, s.a,
interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf, impurităţi sau gheaţă;
se va verifica în special, pe timp călduros, daca se udă elementele pentru zidărie înainte de
punerea în operă;
pe măsura executării lucrărilor, se va verifica daca procentul de fracţiuni de cărămizi fată de
cele întregi nu depăşesc limita maximă de 15%;
se va examina starea suprafeţelor cărămizilor şi blocurilor refractare, interzicându-se
folosirea celor cu ştirbituri sau cu colţuri rupte;
se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte higroscopice)
interzicandu-se utilizarea acelor cărămizi care au devenit friabile prin depozitarea
necorespunzatoare;
prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru şi la fiecare şarjă de
mortar, cât mai frecvent, daca consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele
prevăzute în tehnologia de lucru.
8 ... 13 cm la zidărie din cărămizi pline si blocuri din beton cu agregate grele si uşoare;
7 ... 8 cm la zidăria din cărămizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;
... 11 cm la zidăria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat;
... 13 cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos;
ghermelele se vor executa bucata cu bucata, verificandu-se forma, dimensiunile lor, protecţia
impotriva umidităţii.
Pereţi despărţitori:
se va verifica posibilitatea de ţesere a zidăriei pentru pereţii despărţitori de zidăria structurala;

31
zidăria se va tese la colturi si intersecţii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton prevăzute
in rosturile orizontale;
se va examina starea suprafeţelor plăcilor si fâşiilor de beton celular autoclavizat, plăcilor si
fâşiilor de ipsos, interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte
impurităţi;
ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma, dimensiunile lor si
protecţia impotriva umidităţii.

7.RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Zidariile din caramida plina sau blocuri ceramice se vor masura si deconta astfel:

Se masoara la metru cub (m3) real executat la grosimi, luandu-se in calcul dimensiunile
modulate din proiect. Se vor scadea toate golurile si lacasurile elementelor de constructii inglobate in
zidarie cu o sectiune mai mare de 0,4 mp.

Se cuprinde in pretul de decontare a zidarie, montarea si demontarea schelei usoare pe capre

etc. pentru lucrari pana la intaltimea de 5 m.

Terminarea lucrarilor se constata de proiectant si beneficiar numai dupa ce se constata ca au

fost executate, toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier si sunt de calitate. Se
incheie proces – verbal de receptie pe categorii de lucrari. Nu se prevad abateri de la prevedrile
punctului. Abaterile admise pentru fiecare material sunt prevazute in standardele de referinta
specifice mentionate.

Verificarile se fac de catre proiectant, beneficiar si antreprenor si constau in: respectarea

prevederilor din proiect, existenta proceselor verbale de receptie pentru lucrari ascunse, existenta
certificatelor de calitate pentru produse si materiale, se verifica uzual calitatea lucrarilor si se
dispune refacerea celor necorespunzatoare executate.

Cantitatile din listele de lucrari sunt aproximative. Pe parcursul lucrarilor pot apare
modificari. Acestea nu influenteaza pretul unitar. Pentru comandarea materialelor antreprenorul va
consulta planurile de executie, respectiv va masura la fata locului si va determina cantitatile exacte
de pus in opera pe propria raspundere. Decontarea se va face pe baza receptiei si a masurarii
cantitatilor efectiv executate. Decontarea se face conform clauzelor contractuale dintre beneficiar si
antreprenor.

PERETI DESPARTITORI USORI DIN IPSOS – CARTON – P18

Peretii despartitori usori cu schelet simplu sau dublu din ipsos carton, sunt pereti despartitori
neportanti care se monteaza pe santier.
Functiile de rezistenta si fizica constructiilor rezulta din conlucrarea scheletului din profile de
tabla de otel cu placarea din placi de ipsos carton si straturile izolatoare pozate functie de necesitati.
Suplimentar se pot suporta si Tncarcarile obiectelor agatate.
Constructia peretilor - montajul

32
 Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a
scheletelor autoportante, a usilor, si a altor deschideri. Dupa aceasta operatiunea se continua pe pereti
sau tavane.
Fixarea de suprafetele suport a profilelor de contur. La tavan si pardoseli se utilizeaza profile
de contur tip UW iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profile de schelet tip CW.
Inainte de inceperea montarii, pe aceste profile se lipesc benzi de etansare sau se ataseaza alte
materiale de etansare adecvate.
Se introduc profilele CW in profilele contur.
Profilele verticale ale scheletului trebuie sa patrunda cel putin 15 mm si trebuie sa prezinte la
partea superioara o toleranta de circa 1 cm.
Se Incepe montarea placilor din ipsos-carton pe una din fetele peretelui. Prima placa de ipsos-
carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelului cu bula de aer. In continuare
placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu montaj rapid, in asa fel Incat sa nu
existe tensionari. Urmatoarele placi se monteaza in acelasi mod. Distanta de la scheletul de sustinere
la elementele de completare din zona de capat a peretelui nu trebuie sa depaseasca 62,5cm, iar In
cazul realizarii izolatiei acustice, aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mica de 50 cm.
In cazul placarii duble, al doilea rand de placi va fi In§urubat dupa primul rand, prin
decalarea Imbinarilor.
Dupa montarea instalatiilor, in spatiul gol din perete se va aseza, indesa si asigura contra
alunecarii, stratul de vata necesar.
Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare ca spatiul gol dintre placile peretilor
si nu trebuie micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de dimensionare hidrotermica.
In continuare se placheaza a doua fata a peretelui.
Imbinarile placilor sunt deplasate fata de pozitia imbinarilor placilor de pe partea opusa.
La peretii inalti unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale, acestea vor fi
decolate, in caz contrar se va reduce stabilitatea peretelui. Daca se monteaza usi, este necesara
montarea de profile suplimentare de o parte si de alta a usii. Aceste profile se monteaza pe intreaga
inaltime a peretilor si se fixeaza foarte strans de profilul de contur UW inferior si exterior.

INSTALATII SANITARE – P19

GENERALITATI:

Materialele si aparatura necesara pentru punereain opera a instalatiilor sanitare sunt:

 Conducta din polipropilena
 Conducta din otel zincat;
 Armaturi (robinete de trecere cu sfera, robinete de golire, robinete coltar)
 Obiecte sanitare din portelan sanitar;
 Obiecte sanitare din tabla de inox.
A fost utilizata tubulatura din otel si polipropilena, deoarece ea comporta anumite avantaje:
excelenta rezistenta chimica
protectie ridicata la raze ultraviolete
siguranta totala si intr-o plaja larga a Normativelor romanesti si straine
insensibilitate la fenomene de coroziune electrochimice
rezistenta buna la temperaturi mai scazute de - 40° C

33
mare fiabilitate
rugozitate foarte scazuta, ceea ce face ca aceste tuburi sa intre in categoria tuburilor netede
masa scazuta
siguranta si simplitatea sistemelor de imbinare
Tnalta productivitate la montare
La executia alimentarii cu apa a grupurilor sanitare se vor folosi asamblari demontabile, ce au
avantajul ca se executa rapid, cu costuri reduse, sunt simplu de folosit si sigure.
Materialele si produsele folosite de executant vor fi insotite de certificate de calitate in care sa
fie cuprinse toate rezultatele, verificarile si Tncercarile la care acestea se supun conform standardelor
in vigoare.
Imbinarea tevilor de apa rece si calda
Conductele vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor. La trasare se vor
respectacu strictete pantele prevazute in proiect, astfel incat sa fie asigurata aerisirea si golirea
completa a conductelor.
Tevile sudate sudate longitudinal se vor monta astfel incat sudura sa fie vizibila pe toata
lungimea ei.
Conductele de distribuie si coloanele din otel zincat se fixeaza pe elementele de constructii prin
bratari montate de regula cate una pe etaj insa nu la mai mult de 3,5 m una de alta.
Imbinarea tevilor din otel zincat se va face prin:
 fitinguri din fonta maleabila zincate;
 prin flanse;
 prin sudobrazare.
Filetul fitingurilor va corespunde prefederilor STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea
pieselor cu mana pana la eel putinjumatate a eel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.
La imbinarile cu filet etansarea se va executa cu fuior de cinepa imbibat cu pasta de minimum
de plumb sau pasta de grafit si amestecata cu ulei dublu fiert sau alte materiale omalogate in acest
scop.
Etansarea imbinarilor prin flanse se va face cu garnituri confectiunate din carton STAS 1733
unse cu pasta de minium de plumb sau grafit, imbibat cu ulei de in fiert sau din alte materiale
omologate in acest scop.
Garniturile imbinarilor cu flanse nu vor obtura sectiunea de trecere a tevii iar periferia
garniturii va ajunge pana la suruburile flansei.
La imbinarea conductelor prin sudobrazare se vor folosi fitinguri de imbinare forjate zincate.
In cazul folosirii tevilor din material plastic (PVC, PE, PP, PEHD) este obligatoriu ca
furnizorul tubulaturii sa puna la dispozitia executantului toate instructiunile tehnice specifice
privind:
 modul de imbinare a tubulaturii (electrofuziune, polifuziune, infiletare, flanse, etc.) cat si
fitingurile, accesoriile, piesele speciale si sculele si dispozitivele de verificare necesare acestei
operatii;
 fixarea pe elementele de constructie, care se va realiza cu suporti ficsi si glisanti, tipizati,
furnizati odata cu tubulatura;
 modul decompensare a dilatarilor, prin schimbari de directie, conform proiect sau prin lire
de dilatare si/sau piese de dilatare speciale, conform proiect si manualul de executie;
 modul de protejare a conductelor in cazul montarii in diverse medii (aparent, in ghene
inchise ingropat in pereti, fundatii sau in pamant;

Filetarea tevilor din otel

34
 Una din prelucrarile des folosite in vederea realizarii unor imbinari de piese sau tevi din otel este
filetarea, adica taierea filetului la elementele care se imbina prin insurubare.
 In instalatii se foloseste numai filetul triunghiular Withworth care are unghiurile flancurilor de 55°,
dimensiunile sunt date in toli si se noteaza pe desene cu litera G.
 Tevile se fileteaza conic sau cilindric dupa utilizarea lor.
 Pentru taierea manuala a filetului exterior la tevi se folosesc trei feluri de clupe dupa cum urmeaza:
-cupla cu bancuri fine care este o scula simpla , dar are dezavantajul ca scoaterea ei de pe
teava, dupa filetare, se face prin invartire in sens invers, deci necesita o pierdere de timp si efort inutil,
iar bancurile trebuiesc schimbate pentru fiecare diametru de teava.
 cupla reglabila are trei sau patru bacuri de taiere a caror pozitii in corpul clupei poate fi
reglata astfel ca sa permita executarea filetului pentru mai multe dimensiuni de teava.
 clupa reglabila cu boraciu se bazeaza pe acelasi principiu ca si clupa reglabila dar are un
singur maner care este mobil fata de corpul clupei si transmite actiunea sa printr-un boraciu. printr-un
buton de manevra se poate schimba boraciul spre stanga sau spre dreapta sau sa se lase manerul cu
miscare libera de clupa.
Armaturi
Se vor prevedea dupa caz urmatoarele tipuri de armaturi: de trecere, de reglaj, de retinere, de
golire, de siguranta, de aerisire, etc.
Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului.
Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: pana la
presiunid e 10 bari se vor utiliza, de preferinta, robinete cu ventil sferic din alama sau otel
(1/2" - 1"), sau, in lipsa acestora, robinete de trecere cu ventil si scaun, corp din alama pentru
turnat, AmTl, cu mufe filetate pentru asamblarea cu tevi de otel sau matetrial plastic.
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire vor
fi drepte cu ventil sferic sau, cu cep STAS 1602, sau cu ventil sferic, cu corp de alama pentru turnat
AmTl si mufa filetata pentru racordarea la tevi, din otel la un capat si racord olandez pentru racordul
piesei port-port-furtun la celalalt capat.Prin proiect se solicita dop filetat din PP cu lant pentru
protectia racordului pentru port-furtun. Dimensiunea in proiect 1/2".

Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:

 usor accesibile
 usor demontabile
Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis.
Supapele de siguranta cu parghie si contra-greutate vor fi montate astfel incat tija sa fie
verticala.

Proba de presiune la apa

Conductele de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele inceercari:
 incercarea de etanseitate la presiune la rece;
 incercarea de functionare la apa rece si calda;
 incercarea de etanseitate si de rezistenta la cald a conductelor de apa calda si a celor de circulatie.
Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald
la conductele de apa rece si calda va fi egala cu 1,5 x presiune a de regim, indicata in proiect pentru
instalatia respectiva de alimentare cu apa, dar nu mai mare de 12 bar.
Conductele se vor mentine sub presiune, timpul necesar verificarii tuturor traseelor si
imbinarilor, dar nu mai putin de 20 min. Nu se admite scaderea presiunii.

35
 Presiunea in conducte e va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un
manometru montat pe o pompa care se va amplasa in punctul eel mai dejos al conductelor.
Incercarea de functionare la apa rece si calda se va executa dupa montarea armaturilor la
obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum si cu conductele sub presiunea hidraulica de regim.
Se va verifica prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare daca apa ajunge la
presiunea de utilizare la fiecare punct de consum in parte.
Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator
simultaneitatii si debitului de calcul.
Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de apa calda inclusiv la cele de circulatie
se va face prin punerea in functiune a instalatiei de apa calda la presiunea de regim stabilita prin
proiect si la o temperatura de 55... 60 °C.
Presiunea si temperatura de regim se vor pastra in instalatie timpul necesar verificarii
etanseitatii imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse dilatarilor, dar
nu mai putin de 6 ore.
Dupa racirea completa se va repeta incercarea de etanseitate la presiune la rece.
Pentru verificarea functionarii conductelor de circulatie se va masura temperatura apei in
conducta de apa calda la iesirea din aparatul de preparare si din conducta de circulatie inainte de
racordarea la aparat.
Incercarea de functionare se va efectua avand echipamentele in functiune conform
prevederilor din proiect (statii de ridicare a presinii, aparate de preparare a apei calde, pompe etc.).

Proba de presiune la canalizare

Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari:

 incercarea de etanseitate;
 incercarea de functionare.
Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductei si la
punctele de imbinare. Conductele prevazute in elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul
lucrarii, inainte de inchiderea lor.

Incercarea de etanseiate se va face prin umplerea cu apa a conductelor astfel:

 conductele de canalizare a apelor meteorice pe toata inaltimea cladirii;
 conductele de canalizare a apelor menajere pana la nivelul de refulare, prin sifoanele de pardoseala
ale obiectelor sanitare.
Incercarea de functionare se face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor
de scurgere la un debit normal de functionare si verificarea conditiilor de scurgere.
La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de
sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire conform pieselor din proiect.
Incercarea hidraulica se va face dupa ce sunt montate toate armaturile.
Presiunea de incercare va fi de 2xP regim.
Succesiunea operatiilor de incercare este:
- se instaleaza agregatele de pompare a apei in conducte, alegandu-se in acest scop capatul situat mai
jos al tronsonului;
 la instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca el sa poata fi folosit si la tronsonul
urmator de probe, folosind apa din tronsonul probat de eel ce urmeaza a fi probat;

36
 se instaleaza si se monteaza agregatul de presiune cu armaturile si conductele necesare;
 se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire pe capatul dejos, respectiv pe capatul de sus al
tronsonului;
 se deschid ventilele de aerisire;
 toate Tmbinarile conductei se curata.
 la fiecare manometru va sta un observator avand un ceas acordat de eel al celorlalti observatori;
- se umple conducta cu apa si apoi se inchid vanele de aerisire si se continua pomparea pana la
realizarea presiunii pompei;
- observatorii, incepand din momentul umplerii conductei cu apa, noteaza presiunile din 10 Tn
10 minute si la toate schimbarile bruste de presiune.
Incercarea se considera reusita, daca dupa trecerea intervalului de 1 ora de la realizarea
presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul Tncercat nu depaseste 10% din presiunea de
incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa.
Rezultatele la proba de presiune se consemneaza intr-un proces verbal, ce va face parte din
documentatia necesara la receptia preliminara si finala a conductei.

Proba generala, spalarea si dezinfectarea conductei

Dupa efectuarea probelor pe tronsoane, inlaturarea defectiunilor si legarea tronsoanelor, se
trece la proba generala.
Se vor deschide robinetele de dezaerisire si se va incepe umplerea conductei, asigurandu-se
evacuarea completa a aerului din conducta.
Spalarea conductei se va face pe tronsoane cu un debit care sa asigure o viteza de min. l,5m/s.
si nu mai mica de viteza de scurgere in regim permanent.
Evacuarea apei de spalare se va face prin conductele de golire.
Receptia conductelor de PP-R este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde In
mod obligatoriu urmatoarele elemente:
 respectarea dimensiunilor si a cotelor din proiect
 asigurarea etanseitatii conductei
 asigurarea capacitatii de transport
 respectarea masurilor de protectie si securitate a muncii.

 Obiecte sanitare din portelan sanitar si armaturi

Toate obiectele sanitare vor fi din portelan sanitar vitrifiat cu finisaj fara imperfectiuni, cu
zmaltul dens, lucios, fara porozitati, care sa impiedice mentinerea igienei perfecte.
Armaturile prin care se asigura folosirea obiectelor sanitare din portelan vor fi:
 robinete simple sau dublu serviciu;
 baterii amestecatoare de apa calda si rece;
 ventile de scurgere si sifoanele de legatura la canalizare, trebuie sa fie robuste, usor de utilizat,
aspectuoase, finisate, cromat lucios.
Se recomanda ca in cadrul aceleiasi incaperi sau grup sanitar, toate obiectele sanitare si
armaturile de utilizare sa provina de la acelasi furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor
furnizate.
Obiectele sanitare din fonta emailata vor fi cu emailul continuu, fara imperfectiuni si
porozitati care sa duca la aparitia ruginei in material.
La bucatarii si orficii, se va monta spalatore din inox. Acesta va fi de buna calitate si nu va
prezenta deformatii mecanice.

37
 Furnizorul, gama si culoarea obiectelor sanitare se stabileste de catre beneficiar impreuna cu
contractorul lucrarii.
Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de constructie se face fie direct prin suruburi, fie
indirect prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de sustinere.
La iesirea din pereti a conductelor de apa si de scurgere care servesc obiecte sanitare pentru
mascarea golurilor se prevad rozete metalice nichelate sau cromate.
Armaturile de perete ale obiectelor sanitare precum si rozetele metalice se vor aplica la fata
finita a peretelui. In scopul de a se evita deterioararea obiectelor sanitare pe timpul executarii
lucrarilor de finisaj la constructii, obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu pana la terminarea
lucrarilor respective. Toate armaturile vor fi montate in pozitia inchis.
Dimensiunile, masa si abaterile limita admisibile ale obiectelor sanitare din portelan sanitar
trebuie sa corespunda standardelor dimensionale respective, iar in lipsa acestora, normelor interne.
Obiectele sanitare trebuie sa nu prezinte defecte functionale.
Suprafata obiectelor sanitare din portelan sanitar trebuie sa fie neteda, asigurand posibilitatea
de spalare completa a suprafetei utile.

Instalatia de canalizare
Initial se realizeaza trasarea instalatiilor, transmitandu-se in fiecare incapere linia de "vagris"
cu ajutorul furtunului de nivel, apoi se fixeaza cotele de montare ale punctelor consumatoare de apa si
ale golurilor in pereti.
Panta conductei de apa va fi de 2%, in sens contrar celui de curgere, iar a conductelor de
canalizare de 2% in sensul curgerii.
Dupa executarea incercarii de etanseitate a coloanelor de canalizare, se continua punerea la
pozitie si imbinarea tuburilor si pieselor din polipropilena (PP).
Prinderea si sustinerea coloanelor de scurgere se face cu bratari la cca. 3-4cm sub mufa cea
mai apropiata de punctul de sustinere.
Coloanele de scurgere vor fi prelungite pana la 0,5m deasupra ultimului planseu (pod), pentru
realizarea ventilarii primare a canalizarii si vor fi prevazute cu caciuli de ventilare.
In cazul cand coloanele se executa concomitent cu conducta colectoare, montarea fiecarei
coloane se Tncepe de la ultima ramificatie, amplasata sub planseul parterului. La baza coloanelor
terminate, in locul unui cot de 90°, se vor monta doua coturi la 45°, pentru ca schimbarea directiei
apei ce se evacueaza sa nu aiba loc brusc, ci treptat.
Coloanele intermediare se racordeaza la conducta colectoare prin ramificatii la 45°, montate
pe conducta colectoare si cot la 45°.
Piesele de curatire montate pe coloane se amplaseaza la 80cm deasupra pardoselii finite, sau
la cel putin 15cm deasupra nivelului la care se afla marginea superioara a obiectului sanitar eel mai
apropiat de la nivelul respectiv: astfel in cazul desfundarii coloanei, apa uzata nu inunda etajul prin
tubul de curatire si se poate dirijain obiectul sanitar sau ramificatia la coloana.
La montarea conductei colectoare, se incepe de la iesirea ei din cladire, mergandu-se catre
coloana cea mai Indepartata care trebuie racordata.
La montarea coloanelor, se va tine seama de respectarea pantei de montaj si de verificarea
corespondentei dintre cota de iesire a tubului de canalizare din cladire si cea a canalizarii exterioare la
care se racordeaza.
Aceasta verificare se va face cu ajutorul unui tub din cauciuc prevazut la capete cu tuburi din
sticla gradate si umplute cu apa.
Trecerile prin pereti sau plansee vor fi protejate cu un tub de protectie din PVC sau metal, cu
10-20mm mai mare ca diametrul exterior al tubului protejat, spatiul ramas liber umplandu-se cu pas la
minerala.

38
 Tubul de protectie va depasi peretele cu 10mm.
Coloanele vor fi montate perfect verticale, initial fiind pozitionate cu sarma de otel legata de
spituri batute Tn zid, apoi, dupa proba de etansare se trece la fixarea definitiva a coloanei, cu bratari
speciale din otel.

PLACAJE CERAMICE CU FAIANTA – P20

Generalitati

Pentru realizarea placajelor de faianja se va tine seama de normativele de executare a

placajelor C 6/86, normativele de executie a structurilor suport pe care se aplica placajul si normativul
de verificare a calitatii lucrarilor.

Transportul se face in cutii de ambalaj cu mijloace de stivuire care sa impiedice deplasarea si

imprastierea placilor.

Executia lucrarilor
1. Abaterile admise nu vor depasi pe cele admise in Normativ C 6/86.
2. Verticalitatea peretilor se face cu ajutorul firului cu plumb si a dreptarului.
3. Abaterile se constata prin masuratori cu firul cu plumb §i dreptarul.
4. La toate lucrarile de instalatii trebuie efectuate probele de functionare, probele
conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu
apa, probele de incalzire.
5. Vor fi montate diblurile si dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanitare.
6. Placajele de faianta se monteaza de la pardoseala finita §i atunci se controleaza
orizontalitatea perimetrului incaperii fata de linia de vagriz si In cazul corectiei
executiei pardoselii, perimetrul poate fi elementul de baza (orizontal si de
nivel) al viitorului placaj.
7. Placajele se incep dupa montarea si verificarea functionalitatii tamplariei
interioare si exterioare.
8. Placarea se executa dupa trasarea suprafetelor ce trebuiesc placate si dupa
executarea tratamentelor la pereti si tavane.
9. Aplicarea placilor de faianta se face pe suprafete uscate si in prealabil
pregatite. Pe tot parcursul lucrarii si In urmatoarele 14 zile dupa terminarea
lucrului, temperatura minima in camera trebuie sa fie de +5°C.
10. Asezarea placilor se face de la colturile incaperii §i de la plinta (pardoseala) de
jos in sus si de stanga la dreapta.
11. Partea de sus a placajului va fi facuta cu placaj rotunjit.

Verificari in vederea receptiei lucrarilor

Orice lucrare de placaje va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea suportului.

Inainte de inceperea lucrarilor de placaje este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de exemplu: invelitori, plansee, etc.) sau a caror
execute ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (de exemplu: conducte pentru instalatii,
tamplarie,etc.), precum si daca au fost montate piesele auxiliare (ghermele, pervazuri, supor|i, colore,
etc.).

39
 Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in component unui placaj, vor fi
introduse in lucrare numai daca in prealabil s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarilor:
• ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt
corespunzatoare cu normele respective;
 au fost depozitate §i manipulate in conditii care sa evite orice degradare a
lor;
 s-au efectuat la locul de punere in opera, daca prescriptiile tehnice
specifice
sau proiectul o cer, incercarile de calitate,
 Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt:
 aspectul §i starea generala;
 elementele geometrice (grosimea, planeitatea, verticalitatea);
 fixarea placajelor pe suport (aderenta);
 racordurile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiei;
 corespondenta cu proiectul.
Verificarea pe faze de lucrari se va face, in cazul placajelor interioare, pentru fiecare
incapere in parte:
1. rezistenta pastelor de aplicare a placilor de placaj (determinata pe cuburi de 7,07 cm latura,
turnate chiar de la prepararea mortarelor si pastelor respective);
2. numarul de straturi din structura placajelor si grosimile respective (determinate prin sondaje, in
numarul stabilit de comisie, dar cel putin cate unul la fiecare 100 mp);
3. aderenta la suport a adezivului §i intre spatiile placilor;
4. planeitatea suportilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata);
5. dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza (solbancuri, braie,
cornise, etc.), bucata cu bucata.

