PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI

Punerea in opera a betonului cuprinde ansamblul operatiilor tehnologice care asigura realizarea elementelor de constructii din beton ( fundatii , diafragme , stalpi , grinbzi ,etc.). Cuprinde urmatoarele faze de lucrari : pregatirea turnarii betonului , turnarea betonului (introducerea lui in cofraje), compactarea betonului nivelarea(finisarea)suprafetelor libere ale betonului Turnarea consta in introducerea si raspandirea betonului in interiorul spatiului cofrat astfel incat acestra sa fie umplut in intregime. PREGATIREA TURNARII BETONULUI Consta in executarea unor verificari si luarea tuturor masurilor necesare in vederea asigurarii turnarii betonului fara intreruperi neprevazute si in conditii care sa garanteze obtinerea calitatii stabilite. Principalele condiii obligatorii de ndeplinit nainte de nceperea turnrii betonului sunt: Terenul de fundare sa corespunda prevederilor din proiect(verificarea se face de proiectantul geotehnician) ; Dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor sa corespunda cu cele din proiect ; Existenta stratului intermediar de beton de egalizare de min 5 cm grosime in cazul fundatiilor din beton armat ; Corespondenta cotelor cofrajelor ,att in plan cat si ca nivel ,cu cele din proiect ; Orizotalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor ; Verticalitatea cofrajelor stalpilor si diafragmelor si corespondenta acestora in raport cu elementele nivelurilor inferioare ; Existenta masurilor pt.mentinerea formei cofrajelor si asigurarea etanseitatii lor ; Rezistenta si stabilirea elementelor de sustinere ; Realizarea armarii conform detaliilor din proiect , solidarizarea armaturii si asigurarea acoperirii cu beton ; Existenta conform proiectului a pieselor ce raman inglobate in beton .

Operatiile obligatorii care se vor executa inaine de betonare: Curatirea cofrajului si armaturilor ; Suprafata betonului turnat anterior si intarit de la rostul de turnare se va trata corespunzator inainte de reluarea turnarii ; Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ; Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori Daca se constata rosturi intre panourile de cofraj sau intre scandurile fetei cofrante , ele vor fi astupate ;

Masuri ce se vor lua in vederea unei bune desfasurari a turnarii : Asigurarea apei necesare udarii suprafetelor care vor veni in contact cu betonul proaspat si curatirii mijloacelor de transport a betonului ; Asigurarea energiei electrice necesara transportului betonului si compactarii lui ; Asigurarea cailor de transport pentru muncitori ;

Asigurarea utilajelor si dispozitivelor pt.transportul turnarea si compactarea betonului Asigurarea fortei de munca necesare transportului , turnarii si compactarii betonului . TURNAREA BETONULUI

Turnarea betonului const introducerea i rspndirea acestuia, direct sau prin dispozitive ajuttoare n interiorul spaiului cofrat sau pe suprafaa de turnare, astfel nct acestea s fie umplute n ntregime. Reguli generale de betonare: Betonul se va turna in max 15 minute de la aducerea lui la obiect si se va tine cont ca terminarea punerii lui in opera sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului ; La obiect betonul se va descarca in mijloace special amenajate (bene ,pompe ,jgheaburi) , fiind interzisa descarcarea lui direct pe pamant; Daca betonul prezinta segregari se va efectua reamestecarea lui pe platforme special amenajate fara a se adauga apa ; Inaltimea de cadere libera sa nu fie mai mare de 1,5m ,trebuie evitata caderea directa a betonului cu viteza mare in cofraj(pericolul segregarii exterioare) ,atat in cazul introducerii lui pe partea superioara cat si in cazul introducerii laterale ; Descarcarea betonului pe suprafata elementului care se betoneaza se face in sens invers celui in care se inainteaza cu betonarea ; Betonul se va raspandi uniform in straturi cu grosimea stabilita in functie de conditiile de compactare(in cazul vibrarii 3050 cm) ,fiind interzisa folosirea greblei si tragerea sau asvarlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m(pt evitarea segregarii) Turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ; Se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ; Se va asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ; Nu se vor produce socuri sau vibratii in armaturi care pot impiedica aderenta intre beton si armature ; In portiunile cu sectiuni mici sau cu armature dese se va urmarii umplerea corecta a sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci si vergele ,concomitant cu vibrarea lui Circulatia muncitorilor si utilajelor de transport se va face numai pe punti(podine)speciale care sa nu rezeme pe armature ; In cazul unor deformari sau deplasari ale cofrajului aparute in timpul betonarii , aceasta trebuie intrerupta ,procedandu-se la inlaturarea defectiunii . COMPACTAREA BETONULUI Compactarea este operatia tehnologica ce se executa asupra betonului proaspat in vederea eliminarii din masa betonului a aerului ,a unei parti din apa de amestecare in exces ,precum si a umplerii perfecte a cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi. Scopul principal al compactarii este marirea compactitatii betonului , deci a reducerii porozitatii sale. In general golurile din beton creaza discontinuitati care influenteaza negativ proprietatile sale fizico-mecanice ,din care mentionam : a) reducerea rezistentelor mecanice ; b) reducerea impermeabilitatii ; c) reducerea conlucrarii dintre beton si armaturi ; d) reducerea durabilitatii prin :

