1.

Metodologie pentru lucrari de alimentare si distributie apa potabila

Prezenta descriere contine conditiile ce trebuie respectate si activitatile

necesare executiei, montarii si verificarii retelelor de distributie apa, formate din
tuburi de polietilena de inalta densitate.

1.1 Materiale

Datele tehnice privind materialele folosite vor fi puse la dispozitia

utilizatorului de catre producatorul de teava. Orice schimbare in alegerea
materialelor care ar afecta calitatea, necesita o noua incadrare a tevii.
Pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa se vor folosi numai tevi si
elemente de asamblare standardizate si agrementate conform prevederilor legale in
vigoare. Materia prima utilizata pentru producerea tevilor si elementelor de
asamblare este polietilena de inalta densitate - PEID.

1.2 Executie si montaj tuburi, fitinguri, armaturi, accesorii

Caminele de vizitare (pentru vane) vor fi conform STAS 6002 si SR ISO 4064-1
si 2 din 1996. Atat caminele de vizitare cat si cele pentru apometre se vor executa cu
adancimea de aproximativ 1,20m.
Piesele de trecere pentru conducte si gurile de vizitare protejate cu capace din
fonta vor fi conform STAS 2308 si SR EN 14.
Hidrantii de incendiu vor fi montati in conformitate cu normele de prevenire a
incendiilor conform proiectului.
Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor se poate reduce in
cazuri speciale cu conditia montarii conductei din PE, protejata in tevi din otel,
tuburi din beton, care sa preia toate eforturile datorate circulatiei rutiere sau altor
factori.
Tuburile de protectie au drept scop:
 protectia conductei din PE la solicitari mecanice datorate sarcinilor externe;
Latimea sapaturii santului se va alege astfel incat de fiecare parte a tevii sa
ramana un spatiu liber de cate 10cm. Fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un
strat de nisip cu inaltimea de 10cm.
Imbinarea tevilor si a elementelor de asamblare din PE se realizeaza prin
urmatoarele procedee:
 sudarea cu elemente incalzitoare;
 sudarea „cap la cap";
 sudura de tip „sa";
  sudura de tip „polifuziune";
 sudura de tip „electrofuziune" (cu elemente de asamblare prevazute cu
rezistenta electrica);
 imbinare cu racorduri mecanice;
 alte procedee agrementate.
Toate imbinarile realizate intre tevi si/sau intre tevi si elemente de asamblare
trebuie sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a tevii.
Prelucrarea si imbinarea tevilor si a elementelor de racordare din PE se pot
realiza la o temperatura a mediului ambiant cuprinsa intre 0oC si + 40oC.
Sistemele de imbinare, procedeele si echipamentele utilizate trebuie
agrementate in conformitate cu prevederile legale.
Se pot utiliza armaturi din PE sau din otel. Armaturile din otel vor avea
suprafetele protejate impotriva coroziunii. Armaturile se vor instala astfel incat sa nu
supuna teava din PE la sarcini suplimentare (datorate actionarilor sau greutatilor
proprii).
Armaturile din PE se sudeaza cu tevile din PE prin unul din procedeele
prezentate mai sus. Armaturile din otel se monteaza in doua variante:
 cu flanse;
 cu racorduri din PE.
Armaturile din otel, prevazute cu flanse, se vor racorda la tevile din PE prin
sistemul de trecere de la PE la metal, cu adaptor cu flanse. Armaturile pot fi montate
in camine de vizitare sau ingropate in pamant (cu tub protector si tija de actionare de
la suprafata).
Coborarea conductelor in sant se va efectua numai dupa ce la toate imbinarile sudate
sau efectuat ciclurile de racire. La coborarea conductei in sant se vor utiliza franghii
si/sau scanduri. Este interzisa folosirea cablurilor, sarmei, lanturilor sau a altor
dispozitive ori corpuri metalice. La coborarea conductei in sant se va evita contactul
conductei cu peretii santului, pentru a nu fi deteriorata conducta. Tevile din PE se
vor monta pe cat posibil pe mijlocul fundului santului. Pentru protejarea conductelor
in timpul unor eventuale lucrari edilitare se va monta deasupra conductei o banda de
avertizare, pe intreaga lungime a acesteia, la circa 25-30cm deasupra generatoarei
superioare a conductei.