Abaterile dimensionale pentru diferite tipuri de placaje

Abaterile dimensionale pentru diferite tipuri de placaje sunt:

 evierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului (distanta dintre dreptar
si suprafata placajului) - 2 mm;
 devierea rosturilor dintre placile placajului - 1 mm la o placa;
 nu se admit portiuni neumplute, adeziv In rosturi;
 nu se admit fisuri pe suprafata placajului.
 racordarea placajului cu tencuiala;

Suprafetele placate cu placi de faianta trebuie sa se termine cu placi cu muchiile rotunjite, iar
spatele lor sa coincida cu nivelul finisajului alaturat;
Nu se admite ca racordarea tencuielilor cu placajul ca se faca prin scafa de mortar de ciment
sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se afle sub nivelul tencuielii;
• racordarea placajului de placi din faianta cu cada de baie;
Etanseitatea rostului de racordare respectiv trebuie sa fie executata cit mai ingrijit;
Pentru a verifica etanseitatea racordarii dintre placaj si cada de baie, se va controla partea opusa
peretelui observind daca umezeala a trecut prin perete.

Aplicarea placilor de faianta

40
 Placile de faianta se vor aplica dejos in sus si de la stanga la dreapta incepand de la colturile
peretilor si de la plinta sau scafa in sus, in randuri orizontale.
In cazul in care nu se prevad plinte sau scafe placile de faianta se vor racorda cu pardoseala in
unghi drept avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare satisfacatoare, astfel ca apa sa
nu se poata infiltra in pardoseala.
Partea de sus a placajului se va racorda cu suprafata gletuita a peretelui prin borduri speciale.
Placarea suprafetelor orizontale (glafuri) se va respecta o panta de 2% spre interior.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie sa fie in linie dreapta, cu latimea uniforma de 0.5
mm iar rosturile verticale pot fi in prelungire (fug pe fug) sau alternate, avand latimea maxima de 1
mm.
Plintele si scafele se vor monta dupa aceleasi reguli ca si faianta in locul lasat liber intre
pardoseala si placajul propriu-zis de faianta.
Suprafata scafelor si a plintelor va iesi in afara suprafetelor placajului cu minim 2 mm .
La placarea cu faianta, in cazul in care pe lungimea peretelui nu intra un numar intreg de
panouri se vor folosi benzi taiate.
La colturile iesinde se vor prevedea elemente speciale de colt din PVC pe toata inaltimea
randurilor de faianta.
Pentru colturile iesinde se vor utiliza profile cornier din PVC de culoare alba cu dimensiuni de
25X25X2500 mm care se instaleaza cu adeziv.
Aceste profile se utilizeaza pentru protectia muchiilor expuse deteriorarii si nu necesita un
regim special de intretinere, in caz de uzura acesta poate fi inlocuit fara a deteriora stratul suport.
Profilul de colt se monteaza dupa terminarea operatiunii de finisare, si se foloseste un adeziv
pe baza de silicon, cu aderenta la PVC si la materialul cu care este finisat peretele.
Modul de imbinare dintre placile de faianta si duprafata zugravita a peretelui se va face prin
realizarea unei forme rotunjite a racordarii cu glet de ipsos care se va zugravi cu vopsea lavabila de
interior.

CHITUL DE ROST
Pentru rostuirea placilor de faianta se va folosi un chit de rost colorat(functie de culoarea gresiei
aleasa de beneficiar) care confera rezistenta mecanica inalta si stabilitate cromatica perfecta.
Modul de utilizare:
Suprafata acoperita cu placi de faianta va fi curatata, rosturile se curata cu atentie si se vor uda cu un
burete umed.
Chitul de rost se va prepara dupa fisa tehnica a produsului utilizat dupa care se va intinde pe suprafata
ce se va rostui cu un spaclu de cauciuc, tragandu-se diagonal pe directia rosturilor avandu-se grija sa
se umple rosturile pe toata adancimea. Surplusul de material se va indeparta cu un burete umed, in
final placile se vor curata cu o panza uscata.

SAPE SUPORT – P21

Tehnologia de montaj a sapei suport

Executarea sapei suport se va face numai dupa terminarea si efectuarea probelor prevazute
sub
pardoseli, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc. precum §i dupa termninarea in incaperea
respectiva a tuturor lucrarilor de constructii montaj.
Inainte de executarea sapei suport in Tncaperile respective se vor monta ferestrele, geamurile,
tocurile si captuselile usilor.

41
 In cazul cand la incaperile vecine sunt executate tipuri diferite de pardoseli, linia de demarcate
dintreaceste tipuri diferite de pardoseli va fi mijlocul grosimii foii usii In pozijie Inchisa.
Toate tencuielile interioare vor fi complet terminate iar eventualele praguri de mozaic din
incaperile alaturate, adiacente sapei suport vor fi executate si finisate inainte de executarea sapei
suport.
Instalatiile de incalzire, inclusiv probele de verificare vor fi terminate, de asemenea se vor
monta si conductorii pentru instalatii electrice.

Executarea sapei suport

Dupa verificarea si pregatirea suprafetei din beton, se va executa trasarea nivelului pentru sapa
autonivelatoare. Acest nivel se va marca prin linii trase cu creionul de-a lungul peretilor longitudinali
din incaperile respective.
Partea fluida se toarna Incepand de la peretele cu fereastra, in grosime de maximum 3 cm, intre peretii
longitudinali, de-a lungul carora sunt executati reperii din mortar, sau reperele de inventar (metalici
sau sipci din lemn).
Pe suprafata sapei suport se va putea circula cu grija numai dupa cel putin 24 ore de la turnare desi
intarirea incepe dupa 3 ... 4 ore de la prepararea pastei.
Inainte de lipire se va masura umiditatea sapei suport, umiditatea sapei suport nu va trebui sa
depaseasca valoarea de 5%.
Lista cu resurse folosite:
- personal pentru executia lucrarilor: betonist;
- utilaje, echipamente: malaxor,gletiera , nivela laser;
.

PARDOSELI DIN PARCHET – P23

Verificarea pe parcursul lucrarilor

 dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform

prevederilor
STAS228/69 si STAS 6772/1971;
 umiditatea stratului de nisip, mortar de ciment sau de beton;
 menjinerea climatului din Incaperi la temperatura de minim 5DC §i umiditatea relativa a
aerului de maxim 65%;
 planeitatea §i orizontalitatea pardoselii; abaterea maxima admisa este de □ 3 mm in
cazul
planeitatii suprafejei si de maxim 2 mm In cazul orizontalitatii pardoselii;
 montarea la acelasj nivel a lamelelor sau panourilor alaturate;
 marirea rosturilor dintre lamelele sau panouri poate fi de maxim 0,5 mm;
 calitatea randuielii (nu se admit abateri la palpare);
 fixarea lamelelor pe suport; in cazul lipirii cu adeziv se executa proba prin ciocanire
u§oara cu ciocan de zidar, sunetul trebuie sa fie „plin";
• existenta rostului de langa pereti.

Verificarea la faza de lucrari

42
 Se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru parcursul lucrarilor, adica:
 verificari de aspect ce se efectueaza incapere cu incapere;
 verificari ce comporta masuratori sau desfaceri ce se fac cu frecventa de Vi din cea
prescrisa pentru verificarile pe parcurs.
Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza in procesele verbale
conform instructiunilor respective.

Verificari la receptia preliminara a obiectului

Acestea sunt:
 examinarea §i controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor §i pe faze de
lucrari;
 verificari directe: pentru aspect, eel putin 1/5 din incaperi, dar minim o verificare la 200
mp; pentru cele ce comporta desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa
minima de Vi din cea prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrari
Verificari de calitate la parchet

Dimensiunile pieselor de parchet: abaterile admisibile sunt conform STAS 228/1-80.

Umiditatea stratului suport, mortar de ciment sau beton: maxim admis 3% .
Mentinerea climatului din incaperi la temperatura de minimum 5 °C §i umiditatea relativa a
aerului de maximum 65%.
Planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxima admisa este de ± 3 mm, In cazul
planeitatii suprafetei si de ±2 mm/m In cazul orizontalitatii pardoselii;
Montarea la acelasj nivel a lamelelor sau panourilor alaturate;
Marimea rosturilor dintre lamele sau panouri: In cateva puncte izolate, latimea maxima
admisa a rosturilor este de 0,3 mm;
Calitatea rindeluirii (nu se admit asperitati la palpare);
Parchetul laminat (preferabil de 8mm grosime) este asamblat peste o folie din polietilena de
2mm grosime, asternuta peste stratul suport. In cazul Incaperilor cu umeditate ridicata, se asterne mai
intai o folie de celofan de 1mm grosime.
Fixarea lamelelor pe suport (la sarituri de 30 cm nu se admite ca pardoseala sa se miste sau sa
scartaie, In cazul prinderii cu sunetul trebuie sa fie plin);
Cerinfe fata de parchet:
Parchetul trebuie sa fie igienic, antistatic, ecologic.
Rezistenta la uzura; peste 10000 rotatii, garantie - peste 12 ani, rezistenta la socuri. Culoarea va fi
aleasa in conformitate cu acordul beneficiarului.
Accesorii:
folie polietilena
folie celofan (unde este cazul)
plinta melaminata: cu fixare prin cleme( 4 pe plinta), cu fixare prin §uruburi In mod direct, cu fixare
prin adezivi tip silicon,
praguri trecere, praguri departajare pardoseli
collar - interior / exterior,
legatura plinta,
capat plinta dreapta / stanga,
cleme de fixare
opritori usa (unde este cazul)
dibluri
holtzsuruburi

43
capace pentru holzsuruburi
chit pentru umplerea rosturilor de pana la 2mm la Imbinarile dintre lamelele parchetului, prin
intinderea unei paste obtinute din amestecul dintre chit si rumegus. fin de lemn.

Lista cu resurse folosite:

- personal pentru executia lucrarilor: parchetar;
- utilaje, echipamente: motofierastrau;

PARDOSELI CERAMICE – P24

Aplicarea placilor de gresie

Placile de gresie se vor aplica de de la stanga la dreapta incepand de la colturile peretilor, de

la plinta sau scafa, in randuri orizontale. In cazul in care nu se prevad plinte sau scafe placile de gresie
se vor racorda cu peretii in unghi drept avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare
satisfacatoare, astfel ca apa sa nu se poata infiltra in pardoseala. Partea de sus a placajului se va
racorda cu suprafata gletuita a peretelui prin borduri speciale.

Plintele si scafele

Se vor monta dupa aceleasi reguli ca si faianta in locul lasat liber intre pardoseala si placajul propriu-
zis. Suprafata scafelor si a plintelor va iesi in afara suprafetelor placajului cu minim 2 mm.La placarea
cu gresie, in cazul in care pe lungimea pardoselii nu intra un numar intreg de panouri se vor folosi
benzi taiate. Modul de imbinare dintre placile de gresie si suprafata zugravita aperetelui se va face
prin realizarea unei forme rotunjite a racordarii cu glet de ipsos care se va
zugravicuvopsealavabiladeinterior.
Chitul de rost

Pentru rostuirea placilor de gresie se va folosi un chit de rost colorat (functie de culoarea gresiei
aleasa de beneficiar) care confera rezistenta macanica inalta si stabilitate cromatica perfecta.
Modul de utilizare

Suprafata acoperita cu placi de gresie va fi curatata, rosturile se curata cu atentie si se vor uda cu un
burete umed.

Chitul de rost se va prepara dupa fisa tehnica a produsului utilizat dupa care se va intinde pe suprafata
si se va rostui cu un spaclu de cauciuc, tragandu-se diagonal pe directia rosturilor ce se voru mple pe
toata adancimea. Surplusul de material se va indeparta cu un burete umed, in final placile se vor
curata cu o panza uscata.

Lista cu resurse folosite:

- personal pentru executia lucrarilor: faiantar;
- utilaje, echipamente: taietorul de ceramica;

LUCRARI LA SCARI, PARAPETI RAMPE – P25

44
 Domeniul de aplicare

Prezentul capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie sa le

indeplineasca lucrarile la scari, rampe §i parapete de orice fel si de orice materiale, ce se executa.
Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
Materialele, semifabricatele si prefabricated vor fi introduse in lucrare numai daca, in
prealabil s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de
calitate.
In cazul executarii lucrarilor din beton, betona armat, semifabricate si prefabricate din
beton, se vor face verificarile prevazute de C 56-85.
Scarile se vor verifica prin examinare vizuala si masuri locale.
Treptele trebuie sa fie de inaltime egala §i sa corespunda ca forma, dimensiuni §i mod de
finisare cu prevederile proiectului. Intre doua podeste consecutive treptele trebuie sa fie identice,
suprafata lor trebuie sa fie orizontala, iar imbracamintea trebuie sa fie fixata sau aderenta de suport
si sa corespunda conditiilor de calitate cerute pardoselii din acela§i material.
Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul §i nivela cu bula de
aer.
Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De
asemenea, treptelor de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor
stirbituri produse In timpul executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor. In asemenea
cazuri, se va reface imbracamintea pe toata lungimea treptelor;
Podestele scarilor trebuie sa aiba suprafata plana, fara denivelari intre elementele constructive
(placi de mozaic, gresie, granit etc.). verificarea se face cu dreptarul.
Logiile se verifica daca corespund prevederilor proiectului: pardoseala §i scafele vor indeplini
condijiile de calitate cerute, conform prevederilor prevazute la capitolul pardoseli.

Controlul executarii corecte a pantelor se va face turnandu-se pe pardoseala logiei o cantitate

de apa si observandu-se daca scurgerea ei se face complet si corect. Se va verifica existenta
lacrimarelor si a dispozitivelor de evitarea prelungirii apei pe fatada.
Parapetele sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea facandu-se cu firul cu plumb.
De asemenea, pe portiunile de aliniament, parapetele nu trebuie sa aiba ondulatii, curburi sau
denivelari atat in planul orizontal cat si in planul vertical. Verificarea se va face cu dreptarul de 2 m.
Suprafata parapetelor din beton tencuit si zugravit trebuie sa corespunda conditiilor de calitate
cerute tencuielii si zugravelii respective.
Parapetele metalice trebuie sa corespunda formelor arhitecturale si dimensiunilor din proiect,
sa fie bine incastrati in vanguri, trepte, podeste, balcoane etc. Verificarea acestor incastrari se face
prin clatinarea si izbirea fiecarui element in parte.
La mana curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu existe
praguri care sajeneze la palma. Micile denivelari se vor inlatura prin polizare si slefuire cu pasla.
Lista cu resurse folosite:
- personal pentru executia lucrarilor: faiantar; betonist;
- utilaje, echipamente: taietorul de ceramica

CONFECTII METALICE – P26

Montare si testari

45
 Constructorul va prezenta una sau doua mostre pentru piesele de confectii metalice mai
complexe, tipice, cuprinzand materialele, sistemele de fixare, asamblare (sudura), protejare
anticoroziva §i finisare ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile metalice la acest
contract.
Numai dupa obtinerea aprobarii din partea proiectantului se vor lansa comenzile pentru
executia §i livrarea confectiilor metalice care se vor executa in conformitate cu mostrele aprobate.
Piesele de confectii metalice vor fi insotite de certificatele producatorului prin care atesta
calitatea materialelor folosite in concordanta cu mostrele aprobate §i cu desenele de execute.
Materiale si produse
Otel moale conform standardelor romane§ti, otel lat laminat la cald, otel rotund, profile
laminate la cald, tabla de otel.
Profilele laminate la cald vor avea grosimea de eel putin 3 mm. Tabla va avea grosimea de cel
putin 2,0 mm si va fi zincata la cald (490/m2).
Accesorii - suruburi, piulife, saibe, dibluri etc.
Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate, conform desenelor de execute si
cu mostrele aprobate.
In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea proiectantului modificari ale solutiilor, gabaritelor
sau finisajelor fata de cele aprobate initial dar nu sub nivelul solutiilor initiate (din punct de vedre
calitativ si cantitativ).
Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:
• lungime, latime □ 2 mm,
• grosime □ 1 mm, -0,5 mm;
• planeitate; deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maxim 1,5 mm, la
dimensiuni pana la 1,5 m si maxim 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m;

Lista confectiilor metalice:

• gratare metalice la gurile de ventilate din platbanda de otel conform plan§elor, cu ulei in 3 straturi;
• gratare metalice de sters picioarele din platbanda de otel;
 parapeti metalici la scari si rampe;
 maini curente la scari si rampe;
• maini curente la balcoane;

Livrare, manipulare, transport

Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea

agentilor corozivi si nocivi pe stative la 10- 15 cm de pardoseala.
Se vor livra de catre producator cu un strat de grund anticoroziv pe baza minium de plumb In
ansambluri sau subansambluri.
Depozitarea se face protejandu - se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena.
Confectiile metalice sub 100 Kg greutate se manipuleaza manual, iar cele mai grele cu
dispozitive speciale.
Operafiuni pregatitoare
La inceperea montajului se vor executa urmatoarele lucrari:
• Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii de beton;
• Lucrarile de hidroizolatii inclusiv probele de etanseitate a acestora;
• Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru confectii metalice (praznuri, gheremele);

46
 Se efectueaza trasarea §i verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice functie de
elementele de fixare existente sau pentru pozitionarea acestora in conformitate cu detaliile de
executie.
Se verifica calitatea executiei lucrarilor executate anterior, in legatura directa §i care pot
influenza operative de montaj a confectiilor metalice.
Finisaje
 Se curata suprafetele de eventualele urme de mortar sau alte impuritati;
 Se repara stratul de grund anticoroziv,
 Se executa vopsitoria in 3 straturi cu vopsea de ulei.
Verificari in vederea recepfiei
Se verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (sudurii, sjefuirii etc.).
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate,
proiectantul va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerin^e.
Masuratoare si decontare

Pretul unitar pentru confectiile metalice cuprinde lucrarile de executie si montajul inclusiv
accesoriile de fixare si vopsitorie. Decontarea lucrarilor se face functie de numarul de Kg metri liniari
sau de bucati conform articolelor de deviz, conform extraselor de confectii metalice.

Piese metalice inglobate

• Piesele metalice inglobate se vor confectiona si monta conform prevederilor din proiect;
 Confectionarea pieselor se va realiza la atelier, unde va avea loc si receptia lor cu privire la:
 dimensiunile elementelor componente si materialul de baza (din care au fost debitate);
 grosimea si lungimea cordoanelor de sudura sau a celorlalte elemente de asamblare prevazute in
proiect;
• dimensiunile de ansamblu ale piesei.
Piesele confectionate vor fi riguros curtate si de alte materiale ce ar impiedica buna aderenta a
lor la beton;
Fixarea pieselor se va face corespunzator pentru a nu se produce deplasari in timpul betonarii.
Receptia pozitionarii pieselor inglobate se va face odata cu cea a armaturii, consemnandu-se
intr-un proces verbal de lucrari ascunse;
Tolerantele admise la pozitionarea pieselor inglobate sunt:
• pentru piesele incastrate - 3 mm in plan vertical;
pentru suruburile Incastrate (buloane de ancoraj) □ 3 mm In plan vertical 5 mm In plan vertical;
Pozitionarea suruburilor Incastrate se va realiza topometric, In raport cu axele constructiei
(obtinute tot topometric) si se vor carcasa pentru a nu se deplasa In timpul betonarii,
exactitateapozitionarii consemnandu-se Intr-un proces verbal.

Organizarea controlului calitafii

Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0. 93, din fisele tehnologice
si procesele tehnologice de execute conform proiectului pe fiecare faza de execute in
parte(sortarealaminatelor si pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea
sudarii,prinderea provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor etc.):

47
 In vederea urmaririi contrololului executiei, uzina va Intocmi si completa "fise de urmarirea
executiei" si "fisa de masuratori":
In fise se vor trece pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a ojelului, precum si sarja si
numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.
In mod analog, pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece poansonul sudorului si
numele maistrului care a supravegheat si controlat executia.
Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor udate
(defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita
.
DOMENIUL DE APLICARE
Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de instalatii termice si hidrofuge.
Toate materialele si semifabricatele care intra in component unei instalatii nu pot fi
introduse in lucrare decat daca, in prealabil:

 s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de

calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor
proiectului; inlocuiri de materiale nu sunt permise decat cu acordul scris al
beneficiarului si proiectantului;
 s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa asigure pastrarea calitatii SJ
integritatii materialelor;
 s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in prescriptiile tehnice
respective;
 s-au efectuat Incercari ale umiditatii §i masuratori ale dimensiunilor si formelor
materialelor.
Verificarea caracteristicilor §i calitatii suportului pe care se aplica izolatii, se face in
cadrul verificarii executarii acelui suport (ex.: plansee, pereti, etc.).

Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica daca este indeplinita conditia ca barierele

contra vaporilor sa fie continue. La verificarea pe faze de lucrari, comisia examineaza frecventa
s.i continutul actelor de verificare pe parcurs, comparandu-se cu proiectul §i prescriptiile tehnice
respective.

In plus, comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea inregistrarii facute pe
parcurs; numarul sondajelor se stabile§te pana la 1/10 din cele prescrise pentru faza premergatoare
sau de executie a lucrarilor. La receptia preliminara, seprocedeaza, ca si in cazul verificarii pe faze;
numarul sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale.

Verificarile ce trebuie efectuate

Verificarile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrarilor sunt:

 asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 2 mm,

precum si denivelarile de planeitate (abaterea admisibila <5 mm la un dreptar de 2m asezat in orice
directie);
 existenta rosturilor de dilatare de 2cm latime pe conturul si In camp la 4-5m distanta pe ambele directi
in sapele de peste termoizolatii;
 respectarea retelelor si proceselor de preparare a mortarelor pe §antier
(masticuri, solu^ii, etc.) conformNormativului C.112/86;

48
 capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1.000 mp se fac 5 probe
de desprindere a cate unei fasii de carton bituminat de 5^20 cm);
 lipirea corecta a foilor; nu se admit dezlipiri §i basjci, cand acestea apar,
repararea lor fiind obligatorie;
 latimea de petrecere a foilor (7^10 cm longitudinal, minim 10 cm frontal) se admit 10% petreceri de
minim 5 cm longitudinal §i minim 7 cm frontal;Incazul In care aceste valori nu sunt respectate stratul
respectiv trebuie refacut;
 respectarea directiei de montare a foilor (pana la 20% panta se pot monta
oricum, dar peste 20% paralel cu panta);
 realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie.

Lista cu resurse folosite:

- personal pentru executia lucrarilor: sudor;
- utilaje, echipamente: aparat de sudura prin polifuziune si electrofuziune;

FINISAJE EXTERIOARE – P27

Nivel minim de calitate materiale

Criteriile care au stat la baza alegerii acestor finisaje au fost: rezistenta in timp, costul §i
plastica fatadelor.Se vor utiliza mortare de var, mortare de var cu adaosuri hidraulice sau tencuieli
silicatice tip Baumit colorate pentru peretii exteriori.
Tencuiala obisnuta va fi rezistenta la actiunea apeisi nu impermeabila.
Functie de plastica fatadei, aceste tencuieli vor suferi o prelucrare mecanica superficiala:
spalare, periere, buciardare, etc.
Vopseaua trebuie sa fie o vopsea minerala gata preparata, rezistenta la intemperii si la foe, cu
grad redus de murdarire, care are in compozitie: silicat de potasiu (sticla solubila de potasiu),
ingrediente minerale, pigment, stabilizator!, adaosuri si apa. Este rezistenta la apa si permeabila la
vapori si se poate folosi pe toate suporturile minerale, atat la interior, cat si la exterior, fiind indicata la
protectia monumentelor si pentru reparatii si restaurari. Se aplica pe: tencuieli de var-ciment si de
ciment driscuite, beton si alte suporturi minerale, straturi de vopsele si tencuieli minerale sau silicatice
cu priza buna, zidarie din blocuri de gresie calcaroasa rezistente la inghet Se aplica in mod conditionat
pe: tencuieli de ipsos, lemn, tencuieli si vopsele de var. Nu se aplica pe: rasjni si materiale sintetice,
straturi de lac respectiv ulei, vopsele cu clei si dispersive.
Produs: Vopsea minerala gata preparata pe baza de silicat de potasiu, rezistenta la
intemperii si la foc, grad redus de murdarire.
Compozitie: Silicat de potasiu (sticla solubila de potasiu), ingrediente minerale, pigment,
stabilizator, adaosuri, apa
Utilizare: Vopsea rezistenta la apa si permeabila la vapori de apa pentru toate suporturile minerale
in interior si exterior; indicata la protectia monumentelor si pentru reparatii si restaurari.
Date tehnice: Continut de parti solide: cea. 65 %
Densitate: cea. 1,60 kg/dm3
Rezistenta la difuzia vaporilor de apa (m): cea. 30
ValoareapH: 12
Necesarul de material (pe suport fin): cea. 0,4 kg/m 2 (1 strat)
Culori: nuante conform paletarului de culori

49
Depozitare Garantata: 6 luni la loc racoros si ferit de inghet a se pastra galeata bine inchisa
Calitate Verificari permanente in laboratoare si in institutele autorizate asigurata din tari
partenere
Categoria Produsul reactioneaza in stare proaspat preparata alcalic
Este de evitat contactul indelungat pe piele; in caz de stropire in ochi normelor se indica clatirea
cu multa apa curata si, la nevoie, consult medical, chimice.In stare Intarita produsul nu este daunator.
Instrucfiuni montaj:
Prelucrare
1. stratul suport :
Suportul trebuie sa fie uscat, neinghetat, fara praf, permeabil, neted, cu capacitate portanta.
Se aplica pe:
 tencuieli de var-ciment si de ciment, driscuite
 beton si alte suporturi minerale
 straturi (vechi) de vopsele §i tencuieli minerale sau silicatice cu priza buna
• zidarie din blocuri de gresie calcaroasa rezistente la inghet.
Se aplica in mod conditionat pe:
 tencuieli de ipsos (cu strat de proba)
 lemn (vezi pet. 3. Prelucrarea)
• tencuieli si vopsele de var (a se avea in vedere carbonatizarea !).
Nu se aplica pe:
• rasjni si materiale sintetice
• straturi de lac respectiv ulei, vopsele cu clei si dispersive.