- reducerea rezistentei la inghet dezghet ; - reducerea rezistentei la agresivitate chimica a betonului ; - corodarea armaturilor ,care conduce la o crestere in volum a otelului si respective la o fisurare si exfoliere a betonului - marirea contractiei la uscare si a curgerii lente a betonului , a fenomenului de cavitate etc. Compactarea se poate realize manual sau mecanic ,procedeele de realizare stabilindu-se in functie de consistenta betonului , de tipul elementului de constructie si de posibilitatile executantului. Compactarea manuala Intrucat necesita multa manopera si nu asigura (in general) o compactare omogena ,se aplica numai la lucrarile cu volum mic de beton sau in cazul betoanelor subplastice si fluide. Compactarea manual cu mijloace manuale se aplic numai n cazul unor lucrri cu volum mic de beton.Procedeul este din ce n ce mai rar utilizat, deoarece nu asigur o compactare omogen i necesit mult manoper. Compactarea se consider terminat n momentul cnd la suprafaa betonului apare un strat subire de lapte de ciment. Compactarea mecanica Se poate realize prin mai multe procedee ca : vibrarea ,presarea ,laminarea ,vacuumarea si centrifugarea.Aceste procede se pot aplica separate sau asociate ,in special cu vibrarea . Vibrarea Este cel mai folosit procedeu de compactare a betonului.Consta in introducerea in masa betonului , cu ajutorul unor vibratoare ,a unei energii(forte)de vibrare care se transmite tuturor componentilor acestuia ,antrenandu-l intr-o miscare ocilatorie. Modul de transmitere a vibratiilor la beton se realizeaza prin doua tehnici diferite vibrare interna si vibrare externa . Alegerea tipului de vibrare depinde de conditiile specifice ale lucrarii si mai ales de compozitia betonului proaspat (dozaj de ciment ,raport apa ciment ,granulozitate). Durata vibrarii Durata de vibrare optim din punct de vedere tehnic se situeaza ntre 5 i 30 s, n funcie de lucrabilitatea betonului i de tipul de vibrator utilizat. Durata va fi cu atat mai redusa cu cat : -amestecul va avea lucrabilitatea mai mare(consistenta mai slaba) -betonul va fi mai bogat in elemente fine -forma granulelor va fi mai rotunjita -dimensiunea maxima a granulelor va fi mai mica -coeficientul de armare va fi mai redus -frecventa oscilatiilor va fi mai mare Momentul terminarii compactarii poate fi considerat atunci cand se observa urmatoarele fenomene : -incetarea tasarii vizibile a betonului -suprafata betonului devine plana -la suprafata betonului apare laptele de ciment - bulele de aer inceteaza sa mai apara la suprafata betonului