Inainte de pozarea conductei pe fundul santului se aseaza un strat de nisip

compact, cu grosimea de 10cm. Dupa ce se aseaza conducta in sant se umple santul
cu nisip pana cand grosimea stratului de nisip, compactat manual, depaseste cu 10cm
generatoarea superioara a conductei. Materialul rezultat din sapatura cu care se
umple santul va fi introdus, treptat, in straturi de maximum 30cm si va fi compactat
manual.
Umplerea santului se va efectua pe zone de 20-30m, avansand intr-o singura
directie. Se poate lucra simultan pe trei zone consecutive, executandu-se in acelasi
timp:
 pe zona 1 - umplerea cu material de umplutura pana la 50cm deasupra
conductei;
 pe zona 2 - umplerea cu material de umplutura pana la 20cm deasupra
conductei;
 pe zona 3 - umplerea cu nisip.
In cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant cu mai
mult de 5oC intr-o perioada de 8 ore, se poate efectua umplerea santului si pe
portiuni mai mari de 30m.

1.3 Executie si montaj hidranti si vane

Executie hidranti
Hidrantii sunt in mod obisnuit realizati in constructie subterana. Constructia
hidrantilor se realizeaza dupa montarea conductei.
Operatiile principale sunt urmatoarele:
 Semnalizarea locatiei, imprejmuirea si marcarea;
 Verificarea existentei unor conducte, cabluri, etc.;
 Executia sapaturii cu excavator si finisarea manuala a gropii;
 Montarea sustinerilor pentru protectia lucrarii;
 Aducerea la cota a fundului gropii;
 Turnarea betonului de egalizare;
 Instalarea blocului suport;
 Premontarea in afara santului a corpului inferior cu talpa - coloana - vana - tija
actionare; Amplasarea acestor piese pe bloc;
 Montarea conductei de legatura intre conducta principala si hidrant;
 Realizarea umpluturii pana la cota de pozare a betonului de stabilizare;
 Turnarea betonului care inglobeaza coloana (cu cofraj);
 Montarea carcasei de protectie cu capac;
 Turnarea betonului in jurul carcasei (cu cofraj);
 Realizare umplutura finala;
 Refacere sistem rutier in jurul hidrantului.
 Hidrantii in constructie supraterana se realizeaza in mod similar. Stalpii se
amplaseaza inafara terenului, dar principalele operatii sunt asemanatoare cu cele de
la cei subterani. Alte operatii care difera sunt:
 Montarea elementului "S" la cota corecta a stalpului;
 Plasarea stalpului (complet montat) in pozitia corecta;
 Turnarea betonului in jurul stalpului;
 Marcarea cu un simbol pentru fiecare stalp.

Vane izolate montate ingropat

Vanele pot fi amplasate direct in pamant, dupa montarea tuburilor in sant.
Operatiile principale sunt urmatoarele:
 Montarea suportilor provizorii pentru rezemarea vanelor;
 Pregatirea celor doua capete ale tuburilor din aval si amonte;
 Instalarea blocului suport;
 Montarea vanei noi intre tuburi;
 Realizarea straturilor de protectie prevazute;
 Umplutura conform conditiilor prevazute.

Montare vane ingropate cu tija de actionare

Vanele pot fi amplasate direct in pamant dupa realizarea santurilor pentru
conducte.
Principalele operatii necesare pentru aceasta sunt urmatoarele:
 Montare suporti provizorii pentru vane;
 Pregatirea capetelor aval si amonte ale tuburilor;
 Instalarea blocului suport pentru vane;
 Montarea noilor vane intre tuburi;
 Realizarea stratului de protectie din polietilena prevazut;
 Realizarea umpluturii pana la nivelul de pozare a camerei standard de vane;
 Montarea tijei de actionare;
 Montarea camerei de vane cu coloana;
 Realizarea umpluturii pana la nivelul inelului de beton;
 Montare cofraje si turnare beton pentru inel, in care se inglobeaza capacul
etans;
 Realizarea umpluturii sau a stratului rutier conform conditiilor proiectate.