2. Indicatii pentru pregatirea suportului:

Suprafetele de tencuiala segregata vor fi indepartate mecanic sau vor fi fixate (cu fixator de tencuiala)
Petele de ulei de cofiraj pe beton: se vor folosi jeturi de abur supraincalzit sau
alti agenti de curatat .

Straturi de lac respectiv de ulei: degresare, apoi jeturi de abur supraincalzit;

Suprafetele murdare sau cu ciuperci se vor indeparta mecanic, vor fi tratate cu abur
supraincalzit sau cu substance speciale Straturile de vopsea minerala, fara priza buna datorita vechimii
si a precipitator vor fi indepartate mecanic

Neplaneitatile zidariei vor fi indepartate mecanic.

Suprafetele deteriorate, respectiv fisurate se vorimbunata^i cu o masa de §paclu.
Pe toate suporturile se va aplica initial grundul (Silicat Baumit) sau echivalent(timp de uscare: 24
ore).

3.prelucrarea

Dupa timpul de uscare de min. 24 ore al grundului se aplica vopseaua, care va fi amestecata lent si
uniform cu mixerul.
Pentru reglarea consistent vopselei se vor adauga max. 2 1 apa la 25 kg de vopsea silicatica (la prea
multa apa apare pericolul de ingro§are sau al schimbarii de nuanta).
A nu se amesteca cu alte substante.
Vopseaua poate fi aplicata cu bidineaua, trafaletul sau stropita; a se lucra uniform si faraintreruperi.
Straturi:

50
1 - strat grund (Silicat Baumit) sau echivalent
1 - strat vopsea (Silicat Baumit) sau echivalent
Pe lemn si pe suprafete tencuite fine: 2 - straturi grund (Silicat Baumit) sau echivalent
1 - strat vopsea (Silicat Baumit) sau echivalent
4. indicatii
A nu se aplica in condign de temperatura sub +5°C, direct sub razele solare, pe timp de ploaie sau pe
vant puternic. Daca se va lucra in aceste condign, fa^ada va trebui protejata corespunzator.
O umiditate crescuta a aerului §i temperaturile mai joase pot prelungi timpul de legare (uscare) §i pot
modifica nuanta de culoare.
Aceste fise tehnice sunt conforme cu nivelul eel mai inalt al tehnologiei. Punerea in opera a acestor
materiale de constructie trebuie adaptata conditiilor de lucru.
Lista cu resurse folosite:
- personal pentru executia lucrarilor: zugrav vopsitor, zidar;
- utilaje, echipamente: schela metalica tubulara de exterior; macara de fereastra;

TERMOSISTEM EXTERIOR CU POLISTIREN EXPANDAT ŞI FAŢADĂ TENCUITĂ

Instrucţiuni de montaj
Plăcile de polistiren expandat se fixează cu adeziv special, formându-se puncte de adeziv pe spatele
plăcii, după care se fixează pe peretele existent realizat din beton, lemn sau metal. Peste plăci se
dispune un strat format dintr-o masă de şpaclu din adeziv în care se înglobează o plasă din fibre de
sticlă.
Straturile subţiri de acoperire exterioare pot fi din mixtură granulară, silicat sau silicon.
Termoizolarea faţadelor clădirilor folosind presupune patru mari etape:
1. Pregătirea suprafeţei
2. Fixarea plăcilor termoizolante
3. Realizarea reţelei protectoare
4. Realizarea tencuielii pentru exterior.
Distanta intre suprafaţa plăcilor termoizolante şi eşafodajul clădirii poate îngreuna fasonarea
tencuielii şi nu trebuie sa fie mai mica de 20 - 30 cm.
Trebuie folosite elemente de prindere suplimentare (nu mai mult de 4 dibluri/mp) daca plăcile de
polistiren sunt fixate pe suprafeţe mari, de 20mp, cu mortar.
Vântul bate cu cea mai mare putere asupra zonei aflate la 2m de la marginea clădirii, de aceea aici
numărul de dibluri trebuie sa ajungă la 8/ mp.
In cazul în care lucrările au loc pe timp de iarna, se vor acoperi schelele. Daca pentru următoarele
trei zile sunt prevăzute temperaturi sub 5 grade C se va întrerupe activitatea. Glafurile trebuie sa
depăşească cu cel puţin 40mm de tencuiala finita a faţadei, pentru a o proteja de picăturile de ploaie.
Pentru pereţii pe care s-au aplicat tencuieli răşinoase în culori intense, se vor folosi vopsele intr-o
culoare apropiata de cea a tencuielii.
Pe schele trebuie montata o apărătoare care sa protejeze tencuiala de ploaie şi sa împiedice uscarea
prea rapida, pentru cel puţin o zi.
Durata medie de viata a unui termosistem în cazul unei aplicări şi a unei utilizări corecte, este de
aproximativ 30 ani.

51
Faţada tencuita - detaliu de soclu
Plăcile de polistiren se vor ţese pe faţada şi se vor ancora cu dibluri.
Înainte de montaj se va verifica planeitatea faţadei, diferenţele mai mari de 1 - 1.5 cm se vor aduce la
cota. Pentru evitarea punţilor termice, în dreptul grinzilor sau al centurilor de beton armat, se
montează suplimentar placi de polistiren.
Faţada tencuita - detaliu de colt ieşit, colt intrat
Plăcile de polistiren se vor ţese la colturi şi se vor ancora cu dibluri.
Înainte de montaj se va verifica planeitatea faţadei, diferenţele mai mari de 1 - 1.5 cm se vor aduce
la cota.
Plasa de fibra de sticla, se va întoarce min. 30 de cm pe faţada adiacenta.
Faţada tencuita - detaliu de fereastra, secţiune orizontala
Plăcile de polistiren se vor ţese pe faţada şi se vor ancora cu dibluri.
Înainte de montaj se va verifica planeitatea faţadei, diferenţele mai mari de 1 - 1.5 cm se vor aduce
la cota.

Faţada tencuita - detaliu de fereastra, partea inferioara şi superioară

Plăcile de polistiren se vor ţese pe faţada şi se vor ancora cu dibluri.
Înainte de montaj se va verifica planeitatea faţadei, diferenţele mai mari de 1 - 1.5 cm se vor aduce
la cota.

Faţada tencuita - detaliu de montaj plasa de fibra de sticla în jurul golurilor

Plăcile de polistiren se vor ţese pe faţada şi se vor ancora cu dibluri.
Inainte de montaj se va verifica planeitatea faţadei, diferenţele mai mari de 1 - 1.5 cm se vor aduce
la cota.
Plasa de fibra de sticla, se va dubla la colturi cu câte o fâşie de 20x40 cm.

CAPITOLUL VII. FINISAJE PARDOSELI

Prevederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate în construcţii de
locuinţe şi social culturale, cu îmbrăcăminţi din piatră naturală şi artificială, plăci şi covoare din
materiale sintetice (plastice).

INSTALATII DE INCALZIRE – P28

1. Date generale

Pentru creşterea gradului de confort a spaţiilor încălzite şi gestionarea economică a energiei

termice se propun următoarele:
- montarea unui cazan pentru încălzire centrală cu temperatura agentului termic de maxim
90°C, ce funcţionează pe combustibil lemnos.
Pentru prepararea apei calde menajere s-a prevazut un boiler cu serpentina avand capacitatea
de100 L.

52
 Circulatia agentului termic se va realiza cu ajutorul pompelor montate pe tur.
Sistemul de asigurare a instalatiei este de tip cu supapa de siguranta si vas de expansiune
inchis
Se va asigura umplerea instalatiei cu apa iar presiunea in instalatii §i preluarea volumului de
apa rezultat in urma dilatarii se va asigura prin vas de expansiune inchis, sub presiune.

Proprietati fizice, de aspect, de calitate, tolerante pentru materialele utilizate

Cazanul procurat de beneficiar va fi omologat si va corespunde prescriptiilor tehnice.

Materialele prevazute in proiect vor avea caracteristicile §i tolerantele prevazute In
standardele de stat sau In prescriptiile tehnice ale producatorilor.
Ele vor fi insotite de:
-certificatul de calitate al furnizorului, care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a
caracteristicilor tehnice prevazute;
-fise tehnice cuprinzind caracteristicile produsului §i durata de via^a In exploatare in care se mentin
aceste caracteristici;
-instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului;
-certificatele de atestare a performantelor materialelor §i aparatelor emise de catre institute de
specialitate abilitate in acest scop.
Inaintea punerii in opera, toate materialele §i aparatele se supun unui control cu ochiul
liber,pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic (deformari,
starea filtrelor, a flans.elor, functionarea armaturilor, etc.) se remediaza defectiunile respective sau se
inlocuiesc aparatele §i materialele ce nu pot fi aduse in stare corepsunzatoare prin remedieri.
Aparatele de masura si control vor fi omologate de Biroul Roman de Metrologie Legala, vor fi
sigilate si insotite de certificatul de atestare.
Supapele de siguranta vor corespunde instructiunilor tehnice ISCIR C 37N-2003.
Armaturile de reglare vor fi insojite de certificarea variatiei caracteristicilor lor in functie de
gradul de inchidere.
Armaturile cu functionare automata vor fi Insojite de Intregul echipament auxiliar de
automatizare (cu indicatii precise privind elementele care se completeaza) si de certificarile mai sus
mentionate.
Utilajele §i echipamentele ce se vor achizijiona vor trebui sa se incadreze in spatiile
proiectate, conform planselor din proiect.
4.1nstalare, tehnologii de execute, probe, teste, verificari.
Instalarea cazanului si a vasului de expansiune sub presiune se va face in conformitate cu
prevederile cuprinse In instructiunile tehnice ISCIR precum §i cu respectarea instructiunilor de
montare specifice fiecarui tip de utilaj ce se va achizitiona.
Toate armaturile se monteaza in pozitia inchis, la montarea armaturilor cu flanse se asigura
paralelismul intre flansele conductelor si cele ale armaturilor.
Supapele de siguranta se regleaza corespunzator presiunii de asigurare prescrisa.
Legaturile la aparate se vor realiza astfel incit sa permita demontarea aparatelor sau a unora
din parfile componente.
Tehnologia de imbinare a tevilor din cupru pentru realizarea instalatiilor de incalzire cu apa
calda se alege de catre executant, astfel incit sa se evite riscul obturarii sectiunii tevii.

53
 Schimbarile de directie ale conductelor se realizeaza prin fitinguri, coturi sau curbe. Se
recomanda pe cit posibil folosirea curbelor pentru sudura din cupru, produse industrial.
Fixarea si sustinerea conductelor se va face cu suporti sau console in functie de pozitiile de
montaj ale conductelor fata de elementele de constructie (pereti, grinzi, stilpi).
Izolarea termica a conductelor se aplica dupa curatirea §i protejarea lor cu straturi
anticorozive.
Pregatirea suprafetelor ce se protejeaza, consta in curatirea lor cu ajutorul unei perii de sirma
pina la luciul metalic, dupa care se grunduiesc pe intreaga suprafata cu un strat anticoroziv de miniu
de Pb.Se vor executa izolatii din vata minerala cu grosimea indicata in proiect iar protectia se va
realiza cu tabla de aluminiu. Restul conductelor care nu se izoleaza, dupa protejarea anticoroziva se
vor vopsi in doua straturi cu vopsea de ulei.
Conductele se vor monta cu panta de 3 %o pentru asigurarea aerisirii si golirii instalatiei.
Convectoradiatoarele sunt din otel. La cerere se pot livra dopuri, garnituri §i console.
Corpurile de incalzire folosite la incalzirea incaperilor sunt in functie de inaltimea parapetului
ferestrei si conditiile impuse de arhitect. Aceste corpuri de incalzire se monteaza in paralel cu perejii
si ferestrele finisate, la distance:
- 5 cm fata de pereti;
-12 cm fata de pardoseala
Imbinarea conductelor se va face prin sudura.
Verificarea sudurilor se face cu ochiul liber si prin probe.
Materialele pentru executia lucrarilor de instalatii vor fi pastrate in depozite amenajate in
s.antier. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta nefavorabila pe
durata depozitarii in aer liber, vor sta in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special
amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securitatii muncii.
Materialele care pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare, armaturi etc.) se vor
depozita sub soproane si vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietelena, sau in magazii inchise.
Manipularea armaturilor, radiatoarelor, se va face cu respectarea normelor de tehnica
securitatii muncii.
Tevile ce formeaza centurile de distribute si legaturile la corpurile de incalzire sunt din otel
,grunduite si vopsite In culori conventionale.
Dupa verificarea calitatii executiei, instalatia se supune probelor conform 113/94
-proba la rece;
-proba la cald;
-proba de eficacitate.
Inainte de efectuarea probei la rece instalatia se va spala cu apa potabila pina cind apa
evacuata nu mai contine impuritati.
Succint, probele constau in:
-proba la rece se face in scopul verificarii rezistentei mecanice si a etanseitatii elementelor instalatiei.
Se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei §i in perioade cu temperaturi mai mari de 5°C.
Inainte de proba, instalatia se spala.
Incercarea hidraulica de presiune la rece se efectueaza cu apa sau alt fluid neutru cu
temperatura de maxim 50°C la presiunea indicata de producator.
In lipsa precizarii acestei valori presiunea se determina in functie de presiunea maxima de
regim si modul de executie a instalatie: l,5xPmax, dar nu mai mica de 4,5bar.
Incercarea se face cu supapele de siguranta blocate sau blindate.
Timpul minim de mentinere sub presiune va fi de 10 minute.
Dupa terminarea incercarii de presiune se vor debloca si verifica supapele de siguranta.
Datele si elementele de reglare vor fi consemnate in procesul verbal de verificare.

54
 Dupa terminarea probei instalatia se goleste.
-proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, modul de comportare a elementelor instalatiei la
dilatare §i contractare a circulatiei agentului.
Conform prevederilor PTC 9/ 2003 incercarea la cald a cazanelor consta din:
-verificarea etanseitatii imbinarilor vizibile ale cazanului;
-verificarea functionarii armaturilor de siguranta si control;

-verificarea realizarii functiilor de protectie, de semnalizare, de monitorizare si de reglare a instalatiei

de automatizare;
-verificarea functionarii corecte a instalatiei de ardere;
-verificarea functionarii principalelor instalatii auxiliare aferente cazanului;
-verificarea realizarii principalilor indici de functionare ai cazanului;
-verificarea dilatarii libere la cazanele prevazute cu aceasta posibilitate.
Instalatia se alimenteaza cu agent termic asigurand debitul, presiunea si temperatura acestuia
conform proiectului.
In prima faza se ridica temperatura la 50°C.
Dupa 2 ore se face un control la corpurile de Tncalzire constatand gradul de Tncalzire §i
uniformitatea acesteia. Nu se admit diferente mai mari de 5°C.
Apoi se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala (In limitele ±5°C), §i se
constata daca nu apar pierderi de apa la Imbinari. Se controleaza daca dilatarile sunt preluate In bune
conditii si daca punctele fixe nu sufera deplasari. Se verifica dezaerisirea instalatiei.
Dupa racirea instalatiei se verifica etanseitatea.
Dupa terminarea examinarilor se procedeaza la o noua incalzire, urmata de aceleasj verificari
mentionate mai sus. Daca nici acum instalatia nu prezinta Incalziri neuniforme sau neetanseitati,
proba se considera corespunzatoare.
Proba de eficacitate se executa pentru a se vedea daca instalatia realizeaza temperaturile din
incaperi conform proiectului. Ea se executa cu intreaga instalatiei in functiune, pe o perioada rece sub
0°C.
Se citesc temperaturile interioare cu ajutorul termometrelor montate In interiorul incaperilor
la o inaltime de 0,75m de la pardoseala.
Rezultatele se considera satisfacatoare daca temperaturile aerului interior corespund
proiectului cu o abatere de la -1°C la 2°C.

Lista cu resurse folosite:

- personal pentru executia lucrarilor: instalator;
- utilaje, echipamente: masina de gaurit electrica rotopercutanta;

SISTEMATIZARE VERTICALA STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST – P29

Prevederi generale

1. Stratul de fundatie din balast se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea
stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm.
2. Contractorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

55
3. Contractorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
4. Contractorul este obligat sa efectueze, la cererea "Beneficiarului", verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Beneficiarul" va dispune
intreruperea executiei lucrarilor §i luarea masurilor care se impun.
2.MATERIALE

Agregate naturale

1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granula maxima de 63 mm.

2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet,nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
3. In conformitate cu prevederile SR 662, pet. 2.3.4.2 balastul, pentru a fi folosit in stratul de
fundatie, trebuie saindeplineasca, caracteristicile calitative aratatein tabelul 1.
4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63,
fie direct din balast, daca indeplineste conditiile din tabelul 1.
5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in
tabelul 2.

6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare,
pentru a se asigura omogenitatea si constant calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca
agregatele din depozite indeplinesc cerinjele prezenlului caiet de sarcini si dupa aprobarea inginerului.

7. Laboratorul Contractorului va tine eviden^a calitatii balastului sau balastului amestec optimal
astfel:

 intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;

 intr-un registru (registru pentru Incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de esalonarea lucrarilor.
9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se
va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
10. In cazul in care la verificarea calitatii balaslului sau a balastului amestec optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

Art.4. Apa

Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.

Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de

realizarea stratului de fundatie

56
Controlul calitatii se face de catre Contractor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile
cuprinse In tabelul 3.

3.STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de
catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform ST AS 1913/13 se stabileste:

du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm^

Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
Art. 7. Caracteristicile efective de compactare

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate

din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm^
W ef= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii
gradului de compactare gc.

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.
4.PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Art.8. Masuri preliminare

1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului
de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a balastului sau balastului amestec optimal.
3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile
stratului de fundatie la acestea, precum §i alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazut la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la eel
putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind
consemnate in registrul de santier.

URMARIREA IN TIMP A CONSTRUCTIEI – P31

1. Date generale. Obiect

Este definit, în mare, programul de urmărire în timp, atât pe parcursul execuţiei, cât şi în
perioada de exploatare.
Se precizează că prin prezentul document proiectantul de structură formulează criteriile care
stau la baza monitorizării urmăririi în timp, lucrările propriu-zise care trebuie efectuate şi programul
de desfăşurare a acestora. Pe baza acestui program cadru, executanţii specializaţi şi abilitaţi în
domeniu, vor întocmi proiecte de urmărire în timp, pentru fiecare lucrare în parte.

57
 Urmărirea comportării în timp a construcţiei se desfăşoară pe toată perioada de viaţă a
construcţiei începând cu execuţia ei şi este o activitate sistematică de culegere şi valorificare (prin
următoarele modalităţi: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor, etc.) a rezultatelor
înregistrate din observare şi măsurători asupra unor fenomene şi mărimi ce caracterizează proprietăţile
construcţiei.
Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiei este de a obţine informaţii în vederea
asigurării aptitudinii construcţiei pentru o exploatare normală, evaluarea condiţiilor pentru prevenirea
incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieţi şi
de degradare a mediului. Efectuarea acţiunilor de urmărire a comportării în timp a construcţiei se
execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinerea cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi
durabilitate a construcţiei care se va realiza.
Urmărirea comportării în timp a construcţiei este o acţiune periodică de examinare, observare,
investigare a modului în care răspunde (reacţionează) construcţia în decursul utilizării ei, sub influenţa
agenţilor de mediu, a condiţiilor de exploatare şi a interacţiunii construcţiei cu mediul înconjurător şi
cu activitatea utilizatorilor.
Acest program a fost elaborat în acord cu normativul P130-1999, cu STAS 2745-90, precum
şi cu STAS 3950-81, STAS 3300/1-85, STAS 3300/2-85 şi STAS 7488-82.

2. Cerinţe de bază. Responsabilităţi

Urmărirea comportării în timp a construcţiilor este de două categorii:
- urmărire curentă
- urmărire specială
Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum şi metodologia de efectuare a
acestora se stabilesc de către proiectant şi se consemnează în Jurnalul evenimentelor care va fi păstrat
în Cartea Tehnică a construcţiei.
Urmărirea curentă a construcţiei:
Urmărirea curentă este o activitate de comportare a construcţiei care constă din observarea şi
înregistrarea unor aspecte, fenomene şi parametri ce pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei
de a îndeplini cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale acesteia.
Urmărirea curentă a comportării construcţiei se efectuează prin examinare vizuală directă şi
prin măsurători de uz curent sau temporare.
Urmărirea curentă se va efectua la intervale de timp prevăzute prin prezentul program, dar nu
mai rar de o dată pe an şi în mod obligatoriu după producerea de evenimente deosebite (seism,
inundaţii incendii).
Personalul însărcinat cu efectuarea activitătii de urmărire curentă va întocmi rapoarte ce vor fi
menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a construcţiei. În cazul în care
se constată deteriorări avansate ale structurii construcţiei, sau ale clădirilor învecinate, beneficiarul va
solicita întocmirea unei expertize tehnice.
În cadrul urmăririi curente a construcţiei, la apariţia unor deteriorări ce se consideră că pot
afecta rezistenţa, stabilitatea sau durabilitatea construcţiei, proprietarul sau utilizatorul va comanda o
inspecţie extinsă urmată dacă este cazul de o expertiză tehnică.
Inspecţia extinsă a construcţiei
Inspecţia extinsă are ca obiect o examinare detaliată, din punct de vedere al rezistenţei,
stabilităţii şi durabilităţii, a tuturor elementelor structurale şi nestructurale, a îmbinărilor construcţiei,
a zonelor reparate şi consolidate anterior, precum şi cazuri speciale ale terenului şi zonelor adiacente.
Această activitate se efectuează în cazuri deosebite privind siguranţa şi durabilitatea
construcţiei, cum ar fi:

58
 - deteriorări semnificative semnalate în cadrul activităţii de urmărire curentă;
- după evenimentele excepţionale asupra construcţiei (cutremur, foc, explozii) şi care
afectează utilizarea construcţiilor în condiţii de siguranţă;
- schimbarea destinaţiei sau a condiţiilor de exploatare a construcţiei.
În cele ce urmează vor fi amintite aspecte principale ale obligaţiilor ce revin diverşilor factori
implicaţi în investiţie, cu menţiune că forma completă a acestor obligaţii este cea prevăzută în
normativul P130-99.
Proprietarilor le revin următoarele obligaţii:
- răspund de activitatea privind urmărirea comportării construcţiei;
- organizează activitatea de urmărire curentă;
- comandă un eventual proiect de urmărire specială, alocând fonduri pentru realizarea
acestuia;
- comandă inspectarea extinsă sau expertiza tehnică în cazul apariţiei unor deteriorări ce se
consideră că pot afecta construcţia;
- iau măsurile necesare menţinerii aptitudinii pentru exploatare a construcţiei (exploatare raţională,
întreţinere şi reparaţii în timp) şi prevenirii producerii unor accidente pe baza datelor furnizate de
urmărire curentă şi/sau specială;
- asigură luarea măsurilor de intervenţie provizorii, stabilite de proiectant în cazul unor situaţii de
avertizare sau alarmare şi comandă expertiza tehnică a construcţiei
Proiectantului îi revin următoarele obligaţii:
- elaborează programul de urmărire în timp a construcţiei şi instrucţiunile privind urmărirea
curentă;
- stabileşte în baza măsuratorilor efectuate pe o perioadă mai lungă de timp, intervalele
valorilor caracterizând starea “normală” precum şi valorile limită de “atenţie”, “avertizare” sau
“alarmare” pentru construcţie;
- asigură luarea unor decizii de intervenţii în cazul în care sistemul de urmărire a comportării
construcţiei semnaiizează situaţii anormale.
Executantului îi revin următoarele obligaţii:
- efectuează urmărire curentă a construcţiei pe durata execuţiei;
- întocmeşte şi predă investitorului şi/sau proprietarului documentaţia necesară pentru Cartea
Tehnică a Construcţiei;
- asigură păstrarea şi predarea către utilizator şi/sau proprietar a datelor şi măsurătorilor
efectuate în perioada de execuţie a construcţiei;
- în cazul în care execută reparaţii sau consolidări întocmesc şi predau investitorului şi/sau
proprietarului documentaţia necesară pentru Cartea Tehnică a Construcţiei
Utilizatorilor şi administratorilor le revin următoarele obligaţii:
- solicită efectuarea unei expertize, a unei inspecţii extinse sau a altor măsuri;
- întocmesc rapoartele privind urmărirea curentă a construcţiei;
- cunosc progamul măsurătorilor corelat cu fazele de execuţie sau exploatare;
- asigură sesizarea celor în drept la apariţia unor eventuale sau depăşirea valorilor de control.
Executantului urmăririi construcţiei îi revin următoarele obligaţii:
- să cunoască în detaliu conţinutul instrucţiunilor de urmarire curentă;
- să cunoască construcţia, caracteristicile generale ale structurii, materiale folosite,
dimensiunile, caracteristicile condiţiilor de fundare şi ale mediului;
- să cunoască obiectivele urmăririi curente;
- să cunoască metodele de masurare stabilite;
- să cunoască progamul măsurătorilor corelat cu fazele de execuţie sau exploatare;
- să întocmească rapoartele privind urmărirea curentă a construcţiei;

59
 - să asigure sesizarea celor în drept la apariţia unor evenimente sau depăşirea valorilor de
control.

3. Efectuarea urmăririi în timp

În cele ce urmează se prezintă elementele care vor fi inspectate şi/sau măsurate pe parcursul duratei de
viaţă a construcţiei.
a) Măsurarea tasărilor
Cerinţe de bază ale urmăririi tasării construcţiei prin metode topografice
Urmărirea tasărilor construcţiei prin metode topografice constă în măsurarea modificării cotelor unor
puncte izolate, materializate prin mărci de tasare, fixate solidar de construcţie, raportate la repere de
referinţă (repere fixe).
Precizia necesară măsurării deplasărilor verticale, în funcţie de valoarea estimată prin proiect a tasării
absolute maxime smax, se determină preliminar conform precizărilor tab1 din STAS 2745-90.
Eventuala depăşire a acestei valori reclamă prezenţa imediată a proiectantului, geotehnicianului şi a
altor factori implicaţi în executarea/întreţinerea construcţiei.
În acord cu prevederile de mai sus, pentru valoarea maximă a tasării absolute se impun:
- clasa convenţională de precizie: B
- cerinţa privind precizia: ridicată
- Eroarea admisibilă a măsurării deplasării verticale: +/- 0.1mm
Metoda de nivelment pe care o recomandăm ( în acord cu prevederile tab. 2 din STAS 2745-90) este
nivelmentul geometric de precizie.
Condiţiile tehnice pentru nivelmentul geometric, în acord cu tab. 3 din stas 2745-90 sunt:
- viza, m, max.: 40m
- inegalitatea între portee, pe staţie , max.: 0.4m
- inegalitatea cumulată a porteelor la drumuire închisă: 2.0m
- Neînchiderea admisibilă la drumuire închisă
(n-nr. dee straturi): +/- n1/2
Executantul nivelmentului geometric poate adopta şi alte valori pentru diferitele caracteristici, dacă
asigură îndeplinirea cerinţei de precizie impusă.
Repere de referinţă (borne)
Datorită preciziei impuse măsurării, standardul recomandă repere de referinţă de adâncime.
Având în vedere recomandările standardelor, şi particularităţile constructive şi de amplasament ale
construcţiei propunem amplasarea a unui singur reper de referinţă.
Ramâne la latitudinea unităţii care face urmărirea stabilirea modalităţii în care se face măsurarea.
De asemeni, în prezentul material am indicat minimal numărul şi poziţia reperelor, dar unitatea care
face măsurările poate indica şi necesitatea amplasării altor repere, cu condiţia respectării
specificaţiilor tehnice.
În momentul întocmirii prezentelor specificaţii tehnice nu cunoaştem proiectul de organizare de
şantier, iar poziţia reperelor se va stabili de către executant cu acordul factorilor implicaţi (proiectant,
executant, beneficar).
Mărci de tasare
Mărcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcătuiesc si se fixează în
elementele de construcţie astfel încât să fie asigurată conservarea lor în timp, pe întreaga durată a
efectuării observaţiilor şi să fie posibilă efectuarea măsurărilor atât în timpul execuţiei cât şi în
timpul exploatării.
Alcătuirea şi dispunerea mărcilor de tasare se stabilesc de către unitatea care efectuează
măsurările, de acord cu proiectantul, executantul şi beneficiarul, ţinând seama de precizia impusă

60
măsurării, de particularităţile constructive ale construcţiei. Mărcile de tasare se alcătuiesc şi se
amplasează astfel încât să nu fie deteriorate sau astupate de lucrările de finisaj.
Mărcile de tasare sunt conform STAS 10493-76.
Precizăm că utilizarea unor mărci de tasare alcătuite din doua părţi (o teacă înglobată în
elementul de construcţie şi un bolţ detasabil) nu este recomandată în cazul măsurărilor de precizie,
conform pct. 4.5. din STAS 2745-90.
Măsurările vor fi efectuate după următorul program:
1. Măsurări pe parcursul execuţiei construcţiei:
Deplasările pe verticală ale mărcilor (tasările) vor fi măsurate cu metode topografice cu
precizie de 0,1mm, la intervale de timp corespunzătoare realizării următoarelor etape de lucru:
- Se va executa un ciclu de măsurători iniţiale (“măsurarea de zero”)
- Se va executa un ciclu de măsurători după realizarea fiecărui nivel suprateran al structurii.
- Se va executa un ciclu de măsurări la încheierea defnitivă a execuţiei construcţiei.
Dacă în aplicarea încărcărilor intervin pauze (dacă apar discontinuităţi- în timp privind
execuţia construcţiei), trebuie efectuate măsurări înainte şi după efectuarea încărcării.
2. Măsurări în faza de exploatare:
- Se va efectua un ciclu de măsurări la ocuparea totală a construcţiei de către beneficiar
(pentru a se monitoriza aportul sarcinilor utile). Se vor efectua câte două cicluri de măsurări în fiecare
din primii trei ani ai exploatării construcţiei (intervalul de timp între măsurări trebuie să fie de cca.
jumătate de an).
- Se va efectua câte un ciclu de măsurări în fiecare din următorii trei ani ai exploatării construcţiei
(intervalul de timp între măsurări trebuie să fie de cca. un an).
- Se va efectua un ciclu de măsurări la 4 ani după efectuarea măsurării precedente (respectiv la 10 ani
de la darea în folosinţă a construcţiei).
- Apoi se va efectua câte un ciclu de măsurări la un interval de 5 ani (respectiv la 15, 20 , 25ani, ...de
la darea în folosinţă a construcţiei).
Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea măsurărilor pe parcursul exploatării pot fi
modificate în cazul în care intervin acţiuni care influenţează evoluţia tasărilor, ca de exemplu:
variaţia importantă a nivelului apei subterane, aplicarea unei încărcări în imediata vecinătate a
construcţiei, baterea de piloţi sau alte surse de vibraţii în apropiere, şocuri seismice de mare
intensitate (cu magnitudine mai mare sau egală cu 6,5), precipitaţii abundente, etc.
b) Efectuarea observaţiilor asupra fisurilor
În cazul apariţiei de fisuri în elementele portante ale construcţiei, trebuie întreprinse observaţii
sistematice asupra fisurilor în vederea elucidării caracterului deformaţiilor şi pericolului pe care
acestea îl implică asupra rezistenţei şi exploatării construcţiei.
Pentru urmărirea dezvoltării în lung a fisurii, extremităţile acesteia se reperează periodic prin
liniuţe vopsite, alături de care se notează data.
Pentru urmărirea dezvoltării în sens transversal a fisurii se utilizează dispozitive de măsură
sau repere, fixate pe ambele părţi ale fisurii, în dreptul cărora se marchează numărul lor şi data
montării.
La fisuri cu deschiderea transversală mai mare de 1 mm trebuie măsurată şi adâncimea
acestora.
În cazul apariţiei unor fisuri, acestea se vor monitoriza în conformitate cu cele descrise mai
sus. Se vor aplica martori de sticlă şi se va măsura deschiderea transversală a fisurilor. Prima citire se
va efectua imediat după identificarea fisurii şi apoi la interval de 1 an calendaristic. De asemenea,
aceste fisuri vor fi măsurate după producerea unui eventual eveniment major: cutremur, incediu,
explozie. Toate rezultatele citirilor vor fi prezentate proiectantului care după trei ani poate decide
întreruperea măsurării, fără a exclude însă inspectarea vizuală în continuare sau, în cazul în care

61
deschiderea fisurilor s-a amplificat poate dispune măsuri de intervenţie funcţie de starea normală, de
atenţie, de avertizare sau de alarmare în care se găseşte defectul respectiv. De asemenea, în cazul
amplificarii fisurilor, proiectantul va dispune inspecţia extinsă a construcţiei sau urmărirea specială.
Toate rezultatele citirilor vor fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea
Tehnică a construcţiei.
c) Inspectarea elementelor structurale
Pe lângă măsurarea fisurilor (în cazul apariţiei acestora) se va inspecta periodic structura de
rezistenţă.
Planşeele vor fi inspectate sistematic în vederea identificării unor noi fisuri. De asemenea
nodurile de beton armat. Eventuale zone ude, urmare a unor scurgeri din instalaţii, vor fi vizualizate în
scopul identificării unor posibile corodări ale armăturii din beton. Vor fi vizaţi unu-doi stâlpi la
fiecare etaj.
În ceea ce priveste periodicitatea inspecţiei, ea se va efectua cu o periodicitate de un an, prima
inspecţie efectuându-se la un an de la darea în exploatare a construcţiei. Dacă se identifică
neconformităţi zona de cercetare se va extinde. În cazul producerii unui eveniment major(seism
puternic, explozie, incendiu) inspecţia va fi extinsă, cercetându-se toate elementele structurale, la
fiecare nivel.
Eventualele neconformităţi apărute vor fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor incluse
în Cartea Tehnică a construcţiei. De asemenea ele vor fi aduse la cunosţinţă proiectantului.
d) Inspectarea elementelor nestructurale
Pe parcursul inspecţiei periodice care se va efectua asupra clădirii se vor verifica vizual elementele de
închidere şi finisaj, de-a lungul întregii construcţii, urmărindu-se eventuale fisuri în pereţii de
compartimentare, dislocări ale prinderii acestora, deformaţii ale elementelor de prindere a faţadei, ale
pardoselii, etc. De asemenea se vor urmări deformaţii ale ţevilor de instalaţii, neconformităţi ale
sistemelor de protejare termo şi hidroizolante susceptibile să aibă originea în deformaţia structurii.
Inspecţia se va efectua cu o periodicitate de un an, începând la un an de la darea în exploatare
a construcţiei.
Eventualele neconformităţi apărute vor fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi
incluse în Cartea Tehnică a construcţiei. De asemenea ele vor fi aduse la cunosţinţă proiectantului.

4. Când trebuie un seism considerat ca fiind important

Cercetările constând în inspecţii vizuale (inspecţii extinse), măsurare de tasări, de deformaţii,
deschiderea fisuriior, perioada de oscilaţie vor trebui efectuate după producerea fiecărui seism cu
magnitudinea pe scara Richter M>6.0 şi/sau când intensitatea sesismului este de grad VII sau mai
mare.
Cum după producerea unui eveniment major este posibil ca în structură să apară o stare de
degradare semnificativă, proiectantul sau un expert tehnic atestat poate lua hotărârea de a schimba
parametrii cercetărilor.
5. Concluzii
Prezentul document defineşte cadrul şi regulile de bază şi programul prin care se vor executa
lucrările de monitorizare şi urmărire în timp a construcţiilor.
Precizăm că prezentul program are caracter definitoriu şi orientativ, iar în acord cu
standardele in vigoare poziţia exactă a bornelor şi reperelor, tipul reperelor, etc, trebuie stabilită de
către unitatea care efectuează acestă lucrare, de comun acord cu proiectantul, beneficiarul şi
executantul construcţiei.
Documentele conţinând datele obţinute din monitorizarea lucrărilor de infrastructură şi a
influenţei acestor lucrări asupra zonelor adiacente se predau, la recepţia construcţiei, beneficiarului

62
(proprietarului) construcţiei şi vor fi păstrate în Cartea Tehnică a construcţiei, conform prevederilor
Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Măsurătorile privind tasările construcţiei noi, monitorizarea fisurilor, etc. vor fi realizate de unităţi
specializate şi independente de executantul lucrărilor de construcţii Ele se vor face atât cu respectarea
legislaţiei în vigoare cât şi cu programul şi cerinţele definite de proiectantul de structură în prezentul
document. Monitorizarea şi urmărirea se vor executa pe baza unor proiecte efectuate de executantul
fiecarei lucrări de monitorizare, programe care vor fi supuse spre aprobare proiectantului de structură.
Datele obţinute din lucrările de monitorizare vor fi comunicate cu promptitudine proiectantului
construcţiei.

Lista cu resurse folosite:

- personal pentru exeutia lucrarilor: topometrist;
- utilaje, echipamente: teodolit;

ORGANIZAREA DE ŞANTIER-P32

Cuprinde : - caile de acces

- unelte, scule, dispozitive, utilaje si mijloace necesare ;
- sursele de energie electrica vestiare, apa potabila, grup sanitar
-organizarea spatiilor necesare pentru depozitarea temporara a materialelor, masuri
specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitării degradărilor;

S.C. DZC CONSTRUCT S.R.L. isi va amplasa organizarea de şantier, formata din 1 container
3.1 x 9.Om si o magazie metalica in spaţiul destinat pentru organizarea de şantier, containerul,
complet echipat cu instalaţie electrica, instalaţii sanitare si de ventilaţie, tâmplarie din aluminiu cu
geam termopan si pereţii din panouri sandwich termoizolati. are rol de depozitarea a materialelor,
vestiar muncitori si depozitare scule si sunt dotate cu :
-tablou electric si platou depozitare materiale
- sursa de apa pe şantier apa potabila sau ambalata in peturi de plastic
- WC ecologic
Magazia de materiale si scule (sistem de includere)- vagon de fier, închidere cu lacat
Dotarea pentru mancat (bucătărie, aragaz, vesela) - in imobile închiriate Necesar pentru
dormit ( paturi, lenjerie, etc), spalat ( dusuri) se vor asigura in imobile inchiriate

LOCUL DE DEPOZITARE
Materiale :
-otel beton-pe platforma betonata
- panouri cofraje- pe platforma betonata
- agregate de balastiera sau cariera sunt transportate direct de la furnizor pe şantier in funcţie
de necesarul zilnic
- materialele mărunte sunt depozitate si in vagon

63
Scule:
- Cazmale - depozitate in vagon
- Lopeti — depozitate in vagon
- Tamacoape- depozitate in vagon
- Topoare mari, topoare mici, tesle, ciocane medii- depozitate in vagon
- Cleşti de taiat otel - depozitate in vagon
- Fierăstrău dulgler- depozitate in vagon
- Mânuşi, cozi de lemn pt. lopeti (rezerva)- depozitate in vagon
- Nivela lunga minim 100 cm- depozitata in vagon
- Coltar cu unghi de 90 grade - depozitate in vagon
- Rulete de 3.5m profesionale- depozitate in vagon -
- Furtun nivel minim 20m transparent - deozitat in vagon

Scule electrice:
- maşina găurit (ciocan rotopercutor) — depozitat in vagon
- flex min 25mm+discuri de rezerva otel 20 buc - depozitate in vagon
- ochelari proiecţie- depozitaţi in vagon
- cabluri electrice lungi 20-30 buc depozitate in vagon
- motopompa depozitata in vagon
Sunt dislocate in momentul in care este nevoie la punctul de lucru pentru efectuarea lucrărilor
specifice si pe perioada lucrărilor:
- buldozer pe senile ,excavator senile, excavator pe pneuri , cilindru vibrocompactor ,mai
mecanic ,motocompresor, vibrator pentru beton ,maşina taiat rosturi, motopompa, automacara,
autobasculante ,încărcător frontal, autobetoniera etc.

LA DERULAREA LUCRĂRILOR SE VOR AVEA IN VEDERE URMĂTOARELE

MASURI SI REGULI DE PROTECŢIE LA ACŢIUNEA FOCULUI
Normele de proiecţia contra incendiilor se stabilesc in funcţie de categoria de pericol de
incendiu a proceselor telnologice, de gradul de rezistenta la foc a elementelor de construcţie,
precum si de sarcina termica a materialelor si substanţelor combustibile utilizate, prelucrate,
manipulate sau depozitate.
Organizarea activîtatii de prevenire si stingere a incendiilor precum si a evacuării persoanelor
si bunurilor in caz de incendiu vizeaza in principal :
- stabilirea modului si a planului de depozitare al materialelor si bunurilor cu pericol de
incendiu sau explozie;
- dotarea locului de munca cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, necesare
conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora si intretinerea lor in perfecta
stare de funcţionare ;
- organizarea alarmarii, alertării si intervenţiei pentru stingerea incendiilor la locul de munca
precum si constituirea echipelor si instruirea lor
- întocmirea planurilor, a ipotezelor si schemelor de intervenţie pentru instalaţiile cu pericol
deosebit

Normele de protecţie contra incendiilor se stabilesc in funcţie de categoria de pericol de

incendiu a proceselor telnologice, de gradul de rezistenta la foc al elementelor de construcţie, precum
si de sarcina termica a materialelor si substanţelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau
depozitate, definite conform reglementarilor telnice 0300094.

64
 Organizarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor precum si a evacuării persoanelor si
bunurilor in caz de incendiu vizeaza in principal:
a. stabilirea si instrucţiunile de lucru a modului de operare precum si a regulilor, masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate in timpul executării lucrărilor ;
b. stabilirea modului si a planului de depozitare a materialelor si bunurilor cu pericol de incendiu
sau explozie
c. dotarea locului de munca cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, necesare conform
normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora si intretinerea lor in perfecta stare de
funcţionare
d. organizarea alarmarii, alertării si a intervenţiei pentru stingerea incendiilor la locul de munca,
precum si constituirea eclipelor de intervenţie si a atribuţiilor concrete ; organizarea evacuării
persoanelor si bunurilor in caz de incendiu precum si întocmirea planurilor de evacuare.
e. întocmirea ipotezelor si a schemelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor la
instalaţiile cu pericol deosebit
f. Marcarea cu inscripţii si indicatoare de securitate si expunerea materialelor de propaganda
impotriva incendiilor

Inaintea începerii procesului telnologic, muncitorii trebuie sa fie instruiţi sa respecte regulile
de paza impotriva incendiilor La terminarea lucrului se va asigura :
a. intreruperea iluminatului electric, cu excepţia celui de siguranţa
b. evacuarea din incinta a deşeurilor reziduurilor si a altor materiale combustibile
c. inlaturarea tuturor surselor cu foc desclis
d. evacuarea materialelor din spatii de siguranţa dintre construcţie si instalaţii
este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate si montate conform standardelor
STAS 297/1 si STAS 297/2.
Depozitarea subansamblelor si a materialelor se va face in raport cu comportarea la foc a
acestora si ca condiţia de a nu bloca caile de acces Ia apa si la mijloacele de stingere si spatiile de
siguranţa.
Se interzice lucrul cu foc deschis la distante mai mici de 3m, fata de elementele sau
materialele combustibile fara luarea masurilor de protecţie specifice (izolare, umectare, ecranare, etc).
zilnic după terminarea programului de lucru, zona se curata de resturile si deseurile rezultate.
Materialele si substanţele combustibile se depozitează in locuri special amenajate, fara pericol de
producere a incendiilor.
Şantierul trebuie sa fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde :
-galeţi de tabla, vopsite in culoarea roşie, cu inscripţie « galeata de incendiu(2 buc)
-lopeti cu coada (2 buc)
-topoare tamacop cu coada (2 buc)
-căngi cu coada (2 buc)
- răngi de fier (2 buc)
- scara impiereclere din trei segmente (1 buc) lada cu nisip de 0.5 mc (1 buc) stingatoare
portabile

MASURI DE PROTECŢIA MUNCII

La executarea lucrărilor se vor respecta toate masurile si normele de protecţia muncii
prevăzute in legislaţia in vigoare.
Prevederile normelor specifice de proiecţia muncii indicate în proiect se vor aplica si respecta

65
în întregime ţinând cont atât de modul cum este încadrata lucrarea în deviz, cât si funcţie de procesul
tehnologic pentru lucrarea proiectata.
Dintre masurile speciale se evidenţiază:
- Asigurarea cu forţa de munca calificata si care sa cunoască masurile de protecţia muncii in vigoare;
- La executarea lucrărilor se vor respecta toate masurile de protecţie a muncii prevăzute in legislaţia
in vigoare in special din « Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii » ediţia 1993;
Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996; Norme generale de protecţie a muncii » ediţia 1996, precum si
Norme specifice de proiecţie a muncii pentru diferite categorii de lucrări .
- Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor telnologice elaborate de
telnologul executant, in care se vor detalia toate masurile de protecţie a muncii. Se va verifica
insusirea fiselor telnologice de către intreg personalul din execuţie.
- Dintre masurile speciale ce trebuiesc avute in vedere se menţionează:
- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje si inscripţii;

GLAFURI DIN PVC-P33

Generalitati

Capitolul de faţă se referă la lucrările de montare a glafurilor din PVC executate la parapetul
ferestrelor din interior (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).
Glafurile fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi
verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar să se
încheie procese-verbale de lucrări ascunse, şi numai pe faze de lucrări.

Materiale

 Glaf termorezistent din PVC

 Elemente de imbinare

 Elemente de inchidere stanga si dreapte

 Capac inchidere

 Banda antizgomot

 Garnitura din cauciuc

 Surub pentru fixare cu capac si saiba din plastic

Verificarea suportului
Lucrările de montare a glafurilor vor începe după verificarea urmatoarelor aspecte:
 Inainte de începerea lucrărilor de montare trebuie să fie verificate suprafeţele suport atât în
ceea ce priveşte abaterile de la verticală şi orizontală cât şi depistarea unor eventuale vicii
sau degradări aparente pentru a se stabili corecturile care trebuie efectuate în vederea
montării glafurilor în interior.
 Planeitatea muchiilor se verifică cu dreptarul.

66
  Pentru glafurile din interior sunt admise abateri de la planeitate de 2 mm/m pe orizontală.
Eventualele neregularităţi locale nu trebuie ca să depăşească 4 mm.
 Existenţa tuturor elementelor constructive destinate a proteja glaful de PVC (planşee,
învelitori, atice, cornişe);
 Existenţa lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora glaful (tâmplăria trebuie
montată anterior, ghermele, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii).
 Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective, înainte de
începerea montării glafurilor.
 Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa lucrărilor de
montare a glafurilor din PVC nu vor fi introduse în operă decât dacă în prealabil:
 S-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost livrate cu
certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele tehnice
respective;
 Au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor;

 S-au efectuat la locul de punere în operă (după prescripţiile tehnice specifice sau proiectul
le cer), încercări de calitate;
 Lucrările de montare a glafurilor se verifică ca:

 Aspect şi stare generală;

 Elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);

 Aderenţa glafurilor de stratul suport;

 Rosturi, etanşeitate faţă de tâmplărie;

 Corespondenţa cu proiectul;

 Executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.

Montarea glafurilor
Suprafata suport trebuie sa fie intarita, curata, uscata, fara fisuri sau crapaturi, aderenta si compacta
lipsita de grasimi, pulberi, reziduri sfarmicioase sau saruri.
Glaful se va monta pe suporti inglobati in mortarul de ciment si var. Glaful se va monta peste banda fonica,
cu o garnitura izolatoiare din cauciuc. Fixarea se va realiza cu suruburi cu capac si
saiba din plastic. Terminatiile stanga si dreapta a glafului se vor inchide cu elemente de imbinare. Golurile se
vor umple cu spuma poliuritanica.

Caracteristici principale si cerinte de calitate

 diferentiere prin texturi si culori

 rezistenta la umeditate

 -rezistenta la actiune termica

 stabilitate dimensionala

67
  greutate redusa la impact si zgarieturi

 intretinere usoara

TÂMPLĂRIE DIN PVC-P34

Domeniul de aplicare
Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de tâmplărie (uşi şi ferestre) geamuri aferente tâmplăriei.

Prevederi comune
Verificarea produselor de tâmplărie (lemn sau metal) montată pe şantier se face
la primirea pe şantier şi în tot timpul punerii în operă (montării) precum şi la
recepţie.
La punerea în operă se verifică dacă în urma depozitării şi manipulării,
tâmplăria nu a fost deteriorată. Eventualele deteriorări se vor remedia înainte
de montare. Verificarea pe parcursul montării va fi executată de către
conducătorul tehnic al lucrării.
Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se face conform regulamentelor în
vigoare şi se referă la corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de
calitate şi încadrarea în abaterile admisibile prevăzute mai jos.
Verificarea pe faze se referă la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau
dulgherie şi se va face pentru fiecare tronson în parte încheindu-se "PROCESE
VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE", acestea înscriindu-
se în registrul respectiv.
La recepţia preliminară a întregului obiect, comisia de recepţie va verifica
lucrările de tâmplărie urmărind:
 examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare şi recepţie pe
faze de lucrări;
 examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaje;

 se va avea în vedere ca tâmplăria să îndeplinească perfect funcţia pentru care a fost

prevăzută.

TAMPLARIE DIN PROFILE PVC

Prevederi specifice

68
Prezentul îndrumar cuprinde descrierea operaţiunilor de montare a tâmplăriei
din profile PVC la clădiri.
Tâmplăria din PVC se foloseşte pentru ferestre şi pentru uşile de intrare în unul
sau două canate, cu supralumini, precum si pentru tampalria interioara . Se vor
folosi : uşi şi ferestre cu rupere de punte termică cu dublă sau simpla
deschidere, culoarea stejar auriu, min. 4 camere izolatoare, cu toate accesoriile.

