Sunteți pe pagina 1din 92

Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune, retelelor de distributie si retelelor de canalizare din

Moldova Noua

Asocierea SC RAMB SISTEM SRL SC RAMB INFRASTRUCTURA SRL


Formular nr. 13

Metodologia pentru realizarea lucrarii

La alegerea metodelor de lucru s-a tinut cont de faptul ca in toata perioada de executie
a lucrarilor trebuie asigurata mentinerea serviciilor de distributie a apei potabile si de
colectare a apelor menajere de asemenea pe toata perioada de executare a lucrarilor se va
asigura in permanenta accesul pietonal al riveranilor la proprietati atat prin executarea unor
podete si alei provizorii precum si prin ordinea executarii lucrarilor.

1. Memoriu Tehnic

Metode de lucru propuse


Pentru realizarea lucrarilor descrise in documentatia de atribuire vor trebui executate o
serie de lucrari conform urmatoarelor metode de lucru:
-

Trasare
Antreprenorul va avea grija sa verifice valoarea cotelor de nivel si sa pastreze bornele si
reperele, pentru verificarea de catre Proiectant si de catre Inginerul de supervizare a trasarii
lucrarii.
Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele trenseelor, in functie de axele principale ale
bazei de trasare.
Trasarea lucrarilor va fi verificata de Inginerul de supervizare in care scop Contractantul este
obligat sa protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la
trasarea lucrarilor.

Sapatura
Nici un fel de sapaturi nu vor fi incepute pana cand Antreprenorul nu a luat masurile
de siguranta necesare, inclusiv semnalizari. Toate excavatiile vor fi executate cat mai
aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor, astfel va fi necesar un volum minim de
umplutura.
In cazul in care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de sapatura ale acestora se
intersecteaza, planurile de sapatura ca si sapaturile propriu-zise vor fi concepute, respectiv
executate ca pentru un singur obiect.
Sapaturile pentru lucrarile de constructii pot fi :
a. sapatura la taluz vertical fara sprijiniri, in cazul sapaturilor de mica adancime, cand terenul
are o coeziune convenabila.
b. sapatura la taluz vertical cu peretii proptiti cu sprijiniri de lemn sau metalice, spraituite.

sapatura cu taluze inclinate si cu berme din 2,0 m in 2,0 m inaltime, valoarea inclinarii si
latimea bermelor fiind in functie de caracteristicile fizico- mecanice ale terenului de fundare.
Sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti.
Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane, in conditiile C 169-1988 paragrafele: 4.16; 4.17 si 4.18, (Buletinul constructiilor nr. 5/1988).
Sapaturi cu pereti verticali sprijiniti
Acestea se executa deasupra nivelului apelor subterane, cand adancimea sapaturii
depaseste prevederile C 169-1988 - paragraf: 4.16. si conditiile paragrafelor 4.19, 4.28. din
acelasi normativ.
Sapaturi cu pereti in taluz
Aceste sapaturi, se pot executa in conditiunile C 169-1988 - paragrafele: 4.29 si 4.30,
cand fundul sapaturii se afla deasupra nivelului apei subterane.
Se mentioneaza in mod special urmatoarele:
La sapaturile executate pe terenurile in panta este interzis a se crea depozite de
pamant in amonte sau in aval de acestea, deoarece se pot declansa fenomene de alunecari.
Depozitele de pamant care vor servi ulterior la umpluturi, se vor amenaja in afara zonei de
amplasare a constructiei, in apropiere de aceasta.
Profilul longitudinal si transversal al transeii este dat in proiect, aici precizandu-se si
tehnologia de executie.
Lungimea unui tronson de sapatura pentru conducta nu va depasi 100m
Pamantul rezultat din sapaturi se va depozita pe o singura parte a transeii la distanta
minima de 50 cm de marginea transeii.
Terenul vegetal va fi depozit separat de restul pamantului excavat, fiind interzisa
folosirea lui la umpluturi. Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.
La traseele pentru pozarea conductelor, ultimul strat de 25 cm deasupra cotei de
pozare, va fi executat numai manual inainte de pozarea tuburilor, chiar si in cazul sapaturii
mecanizate.
-

Umplutura
Diferenta intre volumul total al excavatiei pentru un obiect si volumul exterior acestuia,
considerat pana la nivelul terenului, se va umple cu materialul rezultat din sapatura, in cazul
in care acesta este corespunzator, conform prevederilor proiectului.
Nu se accepta umpluturi executate cu:
pamanturi cu umflaturi si contractii mari;
maluri si argile noi;
materiale cu continut de teren vegetal sau substante organice;
materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn;
materiale cu bulgari, etc.
Umpluturile la transeele in care sunt pozate conductele se vor executa in doua etape:
prima etapa: dupa lansarea si pozarea conductei;
a doua etapa: dupa proba de presiune.
Controlul adancimii si pantelor transeii prevazute in proiect, se vor controla obligatoriu
cu porti de vizare si cruci, tolerantele fiind de max. 3 cm.
Umplerea transeii dupa lansare si pozarea conductei se va face in straturi succesive de
pamant de cate 20 cm grosime, compactate cu maiul de mana, pe inaltimea totala de 50 cm
peste creasta tubului.
In materialul de umplutura nu se admit pietre si bolovani, cu dimensiuni peste 50 mm.
Pe restul transeii umpluturile se vor efectua cu materialul provenit din sapaturi, prin
impingerea pamantului cu buldozerul si compactarea mecanica pana la nivelul stratului
vegetal.
Stratul vegetal, se va asterne prin impingere cu buldozerul, fara compactare, astfel
incat, dupa tasare sa se ajunga la nivelul terenului natural.
Conducta va fi acoperita cu pamant, lasand libere, pana la efectuarea probei de
presiune, imbinarile executate in transee, astfel incat sa se evite punerea in stare de
flotabilitate a conductei.
Dupa proba de presiune pe tronsoane, transeea se va umple complet cu pamant,
lasandu-se libere imbinarile intre tronsoane, care se vor umple dupa proba generala.

Suprafata terenului pe zona afectata de transeea conductei, trebuie sa fie refacuta in mod
identic cu destinatia initiala (teren agricol, drumuri, etc.).
Transeele pentru subtraversarile de drumuri vor fi umplute in conformitate cu detaliile
proiectului de subtraversare.
Verificarea si receptia lucrarilor va fi facuta cu respectarea prevederilor normativului C
56-2002.
-

Montaj conducta
In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta se intelege ansamblul format
din: tevi, fitinguri (coturi, teuri, reductii, capace), flanse, armaturi.
Metoda de lucru se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru:
Transportul conductelor si fitingurilor;
Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera;
Pregatirea conductelor, fitingurilor si garniturilor pentru montare;
Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor;
Conditii speciale de montaj (in functie de calitatea terenului de fundatie, nivel apa freatica,
actiuni corozive, etc.).
Transportul manipularea si depozitarea conductelor si a pieselor speciale
Elementele componente ale conductelor se protejeaza impotriva deteriorarilor ce pot
aparea in timpul transportului, depozitarii si manipularii.
Se va avea in vedere ca polietilena este expusa deteriorarilor prin zgariere fiind foarte
sensibila la contactul cu obiecte ascutite. In acest sens se vor lua masuri corespunzatoare,
avand in vedere ca se accepta adancimi de zgarieturi pana la 10% din grosimea peretelui de
teava.
Transportul, manipularea si depozitarea se vor face in conformitate cu recomandarile
furnizorilor de materiale.
Transport
Materialele neambalate se vor transporta in vehicule amenajate, cu platformele de asezare
plate, curate, fara obiecte taioase sau ascutite care pot produce deteriorari.
Se are in vedere ca in timpul transportului tevile sa fie ferite de orice sursele de caldura sau
emanatii de gaze. Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile, racordurile si piesele
din polietilena se vor transporta, preferabil, acoperite.
Tuburile din polietilena se livreaza si se transporta orizontal, in pachete ambalate.
Fitingurile, precum si alte materiale marunte se vor transporta in ambalajele originale, cu
respectarea tuturor masurilor de protectie anterior enuntate.
Manipulare
La incarcare si descarcare si la alte diverse manipulari, tuburile nu vor fi aruncate, iar
deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea chingii de piele, cauciuc, nylon
sau polipropilena, evitandu-se astfel alunecarea tuburilor in pozitie inclinata si deteriorarea
suprafetei exterioare.
Pachetele de tevi se vor manipula cu motostivuitoare, corespunzator dotate.
Se interzice tararea sau rostogolirea tuburilor din polietilena.
Depozitare
Depozitarea materialelor din polietilena in depozitele principale sau zonale se va face in
conformitate cu recomandarile producatorilor. Aceasta se va face corespunzator, tinand
seama de pericolul deteriorarii (deformari ale sectiunii transversale, ovalizari), precum si de
influenta variatiilor de temperatura sau a actiunii directe a radiatiilor solare.

Depozitarea se face tinandu-se seama de dimensiuni si tip de material, precum si de durata


depozitarii. Se va asigura accesul la materiale in ordinea achizitionarii acestora, pentru a
evita perioade mari de stationare si degradare in timp prin fenomenul de "imbatranire".
Tuburile trebuie depozitate in zone stabile si plane, lasandu-se cai de acces pentru scoaterea
materialului.
Polietilena de culoare albastra se va depozita acoperita, protejata de radiatiile solare.
Tuburile albastre de polietilena au o perioada de expunere la mediul extern, de pana la 12
luni, dar trebuie totusi acoperite cu folii opace. Tuburile negre de polietilena pot fi depozitate
in aer liber.
Fitingurile se vor depozita in spatii acoperite, in ambalajele cu care au fost livrate.
Conductele si fitingurile trebuie sa fie depozitate departe de:
surse de caldura;
uleiuri hidraulice sau lubrefianti;
benzina;
solventi;
alte chimicale cu reactie agresiva.
Este obligatorie evitarea oricarui contact cu hidrocarburi (carburanti, uleiuri, etc.).
Stivele de legaturi nu trebuie sa depaseasca o inaltime de 3 m.
Conductele libere pot fi depozitate si sub forma de piramide cu inaltimi de pana la 1m.
Depozitarea pe santier

Pe santierele locale, conductele si fitingurile trebuie sa fie depozitate intr-o maniera care sa
asigure pastrarea acestora fara a le deteriora si sa fie accesibile livrarii lesnicioase la locul de
munca.
Lucrari preliminare
Inainte de a incepe lucrarile de constructie, Contractorul pe baza proiectului, trebuie sa
procedeze la operatiile de trasare care permit:
sa materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductelor;
- sa stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente cum ar fi retelele de canalizare,
termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc..
Trasarea pe teren a retelelor de conducte va fi realizata in conformitate cu prevederile STAS
1924/5.
Antreprenorul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele proiectului si conditiile de
executie ale lucrarilor. In cazul in care anumiti parametri, cum ar fi natura solului, conditiile de
pozare, panta terenului etc. sunt in discordanta cu prescriptiile proiectului, trebuie sa fie
informat proiectantul de specialitate.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in punctele
caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la tangentele de
intrare si iesire din curbe, in punctele de intersectie cu alte conducte).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa traseului, la
distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor, depozitarii
pamantului, sau din cauza circulatiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.
. Executia transeei
Transeele vor fi executate cu ajutorul masinilor de excavat sau manual in functie de zona
amplasarii.
Atunci cand trebuie sapata transeea sub o cale de circulatie, se recomanda, in primul rand,
sa se decupeze drumul pe ampriza transeei cu ajutorul unui ciocan pneumatic, sau cu
mijloace manuale pentru a nu degrada zonele invecinate.
In principal se va adopta metoda santurilor inguste. Latimea transeei va fi egala cu diametrul
exterior al conductei la care se adauga 400 mm. In acest caz, toate operatiile pregatitoare se
vor desfasura pe marginea transeei.

Santurile trebuie sapate pana la nivelul cerut prin proiect, astfel incat sa se respecte
acoperirea minima a conductei la inghet si totodata sa corespunda profilului hidraulic
proiectat.
Materialul excavat trebuie sa fie depozitat de-a lungul traseului conductelor si apoi utilizat,
daca este posibil, pentru lucrarile de umplutura.
In timpul executiei transeei, se va avea grija sa se asigure stabilitatea peretilor prin sprijiniri
daca este cazul. In plus, se vor indeparta pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incat
sa se evite caderea lor accidentala pe conductele deja pozate.
Realizarea patului de pozare

Comportamentul tubului in sol este influentat si conditionat de modul de rezemare a acestuia


pe fundul transeei, de sprijinirea laterala si de umplutura.
Acestea intervin :
in repartizarea fortelor de reactiune ale solului;
- in actiunea impingerii laterale al terenului;
in repartizarea continua a sarcinilor asupra tubului;
in protectia tubului impotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din prezenta unor
corpuri dure la periferia sa.
Se intelege deci grija deosebita care trebuie acordata realizarii patului de pozare acolo unde
este cazul si umpluturii transeelor.
Patul de pozare are ca prima functie asigurarea unei repartitii uniforme a incarcarilor asupra
zonei de rezemare. Trebuie deci, sa se pozeze tuburile in asa fel incat sa nu aiba reazem
linear sau concentrat.
Sunt interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate, pentru a evita
concentratiile locale ale fortelor de incovoiere.
Este esentiala pozarea conductelor pe suport neted si continuu. Acest lucru se obtine prin
indepartarea oricaror puncte proeminente de pe fundul santului si inlocuirea lor cu material
de umplutura de granulatie fina.
Cand egalizarea nu poate fi executata cu usurinta, denivelarile mici pot fi depasite prin
amplasare de material selectionat sau cu granulatie fina, intr-un strat de minim 5 cm grosime,
compactat.
Ca urmare se disting doua situatii :
a. Pozarea pe sol existent fara coeziune
In cazul in care solul existent este sfaramicios (nisip sau pietris), pozarea directa poate fi
luata in consideratie cu conditia de a profila in prealabil suprafata de contact a tubului in solul
existent, astfel incat sa constituie o rezemare uniforma pe toata lungimea sa.
b. Pozarea pe pat realizat din material adaugat
In linii generale, atunci cand fundul transeei nu se preteaza la realizarea in situ a patului de
pozare, datorita naturii sale, portantei sale, fortelor statice si dinamice, este
necesar sa se sape transeea mai adanc, cu scopul de a se adauga material granular.
Grosimea dupa compactare sub generatoarea inferioara a tubului va fi minim 10 cm.
Materialele adecvate pentru realizarea patului (umpluturii) includ nisip de drenaj, pietris si sol
de natura friabila. Granulatia nu trebuie sa depaseasca 10 mm la patul conductei.
Nu se vor folosi drept suport temporar pentru conducte bucati de caramida sau alt material
dur.

Realizarea umpluturilor
Umplutura transeei cuprinde doua zone bine definite si anume:
Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesara
asigurarii stabilitatii conductei.
zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care actioneaza
asupra conductei si protejarea acesteia.
Zona de acoperire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie:

materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri sau materiale


solidificate;
pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare, trebuie sa
se utilizeze materiale friabile de adaos (nisipuri, pietrisuri, pamant) sau o protectie de beton;
nu se vor utiliza materiale agresive care deterioreaza conducta si nici soluri care prezinta
tasari ulterioare;
compactarea straturilor acestei zone se face in straturi succesive de maxim 15cm.
Compactarea se va face manual sau cu echipament usor pentru a nu periclita stabilitatea
tubului.
Zona de umplutura va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru
acoperirea tubului.
Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel incat tuburile sa
nu sufere nici o deteriorare.
Prezenta ocazionala a unor particule cu dimensiuni cuprinse intre 20 si 40 mm este
acceptata in procente foarte mici pentru zona de umplutura. In cazul in care exista si
particule de peste 40 mm, materialul trebuie refuzat.

Refacerea terenului si aducerea lui la forma initiala


In cadrul acestui proiect sunt prevazute numai lucrarile de refacere a terenului pentru
aducerea la forma lui intiala. Modernizarea sistemului carosabil nu face obiectul prezentului
proiect .
Montarea conductelor si a pieselor speciale
Verificarea materialelor
Materialele si produsele trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si agremente tehnice.
Certificatele de calitate vor fi emise si semnate de catre producator.
Elementele componente ale unei conducte care vor fi supuse presiunii trebuie sa aiba aplicat
marcajul, care sa coincida cu certificatele de calitate aferente.
Utilizarea altor materiale, in afara celor specificate in proiect, se va face numai cu avizul
proiectantului, care va stabili si conditiile de acceptare.

Componentele de conducte (tevi, fitinguri, armaturi, etc.) vor fi in conformitate cu cerintele


proiectului.
Inainte de a fi montate, tuburile si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si dimensional.
La examinarea vizuala tuburile si piesele trebuie:
sa fie liniare;
sa fie colorate uniform;
sa prezinte suprafata interioara si exterioara neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri,
arsuri, incluziuni sau zgarieturi;
sa prezinte intacte capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si
colierelor de priza;
sa prezinte sectiunea transversala a peretelui tubului fara goluri de aer sau alte
neomogenitati.
La examinarea geometrica tuburile si piesele trebuie:
sa nu prezinte abateri de la forma si dimensiuni;
sa aiba dimensiunile specificate prin normele ISO.
Procurarea materialelor din import se va face pe baza unui agrement tehnic.
Toate tuburile si piesele din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se
vor introduce in lucru.
Imbinarea conductelor

Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura necesara


recomandate de furnizori pentru montarea acestor conducte.
Conductele prevazute prin proiect se imbina prin urmatoarele procedee:
sudura cap la cap (imbinare nedemontabila);
electrofuziune (imbinare nedemontabila);
imbinare cu flanse (imbinare demontabila).
Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le prezinta un sistem
integrat din PEID, capabil sa preia sarcini de capat, consta in electrofuziunea conductelor.
Sudura cap-la-cap este cea mai frecvent utilizata metoda, totusi electrofuziunea ar putea fi
preferata prioritar, din cauza lipsei de spatiu.
Imbinarea conductelor prin fuziune se executa de personal calificat, cu echipamente
adecvate si prin metoda corespunzatoare materialelor de asamblat. Procedurile corecte de
asamblare a elementelor realizate din materiale diferite si avand grosimi diferite ale peretilor
sunt indicate in figura de mai jos.
Sudarea cap la cap
Sudarea cap la cap se va aplica doar pentru asamblarea elementelor din materiale similare
si avand aceeasi grosime a peretelui.
Sudarea cap la cap este adecvata pentru asamblarea tuburilor si armaturilor cu diametre mai
mari de 63 mm.
Tuburile cu grosimea peretelui mai mica de 20 mm pot fi asamblate prin sudare cap la cap si
cu ajutorul echipamentelor manuale cu functionare intr-un singur ciclu.
Tuburile cu grosimea peretelui de 20 mm sau mai mare trebuie asamblate numai cu ajutorul
tehnologiei de sudare cap la cap, prin intermediul echipamentelor automatizate avand ciclu
dublu de functionare.
Sudura cap la cap se realizeaza cu ajutorul unei placi electrice cu suprafata incalzita. La
aceasta tehnologie este esentiala verificarea independenta a temperaturii la suprafata.
Pentru asamblarea cap la cap a elementelor din PEID - PE80 se vor respecta instructiunile
producatorului echipamentelor de sudura.
Mai jos sunt enuntate etapele procedurii de sudare cap la cap prin presare manuala:
1. Se verifica daca echipamentul este complet, curat, fara defectiuni si in stare de
functionare.
2. Prima sudura va fi una de incercare. Pentru diametre mai mari de 180 mm se executa
doua suduri de incercare. Astfel se asigura faptul ca placa de incalzire este curata.
3. Se verifica daca tuburile (sau tubul si fitingul) ce urmeaza sa fie asamblate au acelasi
diametru interior, presiune de calcul si sunt realizate din acelasi material.
4. Se curata tuburile (sau tubul si fitingul) care urmeaza sa fie asamblate.
5. Se separa complet colierele de fixare si se pozitioneaza echipamentul de taiere.
6. Se pozitioneaza tuburile (sau tubul si fitingul) chiar in dreptul lamei echipamentului de
taiere si se strang colierele de fixare.
7. Se pune in functiune echipamentul de taiere si se preseaza capetele tuburilor (sau ale
tubului si fitingul) contra lamei dispozitivului, pana ce extruziunea incepe sa se detaseze
continuu din ambele componente de asamblat.
8. Se continua taierea, pe masura ce tuburile (sau tubul si armatura) se separa. Se opreste
echipamentul de taiere si se indeparteaza, dupa ce lamele de taiere s-au oprit.
9. Se indeparteaza bavurile. Nu se ating capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului). Se
verifica daca diferentele sunt in limite acceptabile.
10. Se aduc in contact capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) si se verifica daca intre
ele nu este un interstitiu vizibil. Piesele se reajusteaza, daca este necesar. Se verifica daca
diferentele sunt in limite acceptabile.
11. Se verifica nivelul combustibilului in generatorul electric. Capetele sunt in contact strans
(fara joc).
12. Se pune in functiune generatorul si se asteapta ca placa de incalzire sa ajunga la
temperatura de operare.
13. Se selecteaza regimul adecvat de crestere a presiunii de sudare. Se preseaza piesele
contra placii de incalzire utilizand acest nivel de presiune.
14.Se verifica dimensiunea initiala a bordurii de sudat.

15. Dupa bordurarea initiala, presiunea din sistem trebuie adusa la nivelul corespunzator
termofuziunii. Capetele tuburilor (sau ale tubului si fitingului) trebuie sa
ramana in contact cu placa de incalzire pe o durata corespunzatoare timpului de
termofuziune.
16. Se deschid colierele, se indeparteaza placa de incalzire si se verifica daca pe ea a ramas
material topit. Daca se constata existenta acestuia, nu se efectueaza imbinarea.
17. Daca placa de incalzire este curata, cele doua capete se aduc imediat in contact, timp de
10 secunde, printr-o miscare lina. Materialul topit trebuie sa se ruleze in mod uniform inapoi,
fata de linia de contact.
18. Se lasa imbinarea sa se raceasca pe durata specificata, mentinand-o in tot acest timp la
presiunea de racire.
19.Dupa racire (temperatura sudurii trebuie sa fie mai mica de 40C), se desfac colierele.
20. Se scot din coliere tuburile asamblate.
21. Se verifica imbinarea.
22. Daca este necesar, dupa racire se indeparteaza materialul in exces.
23. Se indeparteaza orice impuritate de pe fetele de incalzire.
Imbinarea prin electrofuziune

Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane electrosudabile, precum
si a unui echipament special.
Atunci cand acestea sunt conectate la o sursa de curent corespunzatoare, mansonul se
topeste in tub fara a fi nevoie de echipamente suplimentare de incalzire.
chipamentele de sudura moderne sunt unitati portabile total automatizate care permit un
control precis al tuturor parametrilor ceruti de procesul tehnologic (pozitie, temperatura, timp
etc.). Suplimentar, echipamentul are posibilitatea de inregistrare a urmatorilor parametri:
identificarea operatorului;
numarul operatiei;
data si ora efectuarii acesteia;
originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare;
parametrii ciclului de sudare.
Este foarte important ca cei care efectueaza asamblarea sa acorde o mare atentie
procedurilor astfel incat:
Suprafata oxidata a tubului peste adancimea mansonului sa fie inlaturata.
Toate partile imbinarii trebuie mentinute curate si uscate inainte ca acestea sa fie
asamblate, deoarece orice impuritate poate conduce la o asamblare defectuoasa. Daca se
foloseste procedeul de stergere, este foarte important sa existe asigurarea ca suprafata care
urmeaza sa fie asamblata este uscata.
Dispozitivele de fixare trebuie sa fie folosite corect, pentru a nu exista deplasari in timpul
procesului de imbinare si a ciclului de incalzire si racire.
Protectiile pentru sudura sunt utilizate astfel incat praful si ploaia sa nu contamineze
imbinarea.
Elementele de cuplare prin electrofuziune ajung in mod uzual pana la dimensiuni de 400 mm.
Uneori tevile livrate in colaci pot avea o ovalizare prea mare pentru a se potrivi in elementele
de cuplare (mansoane electrosudabile), sau coturile tuburilor pot face ca alinierea capetelor
sa fie imposibila. Solutiile de abordare in acest caz pot fi:
(i) Utilizarea sculelor mecanice de indreptare sau rotunjire de capete de tuburi sau fitinguri;
(ii) Imbinarea prin fuziune a unui tronson drept de tub in capatul colacului, inainte de
imbinare.
Imbinarea prin electrofuziune a conductelor si fitingurilor parcurge urmatoarele etape:
Etapa 1: Stabilirea reperelor de prelucrare
1a. Se indreapta prin taiere capetele de conducta in vederea imbinarii.
1b. Se curata capetele tubului pe o portiune de aproximativ 500 mm folosind o carpa curata.
1c. Se marcheaza zona, de pe care stratul oxidat de suprafata trebuie inlaturat, prin plasarea
mansonului necesar fixarii, de-a lungul capatului de tub unde va avea loc imbinarea. Se

traseaza o linie in jurul circumferintei la o distanta adecvata de capatul tubului, folosind un


marker potrivit.
In acest stadiu, nu se scoate inca mansonul din ambalajul sau.
Etapa 2: Pregatirea capetelor conductelor
2a. Cu ajutorul unui dispozitiv de aschiere mecanic se indeparteaza in mod uniform
materialul aflat in exces fata de adancimea de insertie de pe suprafata identificata a tubului,
pana la o adancime de 0,20,4 mm.
2b. Se asigura faptul ca tot materialul de polietilena in exces a fost indepartat.
2c. Nu se ating suprafetele aschiate.
2d. Cu ajutorul unei oglinzi se verifica daca si suprafetele inferioare de la extremitatea tubului
fix au fost aschiate complet.
Etapa 3: Alinierea conductelor de imbinat
3a. Se scoate mansonul electrosudabil din ambalaj si se verifica eticheta, ca asigurare a
faptului ca a fost aleasa dimensiunea corecta;
3b. Se potriveste acesta pe extremitatea tubului mobil. Se marcheaza pe tub adancimea de
penetrare, cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc;
3c. Se pozitioneaza din nou pe extremitatea tubului fix. Se marcheaza pe tub adancimea de
penetrare, cu capatul tubului aliniat la semnul de mijloc.
3d. Se pozitioneaza, fara a o strange, clema de fixare, pe tubul fix;
3e. Se pozitioneaza tubul mobil in dispozitivul de cuplare;
3f. Dupa ce se verifica faptul ca dispozitivul de cuplare este centrat cu clema de fixare si ca
tuburile sunt introduse in dispozitiv cu adancimea de penetrare, se strange clema complet.
3g. Se roteste usor dispozitivul de cuplare, pentru a verifica daca tuburile sunt corect aliniate.
Etapa 4: Procesul de electrofuziune
4a. Se verifica daca exista suficient combustibil in generator, pentru intreaga perioada de
fuziune. Se verifica dispozitivul de control si cablurile pentru a nu prezenta defectiuni.
4b. Se indeparteaza, capacele terminalelor electrice de pe dispozitivul de cuplare.
4c. Se conecteaza cablurile generatorului la bornele dispozitivului de cuplare.
4d. Se verifica timpul de fuziune indicat pe eticheta si se introduce in timer-ul dispozitivului de
control.
4e. Se apasa butonul de pornire al dispozitivului de control si se asigura faptul ca ciclul de
fuziune este parcurs in intregime.
4f. La sfarsitul ciclului de incalzire, indicatorii de topire trebuie sa aiba o valoare crescuta.
Daca nu se constata nici o modificare vizibila a acestora, imbinarea trebuie taiata si se va
executa o noua imbinare.
4g. Se asteapta ca ansamblul sa se raceasca, respectandu-se timpul de racire indicat pe
eticheta.