Prelucrarea suprateelor betonului. Dup terminarea compactrii i nainte de nceperea prizei, suprafaa betonului turnat se niveleaz. Nivelul definitiv al stratului de beton se trage cu ajutorul unui dreptar ghidat pe clu . Pentru nivelarea suprafeei betonului i n special pentru suprafee mari, se utilizeaz (n afara unor dispozitive manuale dreptar dric) finisoare mecanice rotative care se deplaseaz deasupra stratului de beton turnat . ROSTURI DE LUCRU. Betonarea unei construcii este bine s se desfoare fr ntrerupere ntre dou rosturi de dilataie-contracie, deoarece ntreruperile formeaz puncte slabe ale construciei, att din punctul de vedere al rezistenei ct i din punctul de vedere al compactitii betonului. La lucrri importante, rosturile de lucru se stabilesc nc de la proiectare ; de cele mai multe ori, acestea trebuie s coincid cu rosturile de dilataie. Uneori ns nu se poate realiza aceast condiie din cauza ntreruperilor de la sfritul programului de lucru ntreruperilor din cauza unor defeciuni la utilajele de ridicat sau la staiile de betoane etc., impunndu-se oprirea betonrii i realizarea unor rosturi de lucru. Principalele reguli care trebuie respectate la executarea rosturilor de lucru se refer la poziia lor i la modul cum sunt realizate i tratate. Poziia rosturilor de lucru. Ideal ar fi ca betonarea sa se faca in mod continuu.Oprirea betonarii conduce la aparitia unui rost de lucru care creaza zone de slaba rezistenta si impermeabilitate. La constructiile importante (rezervoare ,buncare ,bolti ,elemente de mare deschidere , constructii massive) pozitia rosturilor de lucru precum si tratarea lor speciala sunt indicate prin proiect.Atunci cand nu sunt prevazute in proiect , pozitia lor se va stabili de catre conducatorul tehnic al lucrarii ,inainte de inceperea betonarii ,respectandu-se urmatoarele reguli : la stalpi se admit rosturi numai la baza ,in cazuri exceptionale putandu-se prevedea inca un rost la 3..5cm in partea de jos a grinzii sau placii ; la grinzi ,se face in zona de moment minim ; la placile armate pe o directie ,rostul se va lasa paralel cu armature de rezistenta ; la placile armate pe doua directii ,se va lasa in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din l min(l min=latura mica a placii)si va fi parallel cu armature de rezistenta la planseele cu nervure ,cand betonarea se face in directia nervurilor , rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor (l n),iar cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor ,rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii pricipale (l g) si aproximativ la sfertul deschiderii palcii (l p) ; este indicat sa se evite creaea unui rost continuu , prin alternarea rosturilor intre diferite campuri , in pozitia 1/5 si respactiv 1/3 ; la placile curbe subtiri nu se admit rosturi de lucru(betonarea se va face fara intrerupere) la bolti si arce se admit rosturi paralele cu generatoarea ,impartindu-se bolta sau arcul in botari dispusi simetric fata de cheie ; la boltile cu lungimi mari ,ele se pot face in plane transversala ,impartind bolta intr-o serie de bolti mai inguste ; la fundatiile de utilaje supuse la eforturi dinamice ,nu se admit rosturi de turnare. Conditii tehnice pentru executarea rosturilor de lucru : suprafata rosturilor de lucru la stalpi , grinzi si arce , va fi perpendiculara pe axa acestor elemente , iar la placi , bolti si pereti , perpendiculara pe suprafata lor ; suprafata betonului la rosturi se lasa cat mai rugoasa ;

durata maxima a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere al prizei cimentului folosit ; in cazul in care intreruperea de betonare este mai mare ,reluarea ei este indicat sa se faca numai dupa ce betonul a atins o rezistenta la compresiune de minimum 12,5 daN/cm si cu pregatirea corespunzatoare a suprafetei rostului de lucru dupa cum urmeaza : -suprafata rostului va fi bine curatata(prin cioplire si frecare cu paria de sarma) -imediat inainte de turnarea betonului proaspat ,suprafata rostului va fi spalata abundant cu apa si apoi acoperita cu un strat de mortar de ciment cu acelasi dozaj ca cel al betonului care se toarna. TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE n vederea obinerii proprietilor poteniale ale betonului, ( n special ) zona suprafeei trebuie tratat i protejat o anumit perioad de timp, funcie de tipul structurii, elementului, condiiile de mediu din momentul turnrii i condiiile de expunere n perioada de serviciu a structurii . Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare. Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza de ndat ce betonul a cptat o suficient rezisten pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit. Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva :uscrii premature, n particular, datorit radiaiilor solare i vntului . Protecia betonului este o msur de prevenire a defectelor: antrenrii ( scurgerilor ) pastei de ciment datorit ploii (sau apelor curgtoare); diferenelor mari de temperatur n interiorul betonului ; temperaturii sczute sau ngheului ; eventualelor ocuri sau vibraii care ar putea conduce la o diminuare a aderenei beton-armtur ( dup ntrirea betonului ) . Principalele metode de tratare/protecie sunt : meninerea n cofraje ; acoperirea cu materiale de protecie, meninute n stare umed ; stropirea periodic cu ap ; aplicarea de pelicule de protecie . Durata de tratare depinde de urmtorii parametri : agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu ; condiiile de mediu n timpul tratrii betonului ; sensibilitatea amestecului (funcie de tipul de ciment i raportul ap/ciment); pentru a se obine un amestec mai puin sensibil la tratare trebuie n general redus raportul ap/ciment

Acoperirea cu materiale de protecie combinat cu stropirea cu ap. Suprafaa betonului se acoper cu prelate, rogojini, folii de polietilen, strat de nisip sau rumegu etc. si se stropeste cu apa .Aceasta operatie se executa de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul de protecie s nu adere la suprafaa betonului . Protejarea betonului contra intemperiilor. Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt turnate trebuie acoperite cu prelate att timp ct exist pericolul splrii laptelui de ciment. Pe timp friguros, betoanele turnate trebuie ferite de aciunea ngheului.