1.4 Executie bransamente

Teste etanseitate/presiune si dezinfectie conducte/constructii

Lucrari pregatitoare
Sunt necesare cateva masuri pentru a se putea efectua testele prevazute,
anume:
 Verificarea starii de curatare interioara a tronsoanelor de conducte supuse
testarii;
 Verificarea acoperirii cu material a tuburilor in vederea asigurarii stabilitatii
acestora pe perioada testarii;
 Toate imbinarile si conexiunile trebuie sa ramana vizibile pe perioada testarii
pentru a putea fi observate eventualele scurgeri datorita neetanseitatii
acestora;
 Tronsonul de conducta supus testarii va fi inchis la capete cu dopuri, flanse
oarbe, capace sau elemente speciale pneumatice si care trebuie sa asigure
aerisirea acestui tronson in timpul umplerii cu apa;
 Pentru testarea cu apa se va utiliza in general apa potabila;
 Se vor pregati materialele, echipamentele si forta de munca necesare
procesului de testare;
 Se vor pregati masuri de evacuare a apei ce a fost utilizata pentru testare.

Conducte sub presiune

Proba de etanseitate se poate efectua pe tronsoane scurte de lungime impusa
prin caietul de sarcini respectiv. Proba se executa conform reglementarilor si
prescriptiilor furnizorului de tuburi si caietului de sarcini. Proba se executa cu apa la
o presiune de regula de 1,5 ori mai mare decat presiunea de regim a retelei, presiune
obtinuta cu ajutorul unei pompe manuale. Se vor mentine conductele pline cu apa
timp de cca. 24 de ore in vederea umectarii complete a lor.
Operatiile necesare sunt urmatoarele:
 Inchiderea capetelor tronsonului supus incercarii cu capace;
 Umplerea cu apa si eliminarea aerului din aceasta printr-o supapa montata la
capatul cel mai inalt al acesteia;
 Ridicarea treptata a presiunii cu o pompa de apa (In cca. 10 minute) si
mentinerea cca. 30 minute cu pompare continua sau intermitenta. Presiunea
de Incercare se masoara In punctul cel mai coborat al tronsonului testat;
 Se lasa cca. 1 ora, pompa de apa fiind deconectata; daca presiunea scade mai
mult de 30% din presiunea de incercare se reia proba; in caz contrar proba este
continuata;
 Se repompeaza apa pana la presiunea de incercare si se masoara pierderea de
presiune;
  Compararea pierderilor de apa cu valorile admisibile; aceste pierderi sunt
limitate la valoarea de 2 l/ m de diametru nominal/Km de conducta/m coloana
de apa/24 de ore;
 Se goleste conducta, se spala si se dezinfecteaza cu apa cu adaus de clor.
 Proba se poate efectua si pe unele subzone, la cererea beneficiarului.

Testul hidrostatic pentru conducte si camine

Proba se executa cu apa la o presiune stabilita dupa cum urmeaza: umplerea
tronsonului la o presiune apropiata de cea prevazuta pana la nivelul cel mai de jos al
caminelor din amonte si aval, masurata in lungul generatoarei superioare a tubului;
se considera ca presiunea maxima poate fi 50 kPa si cea minima poate fi de 10 kPa.
Portiunea de retea supusa testarii este umpluta cu apa pe la partea inferioara,
inclusiv caminele de pe aceasta portiune si este mentinuta timp de maximum o ora,
atat cat este considerat necesar.
Perioada de testare trebuie sa fie de 30 minute. Pe durata acestei perioade
presiunea apei trebuie sa fie mentinuta cu o eroare de maximum 1 kPa, prin
restabilirea nivelului initial al apei.
Testarea este considerata satisfacatoare daca apa de adaus nu depaseste
cantitatea de:
 0,15 l/mp pentru 30 minute la conducte;
 0,20 l/mp pentru 30 minute la conducte si camine;
 0,40 l/mp pentru 30 minute la camine si camere de inspectie.
Lungimea portiunii de testare va depinde de lungimea spatiului de lucru, de
distanta dintre camine si configuratia retelei si va fi stabilita pe perioada realizarii ei.
Tronsonul va fi curatat astfel ca imbinarile sa poata fi observate dinafara. Cele
doua capete ale tronsonului vor fi inchise ermetic prin folosirea unor dispozitive tip
Vetter. Testarea si reparatiile defectiunilor vor fi repetate de cate ori va fi necesar,
pana la disparitia scurgerilor vizibile sau pana ce aceste scurgeri nu depasesc limitele
admise.
Testarea poate fi aplicata si la camine, prin umplerea lor cu apa pana la 10cm sub
placa sau fata de nivelul final si mentinerea timp de 24 de ore pentru saturarea
betonului, cu completarea la nivelul initial. Aceste pierderi de apa nu trebuie sa fie
mai mari decat echivalentul a 2cm deasupra nivelului de uscat al camerei, in 24 de
ore.
Pentru caminele din PE perioada de testare poate fi de 30 minute.
 Pentru tuburi din otel presiunea de incercare va fi de 1,5 ori mai mare decat
presiunea de regim, pentru tuburi din fonta ductila va fi cu 5 bari mai mare, iar
pentru tuburi din PVC sau PE conform recomandarilor fabricantului.