4h. Se indeparteaza cablurile si clemele de fixare.


Imbinare cu flanse
Acest tip de imbinari se practica pentru montajul armaturilor pe retea (vane de separare,
hidranti).
Cea mai des intalnita este imbinarea cu flansa metalica care necesita utilizarea unei piese
speciale (adaptor pentru flanse) care se racordeaza la conducta printr-una dintre imbinarile
fixe amintite.
Flansa utilizata este introdusa liber pe aceasta piesa, fiind utilizata drept contraflansa pentru
fixarea armaturilor.
Presiunea nominala a flanselor va fi cel putin egala cu cea mai mare presiune nominala a
conductelor sau fitingurilor la care sunt atasate.
Dupa curatirea flanselor, garnitura va fi pozitionata cu grija iar suruburile se vor strange initial
cu mana. In continuare, suruburile de fixare se vor strange cu cheia alternandu-le pe cele
diametral opuse.
Garnitura de etansare si lungimea suruburilor folosite, trebuie sa fie potrivite tipului de
adaptor.

Garniturile de etansare din cauciuc vor fi pastrate la intuneric, la adapost de efectele


temperaturilor reduse sau mari si se va evita deformarea lor pana in momentul utilizarii.
Suruburile, piulitele si saibele vor fi zincate la cald.
Zonele filetate ale suruburilor vor fi acoperite cu unsoare grafitata pana in momentul utilizarii
lor.
Lungimea suruburilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca atunci cand acestea sunt
stranse cu piulitele sa ramana cel putin un pas peste piulita.
Pozarea tuburilor in transee
La pozare se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de distributie STAS 6819-97 Aductiuni si STAS 8591/97- Amplasarea in localitati a retelelor subterane.
Inainte de pozarea conductelor, transeea se va verifica astfel incat sa se evite prezenta in
patul de asezare sau in umplutura a unor corpuri tari (pietre, roci, etc.) cu muchii taioase sau
colturi ascutite. Acestea pot produce fisuri in cadrul unui proces de abraziune in conditii de
dilatatie si contractie a conductei.
Tubul va fi verificat pentru descoperirea eventualelor defecte, iar, in cazul imbinarii prin
electrofuziune, se va verifica daca gradul de racire al tubului este satisfacator.
Daca conductele au fost depozitate la o temperatura diferita de cea a mediului ambiant se va
avea grija ca inainte de instalare in sant aceasta sa corespunda mediului de lucru.
Conductele vor fi coborate in mijlocul santului, avand grija sa nu fie deteriorate.
Este interzis contactul uneltelor de fier si a obiectelor grele cu tronsoanele de conducta.
Trebuie luate toate masurile de siguranta pentru a evita patrunderea materialelor straine in
interiorul tevilor si fitingurilor. In timpul montajului nu se permite introducerea in conducte a
uneltelor sau a altor materiale.
Schimbari ale directiei tronsonului de conducta de PEID pot fi permise de capacitatea de
indoire a tuburilor. Cu toate acestea trebuie mentinut tubul pozitionat central in sant prin
compactarea corecta a materialului de umplutura de pe margine.
Daca este necesara realizarea imbinarilor in interiorul santului, trebuie asigurat un mediu de
lucru propice in ceea ce priveste spatiul, temperatura si protectia impotriva intemperiilor.
Capatul liber al conductei in curs de montare va fi protejat cu un capac, care va fi deplasat
inainte pe masura ce progreseaza lucrarile. Atunci cand lucrarile sunt oprite, inclusiv
noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etans.
Tronsonul va fi fixat in sant pentru a se evita plutirea lui in cazul in care santul este inundat.
Pentru a impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, acesta se va astupa la anumite
distante ce nu vor depasi 250 m. Aceste obstacole vor fi indepartate atunci cand operatiunile
de montaj ajung in dreptul lor.
Este necesara tinerea unei evidente complete si clare a instalarii inainte de acoperirea
conductelor.
Proba de presiune a conductelor de aduciune i a reelelor de alimentare cu ap
(conf. Met.I22-99).
Proba de presiune a conductelor se execut conform prevederilor SR 4163-3 i
STAS 6819.
nainte de punerea n funciune, conductele se supun urmtoarelor ncercri de presiune:ncercarea pe tronsoane a conductelor;- ncercarea pe ansamblu a conductelor. ncercrile la
presiune a conductelor se fac numai cu ap.
Proiectul pentru conducte precizeaz condiiile de efectuare a probei de presiune, avnd n
vedere tipul conductei, reglementrile tehnicespecifice n vigoare i prevederile
productorului de material.
Tronsonul de prob nu va depi 500 m.
Se supun la prob numai tronsoanele care ndeplinesc urmtoarele condiii:
- au montate toate armturile;

- s-a realizat o acoperire parial a conductei lsndu-se mbinrile libere;


- s-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale;
nainte de umplerea tronsonului cu ap, se nchid capetele tronsonului cu capace
asigurate .Nu se folosesc robinete ca piese de nchidere a capetelor tronsoanelor supuse
probei.Umplerea tronsonului cu ap se face prin punctul cel mai de jos al acestuia dup ce,
n prealabil, s-au deschis robinetele de aerisire prevzute npunctele nalte i care se nchid
treptat, numai dup ce prin robinetele respective se evacueaz ap fr aer.
Presiunea de prob se msoar i se realizeaz n punctul cel mai cobort al reelei. Se vor
utiliza pompe cu piston.
3.6.8 Presiunea de prob i durata de prob se stabilesc prin proiect avndu-se n vedere ca
presiunea de proba trebuie sa fie 1,5xPresiunea de lucru. Pentru verificarea presiunilor
obinute se monteaz manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete,
puncte nalte i joase,ramificaii, cmine).
3.6.9 Proba se consider reuit pe tronsonul respectiv, dac sunt ndeplinite urmtoarele
condiii:
- la examinarea vizual s nu prezinte scurgeri vizibile de ap, pete de umezeal pe tuburi i
n special n zona mufelor, la mbinri;
- pierderea de presiune s nu depeasc valorile prevzute n proiect.
3.6.10 Dup terminarea probei pe tronson, acesta se umple cu pmnt i se execut
legtura cu tronsonul adiacent, probat anterior, mbinrile ntre tronsoane rmnnd
descoperite pn la proba general a conductei de aduciune.
3.6.11 ncercarea definitiv, pe ansamblul conductei se face n regim de funcionare a
acesteia, prin observarea timp de 2 ore a mbinrilor dintre tronsoane, care nu trebuie s
prezinte pierderi vizibile de ap.
3.6.12 Probele de presiuni se execut numai la temperaturi minime de 5C, prognozate pe o
durat de 3 zile.
3.6.13 n cazul cnd proba de presiune nu este corespunztoare se iau msuri de remediere
necesare i se reface proba de presiune.
3.6.14 Verificrile, ncercrile i probele punerii n funciune se fac la conductele noi i la
nlocuire de conducte.Acestea se pot efectua la ntreaga reea prevzut n documentaia de
investiie, sau pe tronsoane de conducte ce pot fi puse n funciune.
3.6.15 Verificrile, ncercrile i probele se execut conform Legii 10/1995, privind calitatea
construciilor, Regulamentului de recepie a lucrrilor deconstrucii i instalaii aferente
acestora (HG nr. 273/94), STAS 4163 i altor reglementri specifice.
3.6.16 nainte de efectuarea probei de presiune se verific:- concordana lucrrilor executate
cu proiectul;- caracteristicile robinetelor, hidranilor, golirilor, ventilelor de aerisire-dezaerisire,
reductoarelor de presiune, clapetelor, altor armturi etc.;
- poziia hidranilor i a vanelor ngropate;
- poziiile i execuia cminelor, echiparea acestora;
- protecia anticoroziv i termoizolaiile, unde este cazul;
- calitatea sudurilor i a mbinrilor;
- execuia masivelor de ancoraj.
3.6.17 Proba de presiune, splarea i dezinfectarea conductelor se execut conform
prevederilor STAS 4163-3, STAS 3051
Dupa finalizarea probelor de presiune se va face dezinfectia conductelor. Dupa umplerea
acestora cu apa potabila, se vor lua probe urmand a fi analizate de catre un laborator
autorizat. In functie de rezultatele transmise de laborator, se va trece la furnizarea apei
potabile sau se va relua procedura de dezinfectie a conductelor pana cand rezultatele de la
laborator vor permite trecerea la furnizarea apei potabile.
Receptia si punerea in functiune
Receptia se realizeaza in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in
constructii Regulamentul de receptie al lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" (HG
273/1994) si cu alte norme aferente acestui domeniu.
Stadiile receptiei sunt:

Receptia la terminarea lucrarilor contractate.


Receptia finala - la sfarsitul perioadei de garantie, stipulata in contract.
Receptia lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora.
Receptia lucrarilor implica in mod obligatoriu efectuarea urmatoarelor verificari:
sa fie respectate dimensiunile si cotele prevazute in desenele de executie;
sa fie respectate prescriptiile de montaj si functionarea corecta a vanelor, ventilelor de
dezaerisire si a altor dispozitive prevazute pe retea.
asigurarea etanseitatii conductei;
asigurarea capacitatii de transport.
Punerea in functiune a sistemului de alimentare cu apa si reteaua de distributie
necesita luarea in prealabil a urmatoarelor masuri obligatorii:
intocmirea regulamentului de exploatare si intretinere, cu respectarea "Instructiunilor
tehnice";
instruirea personalului de exploatare si verificarea masurii in care acestia si-au insusit
prevederile regulamentului de exploatare;
organizarea evidentelor de exploatare;
asigurarea unui sistem corespunzator de prelucrare si transmitere a datelor;
instituirea zonelor de protectie sanitara;
obtinerea autorizatiei sanitare.
La punerea in functiune a lucrarilor, va participa in mod obligatoriu si personalul de
exploatare.
Norme de protectia muncii

La executia lucrarilor se vor respecta :


Normele republicane de protectie a muncii, aprobate prin ordinul comun al Ministrului Muncii
si Protectiei Sociale si Ministrului Sanatatii nr. 34/20 februarie 1975 si respectiv nr. 60/20
februarie 1975.
Normele specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor MMPS
387/95.
Normele Generale de Protectie a Muncii, aprobate prin Ordinul nr.578/DB/ 5840/26.11.1996
al Ministrului de Stat, Ministrului Muncii si Protectiei Sociale si Ministrului Sanatatii.
NE-002-1997 Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii
si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor.
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat prin Ordinul
9/N/15.03.1993 al M.L.P.A.T.
Din cadrul
regulamentului mai sus amintit, se vor respecta in mod deosebit
prevederile din urmatoarele capitole:
Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de
lucru;
Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale personalului muncitor;
Organizarea activitatii de protectie a muncii;
Controlul medical al personalului;
Instructajul de protectie si igiena a muncii;
Repartizarea personalului la locurile de munca;
Reguli de igiena a muncii. Acordarea primului ajutor.
Mijloace individuale de protectie;
Dispozitive de securitate a muncii;
Lucrari executate pe timp friguros;
Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
Electrosecuritate;
Alimentare cu apa si canalizari;
Izolatii si protectii anticorozive;
Instalatii si masini de ridicat;
Utilaje, masini si instalatii pentru constructii;
Dispozitive, scule si unelte de mana;
Utilaje folosite in ateliere.

Tehnologia de executie a conductei de canalizare


Pe durata de functionare a intregului sistem de utilitati vor fi aplicate si prevederile
Normativului P 130/99 privind urmarirea comportarii constructiilor.
Conditiile generale de selectare a materialelor sunt:
sanitare
tehnice
economice
Pentru a putea realiza si exploata cat mai bine lucrarile necesare amplasamentul s- a
avut in vedere urmatoarele aspecte:
sa permita protectia sanitara a obiectului (influenta obiectului asupra mediului
cazul canalizarii);
terenul sa fie stabil in stare naturala dar si dupa realizarea constructiei;
suprafata de teren sa fie libera de constructii si sa fie proprietatea autoritatii locale
sau sa poata fi expropriabila (in conditiile legii);
sa fie accesibil (langa un drum existent) pentru eventualele echipamente de lucru
sau de executie;
sa fie in apropierea unei surse de energie, daca obiectul va avea nevoie sa
functioneze cu energie, si sa fie disponibila cantitatea de energie necesara;
sa nu necesite constructii suplimentare de mare anvergura;
sa permita o eventuala extindere in viitor;
suprafata de teren sa nu fie destinata altei constructii, stanjenind executarea
acesteia;
sa fie cat mai ferita de eventualele poluari accidentale sau sistematice;
sa permita o functionare tehnologica rationala a sistemului;
sa permita interventii pentru reparatii fara lucrari suplimentare importante;
sa permita functionarea cu un consum cat mai mic de energie;
sa permita extinderi fara modificari importante ale constructiilor existente;
sa nu produca neplaceri vecinilor (zgomot, miros, dezvoltarea insectelor etc.);
Retelele de canalizare a apelor uzate menajere si pluviale vor fi construite din
conducte de PVC amplasate in subteran Pe verticala, vor fi asezate sub conductele de apa
potabila, conducta de gaz, cabluri electrice, canalele de cabluri telefonice, etc.
Conditiile de amplasare la incrucisarea retelelor edilitare si distantele in plan
orizontal si vertical a canalelor care colecteaza si transporta ape uzate si/sau ape meteorice
fata de alte elemente de constructie, arbori, retele, etc. sunt recomandate in SR 8591/1
"Retele subterane. Conditii de amplasare". Principalele conditii de amplasare aplicabile in
situatia prezentului studiu sunt prezentate mai jos.
Distanta minima intre conducte si canale precum si intre acestea si
constructiile existente trebuie sa asigure stabilitatea constructiilor, tinand seama de
adancimea de fundare precum si de caracteristicile geotehnice ale terenului.
In cazul retelelor de apa potabila aflate in vecinatatea canalizarii trebuie sa
asigure evitarea exfiltratiilor din canal si infiltratii ale apei de canalizare in reteaua de apa
potabila.
Incrucisarile intre retelele edilitare subterane se fac, de regula sub un unghi de
proiectie intr-un plan orizontal de 75... 90. Se admit reduceri ale unghiului pana la 45, in
cazul in care conductele sunt amplasate pe strazi care se intersecteaza pana la acest unghi.
In plan vertical, profilul in lung prin colector va fi conceput astfel incat pantele
radierului canalelor sa urmareasca, pe cat posibil, pantele terenului natural pentru a rezulta
un volum de terasamente minim, cu conditia respectarii vitezelor minime si maxime in
colectoare.
Organizarea executiei lucrarilor cuprinde complexul de masuri prin care se asigura
realizarea acestora in conformitate cu proiectele respective, in limita valorilor si termenelor
planificate.
Principalele obiective urmarite de antreprenor pentru o organizare rationala a
executiei lucrarilor sunt:
realizarea lucrarilor la termenele stabilite prin graficul de executie;
imbunatatirea calitatii lucrarilor executate;

nedepasirea costului de executie a lucrarilor fata de prevederile din devizul


oferta;
reducerea termenului de executie;
ridicarea productivitatii muncii si a gradului de folosire a utilajelor;
adoptarea unor tehnologii de executie caracterizate printr-un procent maxim
de mecanizare.
Trasarea canalului se executa tinand seama de:
prevederile documentatiei tehnice (proiectul de tehnic si de detalii de
executie);
nivelmentul reperelor permanente, efectuat cu precizia stabilita prin proiect;
prevederea de-a lungul traseului a unor repere provizorii, pentru executie,
legate de reperele definitive;
materializarea axelor de trasare si a unghiurilor, fixate si legate de obiecte
permanente, existente pe teren (cladiri, constructii etc.) sau de stalpii montati pe traseu in
acest scop;
intersectiile traseului fiecarei utilitati cu traseele constructiilor si retelelor
subterane existente, ce vor fi marcate la suprafata terenului, prin semne speciale.
Lucrarile de sapatura a transeelor se executa in conformitate cu prevederile
proiectului. Lucrarile se ataca intotdeauna din aval spre amonte.
Metodele de executare a sapaturilor sunt determinate de volumul lucrarilor, de
caracteristicile solului, precum si de adancimea si forma transeelor. Transeele pentru
montarea utilitatilor se executa cu pereti verticali sau in taluz, in functie de natura solului si de
spatiul disponibil pentru executarea sapaturii.
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza pe o singura parte lasandu-se o
bancheta de siguranta de 50 cm. Sapatura se adanceste in mod potrivit in dreptul imbinarilor
dintre tuburi pentru a permite executarea etanseitatii imbinarii si a se evita rezemarea tubului
numai pe mufe.
Pe toata durata executiei se va analiza ce cantitate de pamant se poate depozita
lateral transeii, astfel incat pe toata lungimea strazii pe care se executa sapaturi sa se
asigure o fasie suficienta accesului si circulatiei autovehiculelor Salvarii si Pompierilor.
Pentru circulatia pietonilor peste transei se prevad la distante de 30... 50 m podete
(pasarele) de acces dotate cu balustrade de protectie.
Depozitarea pamantului rezultat din sapatura in lungul transeii va avea in vedere si
asigurarea scurgerii apelor din precipitatii astfel incat sa se evite inundarea sapaturilor sau
terenurilor invecinate.
Executarea sapaturilor transeelor cu pereti verticali se face cu sprijinirea peretilor.
Pentru adancimi de sapatura mai mari de 5,0 m, sprijinirea traseului se va face pe
baza unui proiect de sprijiniri.
Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapilor si bilelor din lemn de brad sau al
sprijinitor metalice, in asa fel incat sa se obtina o siguranta suficienta pentru lucrarile de
montaj si o usoara executare a lucrarilor in interiorul transeei.
Problema epuizarii apei subterane din sapatura poate constitui un factor
determinant in alegerea metodei de executie a lucrarilor de canalizare si a adoptarii
materialelor adecvate pentru asigurarea realizarii unor lucrari corespunzatoare.
Factorii principali care determina metodele si mijloacele de epuizare a apelor din
sapaturi sunt:
marimea debitelor infiltrate;
nivelul maxim al panzei freatice fata de fundul sapaturii.
Metodele folosite pentru epuizarea apelor din sapaturi se stabilesc si in functie de
consistenta si permeabilitatea terenurilor in care sa executat sapatura.
La pozarea retelelor, pentru diferite adancimi, se vor respecta indicatiile
proiectantului (pe baza calculelor statice efectuate) si ale producatorului materialului.
Umplerea transeelor se face cu pamantul rezultat din sapatura, dupa un control de nivelment
si verificarea calitatii executiei lucrarii.
Pe retelele montate se aseaza numai pamant afanat, eventual cernut, eliminanduse bolovanii mari sau resturi din beton sau din alte materiale dure. Pamantul afanat se
aseaza in straturi care se compacteaza separat cu o deosebita ingrijire.

Umpluturile se executa manual, in straturi de 10..15 cm pe primii 0,30 m deasupra


tubului. Fiecare strat se compacteaza separat cu maiul de mana sau cu maiul "broasca".
Restul umpluturii se face in straturi de cate 20..30 cm grosime, de asemenea, bine
compactate, pana la suprafata terenului, urmarindu-se realizarea unui grad de compactare
Proctor de minimum 97%, in conformitate cu prevederile STAS 2914.
Se interzice ingroparea lemnului provenit din cofraje, sprijiniri, etc. in umplutura.
Receptia reprezinta actiunea prin care beneficiarul accepta si preia lucrarea de la
antreprenor in conformitate cu documentatia de executie, certificandu-se ca executantul si-a
indeplinit obligatiile contractuale cu respectarea prevederilor proiectului. In urma receptiei
lucrarii, aceasta trebuie sa poata fi data in exploatare.
-

Refacere drumuri
Pentru execuie se vor respecta: normele, STAS-urile, si legile in vigoare privind
lucrrile premergtoare, calitatea materialelor, modul de preparare al betoanelor, punerea in
opera, recepia pariala si finala a lucrrilor.
Aceasta metoda de lucru nu face obiectul verificarii de catre verificator atestat de
proiecte.
CAPITOLUL 1 GENERALITATI
Prezena metoda de lucru i trateaz att lucrrile de terasamente ct si cele de
suprastructura, evideniind legile, normativele, STAS-urile precum si alte reglementari in
vigoare.
A. INFRASTRUCTURI DRUMURI, PLATFORME, TROTUARE.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINA
C 56-85 Normativ pentra verificarea calitii si recepia lucrrilor de construcii;
P 82-86 Instructiuni tehnice pentra proiectare;
Ordin IGESIG si ICCPDC nr. 51/11.12.1985 privind micarea de terasamente;
Legea nr. 13/1974-Legea drumurilor;
Norme de protecia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii
aprobate cu ordinul 34 si 60/1975 respectiv 110/1977;
Ordinul M.T. nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea i
modernizarea drumurilor;
SR 4032/1-2001 - Lucrri de drumuri. Terminologie;
SR 183-1: 1995 - Lucrri de drumuri. mbrcmini din beton de ciment
executate n cofraje fixe Condiii tehnice de calitate;
STAS 1243-88 - Teren de fundare. Clasificarea i identificarea pmnturilor;
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare cu ncercarea Proctor;
STAS 2914-84 - Lucrri de drumuri.Terasamente. Condiii tehnice generale de
calitate;
SR 662-2002 - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier;
SR 667: 2001 - Agregate naturale i piatr prelucrat pentru drumuri. Condiii tehnice
de calitate;
CD 127-2002 - Instruciuni tehnice departamentale de proiectare i execuie a
straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu liani puzzolanici;
STAS 12253-84 - Lucrri de drumuri. Straturi de form. Condiii tehnice generale de
calitate. STAS 6400-84 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice
generale de calitate;
STAS 10473/2-86 - Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau
pmnturi stabilizate cu liani hidraulici sau pnzzolanici. Metode de determinare i ncercri.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali. Metode
de ncercare;
SR EN 197-1: 2002 - Ciment. Partea 1: Compoziie, specificaii i criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale;
STAS 790-84 - Ap pentru betoane i mortare;

C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i


instalaiilor aferente;
STAS 1243-88 -Terenuri de fundare;
STAS 6054-77 -Teren de fundare - adincime de inghet;
STAS 3300-85 - Calcul teren de fundare;
STAS 1242-87 -Cercetri geotehnice (foraje sau sondaje deschise);
STAS 1339-79 -Dimensionare sisteme rutiere;
STAS 2900-89 -Limea drumurilor;
STAS 4032-90 -Tehnologie de lucru;
A.1. MOSTRE SI TESTRI
Pentru determinarea capacitii portante a terenului ct si caracteristicele fizicocbimice a apelor de infiltraii si subterane se vor efectua in prealabil studii geotehnice si
hidrografice din teritoriu.
Numrul si locul de recoltare se stabilete de ctre proiectant.
A.2. EXECUTAREA LUCRRILOR
Execuia lucrrilor de terasamente se va face in conformitate cu prevederile
indicativului de norme de deviz Ts.
Suprafaa trenului pe care se va executa terasamentele si infrastructura se va pregti
in prealabil prin curare de iarba si resturi vegetale, dupa care se extrage pamntul vegetal
pe toata grosimea lui. Pamntul obinut se depoziteza in zona si se folosete la spatii verzi si
consolidare de taluze.
Rambleele se executa numai in trepte de nfrire avnd limea minima de 1,00 m. si
inclinarea de 2% spre vale.
Execuia terasamentelor pe timp friguros (sub -5C) se pot face cu luarea unor masuri
speciale stabilite prin studii geotehnice.
In zonele unde se depisteaz conducte sau cabluri electrice subterane sapaturile se
executa in mod obligatoriu manual si se anuna beneficiarul acestora.
Executarea lucrrilor se va face cu utilaje si scule din dotarea antreprenorului si numai
manevrate de personal calificat.
In ramblee pamntul se va aterne in straturi uniforme pe intreaga lungime si latime a
rambleului.
Spaturile pentru realizarea patului sistemului rutier se vor executa pe tronsoane
Iimitate,imediat inainte de execuia fundaiei
Antreprenorul, impreuna cu beneficiarul va urmri controlul calitilor lucrrilor si va
convoca proiectantul pentru:
verificarea trasrii;
verificarea capacitii portante;
verificarea imbracamintii rutiere.
Terminarea lucrrilor de infrastructura implica luarea unor masuri de ndeprtare din
zona punctelor de lucru a tuturor utilajelor si materialelor in vederea recepiei pe categorii de
lucrri efectuate.
Se vor lua masuri de protecie a lucrrilor pna la realizarea suprastructurilor.
B. SUPRASTRUCTURI DRUMURI PLATFORME TROTUARE GENERALITI
Acest capitol cuprinde lucrrile de baza specifice pentru realizarea suprastructurii
drumurilor platformelor si trotuarelor ce se executa independent sau in complexe de
amenajri ansanbluri.
La elaborarea acestor metode de lucru s-a avut in vedere ca lucrrile se executa de
unitati specializate,cu personal calificat. Funcie de complexitatea lucrrii proiectantul asigura
asistenta tehnica si emite dispoziii de antier ce completeaz detaliile de execuie.
Imprastierea materialului de umplutura se executa in straturi uniforme, cu grosimea de
la 10 cm la 30 cm, in vederea compactrii fiecrui strat.
Compactarea se va executa cu compactoral manual acionat mecanic.
Compactarea se considera ca se executa la umiditatea optima de compactare, printrun numr valabil de treceri suprapuse peste fiecare strat.
Gradul de compactare se considera ca se realizeaz conform STAS 2914/4-89.
Umiditatea optima de compactare, stabilita conform STAS 1913/1-83, se asigura prin
stropire manuala in locuri inguste, pentru completarea gradului de umiditate necesar.

Se considera ca prin compactare manuala, se realizeaz gradul de compactare artat


mai jos:
9096% cand se face pe straturi de 10 cm grosime;
8090% cand se face pe straturi de 20 cm grosime.
Controlul va fi strat dupa strat.
Verificarea se va face la:
calitatea pmntului utilizat;
grosimea straturilor aternute;
modul de deformare limara prin ncercri directe pe teren.
Modul de deformatie liniara Ia nivelul patului drumului (Edp) trebuie sa fie de minim
100 daN/cmp.
CAPITOLUL 2 SUBSTRATUL DE BALAST
Pentru execuia stratului de fundaie, se vor utiliza balast simplu sau balast amestec
optimal cu granula maxima de 71 mm.
Balastul trebuie sa provin din roci stabile, neaterabe a aer, apa sau nghe, nu
trebuie sa conin corpnri strine vizibile (bulgari de pamant, crbune, lemn, resturi vegetale)
sau elemente alterate.
Pentru a fi folosite n stratul de fundaie balastul oprimai trebuie sa ndeplineasc
caracteristicile calitative artate in tabelul 1.