Materiale
Profilele din PVC vor avea suprafaţa protejată prin anodizare sau vopsire
electrostatică.
Trebuie să se realizeze o etanşare perfectă împotriva pătrunderii umezelii şi a
prafului din exterior şi să se asigure coeficientul de conductivitate termica K =
3 W/mp°K.
Tipul şi gabaritul profilelor se aleg în urma calculelor de rezistenţă,
considerându-se dimensiunile construcţiei şi ale elementelor componente,
înălţimea de amplasare (forţa vântului) greutatea proprie specifică,
mecanismele de reclamă sau de protecţie solară.
In cazul formării condensului între geam şi profil sau a pătrunderii de apă pe lângă garniturile de
etanşare a geamului, apa trebuie să fie dirijată în zona de evacuare prin orificii prevăzute în rama
fixă.

Sistemele de îmbinare între panouri şi prinderile panourilor de structurare-rezistenţă, trebuie să

preia mişcările accidentale şi dilatările, etanşarea zonei de îmbinare se va face cu benzi elastice
hidroizolante.

Profilele exterioare vor fi stabile, cu 3 camere (compartimente), vor asigura impermeabilitatea

prin sistemul de etanşare (garniturile vor fi astfel amplasate în interiorul secţiunii profilelor astfel
încât să fie ferite de vânt, ploaie şi raze ultraviolete.

Montare
Se vor monta numai acele profile de tâmplărie pentru care se va prezenta
agrement tehnic.
Punerea în operă se face cu personal calificat şi instruit care să respecte toate
regulile specifice acestor categorii de lucrări şi în conformitate cu proiectul
structurii respective sub control de specialitate.
Pentru fixarea tâmplăriei se lasă în dreptul praznurilor găuri în zidărie.
Tâmplăria se poziţionează corect în golul zidului şi se fixează cu pene din
lemn, se verifică verticalitatea cu nivela cu bulă de aer apoi se umplu găurile în
dreptul praznurilor cu mortar de ciment.

69
După întărirea mortarului se pot îndepărta penele şi se montează geamurile.
Se matează spaţiul dintre toc şi zidărie cu mortar de ciment şi se execută tencuiala pe
conturul golului şi pardoseală, apoi se curăţă bine.
La recepţie se va verifica:
- calitatea lucrării, vizual;
- corespondenţa cu proiectul şi a detaliilor respective;
- asamblarea elementelor componente;
- prinderea tâmplăriei de zidărie;
- montarea garniturilor de cauciuc;
- funcţionalitatea accesoriilor prin închidere şi deschidere.

INSTALATII DE CURENTI SLABI-P35

■GENERALITĂŢI
La baza proiectului stau solicitările beneficiarului, datele culese pe teren si
colaborările cu celelalte specialităţi.
Caietul de sarcini aduce precizări complementare datelor din memoriul tehnic
si planşelor din proiect.
Anterior începerii execuţie lucrărilor, executantul (autorizat) are următoarele obligaţii:
Studierea si insuirea documentaţie tehnice
Întocmirea unui grafic de execuţie a lucrărilor, grafic coroborat cu evoluţia
lucrărilor de construcţii S Organizarea de şantier v' Organizarea echipelor de execuţie a
lucrărilor

II. STANDARDE SI NORMATIVE

La execuţia lucrărilor se vor avea in vedere următoarele standarde si normative:
NP17/2011 Normativ privind proiectarea si executarea instalaţiilor electrice ia tensiuni pana
la
1000V
GP-052 Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiunea pana ia lOOOVca si
500V cc
118/1 Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice
interioare de curenţi
Slabi aferente clădirilor civile si de producţie
118/2 Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de
semnalizare
incendiu si a
sistemelor de alarmare împotriva efracţiei din clădiri P118
Normativ de siguranţa la foc a
construcţiilor

70
SR CEI 60364-4 Protecţia pentru asigurarea securităţii
GT 059 Ghid privind criteriile de performanta ale cerintSelor de calitate
conform
Legii 10
privind calitatea in construcţii. Instalaţii electrice in clădiri
STAS Piese de fixare a tuburilor pentru instalaţii electrice. Bride metalice.
Dimensiuni
551
STAS 12604/5 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii
electrice fixe. Prescripţii de proiectare
Execuţie si verificare

III. NIVELUL DE PERFORMANTA A LUCRĂRILOR

Soluţiile tehnice au fost elborate cu respectarea cerinţelor Legea 10:
in ■ Rezistenta mecanica si stabilitate
■ Securitatea la incendiu
■ Igiena sanatate si mediu
■ Siguranţa in exploatare
■ Protecţia împotriva zgomotului
■ Economie de energie si izolaţie termica

IV. ORDINEA DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR

> Studierea si insusirea documentaţie tehnice

71
> Stabilirea traseelor de jgheab tubulatura, a dozelor de aparat, a centralelor de efracţie,
control acces a sistemelor de înregistrare digitala
> Pozarea cablurilor in jgheaburi, tuburi de protecţie si execuţia legaturilor in dozele de
aparat
> Pozarea cablurilor de alimentare in tablourile de distribuţie pentru surse
> Montarea aparatelor
> Executarea probelor de funcţionare, punerea sub tensiune si programarea sistemelor

V. MATERIALE TIP. CONDIŢII DE MONTAJ

Pentru executarea instalaţiilor electrice de curenţi slabi din clădire se vor utiliza
materiale cu agrement tehnic.
Categoriile de materiale utilizate:
V.l JGHEABURI, TUBULATURI, DOZE
❖ Jgheab metalic zincat 100x60, tip OBO, SATI, Zamet sau similar cu
elemente prefabricate pentru racord (colturi, T-uri, schimbări de plan, joncţiuni etc.)
❖ Elemente prefabricate pentru fixarea jgheaburilor mel\talice
❖ Tub PVC rigid, flexibil si spiralat cu diametrul de 16 sau 20 mm, pentru
montaj aparent si îngropat
❖ Racorduri PVC prefabricate pentru
tuburile montate ♦> Elemente prefabricate pentru fixarea
tubulaturii
❖ Doze de conexiuni 92x92x50 mm
❖ Doze cu suport si rame pentru
prize date

V.2. CABLURI
Pentru instalaţiile electrice de curenţi slabi se vor utiliza cabluri electrice
rezistente la foc E 30 si cabluri cu întârziere la propagarea flăcării si emisie redusa de
gaze toxice si corozive>
Jft Cablu pentru sisteme de detecţie si semnalizare a incendiilor, rj roşu, ecranat 2x2x0,8+E
<1 Cablu UTP 4x2x0,52 24/1 cat 5 sau 6 pentru sistemul voce «• Cablu 3x2,5 mmp pentru
alimentarea centralelor, sursei Ji Cablu 3x1,5 mmp, rezistent la foc E30 pentru automatizaH

V.4.ELEMENTELE SISTEMULUI DE DATE ^ rack de 12U, 800x600

mm S patch panel de 48 porturi, cat. 5 S patch panel telefonie 8 porturi S organiser
orizontal S organiser vertical S patch cord-uri de 1,2 m, cat. 5 v' prize RJ45, cat. 5

72
 VI. DESCRIERA CATEGORIILOR DE LUCRĂRI
Categoriile de lucrări ce urmeaza a fi execute sunt:
Vl.l MONTAREA JGHEABULUI METALIC PENTRU INSTALAŢIILE ELECTRICE DE
CURENŢI SLABI

4* Traseele de jgheaburi metalice pentru instalaţiile de curenţi slabi vor fi montate la

minim 30 cm sub planseul nivelului
4s Elementele de susutînere a jgheaburilor metalice vor fi dimensionate si montate {ca
distanta intre ele) conform indicaţiilor producătorului Jgheaburile vor fi montate deasupra
conductelor de apa, si sub cele de gaz 4i Vor fi conectate prin conductorul flexibil V-G cu
secţiunea minima de 10 mmp la bareta de echipotentialitate

VI.2 POZAREA TUBULATURII SI CABLURILOR *ll

Cablurile sistemelor vor fi pozate pe jgheaburile metalice prevăzute pentru curenţi slabi, si
in tuburi PVC rigide sau flexibile fixate cu cleme si bride din material plastic
41 Traseele de tuburi PVC pozate aparent sau îngropat pe/in pereţi respectiv deasupra
tavanului fals vor fi fixate cu cleme si bride din material plastic
5 Coborârile la aparataj se va face prin tub PVC flexibil montat îngropat sub
tencuiala
6 Găurile rezultate in urma strapungerilr pereţilor ori planseelor vor fi
etansate4 ulterior cu spuma antifoc
4i In tuburi spaţiul va fi ocupat cu cabluri in proporţie de max. 60%
41 Cablurile aferente subsistemelor de securitate se vor poza la cel puţin 30 cm de cablurile
instalaţiilor de 0,4 KV ale clădirii 41 Ecranele tuturor cablurilor se vor lega la baretele de
clădire

SISTEM DE VOCE. DATE SI TV

4* Montarea se va face in conformitate cu planurile anexate 4b Rackul se va monta la
parterul clădirii
*k Patch panel-urilesi organizer-urileorizontal si vertical se vor monta in rack Carcasa rackului
va fi obligatoriu legata la priza de pamant

VI.4 VERIFICĂRI
Vl.4.a) VERIFICĂRI PRELIMINARE {VERIFICĂRI EXECUTATE PE PARCURSUL
LUCRĂRII):
■ verificarea funcţionalităţii aparatelor si concordanta dintre caracteristicile
acestora, proiect si prevederile normativelor si standardelor in vigoare;

73
■ verificarea integrităţii cablurilor care urmeaza sa fie pozate;
■ verificarea modului si calitatii fixării aparatelor si dispozitivelor montate;
" verificarea înălţimilor de montaj admise, si a distantelor admise pana la elementele de pe
traseu {circuite electrice, conducte de apa, termice etc.};
■ verificarea legaturilor intre aparate (conform schemei).
Vl.4.b) VERIFICAREA DEFINITIVA (ÎNAINTE DE PUNEREA INN FUNCŢIUNE):
• verificări prin examinare vizuala (conform 17 - 2011)
• verificări prin încercări, care constau in:
-verificarea conformităţii ansamblului cu schemele si datele tehnice din proiect;
-verificarea continuităţii electrice a circuitelor;
-verificarea rezistentei de izolaţie.
• se verificamodul si calitatea fixării aparatelor;
• existenta tuturor elementelor de fixare la aparate;
• verificarea funcţionarii centralelor si a echipamentelor din camp.
Prin aceste verificări se pun in concordanta prevederile cu caracteristicile funcţionale
ale sistemelor. Verificările se fac vizual si prin încercări de calitate.
Toate modificările se vor face conform normativelor si standardelor in vigoare, iar
pentru verificările efectuate se vor încheia procese verbale sau buletine de măsurători.

VI.5.PUNEREA IN FUNCŢIUNE SI PROGRAMAREA SISTEMELOR

-după execuţia verificărilor sistemelor montate acestea vor fi puse in funcţiune de personal
autorizat;
-programarea centralelor se va face conform cerinţelor beneficiarului, ţinând cont de
normativele in vigoare;
-şcolarizarea personalului de supraveghere si exploatare a sitemelor montate.

VII. MĂSURĂTORI SI DECONTĂRI:

Decontarea se face pe baza unor sisteme de lucrări, accepate baza cantitatile

măsurate in teren si preturile unitare din antecalculatie;
Tuburile si jgheaburile metalice se masoara la metru liniar;
Dozele de conexiuni si de aparat se masoara la bucata;
Cablurile si conductoarele de masoara la metru liniar;
Echipamentele se masoara la bucata.

VIII. CONDIŢII DE RECEPŢIE:

Recepţia lucrărilor se va efectua in doua faze:
a) recepţia la finalizarea lucrărilor
b) recepţia finala.
La recepţie se va verifica aspectul estetic si functional al lucrărilor prevăzute.
Procesul verbal de întocmit cu ocazia recepţiei, conform STAS 12604/5-1990 art.
2.3.2, trebuie sa cuprindă:
- data efectuării recepţiei
- funcţia, calitatea si numele persoanelor care au efectuatNreceptia

74
- problemele constatate la recepţie si modul de rezolvare a acestora.

pro&c ui.ro
întocmit,

INSTALAŢII EXTERIOARE APA/CANAL-P36

Materiale

Conductele din diferite părţi ale lucrărilor vor fi făcute din următoarele materiale, în afara
cazurilor în care se specifică sau se indică altfel în proiect:

Materiale pentru conducte

Materialul Conductei Clasa de presiune Materialul Fitingurilor

Polietilenă de Înaltă Densitate (PEID) - PE 80 şi PE 100 PN6, PN10 si PN16 PE 100

Oţel Zincat (OL Zn) pentru Dn < 100 mm PN16 Fontă zincată

Oţel (OL) pentru Dn > 1 50 mm PN16 Oţel carbon

Policlorură de vinil neplastifiată (PVC) PN10, PN 16 (Tip G) PVC-G

În unele cazuri se pot folosi şi fitinguri din Polipropilenă cu etanşare prin compresiune
conform DIN 8076, BS 5114, sau echivalent, având presiuni nominale PN 10 şi PN 16 (în funcţie de
utilizări).

Pozarea conductelor

Trasarea lucrărilor se face conform Normativului I 22-99 (art. 4.34- 4.58)

Pozarea tuburilor din PEHD în tranşee se realizează cu ondulaţii, cu scopul compensării

dilatării acestora. Fundul tranşeei trebuie să asigure rezemarea uniformă a conductei, conform
profilului longitudinal din proiect.

Înainte de coborârea în şanţ în vederea montării, conductele, piesele de îmbinare, armăturile,

etc. trebuie verificate în vederea depistări eventualelor deteriorări apărute în timpul manipulărilor şi
înlăturării acestora de către personalul de specialitate.

La amplasarea conductelor reţelelor de distribuţie a apei trebuie să se respecte distanţele

minime între acestea şi alte conducte şi instalaţii subterane conform SR 8591/1.

Schimbările de direcţie de pe traseul reţelelor se realizează cu ajutorul fitingurilor sau prin

folosirea capacităţii de curbare a conductelor de PEHD.

Pe toată durata execuţiei, conductele trebuie protejate împotriva pătrunderii impurităţilor. La

întreruperea lucrului, toate deschiderile se protejează prin mijloace adecvate (dopuri, acoperiri, flanşe
oarbe) împotriva pătrunderii apei sau nămolului, în cazul în care apar totuşi impurităţi în interiorul
conductelor, acestea se vor curăţa.

75
 Se vor lua toate măsurile pentru a nu permite accesul în conducte al animalelor (rozătoare,
şerpi, broaşte, păsări, etc.) ce ar putea murdări / infecta conductele în puncte greu accesibile, sau ar
putea rămâne îngropate în reţele, cu grave implicaţii asupra salubrizării acestora.

Montarea armăturilor îngropate sau în cămine se va face fără a supune conducta la nici un fel
de eforturi. Armăturile îngropate se sprijină pe masive de rezemare, iar cele din cămine pe suporţi
metalici.

Trecerea conductelor prin pereţii construcţiilor anexe ale reţelei de distribuţie sau prin pereţii
clădirilor se va face prin intermediul unor piese de trecere care asigură protecţia conductelor.

Pentru lansarea conductelor în şanţuri nu se utilizează cabluri sau lanţuri neprotejate. Se

recomandă folosirea chingilor late, evitându-se astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor.
Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii legate de capetele tubului.

După terminarea probei de presiune se realizează umplutura .şi zonele de îmbinare, exact în
aceleaşi condiţii cu cele avute în vedere la realizarea restului umpluturilor.

Îmbinările conductelor trebuie să asigure o perfectă etanşeitate, precum şi posibilitatea

preluării tuturor eforturilor statice şi dinamice.

Înainte de execuţia oricărui tip de îmbinare se asigură curăţarea interioară atât a pieselor de
îmbinare cât şi a capetelor de conductă, cu ajutorul periilor moi sau a cârpelor.

Conducte şi fitinguri din polietilenă de înaltă densitate

Reţeaua de distribuţie se execută din conducte de polietilenă de înaltă densitate (PEHD), cu

diametrele cuprinse, de regulă, între De 63 mm (diametrul minim prevăzut) şi 200 mm. în anumite
cazuri speciale, cerute de condiţiile locale (debite mari şi foarte mari, pentru a avea pierderi de sarcini
cât mai mici, etc.), se pot prevedea diametre de conductă mai mari, până la De 315 mm, aflate în
fabricaţie curentă, sau chiar mai mari.

Tuburile din Polietilenă de înaltă densitate (PEHD) corespund standardelor SR-ISO

3607:1995 - Ţi din PEID - Toleranţe la diametrele exterioare şi grosimile de pereţi sau DIN 8074 -
Conducte din PE - Dimensiuni.

Fitingurile din Polietilenă de înaltă densitate (PEHD) corespund standardului DIN 16963 -
Sisteme îmbinare şi fitinguri pentru conducte din Polietilenă de înaltă Densitate (PEHD) sub presiune.

Tipurile de ţevi utilizate în cadrul acestui Contract şi corespondenţa dintre PE, SDR (Standi
Dimension Ratio = Raportul Dimensional Standard) şi PN (Presiunea nominală) sunt următoarele:

Fitingurile din PEHD folosite în cadrul acestui Contract sunt din PE 80 - SDR 11 şi PE 100 -
SDR 17, corespunzătoare PN 10 bar (cu excepţia pieselor şa cu electrofuziune, care au o Presiune
Maximă de Lucru de 12,5 bar), şi PE 100 - SDR 11, corespunzătoare PN 16 bar.

Tipuri de ţevi utilizate

Diametrul exterior
De (mm) 63,75 90 ≥110 Observaţii
Presiunea nominală

76
 SDR 17,6 21 26 PN 7,5 bar ptr. De 63 şi 75 mm
PN6
PE 80 80 100 şi PN 6,3 bar ptr. De ≥ 90 mm
SDR 17 PN10 bar
PN10
PE 100
SDR 11 PN16bar
PN16
PE 100

(a). Manipulare, transport, depozitare

Tuburile din PEHD sunt livrate în colaci, pe tamburi cu lungimea de 100 m pentru diametrele
de 63 şi 75 mm şi în bare cu lungimea de 13 m pentru diametrele mai mari de 90 mm. Tuburile din
PEHD se transportă orizontal, în colaci sau în pachete ambalate, în timpul verii, tuburile, racordurile
şi piesele din PEID se transportă acoperite cu prelate.

Manipularea şi transportul tuburilor din PEID se vor face cu atenţie, pentru a le feri de lovituri
şi zgârieturi. La încărcarea, descărcarea şi alte diverse manipulări în depozite şi pe şantiere, tuburile
din PEID nu vor fi aruncate, iar deasupra lor nu se vor depozita alte materiale. Pentru transportul
tuburilor se vor folosi camioane cu platforme, alese astfel încât conductele să fie aşezate pe întreaga
lor lungime, pentru a evita îndoirea şi deformarea tuburilor, în timpul transportului se recomandă ca
tuburile să fie protejate prin fixare, cu chingi sau alte metode adecvate.

Sunt interzise târârea şi rostogolirea tuburilor PEHD pe platforma vehiculului la încărcare sau
descărcare şi pe pământ. Acestea se vor manipula numai prin ridicare.

În timpul transportului cu camionul, tamburul va fi aşezat astfel încât să fie sprijinit în patru
puncte pe platformă şi totodată, legat cu chingi pentru ca eforturile să se exercite asupra părţilor
metalice ale tamburului şi nu asupra tubului.

Legarea în chingi a tubului, realizată strat cu strat, se va păstra până la utilizarea pe şantier, în
caz de utilizare parţială, extremitatea exterioară liberă va fi ancorată solid înainte de orice manevrare.

Tuburile, racordurile şi piesele din PEHD se depozitează în magazii sau locuri acoperite şi
ferite de soare, astfel încât să nu se deformeze şi să nu fie contaminate cu pământ, noroi, apă uzată,
substanţe petroliere, solvenţi, etc. Tuburile vor avea prevăzute la ambele capete capace de închidere,
pentru a nu permite intrarea animalelor sau insectelor.

Temperatura recomandată de depozitare este între +5° şi +30°C; materialele depozitate nu vor
avea în apropiere surse de căldură. Racordurile şi piesele de îmbinare se vor depozita în rafturi, pe
sortimente şi dimensiuni.

Depozitarea se va face pe suprafeţe orizontale, betonate sau balastate şi, pe cât posibil,
folosindu-se paleţi. În acelaşi timp, se vor respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor
combustibile Se recomandă ca înălţimea stivei de tuburi să nu depăşească 1 m.

Pe şantier, tuburile vor fi stocate pe suprafeţe plane şi amenajate (fără pietre ieşite în afară).
Pentru stocare mai lungă, este bine să se evite contactul direct cu solul folosind, de exemplu, paleţi.

Colacii vor fi stocaţi de preferinţă culcaţi, în acest caz, suprapunerea colacilor nu va trebui să
depăşească înălţimea de un metru. Se recomandă să nu se dezlege colacii din chingi decât în
momentul utilizării lor pe şantier.

77
 Chiar pe suprafeţe plane, este obligatorie sprijinirea de o parte şi de alta a tamburului, atât
pentru ambalajele pline, cât şi pentru cele goale. Pe şantier, sprijinirea se poate realiza foarte simplu
cu ajutorul penelor sau al cărămizilor.

(b). Îmbinarea tuburilor din PEHD

Temperatura optimă de prelucrare şi montare a tuburilor din PEHD este cuprinsă între + 5° -
+30 °. La temperaturi mai mari, tuburile trebuie ferite de însorire prin protejarea locului de depozitare
şi lucru cu corturi. La temperaturi sub -5°C, se sistează montarea tuburilor de PEID, iar locul de
depozitare a tuburilor va fi încălzit cu aer cald.

Tuburile, racordurile şi piesele de îmbinare din PEHD găsite necorespunzătoare se refuză la

recepţie nu se introduc în lucru. Tuburile, racordurile şi piesele de îmbinare se vor utiliza, de regulă,
în ordinea livrării.

Deoarece conductele desfăşurate de pe tamburi sunt ovale, capătul conductei trebuie adus la
secţiune circulară înainte de realizarea sudurii, de exemplu prin încălzirea cu aer fierbinte (50 ÷ 100
°C) sau prin prinderea în cleme rotunde.

De asemenea, indiferent de metoda de sudură, capetele conductelor ce se sudează trebuie să

libere de orice eforturi sau tensiuni pe toată perioada de sudură şi de răcire.

(c). Îmbinarea mecanică a conductelor şi fitingurilor din PEHD

Îmbinările mecanice se pot realiza cu adaptoare de flanşe, de regulă pentru intercalarea

armăturii (vane de închidere) în cămine sau pentru realizarea trecerii la un alt material - oţel, fontă,
etc. Pentru uşurinţa montajului în cămin, se recomandă pentru sudarea adaptorului de flanşe folosirea
manşonului electrosudabil (mufă electrofuziune).

Este obligatorie corelarea presiunii nominale a contraflanşelor metalice corespunzătoare

adaptorului cu cea a armăturilor cu flanşe.

Un alt mod de a realiza îmbinarea mecanică a conductelor din PEHD este cu piese de racord
prin compresie, care realizează etanşarea prin strângere şi în consecinţă comprimarea unei garnituri de
cauciuc pe conductă. Acestea pot fi cuplaje mecanice (coliere metalice cu autostrângere) sau piese
racord din polipropilenă, respectiv coturi, teuri, cuplaje şi reducţii.

(d). Îmbinarea prin sudură a conductelor şi fitingurilor din PEHD

Sudura conductelor şi fitingurilor din PEHD se poate executa în două moduri:

- cap la cap - cu disc (oglindă) cu rezistenţă, deci o sudură prin fuziunea capetelor;

- cu elemente de electrofuziune electrosudabile (mufe, teuri, coturi, reducţii, piese şa de

branşament, etc.).

Pentru a fi sudate cap la cap, conductele şi fitingurile din PEHD trebuie să fie compatibile,
respectiv din acelaşi tip de polietilenă PE 100 sau PE 80 şi să aibă aceiaşi grosime de perete (SDR). În
cazul în care conductele şi fitingurile sunt din materiale cu PE diferit, au grosimi de pereţi diferite sau
au diametre mai mici sau egale cu 90 mm, sudura lor se face prin electrofuziune, cu mufe (manşoane),
teuri, coturi sau piese şa de racord. Sudura cap la cap este o metodă folosită în mod special pentru

78
conducte cu diametrul exterior mai mare sau egal cu 90 mm şi se bazează pe fenomenul de
polifuziune.

Factorii de mediu care influenţează realizarea sudurilor şi rezistenţa la presiunea interioară

sunt:

- temperatura exterioară, care poate influenţa sudura, respectiv prin timpul de sudură pentru
cazul temperaturilor > 5°C;

- în cazul temperaturilor < 5°C, prin necesitatea unei protecţii (cort, prelată sau folie de
plastic),care trebuie să acopere aparatul de sudură şi sudorul şi care va fi încălzită cu ajutorul unui
generator de aer cald pentru a evita răcirea bruscă, ce poate duce la fragilitatea sudurii;

- în caz de temperaturi > 40 - 45°C şi expunere directă la razele solare, protecţia locului de
muncă prin acoperire în scopul obţinerii unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului, iar în
măsura în care este posibil, extremităţile opuse ale tubului de sudat se obturează pentru a reduce cât
mai mult posibil răcirea suprafeţelor sudurii prin acţiunea curenţilor de aer şi a vântului.