Testarea si dezinfectarea se vor realiza intre caminul de inceput si primul camin

curent / intre doua camine curente / intre ultimul camin curent si caminul de capat al
conductei. Aceste lucrari se vor realiza respectand toate prevederile si conditiile
impuse prin caietele de sarcini si producatori.
Dezinfectarea tronsoanelor terminate se va realiza dupa realizarea probei de
presiune si inainte de darea in folosinta. De asemenea, se va realiza spalarea
conductei pentru eliminarea materialelor straine.
Dezinfectarea se va realiza cu o solutie de hipoclorit de calciu. Aceasta solutie
se va doza la concentratia prevazuta, astfel incat sa nu se depaseasca valoarea de 25
ppm.

1.5 Resurse mobilitate

Pentru realizarea lucrarilor descrise mai sus sunt necesare resurse, printre care
principalele consideram ca putem mentiona urmatoarele:
 resurse materiale - conform standardelor, fiselor tehnice si prevederilor
caietului de sarcini, precum si pe baza celor mai bune oferte ale furnizorilor -
tevi de diferite materiale, armaturi, piese si confectii metalice ce se inglobeaza
in beton, elemente de etansare treceri prin pereti, fitinguri, panouri si dulapi
de lemn pentru sprijiniri, dispozitiv pentru agatarea si manevrarea panourilor,
sistem de semnalizare a lucrarilor, pasarele, podete si balustrade pentru
protectia lucrarilor, etc.;
 utilaje si echipamente - excavator, automacara, incarcator frontal, picon si
ciocane pneumatice, masina de taiat asfalt si beton rutier, maiuri mecanice si
placi vibrante, pompe de epuisment, autobasculante, alte mijloace de
transport, truse de sudura, truse de lipire, aparate de masura si control, etc.;
 forta de munca - formatie de muncitori compusa din 8-10 oameni si sef de
formatie.

1.6 Verificari, probe si receptie

Verificari inainte de montaj

 Se va efectua o verificare a aspectului tevilor si elementelor de asamblare,
pentru a fi eliminate cele care prezinta defecte. Se va efectua o verificare in ceea ce
priveste corespondenta materialelor cu prevederile din proiect.

Verificari in timpul montajului

 verificarea corectei functionari a dispozitivelor de sudare;
 verificarea calitatii sudurilor efectuate;
 verificarea conditiilor de realizare a santului;
 verificarea respectarii distantelor minime de amplasare si a adancimii de
montaj;
 verificarea modului de pozare a conductelor;
 verificarea realizarii marcarii traseului