Tabel 1
CARACTERISTICI

Condiii de admisibilitate

Balast
Sort

Metode de
verificale
conform
STAS

Balast
optimal
071

71
Coninut de fraciuni
%
Maxim: sub 0,02 mm
sub 0,2 mm

0 ... 7,1 mm

15
70

31,5 ... 71 mm
Granulozitate

Coeficient de
neuniformitate
(Un) min
Echivalent de nisip

>3
0
Continu
a

15

30

191 3/5-85

4 ...10
30 ... 4606-80
45
25 ...
40
sa se
4606-80
nscrie
intre
limitele din
tabelul 2
730-89

30

730-89

(EN) min
Uzura cu maina tip
Los
Angeles (LA.) %

30

30

730-89

Tabel 2
Domeniu de
Limita
granulozitate
0,71

inferioara
superioara

Treceri in % din greutate


prin sitele sau
Ciururile de diametre de ...
0,02
0,2
7,1
0,00
4,0
30,0
3,00 10,0
45,0

31,5 71,0
60
100,0
75
100,0

Balastul opfimal se poate obine fie prin amestecare sorturilor 07, 716, 1631 (40),
31(40)71, fie direct din balast, daca ndeplinete condiiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal simt artate
in tabelul 2.
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitii acesteia. Aprovizionarea la locul de punere in
opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au artat ca este corespunztor.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitii balastului sau balastului optimal
astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) vor fi cuprinse rezultatele determinrilor
efectuate de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in funcie de
cantitatea necesara si de ealonarea lucrailor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea nu corespunde prevederilor din tabelul 1, se corecteaz sorturile
granulometrice deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
Apa necesara compactrii stratului de balast poate sa provin din alte surse, dar in
acest din urma caz nu trebuie sa conin nici un fel de particule in suspensie.
2.1. Controlul calitii balastului nainte de realizarea stratului de fundare
Controlul calitii se face de ctre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Nr.
Aciunea,
Frecventa minima
Dete
crt.
procedeul de
rmin
verificare sau
are
caracteristici ce
conf
se verifica
orm
STA
S
La
La locul
aprovizionare
de
punere
in opera
2
3
4
5
1.
Examinarea
La fiecare lat.

2.

datelor nscrise in
certif. de calitate
sau certif. de
garanie
Determinare
granometrica

3.

Umiditate

Rezistente la
uzura cu masina
tip Los Angeles

aprovizionat

O proba la
fiecare lat
aprovizionat pt.
fiecare sursa
(daca este
cazul pt.
fiecare sort)

0 proba la
fiecare lot
aprovizionat pt.
fiecare sursa

4605
-80

0 proba
pe
schimb
(si sort)
si ori de
cte ori
se
observa
o
schimbar
e
cauzata
de
condiii
meteorol
ogice
-

4605
-80

73089

2.2. Punerea in opera a balastului masuri preliminare


La execuia stratului de fundaie de balast se va trece numai dupa receptionarea
lucrrilor de terasamente in conformitate cu prevederile metodelor de lucru pentru realizarea
acestor lucrri.
nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului optimal.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a
nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n funcie de sursa folosita
si care vom fi consemnate in registrul de laborator.
2.3 Stabilirea caracteristicilor pe compactare
2.3.1. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se
stabilesc de ctre un laborator de specialitate nainte de nceperea lucrrilor de execuie.
Prin ncercarea Proctor modificata, conf STAS 1913/13-83 se stabilete:
qdu max.P.M.= greutatea vommica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M.= umiditatea optima de compactare, exprimata in %.
2.4. Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul antierului de
probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumetrica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
In vedera stabilirii gradului de compactare gc.

gc

qdu ef
100
qdu max PM

La execuia stramlui de fundaie se va urmri realizarea gradului de compactare


artat la art. 13.
Experimentarea are ca scop de aa stabili pe antier in condiii de execuie curente,
componenta atelierului de compactare si modul de acionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut , precum si realizarea grosimii din proiect si o suprafaa
corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta dirigintelui,
efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate.
n cazul in care gradul de compactare prevzut nu poate fi obinut, executantul va
trebui sa realizeze o noua incercarea dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pun in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in
mc.
S = suprafaa calculata in compactare in intervalul de timp dat exprimat in mp.
n cazul cnd se folosete tandem de utilaje de acelai tip, suprafeele clcate de
fiecare utilaj se cumuleaz.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de
referina pentru restal lucrrii.
Caracteristicile obinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmrirea calitii lucrrilor.
CAPITOLUL 3 - FUNDAII DE PIATRA SPARTA - MATERIALE
AGREGATE NATURALE
Pentru execuia fundaiilor din piatra sparta se utilizeaz urmtoarele agregat:
a. Pentru fundaie din piatra sparta mare 6390 mm
- balast 071 mm in stratul inferior;
- piatra sparta 6390 mm in stratul superior;
- split 1625 mm impanarea stiatului superior;
- nisip gruntos sau savura ca material de protecie;
b. Pentru fundaie din piatra sparta amestec optimal 0 - 63 mm
- nisip 07 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pmntul din patul drumului este
coeziv si nu se prevede execuii unui strat de forma sau balast 071 pentru substratul
drenant;
- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul gruntos sau savura ca material de protecie nu se prevd in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, apa sau inghet
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistuase.
Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundaie nu trebuie sa conin corpuri
strine vizibile (bulgari de pamant, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 08, 816,
1625, 2540 si 4063 fie direct de la concasare daca indeplinesc conditiile de calitate.
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce
analizele de .laborator au artat ca este corespunztor.
In timpul transportului de la furnizor la antier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite
de impuriti.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separate pe sorturi si pstrate in
condiii care sa le fereasc de imprastiere, impurificare sau amestecare.

Materialul

Laboratorul antierului va tine evidenta calitii agregatelor astfel:


- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de
laborator.
In cazul in care la verificarea calitii amestecului de piatra sparta amestec oprimal
aprovizionata, granulo zi tatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acesta
se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative
prevzute.
Apa necesara realizrii straturilor de fundaie poate sa vina din reeaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in
suspensie.
3.1. Controlul calitii agregatelor nainte de realizarea straturilor de fundare
Controlul calitii se face de ctre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 4.
Tabelul 4
Aciunea, procedeul
Frecventa minima
Meto
La
La locul de
de verificare sau
de
aprovizionare
punere in
caracteristicile care
de
opera
se verifica
deter
mina
re
conf.
STA
S
2
3
4
5
Examinarea datelor
La fiecare lot
nscrise in ceri fi
aprovizionat
catul de calitate sau
certificatul de
garantie
Corpuri strine:
In cazul in care
Ori de cate
4606
argila bucati
se observa
ori apar
-80
argila aderenta
prezenta lor
factori de
confinatul de
impurificare
crbune
Granulozitatea
o proba la max.
4606
sorturilor
500 mc pt.
-80
fiecare sort si
fiecare sursa
Aspecto si forma
o proba la max.
4606
granulelor pentru
500 mc pt.
-80
piatra sparta
fiecare sort si
fiecare sursa
Echivalentul de nisip
o proba la max.
730500 mc pt.
89
fiecare sursa
Umiditate

0 proba pe
schimb si
sort si ori
de cate ori
se observa
o
schimbare
cauzata de
condiii

4606
-80

meteorologi
ce
Rezistenta la
sfrmare prin
compresiune pe
piatra sparta in stare
saturata la presiune
normala
Uzura cu maina tip
Los Angeles

0 proba la
max. 500mc pt.
fiecare sort de
piatra sparta si
sursa

73089

0 proba la
max. 500mc pt.
fiecare sort si
fiecare sursa

73089

CAPITOLUL 4 - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE


PENTRU STRAIUL INFERIOR DE FUNDAIE DIN
BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDAIE REALIZAT
DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
4.1. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de
piatra sparta se stabilesc de ctre un laborator de specialitate inainte de Inceperea lucrrilor
de execuie.
Prin incercarea Proctor modificata, conf STAS 1913/13-83 se stabilete:
qdu max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M.= umiditatea optima de compactare, exprimata in %.
4.2. Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul antierului de
probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumetrica, n stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului
de compactare gc.

gc

qdu ef
100
qdu max PM

La execuia stratului de fundaie se va urmri realizarea gradului de compactare


artat la punctul 7.1.
4.3. Controlul calitii compactrii straturilor de fundaie
1. In timpul execuiei straturilor de fundaie din balast, din piatra sparta mare 6390 si
din piatra sparta amestec optimal se vor face ncercrile si determinrile pentru verificrile
compactrii.
n ce privete capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundaie, aceasta
se determina prin msurtori cu deflectometrul cu prghie conform Instruciunilor tehnice
departamentale pentru detenrminarea deformabilitatii drumurilor indicativ CD 31-77.
2. Laboratorul executantului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului
executant.
- compoziia grannlometrica a agregatelor;
- caracteristicile optime de compactare obinuite prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata);
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta).
CAPITOLUL 5 - CONDIII TEHNICE, REGULI SI METODE DE
VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundaie este cea din proiect. Abaterile limita la grosime pot fi de
maximum 20.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice cu care se strpunge stratul
la fiecare 200 m de un strat executat.
Grosimea stratului de fundaie este media msurtorilor obinute pe fiecare sector de
drum prezentat recepiei.
Limea stratului de fundaie este cea prevzuta in proiect.

Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.


Verificarea limii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundaie este cea a imbracamintii prevzute in proiect.
Abaterea limita la panta este 4% fata de valoarea pantei indicate in proiect. Deciivitatile in
profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundaiei, fata de cotele
din proiect pot. fi. de 10 mm.
CAPITOLUL 6- CONDIII DE COMPACTARE
Stratul, de fundaie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la
realizarea gradului de compactare 95-98%Proctor modificat pentru drumurile din clasele
tehnice IV-V si 98%... 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III.
Stratul de fundaie din piatra mare 6390 trebuie compactat pana ia realizarea
molestrii maxine a agregatelor si care se probeaz prin faptul ca ruioul compresor nu mai
iasa urme, iar mai muklte pietre de aceiai mrime si natura cu piatra concasata folosita nu
mai ptrund in fundaie si sunt sfrmate de rulourile compresorului.
Capacitatea portanta Ia nivelul superior al stratului de fundaie se considera, realizata
daca valorile deformatiiior elastice msurate nu depesc valoarea deformatiilor elastice
admisibile care este de 250 sutimi de mm.
6.1. Caracteristicile suprafeei de fundaie
Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
in profil longitudinal msurtorile se efectueaz in axul fiecrei benzi de irculatie si nu pot fi
mai mari de 9 mm;
in profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate in proiect si nu pot fi
mai mari de 5 mm.
In cazul apariiei denivelrilor mai mari dect cele prezentate in prezenta metoda de
lucru se va face corectarea suprafeei fundaiei.
CAPITOLUL 7 - RECEPIA LUCRRILOR
7.1. Recepia pe faza
Recepia pe faza se efectueaz atunci cand toate lucrrile prevzute in documentaie
sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
articolelor precedente.
Comisia de recepie examineaz lucrrile si verifica ndeplinirea condiiilor de execuie
si calitative impuse , precum si constatrile consemnate pe parcursul execuiei de ctre
organele de control.
7.2. Recepia finala
Recepia finala va avea. Ioc dupa expirarea perioadei de garanie si se va face in
condiiile respectrii prevederilor legale in vigoare.
CAPITOLUL 8 - MBRCMINTE
mbrcmintea (stratul de uzura) si binderul se executa Ia cald din mixturi, preparate
cu agregate naturale, filer si bitum neparafmos pentru dramuri ce respecta prevederile din
STAS 11348-87 si 174-83.
Stratul de uzura se aterne ntr-un strat cu grosimea de 4 cm, stratul al doilea din
binder va avea, de asemenea, grosimea de 4 cm.
Abaterile limita la panta transversala vor fi de 5 mm/m. Denivelrile maxime n lungul
caii msurate cu dreptarul de 3 m vor fi max. 5 mm. Materialele folosite la imbracamintile
bituminoase sunt prezentate in tabelul 6 din STAS 174/83 si vor ndeplini condiiile de calitate
prevzute in:
STAS 662-89 si STAS 667-90 pentru agregate;
STAS 539-79 pentru filer;
STAS 754-86 pentru bitum.
Alte materiale utilizate:
conform STAS 8877-72 ale imbracamintii bituminoase vor respecta prevederile din STAS
174-83.
Abateri, limita in procente din masa, in valoarea absoluta vor respecta prevederile din
STAS 174-83.

Verificarea imbracamintii rezultata, se va face prin metoda .nedistructiva sau prin


carate conform STAS 1338/1-84.
Verificarea elementelor geometrice se va face pe parcursul execuiei conform. STAS
174-83.
Verificarea preliminar si cea definitiva a lucrrii se va face conform STAS 174-83.
Prepararea mixturii, asfaltice la cald se va efectua sub directa supraveghere a laboratoarelor
autorizate ICLPUAT si sub conducere directa a responsabilului tehnic atestat.
8.1. Natura, calitatea si prepararea materialelor agregate
Pentru mixtura asfaitica preparata cu bitum la cald se utilizeaz un amestec de sorturi
din agregate nararale prelucrate si neprelucrate care trebuie sa ndeplineasc condiiile de
calitate in conformitate cu prevederile standardelor, dupa cum urmeaz:
criblura sort 3-8 conform STAS 667/90;
nisip de concasa 0-3 conform STAS 667/90;
nisip natural sort 0-3 sau 0-7 mm conform STAS 662-89;
filer de calcar conform STAS 539-79.
Mixtura asfaltica trebuie sa aib un coninut de agregate cu dimensiuni conform
tabelului 7 din STAS 174-83.
Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date in tabelul 5.
Tabelul 5
Agregate naturale
Condiii admisibile
% din agregatul total
- Filer si fraciuni din nisipuri sub
8-11
0,09 rnm
- Filer si nisip 0,09-3,15 mm
rest pana la 100
- Criblura peste 3,5 mm
45-70
Granulozitatea agregatului natural total este cuprinsa in limitele date de tabelul 6.
Tabelul 6
Mrimea ochiului ciurului sau sitei [mm]
Treceri prin ciur si sita [%]
0,09
811
0,20
1125
0,63
1225
3,15
3055
8,00
90100

8.2. Liantul
Pentru realizarea mixturii asfaltice se folosete bitumul tip D 80/120 care trebuie sa
ndeplineasc condiiile artate in tabelul 7.
Tabelul 7
Caracteristici
Condiii de
Metode de
admisibilitate
incercare
- Penetraie la 25*C zecimi de
81...120
STAS 42-88
mm
- Punct de inmuiere inel si bila
43...49
STAS 60-69
*C
- Ductilitatea la. 25 *C min.
100
STAS 61-88
cm
Strat de baza din mixturi bituminoase si imbracaminti asfaltice cilindrate
8.2.1. Obiect si domeniu de aplicare
Prezentei metode de lucru privete straturile de baza si imbracamintile bituminoase
cilindrate executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos.
8.2.2. Definirea tipurilor de mixturi
Straturile de baza din prezenta metoda de lucru sunt prevzute a fi realizate din
mixturi bituminoase, cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate, preparate la cald si
centrale si puse in opera mecanizat.

Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la


cald, fiind alctuite in general din doua straturi:
stratul superior de uzura Ba 8
stratul inferior de legatura Bad 31
8.2.3. Agregate
Pentru stratul de baza de mixturi bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din
agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa ndeplineasc condiiile de
calitate in conformitate cu prevederile standardelor, dupa cum urmeaz:
nisip natural
sort 03 sau 07
cf. STAS 662-89
mrgritar
sort 37
cf. STAS 662-89
pietri
sort 731
cf. STAS 662-89
nisip dublu concasaj
sort 0-3
cf. STAS 667-90
savura
sort 08
cf. STAS 667-90
split sau criblura
sort 816 sau 1625
cf. STAS 667-90
filer calcar
cf. STAS 539-79
Tipurile de mixturi bitxrmirioase (tip A - mixturi cu agregate fine, tip B - cu agregate
mijlocii si tip C - cu agregate mari) pentru straturi de baza, trebuie sa aiba un coninut de
agregate cu dimensiunea sub 3,15 mm in urmtoarele proporii:
peste 65%
Ia tipul A
intre 65-70% la tipul B
intre 25-50% la tipul C
In cazul de fata se va folosi tipul B.
Granulozitatea agregatelor, coninutul minim de agregate constatate pentru tipurile de
mixtura A,B,C funcie de clasele de trafic sunt conform tabel 8.
Tabelul 8
Caracteristici
Tip A2
Tip B
Tip C
Granulozitatea
03 pana
de la 016
de la
pana la
agregatelor
la 031
016
031
pana la
031
cuprinse intre
sorturile
Coninut agregate
cu
035
3035
5075
dimens. peste 3,15
mm
% din masa
Coninut maxim
admisibil
10
10
10
agregate cu
dimens. peste
3,15 mm
% din masa
Coninut in parii
fine peste
820
412
210
0,09 mm % din
masa
Coninut minim din
filer
9
7
4
% din masa
Continut
obligatoriu de
agregate
concasate pentru
clasele de trafic %
din masa
- trafic uor si f.
0
uor
0
0

- trafic mediu

45
30

- trafic greu si f.
nu se
greu
folosesc
45
35
Pentru imbracaminti bitominoase se utilizeaz un amestec din agregate naturale
neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfac condiiile STAS 662/89 (pentru nisip
natural, sort 0-3 sau 0-7 si pietri sort 7-31) si STAS 667-90 (pentru nisip concasaj sort 0-3 si
cribluri sort 3-8; 8-16 si 16-25).
8.2.4. Filer
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
fineea (coninutul in parti fine 0,09 mm) min. 80%
umiditatea
max. 2%
Pentru realizarea imbracajuintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaiiiee se
folosesc urmtoarele tipuri de bitum:
bitum tip D 50/00
bitum tip D 80/120 (in cazul de fata)
Condiiile care trebuie sa le ndeplineasc, bitumul sunt artate in tabel 9.
Tabelul 9
Caracteristici
Condiii
Metode de
admisibilitate DB
verificare conf.
80/120
STAS nr.
Penetraie la 25C
81120
4268
[zecimi de mm[
Punct de nmuiere [C]
4349
8069
Ductibilitate cm minim la
1,5
6188
100,0
0C la 25C
8.2.5. Controlul calitii materialelor inainte de aprobare
Verificrile si determinrile se executa de laboratorul de antier si constau in
urmtoarele:
a.
Bitum
penetraie la 2r grade Cesius STAS 42-68 si punctul de nmuiere prin metoda
"inel si bila" STAS 60-69:
b.
Criblura
natura mineralogica (examinare vizuala)
granulozitate STAS 4606-80
forma granulelor STAS 4606-80
c.
Pietri
natura mineralogica (examinare vizuala)
granulozitate STAS 4606-80
forma granulelor STAS 4606-80
parte levigabila STAS 4606-80
d.
Nisip [%]
natura mineralogica (examinare vizuala)
granulozitate STAS 4606-80
parte levigabila STAS 4606-80
materii organice STAS 4606-80
echivalent de nisip STAS 662-89
coeficient de activitate STAS 667-84
e.
Filer
fineea STAS 539-79
8.2.6. Modul de fabricare a mixturilor
a. Compoziia mixturilor
Compoziia mixturilor asfaltice cu care se va realiza stratul de baza sau straturile
imbracamintii asfaltice se stabilete pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se
seama de respectarea condiiilor tehnice precizate in prescripiile tehnice impuse de metoda
de lucru.
Studiul il face antieprenorul in cadrul laboratorului sau central sau il comanda la un
laborator autorizat.

b. Acceptarea utilajului
Antreprenorul supune acceptrii dirigintelui lucrrii utilajul pe care-l va utiliza la
realizarea lucrrilor, acceptarea se va da dnpa instalarea acestuia, verificarea strii sale de
intretinere si aptitadinile de a realiza performantele cerute prin documentaia contractuala.
c. Staia de preparare a mixtorilor asfaltice
Staia de preparare a mixtorilor asfaltice va trebui, sa prezinte caracteristici tehnice
care sa permit obinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi
prevzute.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a
dozrii componentelor si de blocare a preparrii in caz de la propgramul impus.
d. Fabricarea
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru straturile de baza si imbracamintile bituminoase
va trebui realizata numai in staii automate de asfalt.
O atenie deosebita se va da in special respectrii prevederilor privind conturatul de liant.
Temperaturile mixturilor asfaltice, la ieirea din staie, trebuie sa fie: 150-170 grade
Celsius pentru, mixturi cu bitum 80/120.
8.2.7. Modul de punere in opera
a. Transport
Transportul pe antier a mixturii asfaltice preparate se efectueaz cu autocamioanele
cu bene metalice care trebuie sa fie curate de orice corp strin inainte de incarnare.
Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi. intinsa la
terminarea ncrcrii, oricare ar fi distanta de transport si condiiile atmosferice.
8.2.8. Lucrri, pregtitoare
a. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul
suport, cu o emulsie de bitum cationica, cu rupere rapida. Stratul suport se va amorsa
obligatoriu, in urmtoarele cazuri:
- strat de legatara pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
- strat de uzura pe strat de legtura, cand stratul de uzura se executa la interval
mai mare de trei zile de la execuia statului de legatara. Dupa amorsare se ateapt timpul
necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
b. Asternerea
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produc segregarea lor, respectnd profilele si grosimile
fixate.
Astemerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul clduros, la temperaturi de
peste +10C, in perioada martie-noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
La utilizarea bitumului tip D 80/120 asternerea este admisa pana la 15 noiembrie.
Tabel 10
Tipul
Temperatura
Temperaturi minime la compactare
nceput
sfrit
liantului
minimala la
aternene
Str
mbr
Strat
mb
Str
mb
at
ca
de
rc
at
rc
de
m.
baza
am.
de
am.
ba
baz
za
a
D 80/120
13
140
120
130
90
100
0
c. Compactarea
Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucraii,
dupa ncercrile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii n opera. Operaia de
compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru
caracteristicile fizico-mecanice de deformalitate.
Compactarea are loc de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau cu panta
transveesala unica, se efectueaz de Ia marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Conform reglementarilor in vigoare, pentru imbracaminfile bituminoase, atelierul de


compactare este alctuit din:
A.
Compactor pe pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN;
B.
Compactor cu rulouri netede de 120 KN pentru care in tabelul 11 este artat si numrul
minim, de treceri, pentru, a obine gradul de compactare minim necesar.
Tabel 11
Tipul
Atelier de compactare
A
B
stratului
Compactor cu
Compactor cu
Compactor
pneuri de 160
rulouri netede
cu rulouri
KN
120 KN
netede 120
KN
Numr de treceri
Strat de
14
4
16
uzura
Strat de
12
4
4
legatura
d. Reglarea profilelor
Pentru staturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau in prealabil
reprofilat, asternerea se va efectua pe baza unei cantiti medii de mixtura pe uniti de
suprafaa.
In cazul unei aplicri pe un suport neregulat va fi oportun de a prevedea in special
pentru grosimi mari, utilizarea unei grinzi de referina laterala legata de vechea sosea.
e. Suprafatarea
Denivelri maxime admise conform tabel 12
Tabel 12
Natura profilului
Denivelri maxime in cm
Strat de
Strat de
Strat de
baza
legatura
uzura
in sens
1,5
0,8
0,5
longitudinal
in sens
2,0
1,0
0,7
tranevrsal
f. Tratarea suprafeei
Dupa executarea, imbracamintilor se procedeaz la nchiderea porilor suprafeei prin
rspndirea de 23 kg/mp, nisip 0,3, 15 mm bitumt cu 2-3% bitum prin ciidrare, excepie
facand betoanee asfaltice fugoase. Se va da preferina utilizrii nisipului de concasaj.
8.2.9. Controlul punerii n opera
Controlul compactrii:
a. Autocontrolul compactrii
In cursul execuiei compactrii., antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
- cadena execuiei sa fe cea reinuta la ncercri; %
- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe antier i in funcie
continue si regulata;
- elementele definitive practic n timpul ncercrilor sa fte respectate cu strictee.
b. controlul ocazional de compactare
Pe parcursul execuiei lucrrilor, dirigintele isi rezerva dreptul sa efectueze ncercri
pentru a se asigura ca nu exista abateri seronificative a rezultatelor obiinute, fir inopinat, fie
ca urmare a constatrilor fcute in cadrul verificrilor de autocontrol.
8.2.10. Controlul profiielor
a. Reglarea, nivelmentolui
Tolerantele pentru, ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt: 2,5 cm pentru
stratul de baza 1,5 cm pentru stratul de legatara
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este
considerata convenabila.
b. Controlul denivelrilor

Este efectuat aplicnd pe suprafaa fiecrui strat:


- 1 sens transversal o rigla ordinara de 3 mm lungime, cand drumul este cu o
panta plana;
- n sens longitudinal, o rigla rulata de 3 m lungime
Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei in ax, a fiecrei benzi de
astemere, in ax, a fiecrei benzi de astemere, in special, in dreptul punctelor de oprire a
antierului si in zonele de oprire a finisorului.
Denivelarea maxima msurata nu va trebui in mei un caz sa depeasc valorile
artate in tabelul 12.
Frecventa controalelor de execuie vor fi cele indicate in tabelul 13.
Tabelul 13
Faza de
Natura
Categoria decontrol
Frecventa
controlului
execuie
controlului sau
A
B
C
a ncercrii
Executarea
Temperatura
x
Permanent
lucrrilor;
de astemere
Etalonarea
x
La nceputul
controlul
atelierului
de
executrii
profilelor
compactare
lucrrilor, apoi
un control
ocazional de
comp.
neconforma
Controlul
x
x
0 carota la
ocazional de
fiecare 250 m
compactare
de drum
prin carotare
Reglajul de
x
x
In fiecare zi si
suprafaa;
la sfrit de
confrolui
antier
cantitii medii
aternute
Reglarea
x
In fiecare
nivelmentolui
punct indicat
de diriginte
Controlul
x
In fiecare
denivelrilor
punct indicat
de diriginte
A.
ncercri preliminare de informare
B.
Controlul de calitate
C.
Controlul de recepie
8.2.11. Elemente geometrice si abateri limita
Grosimile straturilor vor fi cele prevzute in profilul transversal tip al proiectului. Abaterea
limita locala de la grosimile prevzute in proiect, pentru fiecare strat in parte este de -1%.
Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere.
Limile straturilor vor fi cele prevzute in proiect.
Abaterea limita locala admisa va fi:
- pentru limea unei cai de rulare 5 cm;
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de +0,5 %. La cotele
profilului longitudinal se admit abateri locale de:
2,5 cm pentru stratul de baza si stratul suport
1,5 cm pentru stratul de legtura si stratul de uzura
Denivelrile admise in lungul benzii, sub dreptarul de 3 m este de maxim 5 mm.
8.2.12. Recepia lucrrilor
Recepia straturilor de baza din anrobate bituminoase si imbracaminti asfaltice
cilndrate se efectueaz in doua etape, preliminar si finala.

Recepia preliminar se efectueaz atunci cand toate lucrrile prevzute in


documentaii sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate.
Comisia de recepie examineaz lucrrile fata de prevederile proiectului privind
condiiile tehnice si de calitate, de execuie, precum si constatrile consemnate in cursul
execuiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte de santier, etc.)
In urma acestei recepii se incheie procesul verbal de recepie preliminar.
8.2.13. Recepia final
Recepia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garanie si se va face in
condiiile respectrii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezenta
metoda de lucru.

Subtraversare drumuri prin foraj orizontal dirijat


1. GENERALITATI
Prezenta metoda de lucru cuprinde instructiunile tehnice pentru lucrarile de executie ale
subtraversarilor prin metoda forajului orizontal dirijat.
2. SUBTRAVERSARI
2.1 TEHNOLIGIA DE EXECUTIE
Tehnologia de foraj orizontal dirijat reprezinta un sistem de foraj rotativ hidrodinamic,
dirijat si axat pe trei principii tehnologice de baza:
2.1.1.. Utilizarea unei sape de foraj avand forma unui sfredel cu dalta in lance;
2.1.2. Avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza de
injectii sub presiune inalta a unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de argila
bentonitica (datorita proprietatilor tixotropice ale acestui tip de argila, noroiul de foraj
indeplineste si rolurile de stabilizator al gaurii de foraj si agent de ungere);
2.1.3. Pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin
teleghidaj, cu ajutorul unui emitator de unde electromagnetice plasat in interiorul sapei,
care transmite in permanenta parametrii, precum si adancimea la care se afla sapa,
inclinarea sapei in % si orientarea varfului sapei in sistem orar. Aceste informatii sunt
primite la suprafata terenului de un receptor - emitator portabil, care le afiseaza in orice
moment si le pune la dispozitia persoanei care dirijeaza executia forajului pilot.
Instantaneu, datele sunt retransmise unui receptor fix instalat pe echipamentul de foraj,
unde apar pe ecranele citite de operatorul echipamentului. Pe langa datele de mai sus,
sonda din interiorul sapei mai transmite informatii cu privire la temperatura mediului in
care se afla si gradul de incarcare a bateriilor care o alimenteaza. Pe baza datelor primite,
navigatorul (persoana care dirijeaza executia forajului pilot) transmite in permanenta
operatorului instructiuni de orientare si inaintare a sapei, permitand astfel respectarea
traseului proiectat si evitand contactul cu retelele subterane cunoscute si iesind la
suprafata in punctul prestabilit, precizia fiind de 5-20 cm.
2.2 ETAPE TEHNOLOGICE:
Procedeul de foraj orizontal dirijat cuprinde trei etape tehnologice consecutive:
2.2.1. Etapa initiala, a forajului pilot cuprinde forarea terenului la diametrul descris de
sapa de forare la inaintare, presarea laterala a materialului desprins si fixarea acestuia in
pereti, gaura de foraj ramanand in permanenta plina cu noroiul de foraj injectat.
2.2.2. Etapa a 2-a, a forajului de largire, cuprinde demontarea sapei de foraj la
extremitatea indepartata a forajului, in locuirea cu un cap largitor de diametru superior
sapei cu cca. 30% si retragerea la punctul initial de plecare (unde se afla echipamentul de
foraj) a tijelor de forare impreuna cu largitorul. Odata cu retragerea coloanei de sprijin
impreuna cu largitorul, coloana se completeaza in urma cu sprijin de foraj, astfel incat,
desi largitorul se aproprie in permanenta de echipamentul de foraj, lungimea intregii
coloane ramane constanta, extremitatea opusa echipamentului fiind mereu la suprafata.
Aceasta operatiune se repeta consecutiv, cu diametre din ce in ce mai mari, pana se
ajunge la diametrul necesar pentru pozarea tevii. Conform tehnologiei forajului orizontal
dirijat, acest diametru trebuie sa fie cu cca. 30% mai mare decat diametrul tevii care se

pozeaza.
2.2.3. Etapa a 3-a, a pozarii conductei in subteran, cuprinde executarea unei ultime
largiri cu largitorul final la care se ataseaza un dispozitiv de prindere a tevii ce urmeaza a
fi pozata in teren. Intreg ansamblul format din: sprijin, capul largitor, capul de prindere a
tevii si teava este tras prin deschiderea executata in capul primelor doua etape, catre
echipamentul de foraj. Cand intreg ansamblul este scos la suprafata, la amplasamentul
echipamentului, dispozitivele de largire si prindere sunt detasate de teava, aceasta
ramanand in subteran, in acest fel atingandu-se scopul intregii operatii. A doua largire
executata la tragere are rolul de a impinge in peretii gaurii de foraj materialul sapat si de
a-l compacta, astfel ca, datorita acestei operatii si a noroiului de foraj cu rol de stabilizare
si lubrefiere, peretii gaurii nu se prabusesc si forajul isi pastreaza diametrul o perioada
relativ lunga de timp (de ordinul a cateva zile), suficienta pentru a permite tragerea tevii
fara pericol.
Dupa pozarea tevii, in decurs de cateva zile, prin drenarea treptata a apei din compozitia
noroiului de foraj, materialul excavat in timpul forajului si peretii gaurii vor tinde sa
ocupe intregul spatiu ramas, astfel incat, in final, teava pozata va fi in contact direct cu
pamantul pe intreaga suprafata. Intregul proces de executie a lucrarii va cuprinde:
a). Radiodetectie in verificarea planurilor de situatie puse la dispozitie de beneficiarul
lucrarii si/sau efectuarea investigatiilor de teren cu ajutorul echipamentului georadar,
pentru depistarea obstacolelor existente;
b). Prelucrarea informatiilor obtinute;
c). Alegerea traseului forajului, impus de obstacolele depistate si de materialul tevii si
aprobarea lui de catre proiectant;
d). Executia forajului propriu-zis, conform etapelor tehnologice descrise si pozarea tevii;
e). Controlul adancimii pozarii conductei se face fie cu ajutorul aparatului de detectie fie
prin efectuarea de masuratori directe in gropile intermediare, intocmindu -se procese
verbale intre constructor si beneficiar (diriginte).
f). Receptia lucrarii.
2.3. EXECUTIA GROPILOR DE POZITIE
Pentru realizarea subtraversarii vor fi executate gropi de pozitie (groapa de lansare si
groapa de capat) . Scopul gropilor de pozitie este urmatorul:
- colectarea noroiului de foraj,
- spatiu de cuplare decuplare scule foraj,
- utilizarea ulterioara a gropilor in vederea lansarii tubului de protectie.
Sprijinirea gropilor de pozitionare se va face concomitent cu sapatura, cu dulapi de lemn
sau metalici asezati orizontal.
CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PE SANTIER
In conformitate cu prevederile HGR nr.300/2006, cerinele minime de securitate i
sntate pe santier vor viza urmatoarele aspecte:
1. Pe toat durata realizrii lucrrii, angajatorii i lucrtorii independeni sunt obligati
sa respecte prevederile din legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, n
special n ceea ce privete:
meninerea antierului n ordine i ntr-o stare de curenie corespunztoare;
alegerea amplasamentului posturilor de lucru in functie de condiiile de acces la
aceste posturi;
stabilirea cilor i zonelor de acces/circulaie;
manipularea n condiii de siguranta a materialelor;
ntreinerea, controlul nainte de punerea n funciune i periodic al echipamentelor
de munca utilizate, n vederea eliminrii defectiunilor care ar putea afecta securitatea i
sntatea lucrtorilor;
delimitarea i amenajarea zonelor de depozitare a materialelor;
stocarea/evacuarea deeurilor i a materialelor rezultate din realizarea obiectivului
prezentat;
interactiunile cu alte activitati care se realizeaz n apropierea antierului.
2. n vederea asigurrii i meninerii securitii i sntii lucrtorilor din antier n
condiiile prevzute de lege, angajatorii au, n principal, urmtoarele obligaii:
sa respecte prevederile din legislaia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
sa ndeplineasc i sa urmreasc respectarea planului de securitate i sntate de
ctre toi lucrtorii din antier;
sa ia msurile necesare pentru indeplinirea cerinelor minime generale pentru
locurile de munca din santier;

sa in seama de indicaiile coordonatorilor n materie de securitate i sntate sau


ale efului de antier i sa le ndep lineasc pe toat perioada execuiei lucrrilor;
sa informeze lucrtorii independeni cu privire la msurile de securitate i sntate
care trebuie aplicate pe antier i sa pun la dispoziie acestora instruciuni adecvate;
sa redacteze planurile proprii de securitate i sntate i sa le transmit
coordonatorilor n materie de securitate i sntate.
3. Lucrtorii i/sau reprezentanii lor trebuie sa fie informati, pe intelesul lor, asupra
msurilor care trebuie luate privind securitatea i sntatea personalului muncitor pe
antier.
Pentru realizarea lucrarilor tratate in prezenta documentatie, cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locurile de munca din santier , in principal, sunt (aceste
masuri nu sunt limitative, ci doar informative):
materialele, echipamentele i orice alt element care prin deplasare ar putea afecta
securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate ntr -un mod adecvat i sigur;
accesul pe orice suprafata care nu are o rezistenta suficienta nu e ste permis dect
dac se folosesc echipamente sau mijloace corespunztoare, astfel nct lucrul sa se
desfoare n condiii de siguranta;
instalaiile electrice trebuie utilizate astfel nct sa nu prezinte pericol de
electrocutare prin atingere directa ori indirecta;
cile i ieirile de urgenta trebuie sa fie n permanenta libere i sa conduc n modul
cel mai direct posibil ntr-o zona de securitate;
cile i ieirile de urgenta trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din
legislaia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE;
este necesar sa fie prevzute suficiente dispozitive corespunztoare pentru stingerea
incendiilor;
dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile i uor
de manipulat;
lucrtorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive;
in timpul lucrului temperatura trebuie sa fie adecvat organismului uman,
inndu-se seama de metodele de lucru folosite i de solicitarile fizice la care sunt supui
lucrtorii;
posturile de lucru, ncperile i cile de circulaie trebuie sa dispun, n msura
n care este posibil, de suficienta lumina naturala; atunci cnd este necesar, trebuie
utilizate surse de lumina portabile protejate contra socurilor;
zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevzute cu dispozitive care sa evite
ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele respective; zonele periculoase
trebuie semnalizate n mod vizibil;
angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face n orice
moment;
trebuie asigurate materiale de prim ajutor n toate locurile unde condiiile de munca
o cer;
natura locatiei lucrarilor impune utilizarea grupurilor sanitare ale beneficiarului
si de catre muncitori sau montarea unor cabine WC - ecologice;
intrrile i perimetrul antierului trebuie sa fie semnalizate vizibil i clar;
lucrtorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot
afecta securitatea i sntatea;
lucrtorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte prin mijloace de
protecie colectiv;
materialele i echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel nct sa se
evite rsturnarea ori cderea lor;
in caz de necesitate, trebuie sa fie prevzute pasaje acoperite sau se va impiedica
accesul n zonele periculoase;
caderile de la nlime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, n special
cu ajutorul balustradelor de protecie solide, suficient de nalte i avnd cel puin o
bordura, o mana curenta i protecie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ
echivalent; in paralel, se vor utiliza centurile de siguranta si/sau alte mijloace sigure de
ancorare;
schelele trebuie sa fie concepute si construite astfel nct sa se evite prbuirea
sau deplasarea lor accidentala;
platformele de lucru, pasarelele i scarile schelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate i utilizate astfel nct persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte;

schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare;


instalaiile de ridicat, accesoriile acestora, inclusiv elementele componente i
elementele de fixare, de ancorare i de sprijin trebuie sa fie rezistente, corect instalate i
utilizate, ntreinute n stare buna de funcionare, verificate periodic si manevrate de
lucrtori calificai, cu o pregtire corespunztoare; instalaiile de ridicat si accesoriile lor
nu pot fi utilizate n alte scopuri dect cele pentru care sunt destinate;
mainile pentru manipularea materialelor trebuie sa fie ergonomice, meninute n
stare buna de funcionare si utilizate in mod corect;
operatorii mainilor pentru manipularea materialelor trebuie sa aib pregtirea
necesar;
uneltele de mana, cu sau fr motor, trebuie sa fie ergonomice, meninute n
stare buna de funcionare, folosite exclusiv pentru lucrrile pentru care au fost proiectate
si manevrate de ctre lucrtori avnd pregtirea corespunztoare.
Cerintele inserate mai sus nu au caracte r limitativ si nu sunt exhaustive, ele putand
fi completate cu oricare altele menite sa asigure securitatea si sanatatea muncitorilor pe
santier.
Organizarea de antier :
- In zona lucrrii exist condiii pentru realizarea unei organizri de antier pro vizorii.
- Msurarea lucrrilor executate de constructor va fi fcut att de ctre acesta ct i de
dirigintele de antier (responsabilul cu executia)
- Protejarea lucrrilor executate i a materialelor de pe antier sunt n sarcina
constructorului care va lua msuri de amenajare a unor spaii de depozitare a
materialelor, precum i paza acestora prin organizarea de antier.
- Curenia pe antier : este obligaia constructorului i const in asigurarea unor spaii de
depozitare a materialelor, ci de acces libere, care s nu determine accidente de munc.
La realizarea lucrrilor se va respecta Legea 10/1995 Legea calitii n constructii.
Nu se va pune n oper nici un produs care nu are agrement tehnic, norm tehnic sau
standard de produs.
Legile i normativele nu sunt limitative. Conducerea antierului este datoare s ia orice
msur privind sntatea i securitatea in munc, necesar desfurrii in deplin
siguran a muncii pe antier.
Conform HG 300/2006, executantul va ntocmi propriul Plan de securitate i sntate in
munc pe parcursul executrii lucrrilor ce fac obiectul prezentului proiect i va desemna
o persoan pentru coordonarea activitii in materie de sntate i securitate a muncii.
Msuri privind PROTECIA MEDIULUI
Avnd n vedere activitatile specifice lucrrilor propuse prin proiect, se considera ca nu
sunt necesare amenajri i dotri speciale pentru protecia mpotriva zgomotului i a
vibraiilor.
Deeurile sunt de tip deeuri rezultate din construcii, modul de gospodrire se va face
conform legislaiei in vigoare.
Executantul are sarcina de a colecta i evacua deeurile rezultate din activitatea
desfurat in locurile indicate i de a face dovada predrii acestora sau va incheia un
contract cu o societate autorizat in preluarea deeurilor rezultate din construcii.
Dup terminarea lucrrilor se vor evacua toate materialele rmase, se vor dezafecta
terenurile i platformele de lucru ocupate de constructor.
Este strict interzis blocarea cilor de acces, sau depozitarea materialelor pe trotuar, pe
strad aducind astfel prejudicii circulaiei normale in zon.
Protectia aerului
Sursele si poluantii pentru aer
Principalele surse de poluani ce ajung n a tmosfer sunt:
praful rezultat din activitile specifice lucrrilor din cadrul prezentului proiect
gazele de eapament de la mijloacele de transport ce vor accesa obiectivul
Cum mijloacele de transport sunt surse mobile in vederea proteciei mediului
sunt reglementri specifice.
Protectia mpotriva zgomotelor si vibratiilor
Pentru utilajele folosite n cadrul procesului tehnologic respectiv utilaje pentru
terasamente executate mecanizat, utilaje folosite pentru manevrarea materialelor si
utilajelor este prevzut un numr redus de ore de funcionare, iar zgomotul generat de

aceasta nu este de natur s deranjeze vecinttile.


Zgomotul produs n cadrul obiectivului analizat este situat la un nivel redus i nu
necesit msuri speciale de reduce re a acestuia.
Protectia solului si subsolului
Sursele de poluanti pentru sol si subsol
*colectarea i evacuarea necorespunzaoare a deeurilor
Ca msuri de protecie privind poluarea solului i subsolului, s-au prevzut:
*colectarea i depozitarea corespunzaoare a deeurilor, evacuarea lor n timp util,
conform celor precizate la punctele anterioare
Protectia mpotriva radiatiilor
In cadrul obiectivului de investitie analizat nu sunt surse generatoare de radiatii.
Protectia fondului forestier
Nu este cazul.
Protectia ecosistemelor, biodiversittii si ocrotirii naturii
Protectia ecosistemelor se realizeaz prin colectarea si evacuarea corespunztoare
a deseurilor, prin respectarea legislatiei n vigoare privind protectia mediului, respectiv
prin respectarea celor prezentate n aceast documenta ie
Protectia ecosistemelor terestre se realizeaz prin msurile de protectie a calittii
aerului si prin colectarea si evacuarea organizat a deseurilor n locuri special amenajate,
preluate de uniti specializate.
Protectia peisajului si a zonelor de interes traditional se va realiza prin colectarea si
evacuarea corespunztoare a deseurilor, prin interzicerea depozitrii materialelor sau
deeurilor n zona spaiilor verzi sau pe trotuar.
Gestiunea deseurilor
Deeurile rezultate din construcii vor fi colectate selectiv si evacuate n locuri
special amenajate, preluate de uniti specializate.
Gestiunea substantelor toxice si periculoase
Substante toxice si periculoase nu au fost identificate n cadrul activitii
prezentate.
Gestiunea ambalajelor
Ambalajele de lemn sau hartie cu care sunt prevzute diverse materiale utilizate la
realizarea obiectivului, vor fi colectate selective in containere speciale i preluate de
uniti de profil
Verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii se vor realiza cu respectarea
prevederilor normative prezentate mai sus, completate cu prevederile din normativul
C.56-2002 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de instalaii afer ente
construciilor i imbuntite prin metodologia de aplicare a instruciunilor din Legea
10/1995 privind calitatea in construcii.
In execuie, constructorul va asigura pe propria rspundere respectarea prevederilor
prezentului proiect, Ord. 91/1991 al MLPAT, Legea 50/1991 i a normativelor privind
sntatea i securitatea in munc aferente lucrrilor de construcii -montaj i de prevenire
a incendiilor.
Se impune cu necesitate respectarea normelor tehnice specifice execuiei, de securitate i
sntate in munc, de securitate la incendii
Se vor respecta fazele determinante la care va fi convocat obligatoriu proiectantul.
Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama
de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca
notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele,
sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand in special asupra
accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dandu-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de sanatate si securitate in
munca si de securitate la incendii, facut, insusit si consemnat in scris.
Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc
procesele de munca.
Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca la altul i se va face
instructajul la noul loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate. Pentru instructajul de
sanatate si securitate in munca se vor avea in vedere cel putin capitolele:
- Mijloace individuale de protectie;
- Dispozitive de securitate a muncii;
- Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;

- Electrosecuritatea;
- Terasamente;
- Schele, esafodaje si scari;
- Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;
- Sudura;
- Alimentare cu apa si canalizare;
- Instalatii si masini de ridicat.
Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu
alte masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii executarii lucrarilor
in bune conditii de calitate, fara accidente sau incendii.
3.NORME PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA
La proiectarea i executia lucrrilor se vor respecta normele privind sntatea i
securitatea n munc prevzute de :
- Legea nr.319/2006 Legea securitii i sntii n munc
- HG 1048/2006 Cerine minime de securitate i sntate pentru utlizarea de
ctre lucrtori a echipamentului individual de protecie la locul de munc
- HG 1051/2006 Cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea
manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni
dorsolombare
- HG 1091/2006 Cerine minime de securitate i sntate pentru locul de munc
- HG 1146/2006 Cerine minime de securitate i sntate pentru utlizarea n
munc, de ctre lucrtori, a echipamentelor de munc
- HG 1425/2006 Aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 319/2006
- HG 493/2006 Cerine minime de securitate i sntate referitoare la expunerea
lucrtorilor la riscurile generate de zgomot modificat prin HG nr.601/2007
- HG 971/2006 Cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau
sntate la locul de munc
- HG 1876/2005 Cerine minime de securitate i sntate referitoare la expunerea
lucrtorilor la riscurile generate de vibraii
- Legea 130/2002 Msuri de protecie a persoanelor ncadrate n munc
actualizate prin Legea 450/2006
- H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 - privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru santierele temporare sau mobile
Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri privind sntatea i securitatea n
munc:
- sprijinirea malurilor transeei de pozare a conductei (unde este cazul);
- sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura (unde este cazul);
- sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament;
- parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;
- semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.
In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile privind sntatea i
securitatea n munc pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot
aparea pe parcursul executiei acestora.
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protec tie
adecvat conform legislatiei in vigoare, in domeniu, pentru perioade ale fiecarui stadiu
fizic. Antreprenorul va urmari respectarea norme lor ce reglementeaza activitatea de
sntate i securitate n munca pentru care va face instructajul intregului personal ce se
va ocupa de derularea lucrarilor, conform celor prezentate la pct.5 si pct.6 din prezenta
metoda de lucru.
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei
activitati in parte, actualizate la zi.
Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la
factorii abilitati din cadrul Ministerului Muncii, Familiei i Protectiei Sociale.
4. LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA
1. STAS 10898-85 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie l.
2. SR 8591:1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare
3. STAS 9312-87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte
4. STAS 8591/1 -91 Amplasarea in localitati a retelelor subterane amplasate in sapatura
5. STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de

vizitare
6. STAS 7656-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii
7. STAS 503/1 -87 Tevi din otel fara sudura laminate la cald
8. 114-78 Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate
9. 112-79 Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice
10. C 15-77 Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune
5.NORME SPECIFICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR
5.1.Legislatia in domeniul securitii la incendiu , ce va fi respectat:
ORDIN nr.163 din 28 februarie 2007
al ministrului administraiei i internelor pentru aprobarea Normelor generale de aprare
mpotriva incendiilor
ORDIN nr.1.822/394 din 2004
al ministrului transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului de stat,
ministrul administraiei i internelor, pentru aprobarea Regulamentului privind
clasificarea i ncadrarea produselor pentru construcii pe baza perform anelor de
comportare la foc
Ordin nr.786/2005 al ministrului administraiei i internelor privind modificarea i
completarea Ordinului ministrului administraiei i internelor nr. 712/2005 pentru
aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul situaiilor de
urgen
ORDIN nr.1.184 din 6 februarie 2006
al ministrului administraiei i internelor pentru aprobarea Normelor privind organizarea
i asigurarea activitii de evacuare n situaii de urgen
Normativ P.118/1999 Normativ de siguran la foc a construciilor
5.2.Legislatia in domeniul protectiei mediului , ce va fi respectat:
ORDIN nr.95 din 12 februarie 2005
al ministrului mediului i gospodri rii apelor privind stabilirea criteriilor de acceptare i
procedurilor preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de
deeuri acceptate pe fiecare clas de depozit de deeuri
H.G. nr.856/2002 - privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei
cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase
ORDIN nr.756 din 26 noiembrie 2004
al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic
privind incinerarea deeurilor
Ordin nr.757/26-11-2004 (M.M.G.A.)
ORDIN al ministrului mediului i gospodririi apelor pentru aprobarea Normativului
tehnic privind depozitarea deeurilor
Ordin nr.1.230/2005 - al ministrului mediului i gospodririi apelor privind modificarea
anexei la Ordinul ministrului mediului i gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor
OUG nr.195/2005 privind protecia mediului aprobat prin Legea 265/2006
OUG nr.78/2000 privind regimul deeurilor

Beton armat

GENERALITI:
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrri de betoane simple i
armate confecionate cu agregate grele, turnate monolit pe antier n elemente de construcii
curente de orice fel la lucrri de construcii industriale, agrozootehnice, locuine i socialculturale.

Pentru betoane speciale folosite n zona cu agresivitate natural sau chimic pentru betoane
hidrotehnice i betoane supuse la temperaturi ridicate se vor indica separat condiiile ce
trebuiesc ndeplinite.
De asemenea nu sunt cuprinse condiiile ce trebuiesc ndeplinite pentru betoane la
lucrri cu caracter de unicat, betoane de nalt rezistent unde cerinele de exploatare sunt
altele dect cele obinuite pentru lucrri curente.
STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN:
La lucrri de betoane se vor avea n vedere urmtoarele standarde i normative de referin:
SR EN 12620-2003 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare
SR EN 12390/6-2002 Determinarea rezistenelor mecanice la betoane
STAS 3622-86 Betoane de ciment clasificare
SR 6232/1996 Cimenturi, adaosuri minerale i aditivi
SR EN 1992-1-1/2004 Proiectarea structurilor de beton;
SR ISO 6241-1998 Construcii civile i industriale. Performane n construcii. Noiuni i
principii generale.
STAS 8600-79 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblri n
construcii. Sistem de tolerane.
STAS 10265-75 Tolerane n construcii. Calitatea suprafeelor finisate. Termeni i noiuni
de baz.
STAS 10265/1-84 Tolerane n construcii. Tolerane la suprafee de beton aparent.
NE 012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat.
C.56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii
C.16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii
MATERIALE
3.1. CIMENTURI
Sortimente uzuale de cimenturi; caracterizarea acestora, precum i domeniul de utilizare
sunt precizate n anexa IV.1 din NE 012-99. Pentru elementele de construcii care au condiii
normale de exploatare, tipul de ciment ales va respecta tabela IV.3 (conf. pct. 2.2.a.) din NE
012- 99.
n cazul cnd n proiectul ntocmit este specificat calitatea cimentului aceasta se va
respecta cu prioritate.
Verificarea calitii cimentului se va face:
la aprovizionare conform prevederilor din anexa X.1. punct A;
nainte de utilizare conf. prevederilor din anexa X.1. punct B din NE 012-99 metodele de
ncercare sunt reglementate prin STAS 2271986 i anexa IV.2 din NE 012-99.
3.2. AGREGATE GRELE
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparent cuprins ntre 2201 si 2500 kg/m3
se vor folosi agregate grele, provenite din sfrmarea natural sau din concasarea rocilor.
Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc agregatele sunt indicate n SR EN
12620-2003 (anexa IV.3).
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: sortul 1 agregate 0 3; sortul 2
agregate 3 7; sortul 3 agregate 7 16 sau 7 20; sortul 4 agregate 16 31 sau 16
40 mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.
Verificarea calitii agregatelor se face:
la aprovizionare, conform prevederilor din anexa X.1., punct A.2.;
nainte de utilizare, conform prevederilor din anexa X.1., pct. B.2. in NE 012- 99.
Metodele de ncercare sunt reglementate n STAS 4606-80 (anexa IV.4).
3.3. APA

Apa utilizat la confecionarea betoanelor poate s provin din reeaua public sau alt
surs, dar, n acest ultim caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n SR EN
1008/2003.
3.4. ADITIVI
n cazurile n care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se pot obine numai
cu ajutorul unor aditivi proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.
3.5. PREPARAREA I TRANSPORTUL BETONULUI
Betoanele pentru construcii se prepar numai n staii de betoane atestate pentru producia
de betoane conf. cap. 5 din NE 012-99.
Pentru cantiti mai mici de 10 mc. beton / ora si un volum de cel mult 50 mc / beton pe
schimb pot funciona cu acordul beneficiarului i proiectantului sub directa subordonare a
conductorului lucrrii pe care o deservete, fr certificat de atestare.
n staiile de betoane va fi afiat la loc vizibil reeta corespunztoare tipului de beton ce se
prepar. Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate, iar durata nu
va depi valorile din tabelul 5.1. din NE 012-99.
EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETOANE
4.1. PREGTIREA TURNRII BETONULUI
Se va face cu respectarea condiiilor de la punctele 6.1 6.5 din NE 012-99.
4.2. BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE I PARI ALE CONSTRUCIEI, REGULI
GENERALE DE BETONARE
Betonarea unei construcii va fi condus nemijlocit de eful punctului de lucru care va fi
permanent la locul de turnare i va supraveghea stricta respectare a punctelor 6.6 6.18
din
NE 012-99 i a fiei tehnologice ntocmit la antier. Pentru betoanele turnate cu
pompe se va respecta anexa VII.1. din NE 012-99.
4.3. COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau manual prin batere i ndesare
cu respectarea condiiilor i indicaiilor de la punctele 6.13 6.35 din NE 012-99.
4.4. ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE)
n masura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizndu-se execuia astfel
nct betonarea s se fac fr ntrerupere pe nivelul respectiv sau ntre dou rosturi de
dilatare.
Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor va fi stabilit prin proiect sau fi
tehnologic a lucrrilor.
La stabilirea poziiei rostului de lucru se vor respecta regulile prevzute la punctele 6.33
6.39 din NE 012-99.

4.5. TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE


Pentru a se asigura condiii favorabile de ntrire i de reducere a deformaiilor de contracie,
betonul turnat va fi protejat pentru meninerea umiditii minime 7 zile dup turnare
respectnd indicaiile i condiiile de la punctele 6.40 6.45 din NE 012-99.
4.6. DESCINTRARE I DECOFRAREA

Prile laterale ale cofrajelor se pot ndeprta dup ce betonul a atins o rezisten de minim
2,5 N/mm2 astfel nct feele i muchiile elementelor s nu fie deteriorate (cca. 2 la 4 zile).
Pentru decofrarea feelor inferioare la plci i grinzi i meninerea popilor de siguran se vor
respecta cu strictee condiiile i indicaiile de la punctele 6.47 la 6.55 si tabelele 6.2 si 6.3 din
NE 012-99 i SR EN 12390-6/2002.
4.7. TOLERANE DE EXECUIE
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrrilor de beton i beton armat monolit sunt:
la lungime +/- 4 mm;
la lime + / - 3 mm;
la suprafee de rezemare, lungimea sau limea pentru elemente de planeu i acoperi 10
mm la L = 6 m si 15 mm pentru L = 6 m, pentru stlpi la construcii etajate 10 mm.
Pentru construcii cu caracter special se vor respecta abaterile date prin proiect.
4.8. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE BETOANE
Controlul calitii lucrrilor de betoane se va face pe faze astfel:
nainte de nceperea betonrii conf. caiet V punct 2.5 C.56-85;
n cursul betonrii elementelor de construcii conf. caiet V punct 2.6 C.56-85;
n decofrarea oricrei pri de construcie conf. caiet V punct 2.7.
Criteriile pentru aprecierea calitii betonului se vor lua dupa anexa X.5. din normativul NE
012-99 i SR EN 12390-6/2002 i urmrete evitarea livrrii sau punerii n oper a unui
beton care nu ndeplinete condiiile impuse.
Calitatea betonului pus n lucrare se aprecieaz dup anexa X.7. NE 012-99 i se
consemneaz ntr-un proces-verbal ncheiat ntre beneficiar i constructor.
Dac nu s-au ndeplinit condiiile de calitate se vor analiza de proiectant msurile ce se
impun.
Recepia structurii de rezisten se va face conform caiet V. punctele 2.13 2.15 din
normativul C.5685, iar ncadrarea n abaterile admise se va face conf. anexei X.3 din NE
012-99.
4.9. CONDIII DE MSURARE A LUCRRILOR
Msuratoarea lucrrilor de turnarea betoanelor se va face la metru cub de beton gata
turnat i compactat pe volum real al elementelor turnate conform proiectului, sczndu-se
golurile cu seciunea mai mare de 400 cm2 fiecare.
III. COFRAJE
GENERALITI
Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrrile de cofrare
pentru turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate), la elemente de
construcii ca: fundaii, perei, stlpi, grinzi i plci.
Metoda de lucru nu se refer la cofraje speciale ca: cofraje glisante, cofraje tunel,
cofraje pentru elemente de tipul cupolelor pnze subiri, planee casetate etc. altele dect
cele obinuite.

STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN:


Se vor avea n vedere urmtoarele standarde i normative de referin:
STAS 7009-79 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblri n
construcii. Terminologie.
STAS 8600-79 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblri n
construcii. Sistem de tolerane.
STAS 10265-75 Tolerane n construcii. Calitatea suprafeelor finisate. Termeni i noiuni
de baz.

STAS 10265/1-84 Tolerane n construcii. Tolerane la suprafee de beton aparent.


SR ISO 6241-1998 Construcii civile i industriale. Performane n construcii. Noiuni i
principii generale.
NE 012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat.
C.162-73 Normativ pentru alctuirea i folosirea cofrajelor metalice plane
C.11-74 Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea panourilor din placaj pentru
cofraje.
C.16-84 Realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii.
MATERIALE
Materialele utilizate pentru cofraje vor fi materiale lemnoase, derivate ale acestuia, metal sau
materiale plastice. Materialele trebuie s corespund reglementrilor specifice in vigoare.
Pentru materialul lemnos se va utiliza cherestea de rinoase cf. SR EN 1611-1:2001
calitatea C.
Placaj pentru lucrri exterioare cf. STAS 700489 tip A calitatea I de 8 sau 15 mm grosime
sau placaj de vagoane de marf cf. STAS 884190.
uruburi cu cap necat pentru lemn STAS 145282 sau cuie filetate STAS 211190 tip B sau
cuie din srm de oel cu cap conic tip D.
cofrajele metalice se execut de regul din oel pentru construcie, STAS 500/189 i
500/2/3-80 precum i toate standardele referitoare la laminate.
pentru unguientul de gard aplicat imediat dup curire se va folosi emulsia parafinoas
SIN cu urmtoarele compoziii:
parafin 2025 %;
spun 1,52 %;
ap 78,573 %;
OPERAIUNI DE MONTARE ALE COFRAJELOR
curirea i nivelarea locului de montaj;
trasarea poziiei cofrajului;
transportul i aezarea panourilor i a celorlalte materiale i elemente de inventar n
apropierea locului de montaj;
curirea i ungerea panourilor;
asamblarea i susinerea provizorie a acestora;
verificarea poziiei cofrajului pentru fiecare element de construcie, att n plan orizontal ct i
pe vertical i fixarea n poziie corect i relaia cu elementele de la etajul inferior;
verificarea golurilor;
ncheierea, legarea (blocarea) i sprijinirea definitiv a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de blocare (caloi, juguri, tirani, zvoare, distanieri, proptele, contravnturiri
etc.);
etanarea rosturilor;
DESCINTRARE I DECOFRARE
Prile laterale ale cofrajelor se pot ndeprta dup atingerea unei rezistene n beton
de 25 N/mm2 nct feele i muchiile s nu fie deteriorate. Pentru decofrarea feelor
interioare la plci i grinzi i meninerea popilor de siguran se vor respecta cu strictee
condiiile din NE 012-99; se respect i SR EN 12390/6-2002.
Se stemuiesc cu mortar de ciment gurile pentru tiranii cofrajului. Se debavureaz
suprafeele de beton i se remediaz defectele de turnare.
TOLERANE DE EXECUIE
Dac n documentaia tehnic nu sunt date sarcini suplimentare se vor respecta
urmtoarele abateri la elemente de cofraj gata confecionate:
lungime + / - 4 mm;
lime + / - 3 mm;

Abaterile fa de dimensiunile din proiect ale cofrajelor i ale elementelor de beton


armat dupa decofrare vor fi cele din NE 012-99, Anexa III.1, tabel III 1.1.
PROIECTAREA EAFODAJELOR, CINTRELOR I COFRAJELOR
Proiectul pentru cofraj i susineri se elaboreaz de antreprenor pe cheltuiala sa.
La proiectare se va tine cont de Normativul NE 012-99 anexa II care precizeaz sarcinile de
calcul pentru cofraje.
CONDIII PRIVIND CONTROLUL CALITII
control preliminar care cuprinde lucrrile pregtitoare n speical trasarea i elementele sau
subansamblurile de cofraje i susineri;
n cursul execuiei poziionarea fa de trasare i modul de fixare a elementelor;
final, recepia cofrajelor i consemnarea n Registrul de procese verbale pentru verificarea
calitii lucrrilor ce devin ascunse innd seam de precizrile lui NE 012-99 punct 10.6;
alctuirea elementelor de susinere i sprijinire;
ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea eteneitii acestora;
dimensiunea interioar a cofrajelor, n raport cu cele ale elementelor care urmeaz a se
betona;
poziia cofrajelor n raport cu trasarea i cu elementele corespunztoare situate la nivelele
inferioare;
verificarea golurilor;
CONDIII DE MSURARE A LUCRRILOR
Msurtorile lucrrilor de cofraje se fac la m2 cofraj n contact cu betonul. Se scad
golurile mai mari de 0,25 m2. La msurtori se respect condiiile din indicativul normelor de
deviz C ediia 1991. n afara lucrrilor artate mai sus se vor prevedea:
montarea de ipci triunghiulare pentru evitarea muchiilor vii;
montarea schelelor de acces i a platformelor de lucru la betonare i armare;
stemuirea golurilor lsate de tirani;
debavurarea muchiilor i repararea golurilor i a defectelor;
ungerea cofrajului cu materiale ce nu afecteaz aspectul finisajului (pe parcursul exploatrii);
se cuprind preurile de achiziionare, transport, montare, demontare, curire, returnarea la
deintor precum i chiria n caz de imobilizare pe antier.
IV. ARMTURI
GENERALITI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrri de montare a
armturilor pentru elemente din beton armat confecionate cu agregate grele, turnate monolit
pe antier n elemente de construcii curente de orice fel, la lucrri de construcii industriale,
agrozootehnice, locuine i social culturale.
Prescripii pentru montarea armturilor, ce trebuiesc respectate la executarea lucrrilor
speciale cum sunt: elemente de beton precomprimat cu armtur pretensionat, pnze
subiri, construcii masive, hidrotehnice, precum i elemente aflate n zone cu agresivitate
natural sau chimic, elemente supuse la temperaturi ridicate sau executate din agregate
uoare, se vor indica separat.
STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN
La lucrrile de montare a armturilor pentru elemente din beton armat se vor avea n
vedere urmtoarele standarde i normative de referin:
STAS 438/189 Produse de oel pentru armarea betonului, oel beton laminat la cald.
Mrci i condiii de calitate.
STAS 438/291 Srm tras pentru beton armat.
SR 438/3-1998 Produse din oel pentru armarea betonului. Plase sudate.
STAS 7009-79 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblri n
construcii. Terminologie.

STAS 8600-79 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblri n


construcii. Sistem de tolerane.
SR ISO 6241-1998 Construcii civile i industriale. Performane n construcii. Noiuni i
principii generale.
SR EN 1992-1-1/2004 Proiectarea structurilor de beton;
NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat;
C.5685 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente;
P.8381 Instruciuni tehnice pentru calculul i alctuirea constructiv a structurilor compuse
beton-oel;
P.1002006 Cod de proiectare seismic;
NP 112/2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct.
MATERIALE
Sortimentele uzuale de oeluri pentru armturi, caracteristicile de form i dimensiuni
sunt precizate n anexa III.1 din NE 012-99. Controlul calitii oelurilor se execut conf.
STAS 438/189 , STAS 438/291, SR 438/3-1998.
TOLERANE I ABATERI
Abaterile limit admise la fasonarea i montarea armturilor sunt cele indicate prin
anexa II.2. din normativul NE 012-99, cap.10.6.
PREVEDERI CONSTRUCTIVE
La fasonarea i montarea armturilor se vor respecta prevederile constructive din
capitolele corespunztoare din standardele si normativele n vigoare, aa cum urmeaz:
SR EN 1992-1-1/2004 Proiectarea structurilor de beton.
NE 012-99 Anexa III.2 Prevederi constructive pentru armare.
NP 112/2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct.
CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE MONTARE A ARMTURILOR PENTRU
ELEMENTE DIN BETON ARMAT
n cadrul Normativului NE 012-99 sunt prevzute toate verificrile i modul de stipulare
a observaiilor fcute asupra armturilor montate n cofraje, pregtite pentru betonare.
Documentaia pregtit pentru recepia structurii de rezisten trebuie s conin actele
i datele prevzute n NE 012-99.
La fasonarea armturilor se va trece numai dup ce oelurile pentru elementele de
beton armat au fost verificate conf. prevederilor.
-

Confectii metalice
GENERALITI
Prezenta metoda de lucru trateaz aspectele legate de uzinarea elementelor de
construcii din oel, tehnologia de execuie i montaj a construciilor metalice, ct i cele
privind verificrile n vederea recepiei.
STANDARDE, NORMATIVE I PRESCRIPII CARE GUVERNEAZ EXECUIA DE
ANSAMBLU A LUCRRII
Principalele acte normative ale cror prevederi trebuie respectate la execuia
construciilor metalice sunt:
STAS 767/0-88 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Construcii din oel.
Condiii tehnice generale de calitate.
STAS 768-66 Construcii din oel sudate. Prescripii de execuie.
STAS 500/2-80 Oeluri de uz general pentru construcii. Mrci.
STAS 500/1-89 Oeluri de uz general pentru construcii. Condiii tehnice generale de
calitate.
STAS 561-86 Oel laminat la cald. Oel U.

SR EN 10024-1998 Oel laminat la cald. Oel I.


SR EN 10056/1-2000 Oel laminat la cald. Oel cornier cu aripi egale.
SR EN 10058-2004 Oel laminat la cald. Oel lat.
SR EN 10029-1995; SR EN 10029-1994 Table de otel mijlocii si groase. Dimensiuni.
STAS R-8542-79 Alegerea oelurilor pentru construcii metalice.
STAS 505-86 Oel laminat la cald. Table groase. Condiii tehnice de calitate.
SR EN 10059:2004 Oel laminat la cald. Oel ptrat.
STAS 3480-80 Oel laminat la cald. Tabl striat.
STAS 2700/3-84 Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice.
STAS 4272-89 urub cu cap hexagonal. Clasele de execuie A i B.
STAS 3167-86 uruburi semiprescrise. urub cu cap seminecat crestat. Dimensiuni.
SR EN ISO 4032-2002 Piulie hexagonale. Clasele de execuie A i B.
STAS 1388-72 aibe uzuale.
STAS 5200/1-91 aibe plate de aezare. Condiii tehnice generale de calitate.
STAS 2350-92 uruburi grosolane. urub pentru fundaii. Dimensiuni.
SR ISO 273:1994 Guri de trecere pentru organele de asamblare filetate
STAS 5555/1-81 Sudarea metalelor. Terminologie general.
STAS 7194-79 Sudabilitatea oelurilor.
STAS 8299-78 Clasificarea i simbolizarea defectelor mbinrii sudate.
SR EN 29692-1994 mbinri sudate. Formele i dimensiunile rosturilor.
STAS 9101/1-89; SR EN25817-1993; STAS 9101/3-91 mbinri sudate. Abateri limit la
dimensiuni fr indicaii de toleran. (M-S x 9/82)
STAS 1125/1-91 Sudarea metalelor. Electrozi nvelii pentru sudarea cu arc electric.
Condiii tehnice generale de calitate.
SR EN 499-1997 Sudarea metalelor. Electrozi nvelii pentru sudarea oelurilor carbon i
slab aliate. Tipuri i condiii tehnice.
SR EN ISO 1071:2004 Sudarea metalelor. Electrozi nvelii pentru sudarea fontei. Tipuri si
condiii tehnice de calitate.
STAS 1126-87 Sudarea metalelor. Srm plin de oel pentru sudare.
SR EN 760-1997 Sudarea metalelor. Clasificarea i simbolizarea fluxurilor pentru sudarea
oelurilor carbon i slab aliate.
SR EN 756-1997 Sudarea metalelor. Clasificarea i simbolizarea cuplurilor srm-flux
pentru sudarea oelurilor carbon i slab aliate.
SR EN 22401-1996 Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de deplasare ale
electrozilor nvelii.
SR EN 26520-1994 Defectele mbinrilor sudate prin topire. Clasificare i terminologie.
SR EN 1714-2000 Defectoscopie ultrasonic. Examinarea mbinrilor sudate prin topire.
SR EN 1435-2001 Defectoscopie cu radiaii penetrante. Examinarea radiografic a
mbinrilor sudate prin topire.
SR EN ISO 9692/2-2000 mbinri sudate. Formele i dimensiunile rosturilor la sudarea
oelurilor sub strat de flux.
SR EN 29692-1994 mbinri sudate. Formele i dimensiunile rosturilor la sudare manual
cu arc electric i cu gaze.
STAS 767/2-78 Construcii civile, industriale i agricole. mbinri nituite i mbinri cu
uruburi la construcii din oel. Prescripii de excepie.
STAS 9330-84 Poduri de cale ferat i osea. mbinri cu uruburi de nalt rezisten.
Prescripii de proiectare i execuie.
STAS 8600-79 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Tolerane i asamblri n
construcii. Sisteme de tolerane.
STAS 3461-83 ndreptarea laminatelor.
SR EN ISO 9013-1998 Tierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a tieturilor.
SR EN 571-1:1999 Defectoscopie cu lichide penetrante.
STAS 10136-75 Defectoscopie cu radiaii penetrante.
STAS 8866-82 Controlul ultrasonic al laminatelor din oel.
STAS 6976-88 ncercrile mecanice ale metalelor. Clasificare.
STAS 7927-67 ncercrile metalelor. ncercarea i rezistena la forfecare.
SR ISO 7438-1993 ncercrile metalelor. ncercarea la indoire.
SR EN 10045/1-1993; SR13170-1993 ncercrile metalelor. ncercarea de ncovoiere prin
oc pe epruvete cu cresttur n V.
SR EN 10002/1-1995 ncercrile metalelor. ncercarea la traciune.

SR ISO 14284-1999 Fonte i oeluri. Luarea probelor pentru determinarea compoziiei


chimice.
SR EN 10045/1-1993; SR13170-1993 ncercrile metalelor. ncercarea de ncovoiere prin
oc la temperaturi sczute.
SR EN 910-1997; SR EN895-1997; SR EN 875-1997 ncercri ale mbinrilor sudate cap
la cap. Probe i epruvete.
STAS 5976/1-82 ncercri mecanice ale mbinrilor sudate.
STAS 7356/1-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare manual cu arc
electric, cu electrozi nvelii.
STAS 7356/2-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub
strat de flux.
STAS 7356/4-80 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare electric n baie de
zgur.
STAS 10221-83 ncercrile metalelor. ncercarea de fisurare la cald a metalului depus prin
sudare.
SR EN 1993/1/1-2006; SR EN 1993/1/8-2006 Construcii civile, industriale i agricole.
Calculul elementelor din oel.
C-150-99 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale construciilor civile,
industriale i agricole
P100-1/2006 Cod de proiectare seismic
C-56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente Controlul mbinrilor sudate.
Norme de protecie a muncii n activitatea de construcii montaj (aprobat cu Ordin MCInd nr.
1233/D din 1980)
Norme tehnice de proiectare i realizarea construciilor privind protecia la aciunea focului,
indicativ P118-83

MATERIALE SI STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE


3.1. Materialele ce intr n componena construciilor metalice, table i profile metalice, fac
parte din grupa de oeluri de uz general pentru construcii STAS 500/1-89 i se vor ncadra
n urmtoarele clase de calitate la fabricaie:
profile laminate de catalog:
STAS 561-86
STAS 565-86
SR EN 10056/1-2000
oel lat, platbande i table groase:
SR EN 10058-2004
3.2. Mrcile de oeluri utilizate (OL37.2s) se ncadreaza n prevederile STAS 500/2-80,
STAS R-8542-79
3.3. Materialele ce se folosesc trebuie s aib compoziia chimic i caracteristicile
mecanice corespunztoare pentru mrcile i clasele de calitate prevzute n proiect,
garantate prin certificate de calitate, conform standardelor de produs.
3.4. Mrcile i clasele de calitate ale oelurilor, materialelor de baza, precum i
caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare (sudurilor, uruburilor, piulielor i
saibelor) nu pot fi schimbate fr acordul scris prealabil al proiectantului.
3.5. Uzina de confecii metalice va lua toate msurile necesare ca n elementele structurii
metalice, s nu se introduc alte materiale dect cele prevzute n proiecte i cu calitile
prescrise de normativele (standardele) n vigoare.

PREPARARE, CONFECIONARE
Elementele componente ale construciilor metalice s-au ncadrat conform STAS 767/088 n urmtoarele categorii de execuie:
categoria B: pentru stlpi, grinzi;
Conform normativelor C150-99 si P100-2006 sunt stabilite urmtoarele clase de calitate
pentru mbinrile sudate:
clasa C3: stlpi, grinzi i restul elementelor;
4.1. N CEEA CE PRIVETE UZINAREA SE PREVD URMTOARELE
Orice nepotrivire constatat cu ocazia verificrii proiectelor sau pe parcursul operaiilor
de ablonare n uzin, se va aduce la cunotinta proiectantului pentru a efectua coreciile
necesare nainte de trasarea sau debitarea materialelor.
4.2. TRASAREA
Indiferent dac trasarea sau tierea se face direct, la stabilirea cotelor de debitare a
materialelor se va ine seam c valorile cotelor din proiect sunt cote finale. Trasarea se va
executa cu precizie de +/- 1,00 mm. Nu se admite comutarea mai multor tolerane pe
aceeai linie de cotare.
4.3. TIEREA
Tierile date n elemente nu au voie s prezinte fisuri sau crestturi, cele care prezint
se vor prelucra pn la dispariia acestora. Neregularitile dup tiere se vor rectifica.
4.4. GURIREA
Gurile se execut cu burghiul sau prin poansonare (tanare). Poansonarea gurilor
se poate face numai la piese mai subiri de 16 mm i diametre de maxim 18 mm. Gurirea
cu burghiul se execut la diametrul definitiv conform prevederilor proiectului, cu respectarea
SR ISO 273:1994. Gurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5 mm mai mic,
urmnd ca nainte de asamblare s se fac alezarea la diametrul definitiv.
Nu se admite gurirea cu flacr oxiacetilenic. Este interzis ajustarea gurilor cu
pila, lrgirea lor cu dornuri sau cu flacr oxiacetilenic. Gurile trebuie s fie circulare (dac
nu se prevede n proiect altfel), fr rizuri i pereii lor trebuie s fie perpendiculari pe
suprafaa materialului, iar muchiile s fie curate de bavuri. Gurile pentru uruburi, de
regul, se execut dup operaiile de ndreptare i sudare, iar unde este posibil piesele de
strns adiacente se vor guri simultan pentru garania psuirii poziiilor.
4.4. ASAMBLAREA
Toate operaiile legate de procesul de asamblare (n special sudurile) se vor efectua n
hale nchise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5 grade C.
Asamblarea elementelor de construcie metalic se va face pe schele de montaj sau
dispozitive potrivite care s asigure pstrarea precis a poziiei pieselor asamblate n
vederea sudrii. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de
construcie metalic va fi stabilit printr-un proces tehnologic elaborat de Serviciul tehnologic
al uzinei de confecii metalice. Aceast ordine de asamblare trebuie astfel aleas nct s
asigure posibilitatea sudrii tuturor pieselor componente, n condiii normale de lucru.
Asamblarea prin sudare provizorie (haftuirea) cu puncte de sudur trebuie executat de
sudori autorizai, cu electrozi de aceeai marc cu cele cu care se vor suda cordoanele de
rezisten, in funcie de materialul de baza. Lungimea punctelor de prindere va fi de
minimum 60 mm, iar grosimea n funcie de procedeul de sudare, dar nu sub 3 mm.
Asamblarea i prinderea provizorie trebuie fcut astfel ca dup sudarea definitiv s rezulte

subansamble cu dimensiuni corecte, eventualele abateri trebuind s se ncadreze n limitele


toleranelor admisibile conform punctului 2.3. din STAS 767/0-88.
4.5. SUDAREA
Procedeele i metodele de sudare, precum i eventualele tratamente termice necesare
se vor stabili de ctre tehnologul ef al uzinei, folosind numai procedee tehnologice
omologate care se vor alege n primul rnd pe considerente de calitate i n al doilea rnd pe
considerente de economie. Toate materialele de adaos (electrozi, srme i fluxuri) pentru
sudurile manuale, caracteristicile mecanice de rezisten a cordoanelor de sudur trebuie s
depeasc cu minimum 20% rezistena materialelor de baz. n tehnologia de sudare se
vor prevedea cele mai potrivite msuri pentru reducerea deformaiilor i prevenirea
concentrrii tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de
executare a cordoanelor de sudur, a trecerilor etc. i indicarea parametrilor optimi ai
regimurilor de sudare. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevzute n desenele
de execuie i cu respectarea abaterilor limit prevzute n prescripiile oficiale n vigoare.
La sudarea n mai multe straturi, suprafaa se va curaa cu grij de orice urm de
zgur i mai ales marginile stratului depus anterior, iar eventualele defecte se vor nltura i
repara naintea aplicrii stratului urmtor. Se recomand ca pe ct posibil sudarea s se
fac n poziie orizontal, evitndu-se sudarea n poziie vertical i peste cap. La
executarea cordoanelor de sudur se va asigura trecerea lin de la materialul de baz la
sudur.
Clasele de calitate a sudurilor se vor nscrie pe planele detaliilor de execuie a
elementelor structurii metalice, conform normativului C150-99. Sudurile cap la cap
longitudinale prevzute la alctuirea seciunilor chesonate, nu se vor controla cu raze
penetrante, n caz de dubii se va suplimenta controlul vizual cu lichide penetrante.
Eventualele remedieri ale defectelor se vor executa cu respectarea prevederilor standardelor
i normativelor n vigoare. Pentru defectele constatate mai frecvent trebuie s se stabileasc
cauzele apariiei lor i msurile ce trebuiesc luate pentru excluderea repetrii lor. Dac
defectele din cordoanele de sudur greu accesibile nu se pot remedia n condiii normale,
remedierea lor se va face la propunerea uzinei i cu avizul proiectantului de specialitate.
Lucrrile de sudur se vor executa numai de ctre persoane autorizate avnd calificrile
corespunztoare calitii impuse.