Factori de execuţie care condiţionează calitatea sudurilor cap la cap sunt:

- gradul de instruire şi nivelul de calificare a sudorilor, care va trebui să fie atestaţi de o

instituţie autorizată;

- respectarea parametrilor de sudură: presiune şi timp de apăsare a suprafeţelor pentru topire,

durata maximă pentru îndepărtarea discului, precum şi presiunea şi timpul de răcire înainte de
îndepărtarea clemelor de fixare ale dispozitivului de poziţionare.

Calitatea sudurii este determinată de respectarea procedurii de sudare.

Pentru a preveni răcirea conductei datorită curenţilor de aer, capătul conductei opus celui
sudat se va acoperi ermetic.

O sudură corectă cu elemente de electrofuziune se execută prin citirea corectă a codurilor de

bare de pe piesele de electrofuziune cu cititorul aparatului de sudură şi prin respectarea întocmai a
indicaţiilor afişate pe ecranul acestui aparat. Odată pornit aparatul şi realizate conexiunile la bornele
elementului de electrofuziune, întreg procesul de sudură este automat.

(e). Elemente de execuţie

Calitatea lucrărilor este influenţată de crearea condiţiilor de sudură a conductelor sau a

conductelor cu racordurile şi piesele de legătură din PEHD (cap la cap sau cu elemente de
electrofuziune), respectiv de atenţia cu care se fac pregătirile pentru executarea acestei operaţii.
Astfel, tuburile, piesele speciale şi racordurile din PEHD trebuie reverificate înainte de montare, în
vederea depistării eventualelor deteriorări apărute în timpul manipulării şi transportării acestora pe
şantier.

Desfăşurarea colacilor de ţeavă se va face fără a deteriora conducta. La derulare se va avea în

vedere că flexibilitatea materialului depinde de temperatura mediului ambiant. Este interzisă derularea
colacilor la temperaturi exterioare sub + 5°C. Ţevile cu diametrul de 63 sau 75 mm trebuie încălzite
dacă se doreşte derularea colacilor la temperaturi apropiate de 0°C încălzirea se va face circulând prin
conductă apă caldă sau abur fără presiune ori aer cald la temperaturi sub 100°C.

79
 Ţevile şi elementele de legătură trebuie să fie curăţate de pământ, praf, noroi sau alte murdării
înainte de instalare, iar părţile distruse sau deformate vor fi înlăturate.

La pregătirea elementelor de conductă se va ţine seama de faptul că schimbările de

temperatură produc modificarea lungimii ţevii. Astfel, trebuie avut în vedere că un metru de tub din
PEHD se lungeşte sau se scurtează cu 0,2 mm / °C la creşterea, respectiv scăderea temperaturii.

Schimbările de direcţie ale ţevii se pot face prin folosirea avantajului flexibilităţii materialului
(PEHD) pentru diametre de până la 90 mm.

Tabel nr. 7
Tabel recapitulativ privind executarea sudurilor

TIP SUDURĂ
Nr. SUDURĂ CAP LA CAP SUDURĂ CU TERMOELEMENTE
crt. Denumirea operaţiei Scule şi aparate Denumirea operaţiei Scule şi aparate
Material moale şi Curăţirea prealabilă a Material moale şi
1. Curăţirea prealabilă a tubului
alcool metilic tubului alcool metilic
Foarfecă pt. De < Foarfecă pt. De <
Tăierea la unghi de 90° a Tăierea la unghi de 90° a
2. 63 ghilotină pt. 63 ghilotină pt. De
capătului tubului/lor capătului tubului/lor
De > 63 > 63
Se curăţă marginile Cuţit cu lamă Se curăţă marginile Cuţit cu lamă
3. interioare ale tuburilor şi dreaptă sau interioare ale tuburilor şi dreaptă sau
racordurilor de sudat răzuitor racordurilor de sudat răzuitor
Ţesătură textilă Ţesătură textilă
Degresarea suprafeţei de sau hârtie albă Degresarea suprafeţei de sau hârtie albă
4. sudură, prin ştergerea absorbantă sudură, prin ştergerea absorbantă
tuburilor şi pieselor îmbibată cu tuburilor şi pieselor îmbibată cu
solvent solvent
Fixarea dispozitivului de
Fixarea dispozitivului de
poziţionare (suprafeţe de
Dispozitiv de poziţionare (suprafeţe de Dispozitiv de
5. sudat să fie uscate şi neatinse
poziţionare sudat să fie uscate şi poziţionare
cu mâna) şi alinierea
neatinse cu mâna)
elementelor care se sudează
a) Reglarea temperaturii de Aparat sudură Reglarea temperaturii de Post de sudură
6. sudare b) Reglarea presiunii Dispozitiv sudare (sursă de curent)
(presării) necesare sudurii
Amplasarea
termoelementului între
elementele de sudat şi Aplicarea bornelor de Post de sudură
7. Aparat sudură
menţinerea lui conform sudură (sursă de curent)
graficului de sudură (timp
încălzire).
Aplicarea bornelor de Post de sudură
8. Extragerea termoelementului Aparat sudură
sudură (sursă de curent)
9. Executarea sudurii prin Aparat sudură Executarea sudurii Post de sudură

80
 presarea suprafeţelor de
(sursă de curent)
sudat
Se aşteaptă răcirea Se aşteaptă răcirea
10.
ansamblului ansamblului
Se demontează
Se demontează dispozitivul
11. dispozitivul de
de poziţionare
poziţionare
Astfel, raza de curbură maximă admisă este R = f x De, unde coeficientul f este în funcţie de
SDR, conform tabelului de mai jos:

Raze de curbură admise

SDR 9 11 3,6 17 21 26
f 12 15 21 25 25 35

Valorile de mai sus sunt aplicabile pentru temperaturi de cca. 20°C, ele urmând a se majora
sau micşora corespunzător, în funcţie de temperatură.

Pozarea tuburilor în tranşee trebuie să fie realizată în ondulaţii largi, destinate să compenseze
contractarea şi dilatarea (polietilena are o dilatare liniară care poate atinge 8 mm la m pentru o
diferenţă de temperatură de 40 °C

(f). Dispoziţii finale pentru pozarea conductelor

În vederea asigurării calităţii îmbinărilor sudate se vor executa următoarele controale:

- controlul calităţii tuburilor şi manşoanelor, racordurilor;

- controlul suprafeţelor prelucrate şi geometria rosturilor de sudare;

- controlul parametrilor de sudare;

- controlul vizual al îmbinărilor sudate;

La încheierea lucrărilor este necesar ca Antreprenorul să prezinte "Cartea Tehnică a

Construcţie” aferentă lucrării executate.

ARMĂTURI ŞI ACCESORII

(a). Flanşe

Materialul şi modul de îmbinare a flanşelor vor fi în conformitate cu clauzele relevante ale

specificaţiilor referitoare la fiecare material de conductă. Dimensiunile, poziţionarea şi numărul
golurilor de trecere a şuruburilor prin flanşe vor fi conform ISO 7005 - 2, BS EN 1092 - 2, DIN 2501
sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete şi accesorii.

81
 Gama de presiuni nominale pentru flanşe va fi cel puţin egală cu cea mai ridicată presiune a
conductelor şi fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominală de cel puţin PN 10.

(b). Garnituri şi inele de etanşare

Garniturile şi inelele de etanşare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat
pentru utilizarea la apă potabilă, cu o grosime de minimum 3 mm în conformitate cu STAS 1733 - 89,
BS 2494:1990 sau echivalent şi vor fi de două tipuri:

- garnituri plate fără inserţie metalică;

- garnituri cu inserţie metalică.

Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la întuneric, ferite de îngheţ sau
supraîncălzire, libere de orice tensiune.

(c). Piuliţe, şaibe, şuruburi

Şuruburile folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau SR

ISC 4018:1994 - Şuruburi cu cap hexagonal parţial, respectiv total filetate, Grad C.

Şaibele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4759 - 3:1996 - Şaibe
plat pentru şuruburi şi piuliţe cu diametrul nominal al filetului până la 150 mm. Grade A ... C.

Piuliţele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu STAS 922 - 89 - Piuliţe

hexagonale Clasa de execuţie C sau echivalent.

Piuliţele, şuruburile şi şaibele vor fi zincate, iar înainte de strângere şuruburile vor fi unse cu
vaselină grafitată.

Şuruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puţin o spiră a filetului să depăşească piuliţa
atunci când aceasta este strânsă.

(d). Adaptoare şi cuplaje

Adaptoarele şi cuplajele se folosesc pentru uşurinţa demontării, pe conductele din oţel,

Polietilenă / PVC sau pentru trecerea de la oţel la PEHD / PVC pot fi:

- adaptor universal cu flanşă;

- cuplaje flexibile (cuplaj universal);

- cuplaje flexibile de trecere de la oţel la PEHD / PVC;

- compensatoare de montaj cu burduf;

- compensatoare de montaj cu presetupă.

Materialul din care sunt alcătuite adaptoarele şi cuplajele poate fi fontă ductilă (conform DIN
1693 sau BS 2789 - grad 420 - 12) sau oţel (conform BS EN 10025:1990 - grad FE 430A), acoperite
cu vopsea sau răşini epoxidice, astfel încât să poată fi montate atât în cămine, cât şi îngropate.

Pregătirea capetelor conductelor pentru cuplajele respective va fi făcută în conformitate cu

cerinţele toleranţele specificate de către producător.

82
 (e). Vane cu sertar

Vanele cu sertar vor fi, în funcţie de utilizare, cu flanşe sau cu mufe. Vanele sertar cu flanşe
vor fi montate în cămine (incendiu, goliri, by-pass, etc.), iar vanele cu mufe vor fi montate îngropat
(vane de linie pe reţea, etc.), la presiunea precizată în proiect.

Presiunea nominală a vanelor cu sertar va fi cel puţin egală cu cea mai înaltă presiune de pe
conductele pe care sunt montate (PN 6, PN 10, PN 16).

Direcţia de operare va fi în sensul acelor de ceasornic pentru a închide robinetul. Vanele vor fi
prevăzute cu plăcuţe indicatoare pentru poziţia închisă şi cea deschisă.

Vanele cu sertar vor fi alcătuite din materiale rezistente la coroziune. Corpul şi sertarul vor fi
făcute din fontă ductilă, conform EN-1563, DIN 1693, BS 2789 sau echivalent.

Componentele interne, altele decât sertarul, vor fi făcute din oţel inoxidabil, bronz, alamă
nichelată sau alte materiale rezistente la coroziune. Sertarul va fi înglobat în cauciuc (EPDM)
vulcanizat.

Toate vanele cu sertar cu mufe ce se vor monta îngropat vor fi furnizate împreună cu tijă de
manevră, tub de protecţie a tijei de manevră şi capac din fontă turnată. De asemenea, se vor instala
plăcuţe ce vor indica poziţia fiecărei vane îngropate.

Toate vanele cu sertar cauciucat care se vor monta în cămine vor fi furnizate împreună cu
roata de mână din fontă turnată, garnituri, piuliţe şi şuruburi.

(f). Vanele cu sertar cu flanşe

Vanele cu sertar cu flanşe vor avea dimensiunile între flanşe conform DIN 3202 - partea 1 -
F4 (corp îngust) sau F5 (corp normal) şi vor avea dimensiunile flanşelor, poziţionarea şi numărul
golurilor de trecere a şuruburilor conform ISO 7005 - 2, BS EN 1092 - 2, DIN 2501 sau echivalent.

(g). Vanele cu sertar cu mufe

Vanele cu sertar cu mufe vor avea dimensiunile conform DIN 3352 - partea 4 şi vor fi
adecvate montării pe conducte din PEHD.

Pentru a împiedica smulgerea conductei din polietilenă din mufa vanei se va prevedea la
ramificaţii (realizate cu piesă T, piesă şa de electrofuziune sau colier mecanic) un bloc din beton
simplu (C 4/5 - Bc 5) cu dimensiunile de 50 x 50 x 50 cm.

(h). Vane fluture

Vanele fluture vor fi de tipul acţionate manual, vor fi montate între flanşe şi vor avea găuri de
centrare. Vanele vor fi livrate cu mâner de acţionare şi în cazul vanelor cu reductor, cu mecanism de
închidere cu indicatoare care arată poziţia discului.

Vanele fluture vor avea dimensiunile conform ISO 5752, BS 5155, DIN 3202-K1 sau
echivalent. Poziţia găurilor de centrare va fi conform ISO 7005 - 2, BS EN 1092 - 2, DIN 2501 sau

83
echivalent. Toate vanele vor fi adecvate pentru apă potabilă. Vanele vor fi livrate împreună cu piuliţe
şi şuruburi.

Presiunea nominală va fi cel puţin egală cu cea mai mare presiune de pe conductele şi
fitingurile care sunt conectate, dar cu o presiune nominală PN 10, PN 16.

Direcţia de operare va fi în sensul acelor de ceasornic pentru a închide robinetul. Vanele vor
prevăzute cu plăcuţe indicatoare pentru poziţia închisă şi cea deschisă.

(i). Vane de reglaj

Vanele de reglaj prevăzute în proiect sunt automate şi pot fi vană de reducere a presiunii, vană
reglare de debit şi vană de reducere a presiunii şi reglare de debit. Vanele vor fi îmbinate cu flanşe,
vor avea corpul din fontă, părţile interioare din materiale rezistente la coroziune (aliaje de bronz, inox,
etc.), iar părţile de închidere vor fi acoperite cu cauciuc (EPDM). Dimensiunile, poziţionarea numărul
golurilor de trecere a şuruburilor prin flanşe vor fi conform ISO 7005 - 2, BS EN 1092 - 2, C 2501 sau
echivalent. Precizia de reglaj a vanelor trebuie să fie în intervalul 2 - 5%.

Vana de reducere a presiunii reduce, controlează şi menţine constantă o presiune aval

prestabilită indiferent de variaţiile de presiune şi/sau de debit din amonte.

Vana de reglare a debitului controlează şi menţine în aval un debit maxim prestabilit,

indiferent variaţiile de debit şi presiune din amonte ale sistemului. Vana de reducere a presiunii şi de
reglare a debitului reduce, controlează şi menţine constantă presiunea aval prestabilită şi în acelaşi
timp controlează şi menţine în aval un debit maxim prestat indiferent de variaţiile de debit şi/sau
presiune din amonte ale sistemului.

Vanele de reglaj vor fi montate orizontal, de regulă în cămine, vor fi prevăzute cu conductă de
by-pass, iar vanele de reducere a presiunii (simple sau şi cu reglare de debit) vor avea prevăzut în aval
un ventil de suprapresiune, pentru protecţia conductelor din aval.

(j). Vane sferice

Robinetele sferice vor fi instalate pe conducte având până la PN 16 bar, vor fi cu filet interior
şi exterior, vor fi livrate cu mâner de acţionare şi pot fi metalice sau din PVC, în funcţie de utilizare
căminele de aerisire - dezaerisire robinetele sferice vor fi din PVC, iar la căminele de reducerea
presiunii sau reglare de debit vor fi metalice).

(k). Clapetele de reţinere

Clapetele de reţinere pot fi de tipul cu clapă, montat cu flanşe, având dimensiunile între flanşe
conform DIN 3202-F6 şi dimensiunile flanşelor, poziţionarea şi numărul golurilor de treceri
şuruburilor conform ISO 7005 - 2, BS EN 1092 - 2, DIN 2501 sau echivalent sau cu arc, montat între
flanşe. Pentru împiedicarea accesului animalelor sau insectelor în interiorul rezervoarelor prin
intermediul conductelor de prea-plin, la gurile de descărcare sau la căminele de deversare se vor
prevedea clapete antibroască. Acestea vor fi prevăzute cu flanşă, care va avea dimensiunile,
poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a şuruburilor conform ISO 7005 - 2, BS EN 1092 - 2, DIN
2501 sau echivalent.

(l). Ventile de aerisire - dezaerisire

84
 Ventilele de aerisire - dezaerisire (instalate pe conductele de aducţiune) şi de dezaerisire
(instalate în reţeaua de distribuţie) vor fi automate, şi vor îndeplini următoarele condiţii:

- să evacueze aerul la umplerea conductei sau aerul acumulat în puncte înalte din conducte în
condiţii normale de funcţionare;

- să permită intrarea aerului când presiunea din conductă scade sub Patm în timpul golirilor;

Ventilele vor fi din material plastic de înaltă rezistenţă (astfel încât să poată fi instalate pe
conducte PN 16), vor fi de tipul cu filet exterior şi vor fi cuplate la conducte prin intermediul unui
colier şi al unei vane de închidere (robinet sferic).

(m). Ventile de suprapresiune (protecţie împotriva loviturii de berbec)

Pentru protejarea conductelor reţelei de distribuţie din aval de căminele cu vană reductoare de
presiune (în caz de defectare a vanei) şi protejarea conductelor de aducţiune împotriva loviturii de
berbec, se vor instala ventile de suprapresiune.

Ventilul de suprapresiune va acţiona imediat şi va elibera rapid apa rezultată din unda de
presiune. Pentru prevenirea inundării căminului, ventilul va fi legat la exteriorul căminului printr-o
ţeava din oţel carbon. Pentru uşurinţa demontării se va prevedea un robinet sferic cu filet interior-filet
exterior.

Ventilul va avea corpul din fontă, celelalte materiale componente fiind aliajele de bronz,
oţelul inox sau alte materiale rezistente la coroziune. Garniturile vor fi din cauciuc (EPDM).

Modul de îmbinare va fi cu filet. Instalarea se va putea face fie vertical, fie orizontal.

Inspecţiile şi întreţinerea se pot face fără a schimba presiunea prestabilită şi fără a demonta
ventilul.

Ventilul va fi reglat în fiecare caz pentru a declanşa la o presiune mai mare cu 0,5 - 1 bar
decât presiunea de regim a aducţiunii sau decât presiunea redusă aval (după vana de reducere de
presiune).

(n). Capace şi rame pentru cămine

Accesul în căminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac din fontă.
Ansamblul capac şi ramă va fi în conformitate cu STAS 2308 - 81 şi va fi de tipul carosabil sau
necarosabil, în funcţie de poziţia căminului faţă de drumurile existente. Rama capacului va fi inclusă
în partea superioara a plăcii căminului de vizitare.

* Proba de presiune a conductelor

Elemente definitorii

85
 Reţelele de distribuţie şi de aducţiune nou executate trebuie să fie supuse probei de presiune
înainte de executarea umpluturilor de pământ. Scopul probei de presiune este verificarea etanşeităţii
tuburilor, îmbinărilor acestora şi a tuturor accesoriilor, precum şi a stabilităţii tuburilor.

Proba de presiune a conductelor se realizează conform STAS 4163 - 3. Probarea conductelor

la presiune se face pentru fiecare tip de conductă, după o spălare prealabilă.

Nu se admite proba de presiune pneumatică (cu aer comprimat).

Proba de presiune pentru reţelele din PEHD se face conform datelor producătorului (I 22,
Cap. 5, art. 58).

Umplerea tuburilor cu apă potabilă se începe de la punctul cel mai de jos a tronsonului de
probat şi numai după montarea dispozitivelor ce asigură eliminarea aerului, în perioada de umplere se
vor deschide hidranţii de incendiu şi cişmelele de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.

După umplere se recomandă o aerisire finală, prin realizarea unei uşoare suprapresiuni până la
eliminarea totală a bulelor de aer din apă. Apoi se procedează la închiderea dispozitivelor de aerisire.

Ridicarea presiunii, după umplere, se face în trepte, secţiunile de îmbinare şi celelalte secţiuni
specifice fiind sub permanentă supraveghere a personalului de specialitate, în cazul în care aerisirea
nu este făcută corespunzător, sesizată prin raportul necorespunzător dintre cantitatea de apă introdusă
şi creşterea presiunii, se procedează la reducerea presiunii, şi o nouă aerisire, după care se preia
procesul.

Presiunea de probă se realizează şi se măsoară în punctul cel mai coborât al reţelei. Se vor
utiliza numai pompe cu piston.

În cazul în care apar deplasări neimportante ale tubului sau pierderi nesemnificative de apă în
timpul ridicării presiunii, se poate continua ridicarea presiunii până la presiunea de probă, dacă acest
lucru nu generează efecte negative importante.

Pentru conducte din oţel carbon sau oţel zincat, presiunea de probă este de 2 x presiunea de
regim a tronsonului de conductă respectiv.

Durata probei de presiune este de 1 oră după atingerea presiunii de probă. Proba de presiune a
conductelor din oţel se va considera reuşită dacă scăderile de presiune înregistrate pe perioada de
probă se încadrează în limita a 3% din presiunea de probă şi nu apar scurgeri vizibile de apă.

Pentru conductele din PEHD sau PVC, presiunea pe durata pregătirii conductei pentru probă
este, de regulă, 1,5 x PN, iar presiunea la începutul perioadei de probă propriu-zise trebuie să fie de
minimum 1,5 x PN.

Deoarece conductele din material plastic au dilatări mari la creşterea temperaturii (o

schimbare a temperaturii cu 10°C poate conduce la variaţii ale presiunii cu 0,5 - 1 bar), este foarte
important ca (în măsura posibilităţilor) proba de presiune să se termine în perioade ale zilei la
temperaturi aproximativ egale. Astfel, se va acorda o atenţie sporită măsurării temperaturii exterioare
pe toată durata probei de presiune. Este interzisă efectuarea probelor de presiune în perioadele cu
soare puternic, ce poate provoca variaţii mari ale temperaturii conductelor.

În acelaşi timp, conductele din PEHD prezintă deformaţii datorate presiunii. Astfel, la o
presiune egală cu presiunea nominală şi la temperatura apei de 20°C, creşterea volumului conductei

86
este de cca. 2 % faţă de starea normală. Această creştere are loc în timp, dar se opreşte după 10 - 12
ore.

Luând în considerare cele de mai sus, este foarte important să se pregătească în mod corect
tronsonul de conductă pentru proba de presiune. Această pregătire serveşte la stabilizarea variaţiilor
datorate presiunii şi temperaturii, asigurând astfel o probă cu rezultate corecte.

Pregătirea pentru proba de presiune se realizează ridicând presiunea apei din tronsonul de
proba şi menţinând-o timp de 10 ore. Citirile şi corecţiile necesare (ridicarea presiunii la 1,5 x PN) se
fac din 2 în 2 ore, ultima corecţie făcându-se după 10 ore. Se recomandă ca proba de presiune propriu-
zisă s înceapă după 2 ore de la ultima corecţie a presiunii, cu condiţia ca presiunea din conductă să fi
de cel puţin 1,3 x PN.

Pornind de la presiunea înregistrată la finalul perioadei de 2 ore de la ultima corecţie a

presiunii se vor citi presiunile din oră în oră, pe perioada de probă propriu-zisă, care pentru conductele
din PEHD/PV este de 3 ore.

Proba de presiune a conductelor din PEHD/PVC se va considera reuşită dacă scăderile de

presiune înregistrate din oră în oră pe durata perioadei de probă nu depăşesc în medie 0,1 bar/oră şi nu
apar scurgeri vizibile de apă.

Scăderea presiunii, după încheierea probei, se face în trepte, îmbinările neetanşe se taie şi se
reia întreg procesul de sudură.

Desfăşurarea probei de presiune, cu toate datele din măsurările efectuate se înscriu în fişele
speciale, care fac parte integrantă din documentaţia necesară la recepţia lucrărilor. Aceste fişe trebuie
să cuprindă şi toate constatările pe perioada probei şi remedierile efectuate.

* Spălarea şi dezinfectarea conductelor

După încheierea probei de presiune şi refacerea eventualelor îmbinări neetanşe, se procedează

la spălarea şi dezinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163 - 3.

Spălarea se face de către antreprenor cu apă potabilă, pe tronsoane de 100 - 500m.

Spălarea conductelor se va face pe tronsoane prin deschiderea hidranţilor, asigurându-se un

debit care să realizeze o viteză minimă de 1,5 m/s. Durata spălării este determinată de necesitatea
îndepărtării tuturor impurităţilor din interiorul tubului, în cazul în care se spală mai multe tronsoane
succesive, spălarea se va face dinspre amonte către aval.

Dezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul reţelei şi cu

branşamente închise. Dezinfectarea se face de regulă cu clor sau cu o altă substanţă dezinfectantă, sub
formă de soluţie, care asigură în reţea minimum 25 - 30 mg clor activ la 1 l apă.

Soluţia se introduce în reţea prin hidranţi sau prin prize special amenajate şi se verifică dacă a
ajuns în întreaga parte de reţea supusă dezinfectării. Verificarea se face prin hidranţi sau cişmele de la
capetele tronsoanelor, umplerea fiind considerată terminată în momentul în care soluţia dezinfectantă
apare în toate puncte de verificare, în concentraţia dorită.

Soluţia se menţine în reţea în timp de 24 h, după care se evacuează prin robinetele de golire
sau prin hidranţi şi se procedează la o nouă spălare cu apă. Spălarea se consideră terminată în

87
momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se înscrie în limitele admise de normele
sanitare.

După terminarea spălării este obligatorie efectuarea analizelor fizico-chimice şi

bacteriologice. Se recomandă ca evacuarea apei provenind de la dezinfectarea reţelei în reţeaua de
canalizare să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizare a clorului.

Operaţiunea de dezinfectare se repetă ori de câte ori este necesar până când trei analize
bacteriologice consecutive, recoltate la extremitatea aval arată că apa îndeplineşte condiţiile de
potabilitate.

În cazul în care între dezinfectarea şi darea în exploatare a reţelei trece o perioadă de timp mai
mare de trei zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată prin tronsonul respectiv nu
îndeplineşte condiţiile bacteriologice şi biologice de calitate, dezinfectarea se repetă.

* Recepţia lucrărilor de conducte

Recepţia lucrărilor se face în conformitate cu 122-99 Cap. 6 (art. 6.8-6.11), cu prevederile

prezentului Caiet de Sarcini şi cu regulamentul în vigoare privind efectuarea recepţiei obiectivelor de
investiţii elaborat de M.L.P.T.L. Se va respecta Regulamentul aprobat cu H.G. 273-1994

Recepţia reţelelor şi conductelor se face prin analizarea obligatorie a proceselor verbale de

constatare a următoarelor elemente:

- recepţia materialelor privind certificatele de calitate şi verificarea dimensiunilor;

- asigurarea etanşeităţii conductelor constatată prin procesele verbale încheiate la probele de

presiune;

- recepţia pe parcurs a izolaţiei anticorozive (unde este cazul).

La recepţie se verifică şi se consemnează existenţa şi corecta funcţionare a tuturor armăturilor

şi dispozitivelor prevăzute în proiect precum şi a traseelor, căminelor de vane, etc.

Verificările se referă atât la elementele de construcţii, cât şi la instalaţiile hidraulice,

mecanice, electrice, etc. şi se fac cu respectarea standardelor şi actelor normative în vigoare.

IX. CONSIDERAŢII FINALE

a) Materialele şi modul de realizare a lucrărilor vor corespunde standardelor şi normativelor

existente în vigoare. Materialele procurate din import vor corespunde standardelor internaţionale ISO,
Europene (EN) sau în cazuri speciale standardelor ţărilor din care se procură materialele respective.

b) Execuţia lucrărilor se va face numai cu personal atestat conform legislaţiei în vigoare si cu

respectarea caietului de sarcini din documentatia de atribuire.

c) De asemenea, execuţia lucrărilor se va face pe tronsoane scurte, astfel încât săpătura să

rămână deschisă cât mai puţin timp. Săpăturile nu vor fi începute până când executantul nu a luat
măsuri de siguranţă necesare, inclusiv prevederea de bariere şi mijloace de dirijare a circulaţiei, pentru
lucrări care se execută în afara incintei unităţii. Pe timp friguros nu se admite execuţia ultimului strat
de săpătură în apropierea cotei de fundare, fără a fi protejat împotriva îngheţului.

88
 d) De asemenea, la turnarea betoanelor în condiţii nefavorabile, se vor respecta indicaţiile
normativului C16-84 pentru realizarea construcţiilor în sezonul rece. Abaterile faţă de dimensiunile
din proiect ale cofrajelor şi elementelor de beton şi beton armat după decofrare vor fi cele din C140-
86.

Pe tot parcursul execuţiei se vor încheia procese verbale de lucrări ascunse, ce vor fi ataşate la
cartea construcţie, se vor lua probe de betoane şi certificate de calitate, se va ţine la zi registrul privind
controlul calităţii lucrărilor pe şantier. Orice neconcordanţă la teren va fi semnalată în termen
proiectantului pentru măsuri în consecinţă.

Se anexează programul de urmărire a calităţii lucrărilor pe şantier, urmând ca în termen util să

fie solicitată prezenţa proiectantului pe teren la faza determinantă specificată în acesta,

Execuţia lucrărilor va fi realizată cu personal calificat şi atestat pentru lucrările cu alimentare

cu apă şi canalizare prin utilizarea conductelor de polietilenă şi echipament adecvat, iar supravegherea
tehnică va fi realizată cu personal atestat M.L.P.A.T.

La realizarea prezentei documentaţii s-au respectat prevederile următoarelor reglementări

tehnice:

1. Legea nr. 10 - ian 1995 - Legea privind calitatea în construcţii

2. STAS 5824/D-74 - Trasarea pe teren a construcţiilor - prescripţii generale

3. C83-75 BC1-1976 - Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii

4. STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a construcţiilor civile industriale şi agricole

- Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru

5. C169-88 BC5-1988
realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale

6. C29-77(BC5-1978) - Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare

C29-85(BC8-1985)

7. P10-86 (BC1-1987) - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii

directe la construcţii

8. C140-86 (BC12-1986) - Normativ pentru executarea lucrărilor de beton armat

9. C28-83 (BC7-83) - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton

10. C56-86 (BC1-2-1986) - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente

11. C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente

12. P130-88 (BC4-1988) - Norme metodologice privind urmărirea comportării

construcţiilor, inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a
acestora

Reglementări de referinţă

I 5-98 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.

89
I 7-2002 Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000
V – c.a. şi 1500 V c.c.

I 9-94 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.

I 13-94 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală.

I 13/1-96 Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală.

I 14-76 Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate.

I 20-94 Normativ privind proiectarea şi executarea protecţiei contra trăsnetului la construcţii.

I 38-81 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea sistemelor de recuperare a căldurii cu fluid

intermediar în hale industriale.

I 43-86 Instrucţiuni tehnice privind autorizarea întreprinderilor care execută, verifică şi predau la
beneficiari instalaţii electrice de automatizare, încălzire şi ventilaţie în medii cu pericol
de explozie.

I 45-93 Instrucţiuni privind metodologia de testare aeraulică şi termică a camerelor curate.

C 139-87 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice.

P 118-98 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.

ORD. M.I.775/98 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

C253/0-94 Instrucţiuni tehnice de proiectare şi executare privind organizarea camerelor curate

utilizate în domeniu sănătăţii.

C253/1-94 Instrucţiuni tehnice de proiectare şi executare a elementelor de construcţii în instalaţii

pentru camere curate utilizate în domeniul sănătăţii.

NP 008-97 Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii în funcţie de
activităţile desfăşurate în regim iarnă-vară.

P 7-98 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile

la umezire.

P 100-2004 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,

agrozootehnice şi industriale.

C 112-86 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la

lucrările de construcţii.

C 142-85 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de

instalaţii.

C 300-94 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi

instalaţii aferente acestora.

P 121-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile, social-
culturale şi tehnico-administrative.

90
P 123-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere
acustic.

C 107-82 Normativ pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea izolaţiilor termice la construcţii

civile şi industriale.

C 107/1-87 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit.

Ord. MLPAT Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.

9/N/93

Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea în construcţii

O.G.nr.60/1997 Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiilor aprobată cu Legea nr.212/1997.

H.G.273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

H.G.425/1994 Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice.

Legea nr.50/1991 Legea privind autorizarea executării construcţiilor cu modificările din Ordonanţa
Guvernului nr.4/14.01.1994.

H.G.925/1995 Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei

lucrărilor şi a construcţiilor.

H.G.766/1997 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în
construcţii. Regulamentul privind asigurarea activităţii meteorologice în construcţii.

H.G.266/1994 Hotărârea pentru aprobarea clasificaţiei şi a duratei normate de funcţionare a mijloacelor

fixe.

Ord. Norme de medicina muncii.

M.S.1957/1995

Legea 137/1995 Legea protecţiei mediului.

Ord. MAPPM Procedura de reglementare a activităţii economice şi sociale

1975/18.10.95 cu impact asupra mediului înconjurător, pădurilor şi protecţiei mediului.

STAS 7466-84 Ventilatoare radiale şi axiale de uz general. Metode de încercare

STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate.

STAS 10822-84 Ventilatoare de uz general. Nivel admisibil de vibraţii.

STAS 10834-77 Ventilatoare radiale. Metode de încercări acustice.

STAS 9660-87 Instalaţii de ventilare şi climatizare. Canale de aer. Forme şi dimensiuni.

STAS 10750-88 Instalaţii de ventilare şi climatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare şi tipizare.

SR 11573-98 Instalaţii de ventilare. Ventilarea naturală organizată a clădirilor. Prescripţii de calcul şi

de proiectare.

STAS 12781-89 Instalaţii de ventilare şi climatizare. Determinarea puterii termice a bateriilor de răcire cu
apă.

91
STAS 12795-89 Instalaţii de ventilare şi climatizare. Determinarea pierderilor de sarcină ale bateriilor de
încălzire şi de răcire.

STAS 13046/1-91 Instalaţii de ventilare şi condiţionare. Rame cu jaluzele. Determinarea pierderilor de

sarcină şi a ratei de scăpări.

STAS 13046/2-91 Instalaţii e ventilare şi condiţionare. Rame cu jaluzele. Determinarea caracteristicii de

reglare.

STAS 13046/3-92 Instalaţii de ventilare şi condiţionare. Rame cu jaluzele. Determinarea valorii momentului
forţei necesare acţionării.

STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

STAS 297/2-92 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

STAS 6156-86 Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-
culturale. Limitele admisibile şi parametri de izolare acustică.

STAS 6562-84 Tuburi Pitot-Prandtl.

STAS 6563-83 Măsurarea presiunii, vitezei şi debitului cu tuburi Pitot-Prandtl. Metode de măsurare.

STAS 7347/1-83 Determinarea debitului fluidelor în sistemul de curgere sub presiune. Metoda micşorării
locale a secţiunii de curgere. Măsurarea cu diafragme şi ajutaje.

STAS 9954/1-74 Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie datorită gazelor şi
lichidelor inflamabile. Prescripţii de proiectare şi montare.

STAS 3026-76 Apă potabilă. Determinarea durităţii.

STAS 12574-87 Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate.

X MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI DE PAZA CONTRA

INCENDIILOR

În scopul executării lucrărilor de construcţii în condiţii de siguranţă şi igienă a muncii precum

şi de prevenire a incendiilor se fac următoarele recomandări obligatorii, în conformitate cu
„Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii" (conform cu HG nr. 795/1992 şi
aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 5-8 din
anul 1993) precum şi cu Legea nr. 32/1968 şi HG nr. 51/1992 privind normele de pază contra
incendiilor.

Se atrage atenţia în mod deosebit asupra respectării prevederilor următoarelor reglementări:

- Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităţilor şi pentru nevoi
tehnologice şi Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de

92
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea l nr. 11/1996;

- Norme unice privind protecţia muncii la producerea, transportul, depozitarea şi folosirea

clorului lichefiat şi gazos, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale prin ordinul Nr. 42/78 şi
de către Ministerul Sănătăţii prin ordinul Nr. 96/78.

La executarea lucrărilor de terasamente se vor respecta prevederile din „Normele republicane

de protecţia muncii", aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi
60/1975 şi „Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj" aprobate de M. C. Ind.
cu ordinul nr. 1233/D 1980.

Se interzice cu desăvârşire focul în săpăturile cu pereţi sprijiniţi, fie pentru dezgheţarea

pământului fie pentru încălzirea muncitorilor, deoarece distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da
naştere la surparea pereţilor şi la accidente grave.

Atât pentru prevenirea cât şi pentru stingerea incendiilor ce se pot produce pe şantierele unde
se execută lucrări de terasamente, se vor respecta prevederile specifice ale normelor în vigoare.

Antreprenorul este obligat să instruiască angajaţii săi la locul de muncă şi să ţină seama de
calificarea profesională şi de modul cum fiecare muncitor poate să-şi însuşească noţiunile din
instructajul făcut, încât să poată folosi fără pericol instalaţiile, utilajele, sculele şi uneltele la locul de
muncă unde este repartizat, insistând în special asupra accidentelor provenite din nerespectarea
instructajului, dându-se exemple concrete.

Nu se va primi la lucru nici un angajat fără a avea instructajul de protecţie a muncii şi

prevenirea incendiilor, făcut, însuşit şi consemnat în scris. Obligaţia efectuării instructajului o au cei
ce organizează, controlează şi conduc procesele de muncă.

Ori de câte ori un angajat este mutat de la un loc de muncă la altul i se va face instructajul la
noul loc de muncă, chiar dacă este aceiaşi unitate.

Instructajul se va efectua în trei etape:

- Instructajul introductiv general (8 ore până la 2 zile cu verificări în fişa de instructaj);

- Instructajul la locul de muncă efectuat de către conducătorul locului de muncă (inginer,

maistru, şef de echipă) durata fiind de cel puţin 8 ore cu verificarea şefului ierarhic superior, celui care
a făcut instructajul, după care angajatul este admis să lucreze;

- Instructajul periodic se face la locul de muncă cel puţin o dată pe lună de conducătorul
locului de muncă. Instructajele angajaţilor (introductiv general, la locul de muncă şi periodic) se vor
consemna în mod obligatoriu în fişa individuală de instructaj.

Din Regulamentul aprobat cu Ordinul M.L.P.T.L. Nr.9/N/15.03.1993. subliniem necesitatea

acordării unei atenţii deosebite cap. 14, 18, 19, 27, 33 şi 38.

Conform catalogului de dispozitive şi elemente tipizate pentru protecţia muncii la lucrările de

construcţii montaj editate de M.C. Ind., proiect IPCT nr. 7088/1975, Antreprenorul va folosi
dispozitivele indicate în acest catalog şi anume:

93
 - Subgrupa l - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrări de săpătură (simbol catalog nr.
122,108,107);

- Subgrupa II - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrări la înălţime (simbol nr. 201,
203,205, 206, 207, 209, 210, 212, 213, 216);

- Subgrupa III - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrări de sudură (simbol nr. 301,
303,304, 306, 307);

- Subgrupa IV - Dispozitive de protecţie a muncii pentru lucrări electrice de joasă şi înaltă

tensiune (simbol nr. 401, 402, 403, 404, 405, 406, 407);

- Subgrupa VII - Dispozitive de protecţie a muncii la confecţionarea prefabricatelor din beton

armat şi beton precomprimat (simbol nr. 701, 702);

- Subgrupa VIII - Semne convenţionale, indicatoare de securitate (simbol nr. 801, 802).

Se atrage atenţia că prevederile din prezentele măsuri nu au caracter limitativ, în sensul că

Antreprenorul, în plus, va trebui să ţină seama de prevederile tuturor instrucţiunilor şi legilor în
vigoare şi să ia măsurile pe care le va considera necesare în vederea asigurării securităţii muncii,
evitării accidentelor şi prevenirii incendiilor.

Se va acorda o atenţie deosebită la prelucrarea NPCI 1974 şi a instrucţiunilor de prevenire şi

combatere a incendiilor precum şi lucrărilor de sudură având în vedere eliberarea perimetrului de foc
la locurile de muncă cu materiale inflamabile (reziduuri petroliere, construcţii de gradul IV şi
rezistenţă la foc, executate din elemente combustibile).

Antreprenorul va prelucra cu angajaţii săi măsurile enumerate mai sus împreună cu alte
măsuri pe care le găseşte necesar a fi luate în vederea asigurării executării lucrărilor în bune condiţii
de calitate fără accidente sau incendii.

În toate operaţiile de execuţie a lucrărilor de instalaţii se respectă cerinţele esenţiale

referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncii. Conducătorii unităţilor de execuţie, precum şi
reprezentanţii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obligaţia să aplice toate
prevederile legale privind protecţia muncii:

- Legea 90/1996 - a Protecţiei Muncii şi "Normele metodologice de aplicare";

- "Normele generale de protecţie a muncii", elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei

Sociale în colaborare cu Ministerul Sănătăţii - 1996;

- "Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor"(1994/71 din

1995);

- "Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de

încălzire (1996/117 din 1996);

- Ordinul Nr. 9/N/1993 al MLPAT - Regulament privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii.

94
 Înainte de începerea execuţiei, exploatării, întreţinerii şi reparării instalaţiilor se va face
instructajul PM şi PSI, şi se va semna FIŞA PERSONALĂ de către fiecare persoană implicată, astfel
încât să se asigure respectarea legislaţiei în vigoare şi în special a următoarelor normative:

N.G.P.M.-93 Norme generale de protecţia muncii. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii;

Legea Legea apelor

107/1996

Legea Legea protecţiei mediului;

137/1995

Legea 10/1995 Calitatea în construcţii;

HG 766/1997 Regulamente privind calitatea în construcţii;

HG 101/1997 Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară;

P 100/1992 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,

agrozootehnice şi industriale;

NE 012/99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat;

I 9/1994 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;

NTPA 002/97 Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a
localităţilor;

GP 043/99 Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi

canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă şi polipropilenă;

C 300/94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii

şi instalaţii aferente acestora;

O. MI 775/98 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor;

C 56 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;

HG 273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. Anexă:

Cartea tehnică a construcţiei;

P 118/1999 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea

focului;

P 130/97 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor;

STAS 1342/91 Apa potabilă;

STAS 1478/90 Alimentări cu apă la construcţii civile si industriale;

STAS Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare, prescripţii

4163/1,2,3 de calcul, prescripţii de execuţie şi exploatare;

STAS 6054/77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului;

95
SR 8591/91 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare;

STAS 9570/1 Marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri în localităţi;

STAS Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi

10101/0A industriale;

Atât pe durata execuţiei lucrărilor pentru obiectivele proiectate, cât şi începând cu intrarea în
funcţiune a acestora trebuie întocmit sub coordonarea beneficiarului “PLANUL DE APĂRARE
ÎMPOTRIVA incendiilor”.

În funcţie de responsabilităţile stabilite pentru fiecare persoană în parte şi în funcţie de

variantele de intervenţie la stingerea incendiilor se va stabili necesarul de mijloace de primă
intervenţie la stingerea incendiilor (stingătoare portabile şi stingătoare transportabile), precum şi
dotările pentru PSI.

La execuţia, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor prevăzute în prezentul proiect se

vor respecta toate normativele şi standardele.

Organizarea de şantier (demolări, devieri de reţele, etc. ): în zona lucrării există condiţii
pentru realizarea unei organizări de şantier provizorii.

Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atât de acesta, cât şi de dirigintele

de şantier.

Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de pe şantier sunt în sarcina constructorului

care va lua măsuri de amenajare a unui spaţiu de depozitare a materialelor, precum şi paza acestora
prin organizarea de şantier.

Laboratoarele contractantului (ofertantului) şi testele care sunt în sarcina sa: constructorul va

asigura prelevarea de probe care vor fi analizate într-un laborator autorizat.

Curăţenia în şantier: este obligaţia constructorului şi constă în asigurarea unor spaţii de

depozitare a materialelor, căi de acces libere, care să nu determine accidente de muncă.

Serviciile sanitare: sunt asigurate de constructor prin organizarea unui punct de prim ajutor,
cât şi mijloace de comunicaţie rapidă sau de transport în cazul unui accident de muncă.

Executanţii şi beneficiarul vor respecta Legea Protecţiei Muncii nr. 90/1996, inclusiv anexele
1 si 2, Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, publicat de M.L.P.A.T. cu
ordinul nr. 9/N/15.03. 1993.

Legile si normativele menţionate nu sunt limitative. Conducerea şantierului este datoare să ia

orice măsuri de protecţie a muncii necesare desfăşurării lucrului pe şantier în deplină siguranţă.

* Prevenirea şi stingerea incendiilor

Pentru stingerea incendiilor (debit de calcul de 5 l/s timp de 3 ore) este necesară o rezervă
intangibilă de incendiu de 54 m3, rezervă de apă ce trebuie asigurată de executantul lucrărilor.

Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu

mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execuţia lucrărilor de instalaţii,
inclusiv în timpul operaţiilor de revizie preventivă, reparaţii şi remedieri ale avariilor. Răspunderea

96
pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine Antreprenorului, precum şi şantierului care asigură
execuţia lucrărilor. Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără, topire
de materiale izolante, topire plumb) se face instructajul personalului care realizează aceste operaţii
având în vedere prevederile Normativului C 300 "Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe
durata de execuţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora”.

În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii, izolaţii, se iau măsuri de evitare a contactului

substanţelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranţă de minimum 30 m.
Pentru lucrările ce se execută în spaţii închise (cămine, camere de vane, staţii de pompare
semiîngropate) se prevăd măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în funcţie de
natura lucrărilor şi a condiţiilor locale.

Conducătorul formaţiei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreşte permanent

respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Nu fac obiectul prezentului proiect: dotările P.S.I. (panoul P.S.I., etc.), mijloacele de primă
intervenţie pentru stingerea incendiilor (stingătoare manuale, etc.), instalaţiile interioare şi exterioare
pentru combaterea incendiilor. Executarea, întreţinerea, repararea lucrărilor la care se face referire în
prezentul proiect se va face numai de personal autorizat, după un instructaj care va cuprinde referiri
la:

I.20 - Normativ privind proiectarea şi realizarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului a

construcţiilor;

PE 103 - Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări

mecanice şi termice în condiţii de scurt circuit;

PE 107 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice;

PE 124 - Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari;

PE 134 - Normativ privind metodologia de calcul a curenţilor de scurt circuit în reţelele electrice;

PE 155 - Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile;

PE 936 - Instrucţiuni privind modul de autorizare a introducerii în proiecte a montării şi utilizării

receptoarelor electrotehnice;

R.F.U.E.E. - Regulament pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice;

C 56 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente;

P 17/1985 - Normativ pentru proiectarea staţiilor de încărcare a bateriilor de acumulatoare;

P 100/1982 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor;

P 118/1999 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea

focului;

* - „Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” publicat în B.C. nr.

5÷8/1993;

* - „Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea

97
 construcţiilor” publicate în B.C. nr. 12/1997;

* -„Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor” publicate în B.C. nr. 4/1994.

XI MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI

Lucrările prevăzute în prezentul proiect nu constituie surse de poluare a apei, aerului şi solului
şi nu sunt generatoare de noxe. După terminarea lucrărilor se vor evacua toate materialele rămase, se
vor dezafecta terenurile şi platformele de lucru ocupate de constructor. Pe durata execuţiei lucrărilor
sursele de zgomot sunt vocea umana şi activităţile specifice, nefiind necesare amenajări şi dotări
pentru protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor.

Cerinţa privind protecţia mediului presupune conceperea şi executarea spaţiilor şi a

elementelor componente, astfel încât să nu fie periclitate sănătatea şi igiena ocupanţilor, urmărindu-se
şi protecţia mediului înconjurător.

Acţiunile negative ale factorilor exteriori: soare, vânt, ploaie, frig sunt rezolvate în general prin
prevederea de tâmplării etanşe, geamuri / luminatoare cu calităţi izolatoare, terase executate pe baza
unor tehnologii superioare, izolaţii termice de calitate, condiţii tehnice care să elimine punţile termice
etc.

Criteriile de performanţă în cazul acestor cerinţe se referă la:

a. Igiena mediului interior

b. Protecţia mediului

a. Igiena mediului interior

Igiena aerului

Asigurarea ventilării aerului permite primenirea aerului în 10 minute (schimbare totală

a aerului) pentru toate spaţiile.

Igiena finisajelor

Cerinţa privind igiena finisajelor constă în asigurarea calităţii suprafeţelor interioare ale
elementelor de delimitare a spaţiilor, astfel încât să nu fie periclitată sănătatea utilizatorilor. La
alegerea materialelor de finisaj s-au avut în vedere următoarele calităţi: să fie plane, fără rosturi,
lavabile, să nu reţină praful, să nu permită dezvoltarea de organisme parazite (gândaci, acarieni,
mucegaiuri), să prezinte calităţi estetice.

Pardoselile sunt rezistente şi lavabile, pe toate spaţiile inclusiv la grupuri sanitare. Pereţii
interiori sunt finisaţi cu zugrăveli lavabile şi placaje de faianţă la grupurile sanitare.

98
 Alegerea soluţiilor tehnice elimină riscul degajării de gaze toxice, particule poluante, radiaţii
periculoase, poluarea sau contaminarea apei, aerului, solului, defecţiuni în evacuarea apelor reziduale,
a deşeurilor solide sau a fumului.

Igiena vizuală

Cerinţa privind igiena vizuală constă în asigurarea calităţii iluminatului natural şi artificial
astfel încât utilizatorii să-şi poată desfăşura activitatea în siguranţă. Iluminatul natural se asigură prin
suprafeţele de fereastră, orientare şi presupune realizarea raportului dintre aria ferestrelor şi aria
pardoselii încaperii.
Corpurile de iluminat sunt repartizate astfel încât direcţia luminii artificiale să fie aceeaşi cu
direcţia luminii naturale, cu evitarea sau limitarea orbirii. Sunt luate măsuri de amplasare şi ecranare a
corpurilor de iluminat pentru evitarea orbirii directe.

Finisajele alese sunt mate sau dispersante de lumină pentru evitarea orbirii prin reflexie.

Igiena auditivă

Cerinţele privind igiena auditivă se referă la realizarea spaţiilor interioare astfel încât zgomotul
perturbator să fie menţinut la un nivel care să nu afecteze sănătatea oamenilor.

b. Refacerea şi protecţia mediului

Cerinţele de refacere şi protecţie a mediului presupun realizarea construcţiei astfel încât pe

toată durata de viaţă (execuţie, exploatare, postutilizare) să nu afecteze echilibrul ecologic, să nu
dăuneze sănătaţii, confortului şi liniştii oamenilor. Se vor respecta prevederile Legii 137/1995 privind
protecţia mediului şi Legea 107/1996 a apelor. Utilizarea terenului şi funcţiunile propuse nu vor fi de
natură poluantă pentru zonă şi nu va împiedica sub nici o formă buna funcţionare a clădirii sau a
vecinătăţilor. De asemenea, materialele părţilor constitutive structurale şi nestructurale ale imobilului
precum şi instalaţiile şi echipamentele necesare nu vor avea impact dăunător asupra mediului sau
sănătăţii oamenilor.

Activităţile desfăşurate în cadrul zonei de agrement au un caracter terapeutic, şi în

acelaşi timp creativ şi productiv, însă deloc poluant atât la nivel auditiv cât şi la nivel olfactiv. Nu se
vor desfăşura activităţi cu specific de emisie de noxe în mediul înconjurător.

Apele uzate menajere precum şi cele pluviale vor fi direcţionate către reţeaua publică de canalizare,
împiedicând infiltraţiile în sol şi impurificarea apelor subterane. Nu vor exista ape uzate de tip
tehnologic.

Sursele potenţiale de poluare a atmosferei sunt cele legate de traficul auto, însă cantitatea
acestora se înscrie în parametri normali din punct de vedere al mediului, neexistând riscul punerii în
pericol a vieţii locuitorilor. Prin realizarea proiectului activităţile care pot fi considerate ca surse de
impurificare a solului se împart în două categorii: surse specifice perioadei de execuţie şi surse
specifice perioadei de exploatare.

În perioada de execuţie a investiţiei nu există surse industriale de impurificare a solului cu

poluanţi. Acestea pot apărea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanţi de la utilajele
folosite pentru realizarea lucrărilor de construcţie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ şi

99
pot fi înlăturate fără a avea efecte nedorite asupra solului. În perioada de funcţionare sursele
posibile de poluare ale solului pot fi rezultante ale depozitării necontrolate a deşeurilor de tip menajer.

Deşeurile vor fi de două categorii: deşeuri menajere, respectiv deşeuri asimilabile acestora şi
deşeuri din ambalaje. Deşeurile menajere constituite din resturile care vor provin din consumurile
beneficiarilor şi ale angajaţilor şi cele rezultate din ambalaje colectate în recipienţi cu această
destinaţie vor fi evacuate în baza unui contract încheiat cu serviciul de salubritate, care nu va
permite împrăştierea lor. Pe amplasament nu vor fi semnalate alte tipuri de deşeuri.

Modul de gospodărire a deşeurilor se va face conform legislaţiei în vigoare.

P39-TURNAREA BETONULUI

Standarde şi normative de referinţă

Standarde

SR EN 1992-1-1:2004 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton,

beton armat şi beton precomprimat

SR EN 1992-1-1-2004 Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.

Toleranţe şi asamblari în construcţii. Sistem de toleranţe.

SR EN 1992-1-1-2004 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni şi noţiuni de

bază

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianţi minerali.Metode

de încercare

SR EN 10080:2005 Oţeluri pentru armarea betonului. Oţeluri sudabile pentru beton armat.

Generalităţi

Normative

NE 012-1 / 2007 - Producerea betonului si executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton
precomprimat

NE 012-2 / 2011 - Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat. Partea 2: executarea lucrărilor din beton

Materiale folosite la prepararea betoanelor

Cimentul

100
Cimenturile folosite la prepararea betoanelor vor fi cimenturi portland şi portland cu adaosuri ale
căror condiţii tehnice de recepţie şi livrare sunt reglementate prin prevederile normativului NE 012-
99.

Depozitarea cimentului la staţia de betoane se va face în silozuri. Se va ţine obligatoriu evidenţa

silozurilor în care a fost depozitat fiecare transport de ciment.

Durata depozitării în silozurile staţiei de betoane nu va depăşi 30 de zile de la data expedierii de la

furnizor. Dacă în mod excepţional se depăşeşte această durată de depozitare, cimentul în cauză va
putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi beneficiarului şi în funcţie de rezistenţele mecanice
obţinute conform normativului NE 012- 99 , la vârsta de 2 zile, pe probe prelevate (la evacuarea din
siloz) cu cel mult 5 zile înainte de acceptarea utilizării.

Verificarea calităţii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din normativ NE 012-99.
Darea în consum a fiecărui transport de ciment se va face numai cu avizul laboratorului şi în baza
rezultatelor încercărilor privind priza, constanta de volum şi rezistenţele mecanice la vârsta de 2 zile.

Agregate

Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în normativul NE 012-99.

Se vor utiliza sorturile : 0 - 3; 3 - 7; 7 - 20; 20 - 31, cu specificaţiile respective pentru diferite clase de
beton.

Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului
şi beneficiarului.

Din punct de vedere al granulozităţii, sorturile de agregate trebuie să respecte următoarele condiţii:

rest pe ciurul inferior care delimitează sortul maxim 10 %

trecere prin ciurul superior care delimitează sortul minim 90 %

- pentru sortul 0 - 3 mm trecerea prin site de 1 mm trebuie să fie cuprinsă între

35-75 %.

în cazurile în care se constată că sorturile aprovizionate nu respectă condiţiile menţionate, laboratorul

va reanaliza proporţia dintre diferitele sorturi astfel încât agregatul total să se înscrie în limitele
acceptate prin prezentul caiet de sarcini. în asemenea situaţii laboratorul va urmări menţinerea
constantă a conţinutului de agregate mai mari de 3 mm. determinarea se va face prin cernerea pe
ciurul de 3 mm sub jet de apă a unei cantităţi de 10 kg beton proaspăt şi cântărirea în stare umedă a
agregatelor rămase pe ciur. Dacă între două determinări succesive efectuate la intervalul de 3 - 4 ore
diferenţă este mai mare de 10 % se va corecta proporţia între sorturi.

Respectarea conţinutului limita de parte levigabilă este strict obligatorie la sursa de aprovizionare. în
măsura în care este necesar se va recurge la spălarea agregatului, reciuruire, etc.

Humusul determinat cu soluţie NaOH va da o soluţie incoloră sau galben

deschis.

101
Pietrişul şi criblura trebuie să îndeplinească în ceea ce priveşte forma granulelor următoarele condiţii
minime : b/a = 0,66; c/a = 0,33

Metodele de verificare a calităţii agregatelor sunt cele stabilite prin prevederile STAS 4606 - 80.

Pentru cantitatea livrată în cadrul unui transport, furnizorul este obligat ca odată cu documentul de
expediţie, să trimită şi certificatul de calitate cu rezultatele determinărilor efectuate. Laboratorul
executantului este obligat să examineze datele înscrise în certificatul de calitate. Dacă acestea
garantează calitatea agregatului,

laboratorul va proceda în continuare la verificările prevăzute în anexa I. Dacă nu garantează calitatea

agregatului, transportul va fi refuzat.

în timpul transportului de la furnizor, precum şi al depozitării la staţia de betoane, agregatele trebuie

ferite de impurificări şi trebuie evitată amestecarea sorturilor.

Depozitele la staţia de betoane se vor realiza pe platforme betonate având asigurată evacuarea rapidă a
apei rezultate din precipitaţii sau stropirea agregatelor

Laboratorul fabricantului de betoane are obligaţia de a efectua verificarea condiţiilor de calitate pentru
fiecare sort de agregate la aprovizionarea acestuia. Se vor face verificări pentru :

corpuri străine;

argilă în bucăţi;

parte levigabilă;

granulozitate;

forma granulelor (pentru pietriş şi criblură).

Deteminarea se va face pentru fiecare lot aprovizionat, dar cel puţin câte o probă pentru fiecare 200
m3. Dacă rezultatele se înscriu în condiţiile prevăzute, agregatul se va da în consum, dacă nu, se va
interzice utilizarea lui. In termen de 48 de ore se va sesiza furnizorul şi beneficiarul.

întrate în utilizare şi pe parcursul utilizării la staţia de betoane,

laboratorul va verifica granulozitatea sorturilor şi umiditatea, odată pe schimb şi de câte ori se

consideră necesar, ca urmare a modificării acestor caracteristici. Rezultatele

modificărilor vor fi folosite la corectarea reţetelor de betoane.

Laboratorul va ţine evidenţa verificării calităţii agregatelor astfel:

într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

într-un registru - caiet de agregate vor fi menţionate toate rezultatele

determinărilor efectuate de laborator, la aprovizionarea agregatelor;

102
într-un registru (caiet de agregate) vor fi cuprinse toate rezultatele

determinărilor efectuate de laborator în cursul utilizării agregatelor.

Apa

Apa folosită la prepararea betonului va proveni din reţeaua publică de

alimentare.

Aditivi

Pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului proaspăt de clasa minim Bc15, se poate utiliza aditivul
complex ADCOM, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice C 237 - 92 si NE 012-99
anexa V.3.2.

Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului.

Compoziţia betonului

Stabilirea compoziţiei betoanelor se va face pe baza încercărilor preliminare de laborator. Pentru

fiecare clasă de beton se va întocmi un program de încercări care va lua în consideraţie următoarele :

asigurarea lucrabilităţii impuse prin normativul NE 012-99 şi stabilirea cantităţilor necesare de apă de
amestecare;

încadrarea granulozităţii agregatului în limitele prevederilor normativului

NE 012-99;

adoptarea dozajului optim de ciment;

adoptarea procentului optim de aditiv (dacă se utilizează);

urmărirea rezistenţelor în primele 7 zile de la turnare;

- obţinerea unei rezistenţe medii la vârsta de 28 de zile care să depăşească marca cu 10- 1 5 % .

După stabilirea reţetelor, acestea se vor transmite staţiei de betoane, fiind considerate compoziţii de
baza. Adaptarea reţetelor se va face conform precizărilor din anexa II.

Compoziţia Mortar - Betonului Grosier (MBG)

1 parte ciment Portland ;

2.5 părţi nisip grăunţos (ca zahărul) - max. 3 mm ;

max. 1,5 mărgăritar de min. 5- max. 10mm ;

0,1 părţi var de fluidificare ;

103
APĂ suficientă pentru a obţine un amestec cu aspectul de “supă de mazăre”.

Prepararea betonului

Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform normativului NE 012-99, executantului revenindu-i
obligaţia de a nu introduce în operă decât betoane preparate la o staţie atestata.

Dozarea materialelor componente ale betoanelor se va face gravimetric, admiţându-se următoarele

abateri:

ciment -1 %

agregate dozate individual - 2 %

agregate dozate cumulat - 1 %

apă -1 %

aditiv (dacă se foloseşte - 0,1 litru/litru).

Se va verifica săptămânal şi ori de câte ori se consideră necesar, funcţionarea corectă a mijloacelor de
dozare, folosindu-se greutăţi etalonate cel puţin până la 200 kg (de exemplu 8 greutăţi a 25 kg
fiecare). Este interzisă prepararea betonului în instalaţii care nu asigură respectarea abaterilor
prevăzute la punctul 1.4.6.2. în acest sens se va avea în vedere respectarea prevederilor
regulamentului privind asigurarea activitatii metrologice în construcţii, aprobat prin HGR nr.
766/1997.

Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzătoare care să permită o măsurare cât mai exactă
a cantităţilor.

Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face conform cărţii tehnice a

utilajului respectiv. în cazul folosirii aditivului ADCOM se introduc initial componente solide şi circa
jumătate din cantitatea de apă, doar după o malaxare de circa 30 sec. se introduce restul de apă îîn
care se include şi cantitatea corespunzătoare

de aditiv. Se continua malaxarea minim 90 de secunde. Durata de malaxare fără aditiv va fi de minim
60 secunde.

în perioada de timp friguros executantul trebuie să ia toate măsurile, astfel încât temperatura betonului
proaspăt să nu fie mai mică de + 7 0 C.

Aceste măsuri vor include :

îndepărtarea gheţii şi a bulgărilor de agregate îngheţate;

acoperirea cu prelate şi încălzirea lor cu abur sau cu aer circulant prin registre

de ţevi;

- utilizarea apei calde, etc.

Agregatele nu se vor încălzi la temperaturi mai mari de + 30° C.

104
Dacă la prepararea betoanelor se utilizează apa caldă cu temperatură mai mare de + 40° C, se va evita
contactul direct al apei cu cimentul. în acest caz se va amestecă mai întâi apa cu agregatele şi numai
după ce temperatura amestecului a coborât sub +40° C se va adăuga şi cimentul.

în perioada de timp călduros (temperaturi mai mari de + 25° C) dacă se execută elemente cu grosimi
mai mari de 1,00 m, executantul va lua toate măsurile necesare producerii betonului sub temepratura
de + 25° C. Aceste măsuri vor cuprinde stropirea depozitului de agregate cu apă rece, folosirea apei
reci la prepararea betoanelor, sau betonarea în perioade cu temperaturi mai scăzute.

Transportul betonului

Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în opera se va face cu autoagitatoare.

Transportul local al betonului se va face cu pompe, bene, akipuri, tomberoane şi alte mijloace.

Fiecare transport de beton, va fi însoţit de un bon (fişă) de transport (livrare) în care vor fi
menţionate :

numărul bonului şi data întocmirii;

staţia la care s-a preparat betonul;

tipul de beton şi volumul;

destinaţia betonului, obiectul;

Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de şeful staţiei, iar datele din şantier vor fi
completate de maistrul lucrării.

Bonul de transport se va întocmi în dublu exemplar, un exemplar va rămâne la şantier, iar celălalt se
va introduce la staţie.

Durata de transport, care se consideră din momentul plecării de la staţie, până la sosirea la şantier, nu
va depăşi 45 minute.

Controlul calităţii betonului

Regulile care trebuie respectate în cadrul activităţii de control şi asigurare a calităţii betoanelor, sunt
precizate în detaliu, în normativul NE 012-99 NE 012/2-2010.

Rezultatele încercărilor efectuate pe serii de câtre trei epruvete, la vârsta de 28 zile trebuie să satisfacă
condiţiile de la punctele 1.4.8.3. si 1.4.8.4.

Conform metodologiei prescrise de normativul NE 012-99 NE 012/2-2010, laboratorul, autorizat va

întocmi o sinteză a rezultatelor înregistrate pe probele de beton, de clasa mai mare de C 12/15,
încercate în cursul fiecărui trimestru.

Rezultatele încercărilor efectuate pe probele recoltate la şantier trebuie să respecte condiţiile impuse
de normativul NE 012-99. Pentru stabilirea operativă a realizării clasei betonului pus în operă, ca prim
indiciu, se va satisface condiţia ca oricare rezultat al încercării la rezistenţă pe cub sa fie cel puţin egal
cu rezistenţa minimă admisibilă, conform tabelului de mai jos.

105
 Tip beton Marca Clasa Rmin. admisibil
N/mm2

1 B 50 C2.8/3.5 3.15
II B200 C 12/15 13,5
III B250 C16/20 18
IV B350 C20/25 22.5
V MBG ~C8/10 ~9

Această condiţie este echivalentă cu condiţia I din anexa X.6. din normativul NE 012 /2-2010.

Clasa betonului nu se consideră realizată dacă nu sunt satisfăcute toate condiţiile din respectiva anexa.

Turnarea betonului

Pentru fiecare categorie de elemente, fundaţii, stâlpi, planşee, etc., se va elabora de către executant
fişa tehnologică de betonare care va fi în prealabil prezentată beneficiarului spre acceptare.

Fişa tehnologică va cuprinde :

ordinea şi ritmul de betonare;

utilaje de transport şi punere în operă a betonului şi corelarea capacităţii acestora cu ritmul de

betonare stabilit;

măsurile preconizate pentru asigurarea calităţii lucrărilor.

înainte de turnarea betonului în cofraje se va face controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje conform
punct 1.5.6. şi a armăturilor conform pet. 1.6.1.4.

Betonarea va fi supravegheată permanent de un inginer numit de conducerea unităţii executate. Acesta

va întocmi o fişă de betonare în care se va consemna :

data şi ora începerii şi terminarea betonării;

volumul de beton pus în lucrare;

indicativele seriilor de probe prelevate;

masurile adoptate în cazul unor dificultăţi apărute în cursul betonării (intemperii, întreruperi de
betonare, defecţiuni ale cofrajelor, etc.).

Reguli generale de betonare

Punerea în operă a betonului se va face în maxim 1, 1/2 ore din momentul plecării betonului din staţie.

înălţimea de cădere liberă a betonului să nu fie mai mare de 1,50 m.

106
Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.

Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior.

Turnarea se va face continuu până la rosturile tehnologice de lucru.

Durata maximă a întreruperilor de betoane, pentru care nu este necesară luarea de măsuri speciale la
reluarea turnării nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului.

Pentru alte reguli generale se vor respecta prevederile cuprinse în normativul NE 012-2010.

Turnarea fundaţiilor din beton armat

Turnarea betonului se va face continuu şi în straturi de maxim 50 cm. grosime. Acoperirea cu un nou
strat de beton se va face după un interval de maxim 2 ore.

Vor fi prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii pentru a nu se acumula în zonele
unde se betonează.

Pentru alte reguli de turnare a betonului în fundaţii se vor avea în vedere reglementările prevăzute în
normativul NE 012-10.

Turnarea betonului în suprastructură se va face în conformitate cu regulile prescrise în normativul NE

012-99.

Turnarea betonului pe timp friguros

în condiţiile în care temperatura aerului este mai mică sau egala cu +5° C sau există posibilitatea ca în
intervalul de 24 ore să scadă sub limita amintita, se recomandă ca temperatura betonului proaspăt să
fie 15° - 20° C.

La turnarea betonului pe timp friguros se vor lua măsurile necesare pentru curăţirea suprafeţei de
betonare de zăpadă şi gheaţă. Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca agent de dezgheţare.

Dacă temperatura suprafeţei care urmează să fie acoperită cu beton este mai mică de + 5° C betonarea
nu va începe.

Pentru alte reglementări privind turnarea betonului pe timp friguros, a se vedea normativul NE 012/2-
2010.

Turnarea betonului pe timp călduros

La turnarea betonului pe timp călduros, executantul va lua măsurile necesare protejării

corespunzătoare a betonului împotriva evaporării rapide a apei din beton. Se recomandă betonarea în
timpul nopţii, dacă în cursul zilei se înregistrează temperaturi mai mari de + 25° C.

Tratarea betonului după turnare

în condiţii normale de temperatură :

 betonul va fi ţinut permanent umed timp de minim 7 zile;

107
  menţinerea în stare de umiditate se va realiza fie prin stropire permanentă, fie prin acoperirea cu
prelate, rogojini sau pânză de sac, menţinute permanent umede.
 în condiţii de timp friguros :
 măsurile de protecţie pe timp friguros se vor lua când temperatura mediului ambiant (măsurata la ora 8
dimineaţa) este mai mică de + 5° C;
 se vor asigura condiţii normale de priză şi întărire;
 se va asigura o rezistentă suficientă pentru a evita deteriorarea prin acţiunea îngheţului şi dezgheţului;
 evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin răcire bruscă a stratului superficial de beton;
 protecţia se va asigura prin acoperirea cu saltele executate din rogojini cuprinse între două folii de
polietilenă;
 protecţia se va menţine pe o durată de minim 7 zile de la turnarea betonului;
 în cazul elementelor cu grosimi mai mari de 1,00 m înlăturarea protecţiei este admisă numai dacă
diferenţa dintre temperatura suprafeţei betonului şi cea a mediului este mai mică de 12°.
 în condiţii de timp călduros :
 toate suprafeţele vor fi menţinute umede fie prin stropire continuă, fie prin acoperire cu materialele
menţionate la punctul 1.4.9.9.1. şi stropire manuală;
 durata de tratare va fi de minim 14 zile.
Compactarea betonului

Compactarea betonului se va face cu vibratoare interne (pervibratoare cu lance) sau de cofraj.

Se vor crea la intervale de maxim 3,00 m spaţii libere între armăturile de la partea superioară care să
permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunurilor prin care se descarcă betonul.

Crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului la intervale de maxim 5 ori grosimea elementului.

Personalul care efectuează vibrarea va fi instruit în prealabil pentru a respecta următoarele reguli:

 introducerera vibratorului se va face cât mai vertical fără a atinge armăturile şi pentru a pătrunde în
stratul turnat anterior pe o adâncime de 10 - 15cm;
 durata de vibraţie pe o poziţie va fi de 10 - 30 sec., aceasta prelungindu-se dacă suprafaţa betonului nu
este orizontală, sau continuă să se degajeze bule de aer din masa betonului;
 extragerera vibratorului se va face lent, pentru a se evita formarea de goluri;
 poziţia următoare de introducere a vibratorului nu va depăşi distanţa de 1,00 m.

Rosturi de turnare

Rosturile de betonare vor fi dispuse în poziţiile recomandate de normativul NE 012-99 articolele 6.36;
6.38; 6.39.

Reluarea betonării se va face la intervalul prevăzut în proiect şi după îndepărtarea laptelui de ciment şi
a eventualului beton necompactat.

La rosturile de turnare ale fundaţiilor se va asigura un spor de armare longitudinală, astfel încât
procentul de armare în secţiunea transversală în care se face întreruperea să fie de aproximativ 0,5 %.
Locul acestora şi modul de dispunerea a armăturilor suplimentare se stabileşte la propunerea
executantului şi cu acordul proiectantului.

Pentru alte reguli privind tratarea rosturilor de turnare se vor respecta cele prevăzute în normativul NE
012/2-2010.

Decofrarea

108
Dacă prin proiect nu se fac alte precizări termenele minime pentru decofrare vor fi cele prevăzute în
tabelul de mai jos :

Operaţiunea de decofrare Termenul minim de decofrare în zile pentru

temperatura mediului de :
+ +10 pe

5°C - +15°C ste

9°C + 15°C

Decofrarea părţilor laterale 4 3

2

Decofrarea feţelor Planşee şi grinzi, cu 10 8

inferioare ale cofra deschiderea de max. o
jelor cu menţinerea 6,00 m.
popilor de siguranţă Grinzi cu deschideri mai mari de
6,00 m 14 12 8

îndepărtarea popilor Planşee şi grinzi cu

de siguranţă deschiderea de max. 24 18 12
6,00 m.

Grinzi cu deschideri mai mari de 32 24 16

6,00 m

109
Temperatura mediului se consideră temperatura minimă pe intervalul d menţinere a cofrajului, măsurată la
ora 8 dimineaţa.

În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta indicaţiile de la 1.5.6.3.

Pentru alte reguli se vor respecta cerinţele impuse de normativul

NE 012-99.

Abateri şi toleranţe

Abaterile maxime admise la executarea lucrărilor de beton şi beton armat monolit sunt arătate în anexa
111.1. din normativul NE 012-99.

Controlul calităţii lucrărilor de beton armat

Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritatea lor lucrări
ascunse, astfel încât verificarea şi controlul calităţii acestora trebuie să fie consemnate în Registrul de
procese verbale de lucrări ascunse.

Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între reprezentanţii beneficiarului şi executantului şi
vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului.

în procesele verbale de lucrări ascunse se vor preciza :

 elementul sau lucrarea supusă verificării;

 verificările efectuate;
 constatările rezultate;

Dacă se constata neconcordanţe faţă de proiect sau caietul de sarcini, se vor preciza măsurile necesare de
remediere, care vor fi supuse spre acceptare proiectantului. După executarea remedierilor se va proceda la
încheierea unui nou proces verbal de lucrări ascunse.

În cazurile în care, pe parcursul execuţiei se constată abateri faţă de proiect, caietul de sarcini sau de
reglementările tehnice în vigoare, reprezentantul beneficiarului va dispune întreruperea execuţiei lucrării în
cauză şi va întocmi o nota de constatare, într-un registru special. în asemenea situaţii, reprezentantul
beneficiarului va încunoştiinţa în mod operativ proiectantul, care va stabili şi consemna măsurile care se
impun a fi luate, înainte de continuarea lucrărilor de construcţii.

Pentru principalele faze de execuţie, reprezentantul benericiarului va verifica :

Calitatea lucrărilor de cofraje.

Calitatea lucrărilor de montare a armaturilor.

înainte de începerea lucrărilor de betonare se va verifica dacă sunt pregătite în mod corespunzător
suprafeţele de beton turnate anterior şi care urmează să vină în contact cu betonul nou şi în mod deosebit
dacă :

s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment; s-au îndepărtat zonele de beton necompactat;

suprafeţele de contact prezintă rugozitatea necesară asigurării unei bune aderenţe între betonul nou şi cel
vechi.
Calitatea betonului livrat se va verifica trimestrial prin prelucrarea statistică a rezultatelor încercărilor
efectuate pe probele prelevate la staţia de betoane.

Calitatea betonului pus în lucrare pentru fiecare element de structură, se precizează ţinând seama de :

constatările examinării vizuale a elementelor de construcţie;

analizarea rezultatelor încercărilor efectuate pe epruvete confecţionate la

şantier.

Calitatea betonului pus în lucrare se consideră corespunzătoare dacă :

 nu se constată defecte de turnare sau compactare (goluri, segregări, discontinuităţi, etc.);

 rezultatele încercărilor efectuate pe cuburile de probă să îndeplinească condiţiile impuse de normativ.

Pentru alte exigenţe se vor respecta prevederile normativului NE 012-99 NE 012/2-2010.

în cazurile în care rezultă o calitate necorespunzătoare a betonului pus în lucrare, proiectantul va analiza şi
stabili măsurile care se impun.

Măsurători şi decontări

Betonul preparat în staţiile centralizate se măsoară şi se plăteşte la mc.

Punerea în operă a betonului se măsoara şi se plăteşte la mc.

INTOCMIT
ARH. CAMELIA ZAHARIA