Probe
Probele de presiune a conductelor se vor executa conform prevederilor SR
4163 -3 si STAS 6819.
Proba de presiune preliminara se poate efectua la fiecare tronson, pe marginea
santului, dar nu va depasi 500m.
Proba de presiune finala se poate realiza pe mai multe tronsoane, dar numai in
santuri si care indeplinesc urmatoarele conditii:
 au montate toate armaturile,
 s-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere;
 s-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi
axiale.
Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inchid capetele tronsonului cu
capace asigurate sprijinite, conform detaliilor prevazute in proiect.
Nu se folosesc robinetele ca piese de inchidere a capetelor tronsoanelor supuse
probei. Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia
dupa ce, in prealabil, s-au deschis robinetele de dezaerisire prevazute in punctele
inalte si care se inchid treptat, numai dupa ce prin robinetele respective se evacueaza
apa fara aer.
Presiunea de proba se realizeaza si se masoara in punctul cel mai coborat al
retelei, respectandu-se pentru conductele de PE datele producatorului, manometrele
fiind montate in punctele cerute de proiectant, proba realizandu-se de preferinta pe
timp racoros, dimineata sau seara, pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de
variatiile de temperatura din timpul zilei.
 Manometrele vor fi verificate metrologic inainte de punerea lor in punctele de
masurare.
Vor fi verificate imbinarile pentru a nu exista scurgeri vizibile.
Pentru realizarea presiunii se vor folosi pompele cu piston.
Probarea retelelor de conducte de apa se va efectua la presiunea hidraulica
prevazuta in proiect, dupa minimum 24 h de la efectuarea ultimei suduri. Presiunea
de incercare va fi de regula de 1,5 ori presiunea de regim, insa minimum 6 bari, dar
nu mai mare de 32 bari, iar durata de incercare va fi de 120 minute.
Sudurile defecte se vor indeparta prin taierea portiunii respective, dupa care
se vor reface, efectuandu-se apoi o noua proba de presiune.
Inaintea punerii in functiune a retelelor exterioare de apa potabila realizate cu
conducte PE, acestea vor fi umplute cu apa potabila si clor timp de minim 24 h
pentru dezinfectare, apoi vor fi golite si spalate cu apa potabila curenta timp de
minim 24 h, in conformitate cu prevederile Normelor sanitare si a celorlalte norme in
vigoare prevazute de proiectant.

Proba de presiune hidraulica a conductelor

Inainte de testare, vanele vor fi verificate si sigilate, conductele vor fi umplute
cu apa iar aerul existent va fi evacuat. Dupa umplere, conductele vor fi lasate sa
functioneze sub presiune pentru o perioada de cel putin 3 ore, pentru a se ajunge la
conditii cat se poate de stabile pentru testare, urmarindu-se evacuarea completa a
aerului prin dispozitivele de dezaerisire.
Presiunea va fi atunci marita, pana cand in cea mai joasa parte a conductelor
testate se va indica o presiune de 150% fata de presiunea maxima inregistrata in
conditii de functionare normala, la indicatiile Inginerului, si se va mentine la acest
nivel prin pompare daca este nevoie, pentru o ora. Pompa va fi apoi deconectata, si
nu se va mai permite intrarea apei pentru o ora. In acest timp presiunea din instalatie
nu trebuie sa scada. In caz contrar se vor urmari pierderile de apa si se vor remedia
portiunile de instalatie afectate. Proba de presiune se va repeta pana cand nu se vor
mai inregistra pierderi de apa. Manometrul cu care se va urmari presiunea trebuie sa
fie omologat metrologic.
In afara de aceste testari pe portiuni, intregul sistem va fi testat urmandu-se
aceleasi proceduri ca si la testarile partiale.
 Dezinfectia
In completare la testele hidraulice asupra aductiunilor de apa potabila, trebuie
trecut prin conducta un dezinfectant pentru curatarea finala, suficient timp pentru a
realiza dezinfectia conductei.
Conducta trebuie sa fie umpluta cu solutie de clor cu o concentratie suficienta
pentru a realiza o sterilizare completa. Solutia de clor trebuie sa ramana in sistem
pentru cel putin 24 de ore dupa care sistemul va fi spalat, pana cand apa de evacuare
va avea un continut de clor egal cu cel produs de statia de tratare.
Dupa 24 de ore vor fi prelevate mostre de apa din sistem, testate de un
laborator acreditat pentru a fi in acord cu cererile Legii 458/2002 si a Legii 311/2004 cu
privire la calitatea apei potabile si cu rectificarile lor ulterioare. Daca rezultatul
acestor teste nu este satisfacator sterilizarea trebuie repetata pana se vor obtine
rezultate satisfacatoare.