4.6. PROTECIA ANTICOROZIV


Se va urmri i consemna n procese verbale de lucrri ascunse aplicarea proteciei
anticorozive pe suprafeele interioare ale elementelor care urmeaz s fie nchise.
a. GENERALITI
Protecii anticorozive s-au prevzut pentru toate construciile metalice.
Confeciile metalice amplasate sub cote +/- 0.00 (bazele de stlpi metalici i contravntuiri)
se vor proteja anticoroziv prin nglobare n beton, pe zonele n contact cu pmntul.
Suprastructurile metalice amplasate peste cota +/- 0.00 se vor proteja anticoroziv prin
vopsire.
Prezenta metoda de lucru se refer la protecia anticoroziv a confeciilor i construciilor
metalice din oel, detaliate n proiectul specialitii de rezisten-construcii.
n prezentul metoda de lucruse detaliaz tratarea suprafeelor metalice i alctuirea stratului
primar al proteciei anticorozive. Restul straturilor sunt detaliate n documentaia specialitaii
de arhitectur.

b. STANDARDE, NORMATIVE I PRESCRIPII CARE GUVERNEAZ EXECUIA DE


ANSAMBLU A LUCRRII
C139-87 Instruciuni tehnice pentru protecia anticoroziv a elementelor de construcii
metalice.
P100-2006 Cod de proiectare seismic.
STAS 10128-86 Protecia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel.
Clasificarea mediilor agresive
STAS E 10702/2-80 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane.
Acoperiri protectoare pentru construcii situate in medii neagresive, slab agresive i cu
agresivitate medie.
STAS 10166/1-77 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane.
Pregtirea mecanic a suprafeelor.
STAS 10702/1-83 Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri
protectoare
STAS 767/0-88 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Construcii din oel.
Condiii tehnice generale de calitate.
c. MATERIALE I STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE
Se vor respecta STAS-urile: 10702/1-83, 10166/1-77, 10128-86.
S-au utilizat urmtoarele materiale:
Grund alchidic cu uscare la aer, care poate fi de tipul:
grund brun rocat G 735-300
STAS 1703-82;
grund brun rocat G 735-6 STAS 1703-82;
grund brun rocat G5040 STAS 1703-82;
d. TESTE, VERIFICRI, PROBE I STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE
Se vor respecta cu strictee cele prevzute privitor la execuie in STAS-urile: 10702/1-83,
10166/1-77, 10128-86.
e. EXECUIA LUCRRILOR
n ceea ce privete protecia anticoroziv a construciilor sudate s-au prevzut
urmtoarele:
Pentru elementele de construcii confecionate n uzin, protecia se va realiza parial n
uzin, prin aplicarea proteciei temporare (grundul primul strat) pe ntreaga suprafa a
elementelor de construcii, celelalte straturi ale acoperirii protectoare (vezi partea de
arhitectur) aplicndu-se pe antier.
Straturile acoperirii protectoare deteriorate din cauza operaiilor de tiere, sudare, gurire,
trebuie refcute dupa curirea prealabil a suprafeei respective, pn la gradul de curire
iniial.
Se vor respecta cu strictee cele prevzute privitor la execuie n STAS-urile: 10702/1-83,
10166/1-77, 10128-86.
f. VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI
Se vor respecta strict prevederile din Legea 10 i HGR 766/97.
4.7. MARCAREA
Toate elementele de construcii metalice trebuie marcate nainte de recepia n uzin.
Marcarea se va face cu vopsea n contrast, rezistent la intemperii. Operaiunile de marcare
vor respecta obligatoriu prevederile punctului 6.1.2. din STAS 767/0-88.
Documentatia tehnic care se va elabora de ctre intreprinderea care uzineaz construcia
metalic, va cuprinde n mod obligatoriu:
operaii de uzinare pe care le necesit realizarea elementelor de construcii;
tehnologia i ordinea de executare a sudurilor i tierilor;
modul de realizare a preasamblrilor de uzin;

depozitarea, marcarea i ambalarea pentru transport;


OBSERVAIE: nainte de nceperea oricrei lucrri, intreprinderea care uzineaz construcia
metalic, precum i intreprinderea de montaj, au obligaia s verifice documentaia tehnic
de execuie i s semnaleze elaboratorului acesteia orice lipsuri sau nepotriviri constatate
(vezi punctul 1.5 din STAS 767/0-88).
PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE
n timpul execuiei construciilor metalice, elementele i subansamblele componente ce
intr n alctuirea structurii sunt protejate prin straturile de vopsea anticoroziv, care au fost
deja executate n uzin. n zonele n care au fost executate suduri de montaj se vor aplica
proteciile anticorozive. n zonele n care s-au produs eventuale deteriorri ale proteciei
anticorozive la montaj se vor efectua corecii pentru refacere.
CONTROLUL EXECUTIEI
6.1. UZINAREA
Se va efectua controlul tehnic de calitate dup fiecare faz de prelucrare insistndu-se
la verificarea dup debitare, dup prelucrarea la maini, dup asamblare i dup sudare cu
scopul de a preveni introducerea n fabricaie a unor materiale sau piese necorespunztoare
exigenelor de calitate prescrise n prezentul metoda de lucrui de a avea asigurate condiii
necesare pentru efectuarea unor suduri de calitate, iar n final a unor subansambluri la
nivelul exigenelor impuse.
Execuia operaiilor prescrise n mod special (prin proiect, metoda de lucrusau serviciul
tehnologic al uzinei) ca:
prenclzirea
detensionarea
sudarea n detaliu a unor poziii care s precead asamblarea elementelor de construcii, etc.
se va supraveghea de personal autorizat i competent
Toate sudurile executate trebuie s fie accesibile controlului, n care scop se recomand
practicarea controlului parial al calitii sudurilor la care controlul integral final nu mai este
posibil datorit formei constructive a construciei sau a elementului de construcie. Toate
sudurile prezentate la control trebuie s fie curite de zgur, de stropi i neacoperite cu
vopsea.
Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din STAS 9101/1-89; SR EN
25817-1993; STAS 9101/3-91 i normativ C150/99.
Toleranele de uzinare (abaterile limita) vor trebui s se nscrie n prevederile STAS 767/0-88
i STAS 8600-79, corespunztoare clasei de precizie respective.
6.2. MONTAJUL
Verificarea condiiilor tehnice generale de calitate (abateri la montaj) se va efectua cu
respectarea STAS-ului 767/0-88, a prevederilor normativelor C56-85 i C150-99.
RECEPIA
7.1. RECEPIA N UZIN
Toate elementele metalice de construcii trebuie s fie recepionate nainte de livrare,
prin organele de control tehnic de calitate ale uzinei.
Recepia n intreprinderea care uzineaz elementele de construcii se face dup ncheierea
tuturor fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilor de protecie anticoroziv prevzute a fi
executate n uzin.
Rezultatele verificrilor efectuate att pe parcursul uzinrii ct i la recepia n uzin, se vor
consemna n certificatele de calitate eliberate de uzina n conformitate cu dispoziiile legale n
vigoare.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va ntocmi un dosar de recepie, care
trebuie s cuprind datele prescrise la punctul 5.13 din STAS 767/0-88.
Elementele respinse la recepie vor fi remediate conform prevederilor punctului 4.10.2 din
STAS 767/0-88. Dac remedierile nu mai sunt posibile, precum i n cazurile cnd
documentele de verificare a calitii lipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilitii

elementelor respective va fi luat de ctre proiectant. n cazul cnd se prevede efectuarea


unor ncercri sau modificri ale elementelor n cauz, aceste dispoziii se vor da n scris i
vor face parte integrant din dosarul de recepie, ca i rezultatele ncercrilor respectiv
verificarea executrii corecte a modificrilor prescrise.
Uzina trebuie s prezinte intreprinderii de montaj piese scrise (insoite la nevoie de schie),
din care s rezulte toate modificrile care au intervenit fa de proiect i care influeneaz
montajul. Aceste date vor fi communicate intreprinderii de montaj cel mai trziu la livrarea
elementelor respective.
Uzina va transmite intreprinderii de montaj copii dup dosarele de recepie.
7.2. RECEPIA PE ANTIER
La recepia elementelor pe antier se va ine seam de reglementrile n vigoare
privind recepia, expedierea i primirea mrfurilor, precum i stabilirea rspunderii se vor
ncheia procese verbale.
Procedurile recepiei pe antier a confeciilor metalice uzinate se vor desfura cu
respectarea prevederilor punctelor 5.2.2. si 5.2.3. din STAS 767/0-88.
Se vor respecta strict prevederile din Sistemul de eviden n activitatea de control tehnic al
calitii construciilor elaborat de IGSIC si publicat in BC nr. 2/81.
DEPOZITAREA, LIVRAREA I TRANSPORTUL
Aceste operaii se vor desfura conform prevederilor punctelor 6.2. si 6.3. din STAS
767/0-88.
Livrarea elementelor de construcii metalice ctre antier se va realiza pe baza unui grafic
aprobat de beneficiar avnd n vedere ordinea normal de montaj.
MSURTORI I DECONTRI
Lucrrile de confecionare i montaj se vor plti de ctre beneficiar la ton.
DISPOZIII FINALE
Prevederile prezentului metoda de lucrunu sunt limitative, se complecteaz cu
memoriile tehnice cuprinse n proiectele de specialitate i cu prevederile standardelor si
normativelor n vigoare, putndu-se completa cu orice msuri suplimentare propuse de
executani care nu contravin celor cuprinse mai sus, ducnd la sporirea calitii execuiei.

Reabilitare structuri

Pentru realizarea acestor operatiuni se prezinta in cele ce urmeaza Metodele


(Procedurile) de executie:
A. Procedura de inspectare a suprafetelor si identificare a
defectelor; B. Procedura de reparatii fisuri;
C. Procedura de reparatii zone segregate;
D. Procedura de reparatii zone cu beton partial desprins sau de refacere a stratului de
acoperire a armaturilor;
A. PROCEDURA DE INSPECTARE A SUPRAFETELOR SI IDENTIFICARE A
DEFECTELOR
Intrucat ne referim la constructii existente inspectarea suprafetelor din beton se va

face atat de la interior cat si de la exterior.


Intreaga suprafata interioara a constructiilor (pereti si elemente din beton) va fi
verificata / ciocanita pentru a identifica zonele degradate si cu goluri, zone care vor fi
marcate. De asemenea se vor marca fisurile precum si zonele cu segregari ale betonului.
In zonele marcate, daca exista tencuiala de protectie aceasta se va indeparta, de
preferinta pe suprafete rectangulare, pana la beton.
Toate zonele cu beton partial desprins sau degradat trebuie buciardate /
indepartate pana se ajunge la betonul sanatos.
Substratul trebuie sa fie curat si fara particule desprinse, praf, ulei si alti agenti contaminanti.
Pentru asperizarea si curatarea stratului suport se recomanda mijloace
mecanice usoare sau manuale. Gradul de rugozitate recomandat este R1-R2
(zgrunturos-aspru).
In continuare se va face tratarea diferentiata a defectelor conform procedurilor specifice.
B. PROCEDURA DE REPARATII FISURI
Referitor la fisuri se face urmatoarea remarca. Daca acestea sunt in elemente verticale
subtiri de genul stalpi, coloane, bulbi pereti structurali fisurile vor face obiectul unei
investigatii mult mai atente cu solicitarea proiectantului si cu stabilirea cauzelor probabile
care au dus la aceste fisuri. Metoda de tratare se va stabili numai in urma acestei analize.
Prezenta metoda se poate aplica numai la pereti structurali din beton sau pentru
unele fisuri din grinzile de beton.
Fisurile se vor clasifica in doua categorii:
a. - fisuri < 0,2mm;
b. - fisuri > 0,2mm;
Tratarea fisurilor din categoria a) se va face prin chituire cu un adeziv tixotropic bicomponent;
Produse recomandate: Se vor aproba in prealabil de catre Inginer
Produsele trebuie sa fie conforme cu norma SR EN
1504-4. Tratarea fisurilor din categoria b) se va face
prin injectare:
Injectarea fisurilor se va face, de preferinta, in conditii uscate sau de umiditate redusa si
se va folosi urmatorul sistem:
- in lungul fisurii se vor face gauri pentru packere care vor fi la o distanta egala cu
grosimea elementului din beton. Packerele se vor monta direct pe fisura pentru fisuri >
0,2mm si < 0,5mm.Pentru fisuri > 0,5mm gaurile pentru packere vor fi facute la un unghi de
450 cu suprafata, inspre fisura, astfel incat sa se intersecteze cu fisura. Dupa forarea
gaurilor acestea vor fi suflate cu aer pentru a se
indeparta praful rezultat. Urmeaza montarea packerelor care se va face prin intermediul
unui adeziv tixotropic bi-component ca cel de la punctul a). De asemenea fisura se va
inchide intre packere cu acelasi adeziv tixotropic bi-component ca cel de la punctul a).
Se recomanda utilizarea packerelor cu o valva de sens unic, detasabila.
- pentru injectie se vor folosi pompe actionata pneumatic, cu un debit si o presiune
de injectie controlabile;
- materialul de injectie este o rasina epoxidica bicomponenta cu vascozitate
redusa. Rasina are componenta A (baza) si componenta B (intaritorul). Acestea vor fi
amestecate in proportiile si modalitatea recomandata de producator. Rasina se
foloseste pentru obturarea rigida a fisurilor.
Se recomanda urmatoarele rasini: Se vor aproba in prealabil de catre Inginer
Produsele trebuie sa fie conforme cu norma SR EN 1504-5.

- inainte de inceperea injectarii se indeparteaza valvele non-retur de la toate packerele.


In cazul in care fisurile au o traiectorie ascendenta, injectarea se va face de jos in sus. Se
incepe de la packerul de jos, prin care se injecteaza pana cand apare rasina la packerul
invecinat. In acel moment se opreste injectarea, se monteaza valva non-retur la packerul
de jos si se reia injectarea prin packerul superior.
Operatiunea se repeta pe toata lungimea fisurii. Injectarea se va face la o
presiune mica dar suficient necesara pentru realizarea operatiunii.
- operatiunile de injectare se vor desfasura in plaja de temperaturi indicata de furnizorul
ales dar in nici un caz la temperaturi mai mici de +50 C;
C. PROCEDURA DE REPARATII ZONE SEGREGATE
Similar cu procedura de la fisuri daca zonele cu segregari sunt in elemente verticale
subtiri de genul stalpi, coloane, bulbi pereti structurali acestea vor face obiectul unei
investigatii mult mai atente cu solicitarea proiectantului. Metoda de tratare se va stabili
numai in urma acestei analize.
Prezenta metoda se poate aplica numai la pereti structurali din beton.
Zonele segregate trebuie buciardate pana la indepartarea tuturor particulelor neaderente
si se ajunge la betonul sanatos.
In cadrul acestei operatii este foarte posibila dezgolirea armaturilor de stratul de
acoperire din beton. Astfel in continuare se va proceda la:
- pasivizarea armaturilor de otel beton. Armatura expusa va fi curatata manual sau prin
sablare cu un echipament de sablare adecvat, pana la atingerea gradului de curatenie
ST2 (curatare manuala) sau SA 2 1/2 (curatare mecanicasablare) conform ISO 85011.
Se va avea grija ca armatura sa nu fie deteriorata in timpul operatiunii de curatare. In
continuare se va aplica prin pensulare un mortar de protectie a armaturilor. Pentru mortare
minerale se va aplica mai intai o amorsa (primer) si se vor respecta normele SR EN 15049. Daca se foloseste un mortar monocomponent polimeric modificat, tixotropic, acesta se
aplica in unul sau doua straturi si pentru protectia armaturilor se vor respecta
normele SR EN 1504-7. Acoperirile se vor face in timpul si la duratele intre straturi
preconizate de producator;
Produse recomandate: Se vor aproba in prealabil de catre Inginer
- in faza urmatoare se procedeaza la reprofilarea suprafetei de beton. Acest lucru se
poate face cu mortare minerale sau cu mortare polimerice modificate, tixotropice. Pentru
ambele tipuri de mortare se vor respecta normele SR EN 1504-9 si normele SR EN 1504-3.
Aceste mortare trebuie sa fie conforme cu clasa R3 sau R4, de tip CC sau PCC.
Generalmente grosimea stratului de mortar nu trebuie sa depaseasca 25mm la o aplicare si
40-50mm la final. Daca este necesar, in anumite situatii, se va aplica intre straturile
succesive o plasa de armatura de completare;
Produse recomandate: Se vor aproba in prealabil de catre Inginer
- peste mortarul de reprofilare se mai pot aplica vopsele de protectie.
D. PROCEDURA DE REPARATII ZONE CU BETON PARTIAL DESPRINS SAU DE
REFACERE A STRATULUI DE ACOPERIRE A ARMATURILOR
Similar cu procedurile anterioare daca zonele cu beton partial desprins sunt in
elemente verticale subtiri de genul stalpi, coloane, bulbi pereti structurali acestea vor face
obiectul unei investigatii mult mai atente cu solicitarea proiectantului. Metoda de tratare se
va stabili numai in urma acestei analize.
Prezenta metoda se poate aplica numai la pereti structurali din beton.
Betonul se ciocaneste si apoi se indeparteaza toate particulele neaderente pana se
ajunge la betonul sanatos. In cursul acestui proces este foarte posibila descoperirea
armaturilor de rezistenta.
Astfel procesele care urmeaza sunt de:

- pasivizarea armaturilor de otel beton. Armatura expusa va fi curatata manual sau prin
sablare cu un echipament de sablare adecvat, pana la atingerea gradului de curatenie ST2
(curatare manuala) sau SA 2 1/2 (curatare mecanicasablare) conform ISO 85011. Se va
avea grija ca armatura sa nu fie deteriorata in timpul operatiunii de curatare. In continuare
se va aplica prin pensulare un mortar de protectie a armaturilor. Pentru mortare minerale
se va aplica mai intai o amorsa (primer) si se vor respecta normele SR EN 1504-9. Daca
se foloseste un mortar monocomponent polimeric modificat, tixotropic, acesta se aplica in
unul sau doua straturi si pentru protectia armaturilor se vor respecta
normele SR EN 1504-7. Acoperirile se vor face in timpul si la duratele intre straturi
preconizate de producator;
Produse recomandate: Se vor aproba in prealabil de catre Inginer
- in faza urmatoare se procedeaza la reprofilarea suprafetei de beton. Acest lucru se
poate face cu mortare minerale sau cu mortare polimerice modificate, tixotropice. Pentru
ambele tipuri de mortare se vor respecta normele SR EN 1504-9 si normele SR EN 1504-3.
Aceste mortare trebuie sa fie conforme cu clasa R3 sau R4, de tip CC sau PCC.
Generalmente grosimea stratului de mortar nu trebuie sa depaseasca 25mm la o aplicare si
40-50mm la final. Daca este necesar, in anumite situatii, se va aplica intre straturile
succesive o plasa de armatura de completare;
Produse recomandate: Se vor aproba in prealabil de catre Inginer
- peste mortarul de reprofilare se mai pot aplica vopsele de protectie.
STASURI SI NORMATIVE

Nr.
STANDARD
crt.
01
1SR EN 1990:2004
SR EN 1990:2004/NA:2006
2SR EN 1990:2004/NA:2006
3SR EN 1990:2004/NA:2006
4SR EN 1991-1-1:2004
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006
5SR EN 1991-1-1:2004
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006
6SR EN 1992-1-1:2004
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008
7SR EN 1504-1-2006
8SR EN 1504-2-2005
9SR EN 1504-3-2006
10
SR EN 1504-4-2005
11

SR EN 1504-5-2005

12

SR EN 1504-6-2007

13

SR EN 1504-7-2007

14

SR EN 1504-8-2006

15

SR EN 1504-9-2009

DENUMIREA
2
Prescriptii generale de verificare a sigurantei
constructiei
Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.
Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor
pt.
Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari
permanente.
Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de
exploatare.
Constructii de beton, beton armat si beton
precomprimat. Prevederi
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de
Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de

16

SR EN 1504-10-2006

Produse si sisteme pentru protectia si repararea


structurilor de
Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor
finisate. Termeni si actiuni de baza
Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton
precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii.
Produse pentru umplerea si colmatarea rosturilor.
Produse pentru umplerea si colmatarea rosturilor.
Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece.

17

STAS 10265-75

18

STAS 6657/2-89

19
20
21

SR EN 14840-06
SR EN 14188-3-07
SR EN 14187-9-06

Nr.
crt.
0
1

NORMATIV

DENUMIREA

1
P 100-1/2006

P 73-78

3
4

NE 012/1-2007
C 156-89

2
Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor,
culturale,
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea
recipientilor din beton
Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71.
Elemente

C 149-87

ST 001-96

7
8
9
10

C 56-85
C 56-2002
C 26-85
ST 009-2005
C 200-81

11
12
13

C 83-75
GE 047-02
IM 007-1996

14

C 300 - 1994

15
16

PC 001-97
P 130-99

Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a


defectelor pt.
Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si
mortarelor din
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si
Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
Specificatie tehnica privind produsele din otel utilizate ca
Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la
constructii
Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii
Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor in
Norme specifice de protectia muncii, pt. lucrari de cofraje,
schele, cintre si
Normativ privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata
executarii
Ghid pentru intocmirea cartii tehnice a constructiilor
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor

NORME DE PROTECIA SI SECURITATEA MUNCII


La elaborarea proiectului s-au respectat:
Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc;
Norme generale de protecie a muncii emise de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale
prin ordinul nr. 508 / 20.11.2002 i ministerul Sntii i Familiei prin ordinul nr. 933 /
25.11.2002; Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii avizat de
MLPAT cu nr.
9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrri de alimentare cu ap i canalizri (art. 1583 1832);
In timpul execuiei lucrrilor, antreprenorul va lua toate msurile de protecie a muncii pentru
evitarea accidentelor, avnd n vedere factorii de risc ce pot aprea pe parcursul execuiei
acestora.
Dintre factorii de risc ce pot aprea pe diferitele stadii fizice, enumerm:

Stadiu fizic

lucrri
cu
(inclusiv
desfaceri,
drumuri, etc.)

betoane
demolri,
refaceri

Factori
de
risc
(conform
Normativului-cadru de acordare i
utilizare a echipamentului individual
de protecie)
1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 15, 16, 17, 18, 22,
23, 24, 26,
30, 32, 34

Antreprenorul va dota echipele ce execut lucrrile cu echipamentul de protecie


adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru perioade ale fiecrui
stadiu fizic.
Antreprenorul va urmri respectarea urmtoarelor norme ce reglementeaz activitatea de
protecie a muncii pentru care va face instructajul ntregului personal (conform Normelor
generale de P.M., cap. I, pct.13) ce se va ocupa de derularea lucrrilor:

Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc care abrog Legea Proteciei Muncii
nr.
90/1996;

Legea 307 din 12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor.

Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii avizat de MLPAT cu nr.


9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrri de alimentare cu ap i canalizri (art. 1583 1832);

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime. Cod 2/1998;


Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentri cu ap a localitilor i pentru
nevoi tehnologice (captare, transport i distribuie). Cod 20/1995;

Instruciuni pentru selecionarea i utilizarea mijloacelor individuale de protecie a feei


i ochilor.
Cod 2/1995;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrrile de zidrie, montaj, prefabricate i
finisaje n construcii. Cod 27/1996.
Normativul-cadru de acordare i utilizare E.I.P. urilor (conform cap III Criterii de acordare
a echipamentului individual de protecie);
Normele specifice vor ine seama i de normele conexe colaterale specifice fiecrei activiti
n
parte.Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui s aib certificat de utilizare de
la factorii abilitai din cadrul M.M.P.S.

Sudura conducte otel

MONTAJ CONDUCTE CERAMICE


Realizarea reelelor de canalizare i a instalaiilor pentru ape uzate este reglementat la
nivel european prin DIN EN 1610 Pozarea i vericarea reelelor de canalizare i a instalaiilor
pentru ape uzate care este completat i descris n detaliu n ATV-DVWK-A 139.
Acestea sunt completate, n cteva domenii, cu instruciuni suplimentare ale productorului.
Tuburile i tingurile din ceramic se monteaz i se veric conform DIN EN 1610 ca
reele de canalizare i instalaii de ap uzat.
Componentele constructive i materialele trebuie s corespund normelor naionale,
europene, certicatelor de omologare european.
nainte de lansarea comenzii se recomand solicitarea certicatul de vericare periodic a
calitii pentru componentele constructive, care trebuie livrate.

Descrcare i Transport
Tuburile, componentele tuburilor i accesoriile de mbinare trebuie vericate la livrare.
Componentele constructive trebuie vericate cu atenie att la livrare ct i imediat nainte de
montaj, pentru a avea certitudinea, c nu prezint nici un defect. Pentru vericarea optic a
defectelor tuburilor i tingurilor se freac corpul tubului cu pudr de talc.
Prin sistemele de ambalare refolosibile descrcarea se poate face, fr probleme, cu utilajele de
pe antier. Transportul tuburilor trebuie efectuat cu mijloace corespunztoare.
Din motive de siguran i pentru a evita deteriorrile exist utilaje i procedee
corespunztoare pentru coborrea elementelor de construcie n anul tubului.
Depozitare
Toate materialele trebuie depozitate n mod corespunztor, pentru a le pstra curate i
pentru a se evita murdrirea sau deteriorarea lor. Tuburile trebuie asigurate mpotriva
deteriorrii lor prin rostogolire. Vor evitate stivele prea nalte. Elementele de etanare din
elastomeri, acolo unde este necesar, se protejeaz mpotriva surselor de ozon i a razelor de
soare.
Acest lucru nu este necesar n cazul tuburilor i tingurilor din ceramic. Rezistena etanrilor la
ozon i radiaii este garantat. Capetele tuburilor, izolate, cu muf K sau S corespunztoare
sistemului de mbinare C se depoziteaz pe grinzi.
Pentru tuburile, care se livreaz ca mini pachete asamblate n maxi pachete, se propune ca
mini pachetele s e descrcate i depozitate separat.
Montaj
Suprafeele tubului, care intr n contact cu materialele de mbinare, trebuie s e
nedeteriorate, curate i dac este necesar, s e uscate. Tuburilor cu muf li se aplic
lubriantul i tehnologia recomandate de productor.
Cnd tuburile nu pot montate manual, se utilizeaz utilaje corespunztoare. Tuburile trebuie
mbinate prin aplicarea unei fore axiale constante, fr ca elementele de construcie s e
suprasolicitate.
Tuburile din ceramic cu diametre mici i mijlocii pot mbinate prin mpingere cu un levier
rezemat pe o grind. Tuburile cu diametre mai mari se mbin cu graifrul sau cu cricul.
La realizarea mbinrilor tuburilor de tip K i S, marcajele de pe generatoare trebuie permanent
urmrite. Ele trebuie s e ndreptate n sus.

La montajul ramicaiilor, se va ine cont c ncepnd cu d iametrul nominal DN 350


acestea se difereniaz n ramicaii stnga i ramicaii dreapta privite n direcia de curgere.
Pozarea tubului trebuie astfel s se fac nct tubul din ceramic s se sprijine uniform pe
corpul tubului. Pentru mufe se sap adncituri.Tuburile trebuie pozate n mijlocul anului.
Statica
nainte de nceperea construciei trebuie s se demonstreze, s se stabileasc sau s se
verice dac capacitatea portant a tubului este n concordan cu DIN EN 725-3 i DIN EN
1295-1.
Acesta cuprinde calculul static al elementelor de construcie avnd n vedere pozarea
tubului n an, patul prevzut, umplerea lateral, acoperirea i astuparea anului ct i
retragerea sprijinirilor de sptur.
Concordana
ipotezelor de ncrcare
supravegherea continu a lucrrilor.

trebuie

asigurat n timpul execuiei prin

Pozarea i pregtirea patului de pozare


Patul de pozare trebuie s asigure repartizarea uniform a presiunii sub tub, n zona de pozare.
Prin aceasta se evit apariia surilor, deformrilor, rezemrilor punctuale i prin urmare
apariia neetaneitilor. Densitatea materialului din stratul superior al patului de pozare trebuie
s corespund cel puin densitii stratului inferior al patului de pozare.
Patul de pozare tip 1 poate utilizat n toate situaiile n care se solicit pozarea tubului pe
ntreaga lungime i care se realizeaz lund n considerare grosimile cerute ale straturilor a i b.
Grosimea b a stratului superior al patului de pozare trebuie s corespund calculului static.

Execuii speciale
n situaii speciale, se folosete pentru realizarea reazemelor un material de construcie
legat hidraulic de ex. beton sau beton armat. Decisive pentru alegerea unui reazem din beton pot
att msuri constructive ct i condiii statice periferice.
Pentru patul de pozare se propun mrcile de beton (B15) C 12/15 sau C16/20. n special
betonul din zona de pozare a tubului trebuie s e cu contractie mica. Clasele corespunztoare
de expunere de ex. la nghe i aciunea agenilor chimici trebuie indicate de proiectant. Pn la
ntrirea betonului groapa de fundaie nu trebuie s conin ap.
un unghi de pozare ecient de 90, 120 sau 180 corespunztor patului de pozare tip 1 conform
DIN EN 1610 respectiv ATVDVWK-A 127. Limea va mai mare dect dimensiunea a (a = 10
cm + DN/10) sau limea denit a anului
Patul de pozare trebuie s e realizat corespunztor pantelor, n conformitate cu deciziile
proiectantului. Tuburile se aeaz pe patul de pozare. n dreptul ecrei mbinri cu mufe patul
de pozare trebuie ntrerupt cu un rost.
Se prevd goluri corespunztoare pentru mufe. Dac tuburile se sprijin pe mufe, de ex. cu
lemn sau altele, acestea trebuie obligatoriu ndeprtate dup realizarea reazemului.

Recomandare: executai reazemul mai mare dect limea anului


Repartizarea mai bun a sarcinii i odat cu aceasta preluarea unei sarcini mai ridicate prin
reazemul din beton determin factorul de concentraie
R pentru tensiunea de deasupra
tubului i factorul de concentraie B lng tub i au prin urmare o inuen important asupra
calculului static.

Tipul reazemului i patului de pozare ale tubului au o inuen deosebit asupra tasrilor
ulterioare i drept urmare asupra capacitii portante a tubului. n cazul reazemului din beton,
tubul i reazemul formeaz o unitate, care n cazul tasrilor se comport n acelai fel. Din acest
motiv reazemul i patul de pozare la mbinrile tubului trebuie ntrerupte.
La realizarea unui pat de pozare din beton trebuie luat n considerare pericolul posibil ca tubul s
ias la suprafa n timpul turnrii betonului.
n anurile sprijinite, ntre beton i palplan se prevede un strat separator, pentru ca solicitrile
suplimentare pentru conduct (reazem, pat de pozare, zona conductei) la retragerea palplanei
s e evitate
Puncte critice n ecare sprijin l constituie construciile, cminele de vizitare i racordurile. n
aceste puncte conducta este solicitat cel mai puternic pe direcie longitudinal i
transversal. Mobilitatea mbinrii conductei mpiedic ruperea n aceste zone. Pregtirea
reazemelor
trebuie s e realizate cu deosebit atenie.
Conform DIN EN 1610 un reazem i pat din beton sunt bine realizate i pot ntrebuinate
numai, dac capacitatea lor a fost demonstrat printr-un calcul static.
Meninerea mobilitii conductei este hotrtoare pentru o ntrebuinare de lung durat a
construciei. Punctele critice sunt la traversarea construciei cminului i la canalele de
racordare (branamentele imobilelor i punctele de captare a apei pluviale de pe strzi). Aici
sunt puncte xe, la care apar comportri diferite ale tasrii
nainte de toate la racordul conductei zona mbinrii tuului trebuie etanat. Deplasrile
longitudinale i transversale ale tingurilor i reazemelor trebuie s poat compensate
Pentru realizarea patului se utilizeaz cel puin beton B 15. Pn la ntrirea betonului traneea
trebuie s e uscat.Realizarea patului din beton are inuen asupra descrcrii relative i
trebuie luat n considerare n calculul static.
La pozarea n tranee se recomand s se betoneze pn la peretele traneei, adic pn la
peretele de susinere. n traneele consolidate se prevede un perete despritor, exibil ntre
beton i peretele de susinere (de ex. polystrol), pentru a se evita
deteriorarea conductei cnd se demonteaz peretele de susinere.
Racordurile tuburilor la cminele de vizitare se articuleaz. Patul din beton trebuie ntrerupt n
aceste zone. Acelai lucru este valabil pentru conduct, n msura n care se ntrevd tasri.
Modul n care se realizeaz ntreruperile i zona lor sunt stabilite de proiectant.
Materialele de construcie pentru zona conductei trebuie s corespund ecrui subparagraf
de la 5.3, pentru a se asigura o stabilitate de durat i preluarea sarcinii conductei n pmnt.
Aceste materiale de construcie nu trebuie s prejudicieze conducta, materialul conductei
sau pnza de ap freatic. Materialul ngheat nu poate ntrebuinat. Materialele de
construcie pentru zona conductei trebuie s corespund cerinelor proiectului. Aceste
materiale pot , e pmnt din vecintate, a crei calitate a fost vericat ori materiale de
construcie livrate din alt parte. Materialele de construcie pentru pat nu trebuie s conin
pri
componente, care s e mai mari de:
22 mm la DN 20 0
40 mm la DN > 20 0 pn la DN 60 0
40 mm > DN 60 0

Materialele fragmentate trebuie s corespund urmtoarelor trepte de granulaie:


Granule cu dimensiunea de 11 mm la DN < 90 0

Granule cu dimensiunea de 11 mm la DN 10 0 0

Compactarea i umplerea

Realizarea umpluturilor laterale i a celei de baz poate ncepe abia dup ce exist
certitudinea c mbinrile tuburilor i patul de pozare pot prelua aceste sarcini.
Gradul de compactare trebuie s corespund cu cel prevzut n calculul static.
Valoarea minim a acoperirii c (vezi gura) este 150 mm peste tub i 10 0 mm peste mbinare.
Pentru tuburile din ceramic sunt valabile:
La dimensiuni ale granulelor > 40 mm, primul strat de acoperire realizat la umplutura de baz
trebuie s e de cel puin 300 mm.
Este interzis folosirea utilajelor de compactare mijlocii i grele pentru acoperiri mai mici de 1,0
m .
Este interzis, la o acoperire redus, circulaia peste conduct cu utilaje sau vehicule grele
sau depozitarea peste conduct a materialului de excavare.
Caracteristice pentru condiii bune de pozare, n zona conductei, sunt urmtoarele grade
de compactare:
Densitatea Proctor DPr = 95% pentru soluri necoezive sau slab coezive.
Densitatea Proctor DPr = 92% pentru soluri coezive
Inelul de tiere
Inelul de tiere se utilizeaz pentru scurtarea t uburilor din gama DN 100 pn la DN 150.
Este important nisarea suprafeelor tiate.
Lan de tiere i disc pentru tiat
Lanul de tiere se folosete pentru tierea tuburilor cu diametre nominale DN 150
pn la DN 350. Tuburile i tingurile cu diametre mai mari de DN 350 se taie cu
burghiul-aib pentru tiat (Flex).
Inel P
Montarea inelului P pe mufele de mbinare K i S, DN 200 pn la DN 600.
Racorduri i treceri Manete de etanare
Montarea manetelor de etanare n forme diferite.
pentru mbinarea capetelor de tub fr muf

pentru
pentru
pentru
pentru

mbinarea bucilor de tub prelungitoare


utilizarea ca adaptor capabil s preia fore de forfecare sau trecere.
montarea ramicaiilor ulterioare
racorduri ulterioare

pentru reparaii
Pentru mbinarea tuburilor cu diametre exterioare diferite se utilizeaz maneta Tip 2B
cu inele de egalizare.
Inelele de egalizare se livreaz cu grosimi de 4 mm, 8 mm, 12 mm, 16 mm, 24 mm i 32
mm iar pentru capetele tuburilor cu diametre mai mici se execut la dimensiune.

Articulaii suplimentare
Articulaie suplimentar pentru trecerea de la tubul N la H cu diametre nominale DN 200 i
DN 250.

Inele de egalizare
Utilizate la trecerea de la captul tubului de ceramic la mufe din font sau PVC cu diametre
nominale DN 100 pn la DN 200. Inelul A se monteaz n mufa din font sau PVC i apoi se
introduce tubul din ceramic n muf. Se utilizeaz lubriantul FlexoSet.

Inele de trecere
Utilizate la trecerea de la tuburi din alte materiale la tuburi din ceramic cu diametre nominale
DN 100 pn la DN 200. Inelul U se aplic pe captul liber al tubului executat din alte
materiale dect ceramic; apoi tubul cu inel se introduce n mufa de tip L.
Ramicaii pentru intervenii
Racordurile pentru intervenii se execut n gama de diametre nominale DN 200 N pn la
DN 300 N i DN 200 H pn la DN 250 H.

Gurirea tubului
n principal, aceste racorduri se execut articulat. Racordurile ulterioare se execut astfel
nct s corespund regulilor tehnice generale unanim recunoscute (ATV-DVWK-A139).
Guririle se recomand dup felul racordului, pentru urmtoarele diametre nominale, n tabelul
alturat.
Pentru diametre mai mici se vor utiliza ramicaii.
Elemente de racord F i C
Pentru racorduri xe i articulate cu conducte principale din materiale diferite.
Elementul de racord C se utilizeaz la racordarea tuburilor din ceramic DN 150 la conducte
principale din ceramic sau alte materiale. Elementul de racord F se utilizeaz la racordarea
tuburilor din ceramic DN 150 la conducte principale din ceramic.
La elementul de racord C elementul de etanare este premontat. Elementul de racord C se
xeaz pe suportul de montaj FlexoSet, orientat axial (vezi sgeata marcat) i centrat pe
gaura de mn. Aezai contraa transversal n direcia de curgere. Rotii piesa de
pozitionare rapida pe tija letat pn cnd elementul de racord este centrat i xat pe gaura
de mn. Prin strngere cu cheia n cruce, elementul de racord va mpins n gaur pn
la opritor. La aceasta trebuie observat nchiderea uniform a elementului de etanare.
Desfacei piesa de poziionare, eliberai contraa transversal i scoatei dispozitivul de
montaj.
Acolo unde tuburile traverseaz cmine sau ferestre de vizitare racordurile articulate se
monteaz n perete sau ct se poate de aproape de peretele exterior al construciei. O
exibilitate suplimentar poate realizat cu tuburi scurte sau articulaii.

Articulaiile din ceramic (GE sau GM) se zidesc sau se betoneaz n peretele cminului
respectiv la cminele din ceramic se lipesc n fabric. n plus, elementele FlexoSet-BKL
i BKK permit un racord articulat pentru cminele prefabricate din beton.
Prin intermediul unui tub scurt cu muf, la intrare (GZ) i un tub scurt fr muf (GA) la
ieire, se realizeaz o mobilitate sucient pentru preluarea diferitelor tasri ale cminului
i ale tubului
Vericarea tuburilor montate
Dup terminarea montajului se vor efectua cercetri i / sau vericri corespunztoare.
Controlul vizual, vericarea etaneitii, a zonei conductei i a umpluturii, vericarea
compactrii i a deformaiilor.
Vericarea etaneitii conductelor, cminelor i ferestrelor de vizitare se realizeaz cu aer sau
cu ap.
O vericare prealabil se poate face nainte de execuia umpluturii laterale
Vericarea pneumatic

Pentru vericarea prealabil n an deschis capetele racordurilor se vor obtura cu discuri de


nchidere i cleme.
Piesele de nchidere trebuie aplicate etan i asigurate mpotriva dislocrii

Atenie!
n timpul efecturii vericrii cu aer comprimat nici o persoan nu trebuie s staioneze n zona
dispozitivelor de nchidere; ndeosebi n cazul vericrii cu aer comprimat pericolul de
accidentare, datorit aerului comprimat, este mare.
Pentru vericarea prealabil este recomandat metoda cu aer comprimat, deoarece ea poate
realizat rapid. Scopul acestui test este vericarea etaneitii tuburilor i a pieselor de racord
montate.

n cazul vericrii cu aer comprimat numrul de remedieri i reluri a vericrilor n cazul


testelor nereuite este nelimitat. Dac rezultatul testului cu aer comprimat, dup una sau mai
multe ncercri, este nesatisfctor, este permis efectuarea testului cu ap, iar rezultatul
testului cu ap se poate considera relevant.

Testul se desfoar astfel nct, la vericarea cu ap sub presiune valoarea W30 s se


menin constant i la vericarea cu aer comprimat presiunea s nu scad sub limita
admis. Neetaneitile pieselor de nchidere i ale dispozitivului de vericare trebuie evitate.
Metoda de vericare (W) vericare cu ap sub presiune conform DIN EN 1610
Presiunea de vericare:
0,1-0,5 bar
Durata de vericare:
30 minute.
Durata de pregtire:
60 minute.

Pierderea de ap W30:
0,15 l/m2 conduct

0,20 l/m2
0,40 l/m2

conduct i cmine
cmine i ferestre de vizitare

Pentru vericare, tronsonul se umple cu ap din aval, aerisirea se face la punctul superior.
Evacuarea aerului are loc n amonte de zona testat. Presiunea de vericare se aplic n
aval de zona testat.
Inspecia TV a canalizrii
Pentru vericrile n vederea recepiei conductelor i canalelor nevizitabile se utilizeaz
inspecia TV. Dac se solicit stabilirea gradului de deteriorare (limea surilor, limea
rosturilor de mbinare, mrimea decalajelor etc.) se va utiliza o instalaie de inspecie TV cu
tehnic de msurare integrat.
La inspecia TV se separ activitatea de inspecie de cea de evaluare a rezultatelor. La
evaluare se va ine cont de condiiile tehnice de livrare a tuburilor, a tingurilor i elementelor
de etanare, la momentul livrrii.

Instalatii electrice
1. MASURI DE PROTECTIE LA ATINGERE
1. GENERALITATI
1.1.

scop i domeniu de aplicare

Aceast instructiune documentat descrie modul n care se verifica si se


evalueaza masuratorile de protectie la atingere in timpul fabricatiei si instalarii
aparatajelor de joasa tensiune si a echipamentelor de control.
Se aplica in cadrul proceselor de productie desfasurate in cadrul atelierului
precum si proceselor de montaj si instalare locala efectuate de echipa de
electricieni autorizati ai societatii.
Implementarea, aplicarea n practic a prevederilor acestei proceduri i mbuntirea
continu este responsabilitatea
tehnicianului coordonator productie (TCP) i
meninerea funcional aplicat este asigurat de electricienii autorizati.
Aceasta instructiune este aferenta procedurii de productie PS-PROD si parte
integranta PS-SERV.

1.2.
prescurtri, documente conexe
- PROD2: raport verificare tablou electric.
- PROD6: raport productie tablou electric.
- TE: tablou electric.
- TG: tablou electric general.
- TC: tablou electric de comanda.
- TD: tablou electric de distributie.
- N: conductor nul.
- PE: conductor impamantare.
- F: faza.

1.3.

DESCRIEREA ACTIVITATII

Instalarea echipamentelor si masurarea protectiei la atingere


precum si verificarea se vor efectua in baza standardelor prevazute
si in vigoare in domeniul de activitate.
La sfarsitul procesului de fabricatie se efectueaza masuratorile rezistentei de
izolatie si se face inspectia la proba sub tensiune.

Inainte de conectarea la sursa de alimentare temporara se vor efectua urmatoarele:


- Concordanta intre proiect si tabloul electric (protectia la atingere).
Se verifica daca s-a respectat cerintele standardelor si a proiectului referitor la
alegerea corecta a culorii conductorilor de protectie.
- Se verifica adecvarea sectiunii cablurilor.
Se verifica daca toate partile metalice aflate sub tensiune sunt protejate corespunzator
si nu exista riscul atingerii directe a acestora.
- Se verifica starea izolatiilor.
Se verifica daca toate aparatele folosite sunt legate la sistemul de impamantare
si marcate corespunzator.
- Se verifica strangerile conductorilor de protectie.
- Se verifica continuitatea conductorului de protectie.
- Se verifica daca N si PE nu sunt schimbate intre ele.
- Se verifica daca N si F nu sunt schimbate intre ele.
- Se verifica circuitele cu tensiune de proba.
Dupa verificarea cu tensiune de proba se elibereaza buletinul de verificare
tablou electric in dublu exemplar un exemplar la beneficiar, un exemplar la
manager-ul de proiect (dosar lucrare).
Se vor efectua verificari si masuratori numai cu aparate corespunzatoare si cu
verificare metrologica in vigoare la data utilizarii (conform reglementarilor legislative in
domeniu).
Masuratorile de protectie la atingere vor fii efectuate numai de catre persoane
calificate si autorizate pentru astfel de interventii.

2. INREGISTRARI.

Anex
cod / denumire
PROD2 - Buletin de
verificare tablou
electric(PRAM)
PROD6 - Raport
productie tablou electric

Iniiat de
TCP,
TCL

Disponibil n
timpul utilizrii
la

MP, DP

Perioada Acces dup


minim de arhivare
pstrare
3
ani

DP

TCP,
TCL
MP, DP

3
ani

DP

2. PROCEDURA PENTRU REALIZARE


TABLOURI ELECTRICE

procedura
se
bazeaz
pe
metodologia
PDCA(PLAN-DO-CHECK-ACT) .
(capitolele procedurii: plan capitolul 1, do 2, check 3, act 4,
nregistrri capitolul 5)

1. GENERALITATI
1.scop i domeniu de aplicare

Aceast procedur documentat descrie modul n care se relizeaza tablouri electrice de


distributie si comanda in cadrul societatii, in functie de specificul aplicatiilor, sau impuse
de tehnologia implementata in cadrul proiectelor executate.
1.2. prescurtri, documente conexe
- TE: tablou electric.
- TG: tablou electric general.
- TC: tablou electric de comanda.
- TCP: tehnician coordonator productie.
1.3.
PROPRIETAR proces

Implementarea, aplicarea n practic a prevederilor acestei proceduri i mbuntirea


continu este responsabilitatea
directorului de productie (DP) i meninerea
funcional aplicat este asigurat de electricieni atestati ANRE.

1.4.

SUCCESIUNEA PROCESELOR

PS-PROD procedura de proiectare si productie. PS-TSL procedura de tratare


solicitare lucrari. PS-PLAN procedura de planificare a lucrarilor.

1.5.

msurare proces, indicator de perfroman

Eficacitatea acestei proceduri se msoar conform celor stabilite n anexa


Indicatori de performan(anexa MC-4). Valoarea indicatorilor de performan este
comunicat de ctre proprietarul de proces la Manager SMC, care la rndul lui le va
consemna n anexa MC-4.

1.6.

Realizare tablou electric

Tablourile electrice pentru distributie, forta si comanda, se echipeaza conform


proiectului de asezare al echipamentelor in dulap, in concordanta cu schemele
electrice, cu elementele si piesele livrate conform listelor cu materiale aferente
acestora.
Elementele componente ale sistemului (ehipamente de comutatie si protectie, surse de
tensiune, elemete de semnalizare, butoane, comutatoare, ehipamente pentru
automatizare, cleme sir, cabluri, elementele de pe panoul frontal, etc.), vor fi etichetate
conform schemelor electrice ale tabloului. Electricianul care va lipi etichetele trebuie
sa aiba mainile curate si trebuie sa aplice etichetele intotdeauna drepte, pe cat
posibil centrate si in aceeasi pozitie pe echipamentele cu model identic.
Tehnicianul coordonator productie (sef atelier), va inmana la startul productiei raportul
de productie catre electricianul care se va ocupa de ralizarea tabloului electric
urmand ca acesta din urma sa actualizeze etapele de realizare in timpul executiei.
PROD6 - RAPORTUL DE PRODUCTIE TABLOU ELECTRIC astfel finalizat va
oglindii executantii tuturor etapelor de realizare a fiecarui tablou electric.
In atelierul de productie, se vor realiza masuratorile specifice, si testele functionle ale
tabloului electric, rezultatele completandu-se in RAPORTUL DE VERIFICARE
TABLOU ELECTRIC semnat, ce va insoti tabloul pana la beneficiar. De asemenea
tabloul va fi insotit de schemele electrice, certificatul de garantie, declaratia de
conformitate, fise si agremente tehnice ale echipamentelor utilizate, aferente acestuia.
Cablurile si elementele din camp se eticheteaza conform proiectului electric.
Pe interiorul usilor tablourilor electrice de distributie, vor fi aplicate, lipite,
schemele monofilare
corespunzatoare circuitelor existente
in acel tablou.
Inainte de punerea in functiune a tabloului electric, se va completa PROCES VERBAL
DE PUNERE IN FUNCTIUNE A TABLOULUI ELECTRIC, verificandu-se starea
echipamentelor din camp (motoare, aparate de masura, instrumentatie, etc.), starea
cablurilor dintre acestea si tabloul electric si testandu-se fiecare circuit de actionare in
parte. Abia dupa ce au fost realizate toate testele si s-a constatat ca toate circuitele si
elementele sistemului sunt in stare perfecta de functionare si nu prezinta nici un
pericol, se va proceda la punerea in functiune completa a tabloului electric, sistemului.

2. VERIFICAREA PROCESULUI

Verificarea procesului se realizeaz de ctre persoanele abilitate n


urmtoarele moduri:
- proprietar proces prin informaiile colectate despre calitatea produselor-serviciilor
rezultate n urma acestui proces.
- beneficiarii serviciului/produsului - prin PV
analiza cu clientul.
- managementul de top prin rezultatele auditurilor interne i rezultatele
evalurii satisfaciei beneficiarilor i prin rezultatele financiare ale activitii derulate.
- clienii firmei i organismul de certificare cu ocazia

auditurilor externe.

3. VALIDAREA PROCESULUI.
Validarea procesului se realizeaza prin masuratorile efectuate de TCP in urma
carora se elibereaza buletinul de verificare tablou electric in dublu exemplar un
exemplar la beneficiar, un exemplar la manager-ul de proiect (dosar lucrare).
4.
ACIUNI CORECTIVE I PREVENTIVE,
MBUNTIREA CONTINU
Proprietarul procesului este responsabil pt implementarea coreciilor i aciunilor
corective
pentru
nlturarea
neconformitilor
semnalate,
respectiv
are
responsabilitatea de a reverifica eficacitatea aciunilor corective implementate.
Pentru prevenirea unor neconformiti poteniale, persoanele implicate vor
solicita implementarea aciunilor preventive, solicitare transmis la proprietarul de
proces.
Aciunile corective i preventive se vor implementa conform procedurii PG-03
(Aciuni corective i
preventive).

6. INREGISTRARI.

Anex
n
.

cod / denumire

Iniiat de

Documentatie tehnica de la
proiectant ( proiect electric,
scheme electrice monofilare,
scheme electrice de comanda,
asezare echipamente electrice in
tablou, lista materiale, alte
documente de intrare)

Disponibil n
timpul utilizrii
la

Perioada Acces
minim de dup
pstrare
arhivare

E, IP, IA,
DP

IP,
TCP,
DP

E, IP, IA,
DP

IP,
TCP,
DP

I
PROD6 - Raport de
productie tablou electric
PROD2 - Raport de
verificare tablou electric

Project manager
Proiect electric
Documetatie tehnica
Lista modificari

E
E
IP,
M
P,
IP,
I
P
,

E, IP, IA,
DP

IP, IA,
DT

IP, IA

IP, IA

IP,
TCP,

IP,
MP,
DP
IP,
MP,
DP

PROD-7 PV de predare-primire

T
C
P

IP, IA,
DT

Evaluare satisfactie clienti


1

MS

IP,
MP,
DE,
MD,
DT,

3. PROCEDURA IMPLEMENTARE SOFTWARE

procedura
se
bazeaz
pe
metodologia
PDCA(PLAN-DO-CHECK-ACT) .
(capitolele procedurii: plan capitolul 1, do 2, check 3, act 4,
nregistrri capitolul 5)

1. GENERALITATI
1.1.
scop i domeniu de aplicare

Aceast procedur documentat descrie modul n care se instaleaza,


implementeaza si se dezvolta software realizate in cadrul societatii, in functie de
specificul aplicatiilor, sau impuse de tehnologia implementata in cadrul proiectelor
executate.
1.2.
prescurtri, documente conexe

- PLC: automat programabil.


- I/O: semnale de intrare/semnale de iesire.
- PC: calculator.
- SCADA: sistem de achizitie
si control date.
1.4.
PROPRIETAR proces

Implementarea, aplicarea n practic a prevederilor acestei proceduri i mbuntirea


continu este responsabilitatea directorului tehnic (DT) i meninerea funcional
aplicat este asigurat de inginerii automatisti.

1.4.

SUCCESIUNEA PROCESELOR

PS-PD procedura de proiectare si dezvoltare. PS-TSL procedura de


tratare solicitare lucrari. PS-PLAN procedura de planificare a
lucrarilor.

2.5.

msurare proces, indicator de perfroman

Eficacitatea acestei proceduri se msoar conform celor stabilite n anexa


Indicatori de performan(anexa MC-4). Valoarea indicatorilor de performan este
comunicat de ctre proprietarul de proces la Manager SMC, care la rndul lui le va
consemna n anexa MC-4.

1.6.

DEZVOLTARE ADAPTARE SOFT

Colectarea datelor de intrare necesare pentru elaborarea


programelor software:
- identificarea cerintelor.
- descriere functionala a procesului.
- proiectul tehnologiei.
- domeniu de masura pentru echipamentele conectate la proces.
- diagrama de proces (P&ID).
- scheme electrice (conexiuni, legaturi).
- configuratie intrari/iesiri PLC.
- tipul de comunicatie intre PLC si PC.
1.6.

INSTALARE

Se verifica compatibilitatea intre sistemul de operare si software-ul dezvoltat. In


baza documentatiei sau la indicatia beneficiarului se vor instala in locul sau partitia PCului corespunzatoare.
Se pune la dispozitia beneficiarului kit-ul de instalare al
programelor livrate. Se respecta indicatiile de instalare ale
programelor conexe/subsiliare.

1.7.

TESTARE

Verificarea concordantei intre datele de intrare si produsul finit:


- testarea variabilelor de proces.
- testare intrari/iesiri.
- teste de functionare.
- testarea comunicatiei intre PC si PLC.

1.8.