DEFECTE ADMISIBILE Sunt admise urmtoarele defecte privind aspectul elementelor din baton i beton armat: defecte de suprafa (pori ,segregri, denivelri), avnd adncimea de maximum 1 cm i suprafaa de maximum 400 cm2 , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitat la maximum 10% din surafaa feei elementului pe care sunt situate; defecte n stratul de acoperire al armturilor (tirbiri locale, segregri) cu adncimea mai mic dect grosimea stratului de acoperire lungime maxim 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip limitat la maximum 5% din lungimea muchiei respective. BETONAREA PE TIMP FRIGUROS In constructii se considera perioada friguroasa, intervalul de timp in care temperatura aerului exterior este mai mica de +5C. Temperatura se masoara dimineata la ora 7 la umbra la o inaltime de 2m de la sol si la o distanta de 5m de orice constructie. Conventional perioada de timp friguros este uprinsa intre 15 nov. si 15 martie, cand probabilitatea de coborare a temperaturii sub +5 C este mare. Metode si procedee tehnologice utilizate la turnarea betonului pe timp friguros Caracteristici generale: Protejarea impotriva inghetarii fazei lichide din beton, pana cand acesta a ajuns la gradul critic de maturizare sau la gradul de maturizare necesar decofrarii Crearea unor conditii de intarire care sa aiba efecte cat mai favorabile asupra vitezei de intarire si propriettilor tehnice ale betonului intarit La turnarea pe timp friguros se poate adopta: Metoda conservarii caldurii betonului (metoda termos) Metoda incalzirii betonului dupa turnare Metoda executie lucrarilor de betonare in spatii inchise si incalzite Metode combinate La executarea pe timp friguros a betoanelor este necesar s se ia urmtoarele msuri: cofrajele trebuie s fie curate de zpad i de ghea prin mijloace mecanice i, n final, prin intermediul unui jet de aer cald sau abur; panourile de cofraj trebuie s prezinte rosturi etane i s aib faa interioar uns uniform cu substane care uureaz decofrarea. Aceste substane se aplic numai dup curirea i uscarea cofrajelor. In ce privete susinerea cofrajelor, se va acorda o atenie deosebit rezemrii lor, lundu-se msurile corespunztoare, n funcie de comportarea la nghe a terenului, i anume: pentru pmnturile stabile la nghe, popii reazem pe tlpi aezate pe pmntul curat n prealabil de zpad, ghea i stratul vegetal i nivelat; pentru pmnturile tasabile la nghe, precum i n cazul umpluturilor, popii se pot aeza pe grinzi cu suprafa mare de rezemare, pe fundaii existente sau pe piloi btui sub adncimea de nghe. La prepararea betoanelor este necesar utilizarea de aditivi piastifiani, acceleratori sau antigel, in funcie de condiiile locale i un raport A/C ct mai redus Temparatura betonului n descrcarea din betonier trebuie s fie cuprins ntre + 15 i + 30C; pentru lucrrile masive, temperatura va fi cuprins ntre + 10 i +15C. La transport se iau masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de cldur ale betonului n timpul transportului prin:

folosirea de mijloace de transport rapide i bine izolate contra frigului, att lateral ct i la faa de sus; n cazul benelor i al basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate; evitarea distanelor mari de transport, a staionrilor pe traseu i a transbordrilor betonului. Suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare prin acoperire cu saltele termoizolante sau cu prelate, folii de polietilen etc., dar astfel nct ntre ele i beton s rmn un strat de aer staionar (neventilat) de 3 ... 5 cm grosime.