ARHIVARE

Stocarea datelor pe format electronic.


3. verificarea procesului

Verificarea procesului se realizeaz de ctre persoanele abilitate n urmtoarele moduri:


- proprietar proces prin informaiile colectate despre calitatea produselor-serviciilor
rezultate n urma acestui proces.

- beneficiarii serviciului/produsului - prin PV analiza cu clientul.


- managementul de top prin rezultatele auditurilor interne i rezultatele
evalurii satisfaciei beneficiarilor i prin rezultatele financiare ale activitii derulate.
- clienii firmei i organismul de certificare cu ocazia auditurilor externe.

3. VALIDAREA PROCESULUI.
Validarea procesului se realizeaza in perioada de proba de catre echipa desemnata
pentru implementarea softului de automatizare.
4. Aciuni corective i preventive, mbuntirea continu.
Proprietarul procesului este responsabil pt implementarea coreciilor i aciunilor
corective
pentru
nlturarea
neconformitilor
semnalate,
respectiv
are
responsabilitatea de a reverifica eficacitatea aciunilor corective implementate.
Pentru prevenirea unor neconformiti poteniale, persoanele implicate vor solicita
implementarea aciunilor preventive, solicitare transmis la proprietarul de proces.
Aciunile corective i preventive se vor implementa conform procedurii PG-03 (Aciuni
corective i preventive).
5. ELABORARE DOCUMENTATIE SOFTWARE

- manualul de utilizare.
- legenda si simbolistica.

Se utilizeaza numai software licentiate sau gratuite.


6. INREGISTRARI.
Anex
cod / denumire
n
Date
de
intrare:
Solicitare/Identificare
programare( Notie, schie,
alte documente de intrare)
Oferta de pret
1
Cuprins dosar lucrare TS-3
1
Project manager
1
TS-1 Fia lucrrii
1
Program
1

Disponibil n
Perioada
timpul
mi
Inii
utilizri
ni
3
ani
IP,
IA,
IP,
IA,
DT
IP,
IA,
DT
IP,
IA,
DT
IP,
IA,
DT
IP,

Ac
ces
IA

IP, IA,
DT
IP, IA,

IA

IP, IA,
DT

IA

IP, IA,
DT

IA

IP, IA,
DT

IA

IP, IA

IA

Lista modificari - versiuni


1
PROD-7 PV de predare-primire
1
Manual
de
utilizare
a
programului
1
PV de instruire - utilizare
program
2

IP,
IP,
IA,
DT
IP,
IA,
DT
IP,
IA,
DT

IP, IA

IA

IP, IA,
DT

IA

IP, IA,
DT

IA

IP, IA,
DT

IA
DE,
MD,
DT,

Evaluare satisfactie clienti


2

MS

4. TESTARE LA NCHEIEREA LUCRRILOR


1.

SCOP I DOMENIU DE APLICARE

Aceast instruciune de lucru descrie modul n care se verific instalaiile la


finalizarea lucrrilor de montaj, n cadrul societii, n funcie de specificul aplicaiilor,
sau impuse de tehnologia implementat n cadrul proiectelor executate.

2.

LOCUL APLICRII

Instalaia beneficiarului.

3.

Descrierea procedurii

Modul realizrii lucrrilor de montaj, instalare, conectare i punere n funciune


se realizeaz vizual, i trebuie s respecte proiectul Detaliu de Execuie. Verificrile se
realizeaz de ctre eful de echip i responsabilul lucrrii.
n timpul verificrilor se pot realiza teste aleatoare, prin sondaj, ale diverselor
pri ele instalaiei (de ex: verificarea etichetrii firelor unui cablu).
Lista lucrrior de verificare:
Montarea ansamblurilor de echipamente, prinderea, fixarea pe poziie,
mpmntarea, componena
Modul i corectitudinea montrii instrumentaiei i echipamentelor de cmp
Cablarea i realizarea traseelor pentru cabluri

Legarea cablurilor, legarea conductelor-evilor de impuls


Etichetarea cablurilor, etichetarea evilor de protecie
Montarea elementelor pentru traseele de cabluri, mpmntarea, vopsirea i identificarea
Existena documentaiei tehnice pentru ansamblurile livrate i instalate
Existena documentaiei tehnice pentru echipamentele de cmp
Existena elementelor de identificarei a documentelor de calitate pentru ansambluri
Integritatea ansamblurilor i echipamentelor instalate
Existena elementelor de comand(butoane de comand, butoane de urgen,
brae de
acionare, chei, etc.)

La realizarea verificrilor se vor utiliza proiectul n faz DDE, rapoartele de lucru


ntocmite pe parcursul lucrrilor i instruciunile de lucru.

nregistrri:
Anex
cod / denumire

Proiect
22.

DP, TCP

3 ani

Lista materiale
23.

TCP

3 ani

Raport de verificari PRAM


24.

TCP,

3 ani

TCP,

3 ani

TCP,

3 ani

TCP,

3 ani

Raport producie
25.

Buletin de ncercare priza de pamnt


26.

Raport zilnic de lucrri


27.

PV de receptie finala TCL


28.

TCL

3 ani

Fia de punere n funciune a


tabloului electric
29.

TCL

3 ani

Fia de punere n funciune


electric

TCL

3 ani

a sistemului
30.

5. MSURAREA REZISTENEI DE IZOLAIE


4. SCOP I DOMENIU DE APLICARE

Aceast instruciune de lucru descrie modul n care se efectueaz msurarea


rezistenei
izolaiei n echipamentele, sisteme electrice realizate, n cadrul
societii, n conformitate cu legislaia i standardele aplicabile n domeniu.

5. LOCUL APLICRII
Atelier electric Miercurea Ciuc sau dup caz instalaiile beneficiarilor.

6. Descrierea procedurii
Msurarea rezistenei de izolare trebuie efectuat pentru toate echipamentele,
sistemele realizate n atelierul electric al societii finalizate (dup autocontrolului
realizat de electricieni care au efectuat montajul). Rezultatele verificrilor i
msurrilor astfel realizate se nregistreaz n formularul PROD 2- Raport de
verificare tablou electric.
Msurarea rezistenei de izolare trebuie efectuat ntre fiecare conduct activ i
ntre elemente accesibile din metal conectate la conductorul PE.
ntr-un sistem TN-C trebuie deconectate conductoarele N de la conductorul PEN.
Conductele PEN care nu sunt conectate la N poate fi considerate sigure la atingere.
n timpul msurrii fazele trebuie conectate cu conductoarele de nul.
Dac circuitul conine echipamente electrice, se va consulta descrierea tehnic
a echipamentului i poate fi msurat numai dac ne am convins c tensiunea folosit
n msurare nu provoc deteriorarea /prejudicierea acestuia.
Msurrile se vor efectua numai cu echipamente adecvate pentru acest
scop, verificate metrologic i calibrate de organisme acreditate.
Echipamentele trebuie s menin tensiunea de 500V la ncrcare de 1mA.
Rezultatul obinut este considerat satisfctor dac rezistena de izolare msurat este
cel puin 1Mohm.

n cazul constatrii rezultelor sub aceast valoare se vor identifica


circuitele cu eroare de izolare (cablurile i echipamentele) se vor elimina i
se va reconstrui ansamblul cu cabluri i componente noi, astfel trebuie
repetat msurarea.
Msurarea rezistenei izolaiei se va realiza numai de angajaii abilitai,
avnd responsabilitatea acestor activiti i n numele societii, respectnd
prescripiile tehnice i legislaia n vigoare, vor elibera Raport de
verificare/Buletin de ncercare.
nregistrri:
Anex
cod / denumire
N

Disponibil n timpul

Perioada minim de

Raport de verificari PRAM


31

TCP, TCL

3 ani

TCP, TCL

3 ani

TCP, TCL

3 ani

Raport producie
32

Buletin de ncercare priza de pmnt


33

7. CONTROLUL TEHNIC I CALITATIV


8. SCOP I DOMENIU DE APLICARE

Aceast instruciune de lucru stabilete regulile privind controlul tehnic i


calitativ al produselor realizate, n vederea elaborrii Cerificatului de Calitate
i Garanie precum i a Declaraiei de Conformitate pentru echipamente i
sisteme electrice integrate n cadrul diviziei de producie.

9. LOCUL APLICRII
Atelier electric Miercurea Ciuc sau dup caz instalaiile beneficiarilor.

10. DEFINIII
Test funcional-fr echipamente de cmp: -autoverificare la finalul
produciei, necesar pentru efectuarea verificrii finale.
Raport producie tablou electric: documentul intern a diviziei de
producie, care nsumeaz operaiunile efectuat pe parcursul produciei,

traseaz instruciunile de respectat n producie i care se vor documenta,


autoverificrile efectuate la finalul fazelor de producie i evaluarea acestor
rezultate. Raport de verificare - nregistrarea rezultatelor verificrii finale,
msurrilor efectuate de controlul tehnic i calitate.
Raport de neconformitate-documentarea deficienilor descoperite la
verificarea
conformitii produselor realizate tehnic i calitativ. Stabilete
modul de corectare a erorilor, aciunile corective ntreprinse i reverificarea
produsuli realizat.
QM-Tehnician controlul calitii

11.

DESCRIEREA PROCEDURII

Verificarea final se efectueaz dup ce produsul a fost testat n


funiune, modificrile necesare au fost realizate (dup caz erorile au fost
eliminate), documentaia tehnic a fost ntocmit i Raportul de producie
tablou electric (PROD-6) a fost semnat de eful de producie (completat
corespunztor de ctre cei care au realizat etapele de producie).
Verificarea final va fi documentat prin nregistrrile din Raport
verificare tablou electric (PROD-2) i se va respecta ordinea indicat pe baza
analizelor i mrurrilor specifice .

n cazul finalizrii ansamblurilor fr a avea lista tuturor materialelor,


care nu pot fi completate pna la verificare, persoana care efectueaz
controlul caliti va ntocmi Raport de neconformitate n care se specific, att
materialele ct i verificrile care n-au fost efectuate datorate acestor lipsuri.
Despre aceast situaie se va informa conducerea departamentului tehnic i va
fi predat Project Managerului, decizia de livrare a echipamentelor aflate n
aceast situaie fiind la latitudinea Project Managerului.
La finalul verificrii complete i corespunztoare, pe baza
rezultatelor obinute, a specificaiilor, cerinelor, standardelor i legislaiei n
vigoare QM va elabora Certificatul de Calitate i Garanie, Declaraia de
Conformitate, Certificatul de Garanie Tablou Electric (dup caz) precum i
documentaia tehnic aferent, alturi de procese verbale de predare
documentele de livrare.
Erorile identificate n timpul verificrii finale vor fi evaluate i clasificate dup
urmtoarele criterii:

Eroare critic

Aparatul sau echipamentul identificat cu astfel de erori nu poate


funciona i/sau reprezint pericol n exploatare asupra securitii i sntii
utilizatoruli sau asupra mediului. Se va marca cu C

Eroare semnificativ
Aparatul sau echipamentul identificat cu astfel de erori funcionarea
este limitat nu poate funciona dar nu reprezint pericol n exploatare asupra
securitii i sntii utilizatoruli sau asupra mediului.
Se va marca cu S

Eroare secundar
Este o eroare care nu influeneaz funcionarea echipamentului,nu
presupune periclitarea securitii i sntii utilizatorului i nu este cu
impact asupra mediului, ns eliminarea este necesar pentru furnizarea
produselor la un nivel de calitate ireproabil n conformitate cu cerinele i
cu standardele i legislaia aplicabil.
Se va marca cu N

Dup detectarea eroriilor se va identifica dac eroarea se datoreaz unei


greeli umane sau nu.
Se vor marca astfel:
erorile care nu pot fi datorate
greelii umane: ex.: C/-, eroarile
care sunt omisiuni sau greeli
umane: ex.: -/N.
n raportul de verificare la colana Clasificaie, semnul trecut n rubrica DA
semnific corespunde, iar
NU semnific clasificarea nu corespunde.
Capitolul denumit Rezultatele examinrii se vor completa de ctre QM.
n caz de neconformiti constatate acesta va decide n baza criteriilor mai sus
stabilite clasificarea erorilor.
Se vor documenta i erorile ce poate fi remediate naintea livrrii Aceste erori
vor fi remediate de ctre echipa de producie i rezultatele remedierii vor fi
controlate de ctre QM i conductorul departamentului tehnic/producie.
n cazul remedierii cu succes, n linia de eroare se va trece Remediat.

Verificarea controlului final va avea n vedere urmtoarele etape:

Verificarea completrii corespunztoare a Raportului de producie tablou


electric (PROD-6)
QM sau persoanele abilitate a verifica activitatea (auditori, top management)
vor efectua analiza amnunit a controlului tehnic i calitativ privind produsele
realizate - se verific Raport de producie tablou electric (PROD-6) cmpurile
completate corespunztor, dac exist documentele elaborate la controlul
final, proiect electric,scheme de amplasare, Memoriu tehnic/Caiet de sarcini,
Raport de producie/Raport de lucrare

Dac nu este completat corespunztor sau lipsa orcrui document genereaz eroare
de tip C.

Aspectul estetic, vopsirea, curenia:

se va verifica dac inele omega, aranjarea canalelor, montarea


echipamentelor s-au realizat conform cerinelor, dac sunt paralele sau
perpendiculare. n cazul echiprii uilor trebuie verificate dac elementele sunt
montate estetic i curat i calitatea vopsirii.Suprafae care pot provoca
accidentri genereaz eroare de tip
C.

Denumirea echipamentului i a componentelor de control:

Se va verifica dac denumirile aprute corespunde


celor specificate n documentaie. Abaterile genereaz
eroare de tip S.
Marcarea pieselor, cablurilor, clemelor:

Se va verifica dac exist etichete i aleator se


vor testa cteva dintre acestea. Lipsa etichetelor
se ncadreaz erori de tip N.
Lipsa semnalizrii pieselor, etichetelor cablurilor, izolarea acestora la
livrare: se verific dac exist piesele care trebuie montate la teren, planul
acestora, eticheta cablurilor, dac acestea sunt izolate i dac sunt protejate

contra scurtcircuitului.

Lipsa acestora genereaz eroare de tip N.


Existena componentelor, conformitatea cu proiectul: se va verifica dac
componentele montate sunt identice cu cele proiectate, prelucrarea pieselor,
protecia suprafeelor prelucrate mpotriva coroziunii i fixarea elementelor
mecanice.

Circuitul principal, ramificaiile, seciunea liniilor de comand i


culoarea acestora: se va verifica dac seciunile cablurilor sunt conform
proiectului i dac culoaraea izolaiei este conform prescripiilor tehnice
aplicabile.

Abaterile genereaz eroare de tip C.

Fixarea, mrimea, notarea, conectarea i semnalizarea inelor de


conduct:trebuie verificat dac sunt montate conform proiectului, legturile i
izolarea mpotriva atingerii. Dac n indicaiile inelor apare un moment de
strngere diferit de normative, aceste valori trebuie respectate. Trebuie
asigurat mpotriva slbirii . Operaiunea trebuie semnalizat cu vopsea.

Lipsa semnalelor genereaz eroare de tip N, toate cellalte de tip C.

inele de PE/PEN sunt executate conform proiectului: trebuie verificat


nodul principal de EPH, nodurile de EPH, i momentele de strngere ale
uruburilor i conductele conectate la acestea, conectarea punctelor PE a
elementelor n reea protecie la atingere, seciunea cablurilor, culoarea
izolaiei.

Abaterile genereaz eroare de tip C.

Reglarea aparatelor conform planului, sau la minim: reglrile trebuie


verificate dac sunt conform celor specificate n proiect.

Lipsa setrilor genereaz eroare de tip C.

Transformatoare de curent: trebuie verificat sensul montrii


acestora i legarea la pmnt. Abaterile genereaz eroare de
tip C.
Zvoare mecanice: se va
verifica funcionarea zvoarelor.
Abaterile genereaz eroare de
tip C.
Modul de nchidere: Se va verifica dac
dulapul i sertarele poate fi nchise. Abaterile se
ncadreaz la erori de tip C.
Test de funcionare: la finalul produciei echipa de producie trebuie s
verifice calitatea i funionarea produsului. Dac QM particip la acest test la
verificare finale nu trebuie repetate aceste teste i rezultatele pot fi trecute i
n raportul final. n cazul oricrui abatere aprut QM poate s repete parial
sau integral.
Documente necesare pentru livrare, ambalare i transport: trebuie verificat
documentaia ataat, calitatea ambalrii (dac protejeaz suficient la impactul
transportului) aezarea produsului pe mijloace de transport i
fixarea/asigurarea produsului pentru timpul transportului.

Lipsa avizului de transport genereaz eroare de tip S, orice alt abatere


genereaz eroare de tip C.

nregistrri:
Anex
cod / denumire
N

Disponibil n timpul

Perioada minim de

Raport de verificari PRAM


34

TCP, TCL

3 ani

TCP, TCL

3 ani

TCP, TCL

3 ani

TCP, TCL

3 ani

Raport producie
35

Buletin de ncercare priza de pamnt


36

Raport de neconformitate
37

Montaj echipamente , utilaje si instrumentatie


Toate acestea se vor monta conform fiselor tehnice si a instructiunilor date
de producator.

Accesul riveranilor
Lucrarile temporare constau in lucrarile necesare asigurarii accesului riveranilor la
proprietati, mentinerea pe cat posibil a furnizarii serviciilor de utilitati publice pe parcursul
lucrarilor. In acest sens se vor executa by-pass-uri pentru a nu intrerupe furnizarea apei
potabile sau pentru evacuarea apelor menajere .
Toate drumurile, drepturile de trecere, trotuarele si altele lucruri asemanatoare care nu fac
parte din lucrarile permanente, dar sunt cerute de catre Antreprenor sau de catre Inginer pe
sau aproape de santier direct sau indirect in legatura cu lucrarile prevazute in contract, vor fi
denumite Drumuri de Serviciu. Aceste drumuri vor fi considerate ca Lucrari Temporare.
Antreprenorul va ridica si va mentine imprejmuiri temporare si porti, pe cheltuiala sa, pentru
a inchide aria lucrarilor de efectuat, si orice alte suprafete de teren care pot fi necesare
pentru a-si indeplini obligatiile fata de Inginer in cadrul Contractului. Inchiderile se vor realiza
numai dupa aprobarea Inginerului.

2. Declaratia detaliata a procedurilor tehnice pentru executarea


lucrarilor

Declaratia descrie modul de indeplinire a lucrarilor si face referire la urmatoarele:


-numarul si categoriile de personal
- principalele echipamente
- detalii privind metodele de lucru
- amplasamente si dimensiunile pentru punctul de lucru (birouri, ateliere, depozite)
- alte proceduri pentru buna executie a lucrarilor
Personalul implicat in lucrare se imparte in doua categorii: personalul direct implicat in
santier si personalul de la birou care pregateste lucrarile pentru buna desfasurare a
santierului. Personalul direct implicat pe santier este format din sefi de santieri, ingineri de
specialitate, maistri, muncitori calificati si muncitori necalificati. Personalul care asigura de la
birou pregatirea lucrarilor este format de managerul de proiect, inginerii de specialitate care
tin legatura cu proiectantii, devizistii, persoanele implicate in aprovizionare. Pe langa

acestea, in proiect sunt implicate si responsabilii tehnici cu executia, topometristii,


responsabilul SSM si PSI, coordonatorul SSM, responsabilul cu calitatea.
Toti cei enumerate sunt necesari pentru buna desfasurare a lucrarilor pe santier.
Legatura cu beneficiarul (cat si cu reprezentatul beneficiarului Inginerului) se face prin
sedinte cel putin saptamanale la care participa cel putin managerul/coordonatorul de proiect
si seful/sefii santierului. In derularea lucrarilor, seful de santier coordoneaza direct lucrarile
pe santier, acesta discutant cu inginerii/maistrii de specialitate. Pe teren, echipele sunt
coordonate de cate un maistru. Aceste echipe sunt formate din muncitori calificati si
muncitori necalificati dupa specificul tipului de lucrare. Dimensionarea personalului direct
implicat se dimensioneaza functie de tipul lucrarilor, desfasurarea in timp a santierului si de
necesitatile aparute la momentele respective. Pentru realizarea lucrarii, la nivelul
personalului direct implicat, consideram a fi implicate (aprox.) urmatoarele echipe (functie
de mersul lucrarilor, aceste echipe pot fi suplimentate atat ca nr de echipe, cat si/sau ca
numar de oameni pe echipa): pentru aductiunea de apa si pentru reteaua de distributie de
apa vor fi implicate 4 echipe, pentru realizarea bransamentelor de apa vor fi implicate 2
echipe, pentru realizarea retelei de canalizare vor fi implicate 4 echipe, pentru realizarea
racordurilor la canalizare vor fi implicate 2 echipe, pentru lucrarile de constructii civile vor fi
implicate 2 echipe, pentru lucrarile electrice/SCADA vor fi implicate minim 1 echipa, pentru
lucrarile de drumuri readucerea terenului la starea initiala va fi implicate minim 1 echipa,
iar pentru lucrarile in INOX va fi implicata minim 1 echipa.
Echipele vor fi conduse de cate un maistru, iar acestia vor fi supravegheati de catre ingineri,
Inginerii vor fi functie de specialitate, numarul acestora dimensionandu-se functie de
numarul echipelor care lucreaza in paralel. Astfel, vor fi implicate minim 1 inginer pe partea
de constructii civile, minim 1 inginer pe partea de drumuri/ refaceri de drumuri, minim 1
inginer pe partea de electrice/SCADA si minim 2 ingineri pe partea de instalatii edilitare.
Echipele vor fi formate din maistru, aprox. 2-3 muncitori calificati, aprox 3-4 muncitori
necalificati si deserventi de utilaje. Personal muncitor calificat si necalificat: (aprox.) 96
persoane.
Detalii ale componentelor majore ale echipamentelor:
Principalele utilaje folosite in lucrare sunt: excavatoare (pe senile/pe pneuri),
buldoexcavatoare, autocamioane, macara, incarcatoare frontoale, incarcatoare frontale de
mici dimensiuni, picon, compactoare, repartizatoare de asfalt.

Principalele echipamente necesare lucrarilor din santier sunt: mai compactor, placa
vibranta, aparate de sudura in polietilena, aparate de sudura electrice, aparate de sudura in
argon/sudura gaz protector, aparate de sudura oxiacetilenic, grupuri electrogen, truse de
filetat, motocompresoare, picon pneumatic, taietor de asfalt/beton, etc
Principalele echipamente necesare proiectului sunt:
-

Statii de pompare apa - 2 buc


SPH1: Q grup = 48,6 mc/h; H = 90 m.c.A;
SPH2: Q grup = 13 mc/h; H = 90 m.c.A;

Statii de pompare apa uzata 2 buc


SPAU1 - Qpompa = 3.0 l/s, H = 21 m CA
SPAU2- Qpompa = 3 l/s, H = 23 mCA

Toate aceste echipamente sunt pregatite pentru interfatare cu SCADA si cuprind tablouri de
automatizare si control.
Principalele echipamente sunt descrise in fisele tehnice atasate prezentei propuneri
tehnice. Fisele tehnice atasate sunt insotite de fisele producatorului si cuprind detaliile
echipamentelor.
In continuare, este prezentata organigrama pentru realizarea proiectului, cu numarul si
categoriile de personal propuse:

Detalii asupra metodelor de lucru


Principalele metode de lucru sunt:
-

Trasarea lucrarilor
Executarea sapaturii
Montaj conducta
Umplutura
Efectuarea probei de presiune si de functionare
Refacerea drumurilor
Beton armat
Confectii metalice
Reabilitare structuri
Instalatii electrice
Instalatii inox
Montaj utilaje , echipamente si instrumentatie
Subtraversare drumuri prin foraj orizontal dirijat

Prezentarea metodelor de lucru se gaseste in prima parte a documentului acesta la


subpunctul Metode de lucru propuse acolo se gasesc descrise detaliat toate metodele
necesare lucrarilor.

Amplasamente si dimensiunile pentru punctul de lucru (birouri, ateliere, depozite)


Amplasamentul si dimensiunile punctului de lucru sunt descrise in Formularul nr 12
Organizarea Lucrarilor. Acolo sunt prezentate detaliat toate cladirile (birouri, grupuri sanitare,
Sali de sedinta), toate spatiile necesare depozitarii echipamentelor, materialelor, utilajelor, etc.
Organizarea lucrarilor este insotita (tot in cadrul Formularului nr 12) de planse desenate in care
sunt pozitionate si dimensionate toate birourile, atelierele si depozitele necesare.

Alte proceduri pentru buna executie a lucrarilor


In continuare enumeram lista procedurilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor :
Lista Procedurilor Operaionale de Management al Calitii

Denumire
Analiza contractului

Cod Revizie

Ediie

POMQ-01

POMQ-02

Aprovizionare si evaluarea furnizorilor

POMQ-03

Controlul proceselor

POMQ-04

Mentenanta utilajelor si echipamentelor si


controlul EMM

POMQ-05

Tratarea reclamatiilor si relaia cu clientul

Analiza date

POMQ-06

Execuie construcii

POMQ-07

Execuie instalaii

POMQ-08

Marketing

POMQ-09

Antreprenoriat general

POMQ-10

Proiectare

POMQ-11

Depozitare + Desfacere

POMQ-12

Comunicare interna

POMQ-13

Identificare si trasabilitate

POMQ-14

Lista Procedurilor de Sistem de Management Integrat Calitate - Mediu Sntate si Securitate Ocupationala

Denumire

Cod

Revizie

Ediie

Controlul documentelor

PSMI-01

Controlul nregistrrilor

PSMI-02

Audit intern

PSMI-03

Analiza efectuata de management

PSMI-04

PSMI-05

Controlul produsului neconform

PSMI-06

Aciuni corective

PSMI-07

Aciuni preventive

PSMI-08

Competenta, instruire, contientizare

Lista Procedurilor Operaionale de Management al Sntii si Securitii Ocupationale

Denumire

Cod

Revizie

Ediie

Identificarea pericolelor de rnire si


mbolnvire, evaluarea riscurilor
asociate, controale determinante

POMSSO01

Msurarea si monitorizarea
performantei de SSO

POMSSO02

Comunicare, participare si consultare

POMSSO03

Control operational de sntate si


securitate ocupationala

POMSSO04

Investigarea incidentelor,
neconformitati, aciuni corective si
aciuni preventive

POMSSO05

Denumire

Cod

Identificarea aspectelor de mediu si


realizarea Programului de Management de
Mediu cu masuri de SSO

POMM01

_O

Lista Procedurilor Operaionale de Management de Mediu

Prevederi legale si alte cerine

POMM02
POMM03
POMM04

POMM05
POMM06
POMM07
POMM-

Comunicarea interna si externa


Pregtire pentru situaii de urgenta si
capacitate de rspuns
Monitorizare - msurare
Gestiunea deeurilor
Evaluarea conformrii
Fondul de mediu
Obinerea acordurilor/autorizatiior de
mediu pentru activitile cu impact
semnificativ si meninerea autorizaiilor in
vigoare

08
POMM09

Revizie

Ediie