V1 Numele si prenumele _______________ TEST DE EVALUARE Modulul: Lucrari pentru constructii

1. naine de betonare operatiile obligatorii care se vor executa sunt : a) b) c) d) 2. a) b) c) d) e) f) Curatirea cofrajului si armaturilor ; Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ; Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa ; Astuparea rosturilor dintre panourile de cofraj Care sunt reguli de betonare : Betonul se va turna in max 25 minute de la aducerea lui la obiect ; Inaltimea de cadere libera a betonului sa nu fie mai mare de 1,5m ; Descarcarea betonului se poate face in bene ,jgheaburi sau direct pe pamant; Turnarea se va face fara intreruperi daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ; Se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ; Se asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor ;

3. Precizati daca este adevarat sau fals . a) Scopul principal al compactarii este marirea compactitatii betonului ,deci a reducerii porozitatii sale . b) Compactarea este operatia tehnologica ce se executa asupra betonului intarit in vederea eliminarii din masa betonului a aerului . 4. Asociati materialele de constructii din coloanaA ,cu categoriile de lucrari din coloana B. 1. 2. 3. 4. 5. 5. a) b) c) d) e) f) A compactare cofraje beton rosturi de lucru pori a. b. c. d. e. B Turnare beton Defecte betonare segregare ntrerupere betonare vibrare

Care sunt metode de protecie a betonului dupa turnare : stropirea periodic cu ap ; aplicarea de pelicule de protecie compactarea mecanica curatirea rosturilor de lucru reducerea rezistentelor mecanice umplerea cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi

6. a) b) c) d) e) 7. a) b) c) d) 8. a) b) c) d)

Punerea in opera a betonului cuprinde urmatoarele faze de lucrari : Pregatirea turnarii betonului , Turnarea betonului Compactarea betonului Nivelarea suprafetelor libere ale betonului Terminarea compactarii poate fi considerate atunci cand se observa urmatoarele fenomene : Suprafata betonului devine plana la suprafata betonului apare laptele de ciment Inceteaza prize betonului Scadere zistenta la inghet dezghet Principalele condiii obligatorii de ndeplinit nainte de nceperea turnrii betonului sunt: Asigurarea etanseitatii cofrajelor ; Realizarea armarii conform detaliilor din proiect Corespondenta cotelor cofrajelor , cu cele din proiect Existent masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor

V2 Numele si prenumele _______________ TEST DE EVALUARE Modulul: Lucrari pentru constructii

1. naine de betonare operatiile obligatorii care se vor executa sunt : a) b) c) d) Curatirea cofrajului si armaturilor ; Curatirea resturilor de mortar de pe suprafetele de zidarie ; Cofrajele de lemn ,betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa Astuparea rosturilor dintre panourile de cofraj 2. Care sunt reguli de betonare : a) b) c) d) e) f) Turnarea se va face fara intreruperi.daca acestea nu pot fi evitate , se vor crea rosturi de lucru ; Se va evita si corecta deformarea sau deplasarea armaturilor de la pozitia prevazuta ; Se asigura grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturilor Betonul se va turna in max 25 minute de la aducerea lui la obiect ; Inaltimea de cadere libera a betonului sa nu fie mai mare de 1,5m ; Descarcarea betonului se poate face in bene , jgheaburi sau direct pe pamant;

3. Precizati daca este adevarat sau fals . a) Scopul principal al compactarii este marirea compactitatii betonului , deci a reducerii porozitatii sale . b) Compactarea este operatia tehnologica ce se executa asupra betonului intarit in vederea eliminarii din masa betonului a aerului . 4. Asociati materialele de constructii din coloana A ,cu categoriile de lucrari din coloana B. 6. 7. 8. 9. 10. a) b) c) d) e) f) A compactare cofraje beton rosturi de lucru pori f. g. h. i. j. B turnare beton defecte betonare segregare ntrerupere betonare vibrare

5. Care sunt metode de protecie a betonului dupa turnare : curatirea rosturilor de lucru reducerea rezistentelor mecanice stropirea periodic cu ap ; aplicarea de pelicule de protecie compactarea mechanic umplerea cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi 6. Punerea in opera a betonului cuprinde urmatoarele faze de lucrari : pregatirea turnarii betonului , turnarea betonului compactarea betonului nivelarea suprafetelor libere ale betonului

a) b) c) d)

a) b) c) d)

7. Terminarea compactarii poate fi considerata atunci cand se observa urmatoarele fenomene : suprafata betonului devine plana la suprafata betonului apare laptele de ciment inceteaza priza betonului scade rezistenta la inghet dezghet 8. a) b) c) d) Principalele condiii obligatorii de ndeplinit nainte de nceperea turnrii betonului sunt: asigurarea etanseitatii cofrajelor ; realizarea armarii conform detaliilor din proiect corespondenta cotelor cofrajelor , cu cele din proiect existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor